Complex Funerar Intre Functionalitate Si Spatialitate

Complex funerar

-Între funcționalitate și spațialitate

Cuprins:

I. CAPITOLUL I

Introducere

I.1 Argumentarea subiectului de cercetare

I.2 Repere pentru cercetare

I.3 Metodologie

II. CAPITOLUL II Abordarea teoretică a subiectului de cercetare

II.1 Ce este spațiul urban funerar?

II.2 Evolutia cimiterelor

II.3 Categorii de spații urbane funerare

II.4 Rolul cimitirelor în oraș

III. CAPITOLUL III Managementul spațiilor urbane funerare

III.1 Modalități de administrare a cimitirelor

III.2 Componente strategice privind revitalizarea complexelor funerare

III.2.1 Politici privind revitalizarea

– Politici privind arta în spațiile urbane funerare

– Politici de design- mobilierul funerar urban

– Politici de monitorizare video

– Politici de accesibilitate

III.2.2 Actori implicați și modalitîți de finanțare

IV. CAPITOLUL IV Studii de caz

IV.1 Cimitirul din Genoa

IV.2 Crematoriu Debrecen (complex funerar urban)

IV.3 Cimitirul Central din Viena

IV.5 Cimitirul Père-Lachaise

IV.5. Cimitirul Vesel din Săpânța- Ironizarea Morții

V. CAPITOLUL V Cazul Cimitirului Municipal Rulikowski-aplicatie

V.1 Evoluția istorică a cimitirelor in Municipiul Oradea

V.2 Evoluția istorică a spațiului urban funerar-cimitirul Municipal Rulikowski

V.3 Componența si Structura Cimitirului Municipal Rulikowsky

V.3.1Spații funerare urbane existente în Municipiul Oradea

V.4 Heterotropia cimitirului Municipal Rulikowski

V.4.1 De ce este cimitirul Municipal Rulikowski heterotropic?

V.4.2 Etapele heterotropiei

-Incadrarea Cimitirului mucipal in heterotropie

VI. CAPITOLUL VI Propunere de extindere a Cimitirului Episcopia Bihor

VI.1.Funcțiunile complementare ale programului

VI.2.Încadrarea în zonă

VI.3.Situația existentă – Concluziile analizelor

VI.4.Reglementări

VI:5.Critica

VII. CAPITOUL VI Concluzii

VII.1 Constatări majore

VII.2 Intervenții prioritare și posibile asupra spațiilor urbane funerare

VII.3 Concluzii finale

VIII. CAPITOLUL VIII Glosar

IX. CAPITOLUL IX Bibliografie/Web-bibliografie

I. CAPITOLUL I

Introducere

I.1 Argumentarea subiectului de cercetare

1. În urma unei cercetări asupra orașului Oradea, pe baza documentelor publice, studii și analize, publicații, articole si cărti, dar si informații web. (P.U.Z. Zona cimitirului municipal Oradea; Analizele pentru elaborarea noului P.U.G Oradea și Studiul al spațiilor urbane funerare existente si desființate; textul lui Michel Foucault -,,Alte spatii'', deplasarea de studiu si analiza la fata locului a cimitirului orașenesc Debreceni Köztemető din Debrețin, Ungaria; articole din presa locală, analiză la fata locului a Cimitirului Municipal Rulokowski din Oradea, etc. am constat inexistența abordării contemporane a programului funerar prin perspectiva abordării heterotropice a lui Michel Foucault , exprimat prin slaba administrare și gestiune a acestuia, lipsa unor functiuni specifice spațiilor funerare publice, lipsa unor criterii de calitate de a menține spațiul din Cimitirul Episcopia in atractia cetățenilor, amplasarea unui cimitir municipal inadecvant spațiului urban contemporan, lipsa unor moduri de accesibilate în spațiul Cimitirului Episcopia, etc. Spațiul public funerar nu este considerat un element principal de structurare la nivel urban, nu oferă soluții sigure de durata a locurilor limitate ramase libere in cimitirul municipal, incineratorul fiind in alta zona a orasului, lipsa unui columbar, tipuri de optiuni legate de serviciile funerare, etc. O slabă atenție asupra spațiului funerar public se reflecta negativ asupra populației afectând calitatea vieții din punct de vedere al amplasamentului central.

Amplasarea unui cimitir orașenesc poate aduce beneficii sociale, de mediu și economice. Acest beneficiu nu este exploatat la maximum de către orașul Oradea, fapt care se poate observa că cetățenii au inceput să iși facă griji cu privire la locurile de inhumare. Orașul Oradea avea in componența sa 6 cimitire, din care doua au fost desființate, iar unul este închis.

Spațiile publice funerare si serviciile private funerare existente sunt distribuite în teritoriu nechilibrat, nu sunt relaționate, nu realizeaza servicii contemporane și nu oferă posibilități de desfasurare pe o perioadă de timp mai îndelungată a oamenirii. Aceste spații tind să isi pierdă din propria identitate, devenind anonime și anoste, cauzând pierderi de spații publice cu valoare istorică sau urbanistică, datorită slabei administrații și a modul de gestionare a fiecărui spațiu public funerar. Nu sunt valorificate axele de perspectivă, relațiile dintre spațiile învecinate și rolul lor în oraș.

Cercetarea are ca scop evidențierea particularităților imaginii problematice urbane Oradene in ceea ce priveste spațiul urban funerar punând accentul pe situația existentă și aducerea la cerințele contemporane a spațiului public funeral urban ce vizează o viață socială de o calitate superioară, intervenind benefic

asupra tipurilor de spații publice funerare cât și a funcțiunilor contemporane necesare acestora.

Ca și obiectiv principal, spațiul public funerar trebuie să se bazeze pe anumite pricipii de intervenție- să concentre, integreze funcțiuni necesare cerințelor contemporane, dar si să ofere siguranța privind disponibilatea locurilor de inhumare, să aibe posibilitate de extindere, astfel încât reglementările urbansitice să poată creiona un spațiu public funerar urban contemporan, ce să răspundă cerințelor actuale ale cetățenilor.

I.2 Repere pentru cercetare

Pentru a găsi răspunsul la o serie de întrebări ajutătoare pentru subiectul în cauză, studiile de caz cât și documentele/ studiile pe care le-am realizat m-au ajuta să răspund la următoarele întrebări ce vizează spațiul public funerar, rolul lui și importanța sa într-un oraș, în cazul nostru Oradea.

Cate locuri de inhumare mai sunt disponibile in Cimitirul Municipal?

Ce se intampla cu un cimitir cand nu mai sunt disponibile locuri de inhumare?

Mai are posibilitate de extindere Cimitirul Municipal?

Care sunt serviciile funerare contemporane necesare unui spatiu urban funerar?

Care sunt criteriile favorabile/ impuse prin norme legislative de amplasare a unui spatiu funerar cu servicii funerare contemporane (crematoriu)?

Care amplasament urban funerar ar avea potential de a deveni unul contemporan?

I.3 Metodologie

Dezvoltarea acestui subiect cât și alegerea lui ca temă pentru dizertație se datorează, mai multor participări la ceremonii funerare în Cimitirul Municipal Rulikowski din Oradea, observând la fața locului numarul limititat de locuri de inhumare rămase disponibile. În urma unor cercetări făcute la administratia Cimitirului Municipal Rulikowski și in presa locală am contatat problematica actuala asupra spațiului public funerar in Municipiul Oradea, cu o încărcătură istorică importantă.Un alt motiv ce m-a motivat studierea acestui subiect au fost o serie de intrebari legate de unde se vor inhuma persoanele din generatia mea, bazându-mă pe analize statistice ale raportului de mortalitate pe raza municipiului, rata inmormantarilor în cimitirul municipal, evoluția spațiilor urbane funerare, cât și involutia lor; importanța lor ca spații urbane în interiorul Municipiului Oradea.

În urma acestor evenimente am studiat o serie de documente cum ar fi textul ,,Alte spatii'' al lui Michel Foucault, care trateaza cimitirul ca spatiu heterotropic unei asezari urbane, studiu ce face referire la o serie de spații utopice.

Etapele de lucru rezultate au fost:

1. Definirea obiectului de studiu

2. Stabilirea etapelor de lucru si documentare

3. Documentare-strângere de date -teren

-media

-reglementări legale

4. Analiza datelor si sintetizarea lor pe studiu de caz, rezultând concluzii

5. Explicitare concept spatiu urban funerar

6. Propunere de creare a unui nou spațiu urban funerar

CAPITOLUL II

Abordarea teoretică a subiectului de cercetare

II.1 Ce este spațiul urban funerar?

II.2 Evoluția cimitirelor

II.3 Categorii de spații urbane funerare

II.4 Rolul cimitirelor în oraș

II.1 Ce este spațiul urban funerar?

Spațiul urban funerar este cunoscut sub denumirea de cimitir (loc unde se ingroapă morții (popular ținterim)).

In viziunea mea, un cimitir este un complex funcțional care conține toate funcțiunile necesare pentru desăsurarea unor activități funerare complexe. Funcțiunile necesare pe care eu le consider adecvate unui complex funerar, au rezultat in urma unor analize complexe și studii a diferite cimitire; studii care deserveasc rituarilor funerare, a desfășurărilor activităților legate de inmormântări (înhumare sau incinerare), a activităților de dezhumare și nu in ultimul rând a activităților comerciale atât pentru ritualul de înmormantare cât și pentru întreținerea locului de veci. Aceste funcțiuni sunt: capele pe culte, incinerator, columbar, administrație, săli (restaurant) pentru pomană, complex comercial funerar, medicină legala (autopsie), locuință minimală pentru paznic, garaj (pentru mașinile mortuare).

Cimitirul este ,,un spațiu de depozitare a cadavrelor'' care dintotdeauna a indeplinit roluri socio-funcționale si simbolice.Cimitirul creștin devine si comunitate a morților pregătiți pentru Înviere, spațiu de dimensiune a interactiunii dintre vii si morti, spatiu fizic si meta-fizic totodata, pasaj sacralizat.

Spațiu urban funerar modern, dobândește noi funcții sociale în calitate de loc identitar (îndeosebi dupa aparitia monumentelor funerare si a secțiunilor panteonice), de loc al comemorării si celebrării personalității. Ca urmare a acestor statute complexe, cimitirul se manifestă ca peisaj cultural cu o evoluție influențată de schimbările de mentalitate, precum si de cele legislative.

Pe langa faptul că cimitirele sunt capsule de timp invaluabile, ele mai sunt și un factor important in pesagistică.

II.2 Evoluția cimitirelor

Sarcina de a îngropa credincioși este in primul rand un act de milă individuală de tip laic, Biserica are ea însăși astfel de locuri de înmormantare posedând un loc de cimitir propiu.

Mormantul (latina monumentum) este o groapa sapata in pamant pentru inhumarea celor decedati, locul unde este inmormantat cineva se numeste: monument funerar, cavou, iar in cazul celor incinerati este nisa din columbar (loc de depunere a urnelor) sau in anumite cazuri exista mormant pentru urna.

Amplasarea mormintelor intr-un cimitir în spațiul din jurul bisericii a devenit,in cursul Evului Mediu,o trăsătură specifică a civilizației creștine,foarte vizibilă și astazi in tradiția europeană.

Majoritatea așezărilor funerare (cimitire) vechi au fost descoperite prin prisma vederilor aeriene. Aceast fenomen este specific părtii nordice a regiunii Burgundi (Franța) și a regiunii Champagne, când au fost descoperite structuri si tipuri de sol formate din pietriș și calcar care sunt produse in special pentru marcaje de decupare si au ajutat la creșterea descoperirilor in-situ.

Pe câtă vreme lucrările recente ale medieviștilor au arătat că instituirea cimitirului era rezultatul unei lungi si complexe istorii ,specialiștii creștinismului vechi consideră că mare parte a Bisericii poseda cimitire incă de la inceputul secolului III. Preferința de a folosi cuvantul grec koimeterion , printr-un plural in latină este semnificativă,căci termenul la singular desemnează la această perioadă un mormânt și nu un ” cimitir'' .

Această preferință inițială care a dus la interpretările despre administrarea generală a cimitirelor prin Biserică. Persoanele vizate sunt in mod explicit creștini care nu pot să-și procure un spațiu funerar ,săraci și străini. Cele două principii invocate in mod tradițional pentru a justifica crearea cimitirului creștin sunt interdicția amestecului de morminte păgâne și creștine precum și sarcina de a procuimp invaluabile, ele mai sunt și un factor important in pesagistică.

II.2 Evoluția cimitirelor

Sarcina de a îngropa credincioși este in primul rand un act de milă individuală de tip laic, Biserica are ea însăși astfel de locuri de înmormantare posedând un loc de cimitir propiu.

Mormantul (latina monumentum) este o groapa sapata in pamant pentru inhumarea celor decedati, locul unde este inmormantat cineva se numeste: monument funerar, cavou, iar in cazul celor incinerati este nisa din columbar (loc de depunere a urnelor) sau in anumite cazuri exista mormant pentru urna.

Amplasarea mormintelor intr-un cimitir în spațiul din jurul bisericii a devenit,in cursul Evului Mediu,o trăsătură specifică a civilizației creștine,foarte vizibilă și astazi in tradiția europeană.

Majoritatea așezărilor funerare (cimitire) vechi au fost descoperite prin prisma vederilor aeriene. Aceast fenomen este specific părtii nordice a regiunii Burgundi (Franța) și a regiunii Champagne, când au fost descoperite structuri si tipuri de sol formate din pietriș și calcar care sunt produse in special pentru marcaje de decupare si au ajutat la creșterea descoperirilor in-situ.

Pe câtă vreme lucrările recente ale medieviștilor au arătat că instituirea cimitirului era rezultatul unei lungi si complexe istorii ,specialiștii creștinismului vechi consideră că mare parte a Bisericii poseda cimitire incă de la inceputul secolului III. Preferința de a folosi cuvantul grec koimeterion , printr-un plural in latină este semnificativă,căci termenul la singular desemnează la această perioadă un mormânt și nu un ” cimitir'' .

Această preferință inițială care a dus la interpretările despre administrarea generală a cimitirelor prin Biserică. Persoanele vizate sunt in mod explicit creștini care nu pot să-și procure un spațiu funerar ,săraci și străini. Cele două principii invocate in mod tradițional pentru a justifica crearea cimitirului creștin sunt interdicția amestecului de morminte păgâne și creștine precum și sarcina de a procura un mormânt tuturor creștinilor.,chiar dacă nu exista un motiv pentru ca Biserica să propună creștinilor locuri speciale unde să fie ingropați. In orice caz este imposibil de afirmat despre caracterul exclusiv al spatiului funerar creștin că este fondat intr-o epocă veche pe documente invocate in mod general : separarea păgânilor de creștini prin moarte nu pare deci să poată fi una din cauzele instituirii cimitirului.

In prezent cimitirul este definit ca: ,,Cimitirul se poate afla in proprietatea publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, a cultelor religioase legal recunoscute sau a unitătilor locale de cult/biserici in situația cimitirelor confesionale, in [1] proprietatea operatorilor economici, asociatiilor sau fundatiilor, cât și în proprietateaunui alt stat, cu respectarea tratatelor la care Romania este parte.''(Legea 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane si serviciile funerare., Sectiunea 3 – Cimitirul ) [1]

II.3 Categorii de spații urbane funerare

Categoriile de spații urbane funerare in componeța unui cimitir sunt:

(a) lucrări funerare sub și supraterane

(b) spații pentru ceremonii funerare – capele, platforme în aer liber

(c) spații tehnice aferente funcțiunii de bază

(d) clădiri / pavilioane administrative și de serviciu / întreținere, anexe sanitare

(e) circulatii – alei carosabile, semicarosabile și pietonale[2]

Având in vedere legislația în vigoare (Legea 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane si serviciile funerare., Secțiunea 2 – Definiții, Art. 3), se disting următoarele componente definite in următoarele paragrafe, conform legislației:

În sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au următoarele semnificații: 
a) cimitir – spațiul situat în intravilanul sau extravilanul localității, care a fost, este sau va fi destinat înhumării; 
b) opere comemorative de război – edificiile, monumentele de arta, plăcile si altarele comemorative, troițele, crucile, cenotafurile sau orice alte construcții ori lucrări, astfel cum sunt definite aceste opere la art. 5 din Legea nr. 379/2003, cu modificările ulterioare; 
c) lucrări funerare supraterane – însemnele, bordurile, împrejmuirile, lespezile, obeliscurile sau orice alte lucrări de arta pentru înhumare; 
d) lucrări funerare subterane – criptele pentru locuri de înhumare; 
e) zone protejate – zonele de locuit, zonele balneoclimaterice, zonele de odihnă si recreere, instituțiile social-culturale, unitățile sanitare si unitățile de învătământ. [3]

II.4 Rolul cimitirelor în oraș

Înainte de a vorbi despre cimitir, trebuie luată în considerare definiția morții și anume: din punct de vedere biologic, este vorba de un proces ireversibil prin care toate funcțiile vitale ale unui organism uman, animal sau vegetal încetează, ducând, în timp, la distrugerea și dispariția (totală a) corpului mort, trecerea din ființă în neființă a sufletului din punct de vedere religios. Ar trebui sa ne axam pe urmatoarele părți ale procesului mortual: dispariție și ireversibil, deoarece acestea două sunt cele care au generat importanța cimitirelor, ca loc de înhumari.

Nu putem vorbi incă despre un rol anume al cimitirului in oraș, până nu menționez despre diferența dintre spatiul urban (oraș) si spațiul rural (sat), deoarece în aceste doua tipuri de spații ritualurile de înmormantare sunt diferite, fiind influențate de tradiții, în special ele diferind de la un tip de spațiu la altul. În Romania avem si un cimitir care este unic in lume, datorită tradiției spațiului rural căruia ii apartine (Cimitiru Vesel din localitatea Sapanța, judetul Maramures), el diferințiindu-se prin inscripțiile de pe plăcile funerare, in general ironizând moartea persoanei înhumate in acel loc.

Exista diferențe între ritualul înmormântării in spațiul urban si cel rural rezultate din abordarile diferite cu privire la tratarea cadavrelor premergătoare ritualului de înmormântare: La oraș se considera ca modalitate tipic urbană de tratare a cadavrului pentru înmormântare, pe când in zonele rurale există modalități specifice unui întreg ritual pentru înmormântarea cadavru. Ritualul la sate presupune: mortul este spălat , îmbrăcat, dres, ca să nu devină strigoi (toate aceste operațiuni se fac de către membrii familiei sau persoanele care sunt recunoscute a fi pricepute la ele), apoi expus în camera cea bună, cu fața descoperită (excepție făcând noaptea), unde rămâne până la înmormântare.

Ritualul înmormântării la oraș iși pierde din identitatea celui rural, din cauza mai multor factori care influențează schibarea acestuia, de exemplu: decesul survenit la spital, unde persoana decedata este ținută timp două ore în salon, apoi este transferată la morga spitalului, unde este ținuta comform legislației 24 de ore. Un alt factor de influență sunt existența normelor sanitare ce sunt impuse pentru păstrarea cadavrului in camera frigorifică a capelelor funerare, pâna la înmormântare, iar un alt factor de influență este locuirea la nivele superioare ale complexelor de locuit (locuințe colective cu regim înalt), ceea ce face dificil transportul unei persoane decedate la un etaj superior.

Rolul cimitirului în oraș este acela de a deservi ca spațiu urban funerar, în care să se poata oficia ceremonii funerare, să dispună de locuri de înhumare, de spații speciale de păstrare a persoanelor decedate de la deces până la oficiera ceremoniei specifice si apoi, dupa caz înhumarea sau incinerarea; să dispună de spații pentru prestatorii de servicii funnerare, cu alte cuvinte să ofere toate serviciile necesare unui ritual de înmormântare contemporan.

Necesitatea de-a avea astfel de spații, într-un ansamblu, generează nevoia unui spațiu urban funerar, a unui cimitir contemporan, adică a unui complex funerar.

Populația are nevoie de un astel de spațiu urban, ca tot unitar al mai multor locuri de veci, pentru omagierea unor persoane, a rudelor sau a cunoștințelor trecute în neființă, ori de câte ori simt nevioa de ,,a-i vizita'' la ,,locuința vesnică'.' Așa cum sufletul părăsește trupul, trupul este cel care rămâne în locul de veci, iar sufletul este veșnic; unele persoane simt că sufletul e prezent la locul de veci al trupului în momentul ,,vizitei''.

Din motive de igiena sănătății publice, acest tip de spațiu trebuie să fie compact, protejat de o distanță de 50 de metri fată de zona de locuit, iar pentru crematorii este impusă distanța de 1000 de metri liniari; amenajat ca spațiu natural, ca și imagine a grădinii pierdute, edenice.

III. CAPITOLUL III Managementul spațiilor urbane funerare

III.1 Modalități de administrare a cimitirelor

III.2 Componente strategice privind revitalizarea complexelor funerare

III.2.1 Politici privind revitalizarea

– Politici privind utilizarea lor ca spațiile publice deschise populatiei

– Politici de design- mobilierul funerar urban

– Politici de monitorizare video

– Politici de accesibilitate

III.2.2 Actori implicați și modalitîți de finanțare

III.1 Modalități de administrare a cimitirelor

Conform legislatiei in vigoare un cimitir poate fi de stat sau privat. Cel de stat apartine autoritatilor locale, gestionat de administratia locala, de exemplu Cimitirul Municipal Oradea este în administrarea și exploatarea S.C. Administrația Domeniului Public S.A. (fostă RAPAS) conform Hotărârii Consiliului Local nr. 878 din 30.11.2006.[1]

Reglementari legislative: Sectiunea 5 – Intretinerea si functionarea cimitirelor

Art.13: [2] Administratorul cimitirului este obligat să asigure, atunci când este nevoie, renovarea clădirilor, întreținerea si menținerea în funcțiune a infrastructurii din cimitir, precum și întretinerea zonelor verzi a căror suprafață inițial stabilită nu poate fi micșorată pentru crearea de noi locuri de înhumare. 

Art.14: [2] (1) Organizarea si funcționarea cimitirelor și a crematoriilor se realizează în condițiile prezentei legi, în conformitate cu prevederile hotărârii Guvernului adoptate potrivit prevederilor art. 40 și ale regulamentului de organizare si funcționare aprobat prin hotărâre a consiliului local, precum și a regulamentelor de organizare și funcționare proprii cultelor, prin care se instituie reguli generale pentru serviciile de înhumare și de incinerare. (2) Administratorul cimitirului are următoarele obligații: 
a) să respecte regulamentul de organizare si funcționare a cimitirului; 
b) să stabileasca regulile privind prestarea serviciilor de înhumare și de incinerare, precum si regulile privind prestarea altor servicii de către operatori economici sau de persoane fizice autorizate; 
c) sa asigure corectitudinea concesionărilor și a atribuirii locurilor de înhumare, cu respectarea condiției ca locul să fie ingrijit; 
d) să stabilească regulile de acces în cimitir și orarul de funcționare; 
e) să asigure funcționarea și întreținerea sălii de ceremonii funerare, a spațiului prevăzut la art. 8 alin. (l) lit. c) și a intregii infrastructuri; 
f) să organizeze preluarea persoanelor decedate, deschiderea si închiderea cimitirului; 
g) să întocmeasca și să păstreze registrele de evidență și arhivă; 
h) să asigure efectuarea si păstrarea curățeniei, întreținerea drumurilor si a aleilor, deszăpezirea acestora, colectarea și transportul gunoaielor; 
i) să asigure paza si ordinea in perimetrul cimitirului sau al crematoriului, întreținerea împrejmuirilor; 
j) să asigure servicii de relații cu publicul și informarea vizitatorilor. 

Art.15: [1] (1) Administratorul asigură întocmirea si păstrarea unui registru de evidență în care se înscriu in mod obligatoriu următoarele date: numărul curent, ziua, luna, anul înhumării sau al așezării în nișă a urnei cu cenușa, datele de identificare a defunctului, adresa de la ultimul domiciliu, data decesului, numarul parcelei, al rândului si al locului de înhumare, numele si adresa persoanei care a comandat înhumarea si observații cu privire la tipul si lucrările locului de înhumare. 
(2) In cazul înhumării unei persoane decedate neidentificate, în registrul de evidență se menționează denumirea autorității care a dispus înhumarea și numărul dosarului cazului. 
(3) Persoana care a solicitat înhumarea și concesionarul locului de înhumare au acces la registrul de evidență. 
(4) Administratorul este obligat ca, în timpul orelor de program, să ofere informații persoanelor care se interesează despre locul de înhumare a persoanei decedate. 

III.2 Componente strategice privind revitalizarea complexelor funerare

În primul rând aș dori să fac înțeles faptul că un comlex funerar (cimitir) este un spațiu urban public deschis ce conține unul sau mai multe ansambluri de clădiri.

,,Revitalizarea spațiului urban funerar trebuie să ia în calcul valoarea estetică a spațiului, în ce privește cadrul construit, a modului de amenajare și a mediului natural-elementele vegetale. Pentru o bună revitalizare a spațiului trebuie ținut cont de elementele majore ale unui spațiu funerar cum ar fi: dominanta, contrastul dintre culoare, textură, formă sau mărime, axe compoziționale, scara spațiului, o serie de efecte –lumină sau culoare.''[2] Elementele decorative și mobilierul urban au un rol esențial în menținerea și revitalizarea unui spațiu urban funerar. Mobilierul urban trebuie să ofere un confort al spațiului și nu trebuie să fie neglijat de către nici o administrație.

,,Orice revitalizare a spațiului public trebuie să relaționeze cu cerințele cetățenilor, să fie rezistent, să ofere o imagine placută. Elementele naturale și cele decorative trebuie să fie puse în valoare și amplasate inteligent.'' Vegetația trebuie să confere un maximum de confort. Aceasta poate fi folosită pentru a lega diferite spații, să mascheze sau să pună în valoare anumite părți ale spațiului uban funerar, o amenajare peisageră poate influența usor pozitiv starea de sprit a vizitatorilor, din perspectiva vizuală. Împrejmuirea cimitirului poate avea amplasat lângă gardul cimitirului vegetație înalta,pentru protecție, ca o barieră vizuală. Vegetația amplasată în interiorul cimitirului ar putea valorifica efectele de perspectivă. Revitalizarea spațiilor urbane funerare la finalul intervenției acestea trebuie să fie durabile și să nu-și shimbe identitatea.

Un mod de revitalizare a spațiului se poate transpune prin îmbunatatirea căilor de circualție, în special a aleilor pietonale, sau prin alei pavate între morminte, folosirea de materiale durabile, asigurarea accesibilității, asigurarea confortului, valorificarea dimensiunilor culturale și istoria locului, modul de utilizare, grija față de generațiile viitoare. Revitalizarea unor spații sau realizarae unora noi trebuie să găsească un echilibru, o corespondență între spațiile libere și volumele construite, deoarece sunt foarte elementele importante de volum și perspectivă, elemente de lumină și culoare dar și materialele. De asemenea este foarte important modul de împărțire în parcele a cimitirului care compun un spațiu urban funerar. Strategia se bazează pe un scop bine structurat ce trebuie atins, o serie de obiective ce trebuie realizate prin direcțiile de acțiune, politici, programe și în final materializarea soluțiilor în proiecte reale prin precizarea perioadei de desfășurare, costurile, actorii implicați, etc.

III.2.1 Politici privind revitalizarea

Politica este totalitatea de scopuri și obiective urmărite de clasele sau grupurile sociale în lupta pentru interesele lor, precum și metodele și mijloacele cu ajutorul cărora se ating aceste scopuri. Manieră de a acționa pentru atingerea unui scop.[1]

Politici privind arta în spațiile urbane funerare

Arta funerară este exprimată prin: morminte, cavouri, monumente, sculpturi, etc.) realizate din marmură, mozaic, granit, etc.

Monumentele funerare constituie domeniul vast și diversificat al întîlnirii și întrepătrunderii la nivel artizanal al sculpturii în relief cu arhitectura. În clasificarea monumentelor funerare prevalează însă criteriul formei tridimensionale, al spațialității, cu alte cuvinte tipologia arhitectonică (înglobînd și o serie de sculpturi arhitecturale).

Politici de design urban

Politicile de design urban sunt exprimate prin identitatea locului, istoria, materialele folosite la pavaje, mobilierul urban, elementele vegetale cât și modalitățile de iluminare. Tipul de mobilier ales trebuie să fie durabil, să fie ușor de întreținut și să conțină o gamă de culori adecvate programului funerar, care să se regăsească și la alte elemente ale ansamblului urban.

Aceste politici trebuie să ia în calcul modul de organizare a spațiului cu o incărcare sufletească negativă, astfel încât să dimineze efectul de transmitere a emoției, de a incetini impactul puternic. De exemplu Cimitirul Père-Lachaise din Paris, este asemeni unui parc, în care oamenii se pot reculege. Consider important că trebuie pus accentul pe modul de organizare al spațiului prin elemente de mobiler, nu doar băncile de șezut (care oferă un oarecare comfort al spațiului) ci si la elemente de mobilier care să indice trasee de urmat, amplasarea legendei locului, pentru vizitatorii din afara orașului, ceea ce in cimitirele de pe raza municipiului Oradea, lipsesc.

Politici de monitorizare video

Monitorizarea video a unui cimitir are ca scop principal asigurarea siguranței publice in perimetrul cimitirului. Pe lângă siguranță, monitorizarea poate facilita și intreținerea mormintelor, reducând numărul de infracțiuni comise în interiorul cimitirelor, cum ar fi furturile ale unor elemente decorative sau profanarea mormintelor.

Un alt scop al monitărizării video, este exprimat printr-un sistem (care funcționează in străinătate) în care sunt amplasate camere video in interiorul columbarului, iar aparținătorii pot beneficia de servicii contra-cost oferite de administrația cimitirului. Un exemplu ar fi: un aparținător al unei nișe de columbar, dorește să depună flori urnei respective, dar nu are posibilitatea de a se deplsa până acolo in ziua dorită și aunci el poate plăti pentru serviciul de depune al florilor la administrația cimitirului pentru ziua respectivă, la ora stabilită, iar acel moment il poate vizualiza on-line.

Pentru funcționarea unui astfel de sistem de supraveghere care să ofere nu doar siguranță, ce să devină si un factor de oferire a unor servicii speciale, este necesar un echipament de recepție-camere video, audio sau alte dispozitive care trebuie să fie instalate în zonele de acces, în anumite zone de interes, în interiorul columbarului și unde administrația le consideră necesare. Totodată, ele vor fi sursa creerii unui nou loc de muncă, necesitând o persoană angajată care să manipuleze supravegherea video.

Politici de accesibilitate

Accesibilitatea presupune a oferi posibilități de acces tuturor persoanelor care relaționează cu cimitirul, incluzând vizitatorii cu dizabilități, ei având nevoi speciale. Consider că trebuie să beneficieze de rampe de acces la capele funerare care sunt cu parter înalt sau ca acestea sa fie la nivelul solului.

Accesul într-un cimir este de mai multe tipuri, deoarece există anumite fluxuri ce nu au voie să se intersecteze și anume: circuitul persoanei neînsuflețite, circuitul aparținătorilor/ vizitatorilor și circuitul personalului angajat, care sunt factori ce generează crearea de accese și trasee separate. Pe lânga aceste tipuri de accese și trasee de circulație, vor fi generate în mod obligatoriu accese bazate pe trafic și anume: acces auto și acces pietonal.

III.2.2 Actori implicați și modalități de finanțare

În acest tip de domeniu, există o competiție foarte mare creată între firmele de servicii funerare, care pot influența modul in care se desfasoară ceremoniile și ritualurile funerare.

Firmele de servicii funerare sunt in continuă colaborare cu administratorii cimitirelor și cu prestatorii de servicii de incinerare.

Aceste cooperări implică o serie de actori ai serviciilor funerare. La nivelul unei

administrații, cooperarea poate fi între public- privat sau privat- privat, în urma unor dorințe ale defunctului sau alegerii aparținătorilor cărora le revine obligația de a desfașura ceremonia si ritualul de înmormântare fie ea prin înhumare sau prin incinerare. Inițierea unei înmormântări poate să se realizeze de către familie sau de către o firma de pompe funebre si se poate materializa prin realizarea unor oferte de servicii funerare, în urma cărora familia alege locul înmormântării, locul înhumării sau dupa caz, incineratorul si locul de depunere a urnei.

În acest caz administrația cimitirului in care va avea loc ritualul funerar va ști data ritualului, locul înhumarii sau locația depunerii urnei, capela în care va fi ținută ceremonia înmormântării si dupa caz administratorul crematoriului va cunoaște când va avea loc incinerarea. Pentru toate acestea exista etape de pregătire, cunoscundu-se data si locațile precise alese pentru ritualul complet, administrația cimitirului va pregati locul de înhumare, prin săparea gropii sau dupa caz pregătirea nișei pentru urna; capela va fi rezervată pentru ora ceremoniei de aparținători, în cazul incinerării, procesul de incinerare va fi programat la data si ora stabilită, iar după finalizarea ritualului, angajații cimitirului, vor trebui să inchidă groapa dupa depunerea sicriului, iar in cazul incinerării, aparținătorii vor primi urna la finalizarea procesului de incinerare. Daca ea va fi depusă intr-un columbar, se va inchide nișa rezervată din columbar. Toate aceste acțiuni implică costuri suportate de aparținători și variaza de la o acțiune la alta, dar pentru cei care sunt în situația cazurilor sociale, li se aloca o suma minimă de bani de la administrația locală, acoperind o parte din ritualul funerar, ele fiind numite ajutor de deces.

În temeiul Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, în cazul decesului unei persoane din familia beneficiară de ajutor social sau al persoanei singure beneficiare de ajutor social, primarii pot dispune acordarea unui ajutor reprezentând o parte din cheltuielile cu înmormântarea. Ajutorul de deces se acordă unei singure persoane, care poate fi, după caz, soțul supraviețuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moștenitorul stabilit în condițiile dreptului comun sau, în lipsa acestora, persoana care dovedește că a suportat cheltuielile cu înmormântarea. Ajutorul se suportă din bugetul local și poate fi acordat în bani și/sau în natură. [1]

IV. CAPITOLUL IV Studii de caz

IV.1 Cimitirul din Genoa

Cimitirul Staglieno din Genoa, Italia este amplasat limitrof orașului Genoa, acoperind un deal întreg. Suprafața acestuia se întinde pe mai mult de un metru pătrat. El datează din 1804, perioadă în care Napoleon, a interzis înmormântările în perimetrele localităților sau în cele ale bisericilor.

În anul 1835, proiectul de cimitir i-a fost încredințat arhitectului Carlo Barabino, care decedează în acelaș an, urmând ca proiectul să fie dus la bun sfârșit de către asistentul său, Giovanni Battista Resasco.

Partea de sud-est a dealului Staglieno era necesară pentru cimitir, alegându-se situl de Villa Vaccarezza, fiind slab populat și aproape de centrul orașului. Lucrările au început în 1844, iar cimitirul a fost deschis pe data de 2 ianuarie 1851. În acea zi, având loc patru înmormântări. Spațiu a fost conceput pentru a adăposti 60.000 de trupuri, deci un oraș în oraș, destinat să crească din ce în ce mai mult.  De-a lungul timpului au existat mai multe extensii și cimitirul include acum secțiuni pentru un cimitir englez, unul protestant și unul evreu.

Structura principală este de formă pătrată, pe ale cărei laturi se află cărări străjuite de o parte și de alta statui monumentale realizate de sculptori de faimă internațională.   În centrul sitului se găsește o statuie înaltă, reprezentând credința, sculptată de Santo Varni. Vis-a-vi de statuie, este un Pantheon bombat (o copie a Panteonului din Roma), cu un portic doric flancat de doua statui de marmură ale profeților Ieremia și Iov.

Cimitirul este împărțit în mai multe sectoare, după cum urmează:

SECTOR A – pridvorul inferior

SECTOR B – pridvorul semicircular

SECTOR C – zona de recepție

SECTOR D – pridvorul superior

SECTOR E – dumbrava iregulară

SECTOR F – zona policonfesională

SECTOR G – zona criptelor

În componența clădirilor funerare se gasesc: un crematoriu, clădire administrativă, grupuri sanitare la fiecare sector în parte, șapte capele, patru galerii, sinagogă, templu, clădire pentru pregătirile funerare.

Circulația în interiorul cimitirului se desfășoara pietonal având scări de acces și ascensoare și prin mijlocul de transport în comun, care are stații la fiecare sector.

IV.2. Crematoriu Debrecen (complex funerar urban)

Istoricul Cimitirului

In anul 1890 s-a format mai întâi un cimitir pentru îngroparea morților pentru toate confesiunile stabilite. Cu toate acestea, adunarea generală din Debrecen aproape douăzeci de ani mai târziu, a decis transformarea lui in cimitir public, localizat la est de Pădurea Mare, care este slab împădurita, terenul era o pășune de lângă autostrada Hadhazi . Planurile arhitectului sef al orasului, Jozsef Borsos, legate de construirea complexului au început în 1931.

Analiza cimitirului:

Cimitirul orasenesc Debrecen (Debreceni Köztemető) este amplasat limitrof orasului Debrecen, Ungaria, in partea de nord-vest. Suprafata pe care se intinde cimitirul este de 64 de hectare.

Complexul funerar este format din: corp administrativ, corpul crematoriului cu capele, o capelă independentă, columbar si clădiri comercial-funerare.

 Crematoriul amplasat in acel loc, de asemenea, atrage curiozitatea oamenilor. Vechiul și Noul incineratoare au fost vizual puternice, încântand trecătorii. Incinerarea cu cocs a fost ultima utilizată în 1972, iar cuptorul de căramidă este încă păstrat în subsolul clădirii. Cazanul istoric deschide drumul printr-un coridor întunecat, care încă radiază căldură de la incineratorul pe gaz care intră aproape în întregime sub pământ din spatele clădirii în formă circulara. Aparatele pe gaz funcționează la 950-1000 ° C, timp de 30 minute până la o oră, acesta fiind programul necesar unei incinerari. Expertul a subliniat că blocurile-placate sau dublate de metal nu ard, dar căldura dizolvă corpul. Procesul de incinerare va fi controlat de computer, astfel incât sa nu se intample nici un accident. După ardere, oasele rămase incinerare sunt zdrobite într-o moară, ce apoi emana un praf milimetric, care apoi este plasat într-o urnă de cenușă din plastic.

Valorile vizuale, sunt realizate cu limbaj arhitectural maghiar în stil Art Nouveau, arhitectul Zoltán Rácz fiind creatorul crematoriului. Clădirea funerară cu o grădină este proiectata de arhitectul József Borsos, care a creat mai multe clădiri din Debrecen, inclusiv biserica universitara. Coaja exterioară este din cărămizi de clincher de calitate, care sunt proiectate pentru a revigora clădirea. Zoltán Rácz a avut o abordare în ceea ce privește simetria inertă a cladirii, prin care a vrut să reliefeze simbolistica etermității.

Peretele din spate al clădirilor crematoriului a fost rezolvată de arhitect, printr-un joc de cărămizi rezultând ferestre de dimensiuni mici, infățișând o fațadă sobră. Spectaculozitatea fatadelor este dată de gresia violet aplicata cu care este acoperită învelitoarea. Revenind la partea din față a clădirii, la intrarea principla este accentuat in fronton, un arc, permitând pătrunderea razelor de soare sugerand că soarele va străluci poarta de aur, care simbolizează cotinuitatea viații. Arhitectul a atras atenția asupra faptului că în perioada Crăciunului, când soarele apune, la sfârșitul bulevardului, culoarea cărămizilor se aprinde, devenind cu accent auriu. Capelele din față, sunt încăperi cu tavan înalt, cu vitralii din picturile murale, iar pereții sunt decorași cu lucrările pictorului Laszlo Raven.

 Nișele pentru urne sunt amplasate in majoritate in columbar, dar ele există si in pereții exteriori ai capelelor, de asemenea cimitirul dispune si de locuri de îngropare pentru urne, așa numite morminte pentru urne.

În vecinatatea columbarului este un amplasament de peisagistică, unde se poate dispersa cenușa, in mod gratuit, iar langa se gasesc doua placi funerare, unde cine dorește poate avea numele inscripționat contra cost.

IV.3. Cimitirul Central din Viena

Cimitirul Central din Viena (Der Wiener Zentralfriedhof), cu o suprafață de 2,5 kilometri pătrați, este al doilea cimitir din Europa, ca mărime, în acesta fiind mormintelor unor personalități.[1]

Situat la marginea de Sud a Vienei, în cartierul Simmering, este cel mai mare cimitir din Viena. În prezent, cimitirul adăpostește aproximativ  330.000 locuri de veci și 3 milioane de morți.[2] Spațiul urban funerar nu este doar un simplu cimitir, deoarece el se aseamănă cu un parc, astfel fiind un loc de liniște, de odihnă și de meditație. Cimitirul este în administrarea Asociației cimitirelor vieneze. El a fost proiectat în anul 1870 de arhitecții germani Karl Jonas Mylius și Alfred Friedrich Bluntschli.[3]

Cimitirul a fost mărit de șapte ori, ultima dată în 1921. În cel de-al Doilea Război Mondial a fost bombardat și au fost distruse complet 12.000 de morminte, sute de cavouri, toate clădirile și cupola bisericii. După ce a fost refăcut și până în prezent, Cimitirul Central este cel mai mare loc de veci din Viena și un cimitir multiconfesional.[4 Accesibilitatea spre cimitir este dată de: la sud-est de cimitir este traseul care duce la aeroportul din Viena, in partea opusa a cimitirul autostrada spre Budapesta. În interiorul cimitirului accesul se face pe patru laturi (porți de acces) pietonal sau auto (doar în zilele de miercuri pentru cei care posedă un certificat medical), dar pentru turiști este introdus si un tur cu caleașca.

În perimetrul cimitirului se găsesc următoarele funcțiuni: crematoriu, columbar, capele funerare pe confesiuni, muzeu funerar din octombrie 2014, mausoleu, biserica memorială, grupuri sanitare la fiecare tip de cimitir. În apropierea cimitirului, se găsesc magazine de flori și alte spații aferente funcțiunilor funerare.

Componența cimitirului este una extrem de variată, el fiind un ansamblu de cimitire create din pricina multitudinii confesionale. Cimitirul Central din Viena reliefează pozițiile sociale, exprimate prin diferența prin pietrele funerare cu o arhitectură impresionantă, care conțin nenumărate reliefuri și sculpturi, chiar dacă după moarte toți oamenii sunt egali, deasupra pământului se poateobserva diferența. Cea mai mare parte a Cimitirului Central este ocupată de mormintele catolice, pe lângă care se găsesc compartimente cu mormintele următoarelor confesiuni: budism, evanghelism, islamist (vechi, nou și egiptean), iudaic (evreiesc, cimitir vechi și nou), orthodox (rusesc, grecesc, românesc etc.).

Biserica Cimitirului Sfântul Bartolomeu

Biserica Cimitirului Sfântul Bartolomeu se află alături de biserica Otto Wagner Steinhof printre cele mai importante biserica din curentul Art Nouveau. După o perioadă de construcție de aproximativ trei ani, biserica a fost sfințită în 1911. In perioada 1995-2000 ea a fost complet renovată.

Istoric

Arhitectul Max Hegele a creat proiectul pentru întreaga axa urban și clădirile cele mai importante, la columbar folosind ca segment de închidere (sisteme cripta).

În timpul al doilea război mondial o parte din biserică a fost distrusă din cauza războiului. Acoperișul a fost distrus de o bombă. Cupola cu elemente de mozaic au fost grav avariate. Arhitectura bisericii este impresionantă prin înălțimea de 58.5 metri. Domul central se extinde la trei rampe de scări pe o suprafață de 2231 de metri pătrați. Intrările celor două turnuri de colț de pe fatada din față duc la biserica de jos a capelelor de morminte.

Cladirea este flancata de patru turnuri de colt. Cele două din spate servesc drept turnuri de ceas și clopot. Ceasurile au litere, mai degrabă decât numere, pe care sunt inscripționate cuvintele "Tempus Fugit" ( timpul fuge). Ceasul al doisprezecelea a fost marcat cu o cruce mică.

Columbarul (sisteme cripta)

Nișele se găsesc pe ambele părți ale bisericii aproape de arcele semicirculare și în columbar.

Secțiunile crestin-ortodoxă

În data de 9 mai 1895 a fost consacrată biserica Sf. Lazar în Secțiunea Ortodoxă Rusă a Cimitirului.

Secțiunile Islamice

Construcția cimitirului islamic din Cimitirul Central Viena a fost deschis la 3 octombrie 2008.

Grupul copiilor în Cimitirul Central din Viena

Pierderea unui copil este o experiență dureroasă pentru părinți. Ca un loc de durere, de pace și iubitor de aducere aminte a fost creat acest sector. Primele morminte ale copiilor nascuți decedați au avut loc în anul 2001. În cazul în care părinții sau familia nu decurg la o înmormântare privată, aceste morminte sunt disponibile gratuit de către administrația vieneză.

Pavilionul Durerii

Pavilionul Durerii a fost creat de către Prof. Dr. Christof Riccabona. Acesta a fost conceput prin prisma a patru elemente: pământ, aer, foc și apă, sunt combinate în pavilion. Pavilionul este pe pământ, aerul trece printr-o deschidere din acoperiș, apa se prelinge pe piatra din fântână și focul arde de la mai multe lumânări mici. Accesul cel mai facil se realizează pe poarta 3, drumul fiind semnalizat prin indicatoare.

Extractul de hartă ne indica pozița ,,cimitirului în pădure'', într-o parte liniștită a Cimitirul Central din Viena, care a fost deschis la mijlocul lunii mai 2009. Accesul se face pietonal și este marcat.

 Cimitirul în pădure este alcătuit din speciile: arțar si frasin.

Înhumarea are loc în acest perimetru la rădacinile copacilor bătrâni. Arealul pe care se întinde zona respectivă este de 10.000 de metri pătrati, caracterizată prin copaci vechi de 40 de ani până la 60 de ani. Din cele 200 de copacii din ,,cimitirul pădure'' au fost selectate 36 pentru a fi mormânt de urnă.

Amenajarea peisageră constă în: fiecare copac este încadrat în centrul unui cerc, iar în raza lui sunt aranjate doisprezece morminte. Utilizarea tuturor douăsprezece locuri depind de rădăcinile copacului. Fiecare mormânt poate găzdui două urne.

Pentru toți decedații îngropați acolo, există un memorial comun, o sculptura din oțel modelată după un copac. Pe ea numele morților pot fi gravate cu anul nașterii și al decesului. Pentru lumânări și flori se gasește un loc central.

Muzeul funerar al Cimitirului Central din Viena

Muzeul este deschis, din 13 octombrie 2014.

Mai mult de 250 de obiecte originale, precum și imagini din arhivele de înmormântare și ale cimitirului sunt expuse pentru vizitatori. Printre altele, se poate vedea articole funerare de la începutul anilor 1900 și o căruță originală. Multe uniforme, de la rochie luxuriantă spaniolă ca haina de ceremonie până la un cuțit Herzstich și un ceas cu alarma de salvare poate fi văzute ca relicve bizare.

Conținut interactiv și multimedia caracterizează expoziția, care poate fi experimentată, cu ajutorul ghidului audio în mod automat și pe 13 monitoare video. Filmele ce sunt difuzate pe ecrane sunt despre restaurări de morminte sau despre diferite înmormântări. O stație audio permite publicului de a asculta melodii de astăzi cele mai populare pentru funeralii.

Parcul pacea și puterea

Parcul pacea și puterea

Parcul este destinat pentru odihnă și putere, accesibil prin intermediul a 3-a poarta adversă. Este în vechea tradiție de geomancy (inițial: Divinitatea din pământ). Mobilierul urban pentru odihnă folosit în acest perimetru este format din granit, pentru partea de șezut, iar partea de spatar din molid. Asemeni unei dumbrave, funcțiunea locului este de parc, dar denumirea sa vine de la modalitătile sale de a fi utilizat (se presupune că ar fi un câmp energetic).

Originea și sensul

În cinci diferite, adaptate la competențele de pe pământ și zonele cosmos peisaj, vizitatorii sunt conduși să se uite, experiența și gradul de conștientizare a sentimentelor lor. În parcul de blocuri de pace și de putere pot fi relaxate, descărcate durere și unitatea și perfecțiunea au experiență în și cu natura. Dorința de a fi creat, da drumul din trecut și să înceapă o viață nouă și care îndeplinesc, în ciuda pierderii. Simboluri antice ale istoriei noastre culturale ar trebui să conducă la o mai bună înțelegere a vieții poveste propriei și calea de viața personală. Pe drum gânduri sunt citite, care sunt utilizate pentru explicații din diferite domenii.

IV.4. Cimitirul Père-Lachaise

Acest cimitir, poate fi definit prin relațiile pe care le stabilește între cei vii și cei morți. Cimitirul Père Lachaise este locul în care arta și natura vin împreună pentru a crea o armonie care calmează și invită la contemplare, meditație, visare cu ochii deschiși . Stilurile arhitecturale ce se regăsesc în cimitir sunt: 1900, academic, baroc, eclectic, gotic, stil monumental, neo-baroc, neoclasic, stil bizantin, etc. Amplasamentul cimitirului este relativ limitrof, situat în partea de nord-est a Parisului. Cimitirul este un amestec între un parc englezesc și un altar. Din cele douăzeci de cimitire din Paris, situat în arondismentul 20, Père Lachaise-este cel mai cunoscut, el are acum peste 70.000 de parcele și primește aproximativ două milioane de vizitatori pe an din întreaga lume. Cu 44 de hectare și 5.300 de copaci, Père Lachaise este, de asemenea, cel mai mare parc din Paris. Dincolo de funcția sa principală, acestă faimosă necropolă, proiectată de Brongniart, a devenit un muzeu în aer liber și o grădină panteon.[1]

Accesul în cimitir se face prin cele patru porți, la care se ajunge cu metrourile M2 și M3. Intrarea principală se face pe la intersecția dintre Blv. Demilmontant cu Rue de la Roquette și se ajunge în interior pe Av. Principale, de unde se călătorește cu M2. O a doua poartă principală este cea din Place Gambette, unde se ajunge cu M3 luând-o pe Av. Père Lachaise și se intră în cimitir pe Av. Des Étranges Morts Pour La France. Mai sunt încă două porți, cea din Place Auguste Métivier, unde se ajunge cu M2, coborând în stația Père Lachaise, cea de-a patra intrare fiind pe lângă Jardin Naturel, accesul fiind din Rue de la Réunion.

Cimitirul este structurat pe alei (alle), străzi (rue) și bulevarde (Av.), și împărțit în 97 de districte, unde columbariul și crematoriul se află în districtul 87. În interior au acces și mașinile private, cum de altfel circulă și mașinile de serviciu și scuterele oamenilor de ordine. Componența funcțională a cimitirului este formată din: columbar, crematoriu, capele, servicii funerare (corp administrativ), grupuri sanitare.

Lucrările la columbar și crematoriu, concepute în 1886 de Jean Camille Formigé în stil neo-bizantin au început abia la sfârșitul secolului, în 1894. Ansamblul a fost finalizat doar în 1908.[1]

Descrierea cimitirului. Scurt istoric

În primii ani Père Lachaise "a fost un cartier sărac, cu străzi și bulevarde umbrite. Acesta este situat pe dealul Champ" Evêque ".

Noi cimitire au fost necesare ca o alternativă la condițiile de înmormântare groaznice din oraș. Teama de boli cauzatoare de la cadavre în putrefacție duce la desemnarea noilor cimitire la periferia Parisului, în moda grecă și romană. Acestea au inclus Pere Lachaise.

Pere Lachaise deschis ca un cimitir în 1804 a devenit un obiectiv de interes foarte reușit din punct de vedere funerar-urbanistic. Nicolas Frochot este planificatorul urban care a dezvoltat cimitirul. Dupa ce au fost reînhumați aici: Molière, La Fontaine, Abélard și Heloise, rapid Père Lachaise a devenit simbolul suprem pentru cei bogați și faimoși.

La început, noul cimitir a fost numit Cemetery de l'Est. Fostul proprietar al bunului, James Baron, a fost îngropat în el, în 1822, precum și arhitectul său, Brongniart. Amplasamntul cimitirului a fost extins de cinci ori, până în anul 1850. De la începutul cimitirul a fost multi-confesional. Crematoriul a fost construit în 1889. Este o fabrică masiv ca structura, cu mai multe cosuri de fum rotunjite. De-a lungul "Zidului Federalist'' sunt o serie de monumente dedicate celor care și-au pierdut viața în Holocaust.

IV.5.Cimitirul Vesel din Săpânța- Ironizarea Morții

De unde a pornit acest manifest de ironizare a morții, ajungând pâna la a ridica pe primul loc un cimitir românesc, în topul celor mai frumoase cimitire din lume? Totul a pornit de la o legendă dacică, în care dacii credeau că există viață veșnica, iar moartea era un pasaj de trecere spre o altă lume. Ei priveau moartea ca pe șansă de întâlnire cu zeul suprem Zalmoxe, nu ca pe un sfârșit tragic.

Stan Ion Pătraș (sculptor, pictor și poet) este creatorul artei populare care a adus acest stil de artă la monumentalism și la renume internațional. Din anul 1977, după decesul său, ucenicul său, Dumitru Pop Tincu, va fi cel care va prelua datoria de a continua această artă. Sute de cruci din lemn în stil caracteristic au fost realizate de Stan Ion Pătraș în timp de peste 50 de ani.

Amplasamentul cimitirului este în nordul României, în Țara Maramureșului, comuna Săpânța este asezată pe malul drept al Tisei (barieră naturala a graniței între România și Ucraina) în dreptul Văii Tarasăului, aproape de confluența râurilor Săpânța si Tisa. Accesul se face de pe D.N. 19. [1]Amplasamentul în interiorul localitătii, este central, mai precis in inima localității Săpânța.

Contrar normelor și legislației, acesta este amplasat lângă zona de locuințe individuale.

Element tipic ce a devenit motiv în decorul tradițional al cimitirului este culoarea ,,Albastru de Săpânța'', care este utizată ca fundal al crucii sculptate. Scenele pictate se regăsesc în nuanțe de: alb, galben, roșu, verde. Fiecare cruce conține o poveste scrisă, o poezie, în care este descrisă cu haz viața, iar cauza morții ironizată.

Înființat în 1930, cimitirul este un alt tip de complex funerar, care se încadrează într-un stil original, tipic localității Săpânța, unic în lume. Structura cimitirilui este una simplistă, fiind un cimitir rural, deține doar o capelă funerară, iar pâna la ora actuală sunt existente peste 800 de morminte în perimetrul cimitirului.

V. CAPITOLUL V Cazul Cimitirului Municipal Rulikowski-aplicatie

V.1 Evoluția istorică a cimitirelor in Municipiul Oradea

În urma cercetarilor făcute din documentările arheologice, pe teritoriul orașului Oradea, au fost atestate din descoperirile arheologice următoarele:

-Platoul Salca în literatura arheologică sub demirea ,,Căramida Guttman'' a fost dezvelit un mormânt în poziție circulară[1]

-epoca hallsttatiană este prezentată prin mai multe descoperiri în care amintim un mormânt înhumat având ca proveniență platoul Salca, având ca inventar o fibulă de tip Certosa cu capul decorat complectând o serie de cercetări recente din această perioadă (un mormânt cu urnă și capac)[2]

-la marginea de S-V, la litiera ocupată de Cimitirul Municipal, au fost descoperite la începutul secolului mai multe morminte de incinerație, ele aparțin unei ramuri a populației tumulare, în literatura arheologica central-europeană, acestea sunt cunoscute sub denumirea de ,,tip Egyek'', denumire provenită de la o localitate din județul Hajdu-Bihar, din Republica Populară Ungaria, din acest inventar se mai păstrează 5 urne mari.

-pe platoul Salca s-au descoperit mai multe morminte de incinerație în groapă, atribuite pe baza ceramicii romane de import în secolul II e.n.

-în 1961, săpăturile arheologice descoperite la Salca au dezvelit un mormânt de înhumație a cărui inventar, (fragment din fibulă) îi datează din secolul III și poate fi atribuit șarmanților[1]

-secolului V îi aparțin mormintele de înhumație descoperite în 1936 la ,,Ghețărie'' și care au avut drept inventar funerar pieptene de os, cataramă, două fibule de bronz, mărgele, etc.[2]

-așezarea care se întinde de la actualul depozit de lemne de pe drumul care duce la Băile Felix, la Fabrica de Bere, a aparținut unei populații slavo-române din veacul IX-X, așezării îi corespunde un cimitir în apropiere din care au fost dezvelite 7 morminte[3]

-un cimitir parțial contemporan, secolul X-XIII a fost sesizat în anul 1893 în apropierea ,,Cazărmii Husarilor'', lângă podul Decebal[4]

-în cetatea Oradea au fost descoperit lespezi de mormânt, aparținând lui Emeric Thurzo (1512) și a lui Andrea Scolari (1426)[5]

-pe strada Andrei Mureșanu s-a depistat în 1959- un cimitir feudal cu mai multe morminte a căror piese de inventar datează din secolele XVI-XVII[6]

-pe platoul Salca -11 morminte feudale din secolul al XVI-lea[7]

Cimitirul Seleuș era unul din cele mai vechi din municipiul Oradea. Acesta a fost înființat în jurul anului 1800, în comuna Seleuș, actualul cartier Nufărul. Cimitirul nu mai funcționa, însă, din anul 1970, moment în care au început să se construiască blocuri, luând astfel ființă un nou cartier.Conform unei monografii realizate în anul 2000, în cimitirul Seleuș existau 347 de morminte identificate și 632 neidentificate, ultimele înmormântari făcute aici având loc în anul 1984. Desfiintarea cimitirului a avut loc in anul 2005.[8]

Cartierul Olosig din Oradea avea la sfârșitul secolului XVIII două Cimitire. Primul, "Cimitirul mic", se afla pe strada Pasteur (fosta Hiedegser), iar al doilea, în zona în care se află actualmente Centrul de Transfuzie. Ambele au fost desființate până la sfârșitul anului1890. "Cimitirul mare", ulterior devenit "Cimitirul Olosig", până la sfârșitul secolului 19 a fost înconjurat de ogoare, existând doar un singur rând de case în partea de sud a acestuia. În anul 1863 Cimitirului "Olosig" i-a fost anexat un Cimitir militar. Înainte de acest lucru, demnitarii orașului, de comun acord cu reprezentanții celor mai importante culte religioase, au decis ca în Cimitirul catolic să fie deschise și parcele pentru reformați, ortodocși și greco-catolici. Până în anul 1970, Cimitirul "Olosig" a fost înconjurat de locuințe și de blocuri construite de regimul comunist, motiv pentru oficialii municipalității din aceea perioadă, au decis închiderea acestuia. A urmat o perioadă în care Cimitirul a început să fie crunt vandalizat.[1]

V.2 Evoluția istorică a spațiului urban funerar-cimitirul Municipal Rulikovski

Cimitirul Municipal Rulikowski a fost înființat in anul 1869. Capela municipală datează din anul 1950, având diferite lucrări de extindere până în anul 1960, iar în anul 2010 a fost reconstruită comform standardelor în vigoare alei noii legislații.

Corpul administrativ este datat din anii 1950-1960, fiind extins în anul 2013.

În anul 2012, amplasamentul a fost extins cu 6,5 hectare, iar în anul 2014 cu 3,5 hectare.

V.3 Componența si Structura Cimitirului Municipal Rulikowsky

CIMITIRUL MUNICIPAL

FORMA DE ORGANIZARE

Compartimentul Cimitirul Municipal are ca obiect de activitate administrarea domeniului public (terenul și bunurile mobile și imobile aflate în patrimoniu), efectuarea de prestări servicii funerare și comercializarea prin magazine proprii a obiectelor și materialelor specifice activității de pompe funebre. [1]

COMPONENȚA CIMITIRULUI MUNICIPAL

Cimitirul Municipal are în componență propie, următoarele:

terenul aferent cimitirului în suprafață de 72,80 ha.

imobilul destinat administrației cimitirului (administrație, arhivă, grupuri sanitare);

capela municipală cu morga (camera frigiderelor, vestiare pentru angajați, grupuri sanitare, depozit unelte);

magazia și șopronul pentru mijloacele din dotare;

magazinul de pompe funebre;

spații în regim de închiriere (restaurant pentru pomană, florărie, atelier de sculptură, etc.)

capele aparținând cultelor și administrate de parohii

ORGANIZAREA INTERNĂ A CIMITIRULUI

Întreaga suprafață interioară a cimitirului este structurată pe parcele, care sunt delimitate între ele prin alei. În incinta Cimitirului Municipal se găsesc și alte obiective cum ar fi:

a) Capela Hașaș- ortodoxă

b)Capela Steinberd- romano-catolică

c) Capela Frențiu- greco-catolică

d) Capela Municipală- multiconfesională

e) Cimitirul evreiesc ortodox

f)Cimitirul evreiesc neolog

V.3.1 Spații funerare urbane existente in Municipiul Oradea

Există azi două cimitire evreiești în uz, în Oradea, unul ortodox datând din 1876, pe strada Toamnei și unul neolog, din 1881, pe strada Umbrei. Cele două locații sunt destul de aproape una de cealaltă, ambele fiind pe teritoriul general al cimitirului orășenesc Rulikowski.

Cimitirul Velența ,situat pe strada Războieni nr. 88-90, in partea de est a orașului, fiind stabilit în 1775 ca un cimitir interconfesional dar comunitatea evreilor a cumparat terenul aferent în 1800, prima înmormântare a unui evreu având loc în acest cimitir în 1801.Este un cimitir ortodox.Parte din pietrele funerare provin din vechiul cimitir de pe strada Hattyu, azi strada Lebedei.Astăzi, acest cimitir este inactiv, ultima înmormântare având loc în 1952, dar se poate vizita.[1]

Cimitirul Episcopia, situat în zona Episcopia, pe strada Valea Nucului, fiind un cimitir încă nu foarte dezvoltat. are în componența sa doar o capela, iar aleile pietonale, precum și traseul auto, nefiind amenajate.

În afară de clădirile menționate pâna acum, în Municipiul Oradea există un crematoriu uman, amplasat limitrof, la o distanță extrem de mare față de cimitirul municipal, localizat pe șoseaua borșului, Crematoriul Phoenix.

De asemenea, în interiorul orașului, în diferite locații sunt amplasate monumente funerare, cum ar fi:

-obelisc ridicat în Piața Victoriei, pentru

eroii căzuți în luptă pentru libertatea

și independența Uniunii Sovietice

-obelisc situat în cimitirul Rulikowsky,

pentru memoria ostașilor români,

pentru eliberarea patriei

–monumentul funerar al lui Kazimir

Rulikosky, situat în cimitirul care

îi poartă numele

V.4 Heterotropia cimitirului Municipal Rulikowski

Ce este heterotropia? În dicționarul explicativ al limbii române, heterotropia este explicată ca fiind o poziție anormală a unui organ.

V.4.1 De ce este cimitirul Municipal Rulikowski heterotropic?

Cimitirul Municipal Rulikovsky este un spațiu heterotropic, deoarece el se încadreaza în etapele heteotropiei descrise de Michael Faucast în lucrarea intitulată: ,,Alte spații''.

V.4.2 Etapele heterotropiei

-Încadrarea Cimitirului municipal in heterotropie

1.Utopia

,,Acestea sunt acorduri care nu au nici spațiul real. Aranjamente care au o relație generală de analogie directă sau inversă cu spațiul real al societății. Ele reprezintă societatea însăși adus la perfecțiune, sau invers ei, și, în orice caz, sunt utopii spații care sunt prin însăși esența lor fundamental ireal.''

Prin simplu fapt că este un loc care reflectă irealitatea, înțelesă prin locuințe vesnice (morminte). Nu putem afirma faptul că mormintele aflate în cimitir vor fi veșnice, făcând referire la cazurile cimitirelor Olosig si Seleuș. Ele au funcționat ca cimitire o perioada îndelungată, după care au fost desființate.

În momentul în care spatiile urbane pe care erau amplasate, urmau să treacă prin reconversie, ,,locuințele veșnice'' au fost mutate în Cimitirul Rulikowski, o parte din ele, 202 au fost mutate într-un mormânt dublu, iar 53 reînhumate fiecare în alte ,,locuințe''

Este, la urma urmei, o utopie, prin aceea că este un loc fără un loc. În ea, mă văd unde nu sunt, într-un spațiu ireal, care se deschide potențial dincolo de suprafața; acolo eu sunt acolo unde sunt, nu, un fel de umbră care face mea aspect vizibil la mine, care îmi permite să se uite la mine în cazul în care nu există: utopia oglindă. În același timp, avem de a face cu o heterotopie. Oglinda într-adevăr există și are o fel de efect revenire pe locul pe care am ocupa: incepand de la ea, de fapt, mă aflu absent de la locul în care sunt, prin aceea că mă văd acolo.

2.O funcție precisă și bine definită în societate

Al doilea element al heterotropiei: de-a lungul istoriei sale, o societate poate lua o heterotopie, care nu a cărui existență nu a dispărut, și să funcționeze într-un mod foarte diferit. De fapt, fiecare heterotopie are o funcție precisă și bine definită în societate.

Heterotopiea cimitirului: aceasta este cu siguranță o "altă" plasa cu privire la spații culturale obișnuite, și totuși este în conexiune cu toate locațiile din oraș, cu societatea, și așa mai departe, deoarece fiecare familie are ceva rudenie acolo.

Rulikowski a fost la vremea înfiintării amplasat limitrof, dar o dată cu dezvoltarea orașului, acesta a ajuns să fie înglobat în interior, ajungând relativ central.

Din secolul al XIX-lea cimitirul a început să fie mutat la periferia orașului, deoarece moarte era considerată factor de apariție a "bolilor". Se presupune că boala era transmisă de la mort la viu, iar prezența și apropierea lor de case și biserici, aproape în mijlocul străzii, răspândește moarte. Preocuparea de răspândire a bolilor prin contagiune de la cimitire au generat mutarea cimitirelor în suburbii pe parcursul secolului XIX. De atunci, cimitirul a devenit un"alt oras", sacru și nemuritor al orașului.

3.Juxtapunerea

Principiu al treilea. ,,Heterotopie are puterea de juxtapunerea într-un singur loc real diferit spații și locații care sunt incompatibile unele cu altele.'' În acest caz, la ora actuală, cimitirul este amplasat în inima orașului Oradea, fiind incopatibil cu funcțiunile învecinate: universitatea, zona de locuințe colective Europa, zonă industriala cu posibilitate de comerț, ca o serie de locuri care sunt străine între ele. Locuri în contradicție: cimitir-zonă de locuit, cimitir-campus universitar.

4.Cronologic

Principiu al patrulea: Heterotopiile sunt legate în cea mai mare parte de timp. Cimitirul este un loc foarte heterotopic, din motivul prin care o ființă umană, iși pierdere viața, dar ea trece în modul de cvasi-eternitate, prin amplasarea în cimitir a rămășitelor umane, devenind o heterotropie de timp. Cu toate acestea, până la sfârșitul anului din secolul al XVII-lea, acestea au fost încă expresia o alegere individuală. ,,Ideea de acumularea totul, dimpotrivă, de a crea un fel de arhivă universal, dorința de a anexați toate timpurile, toate epocile, formele, si stiluri într-un singur loc, conceptul de a face toate timpurile într-un singur loc, și totuși un loc care este în afara timpului, inaccesibil pentru uzura de ani, în conformitate cu un plan de acumulare aproape perpetuu și de fond în un loc inamovibili, Toate acestea aparține în întregime concepției noastre moderne.''

5.Heterotropiile

Principiu al cincilea. Heterotopiile presupun întotdeauna un sistem de deschidere și închidere care izolează și le face penetrabile într-unul și același timp. De obicei, nu se ajunge într-un locul de amplasare heterotopic din propria voință. Fie unul este forțat, ca și în cazul bărcii sau a închisorii, sau trebuie să prezinte ritualuri de purificare, putând fi introdus doar prin permisiune specială și după ce a finalizat un un anumit număr de gesturi.

Atunci când o persoană incetează din viață, rămășițele sale umane, ajung în mormânt, un loc etern, unde rămân veșnic, dar înante de a ajunge acolo, mortul trebuie să treacă prin ritualul înmormântării, care presupune și ceremonia religioasă de înmormântare. Acel loc unde se desfășoară această acțiune este în acest caz, cimitirul Rulikowsky.

6.Funcție cu doi poli opuși

Ultima caracteristică a heterotopiei este faptul că acestea are, în raport cu restul de spațiu, o funcție care are loc între doi poli opuși. Pe de o parte se îndeplinelte sarcina de crearea unui spațiu de iluzie care dezvăluie cum toate spațiile reale sunt mai iluzorii, toate locațiile în care viața este fragmentată. Pe de altă parte, ele au funcția de a forma un alt spațiu, un alt spațiu real, la fel de perfect, meticulos, și bine aranjat.

VI. CAPITOLUL VI Propunere de extindere a Cimitirului Episcopia Bihor

Amplasament: municipiul ORADEA, strada Valea Nucului, zona Episcopia

Pentru desfasurarea unor activitati din sfera serviciilor,se prevede construirea unui ansamblu funerar (complex funerar cu crematoriu )cu functiuni ,destinate serviciilor funerare si de incinerare atat de stat cat si particulare.

Terenul situat in orasul Oradea este situate pe malul stang al Crisului Repede in zona Episcopia, pe strada Valea Nucului,este relativ plat, cu usoare denivelari. Tema prevede posibilitatea organizării spațiilor pentru activitatea a circa 3-4 capele, a unui serviciu patologic complex, a incineratorului, a unui restaurant cu 2-3 sali, funcțiuni anexe si spații de închiriat pentru servicii funerare necesare unui cimitir.

VII.1.Funcțiunile complementare ale programului

Funcțiunile complementare ale programului sunt urmatoarele:

Spații destinate funcțiunilor complementare,hol reprezentativ, informații, administrație, vestiare, grupuri sanitare, circulații orizontale, spații pentru alimentație publică: restaurant. Aceste funcțiuni vor ocupa parterul ansamblului de clădiri funerare, constituind un elemental de unificare a clădirilor principale (incinerator, columbar, caple, patologie, restaurant, servicii). De asemenea anexată va fi prevazută o locuință minimalistă pentru paznic.

Spații destinate funcțiunilor de servicii, birouri firme:se vor prevedea cu intrare separată sau cu un hol de recepție pentru toate tipurile de servicii complementare (florărie, atelier de sculptură, magazin de sicrie) la nivelul curent cu diversificarea organizării spațiului pentru toate aceste tipuri de servicii oferite de o firmă sau mai multe firme.

Încăperi anexe de deservire :parcaj suprateran cu garaj pentru mașinile de transport mortuar si adăpost pentru situatii de urgenta subteran, centrală de conditionare,camera tablouri electrice.

VII.2.ÎNCADRAREA ÎN ZONÃ

Situarea obiectivului în cadrul localitãtii Oradea (cu prezentarea caracteristicilor zonei)

Terenul pe care beneficiarul urmeazã a construi obiectele propuse,are urmãtoarele caracteristici de amplasare:

– este în municipiul Oradea

– este atat în intravilanul localitãtii cat si in extravilanul ei,

– face parte din zona existenta a cimitirului Episcopia care este pe teren intravilan si va fi extinsa pe terenul extravilan alaturat cimitirului existent, pentru a oferi posibilitatea extinderii locurilor de inhumare, identificatã astfel:

– este în partea de est a strãzii Episcop Ion Alexi si inconjurata de celelalte parti de strada Valea Nucului,

– accesul se face prin intermediul strazii Valea Nucului (in general cel auto) iar accesul pietonal se face atat din strada Episcop Ion Alexi cat si dinspre strada Valea Nucului .Acest traseu are si o semnificatie istorica a locului, de-o parte si de alta existand pivnite de vin, sugerand un traseu mai deosebit pentru a parcurge pana la amplasamentul cu impact spiritual negativ in ceea ce priveste functiunea principala a amplasamentului.

VII.3.Situația existentă – Concluziile analizelor

     Amplasamentul propus pentru peroiect este amplasamentul existentului cimitir Episcopia, situat pe strada Valea Nucului si pe terenul alaturat cimitirului, pe o suprafață de 57000m2. În urma analizelor efectuate, am constat ca numărul locurilor de înhumare în cimitirul municipal sunt limitate; inexistența unui columbar, dar prezența unui crematoriu uman pe raza municipiului Oradea.

VII.4.Reglementări

Ca rezultat final al temei de proiectare, pe amplasamentul propus a rezultat o clădire cu servicii funerare , cu mai multe corpuri, de dimensiuni diferite unificate prin holuri sau culoar, pentru a se încadra în structura spațilală a zonei, am ales ca acest complex să fie desfășurat pe suprafața solului având regimul de înăltime S+P.

Accesibilitatea pe situl nou amenajat se face prin 3 accese pietonale și două auto, având în vedere și parcarea supraterană, care are o capacitate de 125 de locuri, un mic lac artificial care să deservească ca loc de meditație pentru reflecția sufletului în ceea ce priveste viata de apoi, o piațetă verde, pentru a suplini lipsa de spații verzi amenajate din zona studiată.

Acest program presupune 3 mari categorii de circuite necesare complexului: circuitul mortului, circuitul personalului si circuitul vizitatorilor.

Zona de autopsie si prosecura va presupune includerea următoarelor funcțiuni: sala de autopsie, filtre, vestiare, sala de curs, camere frigorifice, biroul de intocmire a actelor, arhiva, biroul medicului legist, camera de depozitare a obiectelor ce apartin cadavrelor neidentificate.

Zona de crematoriu va cuprinde: filtre, incinerator, sala de pregătire a urnelor, sala de preluare a urnelor, vestiare personal, birouri, arivă.

Zona administrativa va cuprinde birouri cu grupuri sanitare si hol de asteptare.

Zona de funcțiuni complementare anexe va cuprinde: restaurant, săli de mese, grupuri sanitare, capele, florărie, atelier de sculptură, depozite pentru gropari, vestiare, birou pentru întretinerea mormintelor.

Zona de depunere a urnelor va avea încăperi pentru depunerea urnelor, grupuri sanitare, spații de reculegere.

Ca amenajare peisagistică am prevăzut o grădină a amintirilor, care are rol funcțional de dispersie a cenușii umane pentru cei ce nu își permit un loc în columbar sau pentru doritori.

Adeseori spațiile verzi din incinta cimitirelor îndeamnă la liniște si reculegere. Un cimitir plantat cu arbori capătă aspectul unui parc. Arborii din cimitire au mai multe roluri: – caracter monumental arhitectural:

– de delimitare a mormintelor,

– de delimitare a aleilor interioare

– de umbrire și adăpostire de bănci pentru meditaie.

În interiorul columbarului am prevăzut un gol circular între parter si etaj, în care sa creasca un copac de la parter pana la etaj, simbolizând viața.

VII:5.Critica

Compoziția complexului funerar este o demonstratie a unei organizări complexe arhitecturale ,,fară inteventia regurilor traditionale ale compozitiei, ierarhizarii si ordinii…atac impotriva relatiei cauza-efect intre formă si funcțiune, structură si economie, formă și program, înlocuind această opozitie prin concepte noi de contiguitate si suprapunere''[1].

Valorile ,,convenite'' se schimbă odata cu derularea timpului, dar ,,locul'' primește caracter și identitate prin ,,valori ce nu pot fi convenite prin reguli si legi'.

,,Locul face să intre în el simplicitatea pământului, a cerului, a divinităților și a muritoarelor, în acelaș timp cu amenajarea lor ca spații. Lucrurile care sunt de genul unor astfel de locuri dau ,,rămane'' locuirii omului. A produce astfel de locuri înseamnă ,,a construi''. Astfel pentru că a construi înseamnă a edifica ,,locuri'', înseamnă în acelaș timp a fonda si a asambla spații'' (Heidegger)

Forma arhitecturală semnificativă trebuie să aiba ,,părți conventionale si părti noi atunci când cele vechi nu merg''. (Venturi)

,,Arhitectura e mai puțin inovatoare ca act de interpretare, să fii arhitect înseamnă să posezi o voce individuală care vorbește într-un limbaj general înteles al formelor. A fi cu adevarat ariculat, ca arhitect ține seama să ridici aceasta voce pe înălțimile liricului, să faci ca fiecare element, fiecare cuvânt, să rezoneze cu semnificatie…in ciuda haosului care face ravagii în jurul nostru, fiecare clădire prezintă incă posibilitatea de a afirma si restabili ordinea inertă a lucrurilor'' (Robert Stern)

,,Precum o zi bine întrebuințată aduce un somn liniștit, tot așa o viață bine trăită se încheie cu o dulce și împărătească moarte. '' (Leonardo da Vinci-citat despre moarte)

,,Știința este putere împotriva morții.

Numai arta și vise ne oferă consolare.''

VI. CAPITOUL VI Concluzii

Analizele conclud la importanța pe segmentul funerar, cimitirul necesar ca spațiu urban, care să corespundă nevoilor contemporane și să funcționeze ca un tot unitar, multi-confesional.

VI.1 Constatări majore

-tipuri de rezolvări ale cimiterelor- după structură: -cimitir în cimitir

-cimitir compact

-după amplasament- cimitir central

-cimitir limitrof- în interiorul localității

-în afara localității

-modalități diferite de abordare a programului funerar- noi funcțiuni funerare:

– muzeu funerar

– morminte ale urnelor

-amenajări peisagistice cu scop funerar (de înmormântare)

-Cimitirul Episcopia are potențial de dezvoltare

-lipsa unor elemente de mobilier urban în Cimitirul Rulikovsky

-cel mai favorabil amplasament al unui spatiu urban funerar este limitrof orașului

VI.2 Intervenții prioritare și posibile asupra spațiilor urbane funerare

-introducerea sitemului de monitorizare video

-pavarea tuturor aleilor dintre morminte

-amplasera mobilierului urban cu legenda cimitirului în mai multe locații din perimetrul cimitirului

-valorificarea cimitirului Episcopia

VI.3 Concluzii finale

-necesitata de spațiu urban funerar (funcțiunii de cimitir) în perimetrul orașelor

-amplasarea limitrofă orașului fiind favorabilă

-necesitatea spațiului ca multi-confesional, pregătit de a deservi noi confesiuni

-necesitatea crematoriului amplasat în interiorul unui complex funerar

-necesitatea columbarului în cimitir

– găsirea unor noi soluții de rezolvare

IX.Glosar:

cimitir= loc unde se ingroapa mortii (popular tinterim)

catacomba= galerie subterana, natutala sau artificiala folosita de primii crestini ca loc de cult si de înmormântare (exemplu: C. de la Roma si Neapole); in general galerie subterană lungă si îngustă

catafâlc= postament pe care se așează sicriul

complex= format din mai multe părți care întrunește în sine mai multe laturi sau elemente sau elemente diferite

-s.n. întreg format din mai multe părți, din mai multe elemente diferite; combinate, asociere într-un tot a mai multor fenomene, stări de lucruri

-ansamblu de construcții, de unități industriale sau comerciale, etc. cu funcțiuni deosebite, grupate teritorial, care alcătuiesc un tot unitar servind aceluiaș scop (exemplu: complex școlar, complex pentru industializarea lemnului, complex comercial)

columbar, columbare, s. n. cameră funerară, prevăzută cu firide destinate păstrării urnelor cu cenușa morților. – din lat., fr. columbarium.

crematoriu= (latina: crematorium, de la cremare ,,a arde'') s.n. clădire amenajată cu instalații speciale, destinată incinerării cadavrelor

capela= biserică mica, izolată, paracis

mormânt=(latina monumentum) s.n., groapa sapata in pamant pentru inhumarea celor decedati ; p. ext. loc unde este inmormantat cineva; monument funerar, cavou

Bibliografie:

CĂRȚI

1. Umberto Eco (în limba română George Popescu), Cum se face o teză de licență, EdituraPontica, 2000

2. Liviu Borcea, George Gorun, Istoria orașului Oradea- ediția a II-a, editura Arca 2007, p45-47

3.Muzeul Țării Crișurilor, Repertoriul Monumentelor din Județul Bihor, Cartea I, Înteprinderea Poligrafică Crișana Oradea, 1974

4. Muzeul Țării Crișurilor, Repertoriul Monumentelor din Județul Bihor, ediția XI, Editura Crișana, Oradea, 1981

REVISTE

1. Michel Foucault , "Of Other Spaces: Utopias and Heterotopias" (,,Din alte spații: Utopii și Heterotropii"), Rethinking Architecture: A Reader in Cultural Theory. Edited by (Editată de) Neil Leach, Editura NYC: Routledge. 1997. pp.330-336 (traducere personală)

CURSURI

Teorii și doctrine- Cartea AD 3/1997- Anton Dâmboianu

DICȚIONARE ȘI LEXICOANE

1. Dicționarul explicativ al limbii române, Ediția a II-a, Editura Univers Enciclopedic Gold,

2012

2. Mic Dicționar Encicolopedic, Ediția a III-a, revăzută și adăugită, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1986

DOCUMENTE OFICIALE

1. monitorul-oficial-127-2014/ordin-119-2014-norme-igiena-sanatate-publica

2. Legea 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane si serviciile funerare

3. Legea 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane si prelevarea organelor si tesuturilor de la cadavre in vederea transplantului republicata 2014. Lege nr. 104/2003 republicata 2014

RESURSE WEB

1.< http://legeaz.net/monitorul-oficial-127-2014/ordin-119-2014-norme-igiena-sanatate-publica>

2.<http://legestart.ro/ajutorul-de-deces-beneficiari-acte-necesare-cuantum-si-alte-informatii-utile/>

3.< http://www.comune.genova.it/pages/concessione-sepoltura>

4.<http://www.staglieno.comune.genova.it/sites/default/files/03%20Pianta%20A3%2004-11-2014_1.pdf>

5.< http://www.deol.hu/main.php?c=14164>

6.< http://ro.wikipedia.org/wiki/Cimitirul_Central_din_Viena>

7.< http://www.actualitati-arad.ro/cimitirul-central-din-viena-atractie-turistica/>

8.<http://amfostacolo.ro/franta-pareri,30/paris,211,1818/paris-locuri-must-see,11886/impresii-sejur-si-fotografii-vacanta__29161.htm>

9.< http://ro.wikipedia.org/wiki/Cimitirul_P%C3%A8re-Lachaise>

10.< http://jurnaldenavetist.blogspot.ro/2013/04/din-lumea-tacerii-cimitirul-staglieno.html>

11.< http://www.miscellanea.ro/2007/04/tot-genova.html>

12.< http://www.staglieno.comune.genova.it/en/node/176>

14.<http://www.wien.info/en/sightseeing/sights/from-s-to-z/central-cemetery>

15.<http://www.friedhoefewien.at/eportal/ep/channelView.do/pageTypeId/13689/channelId/-31528>

16.< http://pompiliumanea.ro/2012/07/24/le-pere-lachaise/>

17.< https://journeyofapassionaterunner.files.wordpress.com/2012/06/screen-shot-2012-06-27-at-8-57-27-am.png>

18.< https://ghiocel07.wordpress.com/2011/06/11/cimitirul-central-din-viena-zentralfriedhof/>

19.<https://www.friedhoefewien.at/eportal/ep/channelView.do/pageTypeId/13576/channelId/-26733>

20. <http://www.taifasuri.ro/taifasuri/mozaic/2149-sapanta-rade-in-fata-mortii.html

21.<http://www.sapanta.ro/>

22.<https://www.google.ro/maps/@47.971233,23.695585,3a,90y,223.19h,94.32t/data=!3m4!1e1!3m2!1sR7AuxoMmvxVy-JAPD68q_w!2e0>

23.<https://elenandreicut.files.wordpress.com/>

24.<http://legestart.ro/ajutorul-de-deces-beneficiari-acte-necesare-cuantum-si-alte-informatii-utile/>

25. <http://www.crisana.ro/stiri/social-15/cimitirul-seleus-un-loc-al-tuturor-si-al-nimanui-22075.html>

26. <http://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:Teodosie_cel_Mare>

27.<http://www.adporadea.ro/website/Domeniu-public/Cimitirul-Municipal/>

28. <http://www.tikvah.ro/en/evreii-in-oradea/cimitire.html>

RESURSE FILMOGRAFIE

1. < http://www.pere-lachaise.com/perelachaise.php?lang=en> (tur virtual)

SURSE IMAGINI

Pg 12- < http://www.jurnalcochet.com/10-lucruri-pe-care-le-poti-face-in-paris/ >

Pg 13<https://www.friedhoefewien.at/eportal/ep/channelView.do/pageTypeId/13576/channelId/-26733 >

Pg 14, 33, 34- < https://ghiocel07.wordpress.com/2011/06/11/cimitirul-central-din-viena-zentralfriedhof/>

Pg 17, 21, 22, 23, 24, 25, 26, – < http://www.staglieno.comune.genova.it/en >

Pg 17, 20 – < http://placeandsee.com/wiki/monumental-cemetery-of-staglieno>

Pg 27 < http://www.debrecenikoztemeto.hu/kepgaleria/>

Pg 29, 30, 31 arhivă personală

Pg32<http://www.friedhoefewien.at/media/files/2010/wiener%20zentral%20%C3%BCbersichtsplan_25351.jpg>

Pg 33 < https://ghiocel07.wordpress.com/2011/06/11/cimitirul-central-din-viena-zentralfriedhof/>

Pg 34 <http://ro.wikipedia.org/wiki/Cimitirul_Central_din_Viena>

Pg 35, 36, 37, 38 <<http://www.friedhoefewien.at/eportal/ep/channelView.do/pageTypeId/13576/channelId/-26733>

Pg 39, 41, 42- < http://europeantrips.org/cimetiere-du-pere-lachaise.html>

Pg 42- < http://en.parisinfo.com/paris-museum-monument/71470/Cimeti%C3%A8re-du-P%C3%A8re-Lachaise

Pg 44, 47 <https://www.google.ro/search?q=cimitirul+vesel&biw=1366&bih=623&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=t4YdVduWPMH_aKPqgaAH&sqi=2&ved=0CAYQ_AUoAQ>

Pg 46, 45 <https://www.google.ro/maps/place/merry+cemetery/@47.97131,23.694948,15z/data=!4m2!3m1!1s0x0:0xf0311cd3d099a282?sa=X&ei=t4YdVduWPMH_aKPqgaAH&sqi=2&ved=0CJQBEPwSMBA>

Pg 48, 51, 52, 53 < https://www.google.ro/search?q=cimitirul+municipal+rulikowski&biw=1366&bih=623&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=XocdVbXTMY7UavPRgMAO&ved=0CAcQ_AUoAg&dpr=1>

Pg 60, 61, 62, 62, 65- Arhivă personală

Bibliografie:

CĂRȚI

1. Umberto Eco (în limba română George Popescu), Cum se face o teză de licență, EdituraPontica, 2000

2. Liviu Borcea, George Gorun, Istoria orașului Oradea- ediția a II-a, editura Arca 2007, p45-47

3.Muzeul Țării Crișurilor, Repertoriul Monumentelor din Județul Bihor, Cartea I, Înteprinderea Poligrafică Crișana Oradea, 1974

4. Muzeul Țării Crișurilor, Repertoriul Monumentelor din Județul Bihor, ediția XI, Editura Crișana, Oradea, 1981

REVISTE

1. Michel Foucault , "Of Other Spaces: Utopias and Heterotopias" (,,Din alte spații: Utopii și Heterotropii"), Rethinking Architecture: A Reader in Cultural Theory. Edited by (Editată de) Neil Leach, Editura NYC: Routledge. 1997. pp.330-336 (traducere personală)

CURSURI

Teorii și doctrine- Cartea AD 3/1997- Anton Dâmboianu

DICȚIONARE ȘI LEXICOANE

1. Dicționarul explicativ al limbii române, Ediția a II-a, Editura Univers Enciclopedic Gold,

2012

2. Mic Dicționar Encicolopedic, Ediția a III-a, revăzută și adăugită, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1986

DOCUMENTE OFICIALE

1. monitorul-oficial-127-2014/ordin-119-2014-norme-igiena-sanatate-publica

2. Legea 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane si serviciile funerare

3. Legea 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane si prelevarea organelor si tesuturilor de la cadavre in vederea transplantului republicata 2014. Lege nr. 104/2003 republicata 2014

RESURSE WEB

1.< http://legeaz.net/monitorul-oficial-127-2014/ordin-119-2014-norme-igiena-sanatate-publica>

2.<http://legestart.ro/ajutorul-de-deces-beneficiari-acte-necesare-cuantum-si-alte-informatii-utile/>

3.< http://www.comune.genova.it/pages/concessione-sepoltura>

4.<http://www.staglieno.comune.genova.it/sites/default/files/03%20Pianta%20A3%2004-11-2014_1.pdf>

5.< http://www.deol.hu/main.php?c=14164>

6.< http://ro.wikipedia.org/wiki/Cimitirul_Central_din_Viena>

7.< http://www.actualitati-arad.ro/cimitirul-central-din-viena-atractie-turistica/>

8.<http://amfostacolo.ro/franta-pareri,30/paris,211,1818/paris-locuri-must-see,11886/impresii-sejur-si-fotografii-vacanta__29161.htm>

9.< http://ro.wikipedia.org/wiki/Cimitirul_P%C3%A8re-Lachaise>

10.< http://jurnaldenavetist.blogspot.ro/2013/04/din-lumea-tacerii-cimitirul-staglieno.html>

11.< http://www.miscellanea.ro/2007/04/tot-genova.html>

12.< http://www.staglieno.comune.genova.it/en/node/176>

14.<http://www.wien.info/en/sightseeing/sights/from-s-to-z/central-cemetery>

15.<http://www.friedhoefewien.at/eportal/ep/channelView.do/pageTypeId/13689/channelId/-31528>

16.< http://pompiliumanea.ro/2012/07/24/le-pere-lachaise/>

17.< https://journeyofapassionaterunner.files.wordpress.com/2012/06/screen-shot-2012-06-27-at-8-57-27-am.png>

18.< https://ghiocel07.wordpress.com/2011/06/11/cimitirul-central-din-viena-zentralfriedhof/>

19.<https://www.friedhoefewien.at/eportal/ep/channelView.do/pageTypeId/13576/channelId/-26733>

20. <http://www.taifasuri.ro/taifasuri/mozaic/2149-sapanta-rade-in-fata-mortii.html

21.<http://www.sapanta.ro/>

22.<https://www.google.ro/maps/@47.971233,23.695585,3a,90y,223.19h,94.32t/data=!3m4!1e1!3m2!1sR7AuxoMmvxVy-JAPD68q_w!2e0>

23.<https://elenandreicut.files.wordpress.com/>

24.<http://legestart.ro/ajutorul-de-deces-beneficiari-acte-necesare-cuantum-si-alte-informatii-utile/>

25. <http://www.crisana.ro/stiri/social-15/cimitirul-seleus-un-loc-al-tuturor-si-al-nimanui-22075.html>

26. <http://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:Teodosie_cel_Mare>

27.<http://www.adporadea.ro/website/Domeniu-public/Cimitirul-Municipal/>

28. <http://www.tikvah.ro/en/evreii-in-oradea/cimitire.html>

RESURSE FILMOGRAFIE

1. < http://www.pere-lachaise.com/perelachaise.php?lang=en> (tur virtual)

SURSE IMAGINI

Pg 12- < http://www.jurnalcochet.com/10-lucruri-pe-care-le-poti-face-in-paris/ >

Pg 13<https://www.friedhoefewien.at/eportal/ep/channelView.do/pageTypeId/13576/channelId/-26733 >

Pg 14, 33, 34- < https://ghiocel07.wordpress.com/2011/06/11/cimitirul-central-din-viena-zentralfriedhof/>

Pg 17, 21, 22, 23, 24, 25, 26, – < http://www.staglieno.comune.genova.it/en >

Pg 17, 20 – < http://placeandsee.com/wiki/monumental-cemetery-of-staglieno>

Pg 27 < http://www.debrecenikoztemeto.hu/kepgaleria/>

Pg 29, 30, 31 arhivă personală

Pg32<http://www.friedhoefewien.at/media/files/2010/wiener%20zentral%20%C3%BCbersichtsplan_25351.jpg>

Pg 33 < https://ghiocel07.wordpress.com/2011/06/11/cimitirul-central-din-viena-zentralfriedhof/>

Pg 34 <http://ro.wikipedia.org/wiki/Cimitirul_Central_din_Viena>

Pg 35, 36, 37, 38 <<http://www.friedhoefewien.at/eportal/ep/channelView.do/pageTypeId/13576/channelId/-26733>

Pg 39, 41, 42- < http://europeantrips.org/cimetiere-du-pere-lachaise.html>

Pg 42- < http://en.parisinfo.com/paris-museum-monument/71470/Cimeti%C3%A8re-du-P%C3%A8re-Lachaise

Pg 44, 47 <https://www.google.ro/search?q=cimitirul+vesel&biw=1366&bih=623&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=t4YdVduWPMH_aKPqgaAH&sqi=2&ved=0CAYQ_AUoAQ>

Pg 46, 45 <https://www.google.ro/maps/place/merry+cemetery/@47.97131,23.694948,15z/data=!4m2!3m1!1s0x0:0xf0311cd3d099a282?sa=X&ei=t4YdVduWPMH_aKPqgaAH&sqi=2&ved=0CJQBEPwSMBA>

Pg 48, 51, 52, 53 < https://www.google.ro/search?q=cimitirul+municipal+rulikowski&biw=1366&bih=623&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=XocdVbXTMY7UavPRgMAO&ved=0CAcQ_AUoAg&dpr=1>

Pg 60, 61, 62, 62, 65- Arhivă personală