Complexitatea tratamentului balnear și arhitectura [613563]

i

Complexitatea tratamentului balnear și arhitectura

stud.arh. Nițescu Dorin -Florian
îndrumator prof.dr.arh. Zeno Bogdănescu

2017 | Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”

ii

Complexitatea tratamentului balnear și arhitectura
– fundamentare teoretică a temei „ Complex de tratament balnear în Pucioasa ” –

stud.arh. Nițescu Dorin -Florian
îndrumator prof.dr.arh. Zeno Bogdănescu

2017 | Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”

iii
CUPRINS

INTRODUCERE
CAP 1. PREMISELE CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ………………… 1
1.1 Argument ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 1
1.2 Viziune. Obiective. Scop. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .1
1.3 Cuvinte cheie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 2
1.4 Metodologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 3

CUPRINS
CAP 2. BAIA PUBLICĂ ȘI ISTORIA PROGRAMULUI BALNEAR ………………………… 4
2.1 Băile publice specifice diferitelor culturi ………………………….. ………………………….. ……… 4
a. Orientul Antic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 4
b. Grecia Antica ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 4
c. Civilizația Romană ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 5
d. Pop oarele islamice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 6
e. Populațiile nord europene și bania rusească ………………………….. ………………………….. .7
f. Japonia – onsen și sento ………………………….. ………………………….. ………………………….. .8

2.2 Tratamentul balnear din Evul Mediu până în secolul 21 ………………………….. ………………. 9
a. Băile în Evul Mediu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……9
b. Renașterea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 9
c. Băile în secolul 18 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 9
d. Băile în secolele 19 -20………………………….. ………………………….. ………………………….. .10
e. Băile în secolul 21 – tendințe actuale ………………………….. ………………………….. ……….. 11

CAP 3. ABORDAREA FENOMENOLOGICĂ ASUPRA PROGRAMULUI …………….. 13
3.2 Perc epția și arhitectura multisenzorială ………………………….. ………………………….. ……….. 13
3.3 Spațialitatea în percepția multisenzorială ………………………….. ………………………….. …….. 16

CAP 4. PROGRAMUL BALNEAR ÎNTRE SANATORIU ȘI SPA WELLNESS ……….. 18
4.1 Perspectiva medicală în programul balnear ………………………….. ………………………….. …..18
4.2 Programul sanatoriului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..21
4.3 Conceptul de Spa Wellness ………………………….. ………………………….. ……………………….. 24

CAP 5. STUDII DE CAZ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 26
5.1 Therme, arh.Peter Zumthor, 1996, Vals, Elveția ………………………….. ……………………….. 26
5.2 Entre Cielos Hotel & amp Spa, arh.A4 estudio, 2011, Mendoza, Argentina ……………… 27
5.3 Li quidrom, gmp Architekten von Gerkan, Marg und Partnert, 2001, Berlin ……………… 28

iv

CAP 6. BĂILE PUCIOASA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..29
6.1 Context – scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……29
6.2 Context – Factori terapeutici ………………………….. ………………………….. …………………….. 31
6.3 Complex de tratament balnear în Pucioasa ………………………….. ………………………….. …..32

CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 34

BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 35
WEBOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 36
SURSE FOTOGRAFICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 37

v
PLAN DE IDEI

1. PREMISELE CERCETĂRII
1.1 Argument
Lucrarea va studia complexitatea programul ui balnear și multitudinea de f uncțiuni,
semnificații și cerințe ce se constituie în jurul băilor terapeutice. Totodată, în argument se vor
prezenta succint informații cheie privind stațiunea și amplasamentul proiectul ui de diplomă.

1.2 Viziune. Obiective. Scop.
În acest capitol se defin ește viziunea asupra studiului și se propune aducerea de
răspunsuri și clarificări asupra condițiilor, limitărilor și oportunităților în a rhitectura balneară.
De asemenea , se va enunța s copul , respectiv se va confirma ipoteza conform căreia apa
minerală și resursele naturale constituie factori determinanți ai transformării arhitecturii.

1.3 Cuvinte cheie
baie, balneologie, percepție, sănătate, turism de sănătate și de bunăstare.

1.4 Metodologie
Se vor prezenta succint principalele metode de cercetare: studiile de caz (inclusiv
asupra unor programe conexe) și fenomenologia.

2. BAIA PUBLICĂ ȘI ISTORIA PROGRAMULUI BALNEAR
2.1 Băile publice specifice diferitelor culturi
a.Orientul Antic, b. Grecia Antic ă, c. Civilizația Romană d. Popula ția islamică,
e. Populațiile nord europene și bania rusească, f. Japonia – sento și onsen .
În ceea ce urmează se va prezenta programul băilor publice în fiecare cultura unde a
existat o preocupare notabilă și relevantă în acest sens. Acesta studiu reprezintă „fondul”
programului de arhitectur ă contemporan b alnear. Informațiile prezentate evidențiază
caracterul sociocultural și relevă preocupările asociate băilor în diversele culturi.

2.2 Tratamentul balnear din Evul Mediu până în secolul 21
a. Băile în Evul Mediu, b.Renașterea , c. Băile î n secolul 18 ,
d. Băile î n secolele 19 -20, e. Băile î n secolul 21 – tendințe actuale
Acest capitol prezintă evoluția relativ recentă a băilor publice, conturarea stațiunii
balneare înspre ceea ce înseamnă ea astăzi și tran ziția spre validarea științifică a tratamentelor

vi
cu ape minerale. Sunt prezentate diferitele stadii ale acestei evoluții, de la Evul Mediul p ână
în perioada zilelor noastre, iar ultimul subcapitol „Băile în secolul 21 – tendințe actuale ” este
tratat mai pe larg și cuprinde o analiză mai tehn ică a pieței turismului.

3. ABORDAREA FENOMENOLOGICĂ ASUPRA PROGRAMULUI
3.1 Percepția și arhitectura multisenzorială
Capitolul prezintă abordarea fenomenologică asupra percepției și a fiecărui simț în
parte. Studiul constă în cercetarea filosofiilor arhitecț ilor Peter Zum thor, Pierre Von Meiss și
a filosofului Maurice M. Ponty.

3.2 Spațialitatea în percepția multisenzorială
Prin prisma subiectului aprofundat anterior am extras trei elemente ce țin de
spațialitate, punând accentul pe importanța lor în spațiile d estinate îmbăierii: apa, cupola /
spațiul boltit și lumina.

4. PROGRAMUL BALNEAR ÎNTRE SANATORIU și SPA WELLNESS
4.1 Perspectiva medicală î n programul balnear
În acest capitol se vor analiza necesitățile tehnice și planimetrice, precum și un
desfașurător al activită ților necesare pentru a duce la îndeplinire actul medical , în vederea
observării măsurii și a modului în care arhitectura este influențată.

4.2 Programu l sanatoriului
Se va prezenta o scurtă evol uție a sanatoriului, urmând ca î n capitolul ur mator să se
analizeze conceptul de Spa Wellness. Scopul acestui studiu comparativ este de a vedea unde
se situează băile cu ape minerale între sanatoriu – spațiu de i nteracț iune social – loc de
petrecere a timpului liber.

4.3 Conceptul de Spa Wellness
În acest capitol se prezintă o imagine generală asupra conceptului de Spa Wellness. De
asemenea , se trag concluziile analizei comparative cu programul sanatorial.

5. STUDII DE CAZ
5.1 Therme, Peter Zumthor, 1996, Vals, Elveția
5.2 Entre Cielos Hotel & amp Spa, arh A4 estudio, 2011, Mendoza, Argentina
5.3 Liquidrom, gmp Architekten von Gerkan, Marg und Partner, 2001, Berlin

vii
Cele trei studii de caz alese relevă concepții și maniere diferite de lucru asupra
aceluiași program arhitectural, însă au și multe puncte comune. Acest fapt confirmă
actualitatea unor principii vechi asupra acestui program, dar și faptul c ă reinterpretarea lor
poate suferi modificari majore la nivelul formei.

6. BĂILE PUCIOASA
6.1 Context – scurt istoric
În cele ce urmează se va face o prezentare a istoriei orașului stațiune Pucioasa.

6.2 Context – Factori terapeutici
Strâns legat ă de istoria orașului este exploatarea apelor minerale și a resursel or
naturale terapeutice . În acest capitol vor fi prezentate pe scurt toate caracteristicile legate de
clima și de resursele specifice turismului balnear din Pucioasa.

6.3 Complex de tratament balnear î n Pucioasa
În acest ultim capitol se prezintă oportunitățile de dezvoltare ale turismului balnear în
Pucioasa și se face legatura studiului cu amplasamentul și conceptul proiectului de diplomă .

1
1. PREMISELE CERCETĂRI
1.1 Argument
Lucrarea este construită în jurul programului arhitectural balnear, program a cărui
complexitate este dată de multitudinea de funcțiuni, semnificații și cerințe ce se constituie în
jurul băilor terapeutice și a bioclim atului propice vindecării .
Lucrarea de dis ertație î și propune să analizeze cât mai multe aspecte legate de modul
în care sursele de ape minerale și băile cu aceste ape generează și modelează arhitectura prin
prisma necesităților tehnice, a caracterului sociocultural și a capacității acestor băi minerale de
a polariza în jurul lor.
Pentru a fi fezabil , un complex balnear trebuie să funcționeze ca o mași nărie ce
respectă anumite condiț ii tehnice precise, iar acest studiu teoretic î și propune s ă aducă
răspunsuri și clarificări asupra condițiilor, limitărilor și oportunităților în arhitectura balneară .
Situl proiectului de diplomă („complex de tratament balnear”) se află în orașul
Pucioasa, stațiune balneoclimaterică de interes național , a cărei principală resursă naturală
este apa sulfuroasă (desco perită acum aproape 200 de ani) și al cărei parcurs în a fi o atracție
turistică a avut fluctuații de-a lungul timpulu i.

1.2 Viziune. Obiective. Scop
Lucrarea este structurată astfel încât să pună în discuție toate aspectele considerate
relevante și necesare în conturarea temei și proiectarea unu i astfel de centru de tratament ,
urmărindu -se identificarea factorilor ce influențează arhitectura .
Aceast ă cercetare este bazată pe studii de caz (de actualitate), pe o scurtă istorie a
băilor publice (cu accentul pe caracterul lor socio cultural ), pe necesitățile pragmatice ale
balneologiei , pe studiul fenomenului turism ului balnear , dar și pe percepția multisenzorială și
pe fenomenologie . Pe lângă acestea, se vor prezenta și alte programe de arhitectură relevante
(programul sanatorial și cel de S pa Wellness ). Tot acest complex de factori este esențial de
parcurs în vederea e laborării corecte și complexe a temei de proiectare și a proiectului de
arhitectură propriu -zis.
Scopul lucrării este atât de a confirma ipoteza conform căreia apa minerală reprezintă
un factor determinant al transformării/influențării arhitecturii, cât și de a pune î n evidență
elementele ce stau la baza modelelor de succe s contemporane și a celor tradiționale ale
diferitelor culturi . În acest context, consider esențială documentarea și cercetarea a supra
programului balnear clasic , precum și înțelegerea și definirea tendințelor actuale .

2
Scopul final îl reprezintă identificarea oportunităț ilor și a modului în care acest
program poate fi implementat cu succes în stațiunea balneoclimaterică Pucioasa, într-un nou
complex de tratament balner care va deveni un potențial pol turistic.

1.3 Cuvinte cheie
 baie, balneologie, percepție, sănătate, turism de sănătate ș i de bunăstare .

 Cuvântul „baie” are la origine latinescul „bannea” (balnea). În primul râ nd, el se referă
la acț iunea propriu -zisă de îmbăiere în scop igienic ( cufundare a trupului în apă ). De
asemen ea, el definește spațiul unde se realizează îmbăiere a: fie „baia privată ” (ce nu face
obiectul studiului de față) , fie „baia publică” la care vom face referire ca fiind o clădire a cărei
principală funcțiune este îmbăierea.
Pe de altă parte, termenul de „baie” definește e xpunerea corpului (gol) și la acțiunea
altor factori: vapori de apă, soare (baie de soare) , aer, etc. în scop igienic sau curativ . (DEX
98’)

 Termenul „ balneologie ” se referă la acea r amură a medicine i care studiază acțiunea
profilactică și curativă a apelor termale sau minerale și a nămolurilor (DEX '09) și reprezintă
una din cele 6 ramuri ale specialităț ii numite „balneo -fizioterapie și recuperare medi cala”.

 Cuvântul „percepție” defineș te p rocesul psihic de cunoaștere senzorială, prin care
obiectele și fenome nele sunt reflectate ca întregi . (facultatea de a percepe fenomenele lumii
exterioare; înțelegere, cunoaștere). (DEX '09)

 Conform Organizației Mondiale a Sănătăț ii, „sănătatea” este o stare pe deplin
favorabilă atât fizic, cât și mintal și social , ci nu constă doar în absenț a bolilor sau a
infirmităților . Se va observa pe parcursul lucră rii o preocupare a supra modului de abordare a
sănătă ții (axat ă pe terapie și/sau prevenț ie) .

 „Turism ul de sănă tate și bunăstare ” este un fenomen spre care tinde turismul balnear .
El este caracterizat de o desanitizare a imaginii băilor , concomitent cu pă strarea vali dării
stiințifice a tratamentelor . Turismul de sănătate și cel de bunăstare presupun extinderea
facilităților adresate omului sănă tos (aș adar axarea pe prevenț ie), și extinderea adresabilităț ii
serviciilor oferite către tineri și restul populaț iei active.

3

1.4 Metodologie
Principalul mijloc de cercetare constă în studii le de caz: arhitectura privită ca
experiment, iar în urma ei consemnarea unor tipare și particularități. O altă metodă folosită
este cea fenomenologi că: studiul percepției multisenzoriale , a materialității și a spațiali tății,
acestea fiind esenț iale î n procesul terapeutic.

4
2. BAIA PUBLICĂ ȘI ISTORIA PROGRAMULUI BALNEAR
2.1. Băile publice specifice diferitelor culturi
Asemeni multor al tor domenii, b ăile publice au evoluat diferit și au căpătat
semnificații diferite în funcție de caracterul sociocu ltural, poziționare geografic ă, preocupări,
climă ori religie. De la primele ruine ale unor b ăi publice din Orientul Antic până la
construirea unui adevărat cult dezvoltat în jurul acestora la romani , diferitele civiliza ții au
inovat, preluat și adaptat programul băilor publice conform propriilo r necesităț i.

a. Orientul a ntic
Cele mai vechi ruine ale unei bă i public e se gă sesc pe teritori ul actual al
Pakistanului. În aș ezarea Mohenjo -Daro (2600 î.Hr. – 1700 î.Hr .) există o clădire dedicată ce
adăposteș te un bazin hidroizolat cu bitum – “Marea Baie ” – „probabil cea mai primitivă baie
publică din istorie” 1. Privind în context , observăm că acest cult a l apei era foarte dezvoltat,
atât la nivel public , cât și privat (existau numeroase surse de apă ș i sisteme de canalizare )2.

b. Grecia antic ă
Cei care au dus actul îmbă ierii la un nivel mult mai avansat , creând băi în spaț ii
special construite au fost g recii. Acest lucru este foarte bine documentat, Homer scri ind î n
„Odiseea ” despre ritualul îmbăierii3. Hippocrate (n. cca 460 î.Hr.) a scris , de asemenea , despre
prevenire a și vindecarea bolilor prin apă . Chiar dacă băile calde erau obișnuite pe vremea
acestuia, totuși , erau folosite pentru relaxare doar î n cazuri speciale , rolul lor fiind cel curativ .
În mitologi e, Hygieia era zeița sănătății și curățeniei, fiica (sau, după o altă versiune,
soția) lui Euscu lap, zeul medicinei (cel căruia atât civilizația romană , cât și cea greacă i -au
dedicat peste 300 de temple sacre cu izvoare terapeutice). Igiena greacă a devenit o disciplină
specializată al cărui scop era îngrijirea corpului pentru o viaț ă sănătoasă.
Din punct de vedere al plasării temporale , băile publice au fost introduse în secolul
5î.Hr. Datarea celei mai mari părți a dovezilor confirmă acest lucru , neexistâ nd nici o dovadă
anterioară bă ilor publice din Olympia (450 i.Hr.). Componentele principale ale unei băi
publice erau camera de îmbăiere cu vană sau bazin și un rezervor. Din acest rezervor, cu
picior, de cele mai multe ori de form ă ovală sau rotundă , (așa cum este reprezentat pe vase
ceramice) se lua ap ă cu un vas pentru umezirea corpul ui. A doua încăpere era cea de ungere

1 ILIESCU STROE, Corina, Baia ca spatiu de locuit (teza de doctorat), București, Universitatea de Arhitectură și Urbanism
„Ion Mincu”, 2016, pag.22
2 https://www.harappa.com/blog/mohenjo -daro-city-wells -i
3 Homer, Odiseea, traducere de George Murnu, București, Editura Univers, 1971

5

Fig. 0 1 –Termele lui Dioclețian
(298-306 d.Hr ) unde corpul era frecat cu uleiuri și părul era uns. În plus , față de aceste două încăperi, apa re și
o a treia : vestiarul.
Pe lâ ngă bazinele cu apă, în băile publice grecești existau și băi cu aburi (aș a
numitele „ laconicum” ). Roman ii au adaptat model ul băilor militare din Laconia, Sparta ,
preluând inclusiv component a socială, atletică și militară , punâ nd bazele propriului ritual al
îmbăierii.4
Datorită influențel or romane în sec . 1 î.H r., băile cu apă fierbinte sunt intr oduse î n
gymnasium -urile greceș ti. Francoise de Bonneville vorbește în cartea sa „Book of the bath” 5
despre transformarea b ăilor, acestea devenind o artă : se făceau băi de nisip, băi cu apă
fierbinte, băi cu aburi încinși în încăperi boltite și întunecoase și băi reci în bazine descoperite ,
urmate de ungeri ale corpului cu uleiuri aromate .

c. Civilizația Romană
În civilizaț ia romană, bă ile publ ice au devenit parte din cultură , acestea nu mai erau
destinate doar claselor sociale privilegiate (ca în cazul grecilor ), ci tuturor ce tățenilor, inclusiv
femeilor, chiar ș i sclavilor. Spre deos ebire de G recia Antică unde procesul îmbă ierii era mai
simplu, aici îmbăierea i mpunea un ritual care cuprindea dezbrăcarea, îmbăierea, transpiraț ia,
masajul și odihna6 .
Baia public ă romană avea în componență 3 spaț ii – caldarium ( camera fierbi nte),
tepidarium (camera caldă ) și frigidarium (camera rece) și uneori sudatorium și laconicum (bă i
cu abur umed și uscat). Bă ile romane nu corespund însă întocmai programului balnear (de
sănătate) . Băile era u construite de stat, î n general nefiind perceput nici un preț pentru intrare –
fapt ce aducea popularitate conducătorilor, astfel încâ t ele
reprezentau un mijloc de putere ș i de distragere a atenț iei, în
specia l în vremuri de criză politică. N umărul lor ajunsese la peste
800 î n vremea lui Constantin cel Mare , iar cel mai impunător
edificiu , băile lui Diocle țian – erau desfășuarat e pe circa 120 000
mp și puteau adăposti până la 3000 de persoane simultan7.
Planul respectă succesiunea caldarium – tepidarium –
frigidarium, avâ nd și o zonă dedicată înotului (natatio), dar ș i

4 ZUMTHOR, Peter. Therme Vals, Zurich, Scheidegger & Spiess, 2008, ed.II, pag.114
5 DE BONNEVILLE, Francoise, The book of the bath, New York, Rizzolli, 1998
6 ILIESCU STROE, Corina, Baia ca spatiu de locuit (teza de doctorat), București, Universitatea de Arhitectură și Urbanism
„Ion Mincu”, 2016, pag.30
7 ZUMTHOR, Peter. Therme Vals, Zurich, Scheidegger & Spiess, 2008, ed.II, pag.114

6

Fig. 0 2 – Baia Mohamed II, Istanbul două curți neacoperite pentru activităț i fizice (palaestra). D e asemenea , există holuri și săli
mici, spaț ii de relaxare și așa numitul „exoedra ” – spațiu presupus a fi destinat lecturii.
Odată cu răspândirea creștinismului, programul băilor și -a început declinul ,
nema ifiind conform cu noile valori promovate.

d. Popoarele islamice
Hammam -ul (baia turcească ) este o baie cu abur umed similar ă saunei finlandeze, ce
s-a dezv oltat î n Orientul Mijlociu odată cu expans iunea Islamului. Chiar dacă acest concept
este prelu at de la romani, băile au fost adaptate propriilor nev oi și convingeri religioase. S-a
renunțat la elementele de loisir sportiv ș i la cele culturale (bibliotecă), scopul principa l fiind
acela de a servi curăți rii meticuloase a trupului în special î naintea ritualurilor religioase8.
Masajul a fost introdus ca un înlocuitor parțial al exercițiilor fizice.
În jurul anului 600, Mohamed avea să recomande băile cu abur, el crezând că
fertilitatea e potențată de căldura hammam ului și astfe l cei ce urmau credința se vor î nmulți.
Hammamu l este adaptat, capătă conotații religio ase și devine anexă a moscheii,
puritatea fizică fiind foarte importantă în cultura islamic ă. Majoritatea hammam urilor erau
construite de biserică, de administrație sau de perso ane înstărite și erau asociat e cu
purific area, islamicii obișnuind să se îmbăieze după o călătorie lungă, după vindecare ori la
ieșirea din închisori.
De asemeneam, hamma mul devine loc de socializare, fiind unul din puținele locuri
deschise de dimineața pâ nă seara, fiind foarte popular ( probabil și ca o compensație pentru
multe activități interzise de religie) .
În această formă, hammam ul s-a răspâ ndit în tot
islamul. Tot din rațiuni ce țin de cultul religios, bă ile erau
separate pe sexe, iar intrarea se făcea printr -un gang obturat
(pentr u a nu put ea privi în interiorul bă ilor).
După o mică recepție, urmă toarele camere aveau
funcția de vestiare (apoditeryum) , prima pentru cei mai puțin
înstăriț i, iar ce-a de-a doua pentru cei bogați – acolo unde pe
o latură a încăperii se serveau cafea, ș erbet și ceai.
Al doilea spa țiu (corespondentul tepidari umului roman ) s-a transformat într -un
simplu coridor ș i lega vestiarele de camera principală („harara”).

8 ILIESCU STROE, Corina, Baia ca spatiu de locuit (teza de doctorat), București, Universitatea de Arhitectură și Urbanism
„Ion Mincu”, 2016, pag.33

7
Încăperea principală este acoperit ă cu o cupolă cu mi ci deschideri ce au rolul de a
crea un iluminat ambiental. Central se gasește un bazin de marmură, în mijlocul că ruia se află
o fântână arteziană cu un jet de apă fierbinte c e se transformă în aburi ( în unele băi jetul de
apă iese din tavan). Camera băii este înconjurată de spaț ii adia cente cu rol de camere de
odihnă sau masaj. În harară, umiditatea ajunge până la 100%, iar te mperatura nu depășeș te 40
de grade. Baia Mohamed II, Istanbul (fig. 02) este singura baie turcească de tip duplex ce se
mai pă streaza astă zi.

e. Populațiile nord europene și ba nia rusească
Având poziționare geografică și climă asemănă toare, sauna finlandeză se aseamănă
foarte mult cu bania rusească . Acest tip de baie de abur provoacă transpirația corpului, într -o
zonă climatică rece, astfel încât se poate afirma că băile de acest timp sunt născute dintr -o
necesitate ce ține tot de igienă și de sănătate.

 Sauna finlandeză este o baie de aburi ce a fost influențată atât de băile estice , cât ș i
de cele vestice ș i care s -a modificat pe pa rcursul a două mii de ani. La î nceputuri, saun a era
cel mai probabil o groapă săpată într -o pantă cu pietre încălzite î ntr-un colț. Ulterior , s-a
dezvoltat într -o încăpere de lemn (simultan locuință și baie ) cu podea de pământ ș i un cuptor.
Sauna finlandeză de astăzi este o cameră cu podeaua, pereții și tavanul din lemn.
Înăuntrul acestei came re este un cuptor acoperit cu dale de piatră naturală ce iradiază căldură.
Umiditatea este control ată prin cantitatea de apă ce este pusă pe aceste pietre fierbinți.
Procesul îmbăierii constă în încălzire, transpirare, spălare, și răcire (astăzi cel mai adesea prin
înot, fie î n aer liber, fie direct în zăpadă sau în apa unui lac îngheț at)9.
Felix Genzmer spune că în această baie comună, țăranul finlandez se îmbăia
împreună cu toată familia sa. Această baie avea loc zilni c în periada de recoltare, împreună cu
zilieri i, iar în restul perioadelor o dată sau de două ori pe săptămână10.

 Bania rusească este de două tipuri: Bania neagră este echivalentă cu sauna
finlandeză , singura diferență fiind faptul c ă bania este umedă și sauna este uscată , iar bania
albă este cea de oraș. Aceasta are o răspăndire rapidă od ată cu dezvoltarea marilor oraș e în
secolul 18 , dar și în secolul 19 când majorita tea populaț iei nu avea băi proprii cu apă curentă.

9 http://www.sauna.fi/in -english -2/finnish -sauna -culture -2/
10 GENZMER, Felix, Entwerfen, Anlage und Einrichtung der Gebäude , Arnold Bergsträsser Verlagsbuchhandlung, Stuttgart,
1899, pag. 34

8

Fig.04 – reprezentare Onsen Bania publică este compusă dintr -un
vestiar ce servea și ca loc de odihnă , lângă care
se află o cameră de spălare de-a lungul căreia
sunt dispuse pe cei doi pereți lu ngi robinete
separate cu apă caldă și rece și dușur i. De
asemenea, în cameră există banci de lemn,
dispuse ca niște gradene astfel încât
temperatura să fie cu atât mai mare cu cât urci pe o gradenă mai înaltă . Pentru ră corire sunt
folosi te ramuri de mesteacăn înmuiate î n apă sau doar apă rece11.
Faptul că aceste băi se păstreaz ă și astăzi în Rusia, fii nd locuri ce atrag mul ți oameni ,
este dovada faptului că rolul băii publice nu este doar cel legat de igienă, ci are un puternic
caracter social în Rusia.

f. Japonia – onsen și sento
„Onsen ” este baia publică pentru care ( spre
deosebire de zona Rusiei) interesul a scă zut mult mai
mult, semn că băile erau construite din rațiuni ce țin de
igienă mai degrabă decât de factorul social. Băile sunt
separate pe sexe, iar spațiile (legate printr -o ușă
glisantă ) sunt vestiarul și camera de îmbăiere .
„Sento ” reprezintă o baie minerală, tra dițional amplasată în aer liber. Fiind o ț ară cu
activitate vulcanică intensă, există foarte multe surse de apă termală și multe izvoare cu
diferite alte proprietăț i minerale. Așadar, Sento -ul tradițional reprezintă o forma de tratament
balnear , născut din accesul facil la o resursă naturală terapeutică, pentru amenajarea sa în aer
liber fiind folosit un minim necesar de resurse.

 În concluzie, scopul și modul de utilizare al acestor băi este foarte divers și juxtapune
o serie de preocupări : preocupările religioase, de igienă – prevenție, de igienă – tratament, cu
puternic caracter social, de loi sir, ori ca expr esie a puterii statului. Programul ia naștere fie
printr -o investiție considerabilă (cazul romanilor) , fie ca spații mici amenajate pentru
îmbăierea câto rva perso ane (sauna finlandeză) , fie pentru că în zona respecti vă există o
resursă importantă, foarte facil de exploatat (cazul băilor „Sento” în Japonia) . În toate
situații le însă, cu nuanțele specifice de la o cultură la alta , băile s -au dovedit a fi un p rogram
de succes ce polarizează și prezintă în mod constant un interes major.

11 http://masterrussian.com/russianculture/banya.htm
Fig.03 – reprezentare Bania Rusească

9

2.2. Tratamentul balnear din Evul Mediu până în secolul 21
a. Băile în Evul Mediu
Caracteristic ă perioadei este intexistența unei preocupări majore pentru folosirea
apelor în mod curent. Odat ă cu că derea Imperiului Roman , din cauza asocierii băilor cu
prostituția și răspâ ndirea bolilor , programul intră în declin. Biserica C atolică face toate
eforturile și interzice băile publice în încercarea de a opri epidemia de sifilis din Europa.
Totuși, există o preocupare pentru găsirea unor ape cu proprietăți terapeutice ,
beneficiile acestor ape fiind atribuite divinităț ii sau anumitor sfinț i.
Un moment important este reprezentat de anul 1326 , atunci când se descoperă izvoare
termale în Spa – Belgia (denumirea staț iunii „Spa” devine substantiv comun, referindu -se
astăzi la toate facilităț ile ce folosesc apa î n scop terapeutic)12. Începând cu secolul 13 , băile au
fost treptat reintroduse 13.

b. Renaș terea
Băile publice intră, așadar , în dec lin în secolul 16 , în schimb, mica nobilime se
reorienteză către băile cu surse de apă mineral ă. Astfel, în special în sudul Europei, are loc o
redescoperire a vechi lor spa -uri. Tot atunci, se observă primele preocupări pentru o baz ă
științifică a tratamentelor și primele încercări de analize fizico -chimice ale apelor .
Această cultura a băilor s -a creat în Italia, răspândindu -se apoi în alte parți ale Europei
și se bucura de popularitate în râ ndul claselor sociale înstărite. În centr ele balneare din Franța ,
accentul se pune strict pe tratament , spre deosebire de restul zonelor unde existau numeroase
activități de loisir precum dansul sau teatrul.14

c. Băile în secolul 18
Începutul secolului 18 este marcat de vizita Reginei Anne a Marii Britanii la Bath,
fostă stațiune roman ă, iar în scurt timp, Richa rd Nash, un om foarte influent î n lumea celor
din clasa superioară – aduce investitori și transformă Bath î ntr-o stațiune la mod ă (un adevărat
centru din punct de vedere social al Angliei ). Bath devine o stațiune complexă cu locuri de

12 PAIGE, John C. and HARRISON, Laura Soullier, Out of vapors : a social and architectural history of bathhouse row,
Arkansas ,Published by Denver Service Center, 1988, pag.5
13 TUBERGEN , Astrid , A brief history of spa therapy (articol), Ann Rheum Dis 2002, no.61 pag.27 3
14 Idem, pag.274

10
băi, promenadă, cumpărături, bibliotecă , evenimente culturale, cafenele ș i locuri unde se
putea dansa ș i lua masa.
Asemenea activități apar în multe staț iuni din Europa, iar șederea turiș tilor din
diversele c lase sociale era împărțită î n perioade diferite , astfel î ncât să nu se incomodeze
reciproc . În per ioada secolului al 18 -lea, există oameni de știință ce analizează apele și se
observă un interes crescut pentru folosiriea apei î n scopuri terapeutice15.

d. Băile în secolele 19 -20
Cea mai mare dezvoltare a staț iunilor balneare europene are loc î n aces te două secole ,
odată cu dezvoltarea științei medicale ce susține folosirea apei pentru igi enă și în scop
terapeutic. Câteva din exemplele consacrate sun t stațiu nile Bath, Baden Baden , Karlsbad,
Marienbad, Franzensbad.
La jumatatea secolului 19, arhitecții copiază planimetria și interiorul opulent al bă ilor
romane. Băi de tipu l celor romane sunt construite în manieră n eoclasică prin folosirea
mozaicului, a pereților de marmură , a statui lor, a tavane lor boltite și a c oloane lor romane .
Toate stațiunile ofereau servicii terapeutice similare însă fiecare din tre ele și-a păstrat un
anumit caracter individual, având o serie de activităț i conexe de loisir – cazinouri, curse de
cai, pescuit, vână toare, tenis, s chi, dans , golf sau călă rie, dar și activită ti culturale cu m ar fi
vizionarea pieselor de teatru16.
În Anglia , criza economică din anii 1930 coroborată cu o lipsă de organizare și de
specialiști a facut ca terapia Spa să fie exclusă din Programu l național de sănătate, fapt ce a
dus la î nchiderea multor centre de trata ment17.
Secolul 20 este o peri oadă în care ș tiința medical ă avansează considerabil, iar
cercetarea medica lă în domeniile reumatologiei, balneologiei și fizioterapiei , împreună cu
dezvoltarea aparaturii sch imbă radical modu l de tratament. De asemenea , la nivelul societ ății
au loc schimbă ri puternice. După Cel D e-Al Doilea Ră zboi Mondial, b ăile devin mult mai
accesibile, existâ nd o preocupare specială din partea statelor p rin subvenț ii ale tratamentelor .
Se observă o sanitizare și o masificare a sectorului . În România, a ceast ă supradimensionare a
pieței bazat e pe subvenții , împre ună cu alte mutații ale societății au făcut ca după 1990 să
existe o scădere a interesului pentru băi.

15 PAIGE, John C. and HARRISON, Laura Soullier, Out of vapors : a social and architectural history of bathhouse row,
Arkansas ,Published by Denver Service Center, 1988, pag.7
16 PAIGE, John C. and HARRISON, Laura Soullier, Out of vapors : a social and architectural history of
bathhouse row, Arkansas ,Published by Denver Service Center, 1988, pag.10
17 TUBERGEN , Astrid , A brief history of spa therapy (articol), Ann Rheum Dis 2002, no.61 pag.27 4

11

(traducere adaptată după E. Becheri) 18
e. Băile în secolul 21 – tendinț e actuale
Este general acceptat ă ideea conform că reia, în sec . 21, principalele domenii
economice sunt tehnologia informaț iei, comunicațiile și turismul18. Unul dintre domeniile
turistice adaptat e nevoilor actuale este turismul balne ar. Acesta se înscrie î n sfera turi smului
de sănătate/ bunăstare , astfel î ncât turismul balnear a început să se adreseze nu numai celor cu
probleme medicale, dar ș i celor care doresc relaxare , bunăstare fizică și mentală.
Evolu ția tu rismului balnear din Italia a fost sintetizată într-o schem ă de renumit ul
economist italian Emilio Becheri . Cazul Italiei se deosebește de restul așezărilor din Europa
doar prin acțiunile Serviciul ui Sanitar Italian, restul elementelor fiind general valabile.

18 IANC, Teodor Petre . Strategii de dezvoltare a turismului balnear în România în perspectiva integrării europene (teza de
doctorat), București, Academia de studii economice, 2006, pag.5

12
Analizând cronologic constatăm că la începutul secolului trecut se practica turi smul
orientat atâ t pe cură terapeutică, cât ș i pe partea de relaxare. Perioada de după C el De-Al
Doilea Război M ondial este o perioadă de masificare a turismului de acest tip , iar a nii 90
reprezintă criza turismului balnear social și reorientarea către turism ul de sănă tate.
Tendința actuală este reprezentată de turismul de bunăstare: prin desanitizarea imaginii
băilor concomitent cu validarea științifică a terapiilor , prin oferirea atâ t a tratament ului
terapeutic și de recuperare , cât și a soluțiilor pentru prevenție (așa numita „Balneologie de
bunăstare”. Există ș i o a treia cate gorie de servicii, complementară, cea de „centru de
înfrumuseț are / centru cosmetic”
În scopul atrag erii unui număr mai mare de t uriști se mă rește numărul de facilități
adresate omului sănătos, dornic de prevenț ie și interesat de curele de sănă tate. De asemenea,
pentru a se înscrie în piața competitivă , crește simțitor aria de adresabilitate către tineri i și
către turiștii de vâ rstă medie.19
Se t inde așadar spre ieșirea din nișă, tendinț a fiind de diversificare a serviciilor prin
combinarea tratamentului balnear tradițional cu celelalte forme de t urism de tipul „punere în
formă ” (fitness) , prin facilități de tipul SPA Wellness ș i centru de înfrumuseț are, dar mai ales
prin activităț ile de loisir sportiv, agrement și recreere.
Alte „produse turistice” conexe ar putea fi turismul de aface ri, turismul de weekend ,
ori organizarea de conferințe / cursuri de perfecționare (în special î n extrasezon când partea de
cazare nu este atât de solicitată ). Conform noilor tendințe pe plan internaț ional, tu rismul
balnear poate fi inclus și î n catego ria turismului social, atunci câ nd e ste subvenționat ș i parte
din cheltuieli sunt s uportate de sistemu l de asigurări sociale sau de sănă tate.

19 Idem, pag.13

13
3. ABORDAREA FENOMENOLOGICĂ ASUPRA PROGRAMULUI
3.1 Percepția și arhitectura mutisenzorială
Percepția este un proces psihic de cunoaștere senzorială, prin care spațiul, timpul și
fenomenele sunt receptate. În prefața cărții „ The eyes of the skin” a lui Juhan Pallasmaa20,
Steven Hol l afirmă faptul că o arhitectură multisenzorială oferă o experime ntare autentică a
acesteia și invocă sentimentul de apartenență și integrare.
La prima vedere putem afirma că simțul vizual este cel mai important în a percepe
arhitectura, însă pe măsura aprofundă rii subiectului ne dăm seama că relațiile de colaborare
între simțuri sunt ext rem de complexe, reducerea percepției la un singur simț fiind
insuficient ă. În cartea sa „F enomenologia percepției”, Maurice M. Ponty afirmă că simțurile
se traduc unul pe altul făra a fi nevoie de vreun inte rpret, se înteleg unul pe altul fără a fi
nevoie sa treacă prin idee21.
Consider că cel mai concludent mod în care ar putea fi exemplificată percepția
mutisenzorială a arhitecturii este analizarea fiecărui simț în parte și rolul acestuia în percepția
arhitecturii. De altfel, am convingerea că tocmai ace astă separare a simțurilor poate aduce un
argument în plus conceptului de arhit ectură percepută multisenzorial (menționez că vor fi
parcurse toate simțurile, cu excepția văzului, pentru a arăta modul în care arhitectura este
experimentată prin moduri complementare receptă rii vizuale și a evidenția relaționarea ce are
loc la nivelul simțurilor ).

Simțul t actil
Tactilul este un concept frecvent întâlnit în discursul arhitectural de astăzi . Începând
cu anii 70, tactilul a fost asociat fenomenologic cu noțiunile de loc, înrădăcinare,
corporalitate, intimitate, senzualitate și măiestrie22.
Tactilul este una din temele scrierilor lui Zumthor. Atunci când î și aduce aminte de
copilărie, rememorează toate acele amintiri în care simțea arhitectura, spre deosebire de
prezent î n care nu se poate delimita de „ a gândi arhitectura” . El vorbește d espre anumite
elemente pe care „aproape că le poate simți” : mânerele, p ământul, podelele sunt obiecte și
suprafețe ale construcției percepute prin tactil.23

20 Prefață de Steven Holl din PALLASMAA, Juhani ,The eyes of the skin, Published by Wiley Academy, 2005, ed II
21 PONTY, Merleau Maurice, Phenomenology of Perception, Taylor and Francis e -Library, Published by Routledge, Taylor
and Francis, 2005, pag.285
22 LEE, Tonghoon, Tactility and Architecture: Peter Zumthor's Thermal Baths în Vals and the Hybridization of the Two
Motifs of Tactility -Materiality and movement (Master of science în architecture studies), Massachusetts Institute of
Technology, 2002, pag.3
23 ZUMTHOR, Peter, Thinking architecture , Basel, Boston, Berlin, Published by Bi rkhäuser, 1999 , pag.9

14
Conform lui Zumthor, criza în arhitectură este legată de discrepanța între ceea ce se
vede și ceea ce este real. De altfel , în toate proiectele sale, arhitec tul evită vopsirea
materialelor sau alte moduri de a l e acoperi, având întotdeauna acea „sinceritate”, preferând
folosirea anumitor materiale atent selecț ionate. Spre exemplu, la T herme – Vals , arhitectul a
reușit să creeze un spaț iu subli m doar prin folosirea pietrei, apei și a luminii. „Materi als react
with one another and have their radiance, so that the mateiral composion gives rise to
somthing unique” 24.
Atunci cand vorbește despre Muzeul de Art ă din Bregenz, Austria, Peter Zumthor
afirmă faptul că această cladire este exact ceea ce vedem și simțim, exact ceea ce simțim sub
propriile picioare (din nou accentul fiind pus pe percepția prin simțul tactil )25.
Tot în această categorie a tactilului se poate încadra și „temperatura spațiului” – o
trăsătură numită astfel de Peter Zumthor ce ține tot de materialitate și se referă la capacitatea
materialelor de a ceda și primi căldură. Faptul că materialele sunt percepute având o anumită
temperatură are atât o dimensiune a fenomenului fizic (acel coeficient al materialelor ce le
împarte î n calde și reci), dar are și o dimensiune psihologic ă. Autorul dă exemplu pavilionul
Elvetiei de la Hanovra World Fair: faptul că era din lemn crea un spațiu răcoros (ca într -o
pădure) atunc i când era cald afară, iar atunci când era frig afară devenea un spațiu cald în
comparație cu ceea ce era împreju r (chiar dacă era în aer liber)26.

Simțul k inestezic
În cartea sa „Element s of architecture”27, Pierre Vo n Meiss susține faptul că
experimentarea arhitecturii se face în primul rând vizual și kinestezic ( folosind „simțul
mișcării părților corpului” ). Acest kinestezic se regăsește în filosofia lui Maurice M. Ponty
descris ca „schema corporală”: unitate senzorio – motorie; cunoașt erea în orice moment a
poziției , a deplasării sau a oricărei alte stări a propriulu i corp. Astfel se pot distinge ș i clasifica
senzațiile ca fiind produse de stimuli exteriori, de un act sau stare a corpului, sau c hiar
generate de propriul corp.

24 ZUMTHOR, Peter, Atmospheres , Basel, Boston, Berlin, Published by Birkhäuser, 2006, pag.25
25 A+U Architecture and Urbanism 1998 Extra Edition , Peter Zumthor, pag. 34
26 ZUMTHOR, Peter, Atmospheres , Basel, Boston, Berlin, Published by Birkhäuser, 2006, pag.33
27 VON MEISS, Pierre, Elements of architecture From form to place, New York, Published by Van Nostrand Reinhold,
1990, pag.15

15
Simțul auditiv
Atunci când vorbește despre „sunetul spațiului”28 ,Zumthor face din nou recurs la
memorie, aduc ându-și aminte că în copilărie, sunetele din buc ătarie îl făceau să fie fericit ,
comunicându -i faptul că mama sa se afla acolo, desfășurând o activitate.
Fiecare spațiu este acompaniat de o activitate specifică ce dă un sunet și de o anumită
vibrație; spre exemplu , sunetul orașului sau „sunetul ” unei gări fac parte din percepția
spațiului arhitectural respectiv – ele nu ar fi aceleași într -un spațiu „mut”. În cadrul clădirii
Therme -Vals a arhitectului Peter Zumthor, există o cameră cu numele „baia de sunet” cu
adâncimea bazinului până în zona gâtului, tocmai pentru a amplifica perc epția sunetului
reflectat de apă și pentru a obține un efect de cameră de rezo nanță.
În cartea „Elements of architecture” 29, Von Meiss vorbe ște despre sunetele tra nsmise
prin pardoseli, pavaje și despre faptul că oricât de impresionant ar fi un spațiu arhitectural, o
acustică nepotrivită anulează perceperea acestuia în modul în care a fost gândit. De exemplu,
el afirmă că o biserică „moartă” din punct de vedere acustic îș i pierde caracterul religios.
Așadar, este esențial ca spațiul arhitectural să fie unul coerent, unde acustica să fie în
concordanță cu funcțiunea și conformarea spaț iului.
Zumthor spune despre interioare că sunt asemeni unor mari instrumente , al căror
sunet are de -a face cu forma fiecărei camere și cu materialele folosite. Autorul propune chiar
un exerc ițiu de imaginație în care toate sunetele „străine” dintr -o clădire ar fi anulate. Î n
viziunea lui , construcția încă ar emite un „ton” , o vibraț ie proprie a ei.
„Dacă uneori închidem ochii , înlăturând dominanț a vizuală asupra lumii pentru a
ascult a mai intens, aceasta este adevărata dovadă a plăcerii pure a experienț ei auditive.
Gândiți -vă la sunetul unui pas” 30 (Pierre Vo n Meiss) .

Simțul olfactiv
În cartea sa „The eyes of the skin”31, Juhani Pallasmaa explică faptul c ă nu este
nevoie de doar opt molecule de substanță pentru a declanșa un impuls nervos, noi find
capabili s ă detectăm mai mult de 10 000 de mirosuri diferite.

28 ZUMTHOR, Peter, Atmospheres , Basel, Boston, Berlin, Published by Birkhäuser, 2006, pag.29
29 VON MEISS, Pierre, Elements of architecture From form to place, New York, Published by Van Nostrand Reinhold,
1990, pag.15
30 „If sometimes we close our eyes to remove the dominance of the visual world în order to listen more intently, that is the
real proof of the sheer pleasure of auditory experinece. Think of sound of a footstep” VON MEISS, Pierre, Elements of
architecture From form to place, New York, Publish ed by Van Nostrand Reinhold, 1990, pag.24
31 PALLASMAA, Juhani ,The eyes of the skin, Published by Wiley Academy, 2005, ed II, Prefață de Steven Holl , pag54.

16
Autorul afirmă că un miros anume ne poate face s ă „intrăm” într -un spațiu complet
uitat din punct de vedere vizual, constatând în repetate rânduri caracterul acestui simț de a
întipării percepțiile într -un mod persistent. De asemenea, caracterizează arhitectura
contemporan ă experimentată doar vizual ca fiind sterilă.
Din vizita mea la actualul centru de tratament din Pucioasa pot spune că cea mai
puternic imprimată senzaț ie a fost creată de mirosul greu de sulf și de aerul cald încărcat de
umezea lă, prea plin de vapori. Această constatare personală anterio ară lecturii „The eyes of
the skin” îmi confirmă faptul că memoria senzorială olfactivă joacă un rol foarte important în
percepție ș i că anumite caracteristici ale spaț iului au u n impact deosebit de puternic.

Concluzie
Doar parcungând această detaliere a fiecărui simț în parte și a modului în care
percepția este realizată se constată importanța percepției multisenzoriale în arhitectură . O
astfel de experiență transcede înțelegerii unui spațiu ș i face ca utilizatorul să aibă parte de o
experiență cu adevărat complexă .

3.2 Spațialitatea în percepția multisenzorială
apa, cupola și spațiul boltit, lumina

 Apa, factorul cel mai important î n programul băilor, e ste elementul în jurul că ruia este
compusă arhitectura. Apa are o varietate foarte mare de parametri ce pot inspira senzaț ii:
poate fi rece sau caldă – având acea „temperatură ” de care vorbea Zumthor î n cartea sa
„Atmospheres” ; poate avea un miros pregnant (ca cel de sulf) ; poate fi sub forma de vapori
umplând practic spa țiul și constituin d astfel un excelent fond pentru lumină ; poate rezona
atunci când este înt insă pe suprafeț e mari .
Nu în ultimul rând, odată cufundat în apă, mediul în care se află corpul este altul. Se
iese astfel din parametrii normali: greutatea corpului este percepută diferit , viteza și modul î n
care se produce schimbul de temperatură este mai mare, se modifică simțul tactil, dar și auzul
(fiind a tât de aproape de luciul de apă ), iar viteza de propagare a sunetului în apă este
superioară .

17

Fig.0 6 – Tiblisi sulfur baths
Fig.0 5 – Lyquidrom , Berlin, gmp Arch

Fig.07 – Çemberlitaș hama,
Istanbul
Fig.08 – Therme Vals,
arh. Peter Zumthor
 Spațialitatea – Cupola și spațiul boltit se remarcă ca un laitmotiv , în special î n
arhitectura b ăilor turce ști. Din start c upola este asociată spațiilor cu valențe aparte; î n primul
rând ne duce cu gâ ndul la spații destinate cultului religios, așadar are o dimensiune mistică.

Exemplele prezentate sunt diferite din punct de vedere al poziționării geografice și al
perioadei construirii. Modul de acoperire al spațiilor principale în cazul bă ilor din Tiblisi și
ale celor din Istanbul îl regăsim și î n Berlin, în cadrul sălii intitulată Liquidrom din Berlin .
Aici, intenț ia este obținerea unui efect legat de spațialitate, de propagarea sunetului și
de realizarea iluminatului zenital. Liquidromul este un spațiu î n care există in stalații de sunet
și multimedia, unde se țin chiar ș i concerte , fiind gândit special în acest sens.

 Lumina – dozajul luminii
Exemplele prezentate anterior sunt
elocvente și pentru modul în care dozajul
luminii pune în valoare un spațiu dedicat
îmbaierii. Lumina înseamnă aici
misticism, căldură , vibraț ie în contactul
său cu apa.
Zumthor merge mai departe ,
transpunâ nd ideea dozajului luminii într -o
manieră aparte , în spiri tul arhitecturii sale. El vorbește despre definirea spațiului doar prin
apă, piatră și lumină, în î ncercarea sa de a
reduce la esență a cest progra m și spiritul
locului .
Lumina, mai ales dozajul ei, filtrarea ei ori modul de a o „conduce” reprezintă cu
siguranța un mijlo c de a provoca reacții complexe , în primul râ nd prin impactul viz ual, dar ș i
prin căldura pe care o aduce ori o sugerează .

18

4. PROGRAMUL BALNEAR ÎNTRE SANATORIU ȘI SPA WELLNESS
4.1. Perspectiva medicală în programul balnear
În acest capitol se vor analiza necesitățil e tehnice și planimetrice, precum ș i un
desfașurător al activităț ilor necesare pentru a duce la îndeplinire actul medical – în vederea
observării măsurii și a modului în care arhitectura este influențată.
*Având în vedere că lucrarea de față este elaborată ca suport teoretic al proiectului
„Complex de tratament balnear în Pucioasa”, accentul și detalierea conceptelor medicale
prezentate vor fi axate pe informațiile ce sunt relevante și aplicabile în proiectul de față.

Balneo -fizioterapia poate fi considerată cea mai veche disciplină medicală – apa,
aerul și soarele fi ind primi i fac tori terapeutici folosiț i din cele mai vechi timpuri.
Specialitatea in titulată „balneo -fizioterapie și recuperare medical ă” este complexă și
cuprinde 6 ramuri: hidroter pie, electroterapie, masoterapie (masaj medical), kinetoterapie,
balneologie ș i bioclimatologie. România este a treia țară ca potențial balnear în Europa, dupa
Franța ș i Germania având în vedere numărul de stațiuni ș i varietatea factorilor terapeutici.

 Balneologia
Balneologia este o r amură a medicine i care studiază acțiunea profilac tică și curativă
a apelor termale sau minerale și a nămolurilor terapeutice. Este vorba de ape oligometalice,
alcaline / alcalin o-feroase , clorurate, sodice(să rate), iodurate, sulfatate -feruginoase -arsenica le,
sulfuroase, carbogazoase, nă moluri terapeutice, gaze terapeuti ce naturale, saline terapeutice32.
Compoziț ia acestor ape este dat ă de contactul cu forma țiuni geologice în anumite
condi ții de presiune și temperatur ă, iar clasificare a chimică a compoziției apelor stă la baza
indicaț iilor de tratament pentr u diferite patologii prezentate de pacienț i.

 Hidroterapia
Hidroterapia este o ram ură a medicine i naturiste ce utilizează apa (dulce , sărată,
minerală ) în scop terapeutic. Procedurile cele mai frec vent folosite sunt : comprese,
împachetări, masaj , băi terapeutice 33 Dintre acestea, bă ile terapeutice sunt cele mai solicitate
proceduri și cele mai importante pentru proiect din punct de vedere arhitectural.

32 RĂDULESCU, Andrei și TEODOREANU,Elena, Noțiuni de balneofizioterapie și balneoclimatologie”, București,
Ed.Medicală, 2014, pag.117
33 MUNTEANU, Constantin , Balneo -Research Journal , Editura Balneară, Vol.3, Nr.1, 2012, pag.23

19

Ele pot fi: simple – cu apă obișnuită , medi camentoase, cu diferite substanțe (sare, iod
sulf), băi de aburi, complete sau parțiale (de mâini, picioare, ș ezut); la temperat ură de
indiferență (35-37°C), calde ( 38-40°C) sau reci ( sub 22°C). Băile acționează prin 3 factori:
termic, chimic și mecanic ( presiunea hidrostatic ă, miș carea apei în baie) 34.
Băile ce fac obiectul proiectului de diplomă au spații corespondente î n schema
functională și î n planurile bazei de tratament.
În cadrul temei proiectului, (Complex de tratament balnear în Pucioasa) hidr oterapia
este cea mai importantă piesă întrucât proiectul ia naștere având la bază apele minerale
sulfuroase, sulfatate, clorurate calcice, sodic e, hipotone de care dispune oraș ul Pucioasa35.

 Kinetoterapia și Masoterapia
Kinetoterapia reprezintă o formă de terapie de recuperare prin programe de exerciț ii
fizice statice sau dinamice. Tr adus, termenul „kinetoterapie” î nsemna ter apie prin mișcare. Ea
poate fi profilactică, curati vă sau de recuperare, și cu excepția terapiei ocupaționale, necesită
spații ample dota te cu aparate spec ifice activităț ii fizice36.
Masoterap ia / Masajul medical, reprezintă o grupare sistematică de manipulă ri
executate man ual asupra tegumentului și a țesuturilor adiacente și acționează prin corelații
funcționale ce există î ntre toate sistemele și organele co rpului uman. Acest tratament poate fi
realizat ș i prin procedee mecanice , prin utilizarea apei sau a diverse lor aparate.
În cadrul să lii de masaj, nu se impun condiț ii speciale – principalele cerințe ț in de
mobilierul spe cific tratamentului și de cerinț ele de igiena37.

 Electroterapia
Electroteapia reprezintă tratamentul bazat pe acțiunea curenților electrici ca agenț i
terapeutici ai anumitor boli 38. Acest lucru se realizează prin aplicarea mai m ultor forme de
curent electric ș i a unor energi i derivate (mecani că, magnetică, luminoasă) î n scop profil actic,
curativ și de recuperare.

34 Idem
35 RĂDULESCU, Andrei și TEODOREANU,Elena, Noțiuni de balneofizioterapie și balneoclimatologie”, București,
Ed.Medicală, 2014, pag.123
36 MÂRZA -DĂNĂILĂ, Doina, Bazele generale ale kinetoterapiei, Bacău , Ed.Alma Mater, 2012, pag.5
37 ZAMORA, Elena și Crăciun, Dan -Dragoș, Masaj medical – procedee, metodica, indicatii terapeutice -, Cluj -Napoca,
Ed.Risoprint, 2007, pag.12
38 DEX ’09

20
Tratamentul în care energia electrică se utilizează ca atare se împart e în 3 c ategorii,
cu spații destinate fiecăreia în parte : curenț i de joasă frecvență (0 -1 000 Hz), curenți de medie
frecvență (1 000 -6 000 Hz), curenți de înaltă frecvență (150 000 Hz – 30000 MHz). O altă
formă de tratament este utilizarea unor forme de energie prin transformarea curent ului
electric: terapia cu radiații infraroș ii(R.I. ), cu raze ul traviolete(U.V.), ș i cu LASER.

 BioClimatologia
Climatul reprezintă ansamblul fenomenelor care caracterizează starea medie a
atmosferei într -un anumit loc. Climatoterapia se realizează prin utilizarea climatului î n scop
profila ctic și curativ. Numeroase afecțiuni respiratorii, metab olice, reumatice, convalescențe,
anemii pot benefi cia de o cur a climatica. Dat fiind faptul că mediul climatic acționează printr –
un complex de factori la nivelul î ntregului organism, beneficiile asupra organismului nu pot fi
cuantificate calitativ și cantitativ foarte exact, ș i au caracter general, nespecific.
Relieful Romaniei cu prinde aproximativ 1 treime munț i, 1 treime dealiuri și 1 treime
câmpii39. Diferențele între aceste climate ț in de stresul cutanat și cel pulmonar, co nfortul
termic, aeroionizarea ș i calitatea aerulu i, de măsura î n care sunt posibile aeroterapia (cura de
aer), helioterapia (b aia de soare) și hidroterapia (î n apa de m are, lacuri, bazine deschise). Până
la anumite valori este considerată benefică trecerea la un climat diferit faț ă de cel obiș nuit al
pacientului, întrucât antrenează capacitatea acestuia de adaptare ( în contextul în care astăzi
omul activ iși desfășoară activitatea în microclimate confortabile controlate).
Zona montană peste 2000 de metri e ste considerată limita superioară a climatului cu
caracter terapeutic, dincolo de care est e recomandat doar persoanelor sănătoase, pentru
antrenament ș i pentru persoane adaptate acestui tip de climat. Sub 1400 de metri, stresul
cutanat ș i cel pulmo nar se r educ, confortul termic începe să se facă simț it, însă există 6-8 luni
considerate stresante și deshidrat ante pentru cei cu contraindicaț ii40.
La celă lalt pol, climatul de câ mpie este considerat bioclimat exc itant-solicitant. În
general stresul cutanat și cel pulmonar prezi nta valori destul de mari Climatul litoral îmbracă
anum ite aspecte particulare datorate influenț elor maritime p uternice.
Climatul de dealuri și podiș uri este considerat un bioclimat relaxant și sedativ.

39 RĂDULESCU, Andrei și TEODOREANU,Elena, Noțiuni de balneofizioterapie și balneoclimatologie”, București,
Ed.Medicală, 2014, pag.207
40 Idem, pag 209

21
Orașul Pucioasa este stațiune balneoclimaterică de interes național avâ nd acest tip de
climat. Confortul termi c anual are valorile maxime pe ț ara: temperatură moderata, ierni
blânde și veri răcoroase, și o dinamică redusă a aerului cre ează condiții speciale de adă post,
datorate situări i într -o vale terasată a râului Ialomița. Valorile stresului cutanat și pulmonar
sunt minime, iar numă rul de luni relaxante, ne solicitante sub aspect cutanat ș i echilibrate
hidric este maxim.41
Este recomandat ca, spațiile destinate diferitelor tratamente să fie însoțite de
„păstrarea ș i amenajarea unui peisaj relaxant, a parcurilor terapeutice cu umbră, adăpost de
vânt, tra see de dificultate, a plajelor însorite ș i a locurilor de recreere”42

4.2 Programul Sanatoriul ui
 Cercetarea programului de arhitectură al sanatoriului și analizarea conceptului de Spa
Wellness implică situarea băilor cu ape minerale între tratament, spațiu de interacțiune social
și loc de petrecere al timpului liber.
Apariția programului sanatorial (î nceputul secolului 19) este legată de tratarea
tuberculozei. Condițiile insalubre din locuințe sau locurile de muncă, alimentația defectoasă,
sunt factori asociați cu apariț ia și propagarea tuber culozei. De la apariția primului sanatoriu
(construit î n Görbersdorf -Polonia)43, suc cesiv programul a evoluat – punându -se accent din
ce în ce mai mult pe aspecte precum perioada de iluminare directa a camerelor, volumul
camerei în funcție de numărul de paturi, zonificarea funcțională – lumina, aerul și igiena
devenind factori esenț iali ai programului de arhitectură ( în 1917, la Moritz, dr.Bernhard
public ă un document privind „Normele pentru cura de soare” ) 44.

41 RĂDULESCU, Andrei și TEODOREANU,Elena, Noțiuni de balneofizioterapie și balneoclimatologie”, București,
Ed.Medicală, 2014, pag.213
42 Idem, pag.158
43 QUINTUS, Miller, Le sanatorium – Architecture d'un isolement su blime, traducere de Jaques Debains &
Freiburg a.M, Lausane, Published by EPFL – Departam ent d'architecture, 1992, pag.6
44 Idem , pag.21
Sanatoriu Schatzalp, Davos, Elveția Fig.09,10,11

22

Bella Lui, Montana Fig.12 Un exemplu elocvent pentru î nceputul de secol XX este Sanatoriu Schatzalp , Davos
(Elveț ia) acolo un de apar verandele și balcoanele, dar ș i o serie de elemente t ehnice
inovatoare – acoperirea în terasă, instalaț ii sanitare mod erne, încălzire în pardoseală, centrală
termică proprie și noutăț i pe plan terapeutic.45 Clădirea a deservit ca sanatoriu î n jur de 50 de
ani, iar în 2008 a fost numit de ICOMOS – Hotelul istoric al anului 46.

În perioada interbelică, sunt notabile sa natoriile lipsite
de decorație: principiile însoririi, ale unei bune ventilații și al
igienei pliindu -se perfect pe arhitectura modernistă, lipsită de
decorație și elemente nefuncționale. Exemplul prezentat este
Sanatoru l „Bel la Lui”, Montana, (1931 -1932) p roiectat de arh.
Rudolf Steiger 47.

Construit inițial de Sindicatul tă ietorilor de diamante din Olanda, complexul
pavilionar devine sanatoriu adresat tut uror persoanelor. în 1957 este transform at în spital, din
1990 a fost lăsat în paragină, iar până astă zi doar corpul principal a fost restaurat ( cladirea
gazduiește simpozioane, preleger i, și diferite funcț iuni sociale48) .
Organizarea sanatoriului este de tip pavilionar – 4 corpuri de cazare orientate spre
sud cu posibilitate a de a scoate paturile pe terasă. S -a spus faptul că sanatoriul Poimio al lui
Alvaro Alto ar fi fost mult influenț at de Zonnerstraal, organizarea funcțională fiind destul de
asemănă toare.

45 Idem, pag.22
46 https://swiss -historic -hotels.ch/en/hotels/davos_schatzalp.php
47 QUINTUS, Miller, Le sanatorium – Architecture d'un isolement sublime, traducere de Jaques Debains &
Freiburg a.M, Lausane, Published by EPFL – Departament d'architecture, 1992, pag.54
48 http://miesarch.com/work/1254
Jan Duiker – Zonnestraal – Olanda 1926 Fig.1 3,14,15

23

Alvaro Alto – Paimio Sanatorium – Finlanda 1932 Fig.16,17,18,19,20
Sanatorium Paimio este un exemplu emblematic pentru acest program arhitectural.
Asemeni sanatoriului din Zonnerstrall, acesta este organizat pavilionar, se pune accentul pe
igienă și pe posibilitatea de a putea sta la soare (pe terasă și pe aș a numitele „balcoane
însorite ” în corpul special construit).
Fiecare pacient avea propria chiuveta și propriul du lap în cameră, iar mare parte din
mobila clădirii , lămpile și lucrările de sticlărie sunt proiectate odată cu clădirea de Alvaro
Alto și soț ia acestuia Aina (celebrul scaun Paimio a fost gandit pentru acest sanatoriu). De
asemenea s e observă grija pentru cromatică. (de exemplu culoarea tavanelor este o nuanță
relaxantă de verde )49.

Sanatoriul To ria (azi Hotel Balvanyos) – Grigore Ionescu – Covasna 1934 Fig.21,22,23
Un alt exemplu de ar hitectură modernistă, de data acea sta autohton, este sanatoriul
Toria (Covasna) proiectat de Grigore Ionescu , construit în 1934. Se observă preocuparea
pentru compoziția simplă a volumelor și claritatea schemei funcționale. Astăzi, în cladire
funcționează un hote l căruia i -au fost adă ugate (în directă legatură cu fațada posterioară)
pavilioane ce deservesc funcț iunea de spa .

Stațiunea Yalta – Peninsula Crimea Fig.24,25,26

49 http://www.architectmagazine.com/design/culture/the -enduring -legacy -of-paimio_o

24
Perioada celui de -al doilea război mondial a reprezentat o î ntrerupere brusc ă a
dezvoltă rii sanatoriilor, iar ulterior, în Rusia se adoptă sisteme cu regim foarte mare de
înălțime, ce pot găzdui până la 1000 de persoane, drept exemplu, Statiunea Masuk cu o
capacitate de 14 000 de locuri și stațiunea Golful Albastru al Crimeei (10 000 de locuri).
Aceste sanatorii s -au dezvolt at în vechile stațiuni bal neare și sunt prevăzute cu
diverse facilităț i pentru copii, umbrare, chi oșcuri, fiind potrivite pentru toată familia.

4.3. Conceptul de Spa Wellness
Există mai multe variante privind o riginea exactă a cuvântului SPA . Una din
posibilități este ca el sa fie derivat din cuvântul valon „espa” (fântână), ori de la denumirea
stațiunii Spa din Belgia. O alta posibila origine este prescurtarea din latina a expresie i „sanitas
per aqua” ( acest lucru este contrazis de Sibylle Kramer în cartea sa „Bath and Spa”, el
afirmând faptul expresia nu ar fi conforma cu nici o regulă gramaticală a limbii latine50).
În 1517, dupa ce în prealabil vizitase stațiunea belgiana Spa, Wiliam Slingsby,
descoperă izvoare cu ape minerale în Yorkhire și întemeiază ceea ce astazi este Har rogate.
Prima utilizare a cuvîntului “spa” independent de stațiunea omonimă, este utilizat pentru
Harrogate, fiind numită de Timothy Bright “The eng lish spaw”.
Ceea ce este cert însa este faptul ca Spa-ul defineste un loc unde apa cu diferite
proprietăți minerale este folosită î n scop terapeutic și pentru menținererea sănătății.
Conceptul de Wellness este î nsa unul relativ recent și este asociat cu starea de
sănătate și bunăstare . Organizația mondială a sănătătii defintește sănătatea ca fiind „o stare pe
deplin favorabilă atât fizic, mintal cât și social, și nu doar absența bolilor sau a
infirmit ăților ”.51, iar Wellnesul ca fiind o stare optimă a sănătății individului și a gru purilor.
Aceasta stare are doua aspecte : realizarea la maximum a potențialului fizic, psihologic,
social, spiritual, economic și înplinirea așteptărilor rolului în familie, comunitate, cult, loc de
munca. 52
Conceptul de Spa Wellness este așadar construit cu rolul de a crea o stare de bine cu
ajutorul hidroterapiei, aromaterapiei (sub diferite forme), masajului (uneori neconven țional),
tratamentelor faciale, reflexoologiei. Caracterul lui este așadar mai apropiat de loisir decât de
un spațiu dedicat tratamentului.

50 KRAMER, Sibylle, Bath and Spa, Berlin, Published by Braun, 2007, pag.7
51 http://www.pnf.org/Definitions_of_Health_C.pdf
52 http://www.who.int /healthpromotion/about/HPR%20Glossary_New%20Terms.pdf

25

Consider relevant un exemplu de concurs de arhitectură î n stațiunea montană Lofer –
Austria 53 – Acest exemplu este unul general valabil pentru majoritatea stațiunilor de schi,
acolo unde, în pofida faptului că nu există resurs e naturale ale apelor minerale și a faptului
stațiunile sunt orientate spre sporturi le de iarna , în foarte multe hoteluri se află centre Spa .
Exemplele de acest fel confirma caracterul de loisir pe care il au centrele de Spa Wellness și
evidențiază această capacitate a lor de a fi un excelent program conex, complementar, asociat
cu o altă activitate principală, î n locuri fără resurse terapeutice naturale .
Resort în Lofer , GRAFT Architects , Austria Fig.27,28

Particularitatea acestui model (spa wellness) este faptul că el nu este dependent de
apa minerală – astfel de spații fiind acomodate în foarte multe hoteluri. Mai mult decât at ât, se
observă o dezvoltare a turismului wellnes unde apa este exclusă din lista de tratamente,
oferind alte tipuri de servici i de relaxare și recreere.
Așadar, p utem afirma despre conceptul de Spa Wellness ca este unul de tip
preventiv, recreational, înscriindu -se în mod firesc în sfera programelor complementare unui
complex de tratament balnear al secolului 21.

 Pe cât de difer ite sunt aceste d oua programe de tip sanatorial și de wellness, atunci
când sunt analizate comparativ se observă o oarecare complementaritate, î n ciuda aparentei
discrepanț e. Consider că un complex de tratam ent adaptat secolului 21 poate împrumu ta
elemente din ambele programe, unul sobru/temeinic, născut dintr -o necesitate de t ratament,
iar celalalt ludic, născut din nevoia de recreere și menținere a sănătății î n mod preventiv.

53 http://www.archdaily.com/439061/graft -wins -competition -to-design -resort -in-lofer

26

Fig 29 Therme Vals, arh.Peter Zumthor
5. STUDII DE CAZ
5.1. Therme, Peter Zumthor, 1996, Vals, Elveția
Therme – Vals este un centru spa care ia
naștere la iniț iativa comunității locale – începând cu
1980, clădirea finalizâ ndu-se în 1996. Aceasta devine
o clădire emblematică , cu un puternic impact pentru
popula rizarea staț iunii.
Procesul conce perii acestui proiect este minuț ios explicat d e arhitect î n cartea
“Therme Vals”54. Arhitectul face o trecere în revistă a fiecărui pas, de la istoria băilor –
semnificații mitologice, vizitele în împrejurimi și inspiraț ia dat ă de loc – până la abordarea din
punct de vedere al spațialităț ii, materialităț ii și modul ui de utilizarea a luminii pentru a
armoniza toate aceste elemente î ntr-un concept coerent.
Ceea ce fascinează este modul î n care acest complex este integrat în context . Însuși
arhitectul spune că obiectivul a fost de la î nceput cr earea unei clădiri care, ar fi putut fi, într –
un fel, acolo dintotdeauna, o clădire care să se raporteze la topografie, care corespun de
abundenț ei pietrei din Vals, ambutisată, pliată și în parte spartă în mii de plă ci.
Materialitatea – „ideea și efectul obținut căută să definească spațiul prin piatra, apa și
lumina ”.55 Unul din pu nctele fixe ale acestui proiect , stabilite din primii pași , a fost folosirea
pietrei locale, folosită î n special pe ntru acoperișuri, și modurile în care poate fi prelucrată
această piatră. Acest concept a fost atât de puternic încâ t arhitectul, preocup at de puritatea
proiectului a gâ ndit module ca fiind blocuri “de piatră”, fiecare având un planșeu în consol ă,
iar pri n modul de asamblare a lor să rezulte fante de lumină care, pe lângă rolul de rost
structural definesc spațiul ș i creează un iluminat
spectaculos.
Aceste blo curi sunt mai mici și mai dese cu
cât se pătru nde mai î n interiorul terenului – arhitectul
explicând că această densitate diferită , graduală este
gândită în acord cu topografia terenului.
Fiecă rui bloc ii este atribuita o funcț iune –Baia “de foc” (Fire Bath) 42 oC ; Baia “de
gheaț a” (Ice bath) 14oC; Baia “florilor” (Flower Bath) ; Baia – “de sunet” 35 oC cu adâncimea
bazinului până în zona gâ tului, dar și vestiarele sau băile turcești sunt alcă tuite din astfel de
module.

54 ZUMTHOR, Peter. Therme Vals, Zurich, Sch eidegger & Spiess, 2008, ed.II
55 Idem, pag.26
Fig 30 Therme Vals, arh.Peter Zumthor

27

5.2. Entre Cielos Hotel & amp Spa, arh A4 estudio, 2011, Mendoza, Argentina

Proiectul se află la marginea orașului Mendoza într -un mediu natural cu vița de vie ,
pomi fructiferi, plopi și puncte de perspectivă asupra Anzilor și are o organizare de tip
pavilionar . Proiectul este structurat dintr -un traseu pietonal orien tat est -vest ce face legă tura
între clădirile sale . Exemplul este relevant pentru studiul de față întrucât are multe puncte
comune cu propunerea proiectului de diploma.
Complexul este unul pavilionar, astfel încât funcțiunile de hotel și spa au
clădiri destinate, complet separate. Cele doua sunt legate de o circulație pietonală pe axa -este-
vest, iar de -a lungul acestei circulații se succed o serie de spații în aer liber.
Cele doua funcțiuni contrasteaza prin caracterul lor: – în timp ce hotelul este un
spațiu deschis spre context , cu spații mari, iluminate din plin, zona dedicată spa -ului
contrastează fiind amplasată asemeni unui demisol.
Spațiul dă impresia de opacitate privit dinspre
exterior, iar modul în care lumina naturală intră în spațiile
interioare este realizat prin deschideri mici – fie fante de
lumină în pereți sau plafon, fie perforări circu lare ale
pereților, creând astfel anumite „puncte de intensitate”56.

56 http://www.designboom.com/architecture/a4 -estudio -entrecielos -hamam -and-spa/
Fig.32
Fig.33
Fig.34
Fig.35
Fig.36
Fig.37
Fig.38

28
5.3. Liquidrom, gmp Architekten von Gerkan, Marg und Partner, 2001, Berlin

Liquidrom este cea de a III -a sală de evenimente în cadrul Tempodromului din
Berlin, având un bazin cu apă sărată, rotund, cu diametrul de 13m și capacitatea de 50 de
persoane. Vizitatorii asistă la un “concert” făcut de instalația de lumini, difuzoare subacvatice
și cele 4 coloane “de sunet” 57 .

Bazinul principal este acoperit de o cupolă de beton – având în cheia de boltă un gol
circular ce permite trecerea luminii. Aceast singur iluminat zenital creeaza un foarte mare
contrast – insuflând acestui spațiu un caracter ce aduce aminte de sacralitate. Iluminatul
artificial completează această imagine contrastantă luminând de jos în sus perimetral – astfel
intradosul arcelor este luminat – zonele care de obicei sunt umbrite devenind luminoase și
viceversa. Spre deosebire de celelalte exemple, aici volumul spațiului principal este particular,
ieșind din logica unor module compuse, pentru a crea un spațiu cu un caracter plastic.
Pe lângă acest bazin principal, există saune, băi cu aburi, un bazin cu apă fierbinte
descoperit (“Onsen” –baia tradițională japoneză), dar și un bar ș i un restaurant.

57 KRAMER, Sibylle, Bath and Spa, Berlin, Published by Braun, 2007, pag.7 0
Fig.39
Fig.40
Fig.41

29

6. BĂILE PUCIOASA
6.1. Context – scurt istoric
Beneficiind de o a șezare frumoasă,îintr -o vale deschisă pe râul Ialomiței, de o parte
și de alta dealuri ușor tărăgănate, în fund priveliștea munților acoperiți de codri,
dincolo de râu, de sub o rupturâ de mal, țâșnesc binefăcătoarele izvoare de pucioasă
și fier.58 Alexandru Vlahuț a, România pitorească

Pucioasa este o singura stațiune balneoclimaterică de interes național situată în
județ ul Dâmbovița59. Stațiunea se află la altitudinea de circa 400m, pe valea râului Ialomița,
într-o regiune de dealuri împă durite , ce coboară din Mun ții Bucegi și Leaota, la o distanță de
21 km de Târgoviște ș i 42 km de Sinaia.
Râul Ialomița a realizat trei terase pe care oamenii le-au numit poduri, dispuse pe
direcția nord –sud, care au devenit vetrele așeză rilor umane .
Prima atestare documentară a orașului datează din 1649, sub denumirea de Podurile.
Izvoarele de apă sulfuroasă au fost analizate pentru prima oară în 1821 – 1828 .O fotografie
document atestă acest lucru, ea surprinzâ nd în 1928 sărbă torirea unui secol de la eveniment
(în data de 3 septembrie 1928)60. Primul pa vilion public pentru băi a fost construit î n anul
1834. Apele minerale de la Pucioasa au fost prezentate în cadrul expoziț iei universale de la
Viena din 1873 , ia r în anul 1930, Pucioasa a fost declarată oraș prin decret regal.

Tradiția vorbește despre existenț a unei ape puturoase, cu mir os greu de gaze
sulfuroase ce băltea î n zona „Sursei”. Există o serie de legende populare în multe locuri
privind vindecarea animalelor ce se îmbăiau în apele minerale , la Pucioasa existând o legendă
despre vindecar ea oilor bolnave cu scabie .61

58 VlAHUȚĂ, Alexandru , Romania pitoreasc ă, Biblioteca scolarului, Editura Tineretului, Bucuresti, 1967, pag. 128
59 Ghidul Stațiunilor Balneare elaborat de MDRT, 2011
60 STANCU Dumitru, Pucioasa File de monografie, Pucioasa, Editată de Primaria orasului Pucioasa, 1995, pag. 308
61 PRICAJEAN, Artemiu, Din trecutul balnear al Romaniei, Bucure ști, Editura Științifică, 1999, pag.21 -22
Fig.42 Zona ‚La Sursa”
Fig.43

30
În timpul administrației militare ruseș ti între 1829 și 1834 , soldații din armata
generalului Kiseleff au săpat prima fântână cu apă sulfuroasă, fiind îndrumați de localnicii
care util izau apa din “fântâna de sub coastă” pentru vindecarea frigurilor și a scabiei62.
Ulterior, doctorul Carol Davila, ce ocupa funcția de Director Genera l al Serviciului Sanitar al
Româ niei, transmitea (ord. 3595/ 28.05. 1863 ) să se analizeze apele minerale și să se aduca
permanente îmbunătățiri î n exploatarea ș i folosirea lor.
Dintre clădirile emblematice, remarcă m la unul din capetele Parcului Independeț ei ,
„Pavilion ul de dans”, clădire deosebit de importantă pentru locuitori și turiș ti, dispărută în
anul 1965 într -un incendiu. Pavilionul avea o cupolă de lemn pictată de Nicolae Grigorecu, iar
existența ei ar fi schimbat radical soarta turistică a localității.

Cazarea și tratamentul celor veniți în stațiune erau
asigurate de c asele săt enilor, de hoteluri, dar și de zecile de vile
construite în Pucioasa. Acestea din urma ofereau un confor t
sporit, popularizare prin broșuri, pliante și cărți poș tale ilustrate.
În stațiune existau la începutul secolului XX aproximativ 500 –
600 de camere de închiriat.
După ră zboi, activitatea comercia lă se intensifică, ea
fiind favorizată de perioada de pace , și de o dezvoltare ce are loc
în toate compartimentele vieții sociale. în 1945 se construiește și
o casă de odihn ă a poș telor (actualul hotel TURIST ).
Regim ul totalitar comunist actionează cu forță prin actul
naționalizării din 11 iunie 1948 și pune capăt activităț ii
particulare a stațiunii. Toate vilele și hotelurile, așeză minte le
pentru bă i, restaurantele, farmaciile, cabinetele medicale,
magazinele au fost naț ionalizate. Sigura investiț ie majoră făcută
a fost Hotelul cu baza de t ratament a Uniunii Naț ionale a
Cooperativelor Agricole de Producție, realizată abia în 1989.

62 PRICAJEAN, Artemiu, Din trecutul balnear al Romaniei, Bucure ști, Editura Științifică, 1999, pag. 18
Fig.44 – Pavilionul de dans
Fig.4 5 – Parcul Independenței
Fig.4 6 – Hotel Georgescu
Fig.4 7 – Casa de odihnă
a poștelor
Fig.4 8 – Baza de tratament
UNCAP

31
6.2. Context – Factori terapeutici – apă, climă , structuri de primire turistică, tendințe
Climatul specific Orașul ui Pucioasa este de dealuri ș i podișuri (bioclima t relaxant,
sedat iv). Valorile stresului cutanat ș i pulmonar sunt minime, iar numărul de luni relaxante,
nesolicitante sub aspect cutanat și echilibrate hidric este maxim63. Fiind așezată într -o mică
depresiune, beneficiază de o temperatură blândă și placută în toate anotimpurile. Temperatura
medie anuală este cea de 9°C (media lunii iulie +20°C, iar a lunii ianuarie -2°C). Umiditatea
relativă a aerului în timpul verii de 6 6%. Precipitaț iile ating în medie 7 50 mm anual, iar
direcția dominantă a vâ ntului este din nord și nord – est64.
Factorii naturali terapeutici sunt bioclimatul sedativ, de cruț are și apa minerală
sulfuroasă, sulfatată, clorurată calcică , sodică , hipotonă , iar indicațiile terapeutice sunt pentru
tratarea b olilor aparatului locomotor, reumatismele degenerative, inflamatorii, abarticulare,
posttrau matice, neurologice periferice ș i centrale. De asem enea boli respiratorii, O.R.L, și boli
asociate: metabolice și de n utriție, cardiovasculare, dermatologice ș i profesionale65.
Unităț ile de cazare din oraș totaliz ează un numă r de 520 locuri de cazare din care 220
în Complexul de odihnă ș i tratam ent balnear CERES, 100 în Complexul de odihnă ș i
tratament balnear Turist și 100 î n Hotel CARP.
Așadar, d in punct de vedere al capacităț ii de cazare, sunt prep onderente serviciile de
cazare în structuri mari și pă strarea formei publice de proprietate pent ru o proporție însemnată
a capacităț ii de cazare. Acest fapt se reflectă într-o capacitate scăzută de investiții pentru
îmbunătățirea calității serviciilor turistice, acest proces fiind îngreunat și de mă rimea
efortului investi țional necesar modernizării unor obiective atât de mari . O altă consecință este
limitarea accesului la alte tipuri d e public, cu venituri mai mari ș i nevoi mai sofisticate, ce ar
putea constitui o cerere ș i pentru alte servic ii turistice adiacente generatoare de ve nit în
comunitate66.
În ceea ce prive ște facilitățile medicale, nu mărul de paturi î n spitalul orașenesc este
de 350, iar numă rul de paci enți ce pot fi tratați simultan î n cele 2 baze de tratament este de
circa 350 -400. Aceste 2 baze de tratament nu mai coresp und standard elor și exigenț elor de
astăzi, activitatea în ele desfă surandu -se c u aparatur ă relativ veche, în spaț ii ce nu s unt o
expresie a contemporaneităț ii, ci a anilor ’40(TURIST), repectiv ’80 (CERES) , periaode în
care ele au fost concepute.

63 RĂDULESCU, Andrei și TEODOREANU,Elena, N oțiuni de balneofizioterapie și balneoclimatologie”, București,
Ed.Medicală, 2014, pag.213
64 STANCU Dumitru, Pucioasa File de monografie, Pucioasa, Editată de Primaria o rasului Pucioasa, 1995, pag.18 -19
65 Idem, pag.123
66 extras din Strategia privind dezvoltarea durabilă a orașului Pucioasa 2014 -2020

32

6.3. Complex de tratament balnear î n Pucioasa

 Oportunități
Consider că cele mai oportune direcț ii de dezvoltare sunt cele legate de inf rastructura
turistică . Av ând în vedere î nchiderea activit ății carierei de gips (activitate ce a făcut ca zona
să rămână nedezvoltată) , este oportună refacerea zonei „la sursa” și amenajare a părții vestice
a malului Ialomiței , transformând -o într -o mare zona de agrement. Unul din puncte le
importante ale acestei zone î l reprezintă propunerea proiectului de diplomă: un complex de
tratament balnear.
„La sursă ” este zona din care izvor ăsc apele minerale , către care exist ă o adevărată
promenadă a „sezoniș tilor” inclusiv pentru a utiliza un iz vor de cură internă. Aici exista un
pavilion specific staț iunilor balneare vestice, alei și plantaț ii de pini.
Unul din punctele cheie ale ace stei dezvoltă ri a malulu i vestic al Ialomiței îl
reprezintă creerea unui c omplex de tratament balnear pe dealul Moță ianca. Amplasamentul
propus este un platou de circa 8000mp cu vedere de ansamblu asupra orașului Puc ioasa și a
lacului de acumulare . Acesta se află la distan țe mici față de actuala sursă a apelor sulfuroase ,
a celor iodurate și a celor sărate. Intervenția propusă reprezintă o primă piesă în dezvoltare a
acestei p ărti a orașului din punct de vedere turistic, singura de a ltfel ce întruneș te toate
condițiile unui astfel de proiect de anvergură.

 Proiectul de diplomă
Proiectul de diploma intitulat „ Complex de tratament balnear în Pucioasa” reprezintă
o intervenție al cărei program arhitectural se înscrie în sfera turismului de sănătate și
bunăstare. Fiind stațiune baln eoclimaterică , pe lângă resur sele apelor minerale, zona oferă un
climat propice vindecării, refacerii și relaxării.
Proiectul înglobează o serie de funcțiuni: cazare (200 de locuri), alimentație publică,
bază de tratament balnear, loisir și o zonă destinată desfățurarii de conferințe . În cadrul bazei
de tratament se utlizează apele minerale sulfuroase și cele iodurate , înglobând atâ t tratamentul
terapeutic ș i de recuperare (specific bazelor de tratament clasice) , cât și prevenți a (așa numita
„Balneologie de bunăstare”) . Există și o a treia categorie de servicii, complementară, cea de
„centru de înfrumusețare / centru cosmetic”.

33
Complexul vizează și zona turismului de afaceri, turismului de weekend , ori
organizarea de conferințe / cursuri de perfecționare (în special în extrasezon când partea de
cazare nu este atât de solicitată).
Faptul că situl studiat este un plat ou natural în plin versant ( pe dealul Moță ianca ) a
direcționat structurarea funcțiunilor și a volumelor, c onceptul proiectului fiind de a pă stra
acest platou intact și a-l amenaja ca spaț iu verde. Spațiile de cazare , alimentaț ie publică și cele
destinate activităților publice conexe sunt amplasate la o cotă superioară și adiacent platoului ,
iar baza de tratament se afl ă sub acest a, primind lumina doar de pe latura de sud -est și zenital.
Deși aparent volumele construite sunt separate, e xistă noduri de legatură ce unesc toate aceste
funcțiuni diferite, ansamblul devenind astfel un tot unitar.
În contextul î n care turismul balnear tinde să se transforme într -un turism de
bunăs tare, proiectul pune acc entul și pe o diversificare a funcț iunilor legate de agrement .
Astfel, complexul are facilităț i de loisir sportiv (puncte de plecare pentru drumeții sau trasee
de ciclism montan), legatura cu un viitor centru de echitație, dar și spaț ii des tinate
programului de Wellness și fitness pe lângă baza de tratament clasică .

34
CONCLUZII

De-a lungul istoriei, scopul ș i modul de utilizare a băilor a juxtapu s o serie de
preocupări : religioase, de igienă , de prevenție, de tratament, sociale , de loisir, ori ca expresie
a puterii statului. Fenomenul ia naștere fie printr -o investiție considerabilă, fie în spații mici
amenajate pentru îmbăierea câto rva p ersoane , fie pentru că în zona respectivă există o resursă
importantă, foarte facil de exploatat . Întotdeauna îns ă, a existat preocupare pentru acest
program , iar de-a lungul timpului modul de abordare s -a mulat pe dorințele societății .
Astăzi turismul ba lnear tinde spre așa numitul turism de bunăstare unde activităților
destinate celor s ănătoși devin din ce în ce mai importante și unde adresabilitatea către tineri și
către alte persoane crește .Tratamentul este completat de activități de loisir, în contextul în care
se tinde spre transform area caracterul ui spitalicesc al bazelor de tratament în tr-un mediu ce
favorizează recreerea și refacerea atât a fizicului , cât și a psihicului. În contextul în care există
un fen omen al îmbătrânirii populației , acest tip de facilități vor fi din ce în ce mai căutate.

Elementul central al intervenției arhitecturale rămâne totu și zona destinată
tratamentului și băilor . În propunerea proiectului de diploma , această zonă este o prezență
discretă privind dinspre exterior , fiind amplasată sub un mare spațiu verde amenajat și
iluminat ă doar zenital și pe una din laturi.
Pe de o parte , o serie de considerente tehnice medicale și spațiile necesare
tratamentului balnear la ora actual ă influen țează proiectul decisiv , acestea cre ând limitări
destul de mari la nivelul organiz ării planimetrice . Pe de altă parte însă, există un grad mare de
libertate în privința altor aspecte. Aici intervine materialitatea, spațialitatea și măiestria
arhitectului. Studiul despre arhitectura multisen zorială relevă acest lucru și arată importanța
deosebită a percepției multisenzoriale asupra spațiilor .

În urma acestui studiu, concluzionez faptul că acest complex de factori
socioculturali, economici, medicali și cei ce țin de percepție , are un efect foarte mare asupra
arhitecturii. Parcurgerea și însușirea tuturor acestor factori ierarhizează prioritățile în
abordarea unui complex de tratament balnear contemporan . Acesta trebuie să fie ancora t în
realitatea economică și a îndeplinirii actului medical, trebuie să facă apel la istoria și
potențialul viitor sociocultural, printr -o arhitectură de calitate percepută ca atare.

35
BIBLIOGRAFIE

BECHERI , Emilio, Rapporto sul Sistema Termale în Italia 2004 , FEDETERME, 2004

DE BONNEVILLE, Francoise, The book of the bath, New York, Rizzolli, 1998

GENZMER, Felix, Entwerfen, Anlage und Einrichtung der Gebäude , Arnold Bergsträsser
Verlagsbuchhandlung, Stuttgart, 1899

Ghidul Stațiunilor Balneare elaborat de MDRT , 2011

HOMER, Odiseea, traducere de George Murnu, București, Editura Univers

IANC, Teodor Petre, Strategii de dezvoltare a turismului balnear în România în perspectiva
integrării europene (teza de doctorat), București, Academia de studii economice, 2006

ILIESCU STROE, Corina, Baia ca spatiu de locuit (teza de doctorat), București,
Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, 2016

KRAMER, Sibylle, Bath and Spa, Berlin, Published by Braun, 2007

LEE, Tonghoon, Tactility and Architecture: Peter Zum thor's Thermal Baths în Vals and the
Hybridization of the Two Motifs of Tactility -Materiality and movement (Master of science în
architecture studies), Massachusetts Inst itute of Technology, 2002

MÂRZA -DĂNĂILĂ, Doina, Bazele generale ale kinetoterapiei, Bacău , Ed.Alma Mater,
2012

MUNTEANU, Constantin, Balneo -Research Journal , Editura Balneară, Vol.3, Nr.1, 2012

PAIGE, John C. and HARRISON, Laura Soullier, Out of vapors: a social and architectural
history of bathhouse row, Arkansas,Published by Den ver Service Center, 1988, pag.5

PALLASMAA, Juhani ,The eyes of the skin, Published by Wiley Academy, 2005, ed II

PONTY, Merleau Maurice, Phenomenology of Perception, Taylor and Francis e -Library,
Published by Routledge, Taylor and Francis, 2005

PRICAJEAN, Artemiu, Din trecutul balnear al Romaniei, București, Editura Științifică, 1999

RĂDULESCU, Andrei și TEODOREANU,Elena, Noțiuni de balneofizioterapie și
balneoclimatologie”, București, Ed.Medicală, 2014

QUINTUS, Miller, Le sanatorium – Architec ture d'un isolement sublime, traducere de Jaques
Debains & Freiburg a.M, Lausane, Published by EPFL – Departament d'architecture, 1992,
pag.21

36
STANCU Dumitru, Pucioasa File de monografie, Pucioasa, Editată de Primaria orasului
Pucioasa, 1995

Strategia pr ivind dezvoltarea durabilă a orașului Pucioasa 2014 -2020

TUBERGEN , Astrid , A brief history of spa therapy (articol), Ann Rheum Dis 2002, no.61

VON MEISS, Pierre, Elements of architecture From form to place, New York, Published by
Van Nostrand Reinhold, 1990, pag.15

VLAHUȚĂ, Alexandru, Romania pitorească , Biblioteca scolarului, Editura Tineretului,
Bucuresti, 1967

ZAMORA, Elena și Crăciun, Dan -Dragoș, Masaj medical – procedee, metodica, indicatii
terapeutice -, Cluj -Napoca, Ed.Risoprint, 2007

ZUMTHOR, Peter, Atmospheres , Basel, Boston, Berlin, Published by Birkhäuser, 2006

ZUMTHOR, Peter, Thinking architecture , Basel,Boston,Berlin, Published by Birkhäuser,
1999

ZUMTHOR, Peter. Therme Vals, Zurich, Scheidegger & Spiess, 2008, ed.II

WEBBOGRAFIE
https://www.harappa.com/blog/mohenjo -daro-city-wells -i
http://www.basiccarpentrytechniques.com/The%20Turkish%20Bath%20Its%20Design%20an
d%20Construction/The%20Turkish%20Bath%20Its%20Design%20and%20Construction.html

http://www.sauna.fi/in -english -2/finnish -sauna -culture -2/
http://masterrussian.com/russianculture/banya.htm
http://porch.com/advice/brief -history -bathroom/
https://swiss -historic -hotels.ch/en/hotels/davos_schatzalp.php
http://miesarch.com/work/1254
http://www.architectmagazine.com/design/culture/the -enduring -legacy -of-paimio_o
http://www.pnf.org/Definitions_of_Health_C.pdf
http://bioclima.ro/J315r.pdf

37
http://www.archdaily.com/439061/graft -wins -competition -to-design -resort -in-lofer
http://www.designboom.com/architecture/a4 -estudio -entrecielos -hamam -and-spa/
http://www.who.int/healthpromotion/about /HPR%20Glossary_New%20Terms.pdf
http://www.primpuc.ro/wp -content/uploads/2016/08/strategie_Pucioasa_2014
2020_final_august2016.pdf

SURSE FOTOGRAFICE

Figura Coperta – Therme Vals, arh. Peter Zumthor
https://s -media -cache –
ak0.pinimg.com/564x/51/99/96/519996e6ffaac0bb234cd58ee6647f27.jpg

Fig.01 Termele lui Dioclețian ( 298-306 d.Hr )
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/52/Baths_Diocletian –
Lanciani.png/700px -Baths_Diocletian -Lancian i.png

Fig.02 Baia Mohamed II, Istanbul
http://hamamshop.net/images/categories/64.jpg

Fig.03 – reprezentare Bania Rusească
http://dom.dacha -dom.ru/banya/muzchiny -zenschiny -v-bane -3.jpg

Fig.04 – reprezentare Onsen
http://smiles -tales.blogspot.ro/2013/02/2.html

Fig.05 – Çemberlitaș hamam
http://www.cemberlitashamami.com/galery/cemberlitashamami_08.jpg

Fig.06 – Liquidrom Berlin, gmp Architekten
http://www.german -architects.com/en/projects/38827_Tempodrom_and_Liquidrom

Fig.0 7 – Tiblisi sulfur baths
http://www.mynameisola.com/wp -content/uploads/2014/10/Georgia234.jpg

Fig.08 – Therme Vals, arh. Peter Zumthor
https://s -media -cache –
ak0.pinimg.com/736x/72/7e/5e/727e5e55c973c49b24b69e7ce9830d25.jpg

Fig.09 , 10 – Sanatoriu Schatzalp, Davos, Elveția
https://swiss -historic -hotels.ch/images/hotels/davos_schatzalp/1_davos_schatzalp.jpg

38
Fig.11 – Sanatoriu Schatzalp, Davos, Elveția
https://www.schatzalp.ch/wp -content/up loads/2012_A4517196 -1200×800.jpg

Fig.12 – Bella Lui, Montana
https://www.helveticarchives.ch/detail.aspx?ID=88380

Fig.13 Jan Duiker – Zonnestraal – Olanda 1926
https://s -media -cache –
ak0.pinimg.com/originals /07/48/eb/0748eb84abb59310848a58d51019839c.jpg

Fig.14 J an Duiker – Zonnestraal – Olanda 1926
https://ro.pinterest .com/pin/334462709801997893/

Fig.15 J an Duiker – Zonnestraal – Olanda 1926
http://www.biermanhenket.nl/en/projects/restoration/zonnestraal, -duiker/#

Fig.16 Alvaro Alto – Paimio Sanatorium – Finlanda 1932
http://atlasofinteriors.polimi -cooperation.org/2014/03/19/alvar -aalto -paimio -finland -1929/

Fig.17 Alvaro Alto – Paimio Sanatorium – Finlanda 1932
https://s -media -cache
ak0.pinimg.com/736x/0f/c8/01/0fc801c55b32b10aea99de75b004ec96.jpg

Fig.18 Alvaro Alto – Paimio Sanatorium – Finlanda 1932
https://www.skimbacolifestyle.com/wp -content/uploads/2011/02/Screen -shot-2011 -02-06-at-
5.44.01 -PM1.png

Fig.19 Alvaro Alto – Paimio Sanato rium – Finlanda 1932
http://atlasofinteriors.polimi -cooperation.org/2014/03/19/alvar -aalto -paimio -finland -1929/

Fig.20 Alvaro Alto – Paimio Sanatorium – Finlanda 1932
http://blogs.getty.edu/iris/files/2016/04/image005r.jpg

Fig.21 Sanatoriul Toria (azi Hotel Balvanyos) – Grigore Ionescu – Covasna 1934
https://images.okr.ro/serve/auctions.v7/2014/dec/11/4d9c35735ca1e9d07f7a197917b22334 –
37241 -700_700.jpg

Fig.22 Sanatoriul Toria (azi Hotel Balvanyos) – Grigore Ionescu – Covasna 1934
http://www.e -architecture.ro/photos/gr_1478607911.jpg

Fig.23 Sanatoriul Toria (azi Hotel Balvanyos) – Grigore Ionescu – Covasna 1934
http://www.e -architecture.ro/fisa.php?id=671

Fig.24,25 Stațiunea Yalta – Peninsula Crimea

39
http://wiki.azw.at/sovietmodernism_database/home.php?act=suchen&l=deu&findall=&functi
on=&land=Ukraine

Fig.26 Druzhba Holiday Center Stațiunea Yalta – Peninsula Crimea
http://www.dzigaamiga.com/home/ccc -cosmic -communist -constructions -photographed

Fig. 27,28 Resort în Lofer , GRAFT Architects, Austria
http://www.archdaily.com/439061/graft -wins -competition -to-design -resort -in-lofer

Fig.29 Therme Vals, arh.Peter Zumthor
http://7132.com/de/therme -spa/übersicht

Fig.30 Therme Vals, arh.Peter Zumthor
http://www.foaaweb.com/images/Termas_de_Valls _Planta_baja.jpg

Fig. 32 -38 Entre Cielos Hotel & amp Spa, arh A4 estudio, 2011, Mendoza, Argentina
http://www.designboom.com/architecture/a4 -estudio -entrecielos -hamam -and-spa/

Fig. 39 -41 Liquidrom, gmp Architekten von Gerkan, Marg und Partner, 2001, Berlin
http://www.g mp-architekten.com/projects/liquidrom -in-tempodrom.html

Fig. 42 -46 Vederi din arhiva personală și familială

Fig. 47 Baza de tratament UNCAP
http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2011/08/23/50a9cfb37c42d5a6637b7798/646x
404.jpg