Comuna Frumoasa, Judetul Teleorman. Studiu Geografic CU Privire Speciala Asupra Schimbarilor Demografice Si Economice
COMUNA FRUMOASA, JUDEȚUL TELEORMAN.STUDIU GEOGRAFIC CU PRIVIRE SPECIALĂ ASUPRA SCHIMBĂRILOR DEMOGRAFICE ȘI ECONOMICE
Cuprins
INTRODUCERE
Capitolul I: Comuna Frumoasa, județul Teleorman- așezare geografică
1.1 Poziție și localizare geografică
1.2. Poziția și localizarea geografica în cadrul României
1.3. Poziția geografică în cadrul județului Teleorman
1.4. Legătura comunei Frumoasa cu localitățile vecine
2. Scurt istoric al comunei Frumoasă, județul Teleorman
Capitolul II: Cadrul natural
2.1. Elemente de geologie și relief
2.2. Elemente de hidrografie
2.2.1. Apele de suprafață
2.2.2. Apele subterane
2.3. Elemente de climă
2.4. Elemente de vegetație
2.5. Elemente de soluri
2.6. Riscuri naturale
Capitolul III: Elemente de demografie
3.1. Evoluția populației
3.1.1. Evoluția numărului de locuitori în ultimii 84 de ani
3.1.2. Mișcarea naturală a populației
3.1.3. Mobilitatea teritorială a populației
3.1.4 Deplasările zilnice ale populației
3.2. Structura populației
3.2.1. Structura populației pe vârste și sexe
3.2.1.1. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe în anul 1966
3.2.1.2.Structura populației pe sexe și grupe de vârstă în anul 1992
3.2.1.3. Structura populației pe sexe și grupe de vârstă în anul 2014
3.2.2. Structura populației pe etnii
3.2.3. Structura populației pe confesiuni
3.3. Densitatea populației
3.4. Resurse umane
Capitolul IV: Structura, textură și planul comunei Frumoasa
4.1. Dotările administrative
Capitolul V: Economia
5.1. Agricultură și creșterea animalelor
5.2. Fondul funciar
5.3. Schimbări în structura utilizării terenurilor
5.4. Activități industriale
5.5. Transporturile și căile de comunicație
Capitolul VI: Dezvoltarea structurii edilitare
6.1. Gospodărirea apelor
6.2. Canalizarea apelor uzate
6.3 Alimentarea cu gaze naturale
Capitolul VII: Analiza SWOT a potențialului de dezvoltare economică
Concluzii
Bibliografie
Anexe
INTRODUCERE
“ Comuna Frumoasa, județul Teleorman.Studiu geografic cu privire specială asupra schimbărilor demografice și economice” reprezintă o lucrare realizată în scopul susținerii examenului de licență al Facultății de Geografie din cadrul Universității București, fiind prima lucrare de geografie umană și economică referitoare la comuna Frumoasa, Județul Teleorman. A mai fost realizat un studiu în 1999 de către prof. Marin Gh. Cazacu ’Schița monografică’, unde au fost surprinse în special informații istorice.
Lucrarea mea se rezumă la a fi o însumare a tuturor elementelor ce caracterizează acest spațiu, apropiat mie de suflet, însă elementele demografice și cele economice sunt tratate în mod special. În cadrul acesteia, am analizat toți indicatorii relevanți pentru studierea unui teritoriu, precum: așezare geografică și repere istorice, organizarea teritoriului, echiparea tehnico – edilitară și calitatea vieții dar, accentul este pus pe populație și evoluția numerică a acesteia din 1930 până în prezent precum și aspecte ale economiei. Spre finalul lucrării se afla analiza SWOT care cuprinde elementele pozitive ce sunt deținute de comuna Frumoasa însă puțin valorificate, dar și unele elemente negative ce ar trebui eliminate pe parcurs.
Studiul meu este structurat în VII capitole, fiecare răspunzând obiectivelor propuse abordând folosirea metodelor pur geografice și celor statistice pentru realizatea cât mai corectă a analizei, pornind de la prelucrarea unui volum mare de date statistice obținute de la Institutul Județean de Statistică Teleorman, transpuse apoi în materiale grafice, urmând interpretarea acestora, la care sunt adăugate cercetări ale lucrărilor de specialitate și cercetarea de pe teren ce are o importanță practică. Partea grafică dar și cea de teren sunt însoțite de explicații teoretice ale materialelor grafice și ale materialelor fotografice.
Prin acest mod, aș dori să aduc mulțumiri, în special Doamnei Lector Universitar Doctor Florina Tatu din cadrul “Catedrei de Geomorfologie”, pentru răbdarea, tactul pedagogic, sprijinul moral și științific pe care le-am primit de la dânsa pe parcursul realizării întregi lucrări, dar și celor care m-au ajutat în vederea strângerii materialelor, sau mi-au facilitat accesul către acestea. Aduc pe această cale mulțumiri instituțiilor și reprezentanților acestora de la care am obținut acest complex de date atât de valoros, precum Primăria Comunei Frumoasa, Județul Telelorman, Institutul de Statistică Județean Teleorman și nu în ultimul rând DJAN Teleorman.
Capitolul I : Comuna Frumoasa, județul Teleorman – așezare geografică
1.1. Poziție și așezare geografică
Comuna Frumoasa este situată în jumătatea de S-E a județului Teleorman, fiind situată la intersecția câmpiilor Boianului și Burnasului, subunități ale Câmpiei Române, pe penultima terasă a Dunării, de-a lungul malului drept al râului Vedea
Fig.1. Pozitie si localizare a comunei Frumoasa, judetul Teleorman (dupa Mândruț O. “Atlas geografic școlar”, 2003)
1.2. Poziția în cadrul României
În cadrul României, comuna Frumoasa este situată în partea de sud a Câmpiei Române, pe teritoriul județului Teleorman având coordonatele 43°47′24″ latitudine nordică și 25°28′13″ longitudine estică. Se incadreaza in Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia.
Fig.2. Pozitia geografica a comunei Frumoasa, județul Teleorman în cadrul României
(dupa “Atlas geografic școlar”, O.Mândruț, 2003)
1.3 Poziția comunei Frumoasa în cadrul județului Teleorman
Comuna Frumoasa, județul Teleorman, se află în partea de S-E a acestuia, învecinându-se la nord și vest cu comuna Smârdioasa, la sud cu orașul Zimnicea și comuna Bragadiru și la est cu comunele Cervenia și Contești.
Fig.3 Așezare geografică a comunei Frumoasa în cadrul județului Teleorman (sursă: ADR Sud Muntenia)
1.4. Legatura comunei Frumoasa cu localitațile vecine
Fig.4. Legătura comunei Frumoasa, județul Teleorman cu localitățile vecine
Comuna Frumoasa, este așezată în cadrul județului Teleorman, fiind delimitată de comuna Contești de către râul Vedea în est.Legătura cu localitățile vecine se face prin intermediul drumului comunal DC26, traversând comunele șoimu, Smârdioasa, Brânceni, Țigănești ajungând până în orașul Alexandria dar și până în orașul Zimnicea.
2. Scurt istoric al Comunei Frumoasa
Până în jurul anului 1880, comuna Frumoasa era alcătuită din două sate: Frumoasa și Pauleasca, dar mai apar încă trei sate: Bratianca, Frumoasa-Noua și Alexandrina,ultimele două cunoscute de localnici cu denumirea de „Satul Nou”.Această structură s-a menținut până în anul 1968 când s-a făcut o nouă împărțire administrativă a țării, încât comună Frumoasă, oficial, va fi alcătuită din două sate: Frumoasa și Pauleasca.
Satul Frumoasa, conform legendei, a fost înființat în jurul anului 1800 de către un număr
restrâns de români, bulgari și turci veniți de peste Dunăre, iar mai târziu au venit și câteva familii de olteni, încât în anul 1864 erau 160 capi de familii.
Totuși atestarea documentară o constituie zapisul din 25 mai 1687, când Gheorghe, izbașa din Frumoasa, este martor la o vânzare de moșie, între Constantin din Târnava și Radul căpitan din Guruieni.
Despre numele comunei se scriu următoarele: „Comunei i s-a dat numele „Frumoasa” după numele unei femei care a fost foarte frumoasă și care a fost proprietara moșiei în acel timp când s-a înființat comună”. (Monografia Comunei Frumoasa, 1999)
„Asupra denumirii, aceeași legendă ne spune că proprietara moșiei, femeie de mândrețe și frumusețe rară, a avut înrâurirea ca să dea comunei numele de «Frumoasa» pe care-l poartă”. (Ion N. Staicu, 1939)
Satul Păuleasca, a fost înființat în jurul anului 1700, cu locuitori veniți din comunele vecine. Denumirea satului Păuleasca se explică printr-o legendă unde, după moartea arendașului au rămas soția sa cu două fete, cu numele de Frosa și Paulina. Numele corect al satului este „Păuleasa”, provenind de la numele fetei sale. În secolul al XlX-lea se numea Odaia Pancului, căci moșia satului Păuleasca forma un singur corp cu moșia Conțeștilor, încât până la jumătatea acestui secol, în vorbirea locuitorilor se mai amintea numele de „Odaia”, iar astăzi una dintre pădurile satului se numește Pancu, fiind o rămășiță a vechiului codru al Vlăsiei.
În prezent comuna Frumoasa este alcătuită din două sate: Frumoasa- reședință de
comună și Păuleasca- sat aparținător.
CAPITOLUL II: CADRUL NATURAL
2.1 Elemente de geologie și relief
Câmpia Romană, este cea mai mare câmpie din România, ocupând toată partea sudică a țării fiind situată la nord de Dunăre, în cadrul acesteia se află și Județul Teleorman, ocupând partea central-sudică. Din punct de vedere geologic, relieful județului Teleorman prezintă o structură formată dintr-o stivă groasă de sedimente și conform spuselor lui Grigore Posea (1984), faza câmpiei fluvio-lacustre a „stratelor de Frătești” este prezentă în Câmpia Burnasului dar și în partea sudică a Câmpiei Boianului. În timpul interglaciarului Mindel, Dunărea sapă terasa 4 care se prelungește pe valea Vedei până în apropierea Alexandriei, fapt ce dovedește că în această perioadă Vedea reușea să străbată Câmpia Burnasului și să se verse în Dunăre.
Fig.5. Localizarea comunei Frumoasa în cadrul Câmpiei Române, formațiuni de suprafață (după Florina Grecu, 2010)
În cadrul județului Teleorman, se află localizată comuna Frumoasa, situată la intersecția celor două câmpii, Boianului (câmpie piemontană veche „getică”) respectiv Burnasului (câmpie piemontană veche „prebalcanica”), fapt ce a determinat formarea reliefului din „Strate de Frătești” provenite din Podișul Prebalcanic. Relieful comunei Frumoasa se suprapune părți de sud a Platformei Moesice ce prezintă „formațiuni paleozoice-mezozoice (gresii, calcare, marne), unde cuvertura sedimentară acoperă soclul rigid al platformei cu grosimi de peste 3000 metri”(Florina Grecu, 2010). Sunt prezente și formațiunile de vârstă cuaternară cu aluviuni și depozite loessoide cu un caracter nisipos-argilos, ce aparțin terasei inferioare a râului Vedea și prezintă o grosime de 5-10 metri.În Holocenul superior, sunt raportate depozite loessoide ce acopereau terasa joasă a râului.
În arealul sudic al comunei Frumoasa, în zona monumentului istoric „Cetatea”, întâlnim relief antropic terasat unde, în anii 1940-1989 locuitorii cultivau vița-de vie.
A B
Fig.6. Relief antropic terasat pe versantul
drept al Vedei în comuna Frumoasa (A) și în satul
Păuleasca, „Valea viilor” (B)
După cum se observă și în imaginea B ce reprezintă „Valea Viilor”, versanții au diferite utilizări, cel nordic între anii 1960-1989 era acoperit cu viță-de-vie, în prezent acesta nemaifiind utilizat din punct de vedere agricol iar cel sudic, este folosit pentru cultivarea cerealelor (orz, porumb).Din punct de vedere altimetric, relieful atinge în partea de vest altitudini de 82-85 metri (Dealul Bratianca, Dealul Viilor).
Fig.7 Relief antropic cu sedimente de argila situat pe versantul drept al Vedei
Fig.8 Relief antropic cu sedimente de argilă situat pe versantul drept al Vedei
Teritoriul studiat, aparține Platformei Moesice, alcătuită din depozite sedimentare de argile, nisipuri cu pietrișuri în care se află orizontul acvifer. Sedimentele de argile se pot observa foarte bine în imaginile mai sus (Fig.7 și Fig.8), acestea fiind localizate la intrarea în comuna Frumoasa în apropierea frunții de terasă a râului Vedea, relieful de aici fiind antropic iar lutul prezent este utilizat în folosință locuitorilor.
În cadrul reliefului putem încadra și relieful fluviatil ce este reprezentat de către ostroave vechi fixate cu vegetație și bancuri aluvionale submerse și emerse.
Fig.9. Relief fluviatil reprezentat de către ostroave, râul Vedea pe ter cu un caracter nisipos-argilos, ce aparțin terasei inferioare a râului Vedea și prezintă o grosime de 5-10 metri.În Holocenul superior, sunt raportate depozite loessoide ce acopereau terasa joasă a râului.
În arealul sudic al comunei Frumoasa, în zona monumentului istoric „Cetatea”, întâlnim relief antropic terasat unde, în anii 1940-1989 locuitorii cultivau vița-de vie.
A B
Fig.6. Relief antropic terasat pe versantul
drept al Vedei în comuna Frumoasa (A) și în satul
Păuleasca, „Valea viilor” (B)
După cum se observă și în imaginea B ce reprezintă „Valea Viilor”, versanții au diferite utilizări, cel nordic între anii 1960-1989 era acoperit cu viță-de-vie, în prezent acesta nemaifiind utilizat din punct de vedere agricol iar cel sudic, este folosit pentru cultivarea cerealelor (orz, porumb).Din punct de vedere altimetric, relieful atinge în partea de vest altitudini de 82-85 metri (Dealul Bratianca, Dealul Viilor).
Fig.7 Relief antropic cu sedimente de argila situat pe versantul drept al Vedei
Fig.8 Relief antropic cu sedimente de argilă situat pe versantul drept al Vedei
Teritoriul studiat, aparține Platformei Moesice, alcătuită din depozite sedimentare de argile, nisipuri cu pietrișuri în care se află orizontul acvifer. Sedimentele de argile se pot observa foarte bine în imaginile mai sus (Fig.7 și Fig.8), acestea fiind localizate la intrarea în comuna Frumoasa în apropierea frunții de terasă a râului Vedea, relieful de aici fiind antropic iar lutul prezent este utilizat în folosință locuitorilor.
În cadrul reliefului putem încadra și relieful fluviatil ce este reprezentat de către ostroave vechi fixate cu vegetație și bancuri aluvionale submerse și emerse.
Fig.9. Relief fluviatil reprezentat de către ostroave, râul Vedea pe teritoriul comunei Frumoasa
Ostroavele prezente în cadrul râului Vedea, pe teritoriul comunei Frumoasa, sunt formațiuni vechi, fixate cu vegetație și cu un grad de inundare ridicat. Acestea sunt prezente în albia minoră a râului Vedea, iar pe lângă oastroave apar și bancurile aluvionale submerse și emerse.
Fig. 10. Relief fluviatil reprezentat de către bancuri aluvionale submerse și emerse, râul Vedea pe teritoriul comunei Frumoasa
În perioadele ploioase, când debitul râului Vedea crește, bancurile aluvionale submerse și emerse dispar sub ape.
2.2. Elemente de hidrografie
Apele din Câmpia Română sunt puternic influențate de relief, climă, geologie ca urmare a poziției geografice a câmpiei, aici existând din punct de vedere hidrografic, ape subterane și ape de suprafață. Din categoria apelor subterane amintim pânzele freatice, iar în cazul celor de suprafață, râurile și lacurile.
1.2.1 Apele de suprafață
Râul este o noțiune care cuprinde toate organismele hidrografice cu scurgere permanentă
(I. Pișota, L. Zaharia, D. Diaconu, 2010). Sistemul de suprafață al Câmpiei Române este format din râuri și lacuri, acesta luând naștere treptat, prin exondarea câmpiei de la vest la est. Una dinte apele de suprafață ale Câmpiei Române dar și ale județului Teleorman este râul Vedea, ce izvorăște din Platoul Cotmeana, având ca afluenți râurile Cotmeana și Teleormanul, acesta traversând de la izvorâre și județul Olt. Vedea este un râu de tip alohton, încadrându-se în categoria râurilor cu izvoare în dealurile periferice câmpiei, făcând parte din subgurpa râurilor dintre Olt și Arges-Dambovița cu un bazin dominant ce fragmentează interfluviul Olt-Argeș.
Fig.11. Râul Vedea pe teritoriul comunei Frumoasa, județul Teleorman
În drumul său spre vărsarea în Dunăre, străbate și comuna Frumoasa, constituind un hotar în zona de est cu comuna Conțești.În cazul unor viituri mai mari, acesta iese din matcă în zona de luncă provovcând mari pagube materiale cât și blocarea drumului dintre comuna Frumoasa și Pauleasca.Pe teritoriul comunei, Vedea primește doar un afluent, Puțul Ogarului.
Fig.12. Puțul Ogarului pe teritoriul comunei Frumoasa, județul Teleorman
Conform Ujvari, 1972, temperatura medie a apei în luna iulie a râului Vedea este în jur de 19°C în zona de izvor și 20-21°C în plină câmpie. Volumul scurgerii între anii 1950-1967 este cel mai ridicat în timpul primăverii (46,0 m3/s) apoi urmând vara (14,8 m3/s) și iarna (31,2 m3/s) iar scurgerea lunară maximă se face în luna martie (22,4 m3/s) și cea minimă în lunile septembrie-octombrie (2,2 m3/s și 1,9 m3/s).
Fig.13. Versantul drept al râului Vedea pe teritoriul comunei Frumoasa, județul Teleorman
Versanții văii râului Vedea formează suprafețe de înclinări mai mari (aproximativ 40 grade), ce permit scurgerea în suprafața a apelor și apariția proceselor de eroziune dar și de ravenare. Lunca și albia minoră sunt dominate de procese de aluvionare și colmatare strâns legate de revărsările frecvente ale râului dar și de materialele transportate de pe versanți.
2.2.2 Apele subterane
Apele subterane sunt cantonate în pătura sedimentară având strate permeabile și impermeabile, având în componența lor pânzele freatice și ape de adâncime.
Apele freatice reprezintă primul orizont de ape subterane cu nivel hidrostatic liber și variabil, care au ca suport stratul impermeabil din apropierea suprafeței terestre iar, apele de adâncime, captive, sunt apele cantonate în depozite friabile dar intercalate între statele impermeabile.Apele freatice se regăsesc pe valea râului Vedea și în depozitele de terasă, alimentarea pânzei freatice făcându-se cu precădere din percipitatii și mai puțin din irigații, acestea fiind abandonate în ultimul deceniu, unde se remarcă o scădere a nivelului freaticului dinspre lunile mai, iunie spre cele secetoase, septembrie, octombrie.În cadrul comunei Frumoasa, pânzele freatice apar la adâncimi ce variază între 5-20 metri cu debite de 0,5-8 l/s însă, în unele cazuri acestea ies la suprafață creând cișmele, acestea fiind amenajate și îngrijite de către localnici deoarece reprezintă o sursă de apă potabilă pentru ei.
Fig.14. Cișmea formată la poalele versantului drept al Vedei în satul Păuleasca
Fig.15. Cișmea formată la poalele versantului drept al Vedei în comuna Frumoasa
2.3 Elemente de climă
Clima Câmpiei Române este determinată de așezarea geografică a acesteia și de către impactul antropic asupra ei fiind situată în sudul țării, clima este temperat- continentală cu două influențe: submediteraneană în sud-vest și continentală în est. Impactul antropic asupra peisajului natural al acestei câmpii impune schimbări ale parametrilor meteorologici locali și astfel se remarcă: netezirea dunelor, desecarea canalelor de irigații, corvrilor, etc. Toate acestea influențează parametrii locali ai climei prin accentuarea fenomenelor de uscăciune și modelarea temperaturilor rezultând un topoclimat specific antropic sau antropizat.
Teritoriul județului Teleorman se încadrează în sectorul cu clima continentală, caracterizat prin veri foarte clade cu precipitații foarte moderate, ce cad adesea sub formă de averse și prin ierni reci cu viscole iar, comuna Frumoasa se încadrează într-un climat temperat continental specific etajului climatic moderat de câmpie sudică a țării, unde temperatura medie anuală este de 11 °C, cea maximă depășește 40 °C iar minimile coboare sub 38 °C, precipitațiile medii anuale sunt cuprinse între 500 – 600 mm. În anotimpul de vară cantitatea totală de apă căzută din precipitații nu reușește să acopere valorile ridicate ale evotranspiratiei, conducând la cele mai mari valori ale deficitului de apă.Potențialul caloric din această zonă este printre cele mai ridicate din țară, suma anuală a radiației solare globale fiind de 125 kcal/m2 și bilanțul radiactiv depășește 45 kcal/m2 într-un an.Durata de strălucire a soarelui este de peste 2200-2300 ore anual.
2.4. Elemente de vegetație
Factorii ce au influențat apariția și dezvoltarea formațiunilor vegetale și faunistice din cadrul Câmpiei Române au fost: relieful, clima, evoluția biogeografică în Halocen și omul.Cel mai mare impact asupra formațiunilor vegetale și faunistice l-a avut omul prin dezvoltarea așezărilor, prin creșterea suprafețelor cultivate, îndiguiri și desecări, vânat excesiv.În cadrul Câmpiei Române s-a creeat o serie de provincii biogeografice, și astfel conform R. Călinescu și colaboratorii, 1969 au inclus cea mai mare parte a Câmpiei Române în Provincia Moesica, regiunea dintre Argeș și Buzău Provinciei Dacice iar partea de est și nord-est Provinciei Pontice.Se pot distinge formațiuni cu caracter zonal (nemoral, stepă, silvostepă) și azonal (luncă, acvatice, psamofile, halofile).
Zona județului Teleorman dar și zona comunei Frumoasa se încadrează în cadrul silvostepei, unde pădurile sunt alcătuite din: specii mezofile precum stejarul pedunculat (Quercus robur), cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus frainetto); ulm (Ulmus), tei (Tillia europea), frasin (Fraxinus excelsior), măr pădureț (Malus sylvestris). Vegetația arborescentă este formată din măceș (Rosa canina), gherghinar (Crataegus oxyacantha), soc (Sambucus L.), și cea ierboasă este compusă din cimbrișor (Thymus serpyllum) rogoz (Carex sp.). În cazul râului Vedea, pe ambele maluri dar, discontinuu este prezentă vegetația formată din arbori cu lemn moale precum salcia (Salix L.) și plopii (Populus).
Fig.17. Tei(Tillia europea) Fig.18.Măceș (Rosa canina)
Fig.19. Salcie (Salix L.) Fig.20 Plop (Populus)
Fauna prezentă în Câmpia Română, cât și în cadrul localității Frumoasa este compusă din animale specifice pădurii, mistreți (Sus scrofa), căprioare (Capreolus capreolus) și numeroase rozătoare precum iepurele de camp (Lepus), popandău (Spermophilus), șoarece de camp (Mus sorex), păsări precum privighetoarea (Luscinia megarhynchos), sticletele (Carduelis carduelis), mierla (Turdus merula), cioara (Corvus cornix), pupăza (Upupa epops), reptile precum șoparle (Lacert), gușteri (Lacerta viridis), șerpi (Serpes,). În apele Vedei sunt prezente specii de pești unde predomină crapul (Crapa), carasul (Carassius gibelio), știuca (Esox lucius), bibanul (Perca fluviatilis).
Fig.21. Mistreț (Sus scrofa) Fig.22. Iepure de camp (Lepus)
Formațiunile vegetale dar și viețuitoarele întâlnite pe teritoriul comunei Frumoasa sunt specifice tipului de climă (temperat-continentala) întâlnit și tipului de vegetație (silvostepă) acestea fiind adaptate condițiilor de viață.
2.5 Elemente de soluri
Solul reprezintă un element pedogeografic important în cadrul Câmpiei Române, aici relieful împunându-se prin altitudini, creând o zonare a tipurilor de sol, iar principalul factor ce influențează negativ evoluția solului este omul prin: folosirea îngrășămintelor chimice și organice, desecări, îndiguirile. Aceste acțiuni ale omului au provocat modificari în calitatea și cantitatea humusului, saturarea solului, aluvionări puternice, tasări și eroziune.În cadrul acestei câmpii întâlnim soluri precum: molisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, vertisoluri, soluri halomorfe, soluri hidromorfe, soluri aluviale și psamosoluri.
Învelișul de soluri al județului Teleorman, se remarcă prin varietate unde solurile au o fertilitate naturală ridicată. De la sud spre nord , aproape sub forma unor fâșii regulate, se succed cernoziomuri, cernoziomuri cambice (levigate), cernoziomuri argiloiluviale, soluri brune roșcate (inclusiv podzolite), vertisoluri și cu totul local pe terasa Vedei, variantele hidromorfe ale cernoziomurilor și cernoziomurilor cambice.(PUG,2011)
Fig.23. Cernoziom în comuna Frumoasa, județul Teleorman
Pe stânga Vedei, în aval de confluență cu Teleormanul, apar soluri nisipoase. O mare răspândire o au aluviunile și solurile aluviale, ce se întâlnesc de-a lungul Vedei și Teleormanului.
Pe unele văi mai înguste au fost semnalate lăcoviști, iar sărături, pe Vedea, Teleormanul, cât și în lunca Dunării. Fertilitatea bună a solurilor din sud se diminuează treptat spre nord, factorul limitativ fiind textura grea a solurilor, asociată cu formarea de exces temporar de apă în sol. (PUG, 2011)
Solurile întâlnite pe teritoriul comunei sunt cernoziomuri legivate. Aceste soluri sunt foarte apropiate de cernoziomurile propriu-zise, diferențiindu-se de acestea prin apariția unui scurt orizont B. Acest orizont se datorează spălării și migrării argilei din orizontul A. Orizontul B este de culoare brună, uneori cu nuanță castanie. Aceste soluri prezintă cea mai ridicată fertilitate naturală pentru culturile agricole.
2.6. Riscuri naturale
Vara, în cadrul Câmpiei Române, se produc secete prelungite cu o oarecare lipsă a precipitațiilor, fapt ce poate provoca incendii de masă în zonele împădurite și cele cultivate cu păioase. Județul Teleorman și în special comunele ce sunt traversate de râul Vedea, în perioada ploioasa sunt în pericol de inundații datorită debitelor bogate. Cele mai reprezentative momente ale revărsării râului Vedea au fost înregistrate în anii 2005 și 2014, când s-au produs numeroase pagube materiale, afectând 23 de gospodării în anul 2005, respectiv 16 gospodării în anul 2014.
Fig.24. Lunca joasă a râului Vedea. Inundație în 2014 în Satul Păuleasca, județul Teleorman
În ambii ani traficul rutier dintre comuna Frumosa și satul Păuleasca a fost foarte afectat deoarece apele au ieșit din matcă, pătrunzând pe carosabil și atingând un metru adâncime.
Fig.25. DC26 acoperit cu apele râului Vedea la inundațiile din 2014, satul Păuleasca, județul Teleorman
Fig. 26 DC26 acoperit cu apele râului Vedea la inundațiile din 2014, satul Păuleasca, județul Teleorman
Fig.27. Lunca joasă a râului Vedea, între Păuleasca și Frumoasa, județul Teleorman
Fig.28. Zona inundabilă între satul Păulesaca și comuna Frumoasa, județul Teleorman
Conform „Planului de evacuare al localității Frumoasa în caz de inundații”, întocmit de
Comitetul Local pentru Situații de Urgență, comuna Frumoasa, județul Teleorman, numărul 726 din martie 2009, pe teritoriul comunei Frumoasa, un potențial pericol îl prezintă inundațiile pe râul Vedea și părăul Puțul Ogorului, care pot afecta un număr de 78 gospodării și 2 operatori economici (asociații familiale), o porțiune de 3 km și un pod pe DC 26, pădurea pe o suprafață de 220ha și teren agricol în suprafață de 1081ha-in satul Frumoasa. (PUG, 2011)
Fig.29. Lunca joasă a râului Vedea. Zona inundabilă în cadrul satului Păuleasca. Județul Teleorman
În satul Păuleasca, un potențial pericol pentru inundație îl reprezintă râul Vedea care poate afecta 50 gospodării cu anexele sale, și 3 operatori economici din care o societate comercială și două asociații familiale dar și cimitirul Păuleasca. (PUG, 2011)
Conform Legii nr. 575/2001-privind aprobarea PATN secțiunea a V-a – zone de risc naturale potențialul de producere a alunecărilor de teren în zona în care se află comuna Frumoasa este scăzut și probabilitatea de alunecare este practic zero. (PUG, 2011)
Conform Legii nr. 575/2001-privind aprobarea PATN –sectiunea a V-a -zone de risc naturale comuna Frumoasa se află în zona de intensitate seismică exprimată in grade MSK – VII/1. perioada de revenire este de cca 50 ani. (PUG, 2011)
Capitolul III : Elemente de demografie
Familia a reprezentat nucleul de baza al societății, ea luând naștere prin căsătorie iar, în cazul mediului rural era exercitată o presiune puternică asupra cuplurilor căsătorite în privința nașterilor, familiile numeroase se bucurau de un prestigiu social, în timp ce nașterile în afara căsătoriei, avorturile erau aspru judecate. Demografia reprezintă un element important al complexului geografic, ce prezintă un interes deosebit în studiile de geografie umană, analizând numărul locuitorilor, densitatea populației, mișcarea naturală și pe cea migratorie, structura pe sexe, vârstă, etnică etc. În cadrul comunei Frumoasa din punct de vedere demografic vor fi analizate următoarele aspecte:
Evoluția numărului de locuitori din ultimii 84 de ani;
Structura populației pe sexe, grupe de vârstă, confesională, etnică ;
Mișcarea naturală a populației;
Mișcarea migratorie a populației;
Densitatea populației;
Resurse umane;
3.1. Evoluția populației
3.1.1. Evoluția numărului de locuitori în ultimii 84 de ani
Perioada de referință 1930-2014 cuprinde un număr de 9 ani de cuantificări statistice la nivelul populației comunei Frumoasa, dintre care: anul 2014 și anii 1930, 1948, 1956, 1966, 1977,1992, 2002, 2012 fiind ani de recensământ general al populației. Comuna Frumoasa este compusă din satul Frumoasa și satul Păuleasca, și din punct de vedere demografic, aceasta a avut parte de o mică scădere a populației între anii 1930 și 1948 însă, urmează o perioadă ascendentă până în anul 1966 când populația era de 4188 locuitori urmând o scădere drastică datorită sporului natural negativ, fapt ce poate fi observat prin analiza datelor obținute din recensămintele din anii 1930, 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002 și 2012 și implicit anul 2014.
Tabel nr.1 Evoluția populației în cadrul anilor de recensământ, comuna Frumoasa, județul Teleorman
Fig.30. Evoluția populației în cadrul anilor de recensământ, comuna Frumoasa, județul Teleorman
În intervalul 1930-2014, în comuna Frumoasa, județul Teleorman au fost identificate două tipuri de evoluție, ascendentă și descendentă (fig nr.25). Procesul de ascendență numerică se înregistrează în anii 1953 (3888 loc.), 1956 (3994 loc.), 1959 (4015 loc.), 1960 (4062 loc.), 1963 (4134 loc.), 1966 (4188 loc.) și 1980 (3714 loc.) datorită redresării natalității și reducerii mortalității iar procesul de descendență numerică este înregistrat în anii 1945 (3441 loc.) 1948 (3419 loc.) și începând cu anul 1982 scăderea numărului de locuitori este vizibilă, ajungându-se la un număr de 2044 locuitori în anul 2014 datorită procesului destul de rapid al îmbătrânirii demografice și al migrației populației tinere spre mediul urban (Alexandria, București). Întregul comportament demografic al comunei a fost afectat în această perioadă de către consecințele celui de al doilea război mondial, dar și de cele două mari reforme agrare din anii 1921 și 1945. Prima jumătate a secolului XX este caracterizată printr-o ușoara creștere a numărului de locuitori în comparație cu cea de-a doua jumătate, unde este scăderea populației este drastică. După cel de al doilea război mondial dar și în anii următori populația înregistrează o scădere sensibilă datorită pierderilor de vieți omenești, a anilor de secetă, a natalității scăzute fapt ce a determinat în anul 1948 un deficit al sporului natural, demografia înregistrând un număr de 3419 locuitori.
Sporul natural este mai ridicat spre sfârșitul celui de al cincilea deceniu, datorită redresării natalității dar și dezvoltării agriculturii, iar între anii 1948-1954 și 1956-1966 este înregistrată o creștere accentuată a populației, astfel încât în anul 1966 aceasta ajungând la 4188 locuitori, reprezentând cel mai puternic număr al populației din secolul XX. Pentru populația comunei Frumoasa urmează două etape distincte ca specific al motivațiilor socio-economice: 1966-1988 (ani ai perioadei comuniste) sunt anii ce conturează foarte bine efectele colectivizării și ai industrializării forțate și, 1989 an al tranziției ce este puternic afectat de schimbările demografice dar și de cele economice.
În cazul recensământului din 1992 datele statistice indicau o populație stabilă de 2873 și în anul 2014 populația este de 2044 locuitori unde scaderea populației se face cu 829 de locuitori.
“Soldul migrator maxim este în anul 1989, dar în 1990 se constată o reducere constantă a numărului de plecări cu domiciliul din localitate în paralel cu creșterea semnificativă a numărului de stabiliri de domiciliu în localitate astfel încât începând din anul 1991 soldul migrator este pozitiv și cu o ușoară tendință de creștere.” (PUG, 1996). Cauzele acestei evoluții descendente se regăsesc în reducerea ratei natalității, creșterea mortalității, migrația externă determinata de criza economică din anul 2008.
Degradarea continuă a structurii populației se datorează procesului de îmbătrânire (diminuare grupelor de vârstă tinere și creșterea celor în vârstă peste 65 ani), proces ce va afecta pe termen lung populația comunei Frumoasa. Cauzele acestei involuții sunt, înainte de toate, nivelul scăzut al fertilității, prin care generația de părinți este înlocuită parțial, și migrația (internă, externă) ce afectează mai ales tinerii.
3.1.2. Mișcarea naturală a populație
Evenimentele mișcării naturale într-o formă organizată, este relativ recentă, acest lucru făcându-se prin intermediul cultelor religioase, preotul fiind cel ce înregistra decesele și nașterile. În prezent, în cadrul tuturor comunităților locale există „registrul de stare civilă” care este completat de către oficiul de stare civilă. Specific fiecărui fenomen demografic, „buletinul statistic” reprezintă purtătorul de informații care permite utilizarea datelor din punct de vedere statistic.Componentele importante ale evoluției populației sunt : mișcarea naturală cu cele două fenomene ale sale, natalitatea și mortalitatea și mișcarea migratorie.
Mișcarea naturală a populației repreznita modificările surventie în numărul și structura populației ca urmare a nașterilor și deceselor, reflectându-se atât în structură pe vârste și pe sexe a populației cât și asupra distribuției în teritoriu. Indicatorul mișcării naturale este sporul natural( bilanțul natural ) al populației ce reprezintă diferența dintre rata natalității și rata mortalității rezultând creșterea sau scaserea numărului de locuitori.
Componenta activă a mișcării naturale a populației este natalitatea, fiind cuantificata prin rata natalității, care reprezintă numărul de nașteri înregistrate într-un interval de un an calendaristic raportat la 1000 de locuitori.
Mortalitatea este cuantificată prin rata mortalității ce reprezintă numărul de decese înregistrate intru-un interval de timp de un an calendaristic raportat la 1000 de locuitori, reprezentând fenomenul demografic, indicator al calității vieții, fiind influențată de anumiți factori economici și sociali ( accesul la serviciile de sănătate, nivelul de educație ) dar și de factori ecologici.Pentru a reda cât mai bine cauzele mișcării naturale a populației din comuna Frumoasa, s-a considerat necesară analiza intervalului de timp 1966-2014.
Tabel 2.. Mișcarea naturală a populației, comuna Frumoasa, județul Teleorman 1966-2014
Fig.31. Mișcarea naturală a populației comunei Frumoasa, județul Teleorman, 1966-2014
În cadrul figurii 26 este prezentată evoluția celor trei indicatori ai mișcării naturale (natalitate, mortalitate și spor natural) din comuna Frumoasa, județul Teleorman pe perioada anilor 1966-2014, unde se poate observa că, sporul natural pozitiv este prezent în anii 1966, 1970, 1975, 1979, 1980 și 1983 fapt bazat în principal pe interzicerea avorturilor, dar și pe acordarea de ajutoare financiare familiilor care aveau mulți copii în restul anilor predomină sporul natural negativ, cuprins între -15‰ și -43‰, acesta fiind cauzat de numărul mai mare al deceselor decât cel am nașterilor, fapt ce dă startul unui proces de îmbătrânire a populației. Sporul natural reprezintă echilibrul existent dintre natalitate și mortalitate, el punând în evidență creșterea sau scăderea naturală a populației. Valorile sporului natural înregistrate în comuna Frumoasa pe perioada 1966-2014 au suportat fluctuații din diferite cauze: conjunctură social-economică, istorică, o anumită concepție a populației în ceea ce privește familia.
În cazul comunei Frumoasa, județul Teleorman sporul natural negativ înregistrează o scădere continuă încă din anul 1989 până în anul 2014, factorii declanșatori fiind îmbătrânirea rapidă a populației și scăderea fertilității.
Fig.32. Rata medie a natalității și mortalității, comuna Frumoasa, județul Teleorman, 1966-2014
Rata medie a natalității în anul 1966 este de 9,3 ‰ urmând o creștere a acesteia până la 13,6 ‰ în anul 1979. În următorii ani sunt înregistrate fluctuații ale ratei medii a natalității și în anul 1990 înregistrându-se un număr de 7,6 ‰. Rata medie a mortalității este cu mult mai mare decât cea a natalității, valorile fiind cuprinse între 8,8 ‰ în anul 1966(cea mai mică valoare) și 21,7 ‰ în anul 1985(cea mai mare valoare). Din anul 1984 până în anul 2014 sporul natural pozitiv lipsește total iar, sporul natural negativ atinge valoarea maximă de -64 ‰ în anul 1999 iar minimă de -27 ‰ în anul 1994, factorii ce au dus la înregistrarea acestor valori au fost scăderea fertilității și natalității, implicit îmbătrânirea populației. Rata medie a natalității în anul 1990 este de 7,6 ‰ iar în anul 2014 este de 4,4 ‰ fiind vizibil mai mică decât rata mortalității, aceasta având în anul 1990 valori de 21,7 ‰ respectiv 24,9 ‰ în anul 2014.
3.1.3 Mobilitatea teritorială a populației
„Mobilitatea teritorială a populației sau mobilitatea geografică semnifică migrația, care presupune expansiunea și retracțiunea oamenilor într-un anumit spațiu prin deplasare, schimbare de loc și de locuință, adică plecarea sau venirea individuală sau pe grupe, fie zilnic, fie sezonier sau definitiv” (Ilinca N. 1999). Populația face parte din întregul teritorial și este considerată în timpul analizei „ca produs și factor al întregului teritorial” (Mihăilescu V. 1968), aceasta perspectivă aplicându-se și în cazul migrației.
Intensitatea ieșirilor și intrărilor este calculată cu ajutorul a doi indicatori, rata emigrației și rata imigrației și prin unirea celor două rezultă soldul migrator. Migrația poate fi definitivă, temporară și de tip navetism, toate aceste categorii de mobilitate afectând în timp populația comunei Frumoasa.Pentru a putea fi observată evoluția mișcării migratorie a populației în cadrul comunei Frumosa este analizată perioadă anilor 1966-2014.
Tabel 3.. Mișcarea migratorie a populației în comuna Frumoasa, județul Teleorman, 1966-2014
Conform tabelului de mai sus, numărul celor plecați (anul 1980 – 99 persoane) este mult mai mare decât celor sosiți (anul 1980 – 41 persoane) astfel obținându-se un sold migrator negativ. Valoarea de -11 persoane reprezintă minima înregistrată în anul 1966 iar în anul 1985 este înregistrată valoarea maximă de -73 persoane. Acest sold migrator negativ a cauzat o scădere a populației, a forței de muncă și a determinat un spor natural negativ.
Fig.33 Mișcarea migratorie a populației în comuna Frumoasa, județul Teleorman, 1966-2014
Atât la începutul perioadei (anul 1966) cât și la sfârșitul acesteia (anul 2014), soldul migrator este negativ fiind determinat de dorința locuitorilor de a se realiza pe plan profesional (migrația spre orașul Alexandria), lipsa locurilor de muncă din comuna Frumoasa (migrația spre orașul Alexandria dar și spre București). Evenimentele care s-au produs în decembrie 1989 a avut drept consecință în anul următor o explozie migrațională la nivelul întregii țări și implicit în comuna Frumoasa.
Conform datelor din figura 28 ce reprezintă mișcarea migratorie a locuitorilor comunei Frumoasa în perioada 1990-2014, putem spune că se înregistrează o explozie migrațională la nivelul întregii țări și implicit în comuna Frumoasa unde, valoarea maximă de persoane emigrate se înregistrează în anul 1990 (85 persoane) și valoarea minimă este înregistrată în anul 1998 (11 persoane) datorită evenimentelor produse în anul anterior (1989).La doi ani după schimbarea regimului politic și implicit a celui economic și legislativ, în anul 1990, este înregistrată cea mai mare valoare a frumușenilor emigranți, 85 persoane, fapt cauzat de deschiderea mai multor oportunități de muncă și implicit, pentru îmbunătățirea condițiilor de trai, așa că majoritatea se stabilesc în orașul Alexandria. Ca urmare, în anii 1998, 1999, 2000 și 2002 soldul migrator este unul pozitiv înregistrându-se valori până la 18 ‰, datorită concedierilor masive ale fabricilor din oraș (Fabrica de rulmenți Alexandria, IAICA SA Alexandria), explozia costurilor aferente locuinței și erodarea standardului de viață general aceste motive împingând înapoi spre Frumoasa majoritatea imigranților pentru care viața în mediul urban devenise problematică.
3.1.4. Deplasările zilnice ale populației
Studiul deplasărilor obișnuite ale populației comunei Frumoasa, județul Teleorman conturează comportamentul spațial al acestor persoane: navetismul și deplasările ocazionale (duminicale).
În anul 1970, odată cu înființarea noilor întreprinderi (Fabrica de rulmenți Alexandria, I.P.T.E. Alexandria), fluxul de navetiști frumușeni începe să ia contur. Transportul se făcea cu un autobuz, unde circulau aproximativ 50-60 de persoane, iar din anii 1980 se observă o creștere a numărului de persoane ce făceau naveta către Alexandria, acesta fiind în jur de 120-130.
Fig.34. Fluxul navetiștilor către Alexandria, comuna Frumoasa, județul Teleorman, 1980
Tot în anii 1980, navetismul era făcut și către orașul Zimnicea, aceștia lucrând în cadrul mai multor întreprinderi dintre care și „Fabrica de zahăr”. Numărul navetiștilor către Zimnicea (aproximativ 30 persoane) era mai mic decât cel al navetiștilor spre Alexandria (aproximativ 130 persoane)
.
Fig.35. Fluxul navetiștilor către Alexandria, comuna Frumoasa, județul Teleorman, 2014
În anul 2014, fluxul considerabil de navetiști (aproximativ 30 persoane) îl reprezintă cei ce se îndreaptă dimineața spre orașul Alexandria, lucrând la Filatură și deplasându-se zilnic cu ajutorul mașinii firmei atât dimineața cât și seara la întoarcere.
3.2. Structura populației
3.2.1.Structura populației pe grupe de vârstă si sexe
Vârsta și sexul sunt caracteristici demografice fundamentale, prezintă o importanță deosebită, dată fiind semnificația lor pentru analiza demografică, economică sau socială (Erdeli G. 2004).
Structura populației pe grupe de vârstă și sexe prezintă importante implicații asupra fenomenului demografic (mortalitate, natalitate) și economic, aportul populației în dezvoltarea economică și socială fiind subordonat capacității fizice și intelectuale oferite de vârsta indivizilor.
Pentru a determina structura populației pe grupe de vârstă sunt necesari folosire indicilor de îmbătrânire a populației și de reînnoire a forței de muncă.Tendința de îmbătrânire a populației este mai accentuată în mediul rural, ca rezultat al migrației intensive a populației tinere și apte de muncă și al instalării pregnante a unui sold natural negativ (scăderea natalității și creșterea mortalității).
3.2.1.1Structura populației pe grupe de vârstă și sexe în anul 1966 comuna Frumoasa, județul Teleorman
Fig.36. Piramida vârstelor din 1966, comuna Frumoasa, județul Teleorman
Populația pe sexe din comuna Frumoasa a cunoscut în anul 1966 o ușoară egalitate a procentelor iar, din punct de vedere al vârstei efectivul de populație din grupele 65-69 și 60-64 ani dețin un procent mai mare (4,8% respectiv 4,2%) decât cel am populației din grupele 15-19 20-24, 25-29 ani (2,5%, 3,7%, 3,7%) fapt ce duce la scăderea populației tinere și la accelerarea procesului de îmbătrânire.
3.2.1.2.Structura populației pe sexe și grupe de vârstă în anul 1992 comuna Frumoasa, județul Teleorman
În anul 1992 comuna Frumoasa prezintă o extensiune mare grupelor de vârstă care cuprind adulți, populația tânără având un volum mic și deține o tendință de scădere în continuare iar populația vârstnică este în creștere.
Fig.37. Piramida vârstelor în 1992, comuna Frumoasa, județul Teleorman
Acest an a fost unul dintre cei marcati ce evenimentele petrecute in 1989, iar dupa ce regimul comunist a fost schimbat, in randul populatiei Romaniei s-a inregistrat o schimbare majora. Aceasta schimbare a fost resimtita si la nivelul comunei Frumoasa, fapt ce rezulta din figura 32., aceasta fiind desfiintarea legii ce pedepsea aspru avorturile. Acest lucru explica de ce populatia cu varste cuprinse intre 0 -19 ani este mult mai mica decat cea matura, cu varste intre 50-70 ani.
3.2.1.3 Structura populației pe sexe și grupe de vârstă în anul 2014 comuna Frumoasa, județul Teleorman
Fig.38 Piramida vârstelor în 2014, comuna Frumoasa, județul Teleorman
În anul 2014, procesul de îmbătrânire este accentuat ceea ce face ca ponderea grupelor de vârstă cuprinsă între 65-69 și +85 ani să fie mai mare decât cea a populației tinere fapt ce provoacă scăderea încontinuu a acesteia si determina inceputul unui proces negativ in care este implicata populatia comunei Frumoasa.
În cadrul studiilor de demografie, vârsta reprezintă un parametru foarte important ce ajută realizarea acestora. Conform clasificării folosite de ONU, o reprezentare a structurii pe grupe de vârstă permite evaluare gradului de îmbătrânire al populației, astfel încât populația tânără este cuprinsă între 0-19 ani, cea adultă între 20-64 ani și cea bătrână peste 65 ani.
În cazul comunei Frumoasa, județul Teleorman, din cele trei piramide reiese faptul că procesul de îmbătrânire demografică este prezent din 1966 până în 2014, rezultând în urma migrațiilor populației tinere dar și a natalității scăzute și creșterii mortalității.
3.2.2. Structura etnică a populației
Din punct de vedere etnic, în cazul tuturor recensămintelor, în comuna Frumoasa, județul Teleorman majoritari sunt români, iar cea mai importantă minoritate sunt rromii.
Tabel.4. Structura populației pe naționalități comuna Frumoasa, județul Teleorman,1930-2014
Fig.39. Structura populației pe naționalități comuna Frumoasa, județul Teleorman 1930, 2002
În structura pe etnii a populației comunei Frumoasa, se poate observa că în anul 1930 românii erau în număr de 3597 (97%), iar rromii și maghiarii în număr de 59 (1,6%) respectiv
2 (0,4%).
Se constată că, în anul 1956, populația rromă dispare de pe teritoriul comunei pentru o perioadă de 10 ani. Din 1966 până în anul 2014, populația rromă suferă modificări ale numărului de locuitori și în anul 2012, observându-se creșterea ponderii de etnie rromă până la numărul maxim de 107 (5%) locuitori. Minoritatea maghiară, în anii 1992 și 2002 dețin 0,2% respectiv 0,03% din totalul populației iar în 2014 această minoritate dispare de pe teritoriul comunei Frumoasa.
3.2.3 Structura confesională a populației
Religia cu cea mai mare reprezentativitate atât la nivelul comunei Frumoasa, cât și la nivelul județului Teleorman, este cea creștină ortodoxă având în anul 1930 un procent de 98%, restul de 2% fiind deținut de romano-catolici, în anul 1966 creștinii ortodoxi dețineau un procent de 99 % iar adventiștii de Ziua a Șaptea doar 1% iar, în anul 2014 procentul de 98% este reprezentat tot de religia creștin ortodoxă și cel de 2% aparține adventiștilor de Ziua a Șaptea.
Fig.40. Structura populației pe confesiuni, comuna Frumoasa, județul Teleorman 1930, 1966
Fig.41. Structura populației pe confesiuni, comuna Frumoasa, județul Teleorman 2014
3.3. Densitatea populației
Densitatea populației reprezintă raportul dintre numărul de locuitori și suprafața pe care aceștia locuiesc, exprimată în loc/km2, constituind un parametru important prin semnificația sa ecologică.
Repartiția spațială și concentrarea populației pe teritoriul comunei Frumoasa au fost condiționate de factorii naturali (relief, climă) si la rândul sau densitatea populației a stat la baza manifestării altor fenomene demografice, ca, de exemplu, migrațiile. Densitatea medie a populației, pe ansamblu, a înregistrat variații semnificative, oscilând între 63,2 loc/km2, în anul 1930, cu un maxim la recensământul din anul 1977 de 65,4 loc/km2 pentru că la următorul recensământ din anul 1992 sa înregistreze o scădere, la 53,5 loc/km2.
Tabel.5. Densitatea numărului de locuitori în comuna Frumoasa, județul Teleorman 1930-2014
Fig.42 Densitatea numarului de locuitori in comuna Frumoasa, judetul Teleorman 1930-2014
Odată cu porducerea evenimentelor din anul 1989, populația comunei Frumoasă a suferit numeroase modificări ce au dus la scăderea densității astfel încât din 1990 până în 2014 este înregistrată o scădere continuuă a populației având drept consecință înregistrarea de 45,6 loc/km2 (anul 2014), fapt rezultat în urma migrației populației tinere spre orașe și procesului de îmbătrânire demografică dar și a fertilității și natalității reduse.
3.4. Resurse umane
Caracterizarea resurselor umane cuprinde analiza forței de muncă, structura resurselor de muncă, nivelul de instruire al populației și accesul acesteia la formarea profesională și servicii de sănătate.
Tabel.6. Evoluția resurselor umane în comuna Frumoasa, județul Teleorman între anii 1930-2014
Fig.43 Evoluția resurselor umane în comuna Frumoasa, județul Teleorman între anii 1930-2014
În comuna Frumoasa, în 1930 populația totală era de 3658, cu o populație activă de 1937 persoane reprezentând un procent de 52,9 %, restul de 47,1% reprezentând pensionarii (16%), copii (5,6%) și populația inactivă (25,5%). O creștere a populației inactive se poate remarca din anul 1956 de la 1043 persoane (26,1%) până în 1977 la 1179 persoane (30,1%). Din anul 1992 populatia activa este in descendenta totala de la 1405 (48.9%) pana la 1011(49,1%) persoane in 2014 datorita lipsei locurilor de munca din comuna. Populatia inactiva de asemenea este in scadere de la 589 (20,5%) in 1992 pana la 185 (9%) persoane in 2014. Numarul scolarilor si prescolarilor este intr-o continuua scadere, datorita natalitatii si fertilitatii scazute fapt din care rezulta ca, in anul 1992 erau 172 (5,9%) copii si in 2014, 105 (5,1%). Populatia imbatranita ( pensionarii) in anul 1992 erau in numar de 767 (26,6%) urmand o crestere usoara pana la 791 (29,4%) in anul 2002, iar in 2014 numarul acestora era de 743 (36,5%) observandu-se o scadere datorita fenomenului de imbatranire a populatiei destul de rapid dar si datorita mortalitatii ascendente.
Capitolul VI: Structura, textura și planul comunei Frumoasa
„Structura, textura și forma așezărilor rurale, sunt categorii morfologice de esență socială, care definesc partea materială a vetrei satului… ele reflectă relația directă a vetrei cu funcția economică a terenurilor din afara ei (moșia), dar și modul de organizare a spațiului locativ al sătenilor, în raport cu natura geografică a terenului” (V. Cucu, 2000) Datorită situării în teritoriu, formei, mărimii și structurii satului, putem spune că atât comuna Frumoasa cât și satul Păuleasca corespund caracterului geografic local acela fiind de câmpie. Structura, ca trăsătură ce definește gradul de concentrare și de dispunere a clădirilor în vatra satului fiind rezultatul unei îndelungate evoluții demografice și o urmare directă a extinderii teritoriale treptate de-a lungul râului Vedea pe versantul drept, aceasta fiind de tip adunat.
Comuna Frumoasa este un sat cu formă alungită și rețea de străzi geometrică-rectangulară, având structura înșiruită de-a lungul unui drum comunal, cu textură neregulată a vetrei, în cazul satului Păuleasca, și cu textura a vetrei regulată în cazul comunei Frumoasa, în cea mai mare parte cu străzi paralele și perpendiculare. În cadrul comunei Frumoasa sunt construite 1126 locuințe particulare, din care 306 în satul Păuleasca și 820 în Frumoasa, având în componența lor anexe gospodărești.
Fig.44. Anexa gospodărească, comuna Frumoasa, județul Teleorman
Fig.45 Case cu P+1, Comuna Frumoasa, județul Teleorman
Casele din incinta gospodăriilor frumușenilor sunt cu regim de înălțare parter (P) și unele cu parter + 1 etaj (P+1) fiind construite din paiantă (sistem de construcție a pereților unei case ce constă dintr-un schelet de lemn având golurile umplute sau acoperite cu diferite materiale, împletituri de nuiele ori șipci tencuite cu lut sau chirpici) cele mai vechi (anii 1920-1960) iar cele mai noi (anii 1970- 1990) construite din bolțari și B.C.A.
Fig.46 Casă bătrâneasca, comuna Frumoasa, județul Teleorman
Densitatea locuințelor comunei Frumoasa, descrește din centru către limita terenului intravilan, de asemenea densitatea locuințelor satului Păuleasca este asemănătoare cu cea a localității reședință de comună.
4.1. Dotările administrative
Consiliul local al comunei Frumoasa a fost înființat în anul 1864, fiind construit din cărămidă, acoperit cu țiglă și are instalație electrică, telefonică și încălzirea se face cu combustibil solid.
Fig.47 Consiliul Local comuna Frumoasa, județul Teleorman
În cadrul cultelor, avem „Biserica Sfântul Nicolae” situată în cadrul comunei Frumoasa, construită în anul 1821, fiind renovată și repictată acum un deceniu, și „Biserica Mihail și Gavril” situată în satul Păuleasca, construită în 1806.
Fig.48 Biserica „Sfântul Nicolae”, comuna Frumoasa, județul Teleorman
Căminul cultural și biblioteca comunală au sediul în comuna Frumoasa, construite din cărămidă arsă, acoperite cu plăci de azbociment, fundație de beton, instalație electrică și încălzire cu combustibil solid, fiind construit în anul 1960.
Fig.49 Căminul cultural al comunei Frumoasa, județul Teleorman
Sistemul sanitar este compus dintr-un dispensar uman și o farmacie, acestea fiind situate în cadrul comunei Frumoasa, avand un medic si doua asistente.
Fig.50 Dispensar uman, comuna Frumoasa, județul Teleorman
Spațiile verzi sunt prezente în curtea școlilor și grădinițelor dar și în apropierea bisericii din comuna Frumoasa, unde este amenajat un parc cu locuri de joacă pentru copii.
Fig. 51 Parc amenajat cu locuri de joacă pentru copii, comuna Frumoasa, județul Teleorman
De asemenea, în localitatea Păuleasca în partea de nord-vest se află în cadrul extravilanului pădurea Pancu, iar în Frumoasa, în partea de vest, în zona de teren extravilan avem pădurea Frumoasa, acestea asigurând necesarul de spațiu verde suficient pentru cele două localități.
Fig.51 Pădurea Frumoasa, județul Teleorman
Capitolul V: Economia
Comuna Frumoasa face parte din categoria localităților cu potențial economic mediu de dezvoltare la nivelul așezărilor rurale cu un IDC de 47 (indicele de dezvoltare al comunelor). Se preconizează că pe viitor indicele de dezvoltare să crească datorită apropierii de municipiul Alexandria și de orașul Zimnicea.
În, Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Teleorman 2010-2020” este prezentată o analiză teritorială la nivelul județului ce surprinde desfășurarea în plan teritorial a nivelului de dezvoltare al fiecărei localități urbane și rurale. La sfârșitul analizei rezultă indicele global de dezvoltare ce definește gradul de dezvoltare al fiecărei localități.
Sunt prezente trei grupe de localități rurale în funcție de potențialul de dezvoltare aceseta fiind favorizate, mediu defavorizate si defavorizate.În anul 2008, comuna Frumoasa se încadra în categoria a III-a (localități rurale defavorizate) având un indice global de dezvoltare economică de 0,11929.
Reducerea activității în unitățile economice a condus la scăderea drastică a numărului locurilor de muncă, iar creșterea ratei șomajului a condus la sporirea insatisfacției populației referitor la situația economico-financiară a gospodăriilor proprii.
5.1. Agricultura și creșterea animalelor
În cadrul acestei localități, agricultura constituie funcția dominantă în structura socio-economică și principala sursă de venituri dar și de ocupare a resurselor de muncă încă din cele mai vechi timpuri, cele dintâi informații scrise privind cultivare cerealelor precum grâul, orzul, ovăzul și meiul datează de la jumătatea secolului al XV-lea iar vița de vie se cultivă în satele acestui ținut încă din 1557. În agricultura tradițională a Teleormanului s-au folosit unelte arhaice precum: secerea, coasa, cosorul, tăvălugul de piatră, grapa de nuiele și plugul. Chiar și în zilele de astăzi cultivarea plantelor și cerealelor are un rol important în viața locuitorilor comunei, alături de creșterea animalelor, surse ce le asigură un trai decent acestora. Sectorul privat în agricultura comunei Frumoasa a luat naștere prin aplicarea legii fondului funciar și astfel în anul 2014, suprafața agricolă totală a comunei fiind de 4755 ha din care suprafața arabilă ocupă 4134 ha, viile 54 ha, pădure 248 ha iar pășunile și fânețele 317 ha.
Fig.51 Suprafață arabilă totală a comunei Frumoasa, județul Teleorman
În anul 2014 au fost cultivate cerealele autohtone precum grâul (1100 ha), porumbul (904 ha), floarea soarelui (1150 ha), orz și orzoaică (278 ha) și rapiță (296 ha), viță-de-vie (50 ha), usturoi și ceapă (113 ha) însă cantitățile obținute din cultivarea acestora au aparținut fiecărei gospodării în parte.
Fig.51. Totalul suprafețelor cultivate în comuna Frumoasa, județul Teleorman, 2014
Fig.52 Cultura de grâu, comuna Frumoasa, județul Teleorman
În comuna Frumoasa, județul Teleorman nu există nici o fermă, ceea ce face că zootehnia să fie inexistentă însă, putem spune că în anul 2014 totalul păsărilor și animalelor deținute de gospodari este următorul: 11.000 păsări (găini, rațe, gâște), 84 bovine, 345 caprine, 820 porcine, 100 cabaline.
Fig.51 Totalul animalelor din comuna Frumoasa, județul Teleorman, 2014
Dezvoltarea economiei comunei se poate face prin următoarele propuneri:
Reabilitarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare;
Sprijinirea asocierii producătorilor în vederea accesării fondurilor de dezvoltare;
Sprijinirea înființării centrelor de prelucrare și comercializare a produselor;
Însămânțarea suprafețelor arabile cu semințe selecționate și cu randament ridicat;
Demararea unor proiecte ce pot asigura producătorilor accesul la utilizarea sistemelor de irigat și desecare;
Întreținerea canalelor de desecare și a sistemelor de irigat;
Executarea corectă a lucrării solului;
Creștere și promovarea unei rase de animale de înaltă productivitate;
Înființarea unor agenții de credit rural cu dobânzi acceptabile;
5.2. Evoluția fondului funciar
În România, fondul funciar este constituit, conform art.1 din Legea nr.18/1991, din totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de destinație și de titlul pe baza căruia sunt deținute sau de domeniul public din care fac parte. Structura utilizării terenurilor este strâns legată, atât de poziționarea componentelor naturale, în special relief, cât și de existența lucrărilor de amenajare și ameliorare funciară.Varietatea categoriilor de folosință a fondului funciar reprezintă o bună oportunitate de desfășurare a unor activități economice viabile și profitabile în agricultură comunei Frumoasa.Fondul funciar agricol constituie principală sursă naturală a teritoriului comunei, funcția dominantă în profilul economico-social iar în tabelul de mai jos este prezentată evoluția suprafeței sale din anul 1948 până în anul 2014.
Tabel.7 Evoluția suprafeței agricole și a terenului arabil în comuna Frumoasa, județul Teleorman între anii 1948-2014
Structura modului de folosință a terenurilor agricole este marcată de ponderea terenurilor arabile (prima categorie de folosință), ce reprezintă aproape 90% din totalul acestora, corespunzând celor mai fertile soluri (cernoziomuri) cu un grad mare de capacitate productivă.În urma analizei tabelului cu datele evoluției fondului funciar al comunei Frumoasa între anii 1948-2014, se poate observa că, suprafața agricolă, se extinde de la 3797,5 ha în anul 1948 până la 4490 ha în anul 2014.
Fig.52. Evoluția suprafeței agricole și a terenului arabil în comuna Frumoasa Județul Teleorman între anii 1948-2014
Fig.53 Teren arabil în comuna Frumoasa, județul Teleorman
Această evoluție se datorează extinderii terenului arabil ajungând în anul 1965 la 4657 ha dar și a suprafețelor viticole acestea ocupând, conform PUG, 1996 aproape 175 ha din totalul suprafeței agricole.A doua categorie de folosință, ca mărime și importanță este reprezentată de pășuni și fânețe, ce deține în anul 1948 un procent de 5,7%, acesta fiind mai mic decât cel din 2014 care este de 8,2 %.
.
Fig.54 Evoluția pășunilor și fânețelor din comuna Frumoasa, județul Teleorman între anii 1948-2014
Suprafețele viticole, fac parte din cea de-a treia categorie de folosință, reprezentând în anul 1948, 0,92 % iar în anul 2014 1,4% și în cadrul comunei Frumoasa fiind cultivate în apropierea Puțului Ogarului, unde condițiile pedologice sunt prielnice. Livezile și culturile pomicole ocupau în anul 1948 o suprafață de 2,5 ha, un procent foarte mic 0,07 % dar, odată cu apariția C.A.P-urilor, este declanșat procesul de extindere și plantarea a pomilor fructiferi ajungându-se la suprafețe de 22 ha. Începând cu anul 1990, culturile pomicole au început să se diminueze de la an la an, iar până în 2014 acestea dispărând.
Fig.55 Evoluția viilor și livezilor în comuna Frumoasa, județul Teleorman între anii 1948-2014
În ultimă categorie de folosință a terenurilor agricole, sunt încadrate suprafețele împădurite și se poate observa că în anul 1948, comuna Frumoasa deținea 249 ha, un procent de 6,6 %, urmând ca din 1992 suprafețele forestiere să se extindă până la 271 ha.
Fig.56 Evoluția suprafețelor împădurite în comuna Frumoasa, județul Teleorman între anii 1948-2014
În concluzie, putem vorbi despre o evoluție a terenului extravilan al comunei, datorită extinderii suprafeței agricole totale de la 3797,5 ha în anul 1948 la 4490 ha în 2014.
Terenul intravilan reprezintă partea localității ce este ocupată cu construcții și amenajări din punct de vedere spațial, fiind delimitat prin planuri urbanistice generale.În cadrul comunei, bilanțul teritorial s-a întocmit atât pentru terenul intravilan dar și pentru cel extravilan. Conform PUG 1996, prin datele furnizate de primăria comunei Frumoasa dar și a măsurătorilor efectuate pe ridicarea topografică, putem spune că suprafața teritoriului administrativ este de 4638 ha iar, conform INS, în anul 2014 suprafața totală este de 4800 ha.
În anul 1996 totalul intravilanului existent al comunei Frumoasa este de 374,44 ha, acesta fiind compus din:
Localitatea de reședința-sat Frumoasa- 275,38 ha
Localitatea apartinatoare-sat Păuleasca,68 ha
Canton silvic- 0,17 ha
Cimitir și haltă – 0,98 ha
4 platforme de deșeuri (care prin PUG 2011 se solicită trecerea în extravilan)- 0,23 ha
Fig.57 Totalul intravilanului existent al comunei Frumoasa, județul Teleorman, 1996
Funcția dominantă în teritoriul intravilan al comunei este locuirea, în 2014 ocupând o suprafață de 309,87 ha, având în componență locuințe individuale aflate în stare medie, cu un regim de înălțime preponderent cu Parter, P+1 etaj (mai rar). O suprafață de 4,54 ha din totalul intravilanului, este ocupată de unitățile industriale, 3,40 ha este destinat pentru instituții și servicii de interes public (Consiliul local și primăria, Poșta, Agenție CEC, Biserica „Sf Nicolae”, căminul cultural și biblioteca comunală, 4 unități de învățământ, dispensar uman și farmacie, dispensar veterinar), căile de comunicație și transporturile fiind reprezentate prin căi rutiere și feroviare acoperă o suprafață de 48,51 ha, spațiile verzi și terenul de sport ocupând 1,68 ha.
Fig.58 Totalul intravilanului existent în comuna Frumoasa, județul Teleorman, 2014
Deși s-au produs extinderi ale terenului intravilan (în timpul inundațiilor din anul 2005,casele din satul Păuleasca ce erau construite pe malul drept al râului Vedea au fost inundate de care ape, majoritatea fiind distruse iar locuitorii au avut posibilitatea de a-și muta gospodăriile în partea de nord a statului, unde se află islazul), acestea au dus la o creștere a suprafeței ocupatede zona de locuințe cu aproximativ 3, 69 ha.
Procesul de schimbare în structura utilizării terenurilor în cadrul comunei Frumoasa are la bază trei nevoi elementare ale societății umane: nevoia de hrană, nevoia de resurse naturale, și nevoia de adăpost, ceea ce a însemnat modificarea constantă a mediului înconjurător.
5.3. Schimbări în structura utilizării terenurilor agricole
Schimbările în structura utilizării terenurilor agricole din cadrul Câmpiei Române, înregistrate de-a lungul timpului, sunt înscrise motivației comune a locuitorilor de a evolua pe plan economic. Această trecere de la o categorie de terenuri la alta a fost făcută sub influența unor factori naturali (inundații, secete), dar și a unor factori antropici (efectuarea și aplicarea unor măsuri administrativ-legislative, efectuarea unor lucrări de îmbunătățire a terenului funciar, organizarea terenului administrativ).
În zona Câmpiei Române, primele modificări ale structurii terenurilor agricole au fost făcute în secolul al XIX-lea, când după Tratatul de la Adrianopol din anul 1829, cererile și posibilitățile de export ale cerealelor sunt mai mari, fiind intensificată extinderea terenului agricol prin acțiuni de despădurire. Rezultatele obținute în urma acestor schimbări, au fost pe placul mai marilor proprietari din Țara Românească, deoarece peisajul a fost schimbat radical, arăturile extinzându-se în detrimentul pădurilor.
În anul 1966, în comuna Frumoasa s-au înființat C.A.P-urile fapt ce a presupus confiscarea aproape a tuturor proprietăților agricole private și comasarea lor în ferme agricole administrate de stat. Ca urmare a colectivizării, relațiile existente anterior în agricultură comunei au fost distruse însă, mult lăudată agricultura socialistă a arătat semne de slăbiciune, intrând în criză odată cu căderea comunismului.
Fig.59 Fosta clădire C.A.P. în satul Păuleasca, județul Teleorman
În cazul comunei Frumoasa, acest tip de colectivizare a fost desființat în anul 1991 când au fost aplicate legile funciare (18/1991, 169/1997), în scopul redistribuirii în proprietatea privată (celor în drept) a terenurilor agricole. Pentru a putea scoate în evidență aspectele schimbării structurii terenurilor agricole se face o analiză comparativă a situației pentru doi ani de referită, aceștia fiind 1989 și 1994.
Anul 1989 reprezintă ultimul moment al agriculturii socialiste, punctul „0” al privatizării funciare iar 1994 este anul în care foștii proprietari de terenuri agricole ai comunei Frumoasa și-au primit titlurile de proprietate.Procesul de decolectivizare persistă, desfășurându-se sub semnul privatizării terenurilor agricole în baza legi funciare 18/1991. Conform acestei legii fostul sector cooperatist, a fost supus privatizării astfel creându-se noul sector agricol privat. Suprafața ce a fost redistribuită foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora a fost inițial de 1-10 ha/familie ajungându-se până la 50 ha/fost proprietar deposedat. Fiind total specifice comunei Frumoasa, construirea dreptului de proprietate a vizat următoarele categorii de beneficiari:
1) Foști proprietari sau moștenitorii acestora;
2) Membrii cooperatori ce nu au adus pământ în cooperativă;
3) Angajați ce au lucrat în ultimii trei ani în cooperativă;
Atât la nivelul Câmpiei Române, cât și la nivelul comunei Frumoasa, noul sector agricol privat a înregistrat următoarele etape:
Recunoașterea proprietății;
Punerea în posesie atestată printr-un certificat de punere în posesie, prin care se recunoaște proprietatea specifică;
Posesia deplină atestată printr-un certificat de proprietate, ce dă dreptul proprietății depline în condițiile legii;
În cadrul comunei Frumoasa, acest nou sector agricol privat cuprinde după anul 1994 asociații familiale fără statut legal, ce se baza pe un acord încheiat între cel puțin două familii de a folosi mijloace de producție, depozitare, procesare și de a împărți veniturile totale din vânzarea bunurilor obținute împreună dar, cuprinde și proprietari ce doresc să își lucreze pământul individual.
Tipul individual de lucrare a pământului are o reprezentativitate mai redusă, însă este greu de estimat numărul proprietarilor privați ce doreau să își lucreze singuri pământul deoarece cei ce dețineau slujbe în alte domenii economice și lucrau part-time în agricultură, nu erau înregistrați că agricultori, de asemenea nu se putea face bine diferența între asociațiile familiale și gospodăriile individuale.
Tipul de asociație familială fără statut legal se poare realiza foarte ușor deoarece implicațiile legale sunt reduse (fără contabilizări) realizate doar la primărie, prezentând riscul dezmembrării în orice moment în cazul în care oricare membru părăsește „asociația”. Însă, din anul 1999, în cadrul localității apare procesul de arendare și apar asociațiile agricole SC MIRCEA COM SRL ce deținea 90 ha, SC AGROMEC SRL BRÂNCENI cu aproximativ 800 ha și SC INTERAGRO SRL cu 150 ha, acestea deținând 21% (1040 ha) din totalul terenului arabil al comunei (3866 ha).
Fig.60. Suprafețe totale deținute de către asociațiile agricole, comuna Frumoasa, județul Teleorman,1999
Fig.61 Asociațiile agricole existente în comuna Frumoasa, județul Teleorman, 1999
În anul 2014, asociațiile agricole s-au înmulțit iar, multe dintre terenurile agricole ale locuitorilor comunei Frumoasa sunt deținute de urmatoarele:
Tabel. 8 Asociațiile agricole existente în comuna Frumoasa, județul Teleorman, 2014
Fig.62. Suprafețe totale deținute de către asociațiile agricole, comuna Frumoasa, județul Teleorman 2014
În anul 2014, asociațiile agricole existențe în comuna Frumoasa dețin un procent de 31%, mult mai mare în comparație cu cel din anul 1999 (21%) datorită faptului că populația în comună este implicată într-un proces de îmbătrânire continuuă.
Fig.63 Asociațiile agricole existențe în comuna Frumoasa, județul Teleorman, 2014
Aceste asociații agricole au luat naștere prin divizarea primelor apărute în anul 1999, deținând în 2014 31 % din totalul terenului arabil al comunei dar și prin extinderea lor, astfel încât în anul 2014 este înregistrată o diferență de suprafață agricolă, asociațiile deținând terenuri cu 714,26 ha mai mult decât în anul 1999, datorită faptului că majoritatea proprietarilor de terenuri fac parte din populația de vârsta a treia și nu mai pot face față „muncii câmpului”.
5.4. Activități industriale
Conform PUG, 1996, activitățile industriale erau realizate în cadrul următoarelor asociații:
Moara SC MIRCEA COM SRL – amplasată în zona de sud-vest a comunei Frumoasa, pe o suprafață de 0,54 ha cu un capital privat și 10 angajați;
Moara SIMPAS TELEORMAN – amplasată în zona de sud a comunei Frumoasa, construită pe o suprafață de 0,34 ha cu capital de stat și 2 angajați;
Moara PRODPAN – amplasată în zona de vest a comunei Frumoasa, pe o suprafață de 0, 12 ha, cu un capital particular și un singur angajat;
Fig.64 Moara SC MIRCEA COM SRL, comuna Frumoasa, județul Teleorman
În prezent morile menționate mai sus nu sunt funcționabile, ultima dintre ele și anume Moara SC MIRCEA COM SRL fiind închisă în anul 2011.
5.5 Transporturile si caile de comunicație
Infrastructura transporturilor în județul Teleorman are o bază solidă ce are toate premisele de dezvoltare în viitor. Având o infrastructură rutieră de drumuri naționale și județene considerată în stare bună și cu planuri de reabilitare în următorii ani, județul Teleorman poate deveni un traseu de ieșire din țară pentru zona de Sud a țării spre Bulgaria și Europa de Sud-Est, atât pentru scop turistic cat și pentru comerț.Comuna Frumoasa se află poziționată în apropiere de orașe importante precum Alexandria legătură făcând-o DC 26 (distanța de 27 km) și Zimnicea la 25km, fiind unite de către DC 26.
Fig.65. Drumul comunal DC26, comuna Frumoasa, județul Teleorman
În cadrul teritoriului administrativ al comunei Frumoasa avem drumul comunal DC26 ce are direcția de traversare nord-vest și sud-est. Spre nord-vest face legătura cu Alexandria iar spre sud-est cu Zimnicea. Lungimea acestuia este de 11 km dintre care 8 km sunt modernizați (îmbrăcăminte ușoară asfaltică). Rețeaua stradală a localității este ordonată dar, prezintă o stare de întreținere nesatisfăcătoare lucru ce duce pe timp ploios la îngreunarea circulației, acestea fiind parțial pietruite.
Fig.66 Stradă amenajată cu pietriș, sat Păuleasca, județul Teleorman
Unele străzi din comună sunt așezate pe frunțile de terasă ale râului Vedea ceea ce nu este indicat datorită faptului că în zilele ploioase alunecările de teren pot apărea.
Fig.67. Stradă amenajată cu pietriș, comuna Frumoasa, județul Teleorman
Conform proiectului întocmit de SC Transproiect SA a fost prevăzută reabilitarea drumului comunal DC26, pietruirea drumului de legătură dintre DC26 și halta CFR Păuleasca dar și pietruirea drumului de legătură dintre DC26 și școala Frumoasa deoarece acestea erau din pământ și de asemenea îngreunau circulația. (PUG 1996) În cadrul comunei Frumoasa deocamdată, nu există amenajări pentru circulația pietonilor pentru că un mic procent de străzi au trotuare.
Localitatea nu dispune de autogară, și de aceea transportul persoanelor se realizează cu ajutorul propriilor autoturisme, insă prioritar ar fi înființarea transportului în comun pe ruta Frumoasa-Alexandria. Până în anul 2013, transportul feroviar se realizează pe linia de cale ferată Roșiorii de Vede-Alexandria-Zimnicea ce constituie limita a teritoriul administrativ spre comuna Smârdioasa, iar în cadrul comunei Frumoasa era amplasată halta CFR Păuleasca ce constituia un important punct de transport atât spre Alexandria cât și spre Zimnicea.
Fig.68 Halta CFR Păuleasca
Din anul 2013 datorită reducerii considerabile a călătorilor și lipsa navetiștilor linia de cale ferată Roșiorii de Vede-Alexandria-Zimnicea, a fost desființată, acest lucru având urmări grave în cazul deplasării locuitorilor comunei Frumoasa dar, și cei ai satului Păuleasca. Conform chestionarului (Anexa 1) la itemul 9 „Sunteți de acord cu reintroducerea sistemului de transport feroviar pe ruta ferată Roșiorii de Vede-Alexandria-Zimnicea?”, 95% dintre respondenți au răspuns cu „DA”, fapt ce dovedește și subliniază nevoia majoră de reintroducere a singurului mijloc de transport în comun existent în localitate.
Pe baza acestor date, putem spune că localitatea are nevoie de dezvoltare și modernizare a infrastructurii de transport și căi de comunicație lucru ce este luat în vedere în “Planul de Dezvoltare Locală 2014 – 2020” Localitatea Frumoasa, Județul Teleorman.
Capitolul VI: Dezvoltarea structurii edilitare
“Infrastructura tehnico-edilitară presupune ansamblul sistemelor de utilități publice destinate furnizării și prestării serviciilor de utilități publice și aparține domeniului public sau celui privat al unităților administrativ teritoriale fiind supusă regimului juridic al proprietății publice sau private.” (Art.2, Legea 51/2006)
În cazul comunei Frumoasa dar și al satului Păuleasca, au fost discutate situațiile de dezvoltare edilitară în cadrul “Planului de Dezvoltare Locală 2014 – 2020” ce vor avea rolul de a facilita și de a ameliora condițiile de viață ale frumușenilor.
6.1.Gospodărirea apelor
Teritoriul administrativ al comunei Frumoasa face parte din bazinul hidrografic Argeș-Vedea, fiind străbătut de râul Vedea de la nord la sud, primind un singur alfuent, Puțul Ogarului. Nu sunt amenajate lucrări hidrotehnice fapt ce conduce la inundarea luncii râului Vedea, afectând o parte din locuințele așezate pe partea de est în caz de ploi torențiale și topiri ale zăpezii.
În prezent comuna Frumoasa nu dispune de un sistem centralizat de alimentație cu apă, iar nevoile gospodărești ale populației depind de fântânile săpate în curțile acestora. Nivelul hidrostatic este diferit ajungând la 4-6m în zona de luncă și la 18-24 m în zona de terasă, calitatea apei potabile fiind corespunzătoare, neexistând cazuri de îmbolnăvire. Debitul nu satisface consumul necesar și nu îndeplinește condițiile impuse de normele în vigoare privind sănătatea și mediul de sănătate al populației.
„În cadrul proiectului european “Asistența Tehnică pentru Pregătirea Proiectelor în Sectorul de Apă Potabilă și Apă Uzată În România” s-a eliberat un MasterPlan în care sunt prinse investiții pentru alimentarea cu apă, racordarea la canalizare și stație de epurare care va acoperi toate cele 92 de comune ale județului, proiectul având ca orizont de timp 2026”. (PUG 2011)
“Planul de Dezvoltare Locală 2014 – 2020” Localitatea Frumoasa, Județul Teleorman, urmărește implementarea unui sistem de alimentare cu apă format din:
4 puțuri adâncime 70 m, echipate cu cabină puț și pompă submersibila, prevăzute cu o zonă de protecție sanitară, împrejmuită și drum de acces;
Gospodăria de apă ce cuprinde: înmagazinare (2 rezervoare x 200mc), stație clorinare, stație pompare, drum acces și împrejmuire;
Racord electric gospodărie de apă și puțuri;
Rețele distribuție;
Lucrările propuse au ca scop realizarea sursei de apă prin puțuri forate, soluție ce a fost stabilită printr-un studiu hidrogeologic de înmagazinare, pompare și tratare a apei precum și a conductei de aducțiune și a rețelelor de distribuție a apei la consumatori.
Gospodăria de apă va fi formată din următoarele obiective:
Clădire gospodărie de apă comuna pentru: – stație cloare –cloararea apei se va face din clor gazos – stație pompare;
– punct exploatare-birou de dispecer
Rezervor metalic înmagazinare (2×200 mc)
Obiectivele proiectului de alimentare de apă a comunei Frumoasa sunt următoarele:
Acoperirea necesarului și satisfacerea cerințelor de apă ale populației;
Utilizare eficientă a resurselor de apă;
Asigurarea calității corespunzătoare a apei în toată comuna;
Rezultatele obținute în urma realizării acestui proiect încadrat în “Planul de Dezvoltare Locală 2014 – 2020” Localitatea Frumoasa, Județul Teleorman vor fi pe măsura. Printre aceste putem enumera:
– Îmbunătățirea condițiilor de viață a populației comunei;
– Reducerea poluării;
– Atragerea învestitorilor;
– Reducerea factorilor de risc pentru sănătatea populației;
– Diminuarea fenomenelor de eroziune și degradare a terenurilor;
– Diminuarea riscurilor provocate de către secetă prin crearea și utilizare sistemului de irigații;
Alimentarea cu apă a comunei Frumoasa va avea funcția de a satisface nevoile de alimentare cu apă a locuitorilor: a) nevoi gospodărești (băut, gătit, creșterea animalelor)
b) nevoi publice și de industrie locală cu furnizare permanentă
5.2. Canalizarea apelor uzate
În prezent, comuna nu dispune de o rețea de canalizare și sursă de apă locală este reprezentată de fântâna proprie, evacuarea apelor uzate menajere făcându-se în sistem local (bazin vidanjabil). Colectarea apelor pluviale se face prin șanțurile existențe pe o parte și de altă a căilor de circulație fiind evacuate în râul Vedea.
În cadrul “Planului de Dezvoltare Locală 2014 – 2020” Localitatea Frumoasa, Județul Teleorman a fost discutată problema canalizării apelor uzate, principalul obiectiv fiind realizarea unei rețele de canalizare, aceasta ducând la reducerea impactului asupra calității factorilor d mediu datorat deficiențelor în cadrul sistemului de colectare și epurare a apelor uzate menajere la nivelul localității.
Odată cu finalizarea acestui plan de realizare a rețelei de canalizare a apelor uzate zona va deveni mai atractivă pentru investitori astfel activitatea acestora va genera venituri suplimentare la nivel local, localitatea se va integra în limitele de poluare admise de Uniunea Europeană, principalii beneficiari fiind locuitorii acestei zone.
Proiectul va avea un impact atât economic, cât și social asupra comunității, iar rezultatele obținute vor fi următoarele: 1) accesul populației la infrastructură edilitară;
2) scăderea factorilor de risc pentru sănătatea populației;
3) îmbunătățirea condițiilor de viață a populației comunei;
4) scăderea factorului de poluare;
5) atragerea învestitorilor;
5.3. Alimentarea cu gaze naturale
Încălzirea locuințelor comunei Frumoasa nu se realizează printr-o rețea de distribuție a gazelor naturale, ci prin încălzirea cu sobe cu combustibil solid (lemne de foc și cărbuni). În ceea ce presupune montare unor centrale termice, lucrul acesta este greu de realizat deoarece nu sunt suficienți consumatori. Alimentarea cu gaze naturale a localității, poate fi realizată printr-un racord la rețeaua de înaltă presiune din Municipiul Alexandria, situat la cca 25 km, printr-o stație de reglare-măsurare de presiune medie până în comuna Frumoasa și la o statie de reglare-măsurare de sector ce va face distribuția pe presiune redusă pentru alimentarea consumatorilor casnici și industriali.
Conform PUG 2011, rețeaua de distribuție se va executa în montaj îngropat din conducta PEHD SDR11 ce va fi dimensionată în funcție de lungime și consum, fiind amplasată pe domeniul public de pe teritoriul administrativ al Consiliului Local al comunei Frumoasa, județul Teleorman.
Pentru un calcul aproximativ, debitele de gaze naturale pentru o gospodărie au fost estimate astfel încât dacă locatarii vor alimentare cu gaze la sobe, se vor monta aprinzătoare automatizate pentru gaze combustibile de uz casnic ce respectă norma europeană 90/396/EEC și vor dezvolta temperaturi de cca 1000°C.
Obiectivul proiectului este realizarea unei rețele de alimentare cu gaz natural, având un efect de reducere substanțială a costurilor de transport, precum și a cheltuielilor locuitorilor comunei. Activitățile gospodărești și cele de producție desfășurate pe raza localității vor fi mai eficiente și astfel va fi oferit un grad ridicat de civilizație pentru toți cetățenii comunei.
La sfârșitul realizării acestui proiect, vor fi obținute rezultate precum: accesul populației la infrastructură edilitară, scăderea factorilor de risc pentru sănătatea populației, îmbunătățirea condițiilor de viață a populației comunei, căderea factorului de poluare, atragerea de învestitori și dezvoltarea de locuri de muncă.
Capitolul VII: Analiza SWOT a potențialului de dezvoltare economică
În cadrul fiecărei comune din România ar trebui să existe și să fie realizată o analiză SWOT în ceea ce privește dezvoltarea și promovarea acesteia pe lungă durată. Datorită lipsei unei asemenea viziuni rezultatul poate fi haotic și ar putea fi ratate oportunități de dezvoltare pe planuri foarte importante (economic, administrativ).
Analiza SWOT reprezintă o metodologie de analiză a unui proiect. Numele acestei analize este unul descriptiv: Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunități), Threats (riscuri). În cadrul acestei analize SWOT punctele tari, cele slabe, oportunitățile și riscurile sunt strâns legate de dezvoltarea potențialului economic al comunei Frumoasa, județul Teleorman.
CONCLUZII
Lucrarea „Comuna Frumoasa, județul Teleorman.Studiu geografic cu privire specială asupra schimbărilor demografice și economice” este realizată ca lucrare de licență și prin modul de abordare readuc în vedere dinamică și evoluția economică dar și socială a vieții rurale.La baza spațiului rural sta satul ce reprezintă componenta principală, spațiu în care tradițiile în agricultură s-au păstrat și conservat, peisajele naturale rămânând intacte, lucruri ce caracterizează foarte bine comuna Frumoasa din județul Teleorman.Acest studiu vizează în mare parte caracteristici și evoluții ale demografiei ( potențial uman, mobilitate naturală și teritorială, densitate) și economiei rurale (agricultură, evoluția fondului funciar, mică industrie) începând cu anii 1930 până în 2014, dar conturează și elementele cadrului natural ( relief, geologie, climă, hidrografie, sol).
Lucrarea începe prin prezentarea și localizarea din punct de vedere fizico-geografic a comunei Frumoasa în cadrul României, a județului Teleorman dar și legăturile cu localitățile vecine, lucruri ce se regăsesc în capitolul I aceasta având o poziție geografică favorabilă dezvoltării datorită apropierii de orașele Alexandria ( reședința de județ) și Zimnicea fiind posibilă realizarea unor drumuri cu specific comercial,precum și scurtul istoric al localității de la înființare până în prezent cuprinzând date istorice cu privire la fundamentarea și întemeierea acesteia. Noțiunile de cadru natural reprezintă suportul activităților desfășurate în mediul rural al comunei vizând elementele de relief și geologie, sol, climă, hidrologie, vegetație și riscuri naturale tratate și regăsite în capitolul II.
Cercetarea are o viziune specială asupra laturii umane a zonei, fiind regăsita în capitolul III unde este analizată evoluția populației comunei pe o perioadă de 84 de ani unde potențialul uman este în regresiune totală cu o mortalitate crescută grad de îmbătrânire accentuat si o natalitate scăzută astfel realizându-se un sold natural negativ. Sunt evidențiate mișcarea naturală, mobilitatea teritorială, structura populației pe vârsta și sexe, confesiuni, etnii, densitatea populației și resursele umane, economia unde regăsim aspecte importante ale agriculturii și creșterii animalelor, ale micii industrii, ale structurii utilizării terenurilor și ale transporturilor și cailor de comunicație. Structura edilitara a comunei este prezentată în capitolul VI cu privire la dezvoltarea acesteia astfel fiind întocmite planuri de gospodărire a apelor, alimentare cu gaze naturale și canalizare a apelor uzate. Ultimul capitol conține o analiză SWOT a potențialului de dezvoltare economică a comunei unde sunt regăsite atât aspecte pozitive cât și aspecte negative.
Rezultatul final se dorește a fi o lucrare complexă cu privire la evoluția demografică și economică în cadrul comunei Frumoasa,județul Teleorman care prin conținut și prin structura contribuie la clarificarea multiplelor caracteristici de geografie umană care sunt specifice acestui spațiu rural, dar și o lucrare de suflet datorită unui singur lucru: chemarea pământului natal nu se uită niciodată.
BIBLIOGRAFIE
1. Călinescu R. (1969), Biogeografia României, Editura Didactică și Pedagogică,București
2. Cazacu Gh.M. (1999), Monografia comunei Frumoas
3. Cucu V. (2000), , Geografia așezărilor rurale. Edit. Domino, Târgoviște
4.Erdeli G., Cucu V., (2004), România. Populație. Așezări umane. Economie, Editura Transversal, București
5.Grecu F. (2010), Geografia câmpiilor României, Editura Universității din București, București
6. Mihăilescu V. (1968), Geografie fizică a României, Editura Științifică, București
7.Posea G. (2005), Geomorfologia României, Editura Fundației de mâine, București
8.Staicu, N.I. (1939), Așezarea județului Teleorman, Editura Librăriei, București
9. Ujvari I. (1972), Geografia apelor Romaniei, Editura Științifică, București
9. Zaharia L. ( 2010), Hidrologie, Editura Universitară, București
10.***(1930), Recensământul general al populației României, 29 dec.1930, Institutul Județean de Statistică Teleorman, Alexandria
11. ***(1949), Recensământul general al populației României,1948, Institutul Județean de Statistică Teleorman, Alexandria
12.***(1957), Recensământul general al populației României, 1956, Institutul Județean de Statistică Teleorman, Alexandria
13.***(1970), Recensământul general al populației României, 1966, Institutul Județean de Statistică Teleorman, Alexandria
14.***(1980), Recensământul general al populației României, 1977, Institutul Județean de Statistică Teleorman, Alexandria
15.***(1994), Recensământul general al populației României, 1992, Institutul Județean de Statistică Teleorman, Alexandria
16.***(2002), Recensământul general al populației României, 2002, Institutul Județean de Statistică Teleorman, Alexandria
17***(2011), Recensământul general al populației României, 2012, Institutul Județean de Statistică Teleorman, Alexandria
18.*** (1996), Plan General Urbanistic al comunei Frumoasa, județul Teleorman
19.***(2003), România.Atlas geografic școlar, Editura Corint, București
20. ***(2006), Legea serviciilor comunitare de utilități publice, Art2, Legea 51/2006
21.***(2011), Plan General Urbanistic al comunei Frumoasa, județul Teleorman
BIBLIOGRAFIE
1. Călinescu R. (1969), Biogeografia României, Editura Didactică și Pedagogică,București
2. Cazacu Gh.M. (1999), Monografia comunei Frumoas
3. Cucu V. (2000), , Geografia așezărilor rurale. Edit. Domino, Târgoviște
4.Erdeli G., Cucu V., (2004), România. Populație. Așezări umane. Economie, Editura Transversal, București
5.Grecu F. (2010), Geografia câmpiilor României, Editura Universității din București, București
6. Mihăilescu V. (1968), Geografie fizică a României, Editura Științifică, București
7.Posea G. (2005), Geomorfologia României, Editura Fundației de mâine, București
8.Staicu, N.I. (1939), Așezarea județului Teleorman, Editura Librăriei, București
9. Ujvari I. (1972), Geografia apelor Romaniei, Editura Științifică, București
9. Zaharia L. ( 2010), Hidrologie, Editura Universitară, București
10.***(1930), Recensământul general al populației României, 29 dec.1930, Institutul Județean de Statistică Teleorman, Alexandria
11. ***(1949), Recensământul general al populației României,1948, Institutul Județean de Statistică Teleorman, Alexandria
12.***(1957), Recensământul general al populației României, 1956, Institutul Județean de Statistică Teleorman, Alexandria
13.***(1970), Recensământul general al populației României, 1966, Institutul Județean de Statistică Teleorman, Alexandria
14.***(1980), Recensământul general al populației României, 1977, Institutul Județean de Statistică Teleorman, Alexandria
15.***(1994), Recensământul general al populației României, 1992, Institutul Județean de Statistică Teleorman, Alexandria
16.***(2002), Recensământul general al populației României, 2002, Institutul Județean de Statistică Teleorman, Alexandria
17***(2011), Recensământul general al populației României, 2012, Institutul Județean de Statistică Teleorman, Alexandria
18.*** (1996), Plan General Urbanistic al comunei Frumoasa, județul Teleorman
19.***(2003), România.Atlas geografic școlar, Editura Corint, București
20. ***(2006), Legea serviciilor comunitare de utilități publice, Art2, Legea 51/2006
21.***(2011), Plan General Urbanistic al comunei Frumoasa, județul Teleorman
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Comuna Frumoasa, Judetul Teleorman. Studiu Geografic CU Privire Speciala Asupra Schimbarilor Demografice Si Economice (ID: 137825)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.