Comportamentul Militarilor Intorsi din Teatrul de Operatii Afganistan

Introducere

Afganistanul, aflat în Asia centrală, este una dintre cele mai sărace țări ale lumii, dar mereu una râvnită și ocupată datorită.

De-a lungul secolelor, Afganistanul s-a aflat mereu în vederea marilor puteri, ceea ce a dus la o istorie foarte zbuciumată a afganilor.

Teatrul de operatii reprezinta o zonă de razboi (Afganistan, Irak) unde militarii își desfasoară activitatea (misiunea).

Războiului din Afganistan a început pe 7 octombrie 2001 odată cu Operațiunea Enduring Freedom (OEF) a armatei SUA împreună cu armata britanică, ca răspuns la atacurile asupra SUA de la 11 septembrie 2001.

Începand cu anul 2001 România ca membră NATO ia parte la Războiul din Afganistan, de partea Coaliției Multinaționale conduse de SUA. În ianuarie 2010 în Afganistan se aflau circa 1.092 de militari români. Majoritatea fiind implicați în misiuni de menținere a securității în regiunea Qalat, din sudul țării, una dintre cele mai periculoase zone. Acolo, atacurile afganilor sunt aproape zilnice – în special cele cu dispozitive explozive improvizate, cu rachete sau cu mortiere- de aceea militarii romani trec printr-o serie de examinări (medicale, psihologice, fizice si de rezistenta).

Pasiunea și curiozitatea pentru cariera militară m-a împins să-mi aleg această meserie, nu tocmai ușor pentru o femeie , și consider că se pliază destul de bine caracterului meu.

Unul dintre principalele motivele pentru care am ales această temă îl constituie faptul că lucrez în sistem, neîntampind astfel nicio problema în a aplica interviurile militarilor întorși din teatrele de operații. Un alt motiv penrtu care am dorit să aplic interviul a fost si curiozitatea personală de a întelege comportamentul și reacțiile militarilor întorși din misiune, cum apreciază viața având în vedere că și-au pus-o în pericol.

Studiul meu se axează pe identificarea comportamentului militarilor întorși din teatrul de operații, Afganistan. Doresc să aflu care sunt reacțiile și comportamentele militarilor întorși din misiune cât și relațiile acestora cu cei apropiați (familie , prieteni, colegi), care sunt repercursiunile unei astfel de miuni. Mă interesează în mod special să aflu dacă comportamentul lor s-a schimbat într-un anume fel de când s-au întors din misiune și care sunt reacțiile lor cu privire la această misiune enumerand cateva obiective principale si ipoteze:

Obiective:

Identificarea comportamentului militarilor întorsi din Afganistan

Comportamentul militarilor față de colegi întorși din misiune (Afganistan)

Atitudinile militarilor față de familie după întoarcera din misiune (soție/soț , părinți, copii)

Problemele apărute după întoarcerea militarilor din misiune (psihologice, comportamentale, deviante)

Reacțiile celor apropiați la decizia luată cu privire la plecarea în misiune

Experiența și cunoștințele acumulate în urma misiunii

Motivele care i-au determinat să plece în Afganistan

Repercursiunile misiunii

Militarii motivați să aibă mai multe misiuni pentru o situație financiară mai bună, dar și pentru experiența profesională.

Ipoteze:

Cu cât militarii sunt mai bine pregătiți, pentru misiunile externe, cu atât problemele psiho-sociale , care pot apărea pe parcursul acestora, pot fi depășite mai ușor.

Cu cât pregătirea , dininainte de a pleca în misiune, este mai drastică cu atât militarii sunt mai aproape de misiunile reale ale razboiului și mai bine pregatiti.

Cu cât consilierea psihologică, în timpul misiunii și după întoarcerea din misiune , a fost mai amplă cu atît militarii au depășit mai repede momentele dificile , la care au luat parte și comportamentul lor a fost mai stabil din punct de vedere psihologic,

Cu cât comunicarea militarilor a fost mai intense cu familia prin intermediul telefonului și al internetului pe timpul misiunii cu atât rezultatele cât și comportamentul lor au fost mai bune

Precizarea conceptelor folosite și definirea acestora

În viața de zi cu zi reacționăm în funcție de comportamentul celorlalți , față de obiectele și fenomenele cu care venim în contact.

Unul dintre conceptele folosite în această lucrare este acela de psihologie socială.

Psihologia socială este o ramură a psihologiei studiind comportamentul omenilor în termenul de proces psihic. Putem spune că psihologia socială analizează interacțiunea față-în-față între indivizi sau între membrii unui grup și putem spune că se află într-o legatură strânsă cu sociologia.

Psihologia socială este definită ca “studiul felului în care gândurile , sentimentele și comportamentele oamenilor sunt influențate de prezența reală sau imaginară a celorlalți.”

Psihologia socială este preocupată de studiul atitudinilor legând acest concept de structura și procesele interne , mai precis de stările mentale ale omului.

Majoritatea autorilor defines atitudinea ca o “dispoziție sau predispoziție psihică, o propensiune de a reacționa într-un fel characteristic față de datele realității. Ea reprezintă o organizare durabilă de motive, emoții, percepții și reprezentări referitoare la diverse aspect ale realității sociale .”

Psihologia socială definește atitudinea nu doar ca o stare subiectivă sau mentală a unui individ izolat ci, mai ales, ca o orientare de grup, ca un raport între indivizi și modelele culturale , astfel putem spune că atitudinea reprezintă o orientare personală sau de grup.

Pentru E.E. Bogardus, “atitudinea este o tendință pro sau contra față de un element din mediu care devine astfel o valoare pozitivă sau negative. O atitudine are semnificație numai în relație cu anumite valori.”

Prin caracter înțelegem “felul de a fi al unui individ, definit prin însușirile psihice-morale și care se manifestă prin comportament, idei, atitudini și acțiuni. Caracterul este ereditar și în cele din urmă se însumează cu cel dobândit.”

Comportamentul este “ modul în care ne exteriorizăm, cel care trădează caracterul, prin felul de a acționa în anumite situații. Cu timpul el devine conduită, purtare, un ansamblul al reacțiilor oamenilor în anumite situații, la factorii de mediu. “

Majoritatea oamenilor, pe lângă comortamentul obișuit , de zi cu zi , dau dovadă uneori și de manifestări extreme. Astfel sunt indivizi care se abat de la principalele norme și valori acceptate în societate, se distanțează negativ de ele; aceștia se comportă agresiv, cu violență, în defavoarea semenilor, într-un cuvânt antisocial. În opoziție cu aceștia, sunt alții care oferă sprijinul lor nemijlocit, dau dovadă de altruism, adică se comportă prosocial. Menționăm în acord cu S. Chelcea că “ nu orice comportament cu consecințe pozitive în plan axiologic poate fi caracterizat ca prosocial. El trebuie să fie intenționat, realizat în mod conștient.”

Elaborarea instrumentelor

Septimiu Chelcea definește interviul de cercetare ca o “tehnică de obținere prin întrebări și răspunsuri, a informațiilor verbale de la indivizi și grupuri umane în vederea verificării ipotezelor sau pentru descrierea științifică a fenomenelor socioumane.”

Întrevederea (face to face) consider că este o condiție care facilitează transmiterea informațiilor, presupune o analiză obiectivă, și, în funcție de abordare, obținerea de informații cât mai corecte.

Metoda de cercetare folosită în studiul meu a fost interviul semistructurat deoarece tema, ipotezele și obiectivele sunt stabilite, dar întrebările și succesiunea lor nu sunt prestabilite. Convorbirea este axată pe un subiect comun tuturor persoanelor intervievate. Motivul pentru care am ales interviul, ca și metodă de cercetare, este acela de a observa reacțiile oamenilor atunci când sunt chestionați, pot analiza unele comportamente ale persoanelor intervievate greu de observat prin alte metode, prin gesturile, atitudinile și reacțiile lor pot deduce unele răspunsuri la care nu vor să răspundă sau nu sunt siguri dacă trbuie să răspundă sau nu, fiind o metodă eficientă din acest punct de vedere. Consider că această metodă sporește calitatea și cantitatea informațiilor.

Tipul de interviul pe care l-am folosit este unul de semi-structurat, aplicat la 10 militari plecați în teatrul de operații ( Afganistan).

Interviurile față în față, având ca drept scop obținerea de informații ( opinii sau reacții), imposibil de observat direct, m-a ajuta să conturez personalitățile militarilor intervievați, să demasc o atitudine ascunsă.

Avantajele interviului ,conform lui Kenneth D. Bailey folosite în lucrarea mea sunt:

flexibilitatea, prin posibilitatea de a obține răspunsurile specifice pentru fiecare întrebare

rata mai ridicată a răspunsurilor , pot fi intervievate și persoanele care nu știu să scrie

observarea comportamentelor nonverbal , se pot observant evitarea unor răspunsuri sau sugerarea lor prin modul de comportament al persoanelor intervievate

asigurarea controlului asupra succesiunii întrebărilor, având consecințe pozitive în ceea ce privește acuratețea răspunsurilor

posibilitatea de a obține răspunsuri specifice la fiecare întrebare, spontaneitatea răspunsurilor,

asigurarea unor răspunsuri personale, fără a interveni alte persoane și a influența răspunsurile,

asigurarea răspunsurilor la toate întrebările și sporirea volumului de informații ( orice informație poate constitui un bun prilej pentru obținerea de alte informții)

asigurarea controlului asupra succesiunii întrebărilor, fapt ce are urmări pozitive asupra acurateței răspunsurilor

Ca orice metodă de cercetare interviul are și dezavantaje :

Imposibilitatea consultării unor documente pentru formularea unor răspunsuri precise

Timpul îndelungat pentru desfășurearea convorbirii

Neasigurarea anonimatului , unele persoane pot refuza să acorde interviul

Lipsa de standardizare, operatorii pot omite unele întrebări din interviu

Etapele interviului:

Găsirea subiectului sau a persoanei potrivite.

Precizarea temei dialogului

Perseverența ca militarul să raspundă anumitor întrebări pe care le evită fără a considera că este obligat să raspundă

Ghidul de interviu

Ce reprezintă războiul pentru dumneavoastră, având în vedere că l-ați trait? Cum îl definiți?

Care a fost motivul de a pleca în misiune?

Au fost personae care v-au influențat în alegerea dumneavoastră ( de a pleca)?

Familia (părinții/ soția/ soțul) a avut o contribuție la decizia dvs cu privire la plecarea dvs în misiune?

Cum s-au comportat superiorii cu dvs când v-ați întors din misiune? Dar familia, prietenii dvs? Ați sesizat o schimbare în comportamentul lor față de dvs?

Misiunea v-a ajutat pentru a avansa în carieră?

Considerați că militarii din celălalte țări sunt mai bine pregătiți față de militarii romăni?

Legăturăturile cu familia în timpul misiuni , prin intermediul telefonului și al internetului , au fost benefice pentru dumneavoastră ?

După misiune ați avut problem de sănătate?

În timpul misiunii ați avut nevoie de consiliere psihologică? Dar după întoarcerea din misiune? Dacă da cât timp ați avut nevoie de consiliere psihologică?

Au fost momente, în timpul misiunii, cînd ați simțit că clacați (din cauza tensiunii existente acolo)?

După întoarcerea din misiune, ați avut momente în care v-ati trezit din somn și nu ati știut unde vă aflați?

Vi s-a întâmplat să visați că sunteți încă pe câmpul de luptă? Dar coșmaruri ați avut?

În timpul misiunii, pe timpul ambuscadelor, vi s-a întâmplat să pierdeți personane dragi dvs? (frați, veri, prieteni)

După întoarcerea din misiune, în perioada imediat următoare făceați tot felul de activități pentru a va sustrage atenția de la gândurile dumneavoastră referitoare la evenimentele din timpul misiuni?

După misiune convingerile religioase au devenit mai puternice?

Considerați că relațiile dumneavoastră cu părinți s-au schimbat după misiune? Dar cu prietenii?

Când v-ați întors din misiune au fost momente când nu mai voiați să vorbiți cu nimeni? Simțeați nevoia de a vă izola de restul lumi?

Ați vorbit cu familia despre această misiune, despre momentele grele petrecute acolo?

Considerați benefică o misiune pentru militarii români?

Vă considerați printer elitele armatei române ca și pregătire militară?

Considerați că această misiune v-a schimbat ? Cum?

Coniderați că misiunea v-a determinat să aveți mai multă încredere în dumneavoastră?

Ce ați învățat din această experiența?

Ați mai pleca într-o altă misiune? Dacă da de ce?

Tipurile de întrebări folosite sunt:

intrebari deschise – aceste întrebări dă posibilitatea celui intervievat să-și exprime punctul de vedere față de subiectul abordat ;

întrebări închise –de tipul “da” sau “nu”;

întrebări directe –interlocutor își descrie propriile trăiri.

Analiza și interpretarea datelor

O documentare anterioară m-a ajutat în a obține răspunsuri din partea persoanelor intervievate, evitând astfel situația de a fi indusă în eroare de către intervievat.

Scopul bine stabilit, va duce la un interviu reușit, în plus faptul că ambii participanți la conversație il cunosc de la bun început, răspunsurile vor fi pe măsura așteptărilor.

Din punctul de vedere al militarilor intervievați războiul reprezintă: necesitatea pentru a putea ajunge la un consens, a remedia un conflict; contactul direct cu inamicul, atacul, situația în care ești pus, de a te apăra; acțiune violetă între două forte inamice.

La intrebarea ‘’Care a fost motivul pentru care ați ales misiunea în Afganistan?’’, majoritatea militarilor intervievați au răspuns ‘’ cariera și situația financiară’’ . Un alt motiv personal a fost ideea de a fi perceputi altfel de cei din jur, o misiune reprezintă o onoare pentru militari.

Hotărâți să plece în misiune, militarii au pus familia / părinții/soțiile în situația de a accepta alegerea lor, chiar dacă nu au fost de acord cu această idee.

Dificil de acceptat și-au justificat detașarea lor în Afganistan, fie că au fost obligați de armată să plece în misiune, sau pentru o situație financiară mai buna, cât și alte perspective profesionale.

Drept merit, unii military, pentru eforturile depuse în misiune au obținut la întoarcere calificative exceptionale, dar și avansare în grad.

O situație financiară mai bună a militarilor întorși din misiune stârnește invidie din partea colegilor , dar și admirație din punct de vedere profesional.

Ca orice altă meserie, cea de militar presupune și sacrificii: evenimente importante la care nu au fost prezenți, regretul de nu fi alaturi de soție la nașterea copilului.

După întoarcerea din misiune încrederea în sine a militarilor a fost mai mare, familia le arată mai multă încredere în ei, superiorii la serviciu au o atitudine de admirație față de ei, dar si responsabilitățile sunt mai mari.

Legăturile permanente ale militarilor cu familia i-au ajutat pe aceștia să treacă mai ușor peste stresul și problemele care au apărut în timpul misiunii.

Majoritatea militarilor, când au fost întrebați : “Care au fost primele persoane pe care au dorit să le vadă când s-au întors în țară?” au răspuns că au dorit în primul rând să-și vadă soțiile și copii, iar ulterior părintii, frații, surorile și prietenii.

O alta concluzie a fost aceea că, 4 militari din 10, la întoarcerea din misiune, în primele săptămânii au avut coșmaruri, erau mai retrași, tensionați, nu discutau foarte mult cu familia, cu cei dragi refuzau să poarte discuții despre acea misiune, însă au reușit să depășească momentele tensionate fără a apela la o consiliere psihologică. Au fost și persoane care nu au avut probleme de acest gen, posibil ca revederea cu cei apropiați să fie o cauză de a trece mai ușor lăsând în urmă ceea ce se întamplase în Afganistan. Importantă este și atitudinea lor pe parcursul misiunii, activități în grup, glume, pentru a le distrage gândul de la un posibil pericol, deprimarea de a fi departe de casă, ceea ce-l poate aștepta la întoarcere ( diverse scenarii , nu tocmai placute: soțiile pot înșela, sau părăsi partenerul de viață).

Militarii intervievați spun că s-au apropiat mai mult de familie și de cei dragi, îi apreciază mai mult și le acorda mai multa atenție.

Concluziile militarilor întorși din Afganistan cu privire la ceea ce au învățat, au fost :

militarii străini le-au oferit suport tehnic, în funcție de situații, dând dovada de loialitate, devotament și curaj .

de acum pot spune că vor face față cu mai multă ușurintă unei situații reale

Concluziile în urma aplicării acestor interviuri sunt acelea că nu există simptome ale stresului, tulburări, coșmaruri permanente ale militarilor întorși din teatrul de operații, deoarece ei consideră de acum că sunt pregătiți pentru a face față oricăror situații.

O altă concluzie este aceea că militarii români apeciază mai mult lucrurile mărunte, prețuiesc mai mult persoanele apropiate,

Tin sa precizez inca de la inceput ca acest studiu a fost eleborat in vara anului 2013 pentru admiterea la masterful de Cercetare sociologica avansata.

Una din problemele apărute în elaborarea acestui studiu a fost refuzul inițial al comandantului în aprobarea aplicării interviurilor din acest studiu cu privire la comportamentul militarilor intorsi din teatrele de operatii (Afganistan). Fiind primul studiu de acst gen care se facea într-o unitate militară comandantul nu a știu cum să reacționeze la această propunere dar într-un final a fost deacord să aplic aceste chestionare personalului militar cu condiția de a nu dezvălui numele celor intervievați și de a nu redacta intamplari povestite de către militarii intervievați , chiar daca acestia tind să-mi povestească despre experiențele trăite în acele misiuni. O altă condiție pusă de commandant a fost aceea de a citi proiectul final.

BIBLIOGRAFIE

Dumitru Batâr, Sociologie. Probleme și analize ale investigațiilor de teren, Sibiu, Ed. Psihomedia, 2003.

Dorel Morândău, Sociologie general, Sibiu, Editura Universității “Lucian Blaga”, 2002.

David Keirsey, Personalitate și temperamente, Ed. Polirom, 2009.

In the Valley of Elah, Paul Haggis, Metacritic, 2007.

Hell and Back Again, Danfung Dennis, Metacritic, 2011.

Restrepo, Tim Hetherington, Sebastian Junger, Metacritic, 2011.

Chelcea, Septimiu, – Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicații (ediția a II-a revăzută și adăugită), Iași, Editura Polirom, 2008, (coordonator)

Radu, I., Iluț, p. Și Matei, L. – Psihologie socială, Cluj-Napoca, Editura EXE, 1994.

Septimiu, Chelcea- Metodologia cercetării sociologice. Metode calitative și cantitative, 2001, Editura Economică, București.

Surse internet

https://dexonline.ro/definitie/caracter

http://www.gandaculdecolorado.com/dosar/6-dosar/4557-caracterul-i-comportamentul