Complexe de Cult din Cultura Cuctenidocx

=== Complexe de cult din cultura Cucteni ===

Univesitatea Alexandru Ioan Cuza – Iași.

Facultatea de Istorie.

COMPLEXE DE CULT DIN CULTURA CUCUTENI

Popescu Florin-Dănuț.

ANUL I – Grupa H 114.

COMPLEXE DE CULT DIN CULTURA CUCUTENI

Introducere.

Complexele de cult din cultura Cucuteni reprezintă sanctuarele și obiectele folosite pentru desfășurarea ritualurilor religioase. S-au descoperit două complexe unice în țară, cel de la Ghelăiești și cele de la Buzdea, acestea au un rol reprezentativ în plastica cucuteniană, redau complexitatea ritualurilor magico-religioase și arată elementul fertilității cu caracter agrar.

Ritualurile religioase se desfășurau cu ajutorul plasticii antropomorfe, al statuetelor care reprezentau oameni ce se rugau divinității sau statuete care infățișau întocmai divinitatea. În cultura cucuteniană s-a constatat că există 3 tipuri de confecționare a statuetelor de lut: statuete formate dintr-o singură bucată de lut, metodă preponderentă fazei Cucuteni A; al doilea tip de confecționare aș statuetelor, este modelarea a doua jumătăți de lut, prin presare și lipire. A treia categorie de confecționare este prin modelarea a două jumătăți separate, urmate să fie lipite cu un lemn ce asigura fixarea celor două părți.

Cuprins.

Capitolul I – Tipuri de ritualuri ale Civilizației Cucuteni.

Pe baza unor descoperiri ce s-au făcut pe teritoriul țării noastre, s-a ajuns la concluzia că nivelul de cultură caracteristic civilizației Cucuteni era bazat pe o viață spirituală deosebit de bogată.

Specifică acestei culturi era decorația spiralo-meandrică a ceramicii, caracteristică anumitor locuri și construcții ce serveau la desfășurarea ceremonialelor religioase, precum și prezentările plastice sau pictate. Pentru a descoperi cât mai bine cultura Cucuteni istoricii trebuie să se bazeze pe resturile unor activități fizice păstrate intacte care prezintă idei și credințe religioase, cercetătorii sunt nevoiți să se bazeze pe aceste resturi deoarece nu există izvoare scrise.

În perioada Cucuteni acțiunile religioase erau formate dintr-o serie de ritualuri.

Ritualuri de fundare: Aceste ritualuri au o atestare clară în arheologia românească și se desfășurau în anumite construcții cucuteniene. Cele mai numeroase descoperiri de acest gen au fost realizate în perioada Cucuteni A-B, regiunea Traian-Dealul Fântânior. Aceste ritualuri erau în două variante. În prima modalitate se îngropa un vas, de obicei un pahar pictat în stil A, sau însoțit de ofrande din carne de animal din care s-au doar osemintele. În varianta a doua a acestui ritual vasele cu ofrande se îngropau sub vatra casei, atât pentru construirea locuinței cât si pentru consacrarea vetrei. Astfel de ceremonii s-au descoperit in zona Poduri-Dealul Ghindaru iar un alt ritual de construire a locuinței s-a descoperit în așezarea Cucuteni B de la Ghelăiești, Nedeia. Aceste ritualuri de construcție se realizau în afara locului unde era amplasată construcția, din păcate aceste ritualuri au avut foarte puține indicii pentru a fi studiate la mai pe larg. Cu toate acestea s-au găsit și clădiri de cult care nu aveau ritualul acesta de fundare, sacrificiile făcute presupuneau că acea clădire era însuflețită prin ofrandă și rezistență.

Ritualuri complexe, erau ritualuri cu statuete. Până în prezent în eneoliticul din Moldova s-au descoperit 3 complexe de statuete din perioada Cucuten și precucuteni. Ritualul acesta cu statuete se desfășura cu ajutorul unui vas acoperit cu un alt vas în interiorul căruia se aflau 21 de statuete feminine, 3 tronuri din lut ars și 2 obiecte mici. O parte din statuete erau pictate iar o parte nu, ele erau așezate pe peaie de cereale pentru a întări contactul cu divinitățile. Cele 3 complexe sunt considerate sanctuare deoarece nu s-au descopetit multe lucruri, doar statuetele pentru realizarea cultelor religioase. Unul dintre cele 3 complexe s-a descoperit la Bundea, în acest cult statuetele erau așezate în ordinea punctelor cardinale, constatânduse să ce-a care reprezenta estul era de sex masculin, iar cea care reprezenta vestul era pictată cu negru și îi lipseau capul și picoarele. Se presupune că lipsa acestora făceau parte dintr-un ritual sacru, statuetele erau asezate într-un vas în jurul căruia erau dispuse alte 6 vase în cerc.

Ritualuri funerare, din cele mai vechi timpuri ale lumii, îîncă din perioada preistoriei, ce-a mai mare însemnătate o au ritualurile funerare. Ritualuri despre care nu se știe multe în ciuda celor 100 de ani de cercetare asupra culturii Cucuteni. Totuși în așezările Cucuteni-Tripolie s-au descoperit oseminte care demonstrează existența ritualurilor funerare.

Ritualuri de trepanație, în jurul anului 1972 s-a descoperit in județul Neamț, la Girov oase umane împreună cu un craniu de femeie, se presupune că oasele ar proveni de la o femeie care a suferit un incendiu împreună cu locuința sa. Craniul femeii a fost păstrat, pentru ritualuri religioase sau Cucutenii aveau un cult al craniului după părerile și cercetările savantului Al. Bolomey care a susținut cercetări în zona Cucuteni-Tripolie. Cultul craniului s-a descoperit în mai multe regini din țara noastră care fac parte din zona Cucuteni-Tripolie cum ar fi Frumușica, Tripolie, Lipcani, unde s-au descoperit cranii sau anumite fragmente din cranii. Cea mai comvingătoare descoperire care demonstrează existența unui cult al craniului vine din zona Cucuteni-Tripolie, faza A-B de la Dealul-Fântânilor unde s-a descoperit un craniu cu privirea spre est având în jurul său vase de ofrandă.

Ritulauri antropomorfe, aceste ritualuri constau în descoperirea unor oase în interiorul locuințelor. În zona Drgănești-Ostrov, în faza Cucuteni A s-au descoperit oase ale picioarelor cu tăieturi fine care se atribuie unui ritual. Cercetaătoarea Hortensia Dumitrescu nu excludea existența canibalismului la Cucuteni sub formă de ritula practicat la scară joasă.

Capitolul II – Complexul cucutenian descoperit la Ghelăiești, Județul Neamț.

Cu ocazia unor săpături executate ăn vara anului 1970 în Nedeia, o așezare cucuteniană s-au descoperit statuete pictate, unele întregi altele sfărâmate sub presiune solului și a chirpicului care prin așezarea în sit reprezintă un complex ritual. Statuetele au fost găsite la 0,55 m în colțul de sud-est al locuonței cu numărul 5, acea locuință era construită direct pe sol, fără podea din lutuială sau platformă, a fost descoperit un complex ceramic de natură cucuteniană A-B asociate cu ceramica din faza B care definesc contextul arheologic al așezării Ghelăiești încadrată cronologic în Cucuteni B.

s-a constatat că alegerea locului pentru așezări nu a fost la întâmplare, era determinat de o serie de factori ce permiteau comunității să-și asigure condițiile favorabile de viață ce permiteau desfășurarea activităților economice specifice grupului.

Acest sanctua face parte din cele 3 complexe descoperite în eneoliticul din Moldova dar este unic față de restul complexelor descoperite, datorită ceramicii și plasticii antropomorfe. În acest ritual sunt așezate 6 vase în cerc în centrul carora era așezat un vas pirimiform pictat care era acoperit de un vas cu dimensiune mari cu scopul de a proteja. În vasul pirimiform se aflau 4 statuete dintre care 3 întregi, iar una era fisurată, erau așezate în ordine crescătoare langă pereții vasului.

Acest complex ritual datează din perioada Cucuteni A-B iar vasele aveau forme decorative. Ceramica ce se folosea la acest ritual era formată din două vase amfore care aveau formă și dimensiuni asemănătoare, gura de pâlnie lucrate cu pastă fină de culoare brună-roșie la exterior, iar unul dintre ele era pictat cu linii subțiri de culoare albă. Vas pirimiform cu prag, format din gât înalt, corpul este bombat și are 4 torți, este modelat din pastă de bună calitate și acoperit cu o culoare brună-roșie. Vas bitronconic este format dintr-un gât înalt, gura de pâlnie și din două torți mici. Decorul este format din ghirlande formate dintr-un alb linar. Vasul al doilea bitronconic este identic cu primul ca și construcție dar decorul este diferit cu aspect metopic ce este decorat cu perle circulare, îngemănate și foliacee. Al terilea vas bitronconic, comfecționat din pastă gălbuie asemănător cu celelalte ca și construcție, diferă doar cele două mânere verticale dispuse la baza gâtului și decorul format din spirale decorate cu puncte albe. Strachina are un corp tronconic și culoare roșu-cărămiziu, decorul la exterior ese redat de linii negre iar spațiile sunt ocupate de culoare albă, capacul în formă de coif suedez are două mânere mici și decorul din benzi negre și albe. Iar ultimul vas este vasul de provizii, vasul este modelat din pastă poroasă,are formă tronconică și două mânere masiv dispuse la baza gâtului. Nu este decorat iar rolul său este de a proteja zona centrală cu vasul piriform și statuetele.

Plastica antropomorfă a acestui ritual este reprezentată de cele 4 figurine feminine, așezate cruciform de peretele vasului, două dintre acestea sunt pictate în zona capului cu culoare neagră, interesant este că uneia dintre statuete îi lipsea capul, iar aici nu poate fi vorba de o degradare sau pur și simplu fisurare a statuetei. A aparut teoria cum că din cauza apei de ploaie infiltrate în sanctuar s-a întâmplat ruperea statuetei. Dar vasul în care statuetele erau așezate în rând era acoperit cu un alt vas, deci nu poate fi vorba despre o degradare, ceia ce i-a făcut pe cercetători să creadă că este vorba despre o parte a ritualului religios. Prima figurină este de calitate bună, avea dimensiunea de 0,22 cm lungime. Decorul bine realizat de culoare brun-roșcată cu nuanță de alb în interiorul piesei. Este o figurină unică în plastica cucuteniană, picioarele sunt de culoare neagră care redă impresia unei maști pe față și a unor încălțări în picioare. A doua figurină de o calitate foarte bună, decorul de culoare neagră este aplicat direct în pasta iar în jurul capului sunt trasate trei linii pentru a de impresia de îmbrăcăminte iar pe piept figurina este pictată ce două unghiuri dein linii fine albe pentru a daimpresia unui colier, acea figurină avea diametrul de 0,21 cm. A treia figurină este comfecționată din pastă de culoare cărămizie, aceasta este lipsită de decor, dar petele de culoare roșie arată că a fost probabil pictată la fel ca și celelalte. Statueta a treia măsura 0,24 cm lungime. Toate cele 3 figurine au fost păstrate întregi dar cea de-a patra figurină a fost descoperită cu extremitățile umerilor și capului lipsă. Decorul este reprezentat de urme slabe de culoare roșie pe partea inferioară a figurinei. Acest complex ritual era format din două părți, prima parte reprezenta statuetele din vasul acoperit ,a doua parte o reprezenta cele 6 vase dispuse în cerc, însă un lucru necunoscut rămâne așezarea statuetelor în formă cruciformă, această formă o întâlnim în zona carpato-dunăreană, ea poate reprezenta anotimpurile și este întâlnită în faza A unde pe abdomenul unei statui se întâlnesc incizii din două linii în cruce iar pe brațele acesteia este dispus un punct. Acest semn cruciform mai poate reprezenta fertilitatea. Partea exterioară cu cel 6 vase se presupune că ar reprezenta divinitatea de 6 ori, iar dacă cele 4 figurine reprezintă divinitatea nu este exclu ca în acele vase să fie semințe de cereale arse aduse în apropierea divinității și ar explica prezența vetrei din încăpere.

Capitolul III. – complexul cucuteni de cult descoperit la Buzdea, Județul Iași.

În urma cercetărilor arheologice efectuate între anii 1971-1972 în zona satului Buzdea s-a descoperit o așezare de la sfârșitul fazei Cucuteni A-B și începutul fazei Cucuteni B. În cadrul acestei așezări s-a descoperit o locuință situată oarecum în centru. Aceasta era o locuință de cult și avea o construcție diferită față de restul caselor, formată dintr-o lutuială cu pleavă de 5 cm și nu din butuci despicați. Datorită fapului că nu prezintă inventarul obișnuit vieții cotidiene, arme, unelte, vase, ci servea pentru practicarea ritualurilor ca locuință de cult. La peretele de vest s-a descoperit un complex din 6 cupe în cerc, în interiorul suprafeței circulare s-au descoperit 4 statuete așezate cap la cap, acoperite de un vas cu formă tronconică. Între peretele vestic și cel nordic se află o vatră-altar deosebită în formă de semilună, în partea nordică, 2 capace tip coif suedez, 2 castroane și o cupă fragmentară. Inventarul din care era formată încăperea era: cupă cugât cilindric, corp bitronconic, bine arsă, decor bine executat de culoare neagră; cupă bitronconică asemănătoare cu cea anterioară dar cu gâtul mai scurt; cupă bitronconică, decorul din spirale negre, a suferit o ardere secundară; cupă bitronconică, gura în exterior lucrată într-o pastă bej-portocalie; cupă bitronconică, decorul nu se definește bine dar s-a constatat că sunt motive de culoare roșie; castron bitronconic, gura foarte larg deschisă din pastă portocalie-roșiatică, a permis protejarea complexului central al statuilor. Plastica era alcătuită din 4 statuete dispuse cardinal orientate pe spate. Prima statuetă orientată spre est, găt lung și puternic face legătura cu corpul plat, în jurul unui braț avea forma unui țir de înpunsături iar picioarele aveau forma ghemuită in poziție șezută, este statuetă de sex masculin. A doua statuetă orientată spre sud, corpul plat, șolduri marcate prin orificii, picioarele lipite, prezintă sâni și un început de sarcină deci este de sex feminin. A treia statuetă orientată spre vest este feminină, îi lipsește capul și labele picioarelor dar este acoperită cu ocru roșu. A patra statuetă orientată spre nord, picioarele nu prea lungi de tip conic, slabe urme de culoare roșie.

Comparând cele 2 complexe de cult de la Buzdea și Ghelăieti vom observa că se completează reciproc. Ambele nu erau locuite ci serveau ca lăcașe de cult. Sunt și mici diferențe, la Ghelăești statuetele erau așezate în picioare iar la Buzdea erau așezate pe podeaua locuinței. La ambele complexe este o statuetă fără cap și două vopsite fie cu negru ca la Ghelăești fie cu roși ca la Buzdea, înconjurate de 6 vase . se poate spune că ambele complexe rituale erau legate de cultue agricole, iar așezarea în formă de cruce a statuetelor semnifică trecerea anotimpurilor sau ciclul vieții. semnificația decorului emnifică roadele pământului, statuia masculină poate semnifica primăvara, cele decapitate iarna, anotimp al morții fizice, cele vopsite pot semnifica zeitățile uraniene. Statuetele feminine mai semnifică fertilitatea și fecunditatea iar cele 6 vase erau pentru ofrande.

Capitolul IV.– Satuete folosite la ritualurile cucuteniene.

Fiecare fază din civilizația Cucuteni avea ritualuri religioase cu statuete diferite. De-a lungul timpului arheologii au descoperit statuete din faz Cucuteni A,A-B,B. Statuetele din faza A erau realizate din lut grosier amestecat cu pleavă și paie. În localitatea Izvoarele s-a descoperit o statuetă ce era comfecționată din același material ca cel folosit la construirea caselor, piesa era acoperită de un strat de lut neted și era arsă inegal, din această cauză avea culoarea roșie la exterior și neagră la interior. Marimea statuetelor din faza A varia între 3-8 cm. Statuetele din faza cucuteni B, erau formate din lut simplu și erau arse pe vatră. Arderea era realizată mai cu atenție decăt în faza A dar statuetele din faza B erau mai dure și apsorbeau apa, acestea erau destinate unor utilizări mai îndelungate, păreau foarte îngrijite și pictate in culori roșii, alb-gălbui și negre. Piesele de cult apar din faza A de la altarul descoperit la Trușești, cunoscând o dezvoltare în faza Cucuteni B când sunt mai semnificative. Pe lângă statuete s-au mai descoperit și figurine care se găsesc în număr mic în această fază. Statuetele din faza A-B, sunt realizate din pastă specifică ceramicii pictate, iar arderea pare să fie foarte puternică și se presupune că s-a făcut în cuptoare pentru ceramică. Mărimea statuetelor variază între 8-25 cm. Figurinele din această fază sunt în număr mai mic decăt statuetele acest lucru poate avea o semnificație religioasă. S-au descoperit și figurine ce reprezentau animale, în localitatea Poduri-Dealu Ghindaru s-a descoperit un altar cu imaginea unui pește.

Pentru ritualurile religioase se mai foloseau idoli numiți en violon. Acești idolo erau comfecționați din metal (aur,argint,cupru), piatră, os sau lut și au avut o mare popularitate în faza A dar au fost utilizați și în celelalte faze la o scară mai redusă. Acești iodli erau de 3 feluri, amulete, pandantive și iodoli en violon.

Concluzii.

După părerea mea, religia în cultura Cucuteni era un lucru foarte important pentru civilizția de la acea vreme, acest lucru este demonstrat prin sanctuarele descoperite, lăcașurile de cult, stateuetele sau ceramica descoperită. Statuetele diferă de la o fază la alta, prin decorul și prin structura acestora, în faza A plastica era mai neglijentă iar pe măsură ce timpul a trecut au început să se perfecționeze în tehnica modelării statuetelor. Practicile religioase ale celor din Cucuteni aveau caracter agrar. Un lucru important la avut cultul fecundității și fertilității reprezentat în deferite ipoteze. Din procentul de statuete antropomorfe descoperite, 90% sunt feminine înfățișând pe zeița mamă. Descoperire sanctuarelor în așezări a dat posibilitatea descoperirii parțiale a locului unde se realizau astfel de ceremonii. Asemănarea acestor 2 complexe de cult ca a complexelor descoperite în cultura Gulmelnița și Petrești cu aceeași pictură ceramică și cele din Anatolia și Orientu ne va ajuta să înțelegem mai bine religia acestor triburi și structura lor agricolă și crescători de animale care au populat teritorilul est-carpatic al țării noastre.

Ilustrații.

Fig. 1.1 Reconstituire sanctuar Ghelăiești.

Bibliografie

1.Ștefan,Cucoș,Un complex cucutenian descoperit la Ghelăiești(jud.Neamț), 1970.

2.Monah,Dan,Practici rituale ale în vremea culturii Cucuteni, în vol. Credință și cultură în Moldova, Trecut religios și devenire creștină,Iași,1995.

3. Idem, Plastica antropomorfă a culturii Cucuteni,Iași,1995.

4. Constantin Mihai, Dumitru Boghian, Complexul cucutenian de cult descoperit la Buzdea (oraș Târgu Frumos) județul Iași, MenArt, IX-XI (1977-1979),1985.p.429-252.

5. Montu Cornelia-Magda, Cultura cucuteni, Evoluție, Cronologie, Legături, Editura Nona,Piatra-Neamț, 1998.

6. Monah Dan, Ștefan Cucoș, Așezările culturii cucuteni din România, Editura Junimea, Iași, 1985.