Compoziția mineralogică a haldelor de steril și influen ța acestora asupra mediului [627285]

Compoziția mineralogică a haldelor de steril și influen ța acestora asupra mediului
înconjur ător și, în special asupra plantelor , la minele din zona Baia Mare a fost abordat ă în
lucrarea [ Damian F., Damian, G. , Carpath. J. Earth Environ. Sci., 1(2), p. 63-72, 2006 ]. S-a
constatat c ă, datorită concentra ției mari de Pb, Cu, Zn și Mn din haldele de steril , prin ac țiunea
factorilor de mediu și în special a ploilor sunt contaminate plantele și paji știle din vecin ătatea
deșeurilor miniere.
O alt ă problem ă de importan ță practic ă este legat ă de compu șii de care sunt ata șate
metalele din haldele de steril. Aceast ă proble mă a fost rezolvat ă pentru prima dat ă de către A.
Tessier prin procedura de extrac ție secven țială [Tessier A., Campbell P.G.C., Bisson M .,
Anal. Chem., 5 1 (7), p. 844-851, 1979 ]. Aceast ă procedur ă a fost aplicat ă de diver și autori
pentru analiza diferitelor metale din haldele de steril , precum și a compu șilor de care sunt legate
metalele respective.
Asfel, utiliz ând fluorescen ța de raze X și difrac ția de raze X , au fost identificate metalele
care se g ăsesc în unele mine p ărăsite din Japonia și a compu șilor chimici de care sunt ata șate
aceste metale [ Sasaki K., Haga T., Hirajima T, Kurosawa K., Tsunekawa M. , Materials
Transactions, 43(11), p. 2778 -2783 , 2002 ]. Contaminarea unor iazuri cu Pb și Zn din La
Calamine , situat ă în estul Belgiei a fost ab ordat ă prin analiza elemental ă și difrac ție de raze X ,
utiliz ând tehnica de extrac ție secven țială [Cappuyns V., Swennen R. Niclas M. , Journal of
Geochemical Exploration 93, p. 78-90, 2007 ]. O combina ție de extrac ție chimic ă, difrac ție de
raze X , fluorescen ță de raze X și spectroscopie Raman a fost utilizat ă pentru studiul polu ării
unor mine p ărăsite din zona Arizona (Statele Unite) [ Hayes S.M., White S.A., Thomson T.L.,
Maier R. M. and Chorover J. , Appl. Geochem. 42(12) p. 2234 -2245 , 2009 ].
Calit atea apelor constituie o componentă ecologică și economică a sistemului de
gospodărire a surselor de apă.
Primul document internațional î n materia protecției apelor îl constituie “Carta
europeană a apei” , a fost adoptat de Consiliul Europei în anul 1968 și a cuprins o serie de reguli
și principi i
[http://www.mmediu.ro/gospodarirea_apelor/cooperare_internationala/implementarea_DCA.p
df (implementarea 2000 /60/CE DCA în țara noastră )], care au primi t ulterior consacrare
juridică. Principiile proclamate de acest document , aplicabile protecț iei și managementului
apelor au constituit punctul de plecare al altor documente adoptate la nivel internațional în
mate rie, care au adus contribu ții esen țiale cu privire la protec ția apelor.

În România, p rima lege specială în domeniu l apelor a fost Legea regimului apelor din
1924. Numeroase acte normative ulterioare au impus un nou regim utilizării și protecției apelor.
Adoptarea unei legislații moderne, cuplată cu standardele normative europene, adecvată
realităților protecției apelor din România a devenit în ultimii ani o necesitate și chiar o urgență,
transformată în realitate juridică prin adopatrea Directivei -Cadru Eur opene privind Apa
2000/60/CE, reflectată în legislația românească [Legea apelor nr. 107/1996 art. 1, alin. 2 ] prin
Legea nr. 310/2004 pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107 din 1996
(modificată și ea recent prin Ordonanța de urgență nr. 69/2013).
Cu această ocazie a fost elaborată o nouă strategie și politică în domeniul gospodăririi
apelor “Apa nu este un produs comercial ca oricare altul, ci o moștenire care trebuie păstrată,
protejată și tratată ca atare ”. Directiva 2000/60/CE este pri ma Directivă Europeană care asigură
dezvoltarea durabilă – armonizarea dezvoltării sistemului socio -economic cu capacitatea de
suport a mediului acvatic.
În țara noastră, MANAGEMENTUL RESURSELOR DE APĂ se realizează prin
elaborarea planurilor de managemen t a bazinelor hidrografice, ținând cont de caracteristicile
acestora, calitatea apei potabile și impactul activității omului asupra calității apelor.
Politica în domeniul protecției mediului vizează îmbunătățirea infrastructurii de mediu
și reducerea deca lajului existent față de celelalte țări, membre ale UE, conservarea
biodiversității, reducerea poluării și îmbunătățirea calității apelor și nu în ultimul rând ,
promovarea producerii de energie din surse alternative, regenerabile și nepoluante, prin
crește rea gradului de absorbție a fondurilor europene.
Vizează de asemenea – îndeplinirea până în 2020, a angajamentelor asumate de România
pentru implementarea pachetului ”Energie -schimbări climatice”, prin reducerea emisiilor de
gaze cu efect de seră și final izarea Strategiei Nationale privind Schimbarile Climatice pentru
perioada 2013 – 2020 (vezi Decizia nr. 406/2009/CE privind efortul statelor membre de a
reduce emisiile de gaze cu efect de seră).
Acquis -ul comunitar în domeniul poluării constă într -o serie de instrumente legislative
și politice, acestea incluzând înțelegeri internaționale, cu privire la managementul deșeurilor
(inclusiv a celor radioactive), piața nucleară comună, siguranța, alimentarea și problemele de
sănătate, investițiile, relațiile int ernaționale, promovarea cercetării, protecția împotriva
radiațiilor ș.a.
Direcțiile de acțiune ale Programului de guvernare 2013 -2016 privesc, în principal
următoarele aspecte:

– asigurarea unui management durabil al apelor, pădurilor și faunei cinegetice,
prevenirea riscului și diminuarea efectelor calamităților naturale, respectarea dreptului
constituțional la un mediu sănătos;
– integrarea măsurilor de protecție a apelor în politicile sectoriale la nivelul UE și
îmbunătățirea infrastructurii de gospodări re a resurselor de apă, pe bazine hidrografice
(amenajarea acestora) ;
– atingerea stării ecologice bune prin îmbunătățirea calității apei, gospodărirea durabilă,
asigurarea monitoringului și perfecționarea cadrului legislativ în domeniul apelor ;
– respecta rea angajamentelor europene prin implementarea directivelor europene în
domeniul apelor și a strategiei naționale de management, realizarea proiectelor de investiții de
alimentare cu apă, canalizare, stați i de epurare a apelor uzate etc;
– elaborarea unui Program național de împădurire.
Responsabilitățile pentru refacerea mediului geologic se stabilesc în conformitate cu
principiul poluatorul plătește.

12.1. 2. Proce dura de extrac ție secven țială Tessier

Pentru a evalua mobilitatea metalelor din diferite probe solide, procedura Tessier este
una dintre schemele de extracție mai des utilizate . Procedura de extrac ție secven țială elaborat ă
de Tessier const ă în extrac ția chimic ă secven țială a metalelor din diferite combina ții. Cel mai
des se analizeaz ă următoarele metale: Cd, Co, Cu, Pb, Zn, Fe și Mn. Acestea se extrag în cinci
fracții: 1) metale mobile; 2) legate de carbona ți; 3) legate de oxizi , în special de oxizi de Fe și
Mn; 4) legate de materie organic ă și 5) reziduale. Extrac țiile se fac cu dive rși agen ți chimici iar
analiza elemental ă din extrac ții se face prin diferite metode , ca de exemplu: fluorescen ța de raze
X, spectroscopie de absor ție atomic ă sau spectroscopie de emisie atomic ă.
Fracția notat ă cu F1 este constituit ă din urme de metale ca re schimb ă în apă, compozi ția
ionic ă și sufer ă diferite procese de absor ție-desorb ție, de aceea se mai numesc și
”exchangeable” . Frac ția care este asociat ă cu sedimente de carbona ți sau legat ă de carbona ți
se noteaz ă cu F2. Frac ția legat ă de oxizi de Fe și Mn se noteaz ă cu F3. Oxizii de Fe și Mn sunt
necrofagi excelen ți pentru urme de metale și sunt termodinamic instabil i, în condi ții anoxice.
Fracția F4 corespunde urmelor de metale care sunt legate de materi a organic ă, care provine din
organisme vii, groho tiș, acid humic și acid fulvic. În condi ții de oxidare , materia organic ă se
degradeaz ă, ducând la eliberarea urmelor de metale. Dup ă ce primele patru frac ții au fost
îndep ărtate, solidele reziduale con țin minerale în compozi ția cărora se g ăsesc și metale

înglobate în structura lor cristalin ă. Aceste metale nu este de a șteptat s ă se elibereze în solu ții,
în condi ții normale întâlnite în natur ă și într-un timp rezonabil. Pentru extragerea metalelor ,
în etapele mentionate se folosesc diferi ți agen ți chimici; în fiecare secven ță de extrac ție se
utilizeaz ă altă categorie de agen ți. Astfel , pentru ob ținerea frac ției F1 se poate folosi solu ție de
clorur ă de magneziu sau solu ție de acetat de sodiu.
Pentru extragerea frac ției F2 , corespunz ătoare metalelor legate de carbona ți se poate
folosi acetat de sodiu , combinat cu acid acetic pentru ajustarea PH -ului. Extragerea frac ției F3 ,
corespunz ătoare oxizilor de Fe și Mn se poate face cu Na 2S2O4 combinat cu citrat de Na sau
solutie de NH 2OH.HCl . Dac ă se lucreaz ă cu ultima solu ție, aceasta trebuie încălzită la o
temperatur ă de aproximativ 960C, sub agitare continu ă. În cazul metalelor legate de materie
organic ă, pentru extragerea acestora în cazul frac ției F4 se p oate folosi un amestec de HNO 3,
H2O2 încălzit la a proximativ 850C. Dup ă răcire se folose ște solu ție de acetat de amoniu , pentru
a preveni absor ția metalelor extrase pe sedimente oxidate. Frac ția F4 care este frac ția rezidual ă
și se ob ține cu un amestec de HF -HClO4. Extrac țiile selective se pot colecta prin centrifugare ,
pentru a minimiza pierderile de materiale solide.

12.1. 3. Investigarea polu ării unor sedimente miniere din Rom ânia, utiliz ând procedeul de
extrac ție Tessier
Au fost investigate halde miniere de steril din zonele: S ăsar-Baia M are, Certej -Deva și
Valea Arie șului. Scopul studiului a fost acela de a determina care sunt metalele r ămase în
sedimentele de steril, în ce compu și se g ăsesc aceste metale și cum se pot extrage aceste metale
sub in fluența unor factori chimici și intrarea acestor metale în circuitul hidrologic sub form ă de
poluan ți. Pentru analiza elementelor chimice care rezult ă din extragerea acestora prin metoda
Tessier s -a folosit metoda spectrometriei de emisie. Aparatul utilizat a fost un spectrometru de
emisie optic ă cu cuplaj inductiv în plasm de tip Optima DV 3500 , de la firma Perkin Elmer.
Pentru analiza compu șilor solizi r ămași dup ă fiecare extrac ție s-a utilizat un difractometru de
raze X Bruker D8 Advance , cu monocromator în fasciculul incident , cu cr istal de Ge (111)
pentru ob ținerea de înaltă rezolu ție și a unui detector ultrarapid de tip EyeLynx.
Prezent ăm în continuare , pe scurt principiile metodelor de analiz ă prin
spectroscopie de emisie și difractie de raze X , pe pulberi. Metoda de analiz ă prin spectroscopie
de emisie este una dintre cele mai utilizate metode pentru analiza de metale sub form ă de urme.
Tehnica este bazat ă pe emisia spontan ă a fotonilor din atomi și ioni ce au fost excita ți în
descărcare de radio -frecven ță (RF). Proba de analizat tr ebuie s ă se găseasc ă sub form ă de
soluție. Proba sub form ă de solu ție este convertit ă în aerosoli și direc ționat ă spre canalul central

unde se produce plasma. În centrul plasmei , produse prin cuplaj inductiv , temperatura acesteia
este de aproximativ 10 000 K , astfel încât aerosoli i se evapor ă instantaneu. Elementele de
analizat se g ăsesc ini țial ca atomi liberi , în stare gazoas ă care, imediat se ionizeaz ă prin ciocniri.
Se ob țin astfel ioni și atomi în stare excitat ă, datorit ă ciocnirilor care au loc. Prin de zexcitarea
atomilor și ionilor se emit fotoni. Lungimile de und ă a fotonilor emi și sunt caracteristice pentru
elementele chimice prezente în plasma de analizat. De asemenea , concentra ția fotonilor emi și
este propor țional ă cu concentra ția elementelor din care au provenit fotonii. Fotonii emi și sunt
focaliza ți cu o lentil ă și analiza ți cu un monocromator pentru determinarea lungimilor de und ă
emise și a intensit ății radia țiilor emise. De aici rezult ă elementele prezente în proba de analizat
și concentra țiile acestor elemente. Difrac ția razelor X pe pulberi este o metod ă de analiz ă
structurală din care se ob țin informa ții despre compu șii în stare solid ă cristalin ă. În cazul nostru
am utilizat difrac ția de raze X pe pulberi cri staline , pentru identificare compu șilor prezen ți în
probele de anailzat , atât înainte de extrac ții, cât și după fiecare extrac ție.
Principiul metodei este urm ătorul: se știe că fiecare compus are o anumit ă structur ă
cristalin ă, adică un sistem cristalografic cu anumi ți parametrii de re țea, un anumit grup spa țial
și o distribu ție bine determinat ă a atomilor în celula elementar ă. Difrac ția razelor X se produce
pe planele cristalografice , fiecare compus are un anumit set de plane cristal ografice care
produce difrac ție de intensitate semnificativ ă. Are loc difrac ția razelor X , dacă este îndeplinit ă
condi ția lui Bragg: 2d.sin θ =
. În aceast ă relație d este distan ța interplanar ă, θ este unghiul
dintre direc ția fasciculului incident și planul probei , care este egal cu unghiul dintre planul
probei și direc ția fasciculului difracta iar
 este lungimea de und ă. Lungimea de und ă utilizat ă
a fost
 =1.54056Å , care provine d e la un tub de Cu. Proba sub form ă de pulbere se plaseaz ă
într-un suport de probe care se taseaz ă pentru a avea o planeitate c ât mai bun ă după care se
plaseaz ă pe goniometru. Radia ția X provenit ă de la tubul de raze X trece printr -un sistem de
fante , după care cade pe proba unde are loc difrac ția dup ă care tr ece din nou printr -un sistem
de fante și cade pe un detector. Se înregistreaz ă intensitatea difractat ă, în func ție de unghiul de
difrac ție 2 θ. Din pozi țiile maximelor de difrac ție se determin ă compu șii care sunt prezen ți în
proba de analizat. Probele colectate de la S ăsar-Baia Mare, Certej -Deva și Valea
Arieșului au fost uscate, măcinate și trecute prin sită, pentru a obține particule mai mici de 250

m. În continuare au fost supuse unui proces de extracție secvențială, după metoda lui Tessier.
Schema de extracție Tessier este prezentată în figura 1 3.

1M MgCl2 (pH=7)
1M NaAc (pH=5)

Fig. 1 3. Schema de extracție Tessier

Se observă că fracția F1 a fost extrasă cu MgCl2, având un pH=7, fracția 2 a fost extrasă
cu acetat de Na la pH=5, fracția 3 cu NH2OH.HCl în acid acetic 25% iar fracția 4 cu 0.02M
HNO3 și 30% H2O2 cu pH=2. Pentru extracția fracției 5 s -a folosit 63% HNO3 combinat cu
37% HCl. Atât pentru probele inițiale, cât și pentru probele de după fiecare extracție s -au
înregistrat di fractogramele de raze X . Difractogramele de raze X au fost procesate cu programul
de calcul MATCH2 pentru identificarea compu șilor din probe.

12.2. Analiza sedimentelor de steril de la minele Săsar -Baia Mare
Probele au fost colectate din sedimentele de pe râul Săsar – Baia Mare. Sedimentele au
rezultat din procesarea minereurilor explo atate în zona respectivă. În această zonă a fost o mină
din care se exploata Au, Ag, Pb, Zn și Cu. Probele au fost colectate di n două zone, ambele
situate în apropierea râului Săsar. În tabelul 1 3 sunt prezentate analizele de elemente pentru
zona 1, iar în tabelul 14 sunt prezentate a nalizele de elemente din zona 2, ambele zone fiind
situate în perimetrul râului Săsar -Baia Mare [ Conferința “Environmental Legislation, Safety
Engineering and Disaster Management” – ELSEDIMA , Ediția a 10 -a din 18 -19 septembrie
2014, Titlu Poster “Assessment of the dissolved minerals phases in tailings using the Tessier
five step extraction scheme” , 2014 ].
Pentru probele ini țiale, notate prin total și rezid uul rezultat în urma procesului de
extrac ție Tessier , au fost analizate un num ăr mare de metale dar pentru probele rezultate în urma
extrac țiilor F1 -F4, au fost determinate concentra țiile corespunz ătoare pentru metalele: Cu, Zn,

Cd și Pb. În figura 14 sunt ar ătate difra ctogramele de raze X pentru probele din zona 1 , iar în
figura 15, difractogramele de raze X pentru probele din zona 2 , tot din perimetrul r âului S ăsar-
Baia Mare. Pentru a observa li niile de difrac ție mai pu țin intense , cele foarte intense au fost
trunchiate. Probele notate cu i sunt cele ini țiale, înainte de extrac ții iar cele notate cu Rez.
reprezint ă rezidul ob ținut în urma tuturor extrac țiilor. Pentru analizele de elemente de la Săsar
s-au făcut, în final mediile pentru zona 1 și zona 2. Media conținutului în metale pentru probele
colectate de pe râul Săsar sunt prezentate în Tabelul 3. Pentru Cu și Pb s -au analizat distribuția
acestor două elemente în diferite fracții care au fost analizate prin metoda Tessier. În figura 16
sunt prezentate distribuția Cu și Pb, calculată în mg/Kg, în cele 5 fracții analizate F1=EXCH,
F2=CARB, F3=OX, F4=ORG si F5=REZ , iar în figura 17 este prezentată distribuția
procentuală pentru Cu și Pb în cele 5 fracții.
Tabel 13. Concentra ția de metale din Halda S ăsar-Baia Mare zona 1
Element
mg/Kg Fe Ni Cr Co Cu Zn Cd Pb Na Mg K Ca Mn Al
Total (i) 21675 5.8 11.3 7.2 408 888 17.1 552 430 3004 823 3114 1561 10458
F1 0.34 35.8 130 0.64
F2 41.54 192.36 1.00 32.74
F3 173 407 2.96 162
F4 97.4 58.8 0.964 1.16
Rez. 14163 0.3 8.5 0.3 69.5 208 10.0 312 2532 820 1689 213 10168

Tabelul 14. Concentra ția de metale din Halda S ăsar-Baia Mare zona 2
Element
mg/Kg Fe Ni Cr Co Cu Zn Cd Pb Na Mg K Ca Mn Al
Total 34382 5.5 40.9 8.7 406 863 22.5 829 229 1983 910 992 651 6822
F1 34.21 20.6 0.30 8.26
F2 20.09 3.31 0.20 5.18
F3 85.8 171 1.04 90.7
F4 62.0 55.8 0.5 3.09
Rez. 25544 2.9 32.0 3.5 186.6 574 18.7 645 1741 875 100 357 6750

Fig. 14. Difractogramele de raze X pentru probele din S ăsar-Baia Mare zona 1

Fig. 15. Difractogramele de raze X pentru probele din S ăsar-Baia Mare zona 2

Fig. 16. Concentra ția masic ă pentru Cu și Pb, în frac țiile F1 -F5 ob ținute din schema de
extrac ție Tessier

Cu Pb

Fig. 17 Concentra ția procentual ă pentru Cu și Pb în frac țiile F1 -F5 ob ținute din schema
de extrac ție Tessier

Tabelul 15. Compoziția mineralogică a sedimentelor din perimetrul minier S ăsar-Baia
Mare
În tabelul 15 este prezentat ă compozi ția mineralogic ă a sedimentelor de la minele S ăsar-
Baia Mare. Compozi ția mineralogic ă a sedimentelor indic ă prezen ța silica ților, ca faz ă
majoritară și urme de sulfuri de cupru, zinc și plumb. Nu au fost eviden țiate minerale de sulfa ți
(anglesite, gypsum) și nici carbonate , prin difractie de raze X în sedimentele analizate. În ciuda
faptului c ă siderite și jarosite sunt produ și obișnuiți obținuți din oxidarea piritei , prezen ța lor nu
a fost confirmat ă prin difrac ție de raze X în sediment.
12.3. Analiza sedimentelor de steril de la minele Certej – Deva Jude țul Hunedoara
Deșeurile minere care au fost analizate provin de la minele din partea de sud a Munților
Apuseni, în ultimul timp existând un mare interes în ceea ce privește potențialul de poluare a
acestor mine [ Levei E., Roman M., Miclean M., Borodi G., Senila M. 2013, Carpathian
Journal of Earth and Environmmental Sciences., 8(3), p. 167 -174, 2013 ].
Pentru o analiză mai completă au fost analizate concentrațiile de metale obținute prin
procedeul de extracție Tessier, de la două zone diferite din halda Mialu Certej. Rezu ltatele sunt
prezentate în tabelele 16 și 17. Difractogramele de raze X pentru probele inițiale și cele rezultate
după procedeul de extracție Tessier sunt prezentate în figurile 18 și 19.
În urma analizelor prin difracție de raze X s -au determinat compușii mineralogici
prezenți în probele de steril de la minele Certej. Cea mai mare cantitate de minerale se găsește
sub forma de cuarț (SiO 2), care este și faza majoritară. Silicații care au fost identificați sunt:
albite, (NaAlSi 3O8), muscovite (Kal2(S i3Al) și K -feldspar (KalSi 3O8). Au fost găsite
următoarele sulfuri: chalcopyrite (CuFeS2), pyrite (FeS 2), arsenopyrite (FeAsS). Dintre sulfați

au fost identificați următorii compuși: jarosite (KFe 3(SO4) 2(OH) 6 și gypsum (CaSO 4).
Carbonații prezenti au fost găsiți sub formă de calcite (CaCO 3) și dolomite CaMg(CO 3)2.
Tabelul 16. Concentra ția de metale din Halda Mialu Certej – Deva Jud ețul
Hunedoara zona 1
Element
mg/Kg Fe Ni Cr Co Cu Zn Cd Pb Na Mg K Ca Mn Al
Total 20211 1.8 11.6 0.9 18 161 14.9 203 28 934 872 6017 115 2611
F1 4.34 46.6 0.37 4.90
F2 0.02 0.98 0.22 2.0
F3 6.30 21.5 0.614 58.1
F4 1.13 14.0 0.300 13.8
Rez. 12338 1.4 5.6 0.2 7.2 66 11.8 107 480 834 98 23 2597

Fig. 18. Difractogramele de raze X pentru probele din Mialu Certej – Deva Județul
Hunedoara zona 1
Tabel ul 17 . Concentra ția de metale din Halda Mialu Certej – Deva Jud ețul
Hunedoara zona 2
Elemen
t
mg/Kg Fe Ni Cr Co Cu Zn Cd Pb N
a Mg K Ca Mn Al

Total 2125
1 23.
3 4.
6 5.
9 52 907 12.
0 793 15 384
7 62
2 1076
1 199
7 159
7
F1 0.04 12.39 0.6
2 7.36
F2 12.9
7 212.7
4 0.4
0 250.4
4
F3 8.74 210 1.0
4 305
F4 18.8 63.9 1.6
9 27.9
Rez. 9548 6.2 1.
9 1.
9 15.6 457 6.8 113 209 59
0 91 18 155
0

Fig. 19. Difractogramele de raze X pentru probele din Mialu Certej – Deva
Județul Hunedoara zona 2

12.4. Analiza sedimentelor de steril de la minele din zona Valea Arie șului
Valea Arieșului este una din zonele cele mai importante de exploatare minier ă, de unde
au fost extrase minereuri de metale prețioase dar și alte metale cum ar fi Cu, Cd, Pb și Zn. Dar,

totodată această zonă are și un mare potențial turistic și de aceea este important să fie
monitorizată din punct de vedere al poluării apelor cu me tale rezultate din haldele de steril
rămase dupa exploatările miniere. În ultimul timp au apărut studii referitoare la potențialul de
poluare asupra mediului, datorat reziduurilor miniere din Valea Arieșului [Levei E., Frentiu
T., Ponta M, Tanaselia C., Borodi G. , Chemistry Central Journal p. 7(5), 2013 ]. S-au recoltat
probe pentru analize din Brăzești și din Săliște. Probele recoltate au fost supuse procedeului de
extracție Tessier, extracțiile respective fiind analizate prin spectroscopie de emisie pe ntru
determinarea de metale în extracțiile respective, precum și pentru probele inițiale.
Concentrațiile de metale provenite din halda Brăzești sunt prezentate în tabelul 18 iar cele
provenite din halda Săliște, în tabelul 19. Difractogramele de raze X pen tru probele provenite
din Halda Brăzești sunt prezentate in figura 8 iar pentru cele din halda Săliște, în figura 20.
Dintre compușii mineralogici identificați în halda Brăzești, cel
mai important se remarcă cuarțul (SiO 2) care constituie faza majorita ră. Silicații identificați în
faze minoritare și sub formă de urme sunt: albite (NaAlSi 3O8), muscovite (Kal2(Si 3Al), feldspar
(Al 2CaSrO 8Si2). Compușii din categoria sulfurilor, prezenți sub formă de urme au fost
următorii: calcopyryte (CuFeS2), pyrrhotite (Fe 9S10), galena (PbS). Sub formă de sulfați nu a
fost identificat nici un compus, în schimb sub formă de carbonați au fost identificate
următoarele minerale: eitelite (Na2Mg(CO 3)2), calcite (CaCO 3), dolomite (CaMg(CO 3)2). De
asemenea, au mai apărut și mi nerale care conțin arsen sub formă de wilhelmkleinite
(As 2Fe2ZnO 8(OH) 2) și potasium hydroxo pentafluoro arsenate (AsF 5K(OH)).
Pentru probele din halda Săliște, faza majoritară este cuarțul (SiO 2) iar dintre silicați au
fost puși în evidență: albite (NaAlSi 3O8), orthoclase (AlKSi 3O8), anorthoclase
(AlCaKNaO 8Si3). Dintre sulfuri a fost evidențiată pirita (FeS 2).

Tabelul 18. Concentra ția de metale din Halda Br ăzești Valea Arie șului
Elemen
t
mg/Kg Fe Ni Cr Co Cu Zn Cd Pb N
a Mg K Ca Mn Al
Total 1486
1 1.
4 2.
5 1.
4 25 292 17.2 126 16 303
6 91
4 3294
3 309
8 173
6
F1 0.0
5 0.48 0.20 0.07
F2 4.7
1 70.3
5 0.10 35.9
6
F3 4.7
6 42.1 0.68
6 63.7
F4 6.4 37.5 2.45 7.28

Rez. 5753 1.
1 0.
3 0.
9 8.2 169 7.8 32 210 88
5 354 92 171
7

Fig. 20. Difractogramele de raze X pentru probele din Brăzești Valea Arieșului

Tabelul 20. Concentra ția de metale din Halda S ăliște Valea Arie șului
Element
mg/Kg Fe Ni Cr Co Cu Zn Cd Pb Na Mg K Ca Mn Al
Total 6399 0.8 1.7 1.8 12 162 0.6 63 13 95 941 80 37 1709
F1 3.87 12.05 0.00 2.19
F2 0.75 1.02 0.00 0.62
F3 2.88 5.41 0.00 14.8
F4 4.46 78.4 0.3 2.743
Rez. 1314 0.6 1.5 0.2 0.6 81 0.4 38 92 906 74 23 1393

Fig. 21. Difractogramele de raze X pentru probele din Săliște Valea Arieșului

12.5. Poluare accidentală gravă în Apuseni, la iazul decantare de la Valea Șesii. Sterilul
toxic a ajuns în râul Arieș
În data de 3 aprilie 2017 , la iazul de decantare a sterilului de la Valea Șesii, aflat în
administrarea societății Cupru Min S .A. Abrud , a avut loc o poluare accidentală gravă . Potrivit
primelor informații una dintre sondele inverse a cedat, iar sterilul a ieșit în Valea Șesii, apoi în
râul Arieș. De precizat că i azul de steril de la Valea Șesi i – Geamăna este cel mai mare din țară.
Deocamdată nu s -a raportat mortalitate piscicolă dar, având în vedere toxicitatea apelor
din baraj este foarte posibil să existe așa ceva în aval de locul de deversare a văii în râul Arieș.
Aceasta este prima deversa re accidentală din baraj după mai mulți ani în care nu au avut loc
astfel de evenimente. Iazul de decantare aparține companiei Cupru Min S .A. Abrud.
Reprezentanții societății, la care acționar unic este Ministerul Economiei, nu au
comentat deocamdată accidentul ecologic. Revărsarea sterilului din baraj a avut loc începând
cu ora 12.30. Potrivit reprezentanților Gărzii de Mediu Alba, poluarea accidental ă a avut loc
după ce o sondă inversă a cedat la iazul de steril. La fața locului s -au deplasat, luni seara, mai
multe echipe de la Garda de Mediu, Inspectoratul pentru Situații de Urgență și de la Apele

Române care cercetează incidentul, urmând să stabilea scă și cât de grave sunt efectele poluării
și până unde s -au extins. Specialiștii urmează să stabilească și cât de mult a fost afectată flora
și fauna piscicolă de pe râul Arieș având în vedere faptul că sterilul cu care apele au fost poluate
conține subst anțe chimice toxice.

Fig. 22. Sterilul toxic a curs pe Valea Șesii până în Arieș
Sursa: adev.ro/onugu6
Cele mai recente evaluarări ale Ministerului Me diului arată că în zonă ar fi nevoie de
investiții de mediu în valoare de aproximativ 15 milioane de euro. Barajul are o suprafață de
aproximativ 130 ha. Sterilul rezultat de la mina de cupru de la Roșia Poieni este deversat în
Valea Șesii, unde odată era satul Geamăna. Compania Cupru Min S .A. din Abrud a primit
autorizația de mediu pentru exploatarea metalelor neferoase de la Roșia Poieni în 23 iulie 2014.
Cupru Min Abrud este titularul licenței de exploatare a cuprului din zăcământul de la Roșia

Poieni, e stimat la 900 de milioane de tone, reprezentând 60% din rezerva de cupru României.

Fig. 23. Râul Arieș în aval de locul de vărsare a văii Șesii

”Emiterea autorizației integrate de mediu și stabilirea condițiilor de funcționare era necesară
pentru a se p reveni poluarea asupra mediului , în special prin aplicarea celor mai bune tehnici
disponibile și, dacă acest lucru nu este posibil, să se reducă orice impact asupra mediului;
stabilirea condițiilor pentru monitorizarea/supravegherea amplasamentului iazului Valea Șesei
astfel încât să se prevină orice poluare semnificativă și orice incident sau accident, chiar dacă
instalația în ansamblu nu funcționează, potrivit Ministerului Mediului”, se afirmă în
documentația care a stat la baza emiterii documentului.
Barajul de la Valea Șesii este un i az de decantare de vale, deschis, având un singur baraj
construit din anrocamente. Apa care trece pe sub haldă și ajunge în iaz are pH între 1,5 – 2, iar
culorile sunt de la metale (Cu, Fe, Cr, Zn, As, Mn etc.). O substanță toxică gasită în barajul de
decantare de la Valea Șesii este cadmiul care depășește și de zece ori valorile normale.
12.6. Un râu din România s -a colorat în roșu
Râul Săsar, care traversează orașul Baia Mare, s -a colorat în roșu (9 ianuarie 2018).
Potrivit Directorului Sistemului de Gosp odărire a Apelor Maramureș, dl. Stelian Ivașcu, apele
râului Săsar au fost inundate cu mâl provenit cel mai probabil din prăbușirea tavanului unei
mine închise. Fenomenul a fost semnalat pe la ora 15, iar la 18 seara , apa mai era încă roșiatică.

Fig. 24. Râul Săsar s-a colorat în roșu
În urma testelor făcute de specialiști s -a stabilit că nu a fost vorba de poluare. Fosta mină
Baia Sprie a fost închisă în anul 2007 și se afla în subordinea Companiei Remin Baia Mare .
Râul Săsar a fost puternic poluat cu a pe industriale rezultate din minerit și metalurgie
timp de peste 50 de ani iar odată cu oprirea activităților industriale, apa râului, dar și ecosistemul
au intrat într -o refacere lentă.
Revenirea rațelor sălbatice pe râul Săsar în urmă cu trei ani a fost interpretată de
specialiștii în domeniul mediului ca un fenomen pozitiv, demonstrând că flora și fauna râului
se reactivează.

CAP ITOLUL XIII
SITUAȚIA APELOR UZATE ÎN ROMÂNIA

În procesul de negociere, România trebuie să se conformeze , conform obligațiilor
asumate , cu prevederile Directivei nr. 91/271/CE privind epurarea apelor uzate urbane până în
anul 2018, iar costurile estimate pentru implementare sunt de circa 9,5 miliarde euro pentru
investiții, din care 5,7 miliarde euro pentru stațiile de epurare și 3,8 miliarde euro pentru
sistemele de canalizare [date POS Mediu, p. 13-15, 2007 -2013 ]. România a declarat prin H.G.

nr. 352/2005 întregul său teritoriu drept zonă sensibilă, ținând cont de aspectele privind
protecția mediului și de asezarea sa geografică în bazinul Dunării și Mării Negre, acest aspect
presupunând obligația ca toate aglomerările umane cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenți
să fie prevăzute cu stații de epurare cu nivel avansat de epurare, respectiv treaptă terțiară
(eliminarea azotulu i și fosforului). În anul 2005, în jur de 79% din apele uzate, provenite de la
principalele surse depoluare, au ajuns în receptorii naturali, în special râuri neepurate sau
insuficient epurate.
Situația critică a stațiilor de epurare este generată de vechimea rețelelor de canalizare și
a instalațiilor de epurare, de modificarea capacității de epurare, fără adaptarea acesteia la
parametrii constructivi, de slaba capacitate managerială și de situația financiară precară a
operatorilor de utilități publice .
Calitatea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare [date POS Mediu 2007 -2013,
p.15-16]:
În ultimii 25 de ani în România s-a realiza t o creștere a numărului de utilizatori racordați
la rețele de apă curentă de la 29% din populația țării, la 65% în condițiile în care, în acela și
interval de timp s-au produs mutații majore și în raportul dintre populația urbană și cea rurală.
Doar 73% din lungimea totală a străzilor sunt dotate cu rețele de canalizare în mediul urban.
Populația care beneficiază de serviciul de canalizare este de aproximativ 11,5 milioane de
locuitori, din care 10,3 millioane trăiesc în mediul urban (reprezentând 90% din populația
urbană), respectiv 1,15 milioane de locuitori în mediul rural (10% din populația rurală).

Tabel 21
Date privind starea rețelei hidrografi ce din România [Sursa: Ministerul Mediului si
Dezvoltării Durabile, Programul Operațional Sectorial de Mediu ( POS Mediu ) 2007 –2013,
p.12-13, versiunea finală 2007] .
– 97,8 % din rețeaua hidrografică a României este cuprins ă în bazinul fluviului Dunărea;
– Aproximativ 38% din lungimea Dunării se află pe teritoriul României;
– Cu o medie de numai 2660 m3 de apă/loc/an, față de media de 4000 m3 de apă/loc/an în Europa,
România se situează în categoria țărilor relativ sărace în resurse de apă;
– 79% din apele uzate ajung neepurate sau insuficient epurate în receptorii naturali;
– Numai 52% din populația României beneficiază atât de servicii de alimentare cu apă, cât și de
canalizare.

CAPITOLUL XIV

STUDIUL POLUANȚILOR DIN ATMOSFERĂ ȘI BIOSFERĂ ÎN ZONA
TRANSILVANIEI

14.1. Studiul nivelelor de poluare atmosferic ă în bazinul Some ș-Tisa și platoul
Transilvan prin metode de supraveghere spa țială și aerian ă și metode spectometrice

Poluarea atmosferică d ăunează san ătății umane și mediului înconjur ător. După aderarea
la Uniunea Europeană, în Rom ânia, ca urmare a normelor și directivelor impuse la nivel
european, emisiile multor poluan ți atmosferici au scăzut substan țial, determin ând o
îmbunătă țire a calită ții aerului. Concentra țiile poluan ților atmosferici continuă să fie mari in
special in orase unde apar depă șiri ale standardelor de calitate a aerului: poluare cu ozon, dioxid
de azot și pulberi în suspensie (PM).
Sursele de poluare atmosferică sunt variate și pot fi antropice, precum: arderea
combustibililor fosili în producerea de energie electric ă, transport, industrie și gospodării;
procese industriale; agricultură; tratarea de șeurilor și naturale, precum erup țiile vulcanice,
praful aeropurtat, dispersia sării marine și emisi ile de compu și organici volatili din plante. În
funcție de starea de propagare, poluan ții atmosferici se împart în: gaze (CO, CO2, SO2, NO, H
2S, Cl2, NH3), solide (praf sau pulberi de metale, oxizi metalici, săruri) și lichide (hidrocarburi,
solven ți orga nici).
Poluan ții atmosferici sunt dispersa ți în aer sub forma unor particule care -și măresc
volumul ocupat, fenomen care determină o activitate mai intensă și o viteză de sedimentare mai
redusă. Particulele fine dispersate în aer vor avea o stabilitate mai mare și, ca urmare vor persista
un timp mai îndelungat, determin ând astfel cre șterea gradului de poluare [Narashid, R. H. &
Wan Mohd Naim , 2010 ].
Aerosolii sunt o componentă principală a amestecului atmosf eric care inflen țează
varia țiile în echilibrul energetic Pămant – atmosferă. Măsurarea parametrilor optici ai
aerosolilor permite astfel determinarea gradului de poluare a atmosferei. Poluan ții atmosferici
primari (de tip SOx, NOx si NHx) contribuie la formarea ploilor aci de care conduc la apari ția
unor probleme în ecosisteme datorate acidific ării și eutrofizării apei și solurilor [Dubovik, O.,
Smirnov, A., Holben, B. , 2000 ].
Pulberile industriale sunt deosebit de toxice atunci c ând con țin compu și de Pb, Cd, P și
nocive dacă con țin particule fine de siliciu, calcar, gips, argila, provoc ând alterări mecanice ale
țesutului aparatului respirator.

Principalele surse de poluare atmosferică în bazinul Some ș – Tisa și în platoul
Transilvan sunt concentrate în jurul oraselor industriale și în fostele perimetrele miniere în curs
de conservare și reabilitare.
Interac țiunea radia ției electromagnetice cu moleculele și cu aerosolii rezultă într-o serie
de fenomene cum ar fi: împră știere (Mie – aerosoli, Rayleigh – molecule, Raman), difrac ție,
refracție și reflexie. Baz ându-se pe interac ția radia ției electromagnetice pe molecule /aerosoli
din atmosferă și suprafa ța terestră monitorizată, poluarea atmosferică poate fi monitorizată cu
ajutorul metodelor de supraveghere spațială (date achizi ționate de sateli ți plasa ți pe orbite LEO
precum Landsat, ASTER, MODIS, Hyperion, Sentinel -2) și aeriană (LIDAR, AVIRIS),
corelate cu măsurători in -situ.
Utilizarea metodelor de teledetec ție în monitorizarea calită ții aerului prezintă
următoarele avantaje: ofer ă o supraveghere completă a arealului monitorizat, localizează
sursele importante de poluare și distribu ția lor spa țială, punctează loca ția în care trebuie
concentrat efortul pentru reducerea nivelului poluării și determină rela ția dintre trăsăturile
zonelor urbane/industriale și distribu ția poluării aerului.
Sistemele informa ționale geografice sunt , de asemenea utilizate în inventarierea,
analizarea, modelarea și managementul resurselor naturale care pot estima poluan ții prin
meto de statistice de interpolare.

14.2. Metode de teledetec ție satelitare

Pentru supravegherea spa țială a poluării atmosferice se descrie mai jos metoda prin care
se pot estima poluan ții din atmosferă din date multispectrale Landsat 8 , ale cărui caracteristici
sunt descrise în tabelul de mai jos . În analizele de teledetec ție se utilizează combina ții standard
de benzi spectral e adaptate tematicii urmărite , astfel :
– Benzile Ro șu, Verde și Albastru pentru a crea o compozi ție în culori naturale, î n care obiectele
au culorile pe care ochiul uman le percepe (similar unei fotografii color) ;
– Benzile Infraro șu apropiat, Ro șu și Verde pentru a crea o compozi ție în culori false, similare
unei fotografii în infraro șu în care obiectele nu au acelea și culori ca în cazul percep ției umane,
vegeta ția fiind vizualizată î n culoare ro șie, apa în albastru închis etc;
– Benzile Infraro șu mediu, Infraro șu apropiat și Roșu pentru eviden țierea mai accentuată a stării
de vegeta ție, aceasta fiind vizualizată în verde.
Banda
spectrală Domeniul spectral Interval spectral Rezoluție
geometrică

(m)
1 Costier / aerosoli 0.433 – 0.453 μm 30
2 Vizibil (Albastru) 0.450 – 0.515 μm 30
3 Vizibil (Verde) 0.525 – 0.600 μm 30
4 Vizibil (Rosu) 0.630 – 0.680 μm 30
5 Infrarosu apropiat 0.845 – 0.885 μm 30
6 Infrarosu mediu 1 (SWIR
1) 1.560 – 1.660 μm 30
7 Infrarosu mediu 2 (SWIR
2) 2.100 – 2.300 μm 30
8 Pancromatic 0.500 – 0.680 μm 15
9 Infrarosu mediu (CIRRUS) 1.360 – 1.390 μm 30
10 Infrarosu termal (TIRS 1) 10.60 – 11.19 μm 100
11 Infrarosu termal (TIRS 2) 11.5 – 12.51 μm 100

Tabel . Caracteristicile spe ctral e ale satelitului Landsat 8

Detectorii satelitari afi șează un răspuns liniar la radia ția primită de receptori, indifirent
dacă este radian ță suprafe ței terestre sau provine de la sursele interne de calibrare. Acest răspuns
este cuantizat în valori de 8 bi ți sub formă de valori de luminozitate numite numere digitale
(DN).
Transformarea numerelor digitale în radian ță presupune redimensionarea valorilor de
căștig și distorsiunilor antenei î n func ție de limitele domeniului dinamic al antenei.

Radianța, L (λ) = Bias (λ) + [ Gai|n (λ) x DN (λ)] (1)

Unde: λ – numărul benzii
L – radian ța exprimată în Wm-2sr-1μm-1.
Radin ța spectrală poate fi convertită în valori de reflectan ță prin aplicarea următoarei formule:
p*= πL(𝜆)𝑑2
E0(λ)cosθ (2)
Unde: p*- reflectan ța senzorului
L(λ) – radian ța aparentă la senzor
D – distan ța Soare – Pământ exprimată în unită ți astronomice
E0(λ) – radian ța extraatmosferică solară medie
θ – Zenit (grade).
Datele Landsat 8 sunt rectificate geometric și se aplică tehnici de regresie pentru
calibrarea lor în Reflectan ță. Trebuie precizat că valorile în reflectan ță din atmosfera superioară
reprezintă suma reflectan țelor de la suprafa ța terestră și din atmosferă. Semnalele măsurate în
orice bandă din vizibil reprezintă o combina ție a efectelor atmosferice și de terestre, în propor ții

diferite, în funcție de condi țiile atmosferice. De aceea este important să se determine contribu ția
suprafe ței terestre din reflectan ța totală recep ționată de sensor. Deoarece reflectan ța de
suprafa ță din diferitele benzi spectrale sunt corelate unele cu altele pană la un anumit prag,
prezentul studio propune calcularea reflectan ței spectrale din banda infrarosu – mediu,
concomitent cu analiza amprentei spectrale în vizibil. Pentru un corp negru (Quaidrari &
Vermonte, 1999) reflecta nța atmosferică este suma dintre reflectan ța aerosolilor și contribu țiile
Rayleigh (ec.3). Această simplificare nu este însă valabilă pe ntru lungimi de undă scurte sau la
unghiuri de zenit mari și de aceea se aplică ec. 4.

Rs – TRr = Ratm (3)
Rs – Rr = Ratm (4)
Unde: Rs – reflectan ța înregistrată de satelitul senzorului
Rr – reflectan ța suprafe ței
Ratm – reflectan ța provenită de la componentele atmosferice (aerosoli si molecule)
T – transmitan ța.

După calibrarea imaginii în reflectan ță de suprafa ță, din reflectan ța totală înregistrată de
senzor se extrage reflectan ța provenită de la componentele atmosferice și se împarte pe
categorie de poluant (unde este cazul). Concomitent, la sol se realizează măsurători
spectrometrice in -situ pentru ca metoda aplicată (amprenta spectrală a sentorului Landsat) să
fie validată. Un algoritm de regresie se utilizează in estimarea co mpusilor atmosferici. Pentru
aceasta, s -au utilizat ferestre de dimensiuni 1 x 1, 3 x 3, 5 x 5, 7 x 7, 9 x 9 și 11 x 11. Se iau în
considerare acele valori ale reflectan ței atmosferice care sunt corelate cu măsurătorile in -situ.
Din regresia reflectan ță atmosferică estimată și măsurătorile in -situ se ob țin coeficien ți ale
componentei atmosferice. Pentru reducerea zgomotului, datele imagine Landsat sunt filtrate cu
un filtru de netezire de dimensiuni 3×3. Următoarea etapă de estimare a compu șilor atmosferici
constă în aplicarea unui algoritm de calibrare a datelor.

14.3. Metode de teledetec ție LIDAR

Principiul LIDAR se bazează pe emiterea unui puls electromagnetic, captarea și
analizarea luminii retro -împrăș tiate spre un detector de către aerosoli sau molecule. Această
tehnică se utilizează în evaluarea distribu ției unui strat de aerosoli în coloana atmosferică, a

concentra țiilor acestora dar și în măsurarea emisiilor de poluan ți în scopul de a determina cu
exactitate hazardul asociat cu diferite tipuri de aerosoli și poluan ți [Valeriu Filip, 2015 ].
Sistemele LIDAR au ca și sursă de radia ție electromagnetic ă, lasere cu grad ridicat de
monocromaticitate, cu polarizare controlată și cu o densitate mare de energie pe unitatea de
frecven ță.
Sistemul Micro -LIDAR este folosit pentru măsurători tridimensionale de înaltă
rezolu ție a parametrilor atmosferici relevan ți pentru poluarea regională precum:
– înălțimea și dinamica stratului de amestec al poluan ților gazosi și aerosoli;
– încărcătura cu aerosoli (particule, polen, praf, nisip, fluxuri incendii) și dinamic ă;
– parametrii meteorologici și optici ai norilor, con ținutul apă / ghea ță, dimensiuni geometrice.
Sistemul LIDAR utilizeaz ă un laser pulsat care emite semnale scurte de lumin ă către
atmosfer ă, iar lumina reflectat ă este detectat ă cu o anumit ă întarziere într-un receptor plasat
foarte aproape de laser și parelel cu acesta. Atunci c ând un obiect intercepteaz ă fascicolul laser
el genereaz ă un fascicol reflectat. Acesta poate fi un semnal f ără specificație (semn ătură)
chimic ă (împrăștiere Rayleigh sau Mie de c ătre aerosoli în atmosfera, caz în care lungimile de
undă emise și reflectate sunt acelea și) sau cu specifica ție chimic ă (împrăștiere Raman sau
fluorescent indus ă prin iradiere laser, cazuri în care lungimea de und ă reflectat ă este diferit ă
față de cea a fascicolului emis). Semnalul reflectat con ține întotdeauna informa ții despre
obiectul împrăștietor, permi țând astfel analizarea fizic ă și chimic ă a obiectului de la distan ță.
În Rom ânia, în peri oada 2009 -2011 s -a elaborat și implementat conceptul RADO
(Observatorul Atmosferic 3D Roman), un proiect interna țional al c ărui obiectiv principal const ă
în formarea unei re țele na ționale de monitorizare și protec ție contra agen ților poluan ți. Aceast ă
rețea reune ște principalele centre universitare din țară (Iași, Bucure ști, Cluj, Timi șoara) precum
și INOE Bucure ști (coordonatorul na țional al acestui proiect), ANM (Agen ția Na țional ă de
Meteorologie) respectiv din str ăinătate – NILU (Institutul Norvegian pe ntru cercetarea calit ății
aerului) [Nicolae Ajtai , 2012] .

14.4. Metode spectometrice

În cazul metodelor spectometr ice, sursa de radia ție electromagnetic ă este de origine
natural ă (Soarele). În studiul realizat de Dubovik sunt descrise caracteristicile aerosolilor prin
măsurarea radia ției solare cu fotometre solare. Fotometrul solar Cimel CE 318 este un
radiometru solar automat care m ăsoară parametrii atmosferici importan ți precum: ad âncimea
optic ă a aerosolilor (AOD), parametrul Angstrom (α), concentra ția de ozon, concentra ția de

vapori din apă, distribu ția granulometric ă, indicele complex de refrac ție și albedoul de
împrăștiere singular ă. Cunoa șterea dependen ței AOD de lungimea de und ă este util ă în
determinarea dimensiunilor și chiar a tipului de aeros ol, aceasta fiind un fel de amprent ă a
aerosolului. Distribu ția aerosolilor după dimensiuni se poate estima din dependen ța AOD de
lungimea de und ă. Curbele de tipul τA(λ) se numesc spectre de extinc ție produs ă de aerosol .
În mod tipic, se fac m ăsurători la 440 nm și 870 nm și se calculeaz ă exponentul
Angstrom.Valori ale lui α mai mari dec ât 2 indic ă prezen ța unor particule fine (de exemplu fum
sau sulfa ți). Valori ale lui α apropiate de zero indic ă modul grosier de aerosol, de exemplu praf
deșertic [http:// aeronet.gsfc.nasa.gov/ ].

Figura 25. Fotometrul solar Cimel CE 318, NASA -AERONET

Concluzii : Studiul trece în revist ă metodele de determinare a nivelelor de poluare în bazinul
Someș -Tisa și platoul Transilvan. Metoda de supraveghere spa țială ia în considerare datele
Landsat 8 pentru estimarea compu șilor atmosferici și stabilirea nivelelor de poluare
atmosferic ă. Metoda aerian ă se concentreaz ă pe sistemul LIDAR , în timp ce m ăsurătorile
spectometrice pot fi realizate cu fotometrul solar Cimel 318. De asemenea, se men ționeaz ă
conceptul RADO de monitorizare a nivelului regional de poluare, un centru important fiind
orașul Cluj -Napoca [NASA. AERONET , 2015 ].

CAPITOLUL XV
INSPECȚIA APELOR

Misiunea și obiectivele Serviciului Inspecția Apelor, modul și gradul de realizare a
acestora
Misiunea Serviciului de Inspec țtie a Apelor este de a desfășura activitatea de inspectie
tehnic ă, de specialitate, av ând ca obiectiv centralizarea la nivelul sediului central al
Admin istratiei Nationale ”Apele Romane” de date referitoare la conformitatea cu reglementari,
standarde sau specificatii aplicabile in domeniul gospodaririi apelor si realizarii acesteia la toate
folosintele de apa si a oricarei lucrari pe ape sau care au legat ura cu apele si prin care, direct
sau indirect, se produc modificari temporare sau definitive asupra calitatii apelor, ori regimului
de curgere a acestora si informarea Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor prin rapoarte
periodice sau la cerere.
Obiec tive și modalit ăți de îndeplinire a acestora :
a. Creșterea gradului de eficien ță în activitatea de inspec ție
b. Efectuarea controalelor planificate, tematice și comune.
c. Respectarea termenelor de 30 zile la r ăspunsurile peti ționarilor.
d. Instruirea personalului.
a. Eficientizarea activit ății de inspec ție:
Activitatea de inspectie în domeniul apelor este o activitate tehnico -juridic ă și nu are caracter
productiv sau economic. Activitatea de inspectie nu produce venituri, astfel in principiu, nu se
pot stabili criterii de eficien ță. Totusi, la nivel sediu central ANAR și ABA , pentru
cuantificarea activit ății de inspectie s -au stabilit n orme de timp alocat / control al unei folosin țe
de ap ă.
În anul 2015, activitatea de inspec ție la nivelul ABA și SGA a avut ca scop următoarele:
– verificarea valabilit ății autoriza ției de gospod ărire a apelor;
– verificarea conform ării activit ăților, inst alațiilor și proceselor cu prevederile legale specifice
domeniului apelor, ale avizelor ș i autoriza țiilor de gospod ărire a apelor;
– efectuarea unor teste independente prin prelevarea unor probe asupra evacu ărilor de ape
uzate;
– stabilirea gradului de co nformare și constatare a abaterilor;
– stabilirea/impunerea de m ăsuri și termene de conformare pentru intrare a în legalitate;
– aplicarea de sanc țiuni contraven ționale;

– înaintarea de pl ângeri penale, d acă e cazul.
Activitatea de inspecție s -a realizat cu periodicitate și fond de timp diferite de la o
folosin ță la alta, î n func ție de impactul produs asupra resurselor de ap ă.
În activitatea de inspec ție au avut prioritate activit ățile care au condus la efecte deosebit e
în caz de avarii, polu ări accidentale, calamit ăți, precum și cele care conduc la o poluare
semnificativ ă a resurselor de ap ă/corp ap ă și respectiv, asupra mediului.
Activitatea s -a desf ășurat în baza planului anual de controale stabilit și aprobat și în
conformitate cu Normele tehnice privind organizarea și desf ășurarea activit ății de inspec ție și
control în domeniul gospod ăririi apelor.
S-a urm ărit realizarea urm ătorilor indicatori specifici, astfel:
– Num ărul de controale planificate și neplanificate (respectarea actelor de reglementare, pentru
proiecte sau activit ăți noi, în urma autosesiz ărilor, rezolvarea unor reclama ții, investigarea unor
accidente sau incidente cu impact asupra apelor, tematice, cu alte autorit ăți);
– Num ărul de obiective contro late de tip A și B;
– Alte activit ăți;
– Fondul general de timp;
– Num ărul total de sanc țiuni, din care avertismente și amenzi;
– Valoarea amenzilor aplicate și încasate;
– Media realiz ării acestor indicatori la fiecare unitate.
La nivelul inspec ției apelor ANAR, în anul 2015 au fost împuternici ți pentru efectuarea
controalelor un num ăr total de 129 inspectori, speciali ști în domeniu.
În anul 2015 s -au continuat demersurile c ătre Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor ,
în vederea aprob ării Ordinu lui con ținând „Normele privind organizarea și desf ășurarea
activit ății de inspec ție și control, a Inspec ției Apelor din cadrul Administra ției Na ționale Apele
Rom âne, din domeniul gospod ăririi apelor”.
b. Efectuarea controalelor planificate, tematice și comune :
b.1. Num ărul de controale planificate și neplanificate: În anul 2015, colectivele de
inspectie teritorial ă și bazinal ă din cadrul ABA si SGA au realizat un num ăr total de 20.738
controale (procent de realizare 102,6 %), dep ășind totalul propus pe anul 20 15 de 20.220 (100
%), dintre care 11.215 inspec ții planificate dintr -un total de 12.285 propuse și 9.523 inspectii
neplanificate dintr -un total de 7.949 propuse.

În cadrul controalelor neplanificate, au fost realizate un num ăr de 4.667 controale
tematice (din 3.497 propuse) și 1.099 controale comune cu alte autorit ăți (din 1.116 propuse),
restul de controale neplanificate realizate fiind reprezentate de controalele pentru verificarea
respect ării actelor de reglementare la folosin țele de apa existente, proiecte sau activit ăți noi
(1.086), controale în urma autosesiz ării (1.306), controale pentru rezolvarea unor reclama ții
(1.226) și pentru investigarea unor accidente sau incidente cu impact major asupra apelor (139).
b.2. Num ăr obiective controlate: Conf orm Registrelor Bazinale ale Obiectivelor
Controlate ale tuturor ABA, num ărul total al obiectivelor de controlat existent este de 25.126.
Dintre acestea, în 2015 au fost propuse spre control un num ăr de 10.561 obiective , din care
3.699 tip A și 7.142 tip B, fiind controlate la 31.12.2015 un numar total de 9.730 obiective, din
care 3.433 tip A și 6.297 tip B, reprezent ând un procent total de realizare de 92,1 %. Acest
procent de nerealizare 100 % s -a datorat controalelor neplanificate care au dominat activi tatea
ca necesit ăți impuse de c ătre ministerul coordonator și alte foruri.
b.3. Alte activit ăți: Activit ăți de birou, pregatire și întocmire raport ări, analizare și
întocmire r ăspunsuri la sesiz ări etc. în număr de 7.668, fa ță de 7.273 propus în program, în
procent de realizare de 105,4%.
b.4. Fond general de timp: Num ărul total de ore propus în anul 2015 a fost de 231.175
ore, din care la 31.12.2015 s -au realizat 222.404 ore, un procent de 96,2 % (concedii medicale,
iesiri la pensie, schimbare activitate etc.). Menționăm că numărul total de inspectori luat în
calcul la fondul general de timp la data de 01.01.2015 a fost de 130 speciali ști.
ACTIVITATEA propus
2015 realizat
2015 % realizare
2015
Obiective Total 10.561 9.730 92,1
Tip A (A1+ A2 + A3 + A4 + A5 + A6 +
A7) 3.699 3.433 92,8
Tip B (B1+ B2 + B3 + B4 + B5) 7.142 6.297 88,2
Inspecții
I+II Nr. Total 20.220 20.738 102,6
I.
Inspecții
planificate Nr. Total 12.285 11.215 91,3
Tip A Num ăr 4.617 4.018 87,0
Tip B Num ăr 7.893 7.197 91,2

II.
Inspecții
neplanific. Nr. Total 7.949 9.523 119,8
Inspecții pt respectarea acte
reglem, pt proiecte sau activ
noi Num ăr
1.333 1.086 91,5
Inspecții în urma autosesizării Num ăr 1.096 1.306 119,2
Inspecții pentru rezolvarea
unor reclamații Num ăr 737 1.226 166,4
Inspecții pentru investigarea
unor accidente sau incidente
cu impact asupra apelor Num ăr
170 139 81,8
Inspecții tematice Num ăr 3.497 4.667 133,5
Inspecții cu alte autorități Num ăr 1.116 1.099 98,5
III. Alte
activități Nr. Total 7.273 7.668 105,4
ALTE ACTIVITĂȚI ( cursuri,
simpozioane, sinteze/raportări
către ANAR ) Num ăr
7.273 7.668 105,4
Fond general de timp (ore) 231.175 222.404 96,2
Fond general de timp (ore) Nr ag 130 129
Fond
(ore) 231.175 222.404 96,2

b.5. Sanc țiuni și amenzi: Num ărul total de sanc țiuni aplicate în anul 2015 s -a ridicat
la 1.469 , din care: avertismente 1.205 și amenzi 264, în valoare total ă de 7.746.900 lei, din
care s -au încasat 1.276.100 lei.
Ca evolu ție față de total ani precedenti, situa ția se prezint ă astfel:
b.6. Programe de verificare și control desf ășurate de Inspec țiile Bazinale/Teritoriale
de Apa și modul lor de raportare:
Acțiunea de salubrizare și igienizare a cursurilor de ap ă: În cadrul controalelor s -a urm ărit
realizarea m ăsurilor dispuse prin controalele anterioare, s -au verificat și depistat depozite
neconforme de deseuri noi ap ărute pe malurile și în albiile cursurilor de ap ă. Au fost întreprinse
un număr de 4.288 ac țiuni de igienizare și salubrizare a cursurilor și malurilor r âurilor
Acțiunea de verificare și control la folosintele de ap ă care intr ă sub inciden ța
Directivei 96/61/EEC (IPPC): În cadrul ac țiunii de verificare a folosintelor de ap ă care intr ă
sub incidenta Directivei 96/61/EEC (IPPC), au fost controlate un numar de 524 folosin țe.

Acțiunea de instituire a regimului de supraveghere special ă: Situa ția acestora la
nivelul ABA Some ș-Tisa, Cri șuri, Mureș, se prezint ă astfel:
ABA Nr.
total
MHC Nr. MHC
cu
autorizati
e de g.a.
valabila Nr. MHC
in
procedura
de
autorizare Nr. MHC
cu
autorizatia
de g.a.
expirata Nr. MHC
in curs de
retehnologi
zare Nr. MHC
cu aviz de
g.a. Nr. MHC
nefunctionale
Somes -Tisa 41 29 8 1 3 0 0
Crisuri 10 9 0 0 0 1 0
Mures 37 31 4 2 0 0 0
TOTAL 88 69 12 3 3 1 0

c. Respectarea termenelor de 30 zile la r ăspunsurile peti ționarilor:

c.1. Analiz ă aspecte semnalate, r ăspuns petent: În cursul anului 2015, la nivelul ABA
și SGA s -au analizat și rezolvat, în spiritul legii, un num ăr de 1.226 sesiz ări ale persoanelor
fizice și juridice, iar la nivelul Inspec ției Apelor -ANAR un num ăr de 152 sesiz ări și peti ții,
atât ale persoanelor fizice și juridice, c ât și transmise de organele abilitate (MMAP, autorit ăți
locale, alte ministere, GNM et c.).
Termenele de rezolvare a peti țiilor ș i sesiz ărilor primite au fost respectate conform
prevederilor legale, iar r ăspunsurile la acestea au fost transmise în conformitate cu prevederile
OUG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven țiilor, OUG nr. 27/2002 privind
reglementarea activit ății de solu ționare a peti țiilor, a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces
la informa țiile de interes public, precum și prevederilor legale în domeniul gospod ăririi apelor.
c.2. Sancționarea contraventiilor în domeniul apelor: În anul 2015, pentru încălcarea
prevederilor Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificarile și complet ările ulterioare, organele
abilitate ale ANAR, au propus o suspendare a actului de reglementare și au înaintat 34 de
sesiz ări ale organelor de cercetare penal ă.
d. Instruirea personalului :
Pentru î ndrumarea și controlul activit ății de Inspec ție Teritorial ă/Bazinal ă de Ap ă, au
fost întreprinse la nivelul anului 2015, ac țiuni de instruire și analiz ă a activit ății desf ășurate în
cadrul fiec ărei ABA, precum și o întrunire comun ă cu to ți șefii serviciilor/birourilor de inspec ție
și cu loc țiitorii acestora.

MEDIA REALIZ ĂRII INDICATORILOR PE FIECARE UNITATE:
În analiza activit ății de inspec ție a apelor pe anul 2015, la nivelul fiec ărei ABA au fo st
urmăriți urm ătorii indicatori de eficientizare a activit ății, astfel : Tabel 22
Media
indicator/nr.
inspectori Valori ridicate Valori reduse
Total fond general
de timp Jiu (1.853,8), Siret (1.840,6), Crisuri (1.786,0) Dobrogea (1.567,9), Buzau (1.651.2), Banat
(1.656,3)
Total sanctiuni
applicate Siret (22,4), Somes (17,3), Mures (12,2) Jiu (4,4), Dobrogea (6,1), Banat (6,5)
Total avertismente Siret (19,7), Somes (15,0), Crisuri (10,1) Dobrogea (2,9), Jiu (3,2), Banat (6,0)
Total numar amenzi Dobrogea (3,2), Prut (2,8), Mures (2,8) Crisuri (0,4), Banat (0,5), Buzau (1,1)
Total valoare
amenzi aplicate Somes (93.100,0), Siret (90.346,2), Olt
(88.277,8) Crisuri (11.250,0), Banat (19.166,7), Prut
(28.000,0)
Total valoare
amenzi incasate Arges (17.402,8), Olt (16.416,7), Somes
(12.383,3) Banat (0), Prut (0), Crisuri (2.812,5)

EVOLUTIA ACTIVIT ĂȚII DE INSPEC ȚIE A APELOR 2012 – 2015:
An 2012 2013 2014 2015
Total
controale
planificate
realizate 8.291 10.282 10.663 11.215
Total
controale
neplanificate
realizate 5.365 9.767 7.919 9.523
Total
controale
realizate 13.656 20.049 18.582 20.738

An 2011 2012 2013 2014 2015
Total nr. sanctiuni 1.183 1.400 1.271 1.284 1.469
Total nr. Avertismente 989 1.158 1.065 1.081 1.205
Total nr. Amenzi 194 242 206 203 264

Total val. amenzi
aplicate (lei) 6.113.507 6.950.000 6.305.500 5.968.000 7.746.900
Total val. amenzi
încasate (lei) 1.050.509 957.500 659.750 809.500 1.276.100

Figura 26.

CAP ITOLUL XV I

HIDROLOGIA IZOTOPICĂ

În timpul transformărilor la care este supusă apa , urmare interacți unii cu mineralele și
atmosfera , au loc efecte izotopice la care participă izotopii hidrogenului și oxigenului din
molecula de apă, aceștia fiind un indicat or complex al fenomenelor ce au loc .
Studiile de hidrologie izotopică a surselor de apă potabilă, inclu d date despre ape de
suprafață, ape subt erane și precipitații.
Izotopii unui element chimic sunt specii de atomi cu același număr atomic ( Z), același
număr de electroni ( e) și protoni ( n), dar cu număr de masă ( A) diferit datorită diferenței în
numărul de neutroni ( n).
Izotopii stabili ai hidrogenului și oxigenului formează 9 specii izotopice moleculare ale
apei. Datorită abundețelor scăzute ale izotopilor grei, prezența în natură a speci ilor moleculare
ce conțin mai mult de unul dintre izotopii grei este neglijabilă, moleculele de interes în
hidrologia izotopică fiind doar trei: 1H216O, 1H2H16O și 1H218O.
Raportul de abundență izotopică ( R) pentru o specie izotopică moleculară e ste rapor tul
dintre abundenta moleculei izotopice rare și abundența moleculei izotopice majoritare .
"Hidrologia izotopică " reprezintă utilizarea tehnicilor izotopice și nucleare în studiul
ciclului apei. În anii 1960 a fost inițiat un program global de monitorizar e a izotopilor în ap ă,
inițial vizând tritiul, extins apoi la oxigen -18 și la celălalt izotop greu al hidrogenului – deuteriul.
Acest program a presupus măsurători ale concentrației diferiților izotopi în râuri, lacuri, ape
subterane și precipitații în loc uri reprezentative pentru diferit e zone climatice ce au produs un
număr mare de informații privind dinamica ciclului apei. Aceste informații nu au putut fi
obținute cu ajutorul metodelor clasice din domeniu, fiind vorba despre timpul de staționare al
apei în diferite rezervoare hidrologice, identificarea secțiunilor diferite în curenții de apă, viteza
și mecanismele de schimb dintre stratosferă și troposferă, dintre emisferele nordică și sudică
etc.
Cu ajutorul acestor infomații privind dinamica ciclului a pei s-au putut aborda probleme
specifice, cum ar fi legătura dintre ap a de suprafață și apa subterană ori din pânza freatică,
originea geografică și temporală a reîncărcării apelor subterane, bilanțul de apă a unui sistem
hidrologic etc.
În mod asemănător , informațiile privind izotopii stabili din precipitații au fost vitale
pentru analiza căilor de circulație a vaporilor atmosferici și pentru determinarea legăturii dintre
compoziția izotopică și caracteristicile climatice majore. Deoarece conținutul în iz otopi grei ai

precipitațiilor este dependent de parametri climatici și de căile de circulație atmosferică, a
devenit evident faptul că acesta poate ajuta la monitorizarea schimbărilor climatice.
Creșterea activităților umane a dus la încărcarea rețelei hidrologice cu o cantitate mare
de poluanți (compuși cu azot și fosfor, metale grele, agrochimicale etc.), ce a dus la deterioare a
rapidă a calității apelor. Ca urmare, sursele de apă necesită o mon itorizare constantă în ceea ce
privește calitatea lor și identificarea surselor de contaminare, pentru a institui măsuri de
reducere a poluării. Izotopii de mediu s -au dovedit a fi utili în identificarea surselor de poluare,
deoarece compoziția izotopică a contaminatului împreună cu variațiile spațiale și temporale ale
concentrației acestuia dau informații despre sursă și procesele suferite de acesta.
Studiile de hidrologie izotopică a surselor de apă potabilă, inclu d date despre ape le de
suprafață, ape le subterane și precipitații, procesele de separare izotopică și distribuirea
izotopilor de mediu fiind importante în interpretarea datelor obținute . Rezultatele
experimentale obținute în cadrul diverselor studii , includ și metodologia de prelevare, preparar e
și analiză a probelor, împreună cu informații despre asigurarea calității acestor rezultate.
Moleculele ce conțin izotopi diferiți ai aceluiași element au proprietăți fizico -chimice
diferite, fapt ce se datorează în principal diferențelor de masă a izoto pilor. Efectele izotopice
conduc la distribuirea diferită a izotopilor unui element între moleculele aceluiași compus aflat
în faze d iferite, între compuși diferiți sau între pozițiile neechivalente ale aceluiași compus,
procese denumite separări izotopice .
Principalul rezervor de apă din bio sferă îl reprezintă oceanele și datorită compoziției lor
izotopice stabile în ce privește 2H și 18O, apa oceanică reprezintă etalonul cu valoare atribuită
de 0‰, față de care se raportează toate măsuratorile rapoartelor izotopice ale oxigenului și
hidrogenului (Standard Mean Ocean Water sau "SMOW). Valorile δ18O și δ2H pentru
precipitații, ape de suprafață și subterane sunt în majoritate negative comparativ cu apa oceanică
(SMOW), excepție făcând anumite surse de apă ce au suferit o evaporare puternică (de ex.
precipitațiile de scurtă durată din sezonul cald, râurile și lacurile din regiunile tropicale și semi –
aride etc.).
Separarea izotopică a 18O și 2H în precipitații este influențată de:
– latitudine : sărăcirea în izotopi grei odată cu latitudinea;
– temperatura : la temperaturi scăzute se produce o separare izotopică mai puternică comparativ
cu temperaturile mai crescute;
– apropierea de coastă : pe măsură ce apa se deplasează spre interiorul continen telor are loc o
sărăcire progresivă a izotopilor grei;
– altitudine : înregistrarea unor valori δ18O și δ2H mai scăzute la altitudini mai mari;

– cantitatea de precipitații : precipitațiile sunt mai sărăcite în izotopii grei în timpul unor
evenimente mai m ari cantitativ ;
– an: valorile medii anuale ale δ2H și δ18O din precipitații variază de la un an la altul;
– umiditate : în regiunile umede precipitațiile sunt mai sărăcite în izotopii grei, comparativ cu
cele f ormate la umiditate mai scăzută .
Linia meteorică globală a apei (Global Meteoric Water Line) a lui Craig definește relația dintre
δ2H și δ18O: δ2H = 8xδ18O + 10 (‰)
Datele despre distribuția globală a izotopilor în apele meteorice sunt obținute în cadrul
GNIP (Global Network of Isoto pes in Precipitation) stabilite de IAEA (International Atomic
Energy Agency) împreună cu WMO (World Meteorological Organization) la începutul anilor
'60. În cadrul acestui program, eșantioane lunare (medii ponderate) de precipitații sunt colectate
din într eaga lume și apoi sunt analizate în vederea determinării conținutului de 18O, 2H și 3H.
După căderea precipitațiilor, au loc procese adiționale care modifică compoziția izotopică a
apei de suprafață rezultate, precum procesul de evaporare, care apare la s uprafața surselor de
apă, determinând o îmbogățire în izotopi grei. Izotopii grei ai apei (18O și 2H) se îmbogățesc de
obicei în apele cu timp de stationare mare (lacuri), în zonele cu vânturi puternice, în cele cu
temperaturi mari și în zonele aride și se sărăcesc, odata cu, creșterea altitudinii și latitudinii,
cele mai scăzute valori regăsindu -se în Antarctica. Lacurile, râurile și alte surse de apă prezintă
un domeniu de variabilitate izotopică mai mic comparativ cu apa meteorică. Ca rezultat, apele
dezvoltă compoziții izotopice unice, care pot da indicații despre locul de unde provin și despre
procesele prin care au trecut.
În zonele cu climat temperat și umed compoziția izotopică a apei subterane este
asemănătoare cu cea a precipitațiilor din zona de reîncărcare, un rezervor păstr ându-și amprenta
izotopică în timp. Variațiile sezoniere ale precipitațiilor sunt atenuate în timpul transportului și
depozitării acestora în pământ. Gradul de atenuare variază în raport cu adâncimea, suprafața și
caracteristicile geologice ale rocilor dar , în general, apele subterane de adâncime nu prezintă
variații sezoniere ale valorilor δ2H și δ18O și au o compoziție izotopică apropiată de media
anuală a precipitațiilor. Cu ajutorul studiilor izotopice, pentru u n rezervor de apă subterană se
poate determina sursa de reîncărcare și se poate diferenția încărcarea difuză sau cea dintr -o
sursă precisă ; se poate determina contribuția diferitelor surse (ape de suprafață, precipitații,
zăpadă topită, ape subterane) folo sind modele matematice; este posibilă identificarea direcției
de deplasare a apei în rezervorul subteran etc.
Cât privește azotul din ape , acesta poate fi de origine atmosferică (N 2) sau poate proveni
din poluarea cu îngrășăminte sau materie organică (deșe uri animaliere sau ape menajere).

Mărirea concentrației de azot din apele de suprafață și cele subterane a fost atribuită urbanizării,
cultivării solurilor, creșterii animalelor și evacuării deșeurilor. Astfel, sursele principale ale
excesului de azot din apele de suprafață și cele subterane sunt:
– creșterea mineralizării compușilor organici cu azot din solurile folosite pentru cultivare.
Azotatul produs prin mineralizarea compușilor organici din sol tinde să aibă valori δ15N similare
acestuia (+4 la +9 ‰ );
– scurgerile de pe terenurile agricole din timpul precipitațiilor abundente;
– utilizarea îngrășămintelor cu azot. Majoritatea azotului din îngrășăminte păstrează δ15N a
azotului atmosferic (0 ‰), fără să sufere separări izotopice semnificative;
– evacuarea deșeurilor menajere, de la creșterea animalelor și a efluenților industriali;
– creșterea ab sorbției de azot din atmosferă .
Transformările ce pot afecta concentrația compușilor cu azot într -o apă curgătoare sunt
procesele de mineralizare (transfor marea azotului organic în amoniu), imobilizare
(transformarea
amoniului sau nitraților în azot organic), nitrificare (oxidarea amoniului la nitrați), denitrificare
(reducerea nitraților la N 2 sau N 2O) și volatilizare a amoniului. Amestecarea cu apă din al te
surse (de exemplu precipitații, afluenți, apă subterană) pot afecta, de asemenea, ciclul azotului
din apa curgătoare. Variațiile spațiale și temporale ale concentrațiilor compușilor cu azot,
împreună cu variațiile rapoartelor izotopice ale acestora, dau informații despre procesele ce au
loc în sursa de apă.

CAPITOLUL XVI I
CONCLUZII ȘI CONTRIBUȚII PERSONALE

Partea finală a tezei se constituie din concluziile formulate pe baza tuturor rezultatelor
obținute și contribuțiile personale aduse. Trebuie menționat faptul că determinarea stadiului
implementării Directivei -Cadru privind Apa și a legislației europene privind protecția juridică
împotriva poluării apei, reprezintă unul din cele mai ample studii de acest fel din România.
Astfel, țara noastră s-a angajat să implementeze Directiva -Cadru privind Apa (2000/60/EC),
adoptată de Parlamentul European la 23 octombrie 2000, în același timp cu celelalte state
membre ale Uniunii Europene și deține astăzi o poziție avansată în ceea ce privește etapele care
trebuie parcurse în cadrul acestui proces. Sub coordonarea Comisiei Internaționale pentru
Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR), țara noastră cooperează în acest sens, cu celelalte state
dunărene , pentru realizarea și îmbunătățirea Planului de management bazin al al fluviului

Dunărea. Acest document reprezintă o viziune unitară privind activitățile de gospodărire
durabilă a apelor din întregul bazin dunărean.
Directiva -Cadru privind Apa oferă Comisiei Europene, statelor membre și candidate ,
posibilitatea de a co opera în cadrul unui nou parteneriat, bazat pe participarea tuturor părților
interesate, pentru protecția apelor interioare, a apelor de tranziție, de coastă și a apelor
subterane, prin prevenirea poluării la sursă și stabilirea unui mecanism unitar de control al
surselor de poluare, stabilind clar termenul limită până la care apele trebuie sa atingă un prag
minim al calității, prin reducerea emisiilor provenite din activitatea umană, industrială și
agricolă.
Conc luzia principal ă care se desprinde este ace ea că a pa este o resursă prețioasă.
Problemele legate de disponibilitatea sa, indiferent dacă este vorba de o diminuare temporară a
cantității disponibile, de exemplu din cauza u nui deficit al ploilor (secetă) sau de o situație
durabilă, în care necesități le de apă depășesc resursele hidrice exploatabile (deficit de apă),
afectează numeroase regiuni din Europa și necesită o combinație de acțiuni la nivelul UE. O
intervenție este cu atât mai necesară cu cât lipsa izolată sau durabilă a apei va avea tendința de
a se extinde pe fondul schimbărilor climatice.
Elaborarea unui răspuns adecvat la aceste probleme trebuie să ia în considerare anumite
elemente, cum ar fi:
-necesitatea continuării punerii în aplicare a Directivei -Cadru în domeniul apei ;
-ineficiența frecventă a politicilor actuale de tarifare a apei la nivel național;
-amenajarea teritoriului;
-necesitatea privilegierii măs urilor care vizează economisirea apei, ceea ce implică
ierarhizarea priorităților atât în termeni de soluții (pentru a evita, pe cât posibil, recurgerea la
infrastructuri de aprovizionare suplimentare), cât și de utilizare a apei (aprovizionarea
publicului este prioritară în acest sens);
-necesitatea acțiunii integrate și a fundamentării pe informații științifice.
Parlamentul și Comisia UE prezintă o gamă largă de orientări posibile pentru
gestionarea problemelor de deficit de apă și de secetă la nivelul UE și al statelor membre și
citează un anumit număr de bune practici existente în diferite țări.
În aplicarea Directivei -Cadru în domeniul apei, statele membre trebuie să fixeze prețul
corect al apei, în special grație unei politici de tarifare a apei bazate pe o analiză economică a
utilizărilor apei și a valorii apei și punerii în aplicare a unor programe obligatorii de măsurare a
consumului de apă.

În plus, pentru a limita efectele negative ale dezvoltării economice a anumitor bazine
hidrografice și a promo va utilizarea rațională a apei, trebuie eficientizată repartizarea apei și a
fondurilor din domeniul apei . Astfel, accentul trebuie pus pe măsurile care vizează
îmbunătățirea amenajării teritoriului, în special integrarea chestiunii disponibilității apei î n
exploatarea terenurilor agricole, aplicarea strictă a directivei privind evaluarea efectelor
anumitor planuri și programe asupra mediului , recensământul bazinelor hidrografice care se
confruntă frecvent sau permanent cu o lipsă de apă și adoptarea dispozițiilor de gestiune
adecvate pentru aceste bazine.
De asemenea , finanțarea utilizării raționale a apei necesită, între altele, rafinarea
orientărilor comunitare în c eea ce privește finanțarea structurilor de alimentare cu apă,
evaluarea necesității unor precondiții de mediu suplimentare pentru această finanțare, finanțarea
grație fondurilor comunitare a acțiunilor sectoriale care contribuie la gestionarea eficientă a
apei, garantarea unei utilizări corespunzătoare a fondurilor comunitare și instituirea la nivel
național a unor stimulente fiscale în favoarea utilizării raționale a apei.
Îmbunătățirea gestionării riscurilor de secetă face obiectul unor orientări specific e. În
conformitate cu Directiva -Cadru Apa se recomandă , în special statelor membre să stabilească
planuri de gestionare a riscurilor de secetă, pe baza schimbului de bune practici între țări și a
metodelor elaborate la nivel European; să creeze un observat or și un sistem de avertizare rapidă
privind seceta, ale căror prototipuri și proceduri de aplicare trebui au adoptate până în 2012 , cu
scopul de a permite statelor membre afectate în mod grav de secetă să beneficieze de un ajutor
rapid și adaptat.
Numai du pă punerea în aplicare a tuturor soluțiilor de prevenire și a tuturor măsurilor
de economisire ș i de utilizare eficientă a apei este posibilă luarea în considerare a
unor infrastructuri suplimentare de alimentare cu apă . Această soluție trebuie să fie stri ct
încadrată pentru a privilegia măsurile alternative care vizează economisirea apei, pentru a
minim iza impactul asupra mediului înconjurător, de exemplu prin stocarea sau prin devierea
debitelor cursurilor de apă sau prin crearea de instalații de desalini zare, și pentru a se asigura
compatibilitatea acestor măsuri cu celelalte priorități de mediu și energetice ale UE.
În plus, pierderile și risipa ar putea fi reduse grație recurgerii la tehnologii și practici
care permit o utilizare rațională a apei . Se recomandă în special elaborarea unor standarde
pentru dispozitivele care utilizează apă, mai ales în scopuri agricole, luarea în considerare a
elaborării unei legislații specifice care să acopere produsele care nu consumă energie, dar care
sunt consumatoar e de apă (de exemplu, robinete, dușuri, toalete), includerea criteriilor de
utilizare eficientă a apei în cadrul standardelor privind produsele și clădirile, încurajarea

cercetării, studierea posibilității de a crea un indicator de performanță privind util izarea apei
sau stabilirea de acorduri voluntare cu sectoarele care utilizează apă în procesele lor de
fabricație.
Consumatorii și agenții economici trebuie, de asemenea, implicați pentru favorizarea
apariției unei culturi bazate pe economisirea apei în Europa. De aceea, trebuie luate în
considerare anumite măsuri care vizează informarea și responsabilizarea acestor agenți, în
special lansarea unei inițiative coordonate asupra utilizării raționale a apei din partea
întreprinderilor angajate în domeniul re sponsabilității sociale a întreprinderilor, integrarea unor
reguli privind gestionarea apei în cadrul sistemelor de asigurare a calității și de certificare,
extinderea sistemelor de etichetare comunitară, precum și încurajarea, la nivel național, a
program elor educaționale, a serviciilor de consultanță, a schimburilor de bune practici și a
campaniilor de comunicare axate pe disponibilitatea apei.
Deoarece luarea deciziilor trebuie să se bazeze pe informații de calitate, este
necesară îmbunătățirea cunoștinț elor și a colectării de date . Ar trebui dezvoltat un sistem de
informare privind deficitul de apă și seceta în întreaga Europă, bazat în special pe sistemul de
informare privind apa pentru Europa (WISE), în temeiul unei evaluări europene anuale având
la ba ză indicatori corespunzători, precum și în temeiul informațiilor furnizate de inițiativa
GMES . Mai mult, perspectivele în materie de cercetare și dezvoltare tehnologică treb uie
stimulate, în special prin promovarea activităților de cercetare și dezvoltare prin intermediul
celui de -Al șaptelea program -cadru pentru cercetare , prin difuzarea amplă a rezultatelor
acestor activități și prin facilitarea exploatării lor.
Obiective și măsuri privind aspectul poluării apelor : România, ca stat membru al
Uniunii Europene, a transpus și implementat legislația comunitară în domeniul apel or,
asigurându -se astfel alinierea la normele juridice internaționale și la reglementările comunitare
în domeniul protecției mediului.
În conformitate cu prevederile legii apelor, obiectivele protecției apelor și mediului
acvatic sunt: prevenirea deterioră rii tuturor corpurilor de apă de suprafață; protecția,
îmbunătățirea și refacerea tuturor corpurilor de apă de suprafață în scopul atingerii stării bune
a acestora până la sfârșitul anului 2015; protecția și îmbunătățirea tuturor corpurilor de apă
artifici ale sau puternic modificate în scopul realizării unui potențial ecologic bun sau a unei
stări chimice bune a acestora, până la sfârșitul anului 2015; reducerea progresivă a poluării
datorate substanțelor periculoase și încetarea sau eliminarea treptată a e vacuărilor și a
pierderilor de substanțe prioritar periculoase în mediul acvatic; prevenirea sau eliminarea
aportului de poluanți în apele subterane pentru a reduce progresiv poluarea tuturor corpurilor

de ape subterane în scopul realizării unei stări bune a apelor subterane până la sfîrșitul anului
2015; protectia, îmbunătățirea și refacerea tuturor corpurilor de ape subterane și asigurarea unui
echilibru între debitul prelevat și reîncărcarea apelor subterane, cu scopul realizării unei stări
bune a apelor subterane, până la finele anului 2015.
Obiectivul general privind apa potabilă îl constituie îmbunătățirea alimentării cu apă
potabilă a populației iar obiectivele specifice sunt: alimentarea continuă cu apă potabilă de bună
calitate, cu costuri minime; f olosirea rațională a resurselor de apă; creșterea fiabilității și
durabilității sistemului de alimentare cu apă; reducerea consumului de apă potabilă utilizată în
scopuri industriale; reabilitarea, modernizarea și extinderea rețelei de distribuție a apei p otabile.
Calitatea apelor este cel mai mult afectată de deversarea apelor uzate insuficient epurate
sau neepurate. În acest context principala masură de protecție a calității apelor de suprafață o
reprezintă epurarea avansată a apelor uzate, retehnologizarea și efi cientizarea procesului de
epurare, sens în care se impun următoarele măsuri: reabilitarea și extinderea rețelelor de
canalizare menajeră; reabilitarea stațiilor vechi de epurare; realizarea de stații de epurare noi cu
treaptă mecano -biologică și treaptă te rțiară; realizarea etapizată a sistemelor de canalizare și a
stațiilor de epurare în mediul rural; tratarea corespunzătoare a nămolurilor provenite din apele
uzate [ANPM. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor . 4. Apa, 2007].
În ce privețte B.h. Someș -Tisa, Administrația Bazinală de Apă Someș -Tisa reprezint ă
institu ția care gestioneaz ă resursele de ap ă din acest spațiu hidrografic , fiind una din cele
unsprezece structuri din cadrul Administra ției Nationale “Apele Romane” (ANAR).
Obiectivele Administra ției Bazinale de Ap ă Some ș-Tisa sunt:
– Cunoa șterea, conservarea, protec ția și restaurarea resurselor de ap ă de suprafa ță,
subterane și a ecosistemelor acvatice, pentru î mbun ătățirea calit ății apelor;
– Gospod ărirea durabil ă a resurselor de ap ă;
– Apărarea împotriva inunda țiilor și promovarea lucr ărilor pentru diminuarea
efectelor acestora;
– Exploatarea și întreținerea lucr ărilor de gospod ărire a apelor;
– Promovarea și urm ărirea lucr ărilor de investi ții pe cursurile de ap ă;
– Reactualizarea cadastrului apelor;
– Asigurarea cerin ței de ap ă la nivelul solicit ărilor utilizatorilor;
– Informarea și consultarea publicului referitor la problemele apei și ale protec ției
mediului ;

– Asigurarea și îmbun ătățirea continu ă a serviciilor specifice de gospod ărire a apelor;
– Impl ementarea directivelor și reglement ărilor Uniunii Europene în domeniul apelor,
conform Directivei -Cadru Apa a Uniunii Europene 60/2000, în vederea armoniz ării actelor
legislative na ționale care transpun legisla ția comunitar ă în domeniul epur ării apelor uzate,
protec ției apelor, prevenirii și controlului integrat al polu ării.
Cea mai importantă contribuție originală a tezei de doctorat este caracterizarea rețelei
hidrografice din bazinul Someș -Tisa ( în special a râului Someș).
Activități desfășurate în ve derea implementării DCA în bazinul hidrografic Someș -Tisa
Relații transfrontaliere :
1. Relația bilateral ă Rom âno – Ucrainean ă:
– Implementare Program de Lucru pe anul 2015, pe rela ția Rom ânia – Ucraina:
– inspec ții comune obligatorii de prim ăvară și toamn ă a lucr ărilor de ap ărare împotriva
inunda țiilor pe teritoriile rom ânesc și ucrainean;
– măsurători comune de debite RO -UA;
– recolt ări commune de probe;
– schimb de date hidro -meteo și de calitate;
– verificare î n teren și analiza documenta țiilor pentru agreerea lucr ărilor de pe malul
ucrainean al r âului Tisa , în perioada februarie – mai și august – noiembrie 2015;
2. Relația Rom âno – Ungar ă:
– Implementare Program de Lucru pe anul 2014, pe rela ția Rom ânia – Ungaria.
– inspec ții comune obligatorii de pr imăvară și toamn ă a lucr ărilor de ap ărare împotriva
inunda țiilor pe teritoriile rom ânesc și ucrainean;
– măsurători comune de debite RO -HU;
– recolt ări comune de probe;
– schimb de date hidro -meteo și de calitate;
– subcomisie Ap ărare HU -RO.
În cadrul Administra ției Bazinale Some ș-Tisa s -au desf ășurat ac țiuni de îmbun ătățire a
activit ății prin întocmirea de instruc țiuni de lucru proprii.
Activitatile desfășurate în cadrul Planului de Management Bazinal – PMB 2015, au vizat
în principal urm ătoarel e aspecte:
1. Elaborarea și publicarea Planului de Management (ciclul de planificare 2016 -2021) al
spațiului hidrografic Some ș -Tisa;
– reactualizarea proiectului Planului de Management al spa țiului hidrografic Some ș –
Tisa

pe baza informa țiilor existente și suplimentare;
– contribu ție la finalizarea metodologiei de determinare a indicatorilor hidromorfologici
pentru cursurile de ap ă, lacurile naturale și lacurile de acumulare din Rom ânia și aplicarea
acestei metodologii pe toate corpurile de ap ă din spa țiul hidrografic Some ș-Tisa;
– continuarea monitoriz ării stadiului implement ării programelor de m ăsuri aferente
ciclului I de planificare, stabilite în cadrul primului Plan de Management al spa țiului hidrografic
Some ș-Tisa;
– finalizarea, aprobarea de c ătre conducerea ABA Some ș-Tisa și publicarea pe website –
ul
institu ției a PMB pentru spatiul hidrografic Some ș-Tisa 2016 -2021.
2. Realizarea activit ăților din cadrul procesului de participare și consultare a publicului, în
conformitate cu art. 14 al DCA, cu privire la proiectul PMB pentru spatiul hidrografic Some ș-
Tisa: – organizarea a cinci întâlniri de consultare a factorilor interesa ți, cu privire la proiectul
PMB al spatiului hidrografic Somes -Tisa, dintre care: două în cadrul Comitetului de Bazin și
trei referitoare la prezentarea aspectelor specifice de gospod ărire a apelor desprinse din PMB
pentru judetele Cluj și Sălaj , Bistrița -Năsăud și Maramureș cu Satu Mare;
– colectarea și analiza propunerilor de îmbun ătățire ale factorilor interesa ți, revizuirea și
finalizarea PMB pentru spațiul hidrografic Some ș-Tisa, pe baza observa țiilor și comentariilor
acceptate;
3. Contribu ție la elaborarea Planului de Management al Riscului la Inunda ții al spa țiului
hidrografic Some ș-Tisa, elaborat în conform itate cu prevederile Directivei 2007/60/CE privind
evaluarea și gestionarea riscului la inunda ții.
4. Urmărirea și raportarea c ătre Ministerul Mediului, P ădurilor și Apelor a stadiului de realizare
a măsurilor cuprinse în planurile de ac țiune ale Directivelor Europene din ACQUIS -ul
Comunitar Cap. 22 Protectia Mediului – Calitatea Apei, respectiv a realiz ării planurilor de
măsuri prioritare pentru anul 2015, cu referire la:
– continuarea implement ării prevederilor Directivei Consiliului nr. 91/271/CEE privind
epurarea apelor uzate urbane prin elaborarea raportului semestrial privind „Stadiul realiz ării
lucrărilor pentru epurarea apelor uzate urbane și a capacit ăților în execu ție puse în func țiune”:
– urmărirea extinderii treptate a sistemelo r de colectare a apelor uzate urbane din
aglomer ările cu peste 2.000 l.e., prev ăzute la art. 3 în Directiva 91/271/CEE;
– urmărirea extinderii treptate a trat ării apelor uzate în sta ții de epurare a apelor uzate
urbane din aglomer ările cu peste 2.000 l.e. , prev ăzute la art. 4 si 5(2) ale Directiv ei 91/271/CEE;

– urmă rirea conform ării cu dispozi țiile art. 3 din Directiva 91/271/CEE în aglomer ările
urbane mai mari de 10.000 l.e.;
– urmărirea asigur ării, prin acte de reglementare specifice, a unui nivel de colectare și
epurare corespunz ător pentru aglomer ările cu peste 2.000 l.e.
– monitorizarea și evaluarea datelor privind calitatea apelor uzate urbane în conformitate
cu cerin țele de raportare ale Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane.
5. Alte activit ăți:
– realizarea, administrarea și actualizarea bazei de date referitoare la re țeaua
hidrografic ă, tipologia corpurilor de ap ă de suprafa ță, corpurile de ap ă de suprafa ță și subterane,
presiunile semnificative (surse de poluare, folosin țe de ap ă, construc țiile hidrotehnice), zonele
protejate, starea apelor de suprafa ță și subterane, m ăsurile la nivelul corpurilor de ap ă, excep țiile
de la obiectivele de mediu ș.a. în format GIS;
– realizarea unei aplica ții web GIS care integreaz ă principalele straturi de informa ții GIS
la nivelul ABA Some ș-Tisa, aplica ție utilizat ă de compartimentele de specialitate (https://abast –
servgis.intranet.rowater.ro/abast/gis/);
– elaborarea și transmiterea c ătre autorit ățile locale a activit ăților propuse pentru Planul
de ac țiuni pentru realizarea la nivelul jude țelor aferente bazinului/spa țiului hidrografic a
Programului de guvernare 2013 -2016 (Planului Local de Actiune și cel Regi onal pentru
Protec ția Mediului).
Prognoze bazinale și activitatea de monitorizare
– monitorizare, control și îndrumare a activit ății la șase stații hidrologice din cadrul ABAST
(Cluj -Napoca, Zalau, Bistrita, Baia Mare, Satu Mare, Sighetu Marmatiei) – 103 stații
hidrometrice și 47 sta ții pluviometrice;
– s-au efectuat 4 .712 m ăsurători de debite lichide, 544 m ăsurători de debite solide complete
(anexa 1);
– activitatea la sta țiile hidrologice se desf ășoară conform Programului de Activitate aprobat de
ANAR p entru anul 2015;
– s-a finalizat analiza de bilan ț hidrologic la nivelul bazinului hidrografic Some ș–Tisa pentru
anul 2014 (validarea final ă a fost efectuat ă de către INHGA în luna martie);
– urmărire zilnic ă a parametrilor, calibrare a senzorilor de niv el, mentenan ță funcțional ă și
tehnic ă la sta țiile hidrometrice și pluviometrice automate din cadrul proiectelor DESWAT,
MOSES și Reabilitare FLOOD PREVENTION (123 de sta ții hidrometrice și pluviometrice);

– asigurarea permanen ței la sediu («veghe hidrolog ică») pe timpul viiturilor înregistrate în
cursul lunilor martie, aprilie, mai, iunie, noiembrie și decembrie în bazinele hidrografice Tur,
Crasna, Some șul Mic, Some șul Mare, Somes, Iza, Vi șeu, L ăpuș;
– au fost elaborate un num ăr de 16 inform ări / aten ționări / avertiz ări în func ție de evolu ția
evenimentelor pe cursurile de ap ă menționate (inclusiv transmiterea c ătre Partea Ungar ă);
– au fost efectuate controale sistematice la sta țiile hidrologice și la cele hidrometrice din teritoriu
(conform Programul ui de Activitate);
– pe perioada de iarn ă la fiecare 5 zile s -a elaborate harta rezervei de ap ă din stratul de z ăpadă
de la nivelul ABAST (transmi s și Părții Ungare).
Cooperare transfrontalier ă
– efectuarea de c ătre Sta ția Hidrologic ă Sighetu Marma ției a 12 m ăsurători comune pe r âul Tisa
(împreun ă cu Partea Ucrainean ă);
– efectuarea de c ătre Sta ția Hidrologic ă Satu Mare a 36 m ăsurători simultane pe râurile Tur,
Crasna și Some ș, prev ăzute în cadrul Regulamentului Rom âno-Ungar;
– s-au efectuat m ăsurători c omune de debit împreun ă cu Partea Ungar ă (pe r âurile Tur, Some ș
și Crasna la sta țiile corespondente) programate la sta țiile corespondente în lunile mai și
septembrie;
– în luna septembrie la Satu Mare a avut loc ac țiunea de concordare a debitelor lichide (medii,
minime, maxime, volume de apă pe frontier ă) pe frontier ă RO-HU aferente anului 2012 (la
stațiile corespondente de pe r âurile Some ș, Tur și Crasna);
Activitatea de monitorizare – activitatea la sta țiile hidrogeologice se desf ășoară conform
Programul ui de Activitate aprobat de ANAR pentru anul 2015 – monitorizare, control și
îndrumare a activit ății la șase stații hidrologice din cadrul ABAST (Cluj -Napoca, Zal ău,
Bistri ța, Baia Mare, Satu Mare, Sighetu Marma ției) – 169 stații hidrogeologice cuprinz ând 244
foraje freatice, 14 foraje cu ad âncime medie, 10 foraje de ad âncime, 6 izvoare, 1 dren, 6 captări
de alimentare cu ap ă și 10 fântâni – în total 291 puncte de monitorizare a apelor subterane;
– urmărirea lunar ă a parametrilor de func ționare a 57 de sen zori de nivel și temperatur ă din
foraje, dintre ace știa 34 sunt fuc ționali , iar 18 fiind defec ți sunt în curs de repara ție;
– în data de 27.06.2015 s-au primit concluziile în urma expertiz ării materialelor hidrometrice,
evaporitice și la foraje pentru anul 2014 , la nivelul bazinului hidrografic Some ș–Tisa, incluz ând
cele 5 secțiuni hidrogeologice curpinse în protocolul privind schimbul de date hidrogeologice
cu Republica Ungar ă, transmise spre expertizare/validare în cursul semestrului I , 2015.
La această dată sunt asigurate condi țiile de colectare continu ă a datelor pentru forajele
aflate în lista privind schimbul de date cu partea ungar ă.

Elaborarea unor puncte de vedere privind probleme hidrogeologice ce intervin în
activit ățile de autorizare/avizare , monitorizare calitativ ă și cantitativ ă și inspec ție a apelor la
nivelul bazinului hidrografic Some ș–Tisa.
Având la baz ă cadrul normativ și metodologic specific domeniului , precum și
responsabilit ățile precizate prin Programul unitar de activit ăți, în legătură cu gospod ărirea
cantitativ ă și calitativ ă a apelor”, în arealul bazinal Some ș-Tisa, la nivelul anului 201 5 au fost
desfășurate, în principal, urm ătoarele activit ăți:
1. Monitoringul cantitativ al resurselor de ap ă:
Monitorizarea componen ței cantitative a resursei de apă la nivel bazinal prin intermediul
Balan ței Apei , pune în eviden ță următoarele aspecte sintetice:
În anul 2015, în urma preliminatului balanței apei , utilizatorii de ap ă cantona ți în arealul
hidrografic Some ș-Tisa, au prelevat un volum total de 184.069 mii mc. de ap ă brută din surse
de suprafa ță și subteran -freatic ă și reprezint ă cca. 14 % din resursa de ap ă utilizabil ă disponibil ă
la nivel bazinal. În același context, pentru asigura rea cerin ței de ap ă, conform procedur ii
consacrat e metodologic, pentru 2015 a fost alocat un volum total de ap ă brută însum ând
196.331 mii mc. În vederea monitorizării impactului antropic produs de utilizatorii de ap ă, la
nivelul subunit ăților au fost efectuate un num ăr de143 m ăsurători “in sit u”de verificare a
debitelor captate sau evacuate la folosin țe prin intermediul postur ilor hidrometrice de
exploatare .
În cursul anului 2015 nu s -au semnalat evenimente/fenomene care s ă genereze
disfunctionalit ăți (secet ă, avarii etc.) în asigurarea cerin ței de ap ă, resursele de ap ă alocate fiind
asigurate integral , conform cerin ței și în parametri i cantitativi reglementa ți, pentru toți
utilizatori i. Au fost efectuate un numar de 4 .500 actiuni de verificare a modului de realizare a
contribu țiilor și serviciilor prev ăzute în contractele abonament pentru folosin țele utilizatoare de
apă din bazin în contextul ac țiunilor de implementare a mecanismului economic din domeniul
gospod ăririi apelor .
2. Monitorizarea st ării și evolu ției calit ății resurselor de a pă:
A fost continuat ă activitatea de monitorizare a stării calităț ii resurselor de ap ă, având la
bază cadrul normativ metodologic precizat în SNMIA și complet ările ulterioare în vederea
implement ării Directivelor UE, utiliz ând sistemul bazinal de supraveghere a calit ății apelor prin
intermediul a 4 subsisteme: subsistemul r âuri (117 sec țiuni/60 cursuri/2 .456 km rețea
hidrografic ă), subsistemul lacuri (13 lacuri cu 24 profile), subsistemul ape subterane (94 puncte
hidrogeologice) și subsistemul ape uzate (307 surse punctiforme de poluare).

De asemenea, în baza referin țelor metodologice consacrate normativ, s -a procedat la
evaluarea calit ății resurselor de ap ă la nivel bazinal pentru anul anterior (2014) utiliz ându-se
baza de date de calitate bazinal ă constituit ă din 59 .373 determin ări de laborator
(indicatori/parametrii biologici și fizico -chimici/subsistemele r âuri, lacuri, ape subterane și ape
uzate) proveni ți din re țeaua spa țio-temporal ă de monitoring [Administrația Națională “Apele
Române ” Administrația bazinală de apă Someș -Tisa, 2015].

În CONCLUZIE , apele în cadrul UE se află sub o tot mai mare presiune , având în
vedere creșterea continuă a cererii de apă de bună calitate în cantități suficiente pentru o serie
întreagă de utilizări. Obiectivul Directiv ei 2000/60/CE este de a proteja și îmbunătăți calitatea
apei și de a stabili un cadru de politică comunitară în domeniul apei . Ultima revizuire a DCA a
avut loc în data de 30.07.2015.
În ce privește rolul DCA, aceasta stabilește norme pentru stoparea deterior ării tuturor
corpurilor de apă a UE și atingerea „stării bune” a râurilor, a lacurilor și a apelor subterane ale
Europei. Concret, printre aceste norme se numără: protejarea tuturor formelor de apă , redresarea
ecosistemelor din aceste ape și din jurul acestora , reducerea poluării în corpurile de apă ,
garantarea unei utilizări durabile a apei de către persoanele fizice și de către întreprinderi ș.a.
Actul legislativ stabilește responsabilități clare pentru autorităț ile naționale. Acestea trebuie să
identifice bazinele hidr ografice care se află pe teritoriul lor , adică zonele terestre înconjurătoare
din care apa se scurge în anumite sisteme hidrografice; să desemneze autorități pentru
gestionarea acestor bazine în conformitate cu normele UE; să analizeze caracteristicile fie cărui
bazin hidrografic, inclusiv impactul activității umane și realizarea unei evaluări economice a
utilizării apei; să monitorizeze starea apei din fiecare bazin; să înregistreze zone protejate, cum
ar fi cele folosite pentru apa potabilă, care necesită atenție specială; să elaboreze și să pună în
aplicare „planuri de gestionare a districtului hidrografic” pentru a preveni deteriorarea apelor
de suprafață, a proteja și a spori calitatea apelor subterane și a conserva zonele protejate; să
garanteze recuper area costurilor serviciilor de utilizare a apei, astfel încât resursele să fie
utilizate eficient iar poluatorii să plătească; să informeze și să consulte publicul cu privire la
planurile de gestionare a districtului hidrografic.
Referitor la prevenirea ș i controlul poluării, politica în domeniul apei din cadrul Comunitătii
trebuie să se bazeze pe o abordare combinată, folosind controlul poluării la sursă, prin stabilirea
valorilor limită ale emisiilor și ale stand ardelor de calitate a mediului. Directiva -Cadru privind

Apa impune statelor membre ale UE o serie de obligaii, clasificate în termenii: planificării;
adoptării de reglementări; monitorizării; consultării și întocmirii de rapoarte.
În privința i mplement ării DCA , România s -a angajat să implementeze directiva în
același timp cu celelalte state membre ale Uniunii Europene. În acest sens, sub coordonarea
Comisiei Interna ționale pentru Protec ția Fluviului Dun ărea (ICPDR), România a cooperat cu
celelalte state dunărene pentru realizarea Planului de manag ement bazinal al fluviului Dun ărea,
care reprezintă o viziune unitară privind activitătile de gospodărire durabilă a ape lor din întregul
bazin dunărean.
Directiva -Cadru privind Apa a fost transpusă în legislaia din România prin Legea nr. 310/2004
pentru mo dificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996.
Sub aspect practic, Directiva solicită un domeniu mai amplu de instrumente pentru
monitorizarea și clasificarea apelor, în scopul evalu ării stării lor ecologic e; un sistem de
autorizare și înregistrare a prelevărilor și acumulărilor de apă pentru prote jarea stării ecologice
a apelor și nu în ultimul rând, un sistem oficial de planificare la nivel bazinal și de aplicare a
unor măsuri corespunzătoare pentru limitarea poluării difuze a apelor.
Elementele rev oluionare pe care le aduce DCA sunt:
– realizarea Planului de management al apelor pe bazin hidrografic;
– caracterizarea stării apelor în cinci categorii de calitate se face ținând seama în primul rând de
viața din apă, respectiv de elementele biologice ;
– definirea stării de referin ță pentru apele de suprafa ță;
– definirea stării bune a apelor;
– definirea de noi categorii de ape cu regim foarte mult modificat antropic;
– definirea conceptului de reabilitare a râurilor.
Implementarea DCA va asigura beneficii multiple din punct de vedere al mediului,
social și economic.
Beneficii de mediu :
– îmbunătă țirea protec ției și îmbunătă țirea general ă a calitătii mediului acvatic;
– promovarea modalită ților mai eficiente de utilizare a apei în scopul reduce rii presiunilor de
mediu asupra mediului acvatic;
– asigurarea unui management eficient și durabil al mediului acvatic.
Beneficii sociale :
– creșterea oportunită ților de implicare și influen țarea managementului acvatic de către to ți
factorii sociali imp licați;

– îmbunătă țirea calită ții informa țiilor disponibile despre mediul acvatic și a modului de
management al acestuia;
– asigurarea protec ției mediului acvatic în scopul dezvoltării durabile și a furnizării de servicii
ecologice incluzând aspectele legate de favorizarea dezvoltării potentialului recreativ.
Beneficii economice :
– asigură o abordare justă cost -eficien ță, ceea ce va duce la fu ndamentarea pe baze reale a
prețurilor de utilizare a apei;
– favorizează atingerea echilibrului între necesită țile sociale, economice și de mediu , prin
definirea obiectivelor de mediu;
– creșterea oportunită ților de implicare și influen țare a management ului acvatic de către to ți
factorii sociali implica ți;
– îmbunătă țirea calită ții informa țiilor disponibile despre mediul acvatic și a modului de
management al acestuia;
– asigurarea protec ției mediului acvatic în scopul dezvoltării durabile și a furnizăr ii de servicii
ecologice incluzând aspectele legate de favorizarea dezvoltării poten țialului recreativ.

CAPITOLUL XVII I
BIBLIOGRAFIE

Administrația Națională “Apele Române ” Administrația bazinală de apă Someș -Tisa,
Raport de activitate anul 2015 , p. 24-26, 2015.
ANPM. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Agenția Națională pentru Protecția
Mediului, Raport anual privind starea mediului în România pe anul 2007 , p. 38 -40, 2007.
ANPM. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Agenția Națională pentru Protecția
Mediului, Raport anual privind starea mediului în România pe anul 2007 , 4. Apa , p. 76, 2007.
Camelia P opescu , ECOS 22 -2010, Poluarea cu metale grele, factor major în deteriorarea
ecosistemelor , Revista de Ecologie, p. 323, 2010.
Cappuyns V., Swennen R. Niclas M. , Journal of Geochemical Exploration 93, p. 78 -90, 2007.
Conferința “Environmental Legislation, Safety Engineering and Disaster Management” .

Dagmara Stoerring , Parlamentul European în serviciul dumneavoastră / Protecția și
gestionarea apei. Rolul Parlamentului European , 10/2016 .
Damian F., Damian, G. , Carpath. J. Earth Environ. Sci., 1(2), p. 63-72, 2006.
Dubovik, O., Smirnov, A., Holben, B. , Accuracy assessments of aerosol optical properties
retrieved from Aerosol Robotic Network (AERONET) sun and sky radiance measurements.
JGR, 105 (D8), p. 9791 -9806 , 2000 ;
EMEP CORINAIR 5 Goyer, R.A ., Nutrition and metal toxicity , NCBI, 1995 .
EPA 120/R -07/001, March 2007 – Metals Risk Assessment , www. epa.gov EEA Report No
10/2005 – Environment and health Lee, M. Susan , 1990 – Metals in foods. A literature survey ,
No. 12 Measnicov, M . – Poluarea cu plum b, 1998.
Ernest Lupan , Dreptul mediului , Lumina Lex, Bucuresti, 2001 .
E. Petrovsky, B. B. Ellwood , Magnetic monitoring of air, lan d and water pollution ,
Cambridge University Press, 1999.
Gustav R., Hazardous heavy metals U.S. Department of Health and Human Services, Agency
for Toxic Substances and Disease Registry – Toxicological Profile For Lead , p. 329, 1974.
Hayes S.M., White S.A., Thomson T.L., Maier R. M. and Chorover J. , Appl. Geochem.
42(12), p. 2234 -2245, 2009 .
ELSEDIMA , Ediția a 10 -a din 18 -19 septembrie 2014, Titlu Poster “Assessment of the
dissolved minerals phases in tailings using the Tessier five step extraction scheme ”, 2014.
Ianculescu O. și Ianculescu D. , Editura Matrix-Rom, București, Solid waste engineering ,
Cap.1 Introducere în protecția mediului, pag. 6 -12, 2002 .
Levei E., Roman M., Miclean M. , Borodi G., Senila M ., Carpathian Journal of Earth and
Environmmental Sciences., 8(3), p. 167 -174, 2013.
Levei E., Frentiu T., Ponta M, Tanaselia C., Borodi G. , Chemistry Central Journal 7(5),
2013.
Lisa Tauxe , Rock and Paleomagnetism , Scripps Institution of Oceanography, 2002
Marin C., Tudorache A. Moldovan Oana Teodora, Povara I. Rasca Geza , J. Earth Environ.
Sci., 5(1), p. 13-24, 2010.

Maher, B.A. , Characterization of soils by mineral magnetic measurements , Phys. Earth Planet,
1986 .
Michael E. Evans și Friedrich Heller, Academic Press (USA) , Environmental magnetism.
Principles and Applications of Enviromagnetics , p. 211 -213, 2003 .
Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile, Programul Operațional Sectorial de Mediu
(POS Mediu) 2007 –2013, p.12 -15, versiunea finală 2007.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Managementul Apelor. Stadiul implementării
directivelor europene. Planul de management al riscului la inundații. Administrația Bazinală
de Apă Someș -Tisa. p. 8 -12, 2012.

Narashid, R. H. & Wan Mohd Naim . Air qualit y monitoring using remote sensing and GIS
technologies . IEEE 2010, doi: 9781424489862 , 2010 ;
NASA. Goddard space flight center. AERONET – Aerosol Robotic Network , Mission. News ,
2015.
Negucioiu&Petrescu , p. 228 , 2007 .
Nicolae Ajtai , Tehnici optoelectronice de monitorizare a atmosferei utilizate în evaluarea
hazardurilor naturale și riscurilor tehnologice, p. 47 -67, 2012 .
Nora Hahnkamper -Vadenbulcke, Parlamentul European în serviciul dumneavoastră /
Substanțele chimice . Rolul Parlamentului European , 9/2016 .
Panaiotu Cristina , Paleomagnetism – Note de curs, Universitatea din București, Facultatea de
Geologie și Geofizică, 2000 .
Pascal , p. 27, 2004 .
Planul de Management al Riscului la Inundații – Administrația Bazinală de Apă Someș -Tisa
p. 4- 8.
Polkowska, Z., Tobiszewski, M., Gorecki, T., Namiesnik, J. , Urban Water Journal ,
Pesticides in rain and roof runoff waters from an urban region , Vol.6, No. 6, p. 441-448, 2009 .
Portet -Koltalo, F. and Machour, N. , Dr. Saiful Bari (Ed.), Analytical methodologies for the
control of particle -phase polycyclic aromatic compounds from diesel engine exhaust, diesel
engine – combustion, emissions and condition monitoring , ISBN: 978 -953-51-1120 -7, InTech,
DOI: 10.5772/53725 , 2013.

Powell, E.R., Faldladdin, N., Rand, A.D., Pelzer , D., Schrunk, E.M., Dhanwada, K.R. ,
Toxicology in Vitro, Atrazine exposure leads to altered growth of HepG2 cells , Vol. 25, Issue
3, p. 644 -651, 2011.
Pozzebon, J.M., Queiroz, S.C.N., Jardim, I.C.S.F., Journal of Liquid Chromatography &
Related Technologi es®, Development of solid -phase extraction for triazines: application to a
biological sample , Vol. 26, No.5, p. 781 -790, 2003 .
Prado, B., Duwing, C., Hidalgo, C., Muller, K., Mora, L., Raymundo, E., Etchevers, J.D. ,
Geoderma, Transport, sorption and degra dation of atrazine in two clay soils from Mexico:
Andosol and Vertisol, Vol. 232 -234, p. 628 -639, 2014.
Psillakis, E., Kalogerakis, N., Trends in Analytical Chemistry, Developments in single -drop
microextraction , Vol. 21, Issue 1, p. 54 -64, 2002.

Quednow , K., Puttmann, W., Journal of Environmental Monitoring, Monitoring terbutryn
pollution in small rivers of Hesse, Germany , Vol. 9, Issue 12, p. 1337 -43, 2007.

Ramanand, K., Sharmila, M., Sethunathan, N. , Applied and Environmental Microbiology,
Mineralization of carbofuran by a soil bacterium , Vol. 54, Issue 8, p. 2129 -2133 , 1988 .
REPORT EH08 -01: 2007 Update of the Well Inventory Database, C. Nordmark, J. Dias, M.
Clayton, J. Troiano, M. Pepple , Sampling for pesticide residues in California well water , 2008 .
Rodriguez, J.A., Aguilar -Arteaga, K., Diez, C., Barrado, E., InTech, Recent advances in the
extraction of triazines from water samples , http://dx.doi.org/10.5772/54962 , 2013 .
Rodriguez -Gonzalo , E., Carabias -Martinez, R., Cruz, E.M., Dominguez -Alvarez, J.,
Hernandez -Mendez, Journal of Separation Science , Ultrasonic solvent extraction and
nonaqueous CE for the determination of herbicide residues in potatoes , Vol. 32 , Issue 4, p.
575-584, 2009.
Ruxandra -Mălina Petrescu -Mag , Protecția mediului în contextul dezvoltării durabile.
Legislație și instituții , Editura Bioflux, Cluj -Napoca, p. 179 -180, 2011 .

Sabik, H.; Jeannot, R.; Rondeau, B. , Journal of Chromatography. A, Multiresidue methods
using sol id-phase extraction techniques for monitoring priority pesticides, including triazines
and degradationproducts, in ground and surface waters , 2000, 885 (1 –2), p. 217–236.
Sanagi, M.M., Abbas, H.H., Ibrahim, W.A.W., Aboul -Enien, H.Y., Food Chemistry 133,
Dispersive liquid -liquid microextraction method based on solidification of floating organic
droplet for the determination of triazine herbicides in water and sugarcane samples , p. 557-
562, 2012 .
Sanchez -Brunete, C., Albero, B., Tadeo, J.L., Journal of Agr icultural and Food Chemistry,
Multiresidue determination of pesticides in soil by gas chromatography -mass spectrometry
detection , 52 (6), pp. 1445 -1451 , 2004 .
Sanchez -Ortega, A., Unceta, N., Gomez -Caballero, A., Sampedro, M.C., Akesolo, U.,
Goicolea, M.A. , Barrio, R.J., AnalyticaChimicaActa, Sensitive determination of triazines in
underground waters using stir bar sorptive extraction directly coupled to automated thermal
desorption and gas chromatography -mass spectrometry , p. 641 (1 -2): 110 -6, 2009 .
Sand erson, T.J., Seinen, W., Giesy, J.P., van den Berg, M., Toxicological Sciences , 2-
Chloro -s-triazine herbicides induce aromatase (CYP19) activity in H295R human
adrenocortical carcinoma cells: a novel mechanism for estrogenicity? , 54, p. 121–127, 2000 .
Saraji, M., Boroujeni, M.K., Recent developments in dispersive liquid -liquid microextraction ,
Analytical and Bioanalytical Chemistry, 406: 2027 -2066 , 2014 .
Sasaki K., Haga T., Hirajima T, Kurosawa K., Tsunekawa M. , Materials Transactions ,
43(11), p. 2778 -2783 , 2002 .
Sellergren, B., Allender, C.J. , Advanced Drug Delive ry Reviews, Molecularly imprinted
polymers: A bridge to advanced drug delivery , Vol. 57, Issue 12, p. 1733 -1741 , 2005 .
Shah, J., Jan, M.R., Ara, B., Shehzad, F.N. , Environmental Monitori ng and Assessment,
Quantification of triazine herbicides in soil by microwave -assisted extraction and high –
performance liquid chromatography , p. 178: 111 -119, 2011 .
Shah, J., Jan, M.R., Ara, B., Shehzad, F.N. , Environmental Monitoring and Assessment,
Determination of ametryn in sugarcane and ametryn -atrazine herbicide formulations using
spectrophotometric method , p.184 (6): 3463 -8, 2012 .
Shea, P.J., Weed Tech nology, Role of humidified organic matter in herbicide adsorbtion , 3, p.
190-197, 1989 .

Shen, G., Lee, H.K. , Analytical Chemistry, Hollow fiber -protected liquid -phase
microextraction of triazine herbicides , 74(3), p. 648 -654, 2002 .
Shen, G., Lee, H.K., Journal of Chromato graphy A, Determination of triazines in soil by
microwave -assisted extraction followed by solid -phase microextraction and gas
chromatography -mass spectrometry , Vol. 985, Issues 1 -2, p. 167 -174, 2003 .
Singh, A.K., Cameotra, S.S., Petroleum and Environmental Biotechnology, Adsorption and
Desorption Behavior of Chloroatrazine Herbici des in the Agricultural Soils , 4: 154.
doi:10.4172/2157 -7463.1000154 , 2013 .
Singh, M., Kaur, P., Sandhir, R., Kiran, R. , Mutation Research/Genetic Toxicology and
Environmental M utagenesis, Protective effects of vitamin E against atrazine -induced
genotoxic ity in rats , Vol. 654, Issue 2, p. 145 -149, 2008 .
Sirimanne, S.R., Barr, J.R., Patterson, D.G., Jr., and Li, M. , Analytical Chemistry,
Quantification of polycyclic aromatic hydrocarbons and polychlorinated dibenzo -p-dioxins in
human serum by combined mice lle-mediated extraction (Cloud -Point Extraction) and HPLC ,
68 (9), 1556 -1560 , 1996 .
Sirotkina, M., Lyagin, I., Efremenko, E., International Biodeterioration& Biodegradation 68,
Hydrolysis of organophosphorus pesticides in soil: New opportunities with ecoc ompatible
immobilized His6 -OPH , p. 18-23, 2012 .
Smith, J.N., Liu, J., Espino, M.A., Cobb, G.P., Chemosphere, Age dependent acute oral
toxicity of hexahydro -1,3,5 -trinitro -1,3,5 -triazine (RDX) and two anerrobic N -nitroso
metabolites in deer mice (Peromyscu smaniculatis) , Vol. 67, Issue 11, p. 2267 -2273 , 2007 .
Smulders, C.J.G.M., Bueters, T.J.H., Van Kleef, R.G.D.M., Vijverberg, H.P.M.,
Toxicology and Applied Ph armacology, Selective effects of carbamates pesticides on rat
neuronal nicotinic acetylcholine receptors and rat brain acetylcholinesterase , Vol. 193, Issue
2, p. 139 -146, 2003 .
Solomon, KR, Carr, JA, Du Preez, LH, Giesy, JP, Kendall, RJ, Smith EE, Van Der Kraak,
GJ, Critical Reviews in Toxicology 38 , Effect of atrazine on fish, amphibians, and aquatic
reptiles: a critical review, 38(9): 721 -72, 2008 .
Song, L., Zhao, X.J., Li, Z., Newton, I.P., Liu, W., Zhao, M. , Toxicolo gy Letters, The
organochlorinep,p' -dichlorodiphenyltrichloroethane induces colorec tal cancer growth
through Wnt/β -catenin signaling , Vol. 229, Issue 1, p. 284 -291, 2007 .

Sparling, D.W., Fellers, G., Environmental Pollution, Comparative toxicity of chlorpyrifos,
malathion and their oxon derivatives to larval Ranaboylii , p. 147 (3): 535 -9, 2007 .
Stackelberg, P.E., Barbash, J.E., Gilliom, R.J., Stone, W.W., Wolock, D.M., Journal of
Environmental Quality 41, Regression models for estimating concentrations of atrazine plus
deethylatrazine in shallow groundwater in agricultural areas of the United States , 41(2): 479 –
94, 2012 .
Stara, A., Kouba, A., Velisek, J., BioMed Research International , Effect of Chronic Exposure
to Prometryne on Oxidative Stress and Antioxidant Response in Red Swamp Crayfish
(Procambarusclarkii) , doi: 10.1155/2014/680131 , 2014 .
Stara, A., Kristan, J., Zuskova, E., Velisek, J., Pesticide Biochemistry and Physiology, Effect
of chronic exposure to prometryne on oxidative stress and antioxidant response in common
carp (Cyprinuscarpio L.) , 105 (1): 18 -23, 2013.
Stumbea D. , J. Earth Environ. Sci., 5(2), p. 9-18, 2010.
Sura, S., Waiser, M., Tumber, V., Farenhorst, A. , Science of The To tal Environment, Effects
of herbicide mixture on microbial communities in prairie wetland ecosystems: A whole wetland
approach , Vol. 435 -436, p. 34 -43, 2012.
Ștefan Tarca , Dreptul mediului , Lumina Lex, Bucuresti, p. 245, 2005 .

Tchounwou, P.B., Wilson, B., Ishaque, A., Ransome, R., Huang, M. -J., Leszczynski, J.,
International Journal of Molecular Sciences 1, Toxicity assessment of atrazine and related
triazine compounds in the microtox assay, and computational modeling for their structure –
activity relationship , p. 63-74, 2000 .
Tessier A., Campbell P.G.C., Bisson M. , Anal. Chem., 5 1 (7), p. 844-851, 1979.
Teză doctorat: Ing. Adriana Monica M.M. Macicaș (Chiș), Universitatea de Științe
Agricole și MedicinăVeterinară : Incidența și Importanța Igienică a Pesticidelor
Organoclorurate în Lapte și Produse Lactate , Cluj -Napoca, 2009.
Theis, A.L., Waldack, A.J., Hanse , S.M., Analytical Chemistry, Jeannot, M.A., Headspace
solvent microextraction , Vol. 73, Issue 23, p. 5651 -5654 , 2001 .
Tina Ohliger , Parlamentul European în serviciul dumneavoastră / Politica de mediu:
principii generale și cadrul de bază . Rolul Parlamentului European , 9/2016 .

Tina Ohliger , Parlamentul European în serviciul dumneavoastră / Schimbările climatice și
mediu l. Context general. Rolul Parlamentului European , 9/2016 .
Tiwari, N., Asthana, A., Upadhay, K., Research on Chemical Intermediates , A sensitive
spectrophotometric determination of atrazine in micellar medium and its application in
environmental samples , 39: 2867 -2879 , 2013.
Tuzimski, T., Tomasz, R., Journal of AOAC International, Determination of pesticides in
sunflower seeds by hig h-performance liquid chromatography coupled with a diode array
detector , Vol. 97, No. 4, p. 1012 -1020 , 2014 .

Valeriu Filip , Elemente de fotometrie solară, note, p. 7 -8, 2016 .
Valeron, P.F., Pestano, J.J., Luzardo, O.P., Zumbado, M.L., Almeida, M., Boada, L.D.,
Chemico -Biological In teractions, Differential effects exerted on human mammary epithelial
cells by environmentally relevant organochlorine pesticides either individually or in
combination , Vol. 180, Issue 3, p. 485 -491, 2009 .
Vandekar, M., Plestina , R., Wilhelm, K., Bulletin of World Health Organization, Toxicity of
carbamates for mammals , 44, p. 241-249, 1971 .
Vas, G., Vekey, K., Journal of Mass Spectrometry, Solid -phase microextraction: a powerful
sample preparation tool prior to mass spectrometric analysis , 39: 233 -254, 2004 .
Vâtcă, G ., Metode instrumentale de analiză , Ed. Risoprint, Cluj -Napoca, p. 145, 2006.
Velisek, J., Kouba, A., Stara, A., Neuroendocrinology Letters 34 Suppl , Acute toxicity of
triazine pesticides to juvenile sign al crayfish (Pacifastacusleniusculus) , 2: 31 -6, 2013 .

Wackett, L.P., Sadowsky, M.J., Martinez, B., Shapir, N., Applied Microbiology and
Biotechnology , Biodegradation of atrazine and related s -triazine compounds: from enzymes to
field studies , 58:39 -45, 2002.
Wang, C., Ji, S., Wu, Q., Wu, C., Wang, Z., Journal of Chromatographic Science,
Determination of Triazine Herbicides in Environmental Samples by Dispersive Liquid -Liquid
Microextraction Coupled with High Performance Liquid Chromatography , Vol. 49 , 201 1.

Wang, D. -Q., Yu, Y. -X., Zhang, X. -Y., Zhang, S. -H., Pang, Y. -P., Zhang, X. -L., Yu, Z. -Q.,
Wu, M. -H., Fu, J. -M., Ecotoxicology and Environmental Safety, Polycyclic aromatic
hydrocarbons and organochlorine pesticides in fish from Taihu Lake: Their levels , sources,
and biomagnification , Vol. 82, p. 63 -70, 2012 .
Wang, H., Li, G., Zhang, Y., Chen, H., Zhao, Q., Song, W., Xu, Y., Jin, H., Ding, L. , Journal
of Chromatography A, Determination of triazine herbicides in cereals using dynamic
microwave -assisted e xtraction with solidification of floating organic drop followed by high –
performance liquid chromatography , 1233, p. 36-43, 2012 .

Surse de pe internet:
www.coduri.cjo.ro/codul -civil/
http://www.mmediu.ro/articol/stadiul -implementarii -directivelor -europene/388
www.mmediu.ro
http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_5.4.4.html ]
http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_5.4.8.html
http://www.stiucum.com/drept/dreptul -mediului -inconjurator/Protectia -juridica -a-apelor –
pr41191.php
http://statistici.insse.ro/shop/
http:/ /documents.tips/documents/161014 -apa-2009.html
http://documentslide.com/documents/raport -starea -mediului -cap-3-apapdf.html
http://documents.tips/documents/apa5571f9a5497959916990154f.html
http://www.rowater.ro/daolt/Sinteza%20de%20calitate%20a%20raurilor/Forms/AllItems.aspx
http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/ecologie/ape -de-suprafata -geografie -245378.html
***www.epa.gov/teach/chem_summ/Atrazine_summary.pdf,accesat 4 Noiembrie, 2013.
***http://www.epa.gov/oppfead1/endanger/litstatus/effects/redleg -frog/rotenone/appendix –
f.pdf, accesat 5 Februarie 2013.

***http://www.epa.gov/pesticides/ reregistration/endosulfan/endosulfan -agreement.html,
accesat 12 iunie 2013.
***http://www.hc -sc.gc.ca/ewh -semt/pubs/water -eau/index -eng.php#guidelines. accesat 3
Iulie 2013.
***http://www.sigmaaldrich.com/analyticalchromatography/samplepreparation/spe/su pelmip.
html, accesat 7 Aprilie 2014 .
[Planul de Management al Riscului la Inundații – Administrația Bazinală de Apă Someș -Tisa
Pag. 8].

Lista de publicații

Articole publicate în jurnale cotate ISI
M.L. Andrei , D. Ristoiu , European Water Framework Directive Reflected by the
Romanian Legislation, AIP Conference Proceedings 1565 , 278 (2013 ), AIP Publishing,
Melvile, NY, USA 278-281, (2013 ).
M.L. Andrei , M. Șenilă, M.A. Hoaghia, E.A. Levei și G. Borodi, Study of Cu and Pb
partitioning in mine tailings using the Tessier sequential extraction scheme , AIP
Conference Proceedings 1700, 030001 (2015), AIP Publishing, Melvile, NY, USA , (2015 ).
M.L. Andrei , L. Levei, A. Hoaghi a, C. Tanaselia și A. Ozunu , Assessment of metals
content in dandelion (Taraxacum officinale ) leaves grown on mine tailings , AIP Conference
Proceedings 1917, 020001 (2017), AIP Publishing, Melvile, NY, USA, (2017).

Articole publicate în jurnale cotate BDI

M.A. Hoaghia , M.L. Andrei , O. Cadar, L. Șenilă, E.A. Levei, D. Ristoiu, Health risk
assessment associated with nitrogen compounds contaminated drinking water in Medias
region , Studia UBB Chemia, LXI. 3, Tom II (2016), p. 451 -460.

Articole trimise spre evaluare
……

Manuscr is în pregătire
M.L. Andrei , …. Conf. Univ. Dr. Flore Pop, Dreptul și guvernanța apei în Uniunea
Europeană. Studii asupra Europei Centrale și de Est, Cap. Protecția și gestionarea apei ,
Editura Argonaut , ISBN …, Cluj-Napoca, România ( Carte 2017 ) pag….

Participări la conferințe
Conferințe internaționale
M.L. Andrei , D. Ristoiu , European Water Framework Directive reflected by the
Romanian legislation , the 9th biennial International Conference o f Processes in Isotopes and
Molecules (PIM 201 3), 25 – 27 Septembrie 201 3, Cluj-Napoca , România (Poster ).
M.L. Andrei , D. Ristoiu și H. Popeneciu , Obtaining of compound to be used as pesticides
but also to be less polluting for the environment is an important and actuality topic, the
4th edition of Central and Eastern European Conference on Health and the Environment
(CEECHE 2014), 25 – 30 mai 2014, Cluj-Napoca, România (Poster ).
M.L. Andrei , E. Levei, M. Senilă, M.A. Hoaghia, D. Ristoiu , Gh. Borodi, Assesment of the
dissolved minerals phases in tailings using the Tessier five step extraction scheme, the 10th
International Conference of Environmental Legislation, Safety Engineering and Disaster
Management (ELSEDIMA 2014), 18 – 19 Septembrie 2014, Cluj-Napoca, România (Poster ).
M.L. Andrei , E.A. Levei, M. Senila și G. Borodi , Study of Cu and Pb partitioning in mine
tailings using the Tessier sequential extraction scheme , the 10th biennial International
Conference of Processes in Isotopes and Molecules (PIM 201 5), 23 – 25 Septembrie 2015 ,
Cluj-Napoca, România (Poster ).
M.L. Andrei , M.A. Hoaghia, E.A. Levei, M. Senila și D. Ristoiu , Assesment of aries river
water quality upstream and downstream of the mining area , the 11th International
Conference of Environmental Legislation, Safety Engineering and Disaster Management
(ELSEDIMA 2016), 26 – 28 Mai 2016, Cluj-Napoca, România (Poster ).
M.L. Andrei , L. Levei, A. Hoaghi a, C. Tanaselia și A. Ozunu , Assessment of metals
content in dandelion (Taraxacum officinale ) leaves grown on mine tailings , the 11th
biennial International Conference of Processes in Isotopes and Molecules (PIM 201 7), 27 – 29
Septembrie 201 7, Cluj-Napoca, România (Poster ).
M.L. Andrei , A. Turza, S. Albert, G. Borodi și D. Ristoiu, Crystal and molecular structure
of Sodium (2 -carbamoylphenoxy) acetate , the 11th biennial International Conference of
Processes in Isotopes and Molecules (PIM 2017), 27 – 29 Septembrie 2017 , Cluj-Napoca,
România (Poster ).

Conferințe naționale
H. Popeneciu , Z. Moldovan, M.L. Andrei și D. Ristoiu , Eliminarea poluanților din clasa
farmaceutice organice din mediu apos, prin utilizare de material poroase , a 33-a Conferință
Național ă de Chimie/ the 33 -rd Romanian Chemistry Conference (CNB 2014), 2 – 4 octombrie
2014, Râmnicu Vâlcea , România (Poster ).
M.L. Andrei , G. Borodi, Crystal Structure of Hydrocortisone Acetate, the 14th National
Conference of Biophysics (CNB 2016), 2 – 4 iunie 201 6, Cluj-Napoca, România (Poster ).

Cărți publicate
M.L. Petrisor ( Andrei ), Conf. Univ. Dr. Flore Pop , Guvernanța Apei, Cap. Protecția
apelor. Legislatie , Editura Argonaut, ISBN 978 -973-109-444-1, Cluj-Napoca, România
(Carte 2014 ) pag. 129 -149.

Alte activități științifice relevante
…..Internațional "…..