Comportamentul Tehnic In Cadrul Operei Naționale Române Cluj Napoca

INTRODUCERE

În prezenta lucrare vom studia activitatea, organizarea și rolul deosebit de important al compartimentului tehnic într-o instituție publică de spectacol, respectiv in cadrul Operei Naționale Române din Cluj-Napoca.

Compartimentul tehnic al Operei Naționale Române Cluj-Napoca își desfășoară cea mai importantă parte a timpului de lucru pe SCENĂ, spațiu de lucru împărțit, ca și întreaga clădire de altfel, cu o altă instituție de rang național, Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca.

Realizarea produsului final, spectacolul de operă sau de balet angrenează un număr mare de angajați, care formează o echipă (soliști vocali, dirijori, regizori, scenografi, instrumentiști, balerini, coriști, tehnicieni, personal administrativ etc), rolul fiecăruia fiind foarte important si totodată necesar pentru asigurarea succesului producției prezentate publicului spectator.

Prin activitatea sa, compartimentul tehnic al operei își aduce contribuția la realizarea producțiilor artistice, activitate prin care cei treizeci de tehnicieni si specialiști fac posibil ca publicul spectator să se bucure de un spectacol de operă complet, cu scenografie, lumini, costume, machiaj, efecte de sunet și video etc.

Este specificul acestui compartiment, faptul că în deosebire de celelate compartimente (artistice), care își aduc aportul la un spectacol, membrii personalului tehnic rămân „ascunși” vederii publicului spectator, în culise, doar efectele și rodul activității lor încântă pe cei din sală.

Compartimentul tehnic are în componența ei compartimente cu personal tehnic cu meserii foarte diverse, (operator lumini, operator sunet, mânuitor decor, recuziter, costumier, machior și peruchier), cu o complexitate deosebită, având în vedere, faptul că spectacolele se desfășoară într-un regim live, adică marja de eroare este foarte mică, iar nivelul de dificultate de execuție foarte mare.

Studiul acestui compartiment important al Operei Naționale Române Cluj-Napoca

are ca scop de a analiza activitatea personalului tehnic, organizarea acestuia, evoluția în timp, posibilitățile de îmbunătățire a activității și dezvoltării profesionale a personalului tehnic, în vederea concluzionării activității compartimentului tehnic și identificarea unor soluții sau măsuri și obținerii pe viitor al unor rezultate cât mai bune în realizarea producțiilor de operă, operetă, musicaluri și spectacole balet.

CAP. 1. PREZENTAREA GENERALĂ A OPEREI NAȚIONALE ROMÂNE DIN CLUJ-NAPOCA

ISTORIC

Opera Națională Română din Cluj-Napoca este o instituție publică de cultură, subordonată Ministerului Culturii, de o importanță de nivel local, regional, național și internațional, care are drept misiune promovarea valorilor lirice și coregrafice autohtone și universale, prin realizarea producțiilor la un înalt nivel artistic, adresându-se publicului iubitor de muzică și publicului în general.

Opera Națională Română Cluj-Napoca a luat ființă la 18 septembrie 1919, odată cu Teatrul Național și Conservatorul de Muzică, cu scopul culturalizării publicului clujean și al Transilvaniei, prin decizia Consiliului Dirigent – organ executiv al Marelui Sfat Național Român, instituit pentru administrarea Transilvaniei și a fost prima operă națională din România.

Opera Națională Română Cluj-Napoca își desfășoară activitatea în clădirea din Piața Ștefan cel Mare, nr. 2-4, în exploatare comună cu Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca.

Clădirea a fost construită în stil neo-baroc de către celebra firmă austriacă Fellner & Helmer, specializată in construirea teatrelor de operă și are o capacitate de 928 de locuri, două rânduri de loji si balcon. Lucrările au început în 1904 și au fost finalizate in 1906, inaugurarea având loc în cadru festiv, pe data de 8 septembrie 1906.

Edificiul Operei Naționale Române și al Teatrului Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca face parte din patrimoniul cultural național, fiind clădire monument istoric și de artă, în atenția UNESCO pentru monumentele special protejate.

Dificila sarcină de a alcătui ansamblul operei a revenit conducerii compuse din importante personalități artistice precum prestigiosul tenor Constantin Pavel, marele dirijor italian Egisto Tango, reputatul compozitor Tiberiu Brediceanu si celebrul bariton de faimă mondială Dimitrie Popovich-Bayreuth, care cu un efort deosebit au reușit să constituie un ansamblu complet de operă.

În data de 13 mai, 1920 a avut loc primul spectacol, un concert simfonic, sub bagheta dirjorului ceh, Oskar Nebdal. Inaugurarea, cu spectacolul Aida, operă de Giuseppe Verdi, interpretată în limba română, dirijată de Alfred Novak, regia artistică semnată de cel care a interpretat rolul Radames și a fost primul director al instituției, a avut loc în data de 25 mai, 1920.

Urmează o muncă intensă și susținută al colectivului instituției, care au reușit deja în primii doi ani să realizeze un număr de 99 de spectacole, din repertoriul universal și cel autohton, cu titluri ca „Aida” de G. Verdi, „Tannhäuser” de R. Wagner, „Cio Cio San” de G. Puccini, „Cavalleria Rusticana” de P. Mascagni, „Faust” de Ch. Gounod, „Luceafărul” de N.Bretan și 15 concerte simfonice susținute de „Orchestra Operei Naționale din Cluj”.

Pe perioada celui de al II-lea Război Mondial, între anii 1940-1945, Opera Națională Română din Cluj-Napoca se mută la Timișoara și își desfășoară activitatea la Teatrul Comunal din Timișoara, sub titulatura: Opera Română de Stat din Cluj la Timișoara.

După încheierea celui de al II-lea Război Mondial, ansamblul operei se mută înapoi la Cluj-Napoca, dar o parte din angajații instituției se decid să rămână la Timișoara, unde și-au creat o poziție socială și familii și vor forma nucleul ansamblului de operă, care ia ființă datorită în mare parte acestora, Opera de Stat din Timșoara.

Opera Națională Română din Cluj-Napoca, prima operă națională din țară, în prestigioasa ei activitate a acumulat în bogatul repertoriu artistic un număr de peste 200 de titluri de operă, operete și de spectacole de balet din repertoriul universal, precum și peste 40 de titluri din creația autorilor români, cum ar fi George Enescu, Nicolae Bretan, Sigismund Toduță, Filaret Barbu, Gherase Dendrino, Marțian Negrea etc. Ansamblul operei a abordat o paletă deosebit de diversă de stiluri, de la clasic și până la contemporan, nelipsind de pe scenă nici producțiile moderne, experimentale.

Un merit deosebit pe plan național îl are Opera Națională Română din Cluj-Napoca, prin promovarea valorilor, al artiștilor, mulți dintre ei dobândind renume internațional făcând cunoscută lumii întregi școala de muzică românească și artă coregrafică. Ca să enumerăm doar câteva personalități de notorietate mondială, dintre cei care au debutat pe scena Operei Naționale Române din Cluj-Napoca: Angela Gheorghiu, George Petean, Alexandru Agache, Tatiana Lisnic, Carmen Oprișanu, Simona Noja, Ștefan Pop, Anita Hartig, Marian Pop, Nicoleta Ardelean, Emil Gherman, Mihai Zamfir etc.

Opera Națională Română din Cluj-Napoca în decursul anilor de activitate nu și-a îndeplinit doar menirea de bază, aceea de a acoperi nesesitățile culturale locale și regionale (transilvane), dar pe lângă prezența pe plan național, a efectuat numeroase turnee în străinătate cu deosebit succes, fiind prezentă cu regularitate pe scena internațională și înainte, dar mai ales după schimbarea regimului politic din 1989. Colectivul Operei și-a demonstrat valoarea și nivelul artistic ridicat în turnee incepând din deceniul al șaptelea al secolului trecut în țări ca Bulgaria, Rusia (pe atunci Uniunea Sovietică), ex-Cehoslovacia dar și în occident, în țara care a dat naștere operei, ca gen muzical, Italia. După 1989 a avut loc o deschidere spre piața internațională, instituția evoluând pe scene importante din lumea largă, cum ar fi Italia, Olanda, Belgia, Germania, Austria, Elveția, Franța, Spania, Turcia, Coreea de Sud sau China.

Mai recent, în ultimii trei ani, Opera Națională Română din Cluj-Napoca, a incercat să iasă din spațiul consacrat pentru spectacolele de operă, scena tradițională, în spații inedite, cum ar fi cu spectacolul „Aida” de G. Verdi în Cetatea din Alba Iulia, cu același titlu in centrul municipiul Cluj-Napoca (în fața a 6000 de spectatori), concerte vocal simfonice susținute în mai multe biserici din Cluj-Napoca, Bistrița și Oradea, în vederea de a se adresa unui public cât mai larg și mai divers și de a-i cucerii.

1.2. ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII CURENTE ȘI MANAGEMENTUL OPEREI NAȚIONALE ROMÂNE DIN CLUJ-NAPOCA

Opera Națională Română din Cluj-Napoca, este instituție publică de cultură, de importanță națională, cu personalitate juridică, instituție de spectacole și concerte, de repertoriu, care își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația română în vigoare și cu prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare al instituției și este subordonată Ministerului Culturii.

Finanțarea Operei Naționale Române din Cluj-Napoca se realizează prin subvenția de stat de la Ministerul Culturii, venituri proprii realizate și alte surse de venit realizate în conformitate cu legile statului în vigoare.

Conducerea instituției are libertatea deplină în stabilirea programului repertorial, al proiectelor artistice în regim propriu sau parteneriat, pentru a acoperii nevoile „consumatorilor”, al publicului, în conformitate cu contractul de management al managerului general al instituției, aprobat de către Ministerul Culturii. Opera Națională Română din Cluj-Napoca este o operă de repertoriu, având în programul artistic spectacole de operă, operetă, balet, musicaluri și concerte.

Sediul Operei Naționale Române din Cluj-Napoca este în edificiul din P-ța Ștefan cel Mare nr. 2-4. Clădiri auxiliare în care își mai desfășoară activitatea sunt aflate in clădirea de pe strada Zrinyi nr. 14, din municipiul Cluj-Napoca, unde se află atelierele operei, respectiv imobilul din municipiul Cluj-Napoca, Calea Baciului, pe un teren aflat în proprietatea publică a statului, cu destinație de depozit de decoruri.

Opera Națională Română din Cluj-Napoca este organizată și funcționează potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 21/2007, privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 353/2007, a Hotărârii Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii, cu modificările și completările ulterioare, a prezentului regulament și a celorlalte dispoziții legale în vigoare.

Activitatea Operei Naționale Române din Cluj-Napoca este programată și se desfășoară pe stagiuni, care de obicei se întind pe periaoda septembrie anul curent – iulie anul următor, al căror durată exactă și dată de începere și încheiere se stabilesc de către Manager, în conformitate cu prevederile legale.

Opera Națională Română din Cluj-Napoca se dorește a fi o instituție de operă recunoscută la nivel național și internațional pentru:

excelență artistică și inovare;

personalul motivat și eficient;

eliminarea barierelor sociale, etnice și economice; stabilitate financiară și durabilitate;

adoptarea și promovarea principiului diversității și descoperirii prin cultură și educație, care agreează relațiile interdependente, dinamice și proactive dintre părțile interesate, administrație și comunitățile pe care le deservește.

Misiunea instituției – Opera Națională Română din Cluj-Napoca este o instituție culturală de rang european, afirmată drept contribuitor valoros al culturii române, care a susținut și promovat o întreagă galerie de artiști de excepție, ce au dezvoltat ulterior cariere de notorietate și apreciere universală. Ea se regăsește în rândul principalilor promotori ai valorilor lirice și coregrafice universale, realizând producții artistice valoroase, de adresabilitate locală, regională, națională și internațională, în beneficiul iubitorilor genului și publicului în general.

Opera Națională Română din Cluj-Napoca are următoarele obiective strategice:

a) Excelență artistică și programe echilibrate;

b) Atragerea publicului nou și fidelizarea celui existent;

c) Creșterea reputației;

d) Sporirea veniturilor;

e) Parteneriate creative;

f) Susținerea activității cu ajutorul unei bugetări robuste dar riguroase;

g) Monitorizarea și măsurarea permanentă a rezultatelor;

h) Motivarea, promovarea meritorie și dezvoltarea profesională a angajaților.

Principalul obiectiv al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca este acoperirea nevoilor culturale ale comunității, cum este formulat și în actul de constituire, educarea publicului prin artă, prin spectacolele muzicale susținute, prin promovarea valorilor culturale autohtone și universale.

Alt obiectiv deosebit de important pe care îl are Opera Națională Română din Cluj-Napoca este descoperirea, ocrotirea și promovarea talentului tinerilor artiști creatori sau interpreți.

Efectiv cea mai importantă activitate a Operei Naționale Române din Cluj-Napoca este prezentarea și producerea de spectacole de operă, operetă și balet.

În vedera îndeplinirii obiectivelor propuse, Opera Națională Română din Cluj-Napoca a dezvoltat 7 categorii de programe esențiale, care țintesc tot atâtea categorii de public si anume:

– un program destinat conservării și fidelizării publicului deja existent;

– un program educațional pentru tineret;

– un program destinat atragerii de public nou, cu proiecte desfășurate în spații

alternative;

– un program destinat întăririi legăturii cu comunitatea;

– un program de dezvoltare a culturii organizaționale (celebrarea seniorilor, acțiuni ale

sindicatului, etc.);

– un program destinat dezvoltării comunicării cu Europa și întreaga lume;

– un program de promovare a creației românești și stimulare a elitelor.

Proiectul de buget de venituri și cheltuieli este întocmit de conducerea instituției, în funcție de necesitățile acestuia, în vederea susținerii activității în bune condiții pe durata unui an financiar și este supus aprobării de către Ministerul Culturii.

Finanțarea Operei Naționale Române din Cluj-Napoca este realizat prin subvenții de la bugetul de stat (Ministerul Culturii, principalul ordonator de credite), din venituri proprii (vânzări bilete și abonamente, chirii, beneficii din parteneriate, turnee în țară și străinătate, sponsorizări de către persoane fizice sau juridice etc) și alte surse prevăzute de lege.

Conducerea Operei Naționale Române din Cluj-Napoca este asigurată de manager, numit de Ministerul Culturii în urma concursului organizat pentru postul de manager.

Între Ministerul Culturii și managerul Operei Naționale Române din Cluj-Napoca se încheie un contract de management, care stă la baza activității manageriale și definește programul cultural artistic și strategia adoptată de conducerea instituției pe următorii trei ani.

Managerul, conform organigramei instituției are două organisme care îl asistă în conducerea companiei, Consiliul Administrativ și Consiliul Artistic.

Din echipa, cu ajutorul căruia, managerul asigura conducerea instituției, fac parte trei directori, respectiv directorul Direcției Artistice, directorul Direcției Economice și directorul Direcției Tehnice. Aceștia sunt numiți de către manager în funcție în urma unui concurs sau al unei angajări directe pe perioada pentru care este valabil contractul managerului cu Ministerul Culturii, în cazul concret de față, pe trei ani.

Consiliul Administrativ, este un organism cu rol deliberativ, al cărui componență este hotărâtă prin decizia managerului pe durata contractului său cu Ministerul Culturii. Conducerea consiliului este asigurată de manager, în calitate de președinte și în prezent are încă șapte membrii:

un reprezentant al Ministerului Culturii;

directorul Direcției artistice;

directorul Direcției economice;

șef serviciu Serviciul Planificare Artistică, Studii Muzicale, Maeștri;

directorul Direcției tehnice;

consilierul juridic;

delegatul sindicatului reprezentativ sau, după caz al salariaților, propus de aceștia, cu rol consultativ.

Consiliul administrativ se întrunește in ședințele ordinare odată la trei luni și în ședințe extraordinare ori de câte ori este nevoie.

Consiliul artistic nu are rol deliberativ, este un orgnism cu rol consultativ și este format din personalități culturale din Opera Națională Română din Cluj-Napoca și din afara acesteia și este condusă de manager ca președintele organismului.

Ambele organisme își desfășoară activitatea pe durata derulării contractului de management al managerului.

Strucutura organizatorică al instituției încorporează compartimente având personal artistic, tehnic și administrativ. Personalul din structura operei își desfășoară activitatea în baza unor contracte individuale de muncă încheiate cu instituția, pe perioadă determinată sau nedeterminată. Contractele individuale ale personalul angajat pe perioada determinată se datorează specificului instituției, durata acestor contracte derulându-se pe durata stagiunii, pe durata realizării unei producții artistice sau mai multe. Personalul artistic, tehnic și administrativ este incadrat în urma organizării concursului pentru ocuparea postului vacant sau prin angajare directă, conform prevederilor legale.

Conducerea Operei Naționale Române din Cluj-Napoca mai poate încheia contracte de drept de autor cu artiști în vederea colaborării la pregătirea și realizarea spectacolelor. Aceștia pot fi artiști interpreți (soliști vocali, dirijori, instrumentiști, balerini și/sau artiști lirici de ansamblu) sau realizatori de premiere, producții artistice noi (regizori, coregrafi și scenografi) care sunt renumerați în condițiile stabilite in contractul de drept de autor pe care l-au negociat cu conducerea instituției.

Pentru a colabora cu personal tehnic sau administrativ, conducerea instituției poate contracta servicii în baza unor contracte de antepriză sau prin contracte cu persoane care sunt persoane fizice autorizate (PFA).

Opera Națională Română din Cluj-Napoca are dreptul sa externalizeze unele lucrări de producție și întreținere, conform prevederilor legale în vigoare.

ORGANIGRAMA

Structura personalului din subordinea managerului general din Opera Națională Română din Cluj-Napoca este organizată (conform organigramei instituției) pe trei direcții mari, direcția artistică, direcția economică șidirecția tehnică, precum și un număr de șase compartimente subordonate în mod direct managerului general (compartimentele de secretariat, achiziții publice, resurse umane și salarizare, juridic, PR și marketing respectiv audit public intern).

Direcția artistică este condusă de directorul artistic, care are în subordine serviciul planificare artistică, studii muzicale și maeștrii, al cărei activitate o coordonează. Principalele obiective al direcției artistice constă în realizarea repertoriului Operei Naționale Române din Cluj-Napoca la un nivel de calitate artistică stabilit de manager, propuneri privind realizarea unor producții noi, dezvoltarea personalului artistic și mobilizarea acestora pentru obținerea unor performanțe profesionale deosebite.

Serviciul planificare artistică, studii muzicale și maeștrii, aflat în subordinea direcției artistice, este condus de un șef serviciu și răspunde de standardele realizării artistice al repertoriului și titlurilor noi puse pe scena instituției, propune și planifică programul artistic (spectacole, repetiții, distribuții), asigură realizarea programării prin armonizarea activității personalului artistic din subordine cu al personalului tehnic, precum și întocmește ordinul de serviciu zilnic cu programul activității al compartimentelor din subordine și din cauza specificului (există o relație foarte strânsă, de dependență între activitatea compartimentelor artistice și tehnice) afișează pe avizerul instituției inclusiv programul zilnic al compartimentelor tehnice.

Serviciul planificare artistică, studii muzicale și maeștrii are în subordine personalul artistic, împărțit pe compartimente (soliști, studii muzicale, regie tehnică, orchestră, cor și balet).

Direcția economică este condusă de un director economic și are în subordine biroul finaciar contabil, condus de un șef birou, având în structura organizatorică în subordine personalul din compartimemtele caseria centrală, casa de bilete și magazia centrală, precum și biroul administrativ, condus de administrator, iar în subordinea acestuia funcționează personalul de sală, P.S.I., pază și prevenire și protecția muncii.

Direcția economică are ca obiectiv principal elaborarea proiectului de buget anual al instituției și urmăriea și verificarea legalității execuției al proiectului de buget aprobat, precum și întocmirea tutror documentelor, rapoartelor, declarațiilor și situațiilor conform legilor în vigoare și transmiterea acestora către Minsterul Culturii sau alte organe ale statului. Prezintă conducerii instituției un raport lunar privind execuția bugetului, coordonează și organizează contabilitatea instituției, cu respectarea reglementărilor financiar-contabile în vigoare.

Direcția tehnică este subordonată direct managerului și este condusă de un director tehnic, care coordonează, conduce, controlează și răspunde de activitatea personalului din structurile, compartimentele din subordine.

Structura organizatorică al personalului din subordinea direcției tehnice, în funcție de activitatea și locul desfășurării activității se împarte pe două ramuri, pe deoparte compartimentul tehnic scenă (serviciul tehnic scenă), cu activitatea legată în mod direct de scena instituției și secția de producție, care îți desfășoară activitatea la atelierele instituției.

Compartimentul (serviciul) tehnic scenă este subordonat directorului direcției tehnice și este condus, coordonat și organizat de un șef serviciu tehnic (coordonator tehnic), în subordinea acestuia fiind conform organigramei operei, personalul tehnic de scenă, organizat pe compartimente: formația de mânuitor decor, care sunt conduși organizați de către un șef formație muncitori, compartimentul de iluminat scenă, coordonat de un șef operator lumini, iar celelalte compartimente (costume scenă, perucherie, recuzită scenă și sunet) fiind direct subordonate șefului serviciului/compartimentului tehnic.

Secția (atelierele) de producție este (sunt) în subordinea directorului direcției tehnice și este condusă de un șef de atelier și au ca obiectiv principal deservirea activității și producțiilor artistice de pe scena instituției, prin realizarea suportului tehnic al producțiilor (premierelor) noi (decoruri, costume etc) și întreținerea elementelor de decor, mobilă, recuzită și costume din titlurile din repertoriu.

Compartimentele direct subordonate managerului au diferite roluri, de asistență (secretariatul), consiliere (juridic), de control intern (audit public intern), de recrutare, selecționare și gestionare a resursei umane (resurse umane), de investiție (achiziții publice), precum și de promovare al programului artistic și al activității instituției (P.R. și marketing).

Între cele trei direcții ale instituției și compartimentele direct subordonate managerului există o relație strânsă de colaborare, în vederea realizării obiectivelor Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, la standardele impuse de managerul instituției.

Dat fiind faptul că Opera Națională Română din Cluj-Napoca (în situație similară este Opera Națională din Timișoara cu Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și Opera Națională din Iași cu Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași) își desfășoară activitatea într-o clădire care găzduiește și Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, instituție care administrează de fapt clădirea, trebuie să își sincronizeze activitatea, programul de lucru și timpul petrecut pe scenă de către personalul tehnic și artistic cu cel al personalului artistic și tehnic al Tetrului Național din Cluj-Napoca, sincronizare realizată prin colaborarea serviciului planificare artistică, soliști și maeștrii al operei cu secretariatul literar al teatrului (compartimentul care răspunde planificarea programului artistic al Teatrului Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca).

Regulamentul de organizare și funcționare al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca este propus de managerul instituției și se trimite spre aprobare la Ministerul Culturii, regulament care se aprobă prin ordin al Ministerului Culturii și are efect de la data aprobării.

Având în vedere faptul că Opera Națională Română din Cluj-Napoca aparține sectorului bugetar, adică finațarea instituției într-o proporție 95% vine de la bugetul de stat și doar 5% din venituri proprii, iar statul de funcții trebuie sa fie aprobat de către principalul ordonator de credite, Ministerul culturii, iar solicitarea suplimentării numărului de posturi se supune spre aprobare la Ministerul Finanțelor Publice, evoluția personalului în ultimii cinci ani nu este una spectaculoasă sau fluctuantă, numărul de posturi fiind stabil, doar în 2011 putem observa o reducere a numărului de posturi față de anul precedent, de la 278 până la 263, pe fondul crizei economice pe plan global și național.

De fapt în ultimii douăzeci de ani, Opera Națională Română s-a confruntat mai tot timpul cu reducerea numărului de personal aprobat pe statul de funcții de către Ministerul Culturii, în stagiunea 1996-1997 având un număr de 311 posturi, evoluția fiind una constant de reducere, până în 2011 ajungând la nivelul actual al numărului de posturi, de 263 de salariați.

Această reducere destul de numeroasă de personal s-a materializat prin neînlocuirea personalului care și-a încetat activitatea pe parcursul anului 2010, din motive de pensionare sau încetarea contractului individual de muncă cu acordul părților sau la termenul prevăzut în clauze (contracte încheiate pe periodă determinată). În acest demers conducerea instituției a colaborat cu organizațiile sindicale reprezentative ale salariaților în încercarea de a nu ajunge în situația de desface contractele individuale de muncă personalului cu contracte individuale de muncă în derulare.

Din anul 2011 până în anul 2015 inclusiv, numărul de personal angajat la opera Română din Cluj-Napoca nu a suferit modificări, a rămas la nivelul de 263 de posturi aprobate de către Ministerul Culturii pe statul de funcții. S-au produs doar minore modificări, fiind anumite posturi modificate și transferate de la un compartiment la altul, din 2011 până în prezent numărul total de posturi pe instituție s-a stabilizat la cifra de 263, iar din anul 2013 și următorii ani numărul de posturi ocupate de personalul angajat a rămas neschimbat și la nivelul compartimentelor.

Principalul motiv pentru care an după an Opera Națională Română din Cluj-Napoca are un număr de posturi stabil se explică prin faptul că cheltuielile cu salarii sunt subvenționate 100% de la bugetul de stat, tendința ordonatorului de credite (Ministerul Culturii) este să reducă aceste cheltuieli, iar conducerea instituției încearcă să mărească prin cererile de suplimentare de posturi sau propuneri de stat de funcții cu număr de posturi mai mare, implicând creșterea cheltuielilor cu salariile personalului, urmărind dezvoltarea și îmbunătățirea capacității de a relaliza producții mai complexe, drept urmare cele două tendințe în situația economică actuală se anihilează una pe alta și rezultă acest echilibru și stabilitate demonstrată în tabelul și graficul.

Structura personalului instituției în funcție de profilul activității ne arată o pondere de 67% personal artistic angajat, o proporție în limitele normale în cazul unei instituții publice de spectacole. Din punctul de vedere al numărului de personal artistic și în general personal angajat, comparativ cu alte instituții din țară, de același rang, Opera Națională Română din Cluj-Napoca se află într-o situație similară cu Opera Națională din Timișoara și Opera Națională din Iași, doar Opera Națională din București funcționează cu o companie cu un număr de salariați care depășește cifra 700, dar este o instituție de spectacol din capitală și își desfașoară activitatea în propria clădire. Totuși, Opera Națională Română din Cluj-Napoca, fiind o instituție de spectacol de repertoriu are un număr de personal artistic redus la minimul necesar și în cazul unor titluri mai complexe din punctul de vedere al partiturii muzicale interpretate sau al regiei artistice, conducerea este nevoită să apeleze la colaboratori din afara companiei, pentru a reuși să prezinte spectatorilor producțiile artistice în limita standardelor de performanțe impuse de manager și așteptările publicului.

Din punctul de vedere al proporției și numărului de personal tehnic și cel administrativ, în comparație cu cel al personalului artistic, este firesc, dat fiind specificul companiei, personalul tehnic și administrativ asigură suportul necesar activității compartimentelor personalului artistic.

Personalul tehnic în funcție de activitatea desfășurată și locul unde își desfășoară activitatea, conform organigramei aprobate de Ministerul Culturii, se împarte în personal tehnic scenă și personal tehnic producție, reprezentând în total 18% din efectivul întregului colectiv al instituției, proporția procentuală încadrându-se in limite normale în comparație cu personalul artistic și cel administrativ, dar ca număr fiind subdimensionată, instituția fiind nevoită deseori să externalizeze servicii tehnice în vedera realizării producțiilor artistice.

Personalul administrativ, ca și personalul tehnic al instituției, se împarte pe două tipologii de activitate, în funcție de activitatea desfășurată, personal administrativ TESA (personalul birourilor administrative) și personal administrativ auxiliar (personalul de sală, pază, pompieri, îngrijitori etc). Numărul personalului administrativ este subdimensionat pentru o instituție de rang național, mai ales personalul administrativ auxiliar beneficiază in mod frecvent de externalizarea unor servicii de către conducerea operei și în mod permanent, la fiecare spectacol, de aportul unui grup de voluntari, organizați de personalul compartimentul P.R. și marketing, care ajută personalul de sală și promovarea producțiilor și proiectelor artistice ale Operei Naționale Române din Cluj-Napoca.

Având în vedere aspectul proporției și numărului mare de personal artistic, din punctul de vedere al studiilor personalului angajat la Opera Națională Română din Cluj-Napoca, drept consecință a specificului activității companiei, avem într-o proporție de 76%, un număr de 200 de salariați cu studii superioare și în proporție de 24%, un număr de 63 de salariați cu studii medii.

O caracteristică specifică activității într-un teatru de operă, în general, este un echilibru solid între numărul personalului angajat de sex feminin și de sex masculin, deoarece structura organizațională al personalului artistic prevede la compartimentele de soliști, balet și cor un număr aproximativ egal de femei și bărbați, fiind nevoie pentru susținerea repertoriului artistic de voci feminine în aceiași măsură ca și de voci bărbătești (soprane și mezzosoprane – femei, respectiv tenori, baritoni și bași – bărbați), precum și spectacolele de balet necesită balerine și balerini pentru realizarea producțiilor artistice.

La Opera Națională Română din Cluj-Napoca personalul tehnic este în majoritate de sex masculin, dar echilibrează situația personalul administrativ, unde majoritatea salariaților sunt de sex feminin, condiții în care rezultatul final este unul sensibil egal: 48% femei (în număr de 126) și 52% bărbați (în număr de 137).

Media de vârstă al personalului angajat la Opera Română din Cluj-Napoca este aproximativ de 40 de ani, cu nucleul colectivului, într-o proporție de 60%, între vârstele de 30 și 50 de ani, iar restul salariților situându-se la nivelul procentului de 30% cu vârste de sub 30 de ani, respectiv în procentaj de 15% angajații în etate de peste 50 de ani.