Completarea Si Sistematizarea Informatiilor Privind Cadrul Natural, Demografia Si Viata Economica a Oraselor Orsova, Baia de Arama, Strehaia Si Vanju Mare

Cuprins

Introducere

Capitolul I Poziția geografică

Capitolul II Favorabilități și restricții naturale în dezvoltarea orașelor mici din județul Mehedinți

2.1 Structura reliefului

2.2 Caracteristici climatice

2.3 Apele și sursele de alimentare cu apă

2.4 Caracteristici bio-pedo-geografice

Capitolul III Dinamica populației dupa anul 1990

3.1 Factorii politici, economici și sociali cu influență asupra populației și activităților economice

3.2 Evoluția numărului de locuitori la recensăminte: 1992,2002,2011

3.3 Mișcarea naturală a populației

3.4 Mișcarea migratorie a populației

3.5 Structura populației

Capitolul IV Dinamica și structura activităților economice

4.1 Industria

4.2 Sectorul terțiar

Capitolul V Aspecte comparative privind organizarea teritoriului

5.1 Zonele funcționale

5.2 Dotări edilitar – urbanistice și sociale

Capitolul VI Elemente de prognoză a populației și activităților economice

Concluzii

Bibliografie

Introducere

Demersul elaborării prezentei lucrări a apărut din dorința de a cunoaște cât mai bine județul meu natal, Mehedinți. Lucrarea are drept scop completarea și sistematizarea informațiilor privind cadrul natural, demografia și viața economică a orașelor Orșova, Baia de Aramă, Strehaia și Vânju Mare.

Am urmărit realizarea unui material de documentare pentru toți cei interesați de zona Olteniei, iar pentru atingerea scopului propus am pornit de la documentarea teoretică și studiul practic în teren pentru a aduna materialele care să susțină aserțiunile științifice.

Lucrarea este structurată pe șase capitole, având o introducere, concluzii, bibliografie. În primul capitol este analizat potențialul de poziție al orașelor studiate, observându-se că amplasarea celor patru orașe este una benefică dezvoltării. În capitolul II a fost analizată componenta naturală: structura relieful, caracteristicile climatice, hidrografia, caracteristicile pedo-geografice. În capitolul III este analizată componenta umană care constituie un factor esențial în dezvoltare. Capitolul IV prezintă componenta economică și rolul acesteia în susținerea dezvoltării locale. Capitolul V redă aspecte comparative privind organizarea teritoriului și capitolul VI analizează elementele de prognoză a populației și activităților economice.

Pentru întocmirea lucrării, de un real folos mi-au fost materialele puse la îndemână de Arhivele Naționale – județul Mehedinți, Direcția Județeană de Statistică Mehedinți, Primăria Municipiului Orșova, Primăria Orașului Baia de Aramă, Primăria Orașului Strehaia, Primăria Orașului Vânju Mare, Biblioteca Națională a României, Biblioteca I.C. Bibicescu – Drobeta Turnu Severin.

De asemenea, un prețios ajutor l-am primit din partea domnului Prof. univ. dr.CRISTIAN TĂLÂNGĂ. care m-a îndrumat și condus să-mi întocmesc lucrarea după cerințele unei cercetări tiințifice, fapt pentru care pe această cale îi aduc mulțumiri.

Capitolul II Așezarea geografică

Poziția unei așezări este deosebit de importantă deoarece aceasta oferă premisele genezei și dezvoltării socio-economice ale acesteia, îi influențează etapele evoluției istorice și funcționalitatea. În județul Mehedinți sunt situate 4 orașe mici: Baia de Aramă în nordul județului la limita cu județul Gorj, municipiul Orșova în vest situat la confluența râului Cerna cu Dunărea, la granița cu Serbia, orașele Strehaia și Vânju Mare în sud- est.

Figura 1: Poziția geografică a orașelor mici din județul Mehedinți ( Sursa : www.mehedinti.insse.ro)

Cel mai nordic oraș al județului este Baia de Aramă situat exclusiv în depresiunea omonimă, între pârâurile Bulba și Brebina ( la SV, S și SE de confluența lor ), la 64 de km NE de Drobeta Turnu Severin (prin Florești ), 45 km V de Tg Jiu, 29 km de orașul Motru și la 69 km NE de Băile Herculane. Este situat în partea de nord-vest a Olteniei, în Podișul Mehedinți. Se adăpostește într-o depresiune mică , fiind înconjurat de dealuri precum: Dochiciu, Dealul Mare și Cornet. De asemenea este tranversat de paralela de  45° lat.N. Tot de Baia de Aramă aparțin localitățile învecinate  Brebina, Titerlești, Bratilovu, Mărășești,  Stănești. Baia de Aramă este o localitate cunoscută încă din cele mai vechi timpuri și are următoarele coordonatele geografice: 45° 0' nord, 22° 48,7' est.

În partea de vest a județului Mehedinți este situat orașul Orșova, în zona “ Porțile de Fier“, având o suprafață de 54 kmp. Se află la poalele Munților Almăj, în partea de V-SV și la confluența râului Cerna cu fluviul Dunarea în partea de Nord . În vastul program de construcții al Sistemului Hidroenergetic și de Navigație de la “ Porțile de Fier ” vechiul oraș Orșova a trebuit să fie demolat, noul oraș Orșova, a fost amplasat mai la nord pe valea Cernei în amonte de linia lacului de acumulare al hidrocentralei. Este delimitat de comunele mehedințene Eșalnița ( la V ) și Ilovița ( la E ), ca și de teritoriul municipiului Dr. Tr. Severin la SE; la limita nordică se află comuna caraș-severineană Topleț. Orașul propriu-zis e situat pe malul vestic al golfului, la 25 km NV de Dr .Tr . Severin . Orșova veche este așezată cu 2-3 km în aval și tot ce se află sub 70 de m altitudine absolută a fost inundat în timpul formării lacului. Orașul Orșova are următoarele coordonate geografice: 44° 43,5' Nord, 22° 23,8' Est.

În sud-estul județului Mehedinți este situat orașul Strehaia dominat de dealuri împădurite și se află la confluența râului Motru cu pârâul Husnița, la o altitudine de 130-150 m. Prezintă una dintre cele mai importante artere de circulație ale țării București-Craiova-Drobeta Turnu Severin-Timișoara (DN 6) (E 70). În afara orașului propriu zis Strehaia mai cuprinde așezările rurale: Ciochiuța, Comanda, Hurducești, Lunca Banului, Slătinicu Mare, Slătinicul Mic, Menți, Motrulești și Stăncești. Este încadrat de comunele mehedințene: Corcova ( la NV), Voloiac ( la V), Greci ( la SV ), Bresnița Motru (la SE), Stângăceaua (la E), Grozești (la NE) și de comunele gorjene Borăscu și Văgiulești (la N). Coordonatele geografice care străbat orașul sunt: 44°37′20″ nord, 23°11′50″ est.

Veche așezare mehedințeană, orașul Vânju Mare este situat în sud-estul județului Mehedinți în zona Văii Blahniței, la limită vestică a Piemontului Bălăciței, în sudul județului, la o distanță de 33 km de municipiul Drobeta Turnu-Severin. Orașul este mărginit de comunele: Rogova și Poroina Mare ( la N ), Pădina ( la NE ), Corlățel ( la E ), Pătulele ( la S ), Jiana ( la SV ), Vânjuleț ( la V ) și se compune din orașul propriu-zis Vânju Mare și așezările rurale Bucura, Nicolae Bălcescu, Orevița și Traian. Coordonatele geografice care străbat orașul sunt: 44°25′55″ nord, 22°52′37″ est.

CAPITOLUL II Favorabilități și restricții naturale în dezvoltarea orașelor mici din județul Mehedinți

2.1 Structura reliefului

Cele 4 orașe studiate cuprind o mare varietate de forme de relief și anume: relief montan cu un grad ridicat de fragmentare în cuprinsul orașului Baia de Aramă, relief caracteristic depresiunilor tectonice în cadrul orașului Orșova, relief de podiș în cuprinsul orașului Strehaia și relief de câmpie în cadrul orașului Vânju Mare.

Relieful orașului Baia de Aramă este reprezentat de depresiunea cu același nume (la altitudinea de 250- 300 m) care se află între Podișul Mehedinți și Munții Mehedinți( altitudinea maximă fiind de 797 metri – vârful Măgurii, Culmea Ochianului ). Vatra orașului se suprapune peste lunca pârâului Bulba dar și peste glacisurile și podul terasei de 10-15 m ale văii Brebina.

Orașul este înconjurat de dealurile muntoase: Cornetul Băii la nord (altitudinea 405 m), la sud dealul Dochiciului (474 m), dealul Orașului (308 m) și dealul Mastachin. Spre est, depresiunea Baia de Aramă se largeste mult, fiind dominata de lunca râului Brebina si marginită de dealul Piatra Inaltă ( 362 m). Teritoriul administrativ al orașului, având un relief de tip montan, se caracterizeaza printr-un grad ridicat de fragmentare. În functie de natura rocilor, morfologia reliefului este dată de eroziunea diferențiată, respectiv de prezența rocilor cristaline și a rocilor calcaroase ce creează peisaje diferite. Altitudinile cele mai ridicate se întalnesc în vecinătatea munților, zona nord-vest, cu vârful Poiana Mare – 1179 m, după care scad treptat spre sud-est: vârful Măgurii – 797 m, vârful Ocheanu – 757 m, vârful Piatra Inaltă – 362 m. Altitudinile din partea de sud-est au valori medii de 400 – 450 m.

Figura 2 : Depresiunea Baia de Aramă Sursa:www.maps.google.com

Prin poziția sa geografică orașul Baia de Aramă aparține zonei carstice mehedințene. Carstul se datorează îndeosebi variației petrografice fiind format, în general în partea superioară a formațiunilor sedimentare de sub cristalinul getic, în marginea acestuia dinspre sinclinal.

Formele carstice care se impun cel mai mult în peisaj sunt cornetele – înălțimi izolate cu înfățișarea unor acoperișuri uriașe. Pe lângă aceste cornete mari, există și altele mai mici, înșirate în lungul depresiunii Baia de Aramă – Cireșu.

Alte forme carstice sunt așa numitele ”lunci”, în realitate polii (depresiuni carstice), apele care au modelat aceste ”lunci” au debit variabil: în perioadele de uscăciune îndelungată se pierd în aluviuni, în timp ce în perioadele umede, apele se revarsă acoperind suprafețe mari din cadrul lor, formând chiar lacuri temporare.

Acest carst este presărat de un mare număr de peșteri: Bulba, Cloșani, Ponoarele, Izverna, Topolnița. Intrarea în peștera Bulba se află la limita cu Baia de Aramă.

De-a lungul zonei anticlinale Baia de Aramă – Vârciorova de sub formațiunile sedimentare iese cristalinul autohton între Baia de Aramă și Cerna-vârf. Suprafața întinsă la același nivel mijlociu de 500 m pe care o ocupă rocile mezozoice în partea centrală și nordică a Podișului Mehedinți arată că aici anticlinalul a avut cea mai puternică bombare. Placa de calcare mult dezvăluită nu a putut fi măcinată așa de ușor de agenții externi cum s-a întâmplat în sud-vestul Podișului Mehedinți.

La fel ca și orașul Baia de Aramă, Orșova este situată într-o zonă depresionară și anume depresiunea tectonică Orșova , alcătuită din depozite miocene , activitatea sculpturală a Dunării e marcată de nivelul de 200-300 m altitudine relativă, retezănd culmile cele mai înalte de la V de oraș, sub care apar fragmentele teraselor mai joase, părțile mai înalte ale orașului fiind construite pe podul terasei de 60-80 m altitudine. În urma ridicării barajului de la Gura Văii, terasa joasă de aproximativ 10-20 m a fost acoperită de apele Dunării. Spre partea de NV întâlnim Culmea Bratinei ( 371 m ) și Culmea Poienilor ( 331 m ). La V se află Lazu Mare având tot 311 m, Og. Ijnic, Valea Groapa Lupului, Dl. Bisericii, Dl. Moșului (285 m), Dl. Maia (294 m), Vf. Cioaca Mare ( 267 m ), Vf .Cioaca Mică ( 217 m ). Către partea de SV se înșiruie Valea Gradsca, Dl. Bărziuca, Dl. Dracului, Dl. Scaunului, Valea Mozna, Dl .Viilor. La NE de golf sunt Cucuiu Viilor și Dl. Drănic, iar spre E Valea Slătinicului, Culmea Ozoina ( 283m ), Og. Ivanului , Dl. Alion ( 316,1m), Og. Boșneag și Culmea Voicului ( 297 m).

Figura 3 : Depresiunea tectonică Orșova Sursa: www.maps.google.com

Bazinetul  depresionar  Orșova  este  o  componentă  a  depresiunii  Ogradena-Bahna,  unitatea  acestei  depresiuni  fiind  exprimată  atât  de  peisajul  geografic  cât  și  de  structura  geologică  și  de  prezența  unei  suprafețe  de  nivelare  unitară  la  un  nivel  superior  de  300-350 metri  în  care  au  fost  sculptate  actualele  bazinete  de  eroziune : Nivelul  de  400-450 metri încadrează  depresiunea  Orșova  în  partea  de  NE  și  NV  prin  pătrunderea  în  bazinetul  depresionar  a  unor  culmi  joase  ale  munților Mehedinți  și  munților  Almăj. Nivelul  de  300-350 metri  apare  pe  marginea  deppartea de SV se înșiruie Valea Gradsca, Dl. Bărziuca, Dl. Dracului, Dl. Scaunului, Valea Mozna, Dl .Viilor. La NE de golf sunt Cucuiu Viilor și Dl. Drănic, iar spre E Valea Slătinicului, Culmea Ozoina ( 283m ), Og. Ivanului , Dl. Alion ( 316,1m), Og. Boșneag și Culmea Voicului ( 297 m).

Figura 3 : Depresiunea tectonică Orșova Sursa: www.maps.google.com

Bazinetul  depresionar  Orșova  este  o  componentă  a  depresiunii  Ogradena-Bahna,  unitatea  acestei  depresiuni  fiind  exprimată  atât  de  peisajul  geografic  cât  și  de  structura  geologică  și  de  prezența  unei  suprafețe  de  nivelare  unitară  la  un  nivel  superior  de  300-350 metri  în  care  au  fost  sculptate  actualele  bazinete  de  eroziune : Nivelul  de  400-450 metri încadrează  depresiunea  Orșova  în  partea  de  NE  și  NV  prin  pătrunderea  în  bazinetul  depresionar  a  unor  culmi  joase  ale  munților Mehedinți  și  munților  Almăj. Nivelul  de  300-350 metri  apare  pe  marginea  depresiunii,  contactul  cu  regiunea  limitrofă a  munților  fiind  format  din  culmile  interfluviale  ale  bazinetelor  din  componența  depresiunii  Ogradena-Bahna.

Nivelul  terasei a 8-a a  Dunării  are  extindere  în  Dealul  Bărzuica,  Dealul  Meja, Dealul  Alion,  Dealul  Drănic. Nivelul  de  250-270 metri   corespunde  unei  terase  a  Dunării  cu  altitudine  relativă  de  200-220 metri. Terasa a 7-a  apare  sub  formă  de  umeri  in  Groapa  Lupului,  Valea  Slătinicului,  Valea  lui  Ivan. Nivelul  de  200 metri  corespunde  terasei  a 6-a a  Dunării,  întâlnindu-se  pe  văile  afluente  Slătinicului,  Valea  lui  Ivan,  Culmea  Poienilor.

Nivelul  de  150 metri  – terasa a 5-a  a  Dunării  este  bine  reprezentat  în  Dealul Viilor,  Dealul  Dracului,  Dealul  Cioaca  Mică. Nivelul  de  110-130 metri  – terasa a  4-a  a  Dunării, a  fost  puternic  modificat  de  terasarea  și  nivelarea  terenurilor  pentru  amplasarea   vetrei  noului  oraș  Orșova.

Suprafețele  de  teren  sub  70 metri  altitudine,  care  includ  terasele 3, 2, 1,  precum  și  lunca  Cernei,  au  fost  acoperite  de  apele  lacului  de  acumulare, formându-se  Golful  Cerna.

Spre deosebire de orașele Baia de Aramă și Orșova situate în zone depresionare, orașul Strehaia se află la contactul a trei subunități ale Piemontului Getic: Piemontul Coșuștei, Piemontul Bălăciței și Piemontul Jilțului despărțite de valea Motrului.

Figura 4: Schiță generală a reliefului Piemontului Getic. 1, Culmi piemontane cu șei și mameloane; 2,
Poduri piemontane; 3, Cueste; 4, Terase; 5, Lunci; 6, Culuar depersionar de contact.

Sursa: Posea Gr. – Enciclopedia geografică a României

Altitudinile cele mai mari se înregistrează în Piemontul Jilțului și anume Culmea Motrului (Măgura Cornea – 318m, Poiana cu Stânjeni – 338 m, La Vii – 337m, Cioaca Dimii – 318m). În Piemontul Coșuștei, Dealul Brătila are 300 m, iar în Piemontul Bălăciței înălțimile oscilează între 301 m în Dealul Slătinicului, 316 m în Dealul Berișului și Culmea Drăganului.

Dealurile piemontane sunt intens fragmentate, în dreapta Motrului coborând sub 200 m, în timp ce interfluviile devin mai largi, iar la contactul cu lunca Motrului glacisurile formează o treaptă aproape continuă. Particularitățile reliefului din zonă sunt asemănătoare cu cele ale unității mari de relief din care face parte. Deci relieful regiunii luată în studiu este un relief de podiș piemontan supus fragmentării, o unitate bine delimitată și individualizată geografic. Prezintă caractere de tranziție între munte și câmpie nu numai din punct de vedere geomorfologic cât și sub aspectul condițiilor și resurselor naturale.

Relieful regiunii, deși tânăr ca vârstă pare destul de matur. Trăsăturile lui generale sunt date de orientarea interfluviilor și văilor. Deci liniile principale ale reliefului sunt văile și interfluviile iar direcția lui este imprimată de structura meridională orientată de la nord-vest, nord-est. Această orientare este pusă în evidență de sensul de scurgere al apelor. Morfologia primară a reliefului reprezentată de văile principale și de interfluvii a fost simplificată ulterior de rețeaua hidrografică secundară, care a contribuit la fragmentarea interfluviilor și diversificarea reliefului.

Fenomenele de de alunecare, ravenare, eroziune în suprafață sunt procese predominante pentru bazinul Motrului.Au fost identificate câteva areale cu ravenare sau torențialitate ce implică probleme de degradare a mediului.

Fig. 5 Alunecare de teren în bazinul Motrului

Dintre cele patru orașe studiate, singurul oraș care are un relief tabular, de câmpie, format din terasele Dunării este Vânju Mare. Podul terasei de 27-35 m se desfășoară de la Traian și Vânju Mare numai spre vest de râul Blahnița și în acesta se adâncesc pârâurile Orevița și Bucura.

În partea sud-estică se înalță terasa de 70-100 m altitudine relativă. În partea nordică și nord-estică se află marginea vestică a Piemontului Bălăciței, mărginită de Valea Oreviței la nord de care se află Dealul Bârnova iar la sud o cuestă de circa 150 m înălțime, acoperită parțial de nisipuri și până nu demult de mlaștini. Contactul cu Piemontul Bălăciței se realizează printr-un con de dejecție al pârâului Orevița, deasupra glacisului terasei medii a Dunării.

Cele mai mari înălțimi apar în zona piemontană: Dealul Purcărețului (265 m), Dealul Fotărăștilor (253 m), Dealul Bălteanu (246 m) de sub care pornesc văi obsecvente care fragmentează cuesta.

Zona de câmpie are altitudini de aproximativ 100 m, ușor mai ridicate la contactul cu Piemontul Bălăciței.

2.2 Caracteristici climatice

Orașele mici din județul Mehedinți prezintă un climat temperat continental cu nuanțe și caracteristici locale rezultate în urma interacțiunii factorilor genetici ai climei: radiația solară, circulația generală a maselor de aer, suprafața subiacentă.

Arealele orașelor studiate se află sub influența centrilor barici din Marea Mediterană, existând tot timpul anului, dar mai ales iarna invazii de mase de aer umed și cald. Astfel clima locală prezintă influențe de tip submediteranean ceea ce conferă climatului general al zonei ierni mai blânde și veri uscate și călduroase, primăveri și toamne ploioase.

Altitudinea impune o etajare a unor parametrii climatici (îndeosebi cei de natură termică, între orașul Vânju Mare situat la contactul cu câmpia și orașul Baia de Aramă situat la poalele Munților Mehedinți, există o diferență de temperatură de 2 oC , 3 oC.

Regimul termic

Temperatura aerului este un element climatic de bază sub raportul valoric al variabilelor, al mediilor și al extremelor. Dintre cele patru orașe studiate cea mai ridicată valoare a temperaturii medii anuale se înregistrează în orașul Vânju Mare 10,9 oC urmat de Orsova 10,8 oC, Strehaia 10,5 oC și Baia de Aramă 9,2 oC.

Intensificarea circulației vestice și sud-vestice în anotimpurile de tranziție determină foehnizarea maselor de aer după trecerea peste Munții Mehedinți. În aceste condiții, îndeosebi în lunile februarie și martie apar încălziri succesive cu creșteri ale temperaturii peste media obișnuită, ceea ce contribuie la topirea timpurie a zăpezii. Aceste topiri timpurii ale zăpezii manifestate uneori într-un interval scurt de timp, asociate cu căderi abundente de precipitații lichide favorizează creșteri de debit ale râurilor.

Fig. 6 Temperatura medie în județul Mehedinți

Sursa: Albulețu I – Localitățile județului Mehedinți

Aspectul mai blând al climei în perimetrul orașelor Vânju Mare, Strehaia și Orșova este dovedit și de durata mai mică a intervalului mediu cu îngheț la sol 140-150 de zile, în comparație cu 160-170 de zile cu îngheț la sol în perimetrul orașului Baia de Aramă.

Din martie și până în octombrie orașele Vânju Mare, Strehaia și Orșova se încadrează în categoria lunilor temperate, favorabile din toate punctele de vedere desfășurării activităților economice spre deosebire de orașul Baia de Aramă care fiind situat la poalele Munților Mehedinți înregistrează temperaturi medii cu 2oC – 3oC mai coborâte iar desfășurarea activităților economice este puțin întârziată.

Primăvara începe atunci când temperatura medie zilnică are valori mai mari de 0oC. În orașele Vânju Mare, Strehaia și Orșova acest eveniment se produce în a doua parte a lunii februarie, iar în orașul Baia de Aramă prezintă o întârziere de câteva săptămâni.

În orașele Vânju Mare, Strehaia și Orșova verile sunt în general călduroase, uneori cu temperaturi de peste 35oC, ca urmare a invaziei aerului tropical, spre deosebire de orașul Baia de Aramă unde rar se înregistrează temperaturi de peste 35oC. În unele veri în orașele Vânju Mare, Strehaia și Orșova au loc fenomene de uscăciune și secetă ca urmare a pătrunderii aerului continental din est.

În perimetrul celor patru orașe studiate, toamna predomină circulația de vest ceea ce determină menținerea unor valori termice ridicate și apariția în a doua jumătate a anotimpului a ploilor specifice influenței submediteraneene.

În orașele Vânju Mare, Strehaia și Orșova iernile sunt mai blânde, cu precipitații sub formă de ploaie, de lapoviță și de ninsoare, înghețurile se produc mai rar și cu intensitate mai redusă. În orașul Baia de Aramă iernile sunt mai aspre cu precipitații predominant sub formă de lapoviță și ninsoare iar înghețurile se produc mai des.

Precipitațiile atmosferice

Regimul precipitațiilor este rezultatul influnței climatului mediteraneean. Precipitațiile cad în cea mai mare parte a anului sub formă lichidă.

Fig. 7 – Precipitațiile atmosferice în județul Mehedinți

Sursa: Albulețu I – Localitățile județului Mehedinți

Cantitatea de precipitații crește din sud spre nord de la 500-550 mm/an la Vânju Mare la 550 – 600 mm/an la Strehaia, 700-750 mm/an la Orșova și 750-850 mm/an la Baia de Aramă.

Cantitatea cea mai ridicată de precipitații cade în lunile mai și iunie (50 mm – 80 mm), iar cele mai reduse în luna august (30mm -35 mm).

Căderile abundente de precipitații din luna mai se datorează reînceperii în luna martie a activității ciclonilor mediteraneeni. Din analiza excedentelor și deficitelor de umiditate se constată faptul că în lunile decembrie și ianuarie se înregistrează cele mai mari excedente, iar în lunile iunie-august-septembrie apar deficite, adică în perioada în care evapotranspirația potențială este mai mare de aproape trei ori decât precipitațiile cazute, situație în care regimul hidric este de tip nepercolativ.

Făcându-se raportul între temperaturile medii lunare și cantitățile medii lunare de precipitații, apar luni umede și reci – luni temperate, luni calde și umede și luni calde și aride. Lunile reci și umede corespund cu lunile de iarnă (decembrie, ianuarie, februarie), lunile calde și umede corespund cu cele de vara (iunie, iulie, august). În această zonă 7-8 luni pe an sunt cuprinse în categoria lunilor temperate și sunt favorabile desfășurării activității economice.

Precipitațiile atmosferice cad și sub formă de zăpadă în lunile reci ale anului.Numărul mediu al zilelor cu zăpadă este de 30. Sunt destul de frecvente cazurile când iarna precipitațiile atmosferice se înregistrează sub formă lichidă, iar valorile temperaturii oscilează în jurul valorii de 0 oC, mărind numărul zilelor cu lapoviță.

În orașul Baia de Aramă ninsorile sunt destul de abundente și de aceea în perioada de iarnă, drumurile devin impracticabile pentru transportul auto.

Regimul eolian

Dinamica atmosferică depinde de acțiunea centrilor barici care influențează această parte a țării la care se adaugă condițiile locale determinate de relieful teritoriului. Aproximativ 30 % din timpul anului este calm, fapt deosebit de important pentru vegetație, restul timpului de 70 % bat vânturi neregulate cu frecvență și intensitate diferită.

Vânturile cele mai frecvente bat din direcția N-E urmate de cele din V, iar cele mai reduse din S. Viteza cea mai mare o au vânturile de N-E.

Dintre vânturile mai frecvente amintim crivățul. Bate din direcția N-E și își are originea în deplasarea maselor de aer reci arctice provenite din anticiclonul siberian spre Marea Mediterană, unde iarna se creează un minim baric. Este un vânt rece și uscat care troienește zăpada și aduce scăderi mari de temperatură în timpul iernii, care atunci când se produc în lipsa stratului de zăpada au efect dăunător asupra semănăturilor de toamnă și a viței de vie.

Vânturile din V bat tot timpul anului. Ele provin din masele de aer atlantic care se deplasează dinspre anticiclonul Azorelor către depresiunile barice din jurul Mării Caspice. Ele aduc precipitațiile din mai și iunie deosebit de necesare vegetației.

Vânturile din sud sunt de origine subtropicală ce deplasează spre N aerul mai cald. Ele bat în toate anotimpurile, iarna producând creșteri anormale de temperatură, uneori în februarie înregistrându-se + 150C. Când aceste creșteri se prelungesc, ele favorizează înmugurirea pomilor iar localnicii știu că în anul respectiv vor avea fructe puține. Vara aceste vânturi dau așa-zisele ,,zile de cuptor”, când temperatura urcă la peste 350C. Aceste vânturi ajută la instalarea secetei pe aceste meleaguri deoarece accelerează procesul de evapotranspirație.

Ca efecte pozitive ale vânturilor de sud se remarcă coacerea păioaselor în timpul verii iar toamna ajută la coacerea fructelor și strugurilor. Efectele negative ale vânturilor de sud au făcut ca în zona studiată să fie denumite popular ,,sărăcilă” și ,,traistă goală”.

Se întâlnesc și efecte foehnale legate de circulația aerului vestic peste Munții Banatului și Munții Mehedinți, manifestate prin încălziri iarna și în anotimpurile de tranziție.

2.3 Apele și sursele de alimentare cu apă

Din punct de vedere hidrografic orașele studiate se caracterizează prin prezența unor contraste: pe de o parte existența celei mai mari artere hidrografice a țării: Dunărea, iar pe de altă parte, prezența unor rețele hidrografice cu debite și lungimi mici: Brebina, Bulba, pârâul Turului, Ijnic, Slatnicul, pârâul lui Ivan, Gratca, Mozna , Dalboca.

Regimul hidrologic al arterelor de apă din orașele studiate este o consecință directă a influențelor climatului submediteraneean, înregistrându-se creșteri de nivel ale apei în timpul celor două maxime de precipitații de primăvară (aprilie-iunie) și de toamnă (noiembrie) și debite mici în august-septembrie și ianuarie-februarie. Alimentarea rețelelor hidrografice este predominant pluvială și din ape subterane – izvoarele bogate de la baza versanților calcaroși din Munții Mehedinți.

Hidrografia Dunării în zona Orșovei ne reține atenția în mod deosebit, ea influențând navigația fluvială, factor decisiv în dezvoltarea orașului.

Fig. 8 Dunărea la Orșova

Hidrografia debitelor zilnice de la Orșova, asupra cărora observațiile sistematice au început înca de la 1838, arată că apele mari se înregistrează primăvara și la începutul veri, revenind toamna, în timp ce la finele veri și la începutul toamnei se înregistrează debitele minime.

Prin inundarea gurii și luncii de varsare a Cernei, s-a format golful Cerna lung de aproape 5 km, lat de peste 2 km și adanc în dreptul vechii confluențe a Cernei cu Dunarea, de 22-23 m.In aceste conditii s-a trecut de la un regim hidrologic fluvial la unul de tip lacustru, ce își modifică o serie de caracteristici în raport cu oscilația cotei lacului între cotele extreme legate de debitele de alimentare și necesitățile de funcționare ale hidrocentralei.

Prin construirea barajului „Portile de Fier I” s-au regularizat nivelurile lacului, ceea ce s-a repercutat direct asupra elementelor dinamice ale regimului hidrologic (curenții și valurile). La Orșova, înainte de formarea lacului, viteza fluviului era cuprinsă între 0,6 și 1,3 m/sec.(în raport direct proporțional cu debitul) iar în prezent este sub 0,35m/sec. pe șenalul navigabil iar în golful Cerna chiar sub 0,2m/sec.

Regimul hidrologic al golfului Cerna suferă modificari mari în functie de nivelul lacului de acumulare: la cote maxime, caracterele lacustre se răsfrâng mai mult asupra golfului datorită schimbului mai mare de ape dintre golf și marele lac, regimul termic este în mai stransă legatură cu cel al lacului de acumulare iar curenții eolieni și valurile au o mare amploare. Dimpotrivă, la cote minime, predomină curenții formați de aportul de apă al Cernei iar regimul termic este mai mult sub influența uscatului înconjurator.

În rețeaua hidrografică a Orșovei sunt prezente și unele pârâuri permanente sau semipermanente: pârâul Turului, Ijnic, Slatnicul, pârâul lui Ivan, Gratca, Mozna, Dalboca.

Râurile Brebina și Bulba străbat orașul Baia de Aramă și au direcție de curgere de la vest spre est. Ambele cursuri de apă sunt afluenți pe partea dreaptă ai râului Motru, care la rândul său este un afluent pe partea dreaptă al râului Jiu. Cele doua râuri reprezintă colectorul principal al apelor de precipitație de pe versanții și văile Podișului Mehedinți, având un bazin mare de colectare a apelor de precipitații, cu debite importante la ploi abundente de lungă durată și în special primăvara la topirea zăpezilor.

În zona orașului Strehaia, apele de suprafață sunt formate din pârâuri cu caracter permanent (Hușnița) și semipermanent (Cotoroia și Slătinicul) ce se varsă în râul colector Motru, având o densitate de 0,60km/km2 și un coeficient de sinuozitate de 1,30.

Elementul hidrografic cel mai important din zonă este râul Motru. Motru este cel mai mare afluent al Jiului, care imprimă cursului principal particularitățile Podișului Getic.

Motru își culege izvoarele de sub vârful Oslea (1946 m) din Munții Vâlcan la o altitudine de 1230 m în apropierea izvoarelor Bistriței. Împreună cu ceilalți afluenți ai săi străbate forme de relief cu construcție geologică diferită: șisturi cristaline, granite, calcare (în zona de munte) și depozite friabile (nisipuri, pietrișuri, argile, marne) în zona piemontană și de câmpie.

Pârâul Ciutura și Miduritor străbat partea estică a orașului Vânju Mare și se pornesc ca văi torențiale adâncite cu aproape 150 m în fruntea cuestei de la marginea Piemontului Bălăciței.

Lacurile sunt puține și au dimensiuni reduse, în zona calcaroasă din teritoriul orașului Baia de Aramă se întâlnesc câteva lacuri temporare. Cel mai mare lac antropic a rezultat pe Dunăre în spatele barajului Porțile de Fier I.

Apele freatice se află la baza depozitelor de versant, a scoarței de alterare și în roci sedimentare. Debitele sunt influențate de oscilațiile regimului precipitațiilor. În sectoarele cu roci calcaroase lipsesc sau au debite mici.

2.4 .Carcateristici bio-pedo-geografice

În zonele limitrofe celor 4 orașe studiate, condițiile climatice au favorizat dezvoltarea unei vegetații caracterizată prin numeroase întrepătrunderi și asocieri ale diverselor esențe forestiere. Pe suprafețele cele mai mari se desfășoară subetajul gorunului(quercus petraea) și fagului (fagus sylvatica). În componența acestor păduri apare și cerul, gârnița, stejarul pufos, carpenul, teiul.

Sunt prezente și speciile eurasiatice: plopul alb, plopul negru, sălcii. Subarboretul este format din mărul pădureț, păducelul, cornul, sorbul, iar în locurile mai umede apare și socul.

Din  familia  graminee  se  întâlnesc  specii  ale  genurilor  bromus,  poa,  festuca. Elementul  mediteraneean  cuprinde  specii  mezoxerofile  și  xerofile: mojdreanul,  cărpinița,  crușinul,  castanul,  frasinul, smochinul,  magnolia.

Elementul  pontic  este  slab  reprezentat  în  zonă  prin: arțarul  tătărăsc și porumbarul.

Endemismele  sunt  considerate  plantele  ale  căror  areale  sunt  cuprinse  în  întregime  zonei  sau  o  depășesc  în  zonele învecinate. Unele  dintre  speciile  considerate  endemice  sunt  răspândite  și  în  alte  spații  geografice  din  sudul  Europei  (smochinul,  magnolia,  castanul  dulce,  scumpia  și  mojdreanul). Unele  specii  sunt  locale  ca: dianthus  pallens  (garofița  sălbatică),  pinus  nigra  banatica (pinul negru),  padus  mahaleb  (vișinul  turcesc),  brândușa  galbenă  (crocus  moesiacus).

În zona orașului Baia de Aramă condițiile climatice permit și dezvoltarea coniferelor: bradul (abies), pinul (pinus).

Animalele caracteristice pădurilor sunt vulpea (vulpes vulpes), iepurele (lapus timidus), lupul (canis lupus), din ce în ce mai puțin, mistrețul și căprioara. Păsările des întâlnite în păduri sunt: pițigoiul (parus major), cucul (cuculus camerus), pupăza, turtureaua, porumbelul sălbatic (guguștiucul), ciocănitoarea.

Pe versanții înclinați au fost plantați salcâmi (rubinia pseudocacia), cu scopul de a se opune degradării terenurilor și de a împiedica procesele de pantă. Din categoria plantelor lemnoase fac parte și pomii fructiferi care se cultivă în orizontul local atât în plantații cât și pe lângă gospodăriile oamenilor. Aceștia sunt: prunul, cireșul, mărul, părul, vișinul, caisul, piersicul.

O varietate de elemente floristice foarte răspândite în orizontul local sunt plantele ierboase din flora spontană: vestitorii primăverii (ghiocelul, vioreaua, brebenelul, brândușa) cât și plantele perene (frăguța, căldărușa, piciorul cocoșului, ciuboțica cucului). În flora spontană se întâlnesc și plante cu folosință în medicină: mușețelul, sunătoarea, izma, pătlagina, mătrăguna, pătlagina.

Prin semănături, prin fânețe, pe marginea drumului își fac apariția plante tot din flora spontană ca: pălămida, troscotul, păpădia, scaiul, spinul, loboda care devin dăunători ai plantelor cultivate. Pe lângă acestea se întâlnesc gramineele din flora spontană: firuța, golomățul, ovăsciorul. Dintre plantele cultivate în orizontul local amintim următoarele grupe: cereale, plante industriale, leguminoasele, plantele furajere iar ca arbuști fructiferi – vița de vie.

Pe cât de variată este flora ierboasă, pe atât de variată este și fauna acestei formațiuni vegetale: omizile, buburuzele, ploșnița cerealelor, greierul, gândacul de Colorado, alături de care se întâlnesc reptile: șopârla de câmp, gușterul, șerpii și păsări: mierla, ciocârlia, cucul, stăncuța. Dintre mamifere mai frecvent se întâlnesc rozătoarele: iepurele, veverița, șoarecele de câmp, popândăul, hârciogul, iar în sol își sapă galerii cârtița.

Pe văile cu firicele de apă se întâlnesc salics alba (salcia) și populus speciaes (plopul) și răchita iar în locurile în care apa stagnează periodic și în jurul lacurilor apare frecvent rogozul (carex caryophyllea), pipirigul, coada calului, papura.

Pe  solul  umed  al  pădurii  se  întâlnesc ,  gușterul,  șopârla,  șarpele,  vipera  cu  corn  și  broasca  țestoasă  de  uscat, scorpionul.

În  sezonul  rece,  golful  Cerna  adăpostește  lișițe,  rațe  sălbatice,  câteva  exemplare  de  cormorani  și  câteva  lebede. 

Fauna  acvatică  cuprinde  următoarele  categorii : pești  migratori: morunul,  cega, pești  reofili,  care  cresc  și  se  reproduc  în  Cerna:  cleanul,  mreana, pești  semimigratori: – somnul,  crapul,  plătica,  babușca,  șalăul,  știuca,  obletele, pești  stagnofili: – bibanul  soare,  carasul,  roșioara,  țiparul,  linul.

Solurile    sunt  influențate  de  litologie,  relief,  climă,  vegetație. Din analiza solurilor în perimetrul orașelor studiate se constată că în general se deosebesc solurile din clasa molisoluri, argilosoluri, solurile brune-luvice, solurile brune cu mezobazice, vertisolurile, cambisoluri, solurile neevoluate, solurile coluviale, aluvo-coluviale și aluviale, soluri de pe terase, solurile cu alunecări, cu ravene și ogașe stabilizate și active și solurile gleice cu ochiuri de mlaștini.

Molisolurile prezintă o mare varietate de tipuri și se caracterizează printr-un grad ridicat de fertilitate favorizând cultivarea unui număr mare de specii de plante.

Solurile  argiloiluviale  sunt  brune  podzolite și sunt folosite  în  special  pentru  pășuni  și  pomicultură.

Cambisolurile  sunt  reprezentate  prin  soluri  brune  eubazice,  mezobazice,  fiind  asociate  cu  solurile  semigleice  argiloase.

Solurile  aluviale  prezintă  fenomene  de  înmlăștinire,  fiind  puțin  utilizate  agricol  (litosoluri,  erodisoluri).

Caracteristicile solului din arealul orașelor studiate se pot observa în secțiuni verticale cum ar fi: râpe, cariere, maluri sau gropi. Succesiunea de orizonturi formează așa numitul profil de sol, al cărui aspect morfologic se schimbă de la un tip la altul. Diversitatea formelor de relief a rocilor din care sunt alcătuite și a intensității proceselor de pedogeneză explică varietatea solurilor din orizontul local.

Capitolul III . Dinamica populației după anul 1990

Orașele mici din județul Mehedinți se află într-o veche vatră de locuire în care poporul roman și-a înscris permanența și continuitatea dispunând de condiții favorabile vieții și activităților omenești. Numeroasele urme arheologice reprezintă dovezi certe ale populării teritoriului încă din paleolitic și neolitic, oamenii folosind din plin condițiile naturale prielnice.

Fenomenele demografice au prezentat intensități diferite în timp, datorate schimbărilor intervenite în mișcarea naturală și migratorie ca urmare a schimbărilor petrecute în structura economică, socială și politică a regiunii.

3.1 Factorii politici, economici și sociali cu influență asupra populației și activităților economice

Repartiția actuală a populației reprezintă rezultatul acțiunii și interacțiunii unui număr mare de factori a căror influență directă sau indirectă poate fi cu caracter de favorabilitate sau restrectivitate.

Factorii sociali s-au manifestat în mod diferit în spațiu și timp și au caracter conjunctural în funcție de condițiile sociale sau istorice care apar la un moment dat.

Factorii economici prin tipul de economie, dotarea tehnică, dezvoltarea transporturilor au jucat și joacă un rol esențial în repartiția teritorială a populației. Zăcămintele subsolului determină concentrări umane, învelișul biotic prin componentă și extensiune influențează puternic existența și activitatea omului. Acesta are un rol deosebit în viața societății, deoarece asigură alimentația populației prin produsele vegetale și animale și oferă materii prime pentru îmbrăcăminte prin textilele naturale, piei, blănuri.

Lemnul reprezință o importantă rezervă de materie primă pentru industrie, un material de construcție dar și combustibil pentru o mare parte din populația orașelor mici din județul Mehedinți. Pădurile adăpostesc și o floră secundară variată, a cărui valorificare economică nu este deloc neglijabilă: ciuperci, fructe. Utilitatea pădurilor este dată și de fondul cinegetic care trăiește aici, în special animalele cu blănuri prețioase. Alte formațiuni vegetale cu rol de atractivitate pentru populație prin importanța lor în creșterea animalelor sunt pășunile și fânețele.

Un alt domeniu cu implicații profunde care îl constituie transporturile care au exercitat și exercită un rol însemnat în mobilitatea și distribuția spațială a populației.

3.2 Evoluția numărului de locuitori la recensăminte: 1992, 2002, 2011

Analizând evoluția numerică a populației în orașele mici din județul Mehedinți între anii 1992 – 2011 constatăm o scădere evidentă din punct de vedere numeric a populației.

La recensământul din 1992 populația orașelor mici din județul Mehedinți era repartizată astfel: Baia de Aramă 5 624 locuitori, Orșova 16 009 locuitori, Strehaia 12 324 locuitori, Vânju Mare 7 645 locuitori.

La ultimul recensământ realizat în țara noastră situația era următoarea: Baia de Aramă

5 202 locuitori, Orșova 9 692 locuitori, Strehaia 9 837 locuitori, Vânju Mare 5 127 locuitori.

Tabel nr. 1 Evoluția numerică a populației între anii 1992 – 2011

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Mehedinți

Fig. 10 Evoluția numerică a populației între anii 1992 – 2011

3.3 Mișcarea naturală a populației

Evoluția natalității și mortalității, constituie expresia demografică de bază a mișcării naturale a populației, influențată de structura populației pe grupe de vârstă și sexe, politica demografică, tradițiile, gradul de civilizație, tendințele economice, calitatea serviciilor medicale, calitatea mediului inconjurător

Natalitatea

Natalitatea reprezintă numărul total al născuților vii în decursul unui an raportat la 1000 de locuitori. Evoluția natalității este un indice demografic de bază care dă imaginea dinamicii populației. Natalitatea depinde de factorii ei de influență: structura populației, politica demografică, fertilitatea feminină, gradul de educație și cultură, religia și asistența medicală.

Analizând frecveța acestui indicator – rata natalității în intervalul 1992 – 2011, în cadrul orașelor mici din județul Mehedinți sesizăm un traseu oscilant, cu creșteri și scăderi. Cele mai mari valori ale natalității se înregistrează în orașul Baia de Aramă (17,8 ‰ ), iar cele mai mici în orașul Orșova (7,5 ‰).

Mortalitatea

Mortalitatea reprezintă numărul persoanelor decedate în decursul unui an raportat la 1000 de locuitori. Mortalitatea este o expresie a standardului de viață și este străns legată de serviciile sanitare, calitatea vieții și calitatea mediului. Cele mai mari valori ale mortalității se înregistrează în orașul Vânju Mare (18,6 ‰ ), iar cele mai mici în orașul Orșova (8,5 ‰).

Soldul natural

Soldul natural sau sporul natural reprezintă diferența dintre natalitate și mortalitate și constituie un indicator demografic de mare importanță care definește dinamica unei populații într-un spațiu geografic și într-un interval de timp. Soldul natural este expresia elocventă a condițiilor naturale, sociale, politice, culturale și a anumitor tradiții și concepte de viață.

În anul 1992, schimbarea bruscă a politicii demografice și instaurarea libertății planificării familiale a dus la apariția unui tablou nou în soldul natural: negativ în multe localități urbane.

În prezent soldul natural este negativ în trei orașe dintre cele patru orașe mici din județul Mehedinți și anume: Orșova – 1 ‰, Strehaia – 1 ‰, Vânju Mare – 7,2 ‰. În orașul Baia de Aramă, soldul natural are valori pozitive fapt ce arată opțiunea populației pentru un mediu urban montan.

Tabel nr. 2 Mișcarea naturală a populației Sursa: Direcția Județeană de Statistică Mehedinți

3.4 Mișcarea migratorie a populației

Deplasarea populației dintr-un loc în altul reprezintă o formă de adaptare la condițiile sociale, politice și economice. Dinamica migratorie a populației orașelor mici din județul Mehedinți, se caracterizează printr-un număr mare al plecărilor și mai redus al sosirilor.

Fiind orașe mici, care în plan local nu au multe alternative de dezvoltare economică pentru a atrage disponibil de forță de muncă din alte zone sau pentru a ”fixa” populația locală aptă pentru muncă, constatăm valori ridicate ale plecărilor. Deplasările interne sunt în general dirijate spre municipiul Drobeta Turnu Severin, apoi spre orașe mai mari ca: Timișoara, Craiova, Târgu-Jiu, București. Migrațiile externe sunt direcționate spre Serbia, Germania, Italia, Grecia, Franța, Belgia, Marea Britanie.

Soldul migratoriu este dat de diferența dintre sosiri și plecări și prezintă valori negative în orașele: Orșova: -1,6 ‰, Vânju Mare: -1,2‰, Baia de Aramă: -0,3‰. În orașul Strehaia soldul migratoriu are valori ușor pozitive: 0,2 ‰.

Bilanțul total al populației

Bilanțul total reprezintă suma dintre bilanțul natural și bilanțul migratoriu și prezintă valori negative în orașele: Orșova: -2,6‰, Strehaia: – 0,8‰, Vânju Mare: -8,4‰. În orașul Baia de Aramă bilanțul total are valori pozitive: 6,3‰.

3.5 Structura populației

Structura populației face referiri la caracteristicile grupelor umane ce pot fi măsurate, precum vârsta, genul, etnia, religia sau activitatea socio-economică.

Structura populației pe grupe de vârstă

Structura populației pe grupe de vârstă redă divizarea populației totale în trei categorii: populație tânără (0-19 ani), adultă (20-59 ani) și vârstnică (peste 60 de ani).

Pe grupe mici de vârstă în cadrul orașelor studiate nu se remarcă oscilații mari. Se observă scăderi evidente începând cu grupa cuprinsă între 30-34 de ani. Populația masculină are valori mai mari comparativ cu cea feminină până la grupa de vârstă de 45-49 de ani, după care se remarcă o creștere a populației feminine.

Structura populației pe sexe

Reprezintă raportul bărbați-femei, în totalul populației, fie numărul total al bărbaților la numărul femeilor (raport de masculinitate), fie numărul total al femeilor la numărul total al bărbaților (raport de feminitate).

Analizând datele statistice, orașele studiate se înscriu în tendința generală la nivelul țării, dar și la nivelul județului Mehedinți, unde ponderea populației feminine depășește populația masculină.

Structura etnica și confesională

Din punct de vedere etnic, populația orașelor mici din județul Mehedinți se înscrie în linia generală a județului, cu o pondere mare a românilor, după care urmează rromii, maghiarii, germanii, sârbii, cehii și alții.

Tabelul nr. 3 Structura etnică Sursa: Direcția Județeană de Statistică Mehedinți

Fig. nr.10 Structura etnică a orașului Baia de Aramă

Fig. nr. 11 Structura etnică a orașului Orșova

Fig. nr. 12 Structura etnică a orașului Strehaia

Fig. nr. 13 Structura etnică a orașului Vânju Mare

Din punct de vedere religios, în cadrul celor patru orașe studiate, populația de religie ortodoxă deține o pondere de 99‰, după care, la distanțe mari urmează populația de religie baptistă și cea romano-catolică, reformată, penticostală și alții.

Structura populației active

Structura populației active evidențiază participarea populației la o activitate economică. În cadrul orașelor studiate, gradul de participare al populației într-o activitate economică, cunoaște variații importante având în vedere schimbările economice survenite în ultimul timp.

Populația ocupată cuprinde sectoarele de activitate primar, secundar și terțiar și este dată de diferența dintre populația activă și numărul de șomeri.

Tabel nr. 4 Populația activă și ocupată Sursa: Direcția Județeană de Statistică Mehedinți

Capitolul IV. Dinamica și structura activităților economice

Dinamica activității economice în orașele studiate reflectă moștenirea istorică și culturală a acestor orașe mici și a modului în care situația economică s-a adaptat diferitelor tipuri de management, modificările majore realizându-se în ultimii 20 de ani odată cu necesitatea adaptării la caracteristicile economiei de piață.

După anul 1990 economia orașelor mici din județul Mehedinți s-a caracterizat printr-o serie de evoluții negative, industria grea, energo-intensivă și extractivă au fost cele mai grav afectate și au contribuit la creșterea șomajului. Problemele asociate reformei agrare au determinat scăderea producției agricole. Această tendință negativă înregistrată pe mai multe planuri în anul 1991 a continuat și în anii următori. Cu toate acestea, unii indicatori economici au avut o evoluție fluctuantă. Astfel perioadele de scădere au alternat cu altele de creștere, cele de calmare a inflației cu cele de reinflamare, eficiența economică și competitivitatea au fost în permanentă dificultate.

În prezent economia orașelor studiate este alcătuită în principal din sectoare precum: comerțul, industria, agricultura,turismul, serviciile, activitatea portuară.

În ceea ce privește structura agenților economici pe clase de mărime, dominanți sunt agenții economici mici, având 1-9 angajați, ceea ce arată un stadiu încă incipient al restructurării mediului economic local.

Activitatea economică, în pofida existenței unui bun suport de dezvoltare, constituit dintr-un potențial uman, precum și a unor resurse materiale, nu a reușit încă identificarea unui model optim strategic care să conducă la o dinamică substanțială și continuu ascendentă.

4.1 Industria

Tradițiilor industriale ale orașelor studiate li s-au adăugat treptat activități industriale noi astfel încât în prezent principalele ramuri industriale sunt: industria construcțiilor de nave fluviale, industria utilajelor industriale, industria energetică, industria textilă, industria de prelucrare a minereurilor neferoase (feldspat, azbest, cuarț, talc), industria de exploatare și prelucrare primară a lemnului și industria alimentară.

Tabel nr. 5 Ponderea producției industriale din județul Mehedinți

Sursa: www.google.com

Așa cum se observă, din punct de vedere al producției industriale, cea mai importantă contribuție dintre orașele studiate o are orașul Orșova cu 7%, urmat de Strehaia cu 2%. Unitățile industriale au capacități de producție mici, dar valorifică principalele resurse umane și materiale ale zonei.

Fig. 15 Șantierul Naval Orșova

Industria construcțiilor de nave fluviale este reprezentată de Șantierul Naval Orșova, situat în zona industrială pe malul stâng al golfului Cerna și este cea mai mare unitate economică din municipiul Orșova, cunoscând o evoluție spectaculoasă după anul 1991 când s-a schimbat forma de organizare și denumirea. Unitatea numără 738 de salariați, este o societate 100%, pe acțiuni, acționarii principali fiind S.I.F. Transilvania – 50%, SIF Oltenia – 12,12 % și alți acționari 37,89 %. Cele două mari activități ale șantierului sunt: construcția de nave, care sunt destinate în totalitate exportului și reprezintă 98% din activitatea societății și reparația de nave pentru piața internă și externă. Clienții sunt din Olanda, Germania, Belgia și Austria. Suprafața terenului ocupat de societate este de cca. , societatea beneficiind de o linie de garare CF în stația Orșova. Șantierul Naval Orșova deține circa 90% din forța de muncă a orașului.

Industria utilajelor industriale este reprezentată de S.C. Mecanica S.A. cu capital privat 100% , profilul său fiind construcții și reparații material rulant. Suprafața terenului ocupat de incintă este de circa .

Industria minieră este prezentă doar în orașul Baia de Aramă și este reprezentată de minele de cupru de pe dealurile din jurul orașului. Numele și renumele orașului Baia de Aramă se leagă de aceste mine de cupru despre a căror existență avem documente scrise încă de la sfârșitul secolului al XIV-lea. Exploatarea minelor devine sporadică după 1740 și se întrerupe total pe la 1850. Minele au fost redeschise din 1980 până în 1997, perioadă în care s-a construit și o stație de flotație. De asemenea în zona orașul Baia de Aramă se exploatează și calcarul.

Industria de exploatare și prelucrare primară a lemnului este prezentă în orașele Baia de Aramă și Orșova, remarcându-se S.C. Transfag Baia de Aramă, înființată în anul 2002, inițial desfășurând activitatea de exploatări forestiere, iar din anul 2009 s-a axat pe activitatea de debitare și prelucrare a lemnului(cherestea, frize, peleți rumeguș).

Industria textilă este prezentă în trei orașe din cele patru studiate și anume în: Orșova și Vânju Mare și Strehaia. În orașul Orșova se află S.C. Cazanele S.A. cu capital 100% privat, având ca profil producerea de tesaturi textile din bumbac si combinatii. Ca amplasament, se afla in zona centrala a municipiului, ocupând o suprafata de cca 2,90 ha. S.C. New Avents S.R.L. este situată tot în orașul Orșova în zona centrală și are ca obiect de activitate producerea de confecții textile pentru export. În orașul Vânju Mare, industria textilă este reprezentată de S.C. GPM.

Industria alimentară este prezentă în toate cele patru orașe studiate, iar în cadrul acesteia industria morăritului și panificației are cea mai largă răspândire, remarcându-se: S.C Belami Impex (Orșova), S.C. Diad Serv (Orșova), S.C. Pati Com (Orșova), S.C. Vipsonipan (Baia de Aramă), S.C. Complex Com (Strehaia), S.C. Inedit Prod Com (Strehaia), S.C. Jeanine Prod (Vânju Mare).

4.2 Sectorul terțiar

Sectorul terțiar reprezintă ansamblul unităților economice care au ca activitate principală prestarea de servicii: comerț, activități financiare, transport, sănătate, învățământ, turism.

În orașele Baia de Aramă, Orșova, Strehaia și Vânju Mare, deși activitatea comercială deține o proporție semnificativă peste 30%, comerțul este slab diversificat, predomină magazinele mici: alimentare, farmacii, depozite de materiale de construcții, care angajează în medie 1 până la 3 muncitori.

Cele mai reprezentative unități comerciale din orașele aflate în studiu sunt: S.C. Meridian (Orșova) are ca obiect de activitate comerțul, S.C. Manea (Orșova) având ca profil activitatea turistică, S.C. Floricola (Orșova) are ca obiect de activitate transportul de mărfuri, construcții, turism, salubritate, pescuit sportiv, comercializarea peștelui, întreținerea spatiilor verzi, serviciul de alimentare cu apa și canalizare, S.C. Agrotransport (Vânju Mare) are ca obiect de activitate transportul de mărfuri rutiere, S.C .Vinemotive (Vânju Mare) are ca obiect de activitate comerțul, S.C. Ipostaze Com (Vânju Mare) are ca obiect de activitate comerțul, S.C. Mavdi (Vânju Mare) firma are ca domeniu de activitate principal comerțul materialului lemnos si a materialelor de constructii si echipamente sanitare, S.C. Fraidor (Vânju Mare) are ca obiect de activitate comerțul, S.C. Penavy (Strehaia) are ca obiect de activitate comerțul, S.C. Complex Com (Strehaia) are ca obiect de activitate lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor, S.C. Raimond Cristal (Strehaia) are ca obiect de activitate comerțul, S.C. Metal Irones Corporations (Strehaia) este un operator economic autorizat pentru colectarea și reciclarea deșeurilor, S.C. Transvik (Strehaia) are ca obiect de activitate transportul de mărfuri rutiere, S.C. Mi Don Ce (Strehaia) are ca obiect de activitate comerțul, S.C. Romtehnic Serv (Strehaia) are ca obiect de activitate comerțul, Trans Exflor (Baia de Aramă) are ca obiect de activitate transportul de mărfuri rutiere, S.C. Lampy (Baia de Aramă) are ca obiect de activitate comerțul, S.C. TMC Wood Invest Tranzit (Baia de Aramă) are ca obiect de activitate transportul de mărfuri rutiere, S.C. Caan Impex (Baia de Aramă) are ca obiect de activitate comerțul, S.C. Adi Prod Com (Baia de Aramă) are ca obiect de activitate comerțul.

Activitățile financiare la nivelul acestor 4 localități urbane mici din județul Mehedinți sunt restrânse din cauza numărului mic de locuitori și a specificului economic.

Activități financiare se desfășoară în cadrul CEC Bank, în orașul Baia de Arama, Banca Transilvania, BRD, CEC Bank , în orașul Strehaia, BCR, BRD, Banca Transilvania, CEC, Banca Carpatica, în orașul Vânju Mare, BCR, BRD, Banca Carpatica, Raiffeisen Bank, Cooperativa de Credit ”Dunărea”, în orașul Orșova.

Transporturile

Rețeaua feroviară este reprezentată de magistrala 900 București – Timișoara care trece prin orașele Strehaia și Orșova. Orașele Baia de Aramă și Vânju Mare nu au legătură feroviară.

Rețeaua rutieră este formată din: drumuri europene, drumuri naționale, drumuri județene și comunale. Singurul drum european care traversează așezările urbane mici din județul Mehedinți este: E70, care trece prin orașele Orșova și Strehaia.

Drumurile naționale sunt:

DN 67D Dr.Tr.Severin – Baia de Aramă,

DN 57 Orșova – Moldova Nouă

DN 56 A Vânju Mare – Calafat

Transportul în comun al pasagerilor este asigurat de autobuze și microbuze ale căror rute de transport leagă orașele mici de orașul resedintă al județului și de marile orașe ale țării.

Transporturile fluviale se realizează pe Dunăre, astfel că singurul oraș port fluvial dintre cele partu orașe studiate este Orșova. Portul Orșova este situate la km 955 pe malul stâng al Dunării și are o capacitate de operare mărfuri de 1 200 mii tone pe an. Portul are multe dotări din care menționăm cele cinci dane de cale ferată cu acces direct, pe care pot opera 14 tipuri de vagoane.

Sănătatea

O componentă de bază a activității sociale a orașelor studiate o constituie asigurarea sănătății cetățeanului. Acest lucru se materializează prin intermediul Spitalelor Orășenești și a dispensarelor medicale: Spitalul Municipal Orșova, Spitalul Orășenesc Baia de Aramă, Spitalul Orășenesc Strehaia, Spitalul Orășenesc Vânju Mare, Clinica Medaida Vânju Mare în sistem privat. Necesarul de medicamente este asigurat prin intermediul celor 9 farmacii: Ursa Farm (Vânju Mare), Medaida Farm (Vânju Mare), Alexa Farm (Strehaia), Adonis Farm (Strehaia), Sanat Farm (Baia de Aramă), Vige Farm Sisters (Baia de Arama), Mira Farm (Orșova), Tra Farm (Orșova), Iris Farm (Orșova).

Sănătatea este o resursă pentru viața de zi cu zi, constituind un concept pozitiv care subliniază resursele sociale și personale dar și capacitățile fizice. Sănătatea este una dintre componentele capitalului uman. Bogdan Voicu (2005) consider capitalul uman ca fiind format din două component: ”capitalul educațional – abilități dobândite de indivizi în procesul de instruire școlară, dar și în afara acestuia și capital biologic – abilități fizice ale indivizilor, sintetizate, cel mai adesea în starea de sănătate”.

Învățământul

Instruirea și pregătirea tineretului pentru viață este asigurată prin intermediul grădinițelor, școlilor gimnaziale și a liceelor. Unitățile de învățământ dispun de săli de clasă cu dotări moderne, cabinete, laboratoare, biblioteci, săli de sport precum și colective de cadre didactice bine pregătite.

În orașul Baia de Aramă există un număr total de 9 unități de învățământ și anume: 3 grădinițe, 5 școli în învățământul primar și gimnazial și un liceu – Liceul Tehnologic ”Constantin Brâncoveanu”.

În orașul Orșova funcționează un număr total de 8 unități de învățământ și anume: 4 grădinițe, 2 școli în învățământul primar și gimnazial și 2 licee – Liceul Teoretic ”Traian Lalescu” și Grupul Școlar Industrial de Marină Orșova. De asemenea în orașul Orșova funcționează următoarele unități sportive: Clubul Sportiv„Traian Lalescu”, cu sectia de canotaj – 4 profesori si sectia caiac canoe – 3 profesori, Baza Nautică Nord Caiac Canoe – 3 profesori, Clubul Sportiv „Dierna”, Asociația Sportivă „Dunarea” Orșova cu secție de fotbal. Clubul Copiilor Orșova cu următoarele secții: karate, karate tradiționale, navomodelism.

În orașul Strehaia funcționează 15 unități de învățământ după cum urmează: 6 grădinițe, 8 școli în învățământul primar și gimnazial și un liceu: Liceul Tehnologic Matei Basarab. De asemenea există și Clubul Copiilor Strehaia cu secții de judo.

În orașul Vânju Mare funcționează 8 unități de învățământ după cum urmează: 2 grădinițe, 5 școli în învățământul primar și gimnazial și un liceu: Liceul Dr. Victor Gomoiu.

Activitatea culturală din cele patru orașe studiate se desfășoară prin intermediul instituțiilor de cultură reprezentate de Casele de Cultură, unde se organizează variate activități: spectacole, simpozioane, mese rotunde, expoziții de carte și pictură. Bibliotecile orășenești din cele patru orașe studiate au un fond bogat de cărți și publicații pentru a satisface apetitul de informații de la cei mai mici la cei mai vârstnici. În orașul Baia de Aramă există 4 biblioteci, în Orșova 4 biblioteci, în Strehaia 5 biblioteci și în Vânju Mare 5 biblioteci.

Turismul

Orașele studiate, dispun de un potențial turistic bogat și variat dar încă nevalorificat corespunzător din cauza infrastructurii insuficient dezvoltate. Dintre cele patru orașe studiate cel mai remarcabil potențial turistic îl deține orașul Orșova, cuprinzând atât resurse naturale cât și cultural istorice. Municipiul Orșova poate avea ca principală sursă de venit și de activitate, turismul, constituind o destinatie atractivă atât pentru turiștii în tranzit cat și pentru cei care participă vizitarea obiectivelor din zonă. ……………………………………

În același timp, Orșova impresionează și prin infrastructura urbană originală, care îi conferă un aspect de amfiteatru, a cărui bază o reprezintă apele îngemănate ale Dunării și râului Cerna.…………

O valoare deosebita a orașului atât din punct de vedere spiritual, arhitectural cât și turistic o constituie Mânăstirea Sfânta Ana, ctitorie a cunoscutului ziarist Pamfil Șeicaru în anul 1924.

Fig. 15 Mânăstirea Sfânta Ana

Mânăstirea reprezintă atât un vestigiu religios, arhitectural cât și un vestigiu al naturii, prin imaginea panoramică a golfului până sus la Cazane, Valea Cernei, Insula Ada-Kaleh aflată sub apele fluviului reprezintă doar câteva repere ce marchează unicitatea acestui loc. Mânăstirea Sfânta Ana dispune de o infrastructură impresionantă pentru turismul religios atât prin serviciile de cazare oferite cat și prin precizia cu care oferă turistilor posibilitatea de a se integra activitații de zi cu zi a mânăstirii.

Fig. 16 Catedrala Catolică Orșova

Catedrala Catolica Orșova se afla în zona centrala a municipiului, în imediata vecinătate a „Pieții , având o poziție dominantă, care permite observarea ei din mai multe unghiuri. A fost construita între anii 1972-1976, de către arhitectul Horst Fackelmann, ca urmare a strămutării Orșovei vechi pe actualul sau amplasament. Este o construcție din beton finisat prin cofraje și lemn, având forma de cruce din orice punct este privită. Friza de tablouri reprezentând „Drumul Golgotei” a fost pictata de Gabriel Popa în maniera modernă. Dispune de o orgă electronică, și o orgă mecanică veche, la acestea fiind acompaniat serviciul religios, dar se susțin și concerte.

Orșova beneficiază de o poziție cheie pentru turismul din zonă, fiind situată la distanțe aproximativ egale de punctele de atracție : Cazanele Dunării, Băile Herculane și valea Cernei,
municipiul Drobeta Turnu Severin, Parcul Natural Porțile de Fier.  Un element semnificativ pentru promovarea orașului Orșova este că teritoriul administrativ este integrat în Parcul
Natural Porțile de Fier, cel mai întins parc natural din România, având cea mai
mare diversitate ecologică, ceea ce ii conferă statutul de muzeu geologic în
aer liber. De asemenea turismul speologic geografic din zona Orșova este destinația principală pentru cercetări geografice din Podișul Mehedinți. La Orșova exista Centrul de cercetare a mediului  și de efectuare a studiilor de impact- Stațiunea Geografică a Facultății de Geografie din cadrul Universității București cu un laborator pentru realizarea aplicatiilor practice.

Orșova dispune de numeroase spații de cazare turistică: hotel „Meridian”, hotel ”Dierna ”, hostel ” Manea", Mânăstirea „Sfânta Ana” – dispune de 50 de locuri de cazare, Stațiunea Geografica – dispune de 100 de locuri de cazare, Pensiunea Taka, Hotel Apolodor, Pensiunea Casa Dunavis, Pensunea Oliver, Pensiunea Elite Holiday Resort, Pensiunea Damiro și multe altele.

Al doilea oraș din punct de vedere turistic dintre cele patru studiate este Baia de Aramă. Cele mai importante obiective turistice sunt reprezentate de: fenomenele carstice din zonă, fosta mănăstire Baia de Aramă, azi biserica ”Sfinții Voievozi”, din anii 1699- 1703, cu picturi realizate în 1703 de zugravii Neagoe și Partenie de la Tismana, biserica din lemn ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din anul 1757, refăcută în 1845, Peștera Bulba, rezervația botanică Cornetul Băii și Valea Mănăstirii.

O altă atracție în orașul Baia de Aramă o constituie arhitectura tradițională care se caracterizează prin dominarea în construcția caselor a lemnului de stejar cioplit, așezat în cununi orizontale de bârne.

Baia de Arama dispune de numeroase spații de cazare: pensiuni, hoteluri si vile: Hotel Mondial, Hotel Eden, Hostel Izvorul Rece, Pensiunea Doru, Pensiunea Borloveanu Dumitru, Pensiunea ”Casa Albă” și altele.

Spre deosebire de orașele Orșova și Baia de Aramă care dispun de un potențial turistic bogat, orașele Strehaia și Vânju Mare dispun de un potențial turistic modest.

În orașul Strehaia potențialul turistic natural se caracterizează printr-un relief deluros, întretăiat de ape, ce formează în partea dinspre podiș chei spectaculoase. Deși nespectaculoasă ca relief această zonă, prezintă interes din punct de vedere al florei, păduri bogate și felurite alternează cu câmpuri de maci și albăstrele ce îmbie la stabilitate și creație.

Fig. 17 Mânăstirea Strehaia

Potențialul antropic este reprezentat de însemnate obiective turistice: Mânăstirea cetate Strehaia datată din jurul anului 1500, reclădită în forma ei de astăzi de Matei Basarab în anul 1645. Alte două obiective istorice și turistice se află în partea centrală a orașului Strehaia. Un monument închinat eroilor căzuți în primul război mondial (1916 – 1918) și bustul voievodului Mihai Viteazul ridicat în anul 1972. Obiective turistice importante situate în apropierea orașului Strehaia sunt: Mănăstirea Gura Motrului, Biserica Sfinții Împărați și Cula lui Cuțui din Broșteni. Arhitectura tradițională se caracterizează prin prezența fațadelor cu arcade și paiante. Spațiile de cazare turistic sunt puține, se remarcă Pensiunea Penavy.

Turismul în zona orașului Vânju Mare este slab dezvoltat, se remarcă rezervația botanică – Pădurea Lunca Vânjului, care reprezintă o pădure de luncă alcătuită din stejar, frasin, arțar tătăresc în a carei pătură ierbacee vegetează printre altele, mărgăritarul.Arhitectura țărănească este reprezentată de case din bârne de stejar împodobite cu diverse decorațiuni. De asemenea se remarcă prezența foișoarelor.

Agricultura

Agricultura are o pondere importantă în economia orașelor studiate. Solurile fertile și condițiile climatice favorabile au favorizat cultivarea principalelor plante agricole precum și creșterea animalelor.

Tabel nr.5 Structura fondului funciar pe categorii de folosință ale terenurilor

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Mehedinți

Structura culturilor agricole

Principalele plante cultivate sunt cerealele datorită factorilor fizico-geografici favorabili culturii unor astfel de plante. Culturii cerealelor, care până la sfîrșitul secolului al XIX-lea ocupa aproape în exclusivitate terenurile arabile, îi revine și astăzi partea cea mai mare, mai ales după anul 1990, când au fost puși în posesie cu pământurile vechii proprietari.

Cerealele pentru boabe se cultivă pe suprafețele cele mai întinse, ocupând platourile piemontane și culmile cu pantele cu un grad mic de înclinare.

Fig. 18 Modul de utilizare al terenurilor

Grâul, datorită gradului ridicat de adaptabilitate la condițiile diferite de mediu se cultivă pe suprafețe foarte întinse. Prezența solurilor argilo-iluviale, a celor aluviale cât și a condițiilor climatice optime exprimate prin regim pluviometric ridicat în prima perioadă a vegetației a dus la extinderea culturii grâului după anul 1991.

Porumbul ocupă de asemenea suprafețe foarte mari. Condițiile climatice cu temperaturi de peste 100 C în perioada de vegetație și solurile argilo-iluviale cât și aplicarea unei agrotehnici moderne au permis obținerea unor producții ridicate.

Orzul, orzoaica, ovăzul, rapița, plante cereale furajere prin excelență se cultivă în condiții optime dar pe suprafețe mai reduse. Suprafețe relativ mari sunt ocupate de floarea soarelui.

Culturile furajere, puțin practicate în trecut au cunoscut o extindere importantă în cadrul unităților cu profil zootehnic. În cadrul sectorului de stat, aceste culturi au înlocuit în bună parte pășunile naturale slab productive. S-a pus accent pe extinderea culturilor furajere valoroase (perene) și introducerea rădăcinoaselor și a plantelor pentru însilozare.

Plantele perene reprezentate prin lucernă și trifoi constituie nutrețurile cele mai valoroase și mai solicitate în creșterea animalelor contribuind la fertilizarea solului. Lucerna este cultura cu cea mai largă răspândire dintre plantele de nutreț, date fiind calitățile superioare, productivitatea ridicată, conținutul bogat în proteine. Se cultivă mai mult pe solurile aluviale, recoltându-se de 4-5 ori pe an.

Legumele și zarzavaturile se cultivă pe terenurile din jurul râurilor și chiar în terenurile de la poalele versanților, folosind sursele de apă locale – izvoarele. Ca plante legumicole se cultivă ardei, varză, morcovi, pătrunjel, castraveți, roșii. Cartoful găsește condiții favorabile, precipitații și temperaturi, fapt ce face să se cultive pe o suprafețe mari.

Viticultura este bine reprezentată și se cultivă pe suprafețe mari în zona orașului Vânju Mare. Se cultivă pe versanții cu expoziție spre sud și sud-est, unde Soarele poate să acumuleze o cantitate mare de zahăr în struguri și din care rezultă vinuri de calitate superioară. S.C. Vie Vin Vînju Mare deține 250 ha de plantații de viță de vie din soiurile Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Riesling Italian, Fetească Regală, Tămâioasă Românească, repartizate în trei ferme localizate în Bucura, Orevița și Nicolae Bălcescu. Centrul de vinificație a fost modernizat și retehnologizat pentru producerea de vinuri de înaltă calitate.

Pomicultura se practică pe terenurile în pantă care nu sunt pretabile pentru cultura cerealelor și predomină cultura prunului și mărului.

Pășunile și fânețele se întâlnesc pe pantele improprii culturilor agricole, în zonele cu alunecări stabilizate sau în luncile cu exces de umiditate. În cultura floristică a acestor pășuni domină speciile cu valoare scăzută: festuca sulcata, plantaga lanceolata, tusilaga, fardaeea menta.

Fig. 19. Pășuni și fânețe

Totodată, frecvența spălării areale pe terenurile cu pantă accentuată face ca densitatea covorului ierbos să fie scăzută. În consecință, cu toată întinderea mare a pășunilor, randamentul lor este scăzut. Pentru îmbunătățirea calitativă a pășunilor, în perspectivă, sunt indicate pe lângă măsuri de amejnajare a terenurilor și unele măsuri de restructurare a componenței lor floristice prin introducerea unor ierburi perene graminee și leguminoase adecvate zonei, cu valori nutritive ridicate.

Ameliorarea pășunilor, crearea unei baze furajere corespunzătoare vor permite dezvoltarea zootehniei care în prezent nu este dezvoltată pe măsura posibilităților.

Creșterea animalelor

Este ramura agriculturii cu o tradiție îndelungată, care se explică prin cadrul natural al zonei care oferă condii prielnice pentru creșterea animalelor: întinse suprafețe cu pășuni și fânețe precum și suprafețe întinse cultivate cu porumb.

Tabelul nr. 13 Efective animale Sursa: Direcția Județeană de Statistică Mehedinți

Din tabelul privind efectivele de animale, se observă că în gospodăriile țărănești predomină creșterea ovinelor pentru lână fină și semifină. Populația orașelor studiate se ocupă și cu creșterea porcinelor. Posibilitatea de creștere a porcinelor în gospodăriile țărănești a apărut pe baza culturii porumbului.

Avicultura s-a dezvoltat în gospodăriile țărănești constituind o sursă importantă de carne și ouă.

Capitolul V. Aspecte comparative privind organizarea teritoriului

5.1 Zone funcționale

O zonă funcțională este definită ca parte din teritoriul unei localități având limite determinate și funcțiuni bine precizate. Funcțiunile caracteristice ale unei zone din cadrul perimetrului construibil al unei localități, pot fi fundamentale (de producție, de locuit) sau complementare (de circulație și transport, de dotări, plantate).

Zonele funcționale mai pot fi clasificate și astfel: zona rezidențială formată din blocuri și case, zona mixtă (administrație, cultură, comerț) este situată în centrul orașului, zona industrială, zonele de transport (cuprind axele rutiere din interiorul și exteriorul orașului, zonele de triaj, gările și autogările).

În ceea ce privește orașul Orșova funcțiunea de baza a orașului este industria. Zona de polarizare a municipiului cuprinde comunele Svinita, Dubova, Eselnita, Ilovita si Plavisevita. Intravilanul orașului se compune din 5 trupuri și anume: Orașul propriu-zis – TE1, Zona industrială – Alion –TE2, Zona Coramnic – TE3, Valea Slătinicului –TE4, Zona nord – TE5. Zona industrială cuprinde Șantierul Naval Orșova , S.C. Mecaniza S.A, S.C. Cazanele, S.C. New Advent. Cel mai important obiectiv industrial – Șantierul Naval Orșova este situat pe malul stang al golfului Cerna cuprinzand activitatile industriale legate de apa.

La nivelul teritoriului intravilan al celorlalte trei orașe studiate, nu există o zonă industrială, exceptand micile nuclee de dezvoltare în teritoriu, destinata activitatilor economice (comert, servicii generale, financiar-bancare, prestari servicii, turism), acestea fiind dezvoltate spontan în relatie cu principalele cai de comunicatie. Principala zonă funcțională este zona de locuit. Toate celelalte zone funcționale trebuie analizate sub raportul relației funcționale cu zona de locuit ( în relație de dependență și interdependență ) în vederea formării cu aceasta a unui tot unitar pentru ca fiecare zonă să funcționeze fără a stânjeni pe celelalte ( cu prioritate asigurându-se protecție pentru zona de locuit ). În acest context, aspectele de incompatibilitate și de incomodare reciprocă în relațiile dintre zona de locuit și zona activităților economice sunt prioritare, rezolvarea acestora fiind determinantă pentru asigurarea unei funcționări corecte a localităților.

Fig. 20 Zone funcționale Orșova

Sursa: www.maps.google.com

Dezvoltarea întâmplătoare a orașelor a dus în timp la alcătuiri și interferențe nedorite între cele două zone funcționale, astfel încât sunt foste unități economice, amplasate în zona de locuințe, care deși nu mai funcționează, prin aspectul incintelor, al clădirilor, sunt incompatibile cu zona în care sunt amplasate.

În cazul Fabricii de confecții, din orașul Strehaia, dată fiind natura activității, nepoluantă, amplasarea acesteia în centrul civic al orașului ( teoretic incompatibilă ) devine acceptabilă, cu recomandarea de a se realiza unele lucrări de reamenajare a incintei, ori de întreținere a fațadei.

Pornind de la analiza indicilor caracteristici POT ( procent de ocupare a terenului ), CUT ( coeficient de utilizare a terenului ), locuibilitatea, etc., se constată că, în general, fondul locuibil este deficitar în ceea ce privește densitatea construită, regimul de înălțime, calitatea locuirii, calitatea locuințelor, indicii analizați înregistrând valori sub cele normale pentru ordinal de mărime al orașelor Strehaia, Vânju Mare și Baia de Aramă.

Situația constatată nu este omogenă fiind diferențiată pe zone, astfel : zona locuințelor individuale este slab construită, există construcții cu suprafețe construite mici, cu regim de înălțime predominant parter, rezultând indicatori scăzuți : POT cuprins între 5,4 și 11,8 %, CUT cuprins între 0,06 și 0,12, materiale de construcții utilizate predominant perisabile ( paiantă, chirpici, lemn, etc. ), amplasare haotică în cadrul loturilor ( fără respectarea aliniamentelor, a retragerilor, cultivarea cu legume a suprafețelor de teren dinspre stradă, etc. ), deficiențe de organizare a gospodăriilor ( amplasarea locuințelor și anexelor ), existența unor locuințe cu confort scăzut în ceea ce privește funcționalitatea și locuibilitatea.

5.2 Dotări edilitar-urbanistice și sociale

În ceea ce privește gradul de echiparea al orașelor studiate și capacitatea acestora de a asigura servicii urbane pentru zona rurală înconjurătoare putem spune că orașelor mici din județul Mehedinți sunt puțin pregătite pentru a asigura servicii urbane. În perioada de tranziție economică în care ne aflăm , cele mai multe dintre orașele mici și-au menținut un grad scăzut de dezvoltare și un grad ridicat de ruralitate.

Alimentarea cu apă

Orașele studiate dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă care deservesc atât locuitorii, cât și agenții economici. Unele gospodării individuale își asigură apa potabilă prin intermediul unor puțuri forate. Sistemele de alimentare cu apă cuprind: captarea apei de izvor, stațiile de pompare, conductele de aducțiune, rezervoarele și rețelele de distribuție. Sursa de apă în cazul orașului Orșova o constituie izvoarele raului Barza de la Toplet, judetul Caras – Severin iar în celelalte 3 orașe sursele de apă sunt izvoare locale.

Alimentarea cu energie electrică

Orașele studiate sunt alimentate cu energie electrică din Sistemul Energetic Național.

Alimentarea cu energie termică

Alimentarea cu energie termică se face fie local (cu sobe funcționând cu diverșii combustibili), fie centralizat, în centrale termice funcționând pe combustibil solid și lichid.

Alimentarea cu gaze naturale – nu există în cele patru orașe studiate.

Capitolul VI. Elemente de prognoză a populației și activităților economice

Succesul dezvoltării centrelor urbane studiate este influențat, atât de factori endogeni, cât și de factori exogeni. Factorii și forțele responsabile care determină creșterea economică a orașelor mici sunt numeroși și menționăm: localizare, zonă de influență/hinterland, dotarea infrastructurală și calitatea resurselor umane, etc. În afara acestor factori care țin de orașul propriu-zis, orașele mici sunt afectate într-o măsură destul de mare, de evoluția economiei la nivel național sau regional, de trendurile de dezvoltare la nivel macroteritorial, declin regional, sistemele urbane din apropiere, atractivitatea regională, etc.

Prin reorganizarea tehnologica a industriilor existente rentabile, restructurarea celor nerentabile și diversificarea în industria usoara și alimentară se vor putea asigura locurile de munca pentru disponibilul existent al fortei de munca.Crearea unor noi locuri de munca în sector tertiar prin dezvoltarea serviciilor, turismului, comertului va duce la progresul economic al orașelor studiate. Stabilitatea economica va atrage dupa sine și imbunatatirea vietii sociale.

Avantajul pozitiei geografice – la intrarea în defileul Dunarii (Cazanele) si la intrarea in culoarul Timis –Cerna, în cazul orașului Orșova și în zona înaltă a Podișului Mehedinți, în cazul orașului Baia de Aramă, trebuie valorificat prin multiplicarea si diversificarea serviciilor turistice oferite. In acelasi timp golful Cerna, reprezintă o baza pentru un anumit gen de turism – de croaziera cu iahturi pe cursurile navigabile ale Europei având în vedere si Canalul Rin – Dunare. Deja cu traditie, sporturile nautice ar trebui sa primeasca la Orsova dotarile necesare unei baze nationale. Crearea unei piste olimpice de canotaj in Golful Cernei ar folosi in viitor atat orasului cat si sportului romanesc.

În ceea ce privește orașul Baia de Aramă se propune ca orasul sa faca parte din microzona turistica a Muntilor Mehedinti, cu rol de centru agroturistic. Importanta turistica a Baii de Arama decurge in principal din valoarea cadrului natural in care se situeaza. De asemenea în Baia de Arama se pot dezvolta activitati de tip industrial, de depozitare si de constructii, activitati agricole si de crestere a animalelor, silvicultura, piscicultura, servicii si comert, activitati turistice si de agrement.

Potentialul de dezvoltare în cazul orașelor Strehaia și Vânju Mare trebuie să valorifice:

• situarea orașelor intr-o zona caracterizata de existenta terenurilor agricole fertile;

• dezvoltarea si modernizarea infrastructurii edilitare;

• modernizarea infrastructurii de transport;

• modernizarea infrastructurii tehnice si sociale;

• valorificarea potentialului turistic si imbunatatirea calitatii serviciilor turistice;

• dezvoltarea agriculturii ecologice;

• diversificarea productiei agricole;

• cultivarea si prelucrarea plantelor industriale;

• facilitati pentru asociatiile agricole si a societatilor comerciale cu profil agricol;

• investitii in domeniul protectiei mediului;

• cresterea activitatilor neagricole.

Potentialul material si uman corelat cu cerintele populatiei, consultarile cu factorii interesati, au definit evolutia posibila a orasului, evidențiindu-se prioritatile in cadrul dezvoltarii orașelor:

Dezvoltarea factorului economic și remodelarea zonelor centrale;

Asigurarea unui intravilan necesar dezvoltarii urbanistice;

Imbunatatirea fondului construit și asigurarea extinderii zonelor de locuinte;

Modernizarea circulatiei rutiere din interior si imbunatatirea legaturilor rutiere in exterior

Concluzii

Locul și poziția pe care fiecare oraș mic îl deține în cadrul rețelei de așezări este, deosebit de important în ceea ce privește evidențierii funcțiunilor pe care acesta le îndeplinesc pentru regiune. În funcție de poziția pe care orașele mici o dețin în cadrul structurii de așezări se poate stabili strategia de dezvoltare la nivel regional pentru fiecare oraș în funcție de poziția sa în rețeaua de așezări: altele sunt obiectivele și funcțiunile pe care le îndeplinește un oraș mic, aflat în zona de influență a marilor aglomerări urbane, după cum alta este strategia de urmat pentru un oraș mic care polarizează o întinsă suprafață rurală.

În scopul realizării unei dezvoltări locale se impune necesitatea cunoașterii potențialului natural local: relief, climă, hidrografie, biopedologie și a modului în care toate acestea interacționează cu elementele mediului socio-economic. Cadrul natural al orașelor Orșova, Baia de Aramă, Strehaia și Vânju Mare, prin complementaritatea formelor de relief dată de contactul dintre munte, podiș, câmpie le oferă acestora o serie de elemente favorabile dezvoltării locale.

Orașele mici din județul Mehedinți, nu trebuie să fie văzute drept entități separate pentru care sunt elaborate și implementate politici specifice, ci este necesară elaborarea politici atât la nivel regional, cât și intraregional, care să cuprindă atât orașul propriu-zis, cât și zona înconjurătoare în care acesta se află ancorat. Politicile și strategiile care urmăresc dezvoltarea orașelor mici trebuie să țină cont de interacțiunile sectoriale dintre spațiul urban și rural. Este importantă astfel crearea, inclusiv la nivel legislativ, a unui cadru care să influențeze cooperarea între unitățile administrativ-teritoriale pentru dezvoltarea și elaborarea de strategii de dezvoltare comune.

Concluzionând putem afirma că succesul dezvoltării orașelor mici poate fi asigurat numai printr-o tratare într-o manieră integrată și prin cooperarea politicilor publice relevante, atât sectoriale, cât și teritoriale.

Bibliografie

Albuletu, I. + colaboratori (1980) – Localitățile Judetului Mehedinti, editată de Comitetul Județean pentru Cultură și Educație Socialistă Mehedinti, Drobeta Turnu Severin.

Andrei, Madalina Teodora (2004) – Geografia populației și așezărilor umane – Caiet de lucrări practice, Editura Mondoro, București.

Badea, L., Dinu, Mihaela (1974) – Depresiunile de contact din estul Podișului Mehedinti, SSGGG, Geogr. XXI; 2.

Candea, Melinda., Isbașoiu, C. (1999) – Geografia agriculturii. Editura Universitatii București.

Chipurici, N. (1982) – Un secol din viața satelor mehedințene, Directia Regionala de Statistică, București

Cucu, V. (1995) – Romania – Geografie umană, Editura Glasul Bucovinei, Iași.

Cucu, V., Cucu Popova Ana (1980) – Județul Mehedinți, Editura Academiei R.S.R., București.

Dragu, V. + colaboratori (2000) – Geografie – geologie, ghid metodologic. Editura Polirom, București.

Erdeli, G. (1996) – Podișul Mehedinți Editura Metropol, București.

Erdeli, G. Dumitrache, Liliana (2001) – Geografia populației. Editura Corint, București.

Gaștescu, P. (1998) – Ecologia agezărilor umane. Editura Universității, București.

Ielenicz, M. + Colaboratori (1999) – Dicționar de geografie fizică. Editura Corint, București.

Matei, Elena (2004) – Culoarul Dunării intre Orșova si Ostrovul Mare – impactul activitatilor antropice asupra componentelor mediului, Editura Universitară, București.

Mazilu, Mirela (2003) – Noțiuni teoretice generale de demografie. Editura Mirton, Timișoara

Posea, Gr. + Colab. (1982,) -Enciclopedia Geografică a României, Editura Academiei, București

Stănciulescu – Bârda, Al. (1982) – Atestări documentare privind localitățile județului Mehedinți – in volumul Mehedinți – istorie și cultură.

*** – Directia Statistică, Drobeta Turnu Severin.

*** (1984)- Geografia României II, Geografia Umană și Economică, Editura Academiei

*** (1992) – Geografia României IV, Regiunile Pericarpatice, Editura Academiei, București

*** (1961) -Monografia geografică a R.P.R., I-II, Editura Academiei, București.

*** Recensămintele populației și ale locuințelor – 1992, 2002, 2011

*** Statia Meteorologică, Dr.Tr.Severin

Bibliografie

Albuletu, I. + colaboratori (1980) – Localitățile Judetului Mehedinti, editată de Comitetul Județean pentru Cultură și Educație Socialistă Mehedinti, Drobeta Turnu Severin.

Andrei, Madalina Teodora (2004) – Geografia populației și așezărilor umane – Caiet de lucrări practice, Editura Mondoro, București.

Badea, L., Dinu, Mihaela (1974) – Depresiunile de contact din estul Podișului Mehedinti, SSGGG, Geogr. XXI; 2.

Candea, Melinda., Isbașoiu, C. (1999) – Geografia agriculturii. Editura Universitatii București.

Chipurici, N. (1982) – Un secol din viața satelor mehedințene, Directia Regionala de Statistică, București

Cucu, V. (1995) – Romania – Geografie umană, Editura Glasul Bucovinei, Iași.

Cucu, V., Cucu Popova Ana (1980) – Județul Mehedinți, Editura Academiei R.S.R., București.

Dragu, V. + colaboratori (2000) – Geografie – geologie, ghid metodologic. Editura Polirom, București.

Erdeli, G. (1996) – Podișul Mehedinți Editura Metropol, București.

Erdeli, G. Dumitrache, Liliana (2001) – Geografia populației. Editura Corint, București.

Gaștescu, P. (1998) – Ecologia agezărilor umane. Editura Universității, București.

Ielenicz, M. + Colaboratori (1999) – Dicționar de geografie fizică. Editura Corint, București.

Matei, Elena (2004) – Culoarul Dunării intre Orșova si Ostrovul Mare – impactul activitatilor antropice asupra componentelor mediului, Editura Universitară, București.

Mazilu, Mirela (2003) – Noțiuni teoretice generale de demografie. Editura Mirton, Timișoara

Posea, Gr. + Colab. (1982,) -Enciclopedia Geografică a României, Editura Academiei, București

Stănciulescu – Bârda, Al. (1982) – Atestări documentare privind localitățile județului Mehedinți – in volumul Mehedinți – istorie și cultură.

*** – Directia Statistică, Drobeta Turnu Severin.

*** (1984)- Geografia României II, Geografia Umană și Economică, Editura Academiei

*** (1992) – Geografia României IV, Regiunile Pericarpatice, Editura Academiei, București

*** (1961) -Monografia geografică a R.P.R., I-II, Editura Academiei, București.

*** Recensămintele populației și ale locuințelor – 1992, 2002, 2011

*** Statia Meteorologică, Dr.Tr.Severin