Comunicarea de masă [605993]

Comunicarea de masă

Student: [anonimizat]: prof. univ. dr. Claudiu COMAN
dr. Mircea BOTEI

Brașov
2017
Universitatea Transilvania din Bra șov
Facultatea de Sociologie și Comunicare
Comunicare și Relații Publice
Anul II / Grupa 16LF531

2
Cuprins

Comunicarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 3
Comunicarea de masă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 3
1.Definiți i ale comunicării de masă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 4
2.Caracteristicile comunicării în masă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 5
3.Mijloace de comunicare de masă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 5
4.Canalul de transmitere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 8
5.Conținutul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 8
6.Publicul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 9
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 11

3

Comunicarea

Comunicarea reprezintă schimbul de mesaje între cel puțin două persoane, din care una emite o
informație și cealaltă o recepționează, cu condiția ca partenerii să cunoască codul. Instrumentul
comunicării este limba.
Comunicarea se realizează pe trei niveluri – dintr e care, cel logic (cel al cuvintelor), reprezintă
doar 7% din totalul actului de comunicare, 38% are loc la nivel paraverbal (ton, volum, viteză de
rostire) și 55% la nivel nonverbal (expresia facială, poziția, mișcarea etc).
Prin comunicare ne exprimăm g ândurile, sentimentele, dorințele, intențiile, experiențele trăite,
primim și oferim informații. Din dinamica acestor schimburi, prin învățare, omul se construiește
pe sine ca personalitate.
Cuvântul comunicare are un sens foarte larg, el cuprinde toate pr ocedeele prin care un spirit
poate afecta un alt spirit. Evident, aceasta include nu numai limbajul scris sau vorbit, ci ș i
muzica, ar tele vizuale, teatrul, baletul și, î n fapt, toate comportamentele umane. Î n anumite
cazuri, este poate de dorit alărgi și mai mult definiția comunică rii pentru a include toate
procedeele prin care un mecanism (spre exemplu, echipamentul au tomat de reperaj al unui avion
și de calcul al traiectoriei acestuia) afectează un alt m ecanism (spr e exemplu, o rachetă
teleghidată în urmă rirea acestui avion) .1

Comunicarea de mas ă

Comunicarea de masă se prezintă ca un producător instituț ionalizat de mesaje adre sate unor
destinatari necunoscuți. Deși îmbracă forme dintre cele mai variate (producție de carte, presă
scrisă , transmisii de radio sau televiziune) acest tip de comunicare se caracterizează în toate
cazurile printr -o slabă prezență a feed -back -ului, incomplet și mult întâ rziat comparat iv cu cel
din domeniile comunică rii interpersonale sau p ublice.
Comunicarea de masă este de multe ori condundată cu mass media, deoarece "Termenul medium
(la plural media ) este un cuvânt de origine latină , transplantat într -un ans amblu anglo -saxon. El
desemnează în principiu procesele de med iere, mijloacele de comunicare ș i se traduce, în
general, cu expresia comunicaț iile de masă (.). Deci: media = mijloace de comunicare; mass –

1Shannon,Claude E., and Warren Weaver. Teoria Matematic ă a Comunicării . Illinois: Universitz of Illinois Press, 1949.

4
media = mijloace de comunicare pentru un mare public , un public de masă, inventate și utilizate
în civilizațiile moderne și având drept caracteristică esențială marea lor forță, putere raza de
acțiune. "2
Cercetă torul american H.D.Lasswell, în lucrarea sa Structura și funcția comunică rii în societate
(1948), a determinat direcțiile majore ale cercetării comunicării de masă, pornind de la i deea că,
în orice acțiune de comunicare, trebuie să avem în vedere cele cinci întrebă ri fundamentale:
 cine spune?
 ce spune?
 prin ce canal?
 cui?
 cu ce efect?
Din aceas tă perspectivă , fiecare element al actului comunică rii poate fi supus ana lizei, având în
vedere cele două componente: structura și funcț ia. Astfel, cine? vizează analiza de control , adică
studiul emiță torului, al celui care ințiază și controlează procesul comunică rii; ce? vizează
analiza de conț inut a comunică rii; prin ce canal? urmăreș te analiza canalelor de comunicaț ie a
mediului (presă scrisă , cinema, radio, televiziune, video etc.); cui? vizează analiza publicului,
audienț a, modul de receptare a mesajelor; cu ce efect? vizează analiza scopului , a efectelor și
eficacității comunică rii.3
În concluzie, în viziun ea lui Lasswell modelul comunicării de masă se poate rezuma la formula
someone says something on somebody (cineva spune ceva cuiva) .

1.Definiții ale comunică rii de mas ă

 Dominick: Comunicarea în masă este un proces în care specialiștii în comunicare
folosesc tehnologia pentru a împărtăși mesaje pe distanțe mari în vederea influențării unui
public larg .4
 Littlejohn & Foss: Comunicarea în masă este procesul prin care o persoană, un grup sau
o organizație creează unmesaj pe car e îl transmite printr -un mediu unui public larg,
anonim și heterogen .5

2 Cazenueve, Jean. La société de l'ubiquité , Denoë l/Gonthier, Paris, 1972 .

3 Borțun , Dumitru. Curs de Semiotică. București, 2010

4 Pearson, Judy, and Paul Nelson. Human Communication. North Dakota State University, 2012.
5 Idem

5
 DeVito: Comunicarea în masă este o formă de comunicare de la o sursă la mai mulți
receptori, care pot fi răspândiți peste tot pe mapamond. Comunicarea în masă are loc prin
intermediul unor tipuri de media ca: ziare, reviste, televiziune, radio, film și video.6

2.Caracteristicile comunicării în masă

Pricipalele caracteristici sunt:
 Sursa mesajelor transmise este un secialist în comunicare, acesta poate fi un reporter de
televiziune sau un jurnalist, un redactor sau un craininc de radio sau televiziune.
 Mesajele sunt trimise printr -o multitudine de dispozitive mecanice, electrice.
 Mesajul este de obicei concis și public.
 Publicul larg este alcătuit din receptori, adică din persoanele vi zate de mesajul creat
 Mesajele și/sau informațiile sunt transmise pe scală largă prin mass media.
 Formele tradiționale de comunicare în masă (i.e. presa scrisă, radio, televiziune etc.) erau
lineare și unidirecționale, adică mesajele erau transmise de la p roducător la consumator
fără feed -back.
 Feed -back -ul este de regulă indirect și întârziat.
 Comunicarea în masă este de cele mai multe ori intenționată.
 În funcție de scopul transmiterii informațiilor, comunicarea în masă intenționată este
instructivă și/sau persuasivă.

3.Mijloace de comunicare de masă

Istoria mijloacelor folosite în comunicare a de masă este destul de recentă , deoarece are la bază
descoperiri relati v recente, rezultate ale revoluției industriale, dar și apariția unor organizaț ii
comerciale, a u nor trusturi, concerne, corporaț ii, interesate atât de producția de masă , cât ș i de
difuzarea de masă , aducă toare de profit.7
Presa din epoca modernă este desigur cel mai ve chi mijloc de comunicare de masă . Produs al
erei industriale ea dispune de toate posibilităț ile (tehnice, economice, s ociale, culturale) pentru
apariția unor ziare de mare tiraj și la preț uri accesibile unui public de masă .

6 DeVito, Joseph A. Human Comunication.The Basic Course. New York: Pearson, 2015.
7 Jeanneney, Jean-Noël .O istorie a mijloacelor de comunicare de la origini si pân ă astăzi, Institutul European, Iasi, 1997.

6
În secolul al XIX -lea presa cunoaște atât o creș tere specta culoasă a numărului de ziare și a
tirajului lor, cât ș i o diversificare a acestora, pe categorii de interese, de vâr sta, de profesie, de
apartenență socială și politică, de pregatire intelectuală.

În acest context european, se naște ș i presa în Țările Române. În Țara Românească, Ion Heli ade
Rădulescu scoate la Bucureș ti, în 1829, Curierul Românesc , cu suplimentul literar, din 1837,
Curierul de ambele sexe ; Gh. Asachi tipărește, în Moldova, în acelaș i an Albina românească , cu
suplimentul literar, din 1837, Alauta româneasca ; George Barițiu editează la Braș ov, în 1838,
Gazeta de Transilvania , cu suplimentul literar din acelaș i an Foaie pentru minte, inimă ș i
literatură
Tot în secolul XIX apar si instituț iile spe cializate în comunicarea de masă – agențiile de știri – se
naște publicul modern. Astfel, în 1832 Charles Auguste Havas în ființează la Paris un birou de
știri, care în 1835 va deveni agenț ia de presa Havas, o agenție internațională, care -și propunea să
ofere ziarelor ș tiri din diverse domenii. Ulterior, în 1849, i -a naștere la Belin, a genția Wolf , iar în
1851 este creata agenția engleză Reuter . În 1848 se constituie prima agentie de presa americană –
Associated Press.
Secolul al XX -lea a adus o extraordinara îmbogățire ș i diversificare a presei, atât în ceea ce
priveș te tehnica de impr imare, cât și în ceea ce priveș te calit atea ziarelor, comercializarea ș i
difuzarea lor.
Caracteristic pentru ac easta etapa este ca presa cunoaș te în para lel un proces de diversificare ș i
unul de specializare. Se poate constata, astfel, existenț a unei prese politice, care exprimă opiniile
unor grupuri sociale sau politice, a unei prese a elitelor intelectuale, la care nu au acces decât
cititorii avizaț i, ai unor grupuri restrânse, a unei prese specializate (cu caracter sportiv,
economic, juridic etc.), a une i prese literar artistice , a unei prese pentru femei, pentru copii și
adolescenți, de popularizare științifică , a presei centrale , dar ș i locale , a presei de scandal etc.
O etapă deosebit de importantă în dezvoltarea comunicaț iilor mo derne, ca instrument al
comunică rii de masa, a fost determinată de tehnologia din domeniul electricităș ii si electronicii.
Este perioada care marchează apariț ia telegrafului, a telefonului, fonografului, radioului,
cinematografului, televiziunii.
Privind evoluț ia mass -media d in perspecti va istorică , Alvin Toffler distinge trei moduri diferite
de comunicare, în termenii sai, trei valuri. :
 În Primul Val, caracte ristic societatilor agrare, după opinia sa, "majoritatea
comunicațiilor circulau din gură în gură și față în față , în c adrul unor gru puri
foarte mici. Într -o lume fără ziare, radio sau televizi une, singura cale ca un mesaj
să atingă o audiență de masa era aceea de a aduna mulțimea. Mulț imea a fost, de
fapt, primul mass -medium".8

8Toffler , Alvin. Powershift/ Puterea în miș care, Editur a Antet, Bucuresti, 1995 .

7
 Sistemul de comunicare specific celui de Al doilea val avea la baza producția de
masă din fabrica ș i presupun ea aparitia mai multor comunicații la distanță, ceea ce
a dus la naș terea oficiului postal, a telegrafului si a telefonului. Noile fabrici
aveau nevoie de o forță de muncă omogenă , ceea ce a condus la inventarea mass –
media pe baza tehnologica. "Ziarel e, revistele, filmele, radioul ș i televiziunea,
fiecare capabile să transmită acelaș i mesaj simultan spre milioane de receptori, au
devenit principalele instrumente de masificare în societatile industriale"9, afirma
Alvin Toffler.
 Sistemul din Al Treilea Val, "își specializează produsele imagistice ș i transmite
imagini, idei ș i simboluri d iferite unor segmente de populație, piețe, categorii de
vârstă și profesiuni, grupări etnice sau ca stil de viață, ochite cu grijă ".10
Această diversitate a mesajelor ș i medii lor de transmisie este explicată prin caracterul tot mai
eterogen al forței de muncă. Aceasta este ș i cauza p entru care Alvin Tofler crede că "de –
masificarea prevăzută în șocul viitorului și dezvoltată în Al treilea Val a devenit o trăsătură –
cheie a noului sistem de informare".11
În ultimele decenii ale acest ui secol o nouă descoperire se impune în comunicarea de masă :
calculatorul. El este instr umentul care permite ca informațiile să poa ta fi păstrate ș i prelucrate în
diverse moduri cu o maxima rapiditate. P rin capacitatea sa extraordinară de a memora cantități
imense de date, se modifică profund modalitatea de comunicare, calculatorul ocup ând un rol
fundamental în evoluția societăț ii, în general, a presei, în special. În lumea presei calculato rul
devine nu numai o importantă bancă de date, ci ș i o modalitate modernă de editare, prin
prelucrarea ș tirilor, punerea lor în pagina, titra rea lor, realizarea propriu -zisă a ziarelor și
revistelor . Uriașul potenț ial de comu nicare al calculatorului rezultă din introducerea tehnolo giei
informatice care, în esență ei este profund comunicaț ionala. Pro cesul de informatizare determină
transformări substanț iale în sfera comunicarii. Se modifica mediul de comunicare, care devine
unul sp ecializat, destinat doar cunoscătorilor, fapt care provoacă anumite inegalităț i în procesul
comunicării. Totodata, se impune tendinț a de mon dializare a contextului comunicării, ceea ce
înseamnă integrarea comunicării într -o industrie a comunică rii, care con duce la asigurarea
accesibilitîț ii ei.
Dacă la toate cele enumerate pâna acum adăugăm ș i noua tehnologie a Internetului cu multiplele
sale posibilităț i de comunicar e, vom putea înț elege în ce directie se îndreapta în mod rea l
tehnologia viitorului .

9 Idem
10Idem
11Idem

8
4.Canalul de transmitere
Mesaje le create în comunicarea de masă sunt distribuite publicului cu ajutorul unui ansamblu de
tehnologii. Potrivit lui Fr. Balle suma mijloacelor tehnice de transmi tere, a modalităț ilor de
expresie utilizate în transmitere și a instituț iilor aferente constituie "mediile".12
În opinia autorului menționat există trei tipuri de medii:
1. Medii autonome , în car e suportul de transmitere poartă în el mesajul. O
parte din tre aceste suporturi nu necesită instalații tehnice de decodare, ș i
anume, cartile, ziarele si revistele, afisele. Alte suporturi, cum sunt televizorul,
radioul, ca setofonul etc. se caracterizează prin existenț a unor sisteme mai mult
sau mai puț in sofisticate de decodare, prin care mesaj ul este tr ansformat din
forma inaccesibilă în care a circulat până la receptor în forme accesibile
simțurilor si gândirii umane.
2. Medii de difuzare – în aceste cazuri, suportul are doar misiunea de a
transmite un mesaj, ca de exemplu: cablul, satelitul , etc.
3. Medii de comunicare – aceste suporturi permit r ealizarea dialogului la
distanță prin telefon sau e -mail.
Canalul de transmitere influențează elaborarea mesajului prin "traducerea" lui din forma iniția lă
într-o alta, marcată de caracteristicile tehnice ale medii lor: cuvântul vorbit devine undă
electromagnetica sau succesiune de semne tipografice, imaginea re ală devine undă și proiecție
sau suma de puncte albe și negre. Aceste influențe pot modifica stru ctura inițială a mesajului,
imprimându -i o sumă de trăsături independente de intenț iile comunicato rilor. Din acest motiv
specialiștii în comunicarea de masă sunt obligati să -și adecveze structura mesajului la
caracte risticile canalului, pentru a mări calit atea ș i eficacitatea actului de comunicare.
Astfel , datorită evoluțiilor tehnologice ale canalelor de transmitere s-au modificat ș i se vor
modifica tehnicile de lucru , căile de acces, calitatea conținuturilor mesajelor și asteptă rile
publicului în acest domeniu.

5.Conț inutul
Cea mai importantă caracteristică a conț inututrilor v ehiculate în comunicarea de masă provine
din faptul ca ele sunt oferite spre consum: "Un produ s mass -media este o marfă sau un serviciu ,
vândut unor consumatori potențiali, în concurență cu alte produse mass -media".13 Deoarece
scopul principal este de a atrage un numar cât mai mare de consumatori, comunicarea de masă

12 Balle, Francis. Medias et societé, Paris, Ed. Mont -chrestien, 1990, (ediț ia a V -a).
13 Idem

9
ofera o mare varitate de conținuturi, atractive și accesibile, mereu înnoite ș i permanent
promovate prin diferite companii de publicitate.
La modul general, oferta mass -media cuprinde u rmătoarele tipuri de mesaje:
1. Informaț ii – acestea pot fi atât sub forma datelor brute, neprelu crate (rezultate
sportive, cotaț ii burs iere, buletin meteo etc.), cât ș i sub forma datelor prelucrate
(știrile ș i jurnalele de actualitate , reportajele, a nchetele). Nu de puține ori informaț iile
sunt impregnate cu elemente de divertisment, așa cum se întâmplă la un talk -show sau
chiar în a mbalajul spectaculos al prezentă rii din unele jurnale de actualitate.
2. Divertisment – în prezent mass -media este cea mai mare furnizoare de
divertisment , atât prin programele TV, cât și prin conț inutul distri buit prin radio sau
presa scrisă .
3. Idei si opinii – prin contactul cu pr esa oamenii pot afla care sunt pă rerile unor
semeni de -ai lor sau a special iștilor din diferite domen ii. În acest sens, cititorii și
ascultătorii manifesta o atracție constantă pentru editoriale ș i comentarii, pentru
emisiunile d e dezbatere, pentru intervi uri și emisiuni ori pagini tematice.
Diversitatea receptorilor îi obliga pe emitători să uniformizeze și să standardizeze conținuturile
communicate. Ei aplică aș a numitul principiu a l numerelor mari, în virtutea că ruia mesajele
mass -media trebuie să fie acce sibile cât mai multor oameni, să fie eliberate de elemente de strictă
specialitate sau de note elitiste. În secolul al XIX -lea astronomul belgian Adolphe Quetelet lansa
o formulă memorabilă: "Omul mediu este într -o naț iune ce ea ce este centrul gra vitațional pentru
un corp; aprecierea tuturor mișcă rilor sau a echilibrului unei națiuni trebuie să se raporteze la
el".14 Acelasi "om mediu" constituie și centrul gravitațional în jurul că ruia se în vârt toate
mesajele presei, toate se raportează la atitudinile, interesele ș i aspiraț iile acestui public mediu.
Aces ta este motivul pentru care conținutul comunicării de masă va fi caracterizat prin claritate,
simplitate, atractivitate – trăsături care asigură accesul direct, rapid la înte lesul mesajelor p entru
mulțimile de oameni medii care optează pentru aceast ă formă de consum și comunicare culturală .

6.Publicul
După Denis McQuail două mari tipuri de public ce afectează comunicare de masă:
 Receptorii care nu pot comunica direct cu emițătorii: Cititorul unei publicații nu are
cum să influențeze scrierea unui articol și nici nu poate da o replică imediată autorului
sau dacă este vizat nemijlocit; în aceeași situație se află și ascultă torul unei emisiuni radio
sau cel ce priveș te un program TV, chiar dacă în ultima perioadă se extind emisiunile
interactive. Astfel receptorii au la dispozitie două modalități de acț iune, diametral opuse:
prin selectie, oprind comunicarea ș i inaugurând un nou canal de comunicare cu alt

14 Mattelart, Armand. L'invention de la communication, Paris, Edition Découverte, 1994.

10
emiță tor ori prin chemarea la dialog, caz în care el alege drumul anev oios al apelului la
comunicare și transmite scrisori sau dă telefon în redacț ii.15
 Consumatorii mesajelor mass -media care nu pot să dialogheze nici mă car între ei :
la nivelul unor audiențe ce se măsoară de la zeci de mii de oameni în sus, este evident că
aceștia nu au cum să interacționeze. Desigur că la nivelul microgrupurilor (familie,
vecini, prieteni) în cazul unui consum comunitar de mesaje mass -media, conținuturile
receptate sunt comentate, înteles e si redimensionate.16

15 McQuail, Denis. Mass Communication Theory, London, Sage Publ. 1987 .
16 Idem

11
Bibliografie

 Shannon,Claude E., and Warren Weaver. Teoria Matematic ă a Comunicării .
Illinois: Universitz of Illinois Press, 1949.

 Cazenueve, Jean. La société de l'ubiquité , Denoël/Gonthier, Paris, 1972.

 Borțun , Dumitru. Curs de Semiotică. București, 2010 .

 Pearson, Judy ., and Paul Nelson. Human Communication. North Dakota
State University, 2012.
 DeVito, Joseph A. . Human Comunication.The Basic Course. New York:
Pearson, 2015.

 Jeanneney, Jean-Noël . O istorie a mijloacelor de comunicare de la origini si
până astă zi, Institutul European, Iasi, 1997.

 Toffler ,Alvin. Powershift/ Puterea în mișcare , Editura Antet, Bucuresti, 1995

 Balle, Francis. Medias et societé, Paris, Ed. Mont -chrestien, 1990, (ediția a
V-a).

 Mattelart, Armand . L'invention de la communication, Paris, Edition
Découverte, 1994.

 McQuail, Denis . Mass Communication Theory, London, Sage Publ., 1987.