Componentele Credibilitatii Publicitatii In Media Traditionale Si In Cele Virtuale

COMPONENTELE CREDIBILITĂȚII PUBLICITĂȚII ÎN MEDIA TRADIȚIONALE ȘI ÎN CELE VIRTUALE

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND PUBLICITATEA – MEDIU DE INFORMARE SAU MANIPULARE

Introducere în publicitate

Tipuri de publicitate

Cercetarea în publicitate

Legătura dintre publicitate, credibilitate și manipulare

CAPITOLUL II. PUBLICITATEA ÎN MEDIUL TRADIȚIONAL VS. PUBLICITATEA ÎN MEDIUL VIRTUAL

2.1. Publicitatea în mediul tradițional

2.2. Publicitatea în mediul virtual

2.2.1. Structura activității promoționale online

2.2.2. Instrumente de promovare în marketingul electronic

2.3. Strategii promoționale utilizate în mediul virtual și tradițional

CAPITOLUL III. STUDIU PRIVIND INFLUENTA COMERȚULUI ELECTRONIC ȘI A INSTRUMENTELOR ONLINE VERSUS COMERȚUL TRADIȚIONAL

Prezentarea generale a S.C. Dante Internațional S.A.

3.1.1. Date generale

3.1.2. Structura organizatorică și personal

3.1..3. Portofoliul de produse și servicii

3.1.4. Situația economico financiară în perioada 2011 – 2013

3.1.5. Evaluarea activității promoționale a S.C. Dante Internațional S.A

3.2. Măsurarea și interpretarea informațiilor culese în scopul identificării influentei instrumentelor online în comerțul electronic versus comerțul tradițional

3.2.1. Metodologia cercetării

3.2.2. Analiza, prelucrarea și intepretarea rezultatelor cercetării

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Publicitatea reprezintă acțiunea de promovare a produselor/serviciilor cu scopul de a stimula dorințele potentialilor clienti, și formarea asociațiilor pozitive în legătură cu produsul său compania promovată.

Pentru atingerea scopurilor stabilite de publicitate, aceasta folosește instrumente și tehnici psihologice ce au impact asupra percepției reacțiilor persoanelor ținta, și totodată capacitatea de a manipula.

Publicitatea și-a câștigat admirația și respectul populațiilor de pretutindeni datorită rolului important pe care l-au jucat la difuzarea evenimentelor din 1989. Acest an revoluționar a fost și anulpublicitatii și al mass-mediei, dar mai ales al mediilor electronice. Această considerație nu vine însă să acopere larg răspândita – deși, deseori difuza – atitudine critică la adresa rolului și puterii mass-mediei în statele constituționale occidentale, care s-a întețit cu rapiditate în cea de-a doua jumătate a secolului XX, odată cu creșterea importanței acesteia și mai ales a radioului și televiziunii.

Dacă până acum termenul de publicitate pentru mulți însemna: presa, reclame TV, radio, afișe publicitare, bannere, cataloage, pliante și alte material tipărite, în zilele noastre internetul a devenit principala sursă a publicității luând asalt odată cu dezvoltarea tehnologiei în ceea ce privește mediul online.

Internetul ca și alte mijloace de comunicare în masă a apărut din dorința de comunicare, de data aceasta în scopuri politice și militare, în SUA (1957). Abia în 1980 depășește granițele Statelor Unite ale Americii, și este folosit de marile companii datorită felxibilității de a comunica și transmite informații. Înainte ca Interntul să capete o latură comercială, în 1990, compania americană Prodigy testa publicitatea online.

Ușor, ușor, internetul a devenit accesibil tuturor oamenilor, ba chiar a adus schimbări în rândul omenirii și mai ales în rândul publicității online, transformând încetul cu încetul o adevărată industrie independentă.

Așadar mi-am ales această temă de studiu “Componentele credibilității publicității în media tradiționale și în cele virtuale” în ideea de a delimita publicitatea tradițională de cea virtuala, dar mai ales de a testa impactul credibilității oamenilor față de aceste două modalități de publicitate.

Lucrarea de față este alcătuită din 3 capitole ce abordează tema publicității tradiționale versus publicității virtuale.

Capitolul I, intitulat “Abordări teoretice privind publicitatea – mediu de informare sau manipulare” cuprinde 3 subcapitole ce fac referire la obiectul analizat. Subcapitolul I, „Introducere în publicitate” este subcapitolul în care se vorbește despre publicitate la modul general, fiind prezentate și tipurile de publicitate și analizată și “Cercetarea în publicitate”.

Cercetarea în publicitate folosește la realizarea studiului de caz de la capitolul III, în care prezentarea caracteristicilor limbajului non-verbal este exprimat chiar din reacțiile și atitudinile oamenilor ce au fost supuși unei anchete, pentru a-și exprima punctul de vedere cu privire la publicitate și credibilitatea în publicitate. În continuarea acestui subcapitol, a fost abordat fenomenul de credibilitate asupra publicității în media tradiționale și în cele virtuale, dar și implicațiile și legătura dintre: publicitate, credibilitate, manipulare.

În capitolul II, intitulat “Publicitatea în mediul tradițional versus publicitatea în mediul virtual”, se va face o comparare a acestor două modalități de promovare, comparare ce are ca scop principal impactul credibilității oamenilor față de aceste tipuri de publicitate. În prima parte a acestui capitol va fi prezentat conceptul, formele și tehnicile folosite în publicitatea tradițională, iar în cea de-a doua parte a acestui capitol va fi prezentat conceptul și implicațiile publicității virtuale.

Iar în capitolul III, ultimul capitol “Studiu privind influenta comertului electronic si a instrumentelor online versus comertul traditional” voi încerca sistematizarea abordărilor teoretice studiate în capitolul I și ÎI într-un studiu de caz, prin metoda intrumentului de cercetare ancheta, metoda de baza pentru cunoasterea unei realitati, prin colectarea unui fond de informatii,rezultate din contact personal cu realitatea sau cu opinii, atitudini, motivatii de la un numar cat mai reprezentativ de personae. Așadar, în decursul lucrării de față, nu numai că am abordat tema “Componentele credibilității publicității în media tradiționale și în cele virtuale” din punct de vedere teoretic, ci prin prisma intrumentului de cercetare ancheta dar și a chestionarului s-au putut observa reactile și atitudinile oamenilor din propria perspectivă cu privire la publicitate, influientele acesteia și credibilitatea percepută de oameni fata de publicitate.

CAPITOLUL I. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND PUBLICITATEA – MEDIU DE INFORMARE SAU MANIPULARE

Publicitatea se ocupă cu promovarea bunurilor, serviciilor, companiilor și ideilor, de cele mai multe ori prin mesaje plătite. Scopul direct ale acestor mesaje este stimularea dorințelor clienților potențiali, și formarea asociațiilor pozitive în legătură cu produsul sau compania promovată, scop care este atins prin folosința metodelor de manipulare psihologică mai mult sau mai puțin subtile.

Introducere în publicitate

Publicitatea nu este artă, este făcută pentru a vinde. Cine crede că publicitatea este făcută dezinteresat, nu ar trebui să existe în domeniul ăsta. Este adevărat că, cel puțin în ceea ce privește punerea în formă, publicitatea folosește mijloace artistice. Dar, cum nu este o formă de artă, publicitatea trebuie să respecte regulile comunicării comerciale, legale sau de autoreglementare și, mai ales, să evite ca publicul să nu fie șocat de niște puneri în scenă care distrug imaginea omului. 

Publicitatea a împrumutat și adaptat cu succes concepte, teorii și tehnici din științele sociale și în special din sociologia opiniei publice, psihologie aplicată, antropologie, management, retorica și analiza statistică. Acestea se folosesc “de instrumente teoretice care le permit să analizeze și să înțeleagă individul în relațiile sale cu propriile dorințe și motivații, în interacțiunile sale cu ceilalți din societate, în percepția pe care o are asupra mijloacelor de comunicare și a modurilor de reprezentare a acestora”.

Deși la prima vedere Publicitatea pare a ține mai degrabă de marketing decât de sociologie sau psihologie, așa cum afirmă chiar unii autori de marca cum ar fi P. Kotler & Mindak, tot mai mulți specialiști în domeniu apeciaza ca Publicitatea se revendică mai degraba din sociologia comunicării și psihologia aplicată. Prin efectele pe care Publicitatea și Relațiile Publice – prin faptul că sunt vehiculate de massmedia – le au asupra individului și structurilor sociale, acestea au devenit factori care influenteaza semnificativ viața socială, inducând chiar schimbări majore. Astfel, în țările dezvoltate economic, nici o decizie politică sau socială importantă nu este luată fără consultanta specialiștilor incomunicare și fără a se avea în vedere efectele asupra opiniei publice.

1.1.1. Tipuri de publicitate

Obiectivele publicității se pot clasifica după scop: acela de a informa, de a convinge sau de a reaminti. Confruntate cu un mediu în continuă dezvoltare și cu o concurență tot mai puternică întreprinderile și-au diversificat și multiplicat formele de realizare a publicității. Acestea pot fi grupate, în funcție de o serie de criterii validate de practică, astfel:

În funcție de obiectivul vizat de mesajul publicitar, se disting publicitatea de produs(serviciu), care scoate în evidență caracteristicile acestuia, utilitatea lui în consum; publicitatea de marcă; publicitatea instituțională, axată pe întreprindere;

În funcție de aria geografică de răspândire a mesajului, publicitatea poate fi locală, regională, națională și internațională;

După destinatarul mesajelor publicitare se pot delimita: publicitatea destinată consumatorilor (utilizatorilor) finali, publicitatea destinată intermediarilor;

După tipul mesajului difuzat, publicitatea poate fi de natură factuală și de natură emoțională;

În funcție de efectul intenționat, publicității i se poate atribui fie o acțiune directă, cu efect imediat, fie una întârziată, cu efecte ce urmează a se produce în timp.

După sponsor, publicitatea se diferențiază în funcție de agentul finanțator, care poate fi producătorul, intermediarul sau alți agenți economici.

În funcție de influența exercitată asupra cererii, publicitatea poate fi destinată fie influențării cererii primare, fie influențării unei cereri selective, contribuind la deplasarea cererii pentru o anumită marcă.

1.1.2. Cercetarea în publicitate

Cercetarea înseamnă a examina cu atenție, a lucra, a controla, a studia, a căuta, a investiga pentru a afla ceva mai mult decât se știe, sau se știe prea puțin, sau nu se știe aproape nimic despre un anumit domeniu sau despre un segment al unui domeniu. Cercetarea reprezintă o acumulare sistematică de informații, care ajuta la descrierea și înțelegerea situațiilor, confirmând sau infirmând ipotezele inițiale.

Cercetarea științifică se poate și trebuie făcută și în activitatea de relații publice, întrucât are rolul de a le ameliora. După D.L. Wilcox și colab. cercetarea este importanta din următoarele motive:

contribuie la cunoașterea și înțelegerea intereselor, aspirațiilor, nemulțumirilor și atitudinilor diverselor categorii de public, aflate într-un continuu process de fragmentare, în vederea adaptării permanente a mesajelor adresate fiecărui public vizat;

reducerea distanței dintre conducerea organizației și publicurile acesteia prin reorganizarea contactelor personale și obținerea feed-back-ului continuu;

identificarea problemelor reale ale organizației în vederea eliminării pierderilor de timp și de resurse cauzate de rezolvarea unor probleme false;

menținerea organizației în prim-planul atenției publicurilor interne și externe.

Fără a face cercetare este dificilă determinarea problemelor specifice ale programului de relații publice, este greu de definitivat un program cu efecte pozitive asupra problemei ce trebuie rezolvată. De asemenea, este practic imposibilă evaluarea problemei ce se cere soluționata și a eficienței programului fără folosirea tehnicilor și resurselor de cercetare corespunzătoare.

Deci, cercetarea în publicitate semnifică obținerea și prelucrarea informațiilor obiectiv verificate, în vederea construirii explicațiilor științifice ale faptelor, fenomenelor, proceselor socialul de a le ameliora. După D.L. Wilcox și colab. cercetarea este importanta din următoarele motive:

contribuie la cunoașterea și înțelegerea intereselor, aspirațiilor, nemulțumirilor și atitudinilor diverselor categorii de public, aflate într-un continuu process de fragmentare, în vederea adaptării permanente a mesajelor adresate fiecărui public vizat;

reducerea distanței dintre conducerea organizației și publicurile acesteia prin reorganizarea contactelor personale și obținerea feed-back-ului continuu;

identificarea problemelor reale ale organizației în vederea eliminării pierderilor de timp și de resurse cauzate de rezolvarea unor probleme false;

menținerea organizației în prim-planul atenției publicurilor interne și externe.

Fără a face cercetare este dificilă determinarea problemelor specifice ale programului de relații publice, este greu de definitivat un program cu efecte pozitive asupra problemei ce trebuie rezolvată. De asemenea, este practic imposibilă evaluarea problemei ce se cere soluționata și a eficienței programului fără folosirea tehnicilor și resurselor de cercetare corespunzătoare.

Deci, cercetarea în publicitate semnifică obținerea și prelucrarea informațiilor obiectiv verificate, în vederea construirii explicațiilor științifice ale faptelor, fenomenelor, proceselor sociale. Cercetarea presupune observarea directă a realității, aplicarea unor metode și tehnici specifice de colectare a informațiilor (ancheta, experimentul, chestionarul, focus group-ul, etc.), de prelucrare a lor (corelații, teste de semnificație statistică etc.). Ancheta este tot o metodă de cercetare însă, aceasta se particularizează în urniversul cercetării concrete prin aceea că utilizează cu precădere chestionarul și interviul pentru colectarea informațiilor. 

Focus group-urile sunt una din cele mai folosite metode de cercetare în publicitate, având multiple avantaje, dar și dezavantaje. “Opt oameni stând în jurul unei mese, mâncând pizza și discutând despre produsul tău în timp ce cercetătorii îi privesc din spatele unei oglinzi este esența focus group-ului.”

Tipuri de cercetare

Investigația fenomenelor comunicării înseamnă atât cercetare empirică cât și cercetare efectuată la birou, fie că e vorba de comunicare politică, publicitară, organizațională etc. Indiferent care aspecte sau dimenisiuni sunt vizate trebuie să se răspundă unei duble provocări: pe de o parte se impune studierea unor aspecte practice sau concrete de viață, iar pe de altă parte trebuie să se dea curs nevoii de cunoaștere (nevoia de fundamentare teoretică modelelor studiate).

Tipurile de cercetări frecvent întâlnite în investigația empirică pot fi grupate în trei mari categorii:

cercetările exploratorii – în acest caz demersul de cercetare încearcă să ofere răspunsuri la întrebări privind procese și fenomene nou apărute în spațiul social. Utilitatea practică apare puțin mai târziu.

cercetările descriptive – vin să detalieze, să ofere o imagine amănunțită asupra unor situații, fenomene sau procese care sunt analizate. Aici se regăsesc cât se poate de utile perspective diferite și/sau complementare oferite de demersurile de tip calitativ și cele de tip cantitativ.

cercetările proiective – vin să evidențieze tendințele sau evoluțiile viitoare ale unor fenomene utilizând date și informații culese cu ajutorul unor metode și tehnici de tip calitativ sau cantitativ în cadrul celorlalte tipuri de investigații. Configurarea unor evoluții viitoare (prognoze) nu este totdeauna ușor de realizat.

Metodele și tehnicile în ceea ce privesc cele trei tipuri de cercetări sunt alese astfel încât să răspundă cel mai bine criteriului de validitate și consistență. Extensiunea, gradul de complexitate, tipul său problematica studiată sunt trei dintre cele mai importante elemente ce determină alegerea unei metode. Elementele de care trebuie să se țină cont atunci când se demarează o campanie de culegere a datelor sunt date de factorii sau trăsăturile comune ale unor concepte și realități – comunicare și cultură – cu trăsături comune.

În funcție de amplitudinea cercetării în comunicare și relații publice, se poate opta între două tipuri de cercetare:

cercetarea aplicată, care, la rândul ei, poate fi:

– strategică – atunci când se urmărește cunoașterea atitudinilor și opiniilor publicului și clienților pentru determinarea obiectivelor în activitatea viitoare a organizației;

– evaluativa, dacă se are în vedere creșterea eficienței informației și comunicării în relațiile publice ale organizației;

cercetarea teoretică. Aceasta trebuie să contribuie la interpretarea corectă a rezultatelor cercetării științifice aplicate sau la elaborarea unor noi teorii care să contribuie la mai buna organizare și desfășurare a activității de relații publice.

Așadar, cercetarea presupune, în primul rând, studiu și documentare corespunzătoare în biblioteci bine dotate cu cărți, reviste, manuale și cărți de specialitate, cu rapoarte anuale interne și externe din domeniul relațiilor publice. Studierea și documentarea se poate realiza și în unele centre de documentare în care se găsesc extrase de presă, diferite documente și lucrări tematice de specialitate, dar mai ales în bibliotecile care sunt conectate la rețeaua internet, biblioteci cunoscute sub denumirea de bănci de date.

Calculatorul este, de fapt, o mașină electronică de „tratare” a informațiilor. Aceasta presupune, deci, „alimentarea” cu informații care reprezintă „date”. O „dată” semnifică o noțiune sau instrucțiune, exprimată sub forma convenționala de comunicare, o interpretare tratată (analizată) fie de om, fie de mijloace automate. Deci, în calculator se înmagazinează acele „date” (informații) care pot interesa în orice situație activitatea de relații cu publicul. Aceste informații, selectate în funcție de specificul domeniului de activitate al organizației respective sunt reținute în banca de date sub forma concentrată, sistematizate pe probleme specifice.

Metode de cercetare

Metodele de cercetare folosite de specialiștii în relații publice se încadrează în cele două mari categorii stabilite de științele sociale: metode cantitative și metode calitative. Totuși, în lucrările de specialitate, numeroși autori clasifica aceste metode în mod diferit, respectiv, în metode formale și metode informale:

cercetarea informală se caracterizează prin faptul că nu respecta norme științifice stricte și se desfășoară fără reguli prestabilite, rezultatele fiind orientative;

cercetarea formală are la baza reguli și proceduri bine definite.

Între metodele cel mai des utilizate în cercetare sunt:

Sondajele, ca instrumente de cercetare, pot fi desfășurate „fata în fata”, „prin telefon”, „prin poștă” sau în cadrul unor grupuri restrânse. Unele organizații care urmăresc să-și cunoască imaginea lor în fața publicului organizează sondaje dotate cu premii.

Totuși, rezultatele unui sondaj pot fi viciate atunci când subiecților li se oferă stimulente material pentru participare și răspunsuri favorizante.

Studiul de caz permite colectarea de diferite informații provenite din documente, observații, interviuri și vizează selectarea acelor informații care sunt mai complete și pot ajuta la rezolvarea unor situații. Metoda poate îmbrăca forma unei analize sociometrice sau de anchetă.

Studiile comparative urmăresc cunoașterea și înțelegerea modului de organizare și funcționare a altor organizații cu profil similar, în scopul ca o organizație interesată să-și poată analiza propria organizare și să ia acele măsuri care să-i îmbunătățească și să-i eficientizeze activitatea.

Experimentul, este o metodă care poate fi utilizată pe teren sau în laborator. În laborator, „subiecții” participanți la „experiment” sunt împărțiți în grupe mici și analizează organizarea și funcționarea propriei organizații („training group”) sau pot analiza o temă similară, dar impusă („task oriented group”). În ambele situații, cercetătorul are rol de observator pasiv, fiind atent și înregistrând modul în care decurg intervențiile; el poate avea și un rol activ atunci când intervine în discuții, orientându-le în direcția urmărită de „experiment”.

Simularea consta în construcția și utilizarea unui model „operațional”, conceput pentru a reprezenta un fenomen individualizat, o categorie de fenomene sau sisteme specifice relațiilor cu publicul. Obiectivul urmărit nu este atât de a reproduce funcționarea unui oarecare sistem de relații publice pentru a fi ameliorat, cât punerea în evidență a performantelor acestui sistem.

Interviul este, de asemenea, o formă de cercetare în relațiile publice prin care se dorește cunoașterea opiniei publice în anumite situații, cum ar fi: imaginea organizației, evaluarea calității și a performantelor unor produse sau strângerea unor anumite date etc. Interviul poate, deci, urmări obținerea unor informații, dar și transmiterea de informații, realizându-se astfel un schimb de informații. Pentru aceasta, interviul necesita o pregătire în prealabil, adică se fixează o tematică cu care cel desemnat să ia interviul, iar acesta trebuie să se familiarizeze, să se documenteze.

Metoda observării urmărește constatarea unei situații de fapt. Observarea poate fi spontană, adică cel care observă o face întâmplător, fără să aibă o idee preconcepută, și poate fi provocată, adică observarea se face intenționat, pentru a se verifica o anumită situație. Observația are un caracter științific atunci când ea se face atent, constant, sistematic, privind anumite aspecte ale modului în care clienții obișnuiți, noi sau accidentali sunt primiți, informați sau serviți cu ceea ce doresc, cu scopul îmbunatățirii calității relațiilor cu acest public.

Observarea judicioasă, bine făcută ajuta la acumularea unui bogat material faptic, important pentru ameliorarea continuă a relațiilor publice și găsirea de noi soluții pentru menținerea și atingerea unor publicuri din ce în ce mai numeroase.

Fără observarea provocată în baza unui „ghid” – mai ales – nu este posibilă o culegere de date care interesează, date care, normal, trebuie consemnate pentru a fi selectate, analizate și valorificate.

Metoda anchetei reprezintă instrumentul de bază pentru cunoașterea unei realități, prin colectarea unui fond de informații, rezultate din contact personal cu realitatea sau cu opinii, atitudini, motivații etc., de la un număr cât mai reprezentativ de persoane.

Tehnica de colectare a datelor se poate realiza cu ajutorul chestionarului sau a interviului. Chestionarul, dinainte elaborat, va cuprinde un număr stabil de întrebări, clare și accesibile, la care cel care va fi chestionat să poată răspunde simplu și fără echivoc. Întrebările respective trebuie să determine răspunsuri sincere care să ducă la aflarea situației reale care interesează.

Metoda testului reprezintă o probă stndardizata de examinare. În domeniul relațiilor publice, testul, ca formă de cunoaștere a „pulsului” publicului, seamăn cu investigația care se face prin ancheta cu chestionar. Deci, oferă posibilitatea organizației care utilizează testul de a afla opinia publicului respectiv, de a colecta o serie de date menite să ducă la îmbunătățirea activității organizației respective.

Metoda comparativă este, de fapt, studiul comparativ care poate fi efectuat în raport cu alte unități similare ca profil. Modul de organizare, de funcționare, modalitățile de publicitate, de organizare a diferitelor acțiuni de relații publice etc. Metodă este foarte apropiată de observare, numai ca terenul de activitate se găsește în diferite organizații de același profil (alimentar, confecții, industrial s.a.).

Măsurarea și interpretarea datelor

Ca cercetarea (indiferent de metodele utilizate și aplicate la specificul domeniului, în cazul de față, la problematica relațiilor publice) să aibă un caracter științific, este necesar ca datele colectate să fie analizate, măsurate și interpretate cu discernământ pentru a conduce la concluzii realiste, concretizate în măsuri oportune, menite să conducă la îmbunătățirea activității care a constituit obiectul cercetării.

În final, trebuie să se constituie "dosarul cercetării", care să cuprindă toate elementele cu privire la cercetarea efectuată (organizare, colectivul de cercetare cu sarcinile fiecărui membru, tematica urmărită, dată, oră, locul, instrumentele utilizate, metoda/metodele aplicată(e), diferite procese-verbale ale ședințelor de lucru s.a.). Acest dosar va fi necesar ca punct de reper, de comparație pentru cercetările viitoare. Este, de fapt, un act deontologic legat întotdeauna de orice act de cercetare științifică.

În eleborarea cercetării și a campaniilor de relații publice relationistii trebuie să opereze cu semnificațiile corecte și a altor termeni des întâlniți în domeniul de care se ocupă, astfel, alături de sintagma "relații publice" în practică domeniului apar și noțiunile de eveniment, campanie său program.

Evenimentul este o întâmplare de scurtă durată. El ocupa un interval de timp precis, răspunde numai unui obiectiv și vizează unul sau mai multe publicuri bine determinate. Poate cuprinde obiective specifice de mai mică anvergură și cu caracter punctual.

Campania se întinde pe o durată mai mare, dar, la fel ca evenimentul, are un început și un sfârșit bine delimitate. Aceasta este alcătuită dintr-o sumă de evenimente sau alte acțiuni specifice de relații publice, obiectivele ei sunt mai largi și implică o gamă largă de categorii de public.

Programul, la fel ca în cazul campaniei, este format din mai multe evenimente și acțiuni de relații publice, dar nu are termen clar de finalizare. El poate fi revăzut și modificat periodic și poate continua atâta timp cât se considera că este necesar.

1.2. Legatura dintre publicitate, credibilitate si manipulare

Influența publicității poate cunoaște două sensuri opuse ca efect, pozitiv sau negativ. Așadar, din posibilitarea de a influienta comportamenul consumatorlui spre un anumit produs/serviciu prin promovare, se naște și conceptual de manipulare în publicitate.

Legătura dintre publicitate și manipulare este reprezentată de tehnicile de promovare utilizate în publicitate, tehnici ce au scopul de a stimula comportamentul consumatorului de a se orienta spre un produs/serviciu anume.

Prin faptul că rolul publicității este acela de a prezenta o imagine cât mai reprezentativă în care se scot în evidență doar caracteristicile positive ale produsului/serviciului promovat

Dincolo de rolul de mesager al informațiilor, publicitatea folosește argumente simple, cauta să demonstreze că produsul pe care-l promovează aeste "cel mai vândut", "cel mai ieftin", "cel mai sigur", “cel mai bun” cumpărat de  personalitatea x mărturisit de  cumpărătorii y, cucerindu-le încrederea.

Toate au la bază concepte ca: influență, putere, intenționalitate, comunicare, schimbare, atitudine, comportament, așa cum sunt tratate de sociologie sau științele comunicării.

Toate sunt procese de comunicare. Toate sunt procese de influențare. Toate procesele de comunicare implică schimbarea, dar adesea schimbarea survenită ca urmarea a unui proces de comunicare este echivalentă cu influența. După prezența sau absența intenționalității și după tipul de efecte previzibile sau aleatorii, toți acești termeni comportă multe nuanțe care îi diferențiază.

Spre deosebire de celelalte procese amintite, manipularea este un act care se instalează în mod irațional. Dacă în cazul persuasiunii și publicității cel influențat este conștient într-o mică sau mare măsură că se încearcă influențarea lui, în cazul manipulării, acest lucru nu se întâmplă. În cazul în care se întâmplă, nu mai este vorba despre manipulare. Este o acțiune ratată. Este doar o tentativă.

Tehnicile de manipulare sunt multe și continuă să apară altele noi, nuanțate și personalizate în funcție de cel ce le pune în aplicare, trecerea timpului scoțând la lumină altele și altele. Mecanismul lor de funcționare este însă în principiu cel cuprins în diferite tehnici. Pentru manipularea maselor este nevoie de mecanisme complicate și de o conturare diferită a realității prin acordarea unor argumente credibile.

Prin urmare, creatorii de publicitate utilizeazaun întreg set de mijloace și procedee: folosesc metafore hiperbolice, simbolism grosolan, supra expresivitate, culori stridente, semnal muzical puternic accentuat. Publicitatea nu mai căpăta rolul de a informa, de a transmite conținutul, ci de a seduce, așadar de a manipula.

CAPITOLUL II. PUBLICITATEA ÎN MEDIUL TRADIȚIONAL VS. PUBLICITATEA ÎN MEDIUL VIRTUAL

Specialiștii din domeniul publicității utilizează cuvinte tipărite, cuvinte vorbite, imagini și combinații ale acestor forme de comunicare pe care le plasează atât în media controlate, cât și în media necontrolate, transpuse atât în mediul virtual cât și în cel tradițional.

2.1. Publicitatea în mediul tradițional

Într-o organizație, cea mai importantă resursa pentru derularea în cele mai bune condiții a activității pe care organizația o percede este resursa umană, relațiile dintre angajați indiferent de nivelul ierarhic.

În acest sens, cuvintele tipărite, cuvintele rostite și imaginile de cuvinte sunt elementele care prezintă o importanță majoră în ceea ce privește buna funcționare din punct de vedere intern, a unei organizații.

Cuvintele tipărite reprezintă tehnicile și metodele de comunicare din interiorul organizației. Aceste metode de comunicare pot fi:

Publicații ale organizațiilor

Scrisorile

Inserturi și anexe

Discursuri tipărite și note cu poziție oficială

Aviziere pentru știri, note, anunțuri

Din categoria cuvintelor rostite pot fi enunțate întâlnirile sau adunările, cât și conferințele și birourile purtătorilor de cuvânt cumenirea de a personaliza organizația, de a dovedi deschidereaei spre dialog și de a face comunicarea maiconvingatoare, îndeosebi ca urmare a contactului directcu auditoriul.

Imagini și cuvinte.Folosirea lor combinată este făcută posibilă de noile mijloace de comunicare. Cele mai utilizate modalități sunt:

Teleconferințele

Televiziunea

Prezentări de videocasete, filme și diapozitive

Principalele avantaje de comunicare pe care le oferă sunt: combina impactul imaginii, sunetului subiectului și mișcării cu culoarea și muzica; prezintă idei care implică mișcare, ce nu pot fi descrise eficient în scris sau cu mijloace audio; prezintă evenimentele în mod credibil; arata procese care, în mod normal, nu pot fi văzute cu ochiul liber; permit spectatorilor să vadă cu ochii proprii: "a vedea înseamnă a crede" etc.

Media pentru publicul extern

Mass-media (ziare, reviste, publicații comerciale, posturi de radio, televiziunea clasică și prin cablu, cărți etc) sunt canalele cele mai economice și mai eficace de comunicare cu un public numeros și foarte dispersat deoarece:

pătrund aproape în orice cămin și loc de muncă;

constituie componentele principale ale sistemului public de informare, un sistem în care relationistii joaca un rol important.

Ziarele reprezintă un principal mijloc al sistemului de informare publică, întrucât au o mare capacitate de diseminare a informatiilor si de canalizare a interesului publicului spre problemele importante și reprezintă principalul mijloc de contactare a publicului foarte fragmentat și specializat;

Revistelesunt considerate "principalul mijloc de comunicare național".Ele apar într-o mare varietate ca tematica (cu un conținut general sau specializat) și publicurilor cărora li se adresează (publicuri foarte largi sau publicuri-tinta înguste) ceea ce permite relationistilor (după o analiză atentă a cititorilor revistei vizate, formulei editoriale, conținutului reclamelor și pieței pe care o servește) să țintească un mesaj specific spre un public specific, mult mai economic decât cu alte media.

Radioul are o importanță deosebită în sistemul de informare publică, însă odată cu apariția televiziunii acest mod de informare a reprezentat un declin.

Televiziunea reprezintă principalul mod de transmisie ce poate influienta opinia publică din întreaga lume prin realizarea unui amalgam de ficțiune și realitate servite tuturor telespectatorilor. Televiziunea este un mijloc de comunicare care permite utilizarea concentrată, într-un singur mesaj, a cuvântului tipărit și rostit, a imaginilor în mișcare, a culorii, a muzicii, animației și efectelor sonore, ceea ce îi conferă o putere nemăsurată.

În concluzie, toate aceste tehnici mass media sunt posibile doar cu ajutorul omului, a unui specialist în publicitate iar rezultatele din urma unei utilizaii ale acestora sunt condiționate de bună cunoaștere a specialistului în domeniul publicității și utilizarea corespunzătoare a acestoa.

2.2. Publicitatea în mediul virtual

Sistemul de comunicație al întreprinderii moderne implica utilizarea, pe de-o parte, a unor forme variate de informare și stimulare a consumatorilor, menite să prezinte întreprinderea, produsele și serviciile sale, dar și să provoace o serie de modificări favorabile în mentalitatea și obiceiurile de consum ale acestora; pe de altă parte, presupune stabilirea unei comunicații efective cu proprii ei salariați, cu acționarii și furnizorii săi, cu mediile financiare și cele ale puterii publice etc. Se poate deci aprecia că pluritatea mediului în care întreprinderea acționează determina coordonatele și parametrii sistemului său de comunicație, în cadrul căruia își va desfășura activitatea promoționala.

Internetul, abordat din perspectivă tehnologică, prezintă implicații majore asupra mediului socio-economic, în special asupra firmelor și instituțiilor, prin transformările structurale, comportamentele și manageriale pe care le impune. Pe de altă parte, se pune problema susținerii de către Internet a transformărilor pe care le-a generat. Aceasta înseamnă că, prezența pe piața virtuală a actanților este, în același timp, consecință și cauză a dezvoltării tehnologiei, dar și a mediului de comunicare. Mediul creat prin Internet, www, wireless și mobile knowledge oferă oportunitatea integrării într-o singură infrastructură a elementelor ce caracterizează principalele instrumente ale comunicării, managementului și marketing-ului. Spațiul virtual reprezentând o modalitate prin care firmele mici se pot dezvolta și pot genera avantaje competitive majore în lupta concurențială acerba de pe piața globală.

Activitatea promoționala pe Internet este redată de totalitatea acțiunilor prin intermediul cărora se realizează un complex flux de informații, idei, mesaje către întreprinderi și mediul exterior.

2.2.1. Structura activității promoționale online

În vederea valorificării capitalului promoțional, întreprinderea are posibilitatea de a alege, dintr-o gamă extrem de variată de tehnici specifice, pe acelea pe care le consideră a fi cele mai potrivite cu obiectivele, dar și cu disponibilitățile sale financiare. Fundamentarea strategiei promoționale necesita prin urmare, din partea specialiștilor, o bună cunoaștere a întregului arsenal de tehnici de promoționale.

Activitatea promoționala în cazul magazinelor virtuale cuprinde :

Publicitatea

Fără să beneficieze de o definiție care să reunească toate laturile funcției, importanței și locului sau în activitatea întreprinderii (în politica de piață a acesteia), se poate totuși aprecia că, în esență, publictatea cuprinde toate acțiunile care au drept scop prezentarea indirectă (nepersonala) – orală sau vizuală – a unui mesaj în legătură cu un produs, serviciu, marca sau firma de către orice susținător (plătitor identificat). Cu alte cuvinte, prin acțiunile publicitare întreprinderea urmărește să asigure o cuprinzătoare informare a publicului în legătură cu activitatea, cu produsele și serviciile sale, cu mărcile sub care acestea sunt prezentate pe piață, să-l convingă și să-l determine în efectuarea actului de cumpărare.

Promovarea vânzărilor presupune utilizarea acelor mijloace care au rolul de a stimula, pe termen scurt, cererea pentru un produs și de a asigura crearea de trafic în punctul de vânzare. În realizarea acestor deziderate, rolul cel mai important revine distribuitorului, promovarea vânzărilor, fiind percepută rareori ca o componentă a demersului strategic al anunțătorului.

Promovarea vânzărilor, consta așadar în acțiuni promoționale ce aduc consumatorului avantaje economice sau materiale, imediate (reduceri de preț, oferte speciale, bonificații, rabaturi).

Relațiile publice sunt activități specifice, de natura calitativă și pe termen lung, menite să îmbunătățească imaginea produsului, serviciului, organizației.

Din punct de vedere conceptual, relațiile publice reprezintă un ansamblu de mijloace folosite de către instituții și întreprinderi pentru a crea mi climat de încredere și simpatie în rândul propriului personal, precum și în rândul publicului. Considerate de marea majoritate a specialiștilor drept un instrument privilegiat al comunicațiilor corporative, relațiile publice nu urmăresc inducerea unor efecte imediate. Utilizarea lor ca tehnică de promovare a imaginii unei organizații pornește de la premisa că un climat favorabil contribuie indirect la obținerea unor mai bune rezultate viitoare.

2.2.2. Instrumente de promovare în marketingul electronic

În calitate de componentă a sistemului de comunicație al firmei cu mediul, promovarea face practice legătura între activitățile acesteia, reflectate în produs, preț, și distribuție și clienții săi, efectivi sau potențiali. O astfel de poziție determina locul și rolul politicii promoționale în cadrul mixului de marketing, conținutul său fiind puternic marcat de caracteristicile serviciilor, ale sistemului de creere și livrare, pe de-o parte, și de particularitățile comportamentului de cumpărare, pe de altă parte.

Marketingul pe Internet prezintă particularități în ceea ce privește integrarea new media în mix-ul de marketing, fapt ce determină apariția unor noi concepte cum ar fi: marketing viral (imită procesul de virusare), viral mobile marketing, marketing tranzacțional, marketing conversațional, internet marketing, marketing digital, marketing interactiv. Toate acestea fiind modalități de atragere a foarte mulți clienți cu niște costuri foarte reduse. Marketing prin Internet înseamnă optimizare pentru google și alte motoare de căutare a site-ului, mentenanța site-ului, păstrarea unui aspect dinamic și profesional al site-ului. De asemenea, marketingul pe Internet presupune un webdesign reușit, o bază de date cuprinzătoare, link-uri, utilizarea unor materiale promoționale interactive, dezvoltarea vânzării personale etc.. Marketingul on-line oferă oportunitatea realizării de "broșuri interactive" care permit potențialilor clienți să aleagă ce informație doresc și când doresc, precum și a difuzării de mesaje individualizate.

Comunicarea de marketing, alcătuită din cele două componente comunicarea promoțională (publicitate, promovarea vânzărilor, relațiile publice, forța de vânzare și marketingul direct) și comunicarea continuă este fundamentată, în prezent, mai mult pe argumente emoționale decât pe argumente raționale. Aceasta deoarece promovarea în mediul on-line nu este simplă. Apăr o serie de probleme în folosirea instrumentelor tradiționale de comunicare, cum ar fi publicitatea sau relațiile publice, la care se adaugă noi abordări, cum ar fi motoarele de căutare, comunitățile virtuale, programele afiliate sau monitorizarea oculară. De altfel, nu este ușor pentru potențialii vizitatori să afle despre existența unui anumit site și să facă diferența între diversele oferte de pe website-urile concurenței.

Comunicare marketing în mediul on-line se bazează pe interactivitatea și pe dublul sens al comunicării. Prin intermediul Internetului se pot comunica o multitudine de informații multimedia, utilizând cuvintele, pozele, graficele și sunetele. În cadrul instrumentelor de promovare, pentru fiecare tehnică: publicitatea, promovarea vânzărilor, relațiile publice, utilizarea mărcilor, și manifestările promoționale, exista mijloace de promovare, precum:

pentru publicitate mijloacele de promovare utilizate sunt: publicitate media, publicitate prin tipărituri;

pentru promovarea vânzărilor: reduceri temporare de preț, prime și cadouri, jocuri, loterii, operațiuni cu caracter gratuit (eșantioane, degustări, demonstrații practice, încercări gratuite, merchandising);

pentru relații publice: articole de profil, conferințe de presă, interviuri, dineuri, seminarii, simpozioane, discursuri, turnee mediatizate, deschiderea de muzee, imprimarea unor produse, festivaluri, spectacole itinerante;

pentru utilizarea mărcilor: marca de fabrică, marca de comerț, de serviciu, figurala, sonora, combinată, etc.;

în cadrul manifestărilor promoționale: târguri, expoziții, forme de sponsorizare.

Printre suporturile de promovare, exista căi de transmitere  a informațiilor precum: presa, cotidiană și periodica, cataloage, prospecte, pliante, broșuri, TV, radio, cinematograf, panouri publicitare, afișe, însemne luminoase, mijloace rutiere.

În marketingul electronic, instrumentele de promovare sunt:

Publicitatea

Publicitatea pe internet este o metodă în continuă dezvoltare, adoptată de tot mai multe companii cu scopul de a câștiga notorietate și de a atrage clienți. Publicitatea pe internet a devenit din ce în ce mai mult o metodă prin care agenții economici își pun în valoare, pe o piață concurențială, produsele și serviciile.

Site-urile web

Site-ul reprezintă un important instrument strategic de comunicare marketing în mediul on-line deoarece prin individualizare și interactivitate permite dezvoltarea afacerii și atingerea de performanțe înalte, datorită: atragerii clienților, fidelizării clienților, creșterii cererii de postare de bannere publicitare etc.. Web-ul poate eficientiza operațiunile și reduce costurile, postarea diferitelor informații (comerciale, financiare) necesare clienților fiind totodată și o cale de dezvoltare a stocului relațional al firmei. Dar firmele trebuie să conștientizeze că site-ul este un instrument strategic de (comunicare) marketing și că se impune fundamentare, elaborarea și implementarea unei strategii generale pe termen lung. Un site utilizat drept instrument de (comunicare) marketing este acel site care:

¾ vinde și aduce consumatorul cât mai aproape de decizia de cumpărare, prin comunicarea ofertei complete și instrumente utile;

¾ oferă suport clienților;

¾ promovează tehnologia;

¾ este interactiv, înregistrând opiniile și satisfacțiile/insatisfacțiile clienților („dacă ați fost mulțumiți, scrieți-ne”, „dacă nu ați fost mulțumiți, scrieți-ne neapărat. Părerea dvs. contează”).

Reușita unui site este dată de trafic, de feedback-ul vizitatorilor și angajaților care folosesc aplicațiile dezvoltate de respectivul site.

Marketingul prin e-mail

Instrument de prospectare, fidelizare și informare, marketingul prin e-mail este canalul de marketing direct cel mai rapid, mai economic și mai eficient. Volumul prezintă metodele de obținere a bazelor de date despre clienții potențiali, etapele și secretele conceperii și realizării mesajelor, precum și aspectele tehnice esențiale ale e-mailingului, permițându-le actorilor din domeniul marketingului direct „tradițional” să integreze în mod eficient e-mailul în strategia lor de comunicare multicanal.

Marketingul viral

Tehnicile de marketing viral conduc la creșteri spectaculoase ale notorietății unei mărci, a unui serviciu sau produs, printr-un proces de transmitere de la o persoană la alta (analog felului în care se transmit virușii). Marketingul viral și publicitatea virală se realizează prin intermediul internetului, transmițându-se prin diferite metode: opțiuni în site-uri (send to a friend), din e-mail-uri (forward), Instant Messaging (mass messages), publicarea pe blog-uri. Termenul de publicitate virală se referă la ideea că oamenii vor vizita și vor împărtăși un conținut distractiv, această formă de publicitate fiind de obicei sponsorizată de un brand, care caută să popularizeze un produs sau un serviciu. Aceste reclame virale sunt adesea de forma unui clip amuzant, a unui joc flash interactiv, a unor imagini sau chiar texte.

Marketingul viral este popular datorită ușurinței cu care sunt executate campaniile, a costului relativ scăzut, a target-ului bun, și a ratei de răspuns rapide. Principalul avantaj al marketingului viral este abilitatea acestuia de a obține un număr mare de oameni interesați, cu o investiție minimă. Dezavantajul este că uneori mesajele pot arăta că e-mail-uri spam, existând astfel riscul de a distruge imaginea brand-ului. Termenul de marketing viral a fost adoptat de Steve Jurvetson în 1997 pentru a descrie obiceiul celor de la Hotmail de a atașa o reclamă în e-mail-urile transmise către utilizatori. Presupunerea era că dacă o astfel de reclamă ajunge la un utilizator, acesta va deveni “infectat” și atunci poate “infecta” alți utilizatori.

Marketingul de afiliere

Marketingul prin afiliere poate fi o altă metodă eficientă de a orienta vizitatori pe platforma unui site de pe alte site-uri de afiliere.

Marketingul afiliat, utilizează un site pentru a trimite trafic pe altul, este o formă a marketingului online, care în mod frecvent este desconsiderată de comercianți. Cu toate că motoarele de căutare, e-mail-urile și RSS captează o atenție mai mare din partea comercianților online față de marketingul afiliat, membrii afiliați continuă să joace un rol semnificant în strategiile de vânzări online.

2.3. Strategii promoționale utilizate în mediul virtual și tradițional

Importantă și utilitatea desfășurării de către întreprinderile modern, în cadrul relațiilor de piață a unei simple activități promoționale sunt în present unanim acceptate. Problemele cele mai dificile în legătură cu aceste activități se referă la modalitățile concrete de acțiune, și mai ales, la realizarea unui dozaj corespunzător (de dorit, optim) al diferitelor variabile promoționale, pentru că acțiunea lor conjugate să conducă la rezultatele lor cele mai bune. În această privință, se cer analizate atent, atât caracteristicile care definesc importantă și determină eficienta fiecărei component promoționale în parte (în cadrul acestora, a fiecărui instrument specific de acțiune), cât și efectele interacțiunii lor. Sistemul de indicatori ce poate servi unei astfel de analize cuprinde: natura mesajului, audiență și credibilitatea în rândul publicului, flexibilitatea și durata de acțiune, bugetele necesare și controlul asupra rezultatelor.

Tabel nr. 1.1. Caracteristicile activităților promoționale

Balaure V., Marketing, Editia a II-a revazuta si adaugita, Ed. Uranus, Bucuresti, 2002, p. 483

Astfel, la nivelul obiectivelor urmărite prin desfășurarea activității promoționale, întreprinderea poate opta pentru orientarea eforturilor în direcția promovării imaginii sale globale în cadrul mediului extern, al pieței, sau pentru promovarea exclusive a produsului (serviciului) oferit pieței. În cadrul strategiei de extindere a imaginii întreprinderea, în contextual sau sub denumirea unei mărci recunoscute și consolidate pe piață, poate oferi și alte produse sau servicii, scoțând ca și aceasta să întrunească aceasi adeziune în rândul consumatorilor șiș a se bucure de prestigiul cucerit de marca existenta.

Variantele menționate pot servi, în continuare, pentru formularea unor strategii derivate, respective: de informare în cadrul pieței, de stimulare a cererii, de diferențiere a ofertei, de stabilizare a vânzărilor, etc. Se poate observa, chiar și numai din enunțarea lor, ca ele se corelează direct cu obiectivele mai generale ale întreprinderii și presupun obiective specific care pot contribui la realizarea obiectivelor strategice de ansamblu ale întreprinderii.

Modul de desfășurare a activității promoționale constituie un alt criteriu de diferențiere a opțiunilor strategice ale întreprinderii. În acest caz, se pot avea în vedere fie desfășurarea unei activități promoționale permanente – care presupune eforturi financiare importante, fie desfășurarea cu intermitență a unor acțiuni promoționale, dictate de factori de sezonalitate, de anumite situații conjuncturale, etc. Acestea din urmă iau, uneori, forma campaniilor promoționale (de pildă, pentru promovarea produselor specific unui anumit sezon calendaristic, pentru articole ce fac obiectul unor soldari, a celor destinale consumului ocazionat de desfășurarea unor evenimente special etc.).

În ceea ce privesc strategiile promoționale în mediul online situația e diferită. Un agent economic ce dezvoltă o afacere pe Internet, ce vinde produse unor clienți pe baza comenzilor primite va putea realiza statistici cu cele mai căutate produse, perioadele în care sunt solicitate, tendințele cumpărătorilor, caracteristicile cumpărătorilor și evident, valoarea tranzacțiilor efectuate de către fiecare client în parte. Mai mult decât atât, informațiile oferite de fiecare site despre produsele, identitatea, valorile, cultura și misiunea firmei reprezintă surse pentru realizarea diferitelor studii de piață ale partenerilor de piață. Ceea ce înseamnă că site-ul este și un important instrument de prospectare a pieței. Importanța prezenței oricărui agent economic pe piața virtuală este relevată de gradul de dezvoltare și de potențialul extraordinar al acestei pieței. Astfel că pentru orice firmă care vrea să țină pasul cu cerințele și exigențele pieței globale în permanentă expansiune, în care importanța timpului crește într-un ritm exponențial, iar procesul de diferențiere și individualizare devine tot mai dificil, site-ul trebuie să fie un important instrument strategic de marketing (și comunicare). Marketingul modern impune utilizarea site-ului din această perspectivă, deoarece un avantaj competitiv durabil derivă din capacitatea excelentă a firmei de a realiza produse și servicii de calitate și conforme cerințelor și exigențelor pieței, dar și din calitatea superioară a procesului de afaceri.

Fundamentarea de strategii de dezvoltare care au drept componentă de bază web-ul este mult mai facilă și oportună pentru firmele care își desfășoară activitatea doar pe piața virtuală, deoarece aceasta nu presupune un efort deosebit. Însă, acest proces este mult mai dificil pentru firmele care au dezvoltat în secundar afacerea și pe Internet sau pentru cele care au doar o pagină de prezentare a firmei. Pentru aceste companii elaborarea strategiei de dezvoltare pe piața virtuală necesită o abordare integratoare a strategiei globale a firmei, ținând cont că strategia de dezvoltare pe piața virtuală trebuie să fie compatibilă și complementară cu cea elaborată pentru activitatea desfășurată în mediul fizic. Astfel că, în spatele fiecărei campanii publicitare pe Internet trebuie să existe și o campanie de marketing, care să dezvolte campania publicitară și să fructifice rezultatele acesteia.

În concluzie, strategia de dezvoltare a firmei trebuie să fie fundamentată pe ideea creării unei adevărate valori pentru clienții firmei, plecând de la studiile de piață realizate cu privire la identificarea utilizatorilor unui site său serviciu și comportamentul lor online, pe baza informațiile obținute prin intermediul site-ului web de la clienții și vizitatorii acestuia.

CAPITOLUL III.

STUDIU PRIVIND INFLUENTA COMERȚULUI ELECTRONIC ȘI A INSTRUMENTELOR ONLINE VERSUS COMERȚUL TRADIȚIONAL

Noile tehnologii ale comunicării au schimbat semnificativ “fizionomia” actului comercial, deschizând porți nebănuite de acces pentru purtătorii de cerere spre piața globală. Unul dintre cele mai inovatoare instrumente în această ordine de idei s-a dovedit a fi internetul. Dezvoltat inițial ca o rețea închisă, creată de armata Americană pentru securizarea informațiilor sale, astăzi internetul a devenit un instrument la îndemâna tuturor, oferind de la transferul de date și informații până la căutare și jocuri în rețea, implicarea tuturor persoanelor interesate într-un sistem de comunicație la nivel planetar.

3.1. Prezentarea generale a S.C. Dante Internațional S.A.

Magazinul eMAG este o companie din România care se ocupă cu vânzarea online de echipamente și componente în domeniul IT fiind înregistrată la Registrul Comerțului sub denumirea S.C. Dante Internațional S.A.

3.1.1. Date generale

eMAG și-a început activitatea în anul 2001 ca un magazin online de sisteme de calcul și produse de birotică. eMag deține 10 showroom-uri, în București, Iași, Ploiești, Cluj-Napoca, Galați, Timișoara, Constanța, Craiova, Brașov și Oradea.

În acest sens, ușor, ușor s-a dezvoltat și ramura comerțului electronic, mai exact posibilitatea de a face cumpărături online, deci fără a fi nevoie de deplasare într-un magazin.

În ceea ce privesc activitățile de comerț electronic la eMag, acestea tind să evolueze în ceea ce privesc vânzările în comerțul electronic, piața eMAG fiind într-un stadiu de continuă maturizare.

Compania eMAG, deținuta în prezent în proporție de 51% de către Asesoft Distribution, restul acțiunilor aparținând fondatorilor, Rado Apostolescu, Bogdan Vlad și Dan Teodorescu este cel mai mare retailer online de pe piața locală. 

Lansat în 2001 ca un magazin online de sisteme de calcul și produse de birotica, cu o gamă redusă de produse eMAG este unul din pionierii pieței de comerț electronic din România.

Triplarea afacerii aproape an după an a atras mărirea accelerată a echipei și schimbarea sediului de patru ori în cinci ani, în prezent regăsindu-se în Grant Shopping Center – Șoseaua Virtuții, nr. 148, sector 6, București.

3.1.2. Structura organizatorică și personal

Echipa eMAG are are aproximativ 600 de angajați organizați în mai multe departamente: vânzări retail, vânzări corporate, logistică, programare, marketing, service, administrativ. Structura organizatorică a companiei Dante Internațional se prezintă sub următoarea structura (conform Anexei Nr. 1):

Departament Vânzări Retail

Este departamentul care se ocupă de preluarea, procesarea cât mai rapidă și finalizarea comenzilor de produse destinate utilizatorilor individuali sau firmelor de mici dimensiuni. Membrii acestui departament asigura asistența tehnică clienților pentru alegerea optimă a produselor.

Departament Vânzări Corporate

Companiile medii sau mări, apelează la experiența echipei în dezvoltarea de proiecte, participarea la licitații sau elaborarea de oferte speciale. Aici se oferă și suport tehnic pentru configurarea de soluții complexe IT și de comunicații.

Departament Logistica

Departamentului de Logistică coordonează lanțul aprovizionare de gestiune si livrare asigurând astfel livrarea comenzilor într-un interval optim. Livrările în București se realizează prin intermediul parcului auto propriu iar expedițiile în țară, prin intermediul unui curier rapid, tip door-to-door.

Departament Service

Echipa de tehnicieni care formează departamentul de Service răspunde cu promptitudine tuturor solicitărilor și menține legătura cu reprezentantele marilor producători pentru optimizarea timpilor de rezolvare a evenimentelor de service apărute în perioada de garanție sau post-garantie.

Departament Marketing & PR

În cadrul departamentului de Marketing & PR sunt stabilite strategiile de comunicare ale eMAG.ro și, tot aici, sunt gândite campaniile de marketing pentru produsele și serviciile oferite atât de către site-ul eMAG.ro cât și de compania eMAG în sine.

Calitatea serviciilor oferite DE s.c. Dante Internațional S.A., cât și orientarea către client au propulsat magazine eMAG în poziția curentă de lider, cu aproximativ 340 de angajați în anul 2011, ajungând să crească până la un număr de 576 în anul 2013.

Evoluția angajaților magazinului eMAG a cunoscut următoarea structura:

Tabel nr. 3.1. Evolutia angajatilor eMAG

Sursa: http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html – Site-ul oficial al Ministerului

Finantelor Publice

Se observă o creștere semnificativă în fiecare an din perioada analizată. Atât în anul 2012, cât și în 2013 numărul angajaților a crescut, ajungând la un număr de 576 angajați.

Figura nr. 3.1. Evolutia angajatilor eMAG

Sursa: http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html – Site-ul oficial al Ministerului

Finantelor Publice

Așadar, având în vedere figura nr. 2.1.1. se observă evoluția pozitivă a numărului de angajați din cadrul magazinului eMAG. Cei mai mulți angajați se înregistrează în anul 2013, iar cel mai mic număr de angajați în magazinul eMAG sunt în anul 2011.

3.1.3. Portofoliul de produse și servicii

Dacă la începutul funcționarii magazinului eMAG, acesta activă ca magazin online oferind în gama de produse și servicii sisteme de calcul și produse de birotică, evoluția și dezvoltarea permanentă a dus la mărirea gamei de produse ofertata, dublată de acumularea de competente de consultanță și implementare de soluții complexe.

Așadar, eMAG are în prezent un portofoliu în care se regăsesc atât produse și soluții IT și de comunicații, cât și echipamente electronice high-end. Ponderea principală a vânzărilor este constituită de echipamentele IT&C, urmate de aparatura electronică: notebook-uri, produse LCD, LCD TV, monitoare și proiectoare, aparate foto și video, componente, soluții pentru imprimare. 

Având în vedere acestea, principalele servicii în vederea realizării ofertei în condiții de calitate sunt:

30 de zile drept de retur

Serviciul “30 de zile drept de retur” este serviciul ce le da clienților posibilitatea să testeze produsul și să îl returneze în cazul în care acesta nu este mulțumit de produs/serviciu. Serviciul este valabil atât pentru persoanele fizice cât și pentru persoanele juridice ce au achiziționat produse de la eMAG.ro (Dante Internațional SA). Returul produselor se face personal, la unul din Showroom-urile eMAG sau prin serviciul de curierat agreat, Fan Courier. Produsele din categoria Electrocasnice Mari se pot returna doar sigilate și doar prin curierul agreat.

Asamblare component

Serviciul “Ambalare component” oferă calitate garantată prin faptul că toate sistemele PC Serioux, precum și cele personalizate – pe componente, sunt atent asamblate și verificate în departamentul specializat eMag.

 Asamblarea sistemelor desktop este realizată de către specialiștii eMAG în cele mai bune condiții, utilizând brățări antistatice. Toate sistemele asamblate de eMAG sunt supuse unor teste specifice pentru a verifica performanta acestora.

Cardul Cadou

Cardul Cadou eMAG este un cupon cu valoare emis de eMAG.ro și poate fi utilizat numai la eMAG.ro, atât pentru produse vândute și livrate de eMAG, cât și pentru produsele ofertate de partenerii din eMAG Marketplace (cu excepția asigurărilor RCA și de călătorie).

Deschiderea coletului la livrare

Un alt serviciu ce stârnește interesul de vânzare “Deschiderea coletului la livrare”, service ce oferă clientului posibilitatea de a deschide coletul pentru a se asigura că produsul primit este în conformitate cu ceea ce acesta a solicitat.

Livrare în aceeași zi

Sub sloganul “La eMAG azi comanzi, tot azi primești”, serviciul “Livrare în aceeași zi!” oferă un plus cumpărătorilor din orașul București oferindu-le produsul în ziua în care acesta este comandat, dacă comandă este efectuată în intervalul Luni – Vineri.

Procesare foto CEWE

eMAG și CEWE pun la dispoziția utilizatorilor serviciul de procesare a fotografiilor din format digital, prin intermediul căruia clienții au posibilitatea de a-și printa amintirile sub formă de fotografii, Cewe Fotocarte sau produse cadou personalizate.

Totodată, cu ajutorul  aplicației eMAG Fotolumea Mea, clienții beneficiază de numeroase produse și servicii fotografice, precum:

fotografii premium și standard, postere;

realizarea propriei Cewe Fotocarte – fotografii în formă de carte – în doar 3 minute;

personalizarea cu fotografiile lor a diferitelor obiecte cadou precum cani, tricouri, etc.;

felicitări personalizate;

fotografii pe pânză;

calendare, mousepad.

Renunțarea la cumpărare 

Consumatorul are dreptul să notifice în scris comerciantului că renunță la cumpărare, fără penalități și fără invocarea unui motiv, în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea produsului său, în cazul prestărilor de servicii, de la încheierea contractului.

Ridicarea gratuită a produsului vechi

Prin exprimarea acordului explicit în coșul de cumpărături, clienții pot beneficia de ridicarea produsului vechi de acasă, în momentul livrării la domiciliu a produsului nou. Programul de colectare este valabil pentru toate produsele vândute de eMAG din categoriile: aparate frigorifice, mașini de spălat rufe, aragazuri, mașini de spălat vase, mașini de spălat vase incorporabile, aparate frigorifice incorporabile, mașini de spălat rufe incorporabile și aparate de aer condiționat.

Finanțare în rate prin Ecredit

O nouă modalitate de finanțare, clienții având posibilitatea de a aplici online pentru credit pentru a cumpăra rapid și confortabil produsele eMAG dorite;

Plată prin iTransfer

iTransfer este o metodă de plată ce permite finalizarea tranzacției online direct din interfața de internet banking.

Așadar, având în vedere diversitatea produselor oferite cât și a serviciilor, magazinul eMAG pune în valoare necesitatea și preferințele clienților, fidelizandu-i prin promoții, cadouri și beneficii complexe.

3.1.4. Situația economico financiară în perioada 2011 – 2013

Analiza ca metoda de cercetare constă în descompunerea unui fenomen în părțile sale component. Prin metode specifice se cercetează fiecare parte componentă, se stabilesc relațiile cauzale, factorii care le generează și se formulează concluziile activității viitoare.

Analiza economico – financiară reprezintă un ansamblu de concept, tehnici și instrumente care asigura tratarea informațiilor interne și externe, în vederea formulării unor aprecieri pertinente referitoare la situația unui agent economic, la nivelul și calitatea performanțelor sale, la gradul de risc într-un mediu concurențial dinamic.

Pentru a realiza o analiză eficientă trebuie să ținem cont de principalii indicatori bilanțieri calculați pentru trei perioade calendaristice, respectiv pentru anul 2011, 2012 și 2013.

Astfel, vor fi prezentați indicatori precum: cifra de afaceri, veniturile, cheltuielile și profitul, rezultatul exercițiului (indicatori obținuți în anii 2011, 2012 și 2013), după cum urmează:

Evoluția cifrei de afaceri

Cifra de afaceri reprezintă suma totală a veniturilor din operațiuni comerciale efectuate de o entitate economică într-o perioadă de timp determinată. Matematic, cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor aferente serviciilor prestate precum și a altor venituri rezultate din exploatare.

Cifra de afaceri a magazinului eMAG în perioada 2011 – 2013 este prezentată în tabelul 3.2.

Tabel 3.2. Evoluția cifrei de afaceri în perioada 2011 -2013

Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului,

http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html

Potrivit tabelului 2.2.1., cifra de afaceri a magazinului eMAG în perioada analizată a avut o creștere treptată în anul 2012 și 2013. Aceasta a crescut din 2011 de la 621423342 RON, la 831139729 in anul 2013.

Graficul nr. 3.2. arată creșterea treptată a cifrei de afaceri în perioada analizată, cea mai mică valoare a acesteia a fost înregistrată în anul 2011, cu o valoare de 621423342 RON, iar cea mai mare valoare a cifrei de afaceri în perioada 2011 – 2013 a fost realizată în anul 2013, adică de 831139729 RON.

Figura nr. 3.2. Evoluția cifrei de afaceri

Sursa: http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html

Asadar, creșterea totală a cifrei de afaceri pentru perioada analizată este de 209716367 RON, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 30%.

Evoluția veniturilor

Veniturile unei companii reprezintă sumele care urmează a fi încasate din operații de vânzare, sau operații excepționale. Din punct de vedere al obținerii și folosirii veniturilor, acestea trebuie, în mod ideal, să acopere toate tipurile de cheltuieli ale companiei și să asigure obținerea unui profit de pe urma căruia să se asigure finanțarea investițiilor.

În cadrul magazinului eMAG în perioada analizată au fost înregistrate următoarele valori:

Tabel 3.3. Evoluția veniturilor totale

Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului,

http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html

Veniturile totale realizate de magazinul eMAG în perioada 2011 – 2013 cresc considerabil, cea mai mare creștere înregistrându-se în anul 2013. Dacă în anul 2011 veniturile totale înregistrate de eMAG erau în valoare de 625200200 RON, în anul 2013 acestea au crescut cu aproximativ 30 procente, ajungând la o valoare de 834137188 RON.

Figura 3.3. Evoluția veniturilor

Sursa: http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html

În perioada analizată se observă o creștere a veniturilor totale în fiecare an. Așadar, cea mai mare valoare înregistrată în perioada 2011 – 2013 din punct de vedere al veniturilor, a fost în anul 2013, iar cea mai mică valoare în anul 2011.

Evoluția cheltuielilor

Cheltuielile entității economice cuprind o arie largă de fenomene economice legate de consumul și utilizarea factorilor producției: natura, munca și capitalul. Ele trebuie să ocupe un loc aparte în managementul intern, deoarece de utilizarea și consumul factorilor producției depind în mare măsură capacitatea concurențială a agentului economic, asigurarea unor premise de bază ale performanțelor economico-financiare. Cheltuielile totale realizate de magazinul eMAG în perioada 2011 – 2013 sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel 3.4. Evoluția cheltuielilor totale

Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului,

http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html

Și în cazul cheltuielilor au fost înregistrate creșteri semnificative. Aceste creșteri s-au cunoscut în special în anul 2013, ajungând să înregistreze o valoare de 841107068 RON (față de 619147718 RON în 2011), ceea ce reprezintă o diferență de 221959350 Ron față de prima parte a perioadei analizate, creșterea fiind de 3 ori mai mare față de anul 2011.

Figura 3.4. Evoluția cheltuielilor totale

Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului, ttp://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html

Conform graficului din figura 2.2.3., valoarea cea mai mare a cheltuielilor totale din perioada 2011 – 2013 a fost de 841107068 RON în anul 2013, iar cea mai mică valoare înregistrata a acestui indicator a fost de 619147718 RON, în anul 2011.

Evoluția profitului

Ca orice fenomen complex din cadrul economiei, rezultatul exercițiului va fi analizat structural și factorial, încercând în acest mod să se definească atât componentele sale, cât mai ales să se sesizeze factorii ce influențează mărimea lui.

Profitul în formă brută se obține că diferență între venituri (încasări) și cheltuieli (costuri), iar în formă netă – după deducerea impozitului.

În cei trei ani analizați, în cadrul activității magazinului eMAG, profitul a cunoscut următoarea situație:

Tabel 3.5. Evoluția profitului

Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului,

http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html

În prima parte a perioadei analizate profitul a fost in crestere insa in anul 2013 profitul a scazut, compania Dante Insternational S.A.ajungand sa aiba de fapt pierderi in valoare de 6969880 RON.

Figura 3.5. Evoluția profitului brut

Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului

Se observă din reprezentarea graficului o situație prea putin favorabilă în ceea ce privesc rezultatele magazinului eMAG, deoarece profitul scade treptat ajungand la valori negative in anul 2013. Daca in anul 2011 profitul inregitra valori de 5104301 RON, in anul 2013 acestea au scazut, ajungand la pierderi de -6969880 RON.

3.1.5. Evaluarea activității promoționale a S.C. Dante Internațional S.A.

În ceea ce privesc acțiunile de promovare în cadrul magazinului eMag acesta se implica serios în tot ce înseamnă publicitate și promovare.

Deși eMag este un magazin online și promovarea adoptată de către acesta se învârte tot în mediul online, există și acțiuni de promovare offline pe care eMag le susține, ca de exemplu:

Panouri publicitare – totuși, compania se promovează și prin publicitatea tradițională, având în acest sens peste 160 de panouri publicitate în locații din toată țara.

Bannere

Newslatere, pliante și alte material tipărite trimise prin poștă

Presa, Radio, TV

Având în vedere promovarea prin intermediul presei, eMAG trimite frecvent comunicate de presă și și susține conferințe de presă, ori de câte ori dorește să transmită un mesaj important sau cu efect rapid, către un public cât mai larg.

În ceea ce privesc actiunite de promovare a vânzărilor eMAG susține puternic idea de discounturi, reduceri, prime și cadouri.

Atât în mediul online cât și în cel offline, eMAG se implica serios în conceptul de discount, reduceri temporare de preț, prime și cadouri, jocuri și alte operațiuni cu caracter gratuit.

Black Fryday este conceptul prin care eMag oferă cele mai mari reduceri și discounturi.

De exemplu, în ultima ediție Black Fryday, magazinul online eMAG a oferit peste 250.000 de oferte speciale și discount-uri de 20 – 80%. Aproximativ 75% dintre produsele oferite au fost produse lansate în anul curent (din următoarele categorii: IT, mobile, foto, produse de îngrijire personală și cosmetice, cărți, jucării, Pet-Shop, produse pentru casa și grădină, etc.).

Showroom-uri

Showroom-urile sunt considerate ca fiind una din cea mai bună modalitate de promovare a magazinelor online. Prin prisma showroom-urilor, magazinele online, în cazul de fata eMag, au calitatea de a converti cumpărătorii offline în cumpărători online. Cumpărătorii magazinului eMag, prin vizita în cadrul showroom-urilor, au posibilitatea de a testa produsele pe care doresc să le achiziționeze.

Promovarea online utilizată de magazinul emag

Bugetul de marketing anual al magazinului eMAG depășește 3 milioane de euro anual, iar 80% din această sumă este destinată campaniilor online.

O bună modalitate de promovare produselor eMAG, în mediul online sunt campaniile de promovare precum concursurile. eMAG organizează deseori concursuri acordând premii precum: produse din gama emag, autoturisme și alte premii oferite de parteneri.

Exemple din concursurile desfășurate de magazinul emag:

Câștiga 10 invitații pentru acces la cel mai mare eveniment de gaming!

Abonează-te și câștigă iPhone 5G Yellow! – Ediția a doua

Abonează-te și câștigă un laptop ASUS!

Abonează-te și câștigă un DSLR Nikon D3200!

Abonează-te și câștigă noul Google Nexus 5 

Newslatere

Astfel, eMAG.ro poate notifica utilizatorii/clienții privind ofertele curente prin newsletterul săptămânal, și poate trimite felicitări, cupoane cadou sau alte mesaje speciale.

Marketplace

EMAG a lansat și platforma Marketplace, prin care partenerii companiei vând diferite categorii de produse, inclusiv jucării. Odată cu diversificarea portofoliului de produse, retailul IT mai reprezintă doar 67-70% din afacerile companiei, spune Burloiu, directorul de marketing al companiei.

EMAG Marketplace este sistemul prin intermediul căruia partenerii eMAG afișează propriile oferte pe eMAG.ro iar clienții eMAG pot comanda simultan o gamă mult mai largă de produse, de la oricare dintre acești parteneri, totul dintr-un singur cont de client. Toți partenerii acceptați în eMAG Marketplace sunt atent evaluați și monitorizați pentru a respecta standardele de calitate cu care clienții eMAG sunt obișnuiți.

Profitshare

Profitshare este un program amplu de afiliere prin intermediul căruia emag își promovează partea de branding având în prezent peste 10.000 de site-uri partenere. Programul le oferă afiliaților un comision de 3% – 8% din vânzările generate, comision oferit în funcție de domeniul de activitate.

Blog și altele

Printre site-urile mari din România afiliate la programul Emag, se număra Realitatea.net și Cancan.ro, declara Irinel burloiu, director de marketing emag într-un reportaj acordat ziarului Daily Business.

În concluzie, magazinul eMAG investește suficient de mult în promovare atât în mediul online cât și offline, însă promovarea cea mai puternică este susținută de mediul online, referindu-se la: newslatere, marketplace, site-ul magazinului, aplicația profitshare, blog și altele canale de distribuție.

3.2. Masurarea si interpretarea informatiilor culese in scopul identificarii influentei instrumentelor online in comertul electronic versus comertul traditional

Cu ajutorul informațiilor acumulate în decursul lucrării, atât la capitolul I cât și cele din cuprinsul capitolului II, se va realiza în continuare un studiu de caz pe bază de chestionar (conform ANEXEI nr. 6) unde se vor cerceta în principal comparația dintre comerțul online cu cel tradițional, in baza careia se va urmari impactul credibilitatii publicitatii traditionale versus publicitatii virtuale. În cadrul acestei cercetări se va avea în vedere și atitudinea consumatorilor în ceea ce privește atât mediul online cât si cel tradițional.

3.2.1. Metodologia cercetarii

În realizarea cercetării de fată se vor avea în vedere obiective ce stau la baza publicitatii si a comerțului electronic versus comerțul tradițional.

Așadar, obiectivele cercetării sunt:

Determinarea corelației dintre comerțul electronic și comerțul tradițional;

Modul de influențare al publicitatii asupra oamenilor, prin prisma comerțului electronic ce vine cu un plus și avantaje fata de comerțul tradițional;

Completările comerțului electronic într-o funcționare mai bună a comerțului tradițional;

Impactul, siguranța și încrederea cumpărăturilor și achizițiilor online;

eMAG – magazin online pentru cumpărături și achiziții.

Ipotezele acestui studiu stau la baza evoluției tehnologiei și a internetului din ultimii ani. Așadar, ipotezele conform obiectivelor stabilite, specificate mai sus, sunt:

Internetul a evoluat semnificativ în ultimii ani și a devenit un mod de viața în ramura socială a oamenilor;

Internetul reprezintă o necesitate în viața de zi cu zi, fiind simultan: un mediu de informare, mediu de comunicare, un mod mai simplu și comod de a face cumpărături.

Publicitatea prin internet (bannere, newslatere si alte instrumente de promovare) da credibilitate mai mare cumparatorilor in decizia de cumparare.

Eșantionul participant la acest studiu de caz cu tema “Influența comertului electronic si a instrumentelor online versus comertul traditional” este reprezentată de un număr de 50 de participanți, participanți ce au fost chestionați chiar în cadrul mediului ce se cercetează, mai exact în interiorul magazinului eMAG. Corespondenții particitanți la acest chestionar au fost selectați aleatoriu, fără a se face o distincție de sexe, vârstă sau alte variabile.

În funcție de gen, în ceea ce privesc persoanele chestionate din cadrul cercetării de față, structura acestora s-a prezentat sub următoarea formă:

Tabel nr. 3.6. – Populația investigate in functie de gen

Sursa: Informații procurate pe baza eșantionului chestionat

Din totalul eșantionului chestionat, mai exact din numărul de 50 de participanți, au fost chestionați un număr de 22 persoane de sex feminin și 28 de sex masculin.

Figura nr. 3.6. – Populația investigată in functie de gen

Sursa: Informatii procurate pe baza esantionului chestionat

Totalul de 50 participanți ai chestionarului de față este alcătuit din 22 persoane de sex feminin ce reprezintă 44% din eșantionul total și alte 28 persoane de sex masculin ce reprezintă un procent de 56%. În prim plan, se poate observa că numărul mai mare de personae chestionate este cel de sex masculin, ceea ce reprezintă că magazinul eMAG este vizitat în proporție mai mare de bărbați decât de femei.

În ceea ce privește vârsta eșantionului chestionat, având în vedere că efectuarea completării chestionarului s-a realizat în cadrul magazinului eMAG – magazin ce se bazează în cea mai mare parte pe cumpărăturile online, se constata faptul că media de vârstă pentru persoanele ce achiziționează din showroom este de 20-40 ani, însă și persoanele cu vârsta mai mică de 20 ani sau mai mare de 40 ani, dar în proporție mai mică, achiziționează produse din showroom.

Tabel nr. 3.7. – Populația investigată in functie de varsta

Sursa: Informatii procurate pe baza esantionului chestionat

Realizând o exprimare în procente, în ceea ce privește vizita în cadrul magazinului eMAG, din totalul de 50 persoane chestionate, 6 sunt persoane cu vârsta mai mică de 20 ani, ceea ce reprezintă un procent de 12% pe când 33 dintre aceștia mai exact 66% sunt persoane cu vârsta de 20-40 ani, 14% au vârsta de 41-50 ani și 8% au mai mult de 50 ani.

Figura nr. 3.7. – Populația investigată in functie de varsta

Sursa: Informatii procurate pe baza esantionului chestionat

Se poate observa în graficul din figura 3.7. ca cea mai mare parte din vizitatorii magazinului online eMAG sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 20 și 30 ani dar și persoane cu vârsta cuprinsă între 31-40 ani. Și persoanele cu vârsta mai mică de 20 ani agrează cumpărăturile online și chiar cele cu vârsta mai mare de 50 ani.

Se observă așadar, că ideea de achiziție online nu este percepută în funcție de vârstă, atât omul de 20 ani cât și cel de 50 sau chiar mai mult agreează ideea de cumpărături online.

În concluzie, în funcție de cele analizate mai sus, profilul general al vizitatorului în cadrul showroom-ului eMAG este reprezentat atât de persoane de sex masculin cât și feminin, însă ponderea tinde spre cea a sexului masculin, cu o vârstă medie de 20-40 ani, lucrând pe program full-time sau chiar administrând propria afacere.

Recoltarea informațiilor.

Cercetarea de față presupune până în momentul chestionării corespondenților, studiu și documentare corespunzătoare în reviste, cărți de specialitate, rapoarte anuale interne și externe din domeniul relațiilor publice și a acțiunilor promoționale intermediul internetului.

Metoda de cercetare la care s-a recurs pentru realizarea acestui studiu de caz este cercetarea informală, metodă în care nu se respectă reguli științifice stricte. Analiza s-a realizat cu ajutorul chestionarului (conform ANEXEI nr 6), metodă ce constă în colectarea unui fond de informații pentru a se realiza măsurarea și interpretarea rezultatelor.

Așadar metoda la care s-a recurs pentru această cercetare este metoda anchetei, intrumentul de bază pentru cunoașterea unei realități, prin colectarea unui fond de informații, rezultate din contact personal cu realitatea sau cu opinii, atitudini, motivații etc., de la un număr cât mai reprezentativ de persoane. Tehnica de colectare a datelor a fost realizată cu ajutorul chestionarului ce a fost dinainte elaborat și cuprinde un număr de 17 întrebări, întrebări clare și accesibile, la care cel care va fi chestionat să poată răspunde simplu și fără echivoc.

3.2.2. Analiza, prelucrarea și intepretarea rezultatelor cercetării

Chestionarul a fost aplicat subiecților individual, fără a influența în vreo măsură răspunsul acestora iar pe baza răspunsurilor date de participanți și cu ajutorul prelucrării datelor în SPSS, s-au interpretat următoarele rezultate:

Având în vedere că eșantionul a fost de 50 de persoane, fără a se încuraja rezultatele acestora în funcție de sex, vârstă sau statut social, fiind chestionați un număr de 22 persoane de sex feminin și 28 persoane de sex masculin, cea mai mare parte din persoanele chestionate atunci cand doresc sa achizitioneze un produs, doresc sa faca acest lucru vizitand magazinul, optand asadar pentru comertul traditional. petrec în medie între 1 și 3 ore pe internet zilnic.

Așadar, vis-à-vis de “Cât timp petreceți în medie pe zi la internet?”, 27 din 50 persoane chestionate (55%) prefera sa faca achizitii direct din magazine si 23 din 50 (45%) persoane chestionate prefer sa utilizeze mediul electronic.

Figura nr. 3.8. Atunci cand doriti sa achizitionati un produs,

preferati sa faceti achizitia:

Sursa: Informatii procurate pe baza esantionului chestionat

Conform figurii nr. 3.8., se observa ca, chiar daca majoritatea corespondentilor prefer sa mearga direct in magazine atunci cand fac o achizitie, acestia sunt intr-un numar destul de mare si dintre cei care opteaza si pentru comertul electronic.

Comert electronic versus comert traditional

Siguranța cumpărăturilor online și posibilitatea testării produselor

În continuare, se va analiza siguranța cumpărăturilor online și posibilitatea testării produselor prin variabile adresate participanților la chestionar, afirmații precum: “Achizițiile facute in mediul electronic sunt nesigure”, “Cand achizitionez un produs/serviciu am nevoie de consilierea vanzatorului”, “Înainte de a achiziționa online un produs sau serviciu am nevoie să îl văd și în oflline”, “Prefer sa probez/vad/ating produsul inainte sa il cumpar”.

Rezultate cercetării vis-à-vis de siguranța cumpărăturilor online și posibilitatea testării produselorle putem analiza în tabelul nr 3.8.

Tabel nr. 3.8. Siguranta cumparaturilor online si posibilitatea testarii produselor

Sursa: Informatii procurate pe baza esantionului chestionat

Așadar, pornind de la rezultatele variabilelor, privind utilitatea comertului electronic si cel traditional cat si siguranța cumpărăturilor realizate in mediul online și posibilitatea testării produselor, se constată că oamenii sunt receptivi în ceea ce privesc achizițiile online, majoritatea dintre corespondenți obișnuiesc să recomande site-urile și chiar produsele achiziționate online.

Afirmația “Achizițiile facute in mediul electronic sunt nesigure”, a fost confirmată de 22 din persoanele chestionate, ceea ce reprezintă un procent de 44%. Insa exista personae care au confirmat si faptul ca achizitiile sunt sigure, acestea regasindu-se in proportie de 42%.

Cat despre afirmația “Cand achizitionez un produs/serviciu am nevoie de consilierea vanzatorului”, răspunsurile si ponderea acestora tind sa confirme acesta variabila.

În ceea ce privește nevoia de a vedea fizic produsul ce urmează a fi achiziționat și posibilitatea de a testa produsele în showroom corespondenții sunt entuziaști în ideea de a vedea și testa produsele, dându-le încredere și siguranță.

Figura nr. 3.9.- Siguranta cumparaturilor online si posibilitatea testarii produselor

Sursa: Informatii procurate pe baza esantionului chestionat

În concluzie, în ceea ce privește siguranța cumpărăturilor online și posibilitatea testării produselor, afirmația “Achizițiile online sunt nesigure”, este confirmată si apreciată ca fiind “într-o măsură foarte mare” de 6 persoane chestionate din totalul de 50 corespondenți, ceea ce înseamnă un procent de 12%. 32% dintre aceștia sunt de acord cu afirmația “Achizițiile online sunt nesigure” și 48% sunt de părere că acesata afirmație este falsă.

Asadar, din cele analizate mai sus, se poate constata că oamenii percep în mod pozitiv mediul electronic cât și cumpărăturile online. Mai mult, atunci când cumpărători au și posibilitatea de a testa produsele în showroom și de a le vedea fizic, încrederea de achiziție este și mai mare. Deci, se constata faptul ca mediul electronic vine cu completari in favoarea comertului traditional.

Cat despre timpul alocat mediului electronic, la întrebarea “Cât timp petreceți în medie pe zi la internet?”, 40% din totalul eșantionului chestionat au răspuns că acordă internetului, în medie între 1 și 3 ore, zilnic, pe când 24% din aceștia petrec mai puțin de o oră la internet în fiecare zi și doar 12% nu accesează zilnic internetul. Însă sunt și persoane care nu utilizează internetul niciodată, aceștia fiind în proporție de 8%.

Figura nr. 3.10. – Cât timp petreceți în medie pe zi pe internet?

Sursa: Informatii procurate pe baza esantionului chestionat

Ca și modalitate de accesare a internetului, cea mai mare parte din persoanele chestionate folosesc telefonul mobil, dar și calculatorul sau tableta.

Figura nr. 3.11. – Surse de accesare a internetului

Sursa: Informatii procurate pe baza esantionului chestionat

Din figura nr. 3.11. se observă că aproape jumătate din persoanele chestionate, utilizează telefonul mobil pentru a accesa internetul, pe când un sfert dintre aceștia folosesc computerul și cealaltă parte chestionată, tableta.

Utilitatea și siguranța internetului

Răspunsurile corespondenților cu privire la utilitatea și siguranța internetului se pot observa grafic, în figura nr 3.12.

Se vor analiza variabile ce stau la baza utilității internetului, în raport cu acțiuni precum: “A discuta cu prietenii”, “A afla informații despre programul de facultate”, “A interacționa cu brandurile”, “A afla informații despre produse/servicii noi”, “A recomanda branduri”, “A reclama experiențe neplăcute cu brandurile”, “A citi presa”, “Jocuri”.

Figura nr. 3.12. – Utilitatea si siguranta internetului

Sursa: Informatii procurate pe baza esantionului chestionat

Având în vedere reprezentarea grafică din figura nr 3.12., se poate observa că persoanele chestionate utilizează internetul în cea mai mare parte în acțiunea de a discuta cu prietenii dar și de a citi presa, sau chiar de a-și ocupa timpul jucându-se.

Într-o măsură mai mică, aceștia utilizează internetul și în ideea de a interacționa cu brandurile, de a afla informații despre produse și servicii noi, de a recomanda branduri cât și în ideea de a reclama experiențe neplăcute cu brandurile, atunci când este cazul.

În ceea ce privește corelația dintre utilitatea internetului și aceste variabilele (“A discuta cu prietenii”, “A afla informații despre programul de facultate”, “A interacționa cu brandurile”, “A afla informații despre produse/servicii noi”, “A recomanda branduri”, “A reclama experiențe neplăcute cu brandurile”, “A citi presa”, “Jocuri”) se obține următoarea reprezentare grafică:

Figura nr. 3.13. Corelația dintre cele 8 variabile – Utilitatea internetului

Sursa: Informații procurate pe baza eșantionului chestionat

Așadar, făcându-se o corelație între cele 8 variabile analizate, privind totodată intensitatea aprecierii pentru fiecare în parte, respondenții consideră că internetul este util în special pentru discuțiile cu prietenii sau în ideea de a citi presa dar și pentru jocuri și ocuparea timpului liber.

Cat despre frecventa achizițiilor online, din studiul de față reiese că oamenii sunt receptivi către achizițiile prin internet, aceștia făcând cel puțin o dată pe lună sau chiar o dată la 2-3 luni cumpărături online.

Figura nr. 3.14. Frecvența achizițiilor online

Sursa: Informatii procurate pe baza esantionului chestionat

Din figura nr. 3.14. se poate constata că majoritatea oamenilor fac tranzacții online, în situația de față, 40% din totalul eșantionului chestionat fac achiziții online cel puțin o dată pe lună și 34% dintre aceștia fac achiziții online măcar o dată la 2-3 luni.

Social media

Din perspectiva “social media” se va analiza intensitatea acordului/dezacordului în ceea ce privesc variabilele: “Brandurile interacționează mult cu consumatorii în social media”, “Brandurile răspund prompt întrebărilor consumatorilor în social media”, “În social media cele mai multe branduri își pierd esența din offline”, “Reclamele televizate sunt mai interesante decât cele din online”, “Brandurile cenzurează mesajele care nu exprimă opinii pozitive cu privire la produsele/serviciile lor”, “Reclamele plătite de pe Facebook și Youtube mă agasează”.

Tabel nr. 3.9. Social media

Sursa: Informatii procurate pe baza esantionului chestionat

Analizând răspunsurile realizate pe baza eșantionului de 50 corespondenți, aceștia sunt de acord cu variabilele “Brandurile interacționează mult cu consumatorii în social media” și “Brandurile răspund prompt întrebărilor consumatorilor în social media”, fapt ce are drept urmare încrederea față de social media.

Cat despre variabilele “Brandurile cenzurează mesajele care nu exprimă opinii pozitive cu privire la produsele/serviciile lor” și “Reclamele plătite de pe Facebook și Youtube mă agasează” coreespondentii sunt de acord și cu aceste afirmații, ceea ce contrazice într-o oarecare măsură încrederea în social media.

Așadar, aceștia sunt de părere că brandurile interacționează și răspund promp cu consumatorii în social media, însă în același timp, aceștia sunt conștienți de faptul că prin social media, fiecare brand își scoate în evidență doar atuurile, nu și calitățile.

Pentru o exprimare grafică din punct de vedere ale răspunsurilor pentru toate cele 6 afirmații, vom analiza în detaliu figura nr. 3.15.

Figura nr. 3.15. Social media

Sursa: Informatii procurate pe baza esantionului chestionat

Așadar, vis-à-vis de afirmația “Brandurile interacționează mult cu consumatorii în social media”, 32% dintre corespondenți sunt de acord într-o măsură mare și 38% din totalul eșantionului sunt de acord într-o măsură foarte mare, pe când, doar 20% nu sunt de accord cu veridicitatea acestei variabile, iar restul de 8% nu își exprima punctul de vedere.

Și afirmația “Brandurile răspund prompt întrebărilor consumatorilor în social media” este confirmată de corespondenții eșantionați, astfel 76% sunt de acord cu aceasta variabilă și doar 20% își exprima dezacordul, pe când restul de 4% sunt indiferenți vis-à-vis de această afirmație.

Chiar dacă persoanele chestionate au fost de accord cu faptul că brandurile interacționează mult cu consumatorii în social media și răspund prompt întrebărilor consumatorilor, aceștia sunt de acord și cu afirmația “Brandurile cenzurează mesajele care nu exprimă opinii pozitive cu privire la produsele/serviciile lor” fapt ce demonstrează prin social media brandurile își crează propria imagine, de cele mai multe ori, o imagine pozitivă.

Figura nr. 3.16.- Corelatia dintre cele 5 variabile – Social media

Sursa: Informatii procurate pe baza esantionului chestionat

În concluzie, privind din perspectiva interacțiunii social media cu consumatorii, aceștia consideră că fiind utilă promovarea prin intermediul social media, și chiar saca sunt conștienți de strategiile brandurilor de a-și scoate în evidență doar folosite de fiecare brand în parte.

Cumpărături online

Siguranța cumpărăturilor online și posibilitatea testării produselor

În continuare, se va analiza siguranța cumpărăturilor online și posibilitatea testării produselor prin variabile adresate participanților la chestionar, afirmații precum: “Achizițiile online sunt nesigure”, “Dacă sunt mulțumit/ă de produsele achiziționate online obișnuiesc să recomand site-ul prietenilor”, “Obișnuiesc să fac des recomandări despre produse/servicii din mediul online”, “Înainte de a achiziționa online un produs său serviciu am nevoie să îl văd și în oflline”, “Posibilitatea de a testa produsele în showroom îmi dă încredere în achiziție”.

Rezultate cercetării vis-à-vis de siguranța cumpărăturilor online și posibilitatea testării produselorle putem analiza în tabelul nr 3.17.

Tabel nr. 3.17. Siguranta cumparaturilor online si posibilitatea testarii produselor

Sursa: Informatii procurate pe baza esantionului chestionat

Așadar, pornind de la rezultatele variabilelor privind siguranța cumpărăturilor online și posibilitatea testării produselor, se constată că oamenii sunt receptivi în ceea ce privesc achizițiile online, majoritatea dintre corespondenți obișnuiesc să recomande site-urile și chiar produsele achiziționate online.

Figura nr. 3.18.- Siguranta cumparaturilor online si posibilitatea testarii produselor

Sursa: Informatii procurate pe baza esantionului chestionat

În concluzie, în ceea ce privește siguranța cumpărăturilor online și posibilitatea testării produselor, afirmația “Achizițiile online sunt nesigure”, este confirmată într-o măsură foarte mare de 6 persoane chestionate din totalul de 50 corespondenți, ceea ce înseamnă un procent de 12%. 32% dintre aceștia sunt de accord cu afirmația “Achizițiile online sunt nesigure” și 48% sunt de părere că acesata afirmație este falsă.

Afirmația “Dacă sunt mulțumit/ă de produsele achiziționate online obișnuiesc să recomand site-ul prietenilor”, a fost confirmată de 32 din persoanele chestionate, ceea ce reprezintă un procent de 64%. Doar 28% din eșantion au răspuns în defavoarea recomandării site-ului de unde s-a achiziționat online.

Cat despre afirmația “Obișnuiesc să fac des recomandări despre produse/servicii din mediul online”, răspunsurile au fost aceleași cu cele pentru variabilă “Dacă sunt mulțumit/ă de produsele achiziționate online obișnuiesc să recomand site-ul prietenilor” fapt ce demonstrează că atât site-ul cât și produsul achiziționat online este privit din aceasi perspectivă.

În ceea ce privește nevoia de a vedea fizic produsul ce urmează a fi achiziționat și posibilitatea de a testa produsele în showroom corespondenții sunt entuziaști în ideea de a vedea și testa produsele, dându-le încredere și siguranță.

În concluzie, din cele analizate mai sus, constatăm că oamenii percep în mod pozitiv mediul online cât și cumpărăturile online și mai ales acțiunile promoționale prin internet. Mai mult, atunci când cumpărători au și posibilitatea de a testa produsele în showroom și de a le vedea fizic, încrederea de a achiziție este și mai mare.

Așadar, analizând tot ce ține de activitățile promoționale în mediul online, vom analiza în continuare mulțumirea/ nemulțumirea clienților achiziile effectuate atât online cât și offline prin prisma magazinului eMAG, un magazin online ce oferă clienților săi și posibilitatea de a testa produsele înainte de cumpărare dispoziția showroom-urilor existente.

Brandul eMAG

Aproape jumătate dintre persoanele chestionate, respectiv 21 din 50, reprezentând o pondere de 42% au mai vizitat magazinul eMAG și în trecut, dar mai mult de jumătate, 32 din 50, respectiv 64% din totalul eșantionului chestionat au făcut cel puțin o achiziție din cadrul magazinuilui eMAG.

Tabel nr. 3.10. Brandul eMAG

Sursa: Informatii procurate pe baza esantionului chestionat

Din tabelul de mai sus, se poate constata faptul că majoritatea persoanelor chestionate, aflate în momentul chestionării chiar în cadrul magazinului online eMAG, nu sunt la prima vizită sau achiziție, idee ce indică faptul că au fost mulțumiți într-o oarecare măsură de vizită/achiziția anterioară.

Figura nr. 3.19.- Brandul eMAG

Sursa: Informatii procurate pe baza esantionului chestionat

În ceea ce privește puterea de cumpărare pentru un produs din întreaga gamă eMAG: (computere și periferice, telefoane și tablete, TV, electronice și foto, electrocasnice, îngrijire personală, gaming PC și Console, cărți, muzica și filme, casă și grădină, petshop, auto, asigurări și roviniete, jucării, copii și bebe) cele mai cumpărate produse rezultate în urma chestionării celor 50 persoane le reprezintă telefoanele și tabletele dar și computerele, TV, electronicele, foto și electrocasnicele, etc. Produsele: îngrijire personală, gaming PC și console, casă și grădină, cărți, muzică, filme, jucării și accesorii pentru copii, sunt și acestea cautate de clienți, însă într-o pondere mult mai mică.

Tabel nr. 3.11. Ce ati achizitionat in trecut de la magazinul eMAG?

Sursa: Informatii procurate pe baza esantionului chestionat

Produsele care nu au prezentat deloc importanță pentru respondenții chestionați sunt produse petshop, cât și servicii auto, asigurări și roviniete.

Figura nr. 3.20.- Brandul eMAG

Sursa: Informatii procurate pe baza esantionului chestionat

În concluzie, privind în reprezentarea grafică din figura nr. 3.20. se poate constata că cele mai căutate produse din gama eMAG sunt: telefoane și tablete, computere, TV, electronice și foto cât și electrocasnice, pe când toate celelalte produse/servicii au fost și ele solicitate însă într-un procent mult mai mic decât acestea.

Raportând cumpărăturile eMAG la modul de achiziție utilizat de corespondenți, aceștia având ca variantă de cumpărare “online” sau direct din showroom, ponderea cea mai mare o reprezintă achizițiile online, respectiv 55%.

Figura nr. 3.21.- Brandul eMAG

Sursa: Informatii procurate pe baza esantionului chestionat

Se poate consta din figura de mai sus că oamenii folosesc ca și metodă de cumpărare atât mediul online cât și vizita în showroom.

Cat despre părerea vis-à-vis de mulțumirea clienților eMAG, față de achizițiile efectuate anterior, aceștia se declară foarte mulțumiți de experiențele în ceea ce privesc achizițiile online.

Figura nr. 3.22.- Brandul eMAG

Sursa: Informatii procurate pe baza esantionului chestionat

Așadar, având în vedere experiențele anteriare a cumpărăturilor online eMAG, clienții magazinului se consideră mulțumiți de această modalitate de cumpărare.

În concluzie, fiind analizați toți factorii de influență: utilitatea internetului, acțiuni promoționale prin internet, social media, cât siguranța cumpărăturilor online și posibilitatea testării produselor, corespondenții participanți la chestionar, văd utilă sau chiar captivantă ideea acțiunilor promoționale prin internet cât și ideea în sine de achiziție online.

Așadar, având în vedere ipotezele și obiectivele propuse în cadrul cercetării, și anume: determinarea corelației dintre comerțul electronic și comerțul tradițional, modul de influențare al comerțului electronic asupra oamenilor, comerțul electronic vine cu un plus și avantaje fata de comerțul tradițional, completările comerțului electronic într-o funcționare mai bună a comerțului tradițional, impactul, siguranța și încrederea cumpărăturilor și achizițiilor online și eMAG – magazin online pentru cumpărături și achiziții, majoritatea corespondenților sunt de părere că internetul și modatitatea de promovare pe baza internetului este de folos în zilele noastre, contribuind la economia timpului destinat cumpărăturilor.

Așadar, au fost confirmate ipotezele de cercetare și anume: ipoteza 1 – internetul a evoluat semnificativ în ultimii ani și a devenit un mod de viața în ramura socială a oamenilor cât și ipoteza 2 – internetul reprezintă o necesitate în viața de zi cu zi, fiind simultan: un mediu de informare, mediu de comunicare, un mod mai simplu și comod de a face cumpărături, și deasemenea ipoteza 3 – publicitatea prin internet (bannere, newslatere și alte instrumente de promovare) da credibilitate mai mare cumpărătorilor în decizia de cumpărare.

CONCLUZII

Așadar, având în vedere bazele teoretice transpuse în capitolul I, cât și studiul în ceea ce privește compania analizată, S.C. Dante Internațional S.A. – brandul eMAG, a fost posibilă realizarea cercetării în ceea ce privește comertul intre mediul traditional sic el electronic.

Instrumentul de cercetare pentru realizarea studiului de caz, a fost chestionarul, având ca eșantion un număr de 50 persoane, chestionarul fiind compus dintr-un set de 15 întrebări cu variante de răspuns.

Așadar, pe baza rezultatelor eșantionului chestionat, au fost analizați factori precum: avantajele si dezavantajele comertului electronic versus traditional, utilitatea și siguranța internetului în activitățile de zi cu zi, cumpărături online și siguranța în ceea ce privește securitatea achizițiilor făcute online. În ultima parte a cercetării au fost studiați acești factori în ceea ce privește brandul eMAG.

Din răspunsurile persoanelor ce au fost supuse chestionarului se pot trage următoarele concluzii:

În ceea ce privește vârsta cumpărătorilor online, mult mai familiarizați cu internetul sunt persoanele ce se încadrează în intervalul de vârsta 20 – 30 ani, dar și persoanele ce depășesc 40 sau chiar 50 ani.

Majoritatea dintre aceștia petrec în medie între 1 și 3 ore pe internet/zilnic, iar pentru a-l accesa folosesc atât tablet cât și calculatorul sau chiar telefonul mobil.

În ceea ce privește uilitatea și siguranța internetului, majoritatea corespondenților văd internetul util în principal din perspectiva comunicării și de a se pune la curent cu noutățile zilnice.

Achizițiile online sunt deja familiare pentru cea mai mare parte din persoanele chestionate iar vis-à-vis de frecvența achizițiilor online, oamenii sunt receptivi, făcând cel puțin o dată pe lună sau o dată la 2-3 luni cumpărături online.

Privind din perspectiva siguranței cumpărăturilor online și posibilitataților testării produselor, se constată că oamenii sunt receptivi în ceea ce privesc achizițiile online dacă au și o garanție, majoritatea dintre corespondenți obișnuiesc să recomande site-urile și chiar produsele achiziționate online în cazul în care au fost mulțumiți.

În ceea ce privește experiența anterioară a corespondenților vis-à-vis de brandul eMAG aceștia se considera mulțumiți de serviciile oferite de eMAG cât și despre utilitatea magazinului online și existența showroom-urilor și mai ales pentru multitudinea privilegiilor oferite clienților: posibilitatea de a face comanda prin internet, eficiența primirii comenzii, posibilitatea testării produselor în cadrul showroom-urilor, posibilitatea de a face retur sau de a renunța la cumpărare, deschiderea coletului la livrare, plata prin iTransfer și finanțare în rate prin Ecredit.

În concluzie, având în vedere cele prezentate mai sus, s-a demonstrat faptul că atât mediul electronic cat si cel traditional au efecte positive in randul cumparatorilor insa internetul electronic vine cu completari favorabile comertului traditional.

BIBLIOGRFIE

Achim M., Introducere în sociologie, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1992;

Adam J-M., Bonhhom M.,  Argumentarea publicitară. Retorica elogiului și a persuasiunii, Ed. Institutul European, Iași, 2005;

Allen K., Viral Marketing 100 Success Secrets, Editura Emereo Pty LTD, 2010;

Balaure V., Marketing, Editia a II-a revazuta si adaugita, Ed. Uranus, Bucuresti, 2002;

Claeyssen Y., Marketingul prin email, Editura Polirom;

Coman C., Relatiile publice. Principii si strategii, Polirom, 2001;

Hariuc C., Muntean M., Spulber S., Introducere in relatiile publice – Note de curs, Universitatea Ecologica din Bucuresti, 2004;

Hosu I., Metode de cercetare in comunicare si relatii publice – Note de curs, Universitatea Babes Bolyoi, Cluj Napoca, 2011;

Ioana C. P., Comunicarea in marketing, Editura Uranus, Bucuresti, 2003;

Jacques Guyot, L’ Ecrain publicitaire, Ed. L’Hartman, Paris, p. 1992;

Jefferry A. Trachtenberg, Listening the Old fashion Way, Ed. Forbes, October 5, 1987;

Kotler P., Mindak W., Marketing and Public Relations: should they be parteners or rivals?, Journal of Marketing , 1978;

Olteanu V., Marketingul serviciilor, Editura Ecomar, Bucuresti, 2005;

Philippe M., Relations presse. Une communication elargie, Breal, Montreuil, 1991 ;

Popescu M., Percepția consumatorilor asupra publicității online , Vol.5, Nr. 4;

Popescu M., Site-ul web: Între modalitate de comunicare și instrument strategic de marketing, Revista de Marketing Online, Vol.2, Nr. 1;

Stancu S., Relatii publice si comunicare, Editura Teora, Bucuresti, 2000;

Sterne J., Advertising on the Web, Que Corporation, 1997;

Valerie A., Isabelle C., Langage publicitaire, Breal, Rosny, 1992;

Wilcox D. L., P., Ault P. H., Agee W. K., Public Reletion. Strategies and Tactics, Editura Publishers;

*** http://ro.wikipedia.org

ANEXE

Anexa nr. 1 – Organigrama S.C. Dante International S.A.

Anexa nr. 2 – Informații generale despre S.C. Dante Internațional S.A.

Sursa: Site-ul oficial al Ministerului finanțelor publice: www.mfinante.ro

Anexa nr. 3 – Bilanț prescurtat S.C. Dante Internațional S.A.- 2012

Sursa: Site-ul oficial al Ministerului finanțelor publice: www.mfinante.ro

Anexa nr. 4 – Bilanț prescurtat S.C. Dante Internațional S.A.- 2011

Sursa: Site-ul oficial al Ministerului finanțelor publice: www.mfinante.ro

Anexa nr. 6 Chestionar – Comert electronic versus comert traditional

Acest chestionar se adresează persoanelor de sex feminin cat si masculin indiferent de media de varsta sau statut social. Studiul de față are ca obiect de cercetare definirea importantei si atitudinea oamenilor fata de comertul electronic in comparative cu comertul traditional. Vă mulțumim pentru completarea chestionarului, vă asigurăm de confidențialitatea datelor. Nu există răspunsuri corecte sau greșite. Timpul estimat de completare este de cca. 7 minute.

Profilul corespondentului

Vârsta în ani împliniți 

20- 25

25- 30

30- 40

45- 50

50- sau mai mult

2. Gen:

Feminin

Masculin

Comert electronic versus comert traditional

3. Atunci cand doriti sa achizitionati un produs, preferati sa faceti achizitia:

Online

Direct din magazin

4. În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații?

Utilizarea internetului

Sunteti de parere ca internetul este util in zilele noastre?

Da

Nu

Cât timp petreceți în medie pe zi la internet? 

Mai putin de o ora

1 – 3 ore

Mai mult de 5 ore

Nu accesez zilnic internetul

Nu accesez niciodata internetul

7. Accesati cel mai des internetul, utilizand:

Telefonul

Computerul

Tableta

8. In ce masura utilizati internetul pentru urmatoarele activitati?

9. Cat de des faceti achizitii online?

Cel putin o data pe saptamana

Cel putin o data pe luna

O data la 2 – 3 luni

O data pe an

Deloc

10. Achizitionati cel mai des produse online utilizand:

Site-uri din strainatate

Site-uri din Romania

Social media

11. În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații?

Cumparaturi online

12. În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații?

Brandul eMAG

13. Ati mai vizitat pana acum Showroom-ul eMAG?

Da

Nu

14. Ati facut vreo achizitie din gama de produse eMAG?

Da

Nu

15. Ce ati achizitionat in trecut de la magazinul eMAG?

Computere si periferice

Telefoane si tablete

TV, electronice si foto

Electrocasnice

Ingrijire personala

Gaming PC si Console

Carti, Muzica si Filme

Casa si gradina

Petshop

Auto, Asigurari si Roviniete

Jucarii, Copii si Bebe

16. Majoritatea achizitiilor eMAG au fost realizate online sau din showroom?

Online

Showroom

17. Sunteti multumit de ultima achizitie realizata online din cadrul brand-ului eMAG?

Da, sunt foarte multumit/a

Da, sunt multumit/a

Nu sunt nici multumit/a dar nici nemultumit/a

Nu, nu sunt multumit/a

Nu, nu sunt deloc multumit/a

Va multumesc pentru timpul acordat!

BIBLIOGRFIE

Achim M., Introducere în sociologie, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1992;

Adam J-M., Bonhhom M.,  Argumentarea publicitară. Retorica elogiului și a persuasiunii, Ed. Institutul European, Iași, 2005;

Allen K., Viral Marketing 100 Success Secrets, Editura Emereo Pty LTD, 2010;

Balaure V., Marketing, Editia a II-a revazuta si adaugita, Ed. Uranus, Bucuresti, 2002;

Claeyssen Y., Marketingul prin email, Editura Polirom;

Coman C., Relatiile publice. Principii si strategii, Polirom, 2001;

Hariuc C., Muntean M., Spulber S., Introducere in relatiile publice – Note de curs, Universitatea Ecologica din Bucuresti, 2004;

Hosu I., Metode de cercetare in comunicare si relatii publice – Note de curs, Universitatea Babes Bolyoi, Cluj Napoca, 2011;

Ioana C. P., Comunicarea in marketing, Editura Uranus, Bucuresti, 2003;

Jacques Guyot, L’ Ecrain publicitaire, Ed. L’Hartman, Paris, p. 1992;

Jefferry A. Trachtenberg, Listening the Old fashion Way, Ed. Forbes, October 5, 1987;

Kotler P., Mindak W., Marketing and Public Relations: should they be parteners or rivals?, Journal of Marketing , 1978;

Olteanu V., Marketingul serviciilor, Editura Ecomar, Bucuresti, 2005;

Philippe M., Relations presse. Une communication elargie, Breal, Montreuil, 1991 ;

Popescu M., Percepția consumatorilor asupra publicității online , Vol.5, Nr. 4;

Popescu M., Site-ul web: Între modalitate de comunicare și instrument strategic de marketing, Revista de Marketing Online, Vol.2, Nr. 1;

Stancu S., Relatii publice si comunicare, Editura Teora, Bucuresti, 2000;

Sterne J., Advertising on the Web, Que Corporation, 1997;

Valerie A., Isabelle C., Langage publicitaire, Breal, Rosny, 1992;

Wilcox D. L., P., Ault P. H., Agee W. K., Public Reletion. Strategies and Tactics, Editura Publishers;

*** http://ro.wikipedia.org