COMPETITIVITATE, IDENTITATE ȘI DURABILITATE ÎN CONTURAREA MICROREGIUNII TURISTICE CLISURA DUNĂRII [301766]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

ȘCOALA DOCTORALĂ „SIMION MEHEDINȚI”

TEZĂ DE DOCTORAT

Conducător științific:

Prof. univ. dr. Cristian Braghină

Doctorand: [anonimizat]

2016UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

ȘCOALA DOCTORALĂ „SIMION MEHEDINȚI”

COMPETITIVITATE, IDENTITATE ȘI DURABILITATE ÎN CONTURAREA MICROREGIUNII TURISTICE CLISURA DUNĂRII

Conducător științific:

Prof. univ. dr. Cristian Braghină

Doctorand: [anonimizat]

2016

C U P R I N S

INTRODUCERE

Turismul României a contribuit în mod direct cu 10,7 mld lei (2,6 mld dolari/2,4 mld euro) la economia țării în 2014, echivalentul a 1,6% [anonimizat], conform World Travel&Tourism Council (WTTC).Contribuția directă a [anonimizat] 2,6% în 2015, menționa WTTC în raportul Impactul economic al turismului asupra României în 2015.

Valoarea va crește cu 3,8%/an în următorii 10 ani, atingând suma de 15,9 [anonimizat] 1,6% din PIB în 2025. Investițiile în turism în România au atins 10,8 mld lei in 2014, adică 7,3% [anonimizat] 8,4% în 2015.

Sectorul turistic al României a generat 205 000 locuri de muncă în 2014, cifra ce se așteaptă ca va crește cu 0,6% în acest an.

Indiscutabil,turismul ,[anonimizat],[anonimizat] a Turismului, în 2015, circa 800 de milioane de turiști internaționali (turiști care s-au cazat minim o noapte) [anonimizat] 2015, cu o creștere de peste 14 milioane turiști comparativ cu aceeași perioadă a [anonimizat] 4%.

Ultimul Raport al Consiliului Mondial al Turismului (WTTC)estimează o creștere de 5,4% a contribuției totale a turismului la PIB în 2016, urmată de o rată medie de creștere de 3,8% pe an până în 2024, la 50,8 miliarde lei.

[anonimizat],[anonimizat],[anonimizat] a destinației turistice.

[anonimizat]-[anonimizat],dorește ca prin turismul care a și generat-o,[anonimizat] ,[anonimizat],să genereze o revigorare a turismului ,o durabilitate în derularea actului turistic.

[anonimizat],[anonimizat],[anonimizat],[anonimizat].

Teza de doctorat cu TEMA….. își propune o diagnoză a [anonimizat],prin coordonarea principiilor turismului durabil va deveni o [anonimizat],[anonimizat],turistică,[anonimizat]-destinațiile turistice.

[anonimizat] de doctorat își propune să determine modul în care trebuie concepute produsele turistice specifice microregiunii clisurene pentru a respecta principiile sustenabilității.

Însăși perioada de realizare conceptuală a tezei de doctorat ”a prins” metamorfoze multiple de natură complexă:economică,naturală(canicula din vara anului 2015 care a direcționat un mare număr de turiști spre Clisură și litoralul românesc)socială,politică(succedarea a 2 Guverne,fiecare cu pachetul său de politici implementate în turism),metamorfoze care au bulversat bunele intenții aplicate deja în turismul românesc,cu consecințe pozitive manifestate în creșterea fluxului de turiști:

scăderea TVA-ului la (ian 2015)la pachetele turistice va ține mai mulți români în vacanțe în țară. Reamintim ca prin HG nr. 20/2015 legiuitorul modifica normele de aplicare cu privire la taxa pe valoarea adaugata pentru serviciile de cazare, extinzand procentul redus de TVA de 9% pentru toate serviciile de cazare,

Pentru turism, noul Cod Fiscal este ca un dar de la Dumnezeu, pentru că propune reducere de TVA la agenții și la alimentele de bază (ceea ce va ieftini mâncarea în stațiuni), și reduceri de CAS, care înseamnă că oamenii vor avea mai mulți bani. Dacă oamenii vor avea mai mulți bani în buzunar, o parte din ei se vor duce și pe turism“, este opinia conducerii ANAT.Ca efect direct, pachetele vor fi comercializate la prețuri mai scăzute, iar numărul turiștilor va crește cu circa 20%.

Legea Turismului,mult așteptată, care este acum în dezbatere publică,(pănă la aprobarea și intrarea sa în vigoare) reglementează organizarea, coordonarea și dezvoltarea turismului,domeniu de importanță strategică pentru economia națională a României precum și managementul

resurselor turistice în conformitate cu principiile competitivității, sustenabilității și dezvoltării durabile

Guvernul a aprobat, printr-o Hotărâre, norme de aplicare a legislației privind acordarea voucherelor de vacanță angajaților din sistemul privat și bugetar, completând și adaptând astfel normele de implementare cuprinse în Hotărârea Guvernului 215/2009, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Publicată în Monitorul Oficial legea Voucherelor de vacanță reprezintă un ajutor concret pentru turismul românesc ,oferindu-se ,de fapt,bonuri de valoare(circa 6 salarii medii,pentru fiecare bugetar), acordate persoanelor angajate din sistemul public și privat,beneficiul concret al Legii Voucherelor de Vacanță fiind estimat la numărul de 200.000 de turiști români ,cu mențiunea că în urmatorii 2 ani, efectele Legii Voucherelor de Vacanță ar crea o piață suplimentară de câteva sute de milioane de euro..

Și această speranță a revigorării turismului românesc a fost spulberată o dată cu realizarea Bugetului pe 2016,de către Guvernul tehnocrat,care a considerat, că acordarea acestora ar destabiliza bugetul…Nu știu câtă destabilizare va produce bugetului dar știu că destabilizarea se va produce,în primul rând,în turismul românesc!

Imaginea ”DNA-aturată” a ex-ministrului turismului,această instituție devenind poate cel mai „vizitat obiectiv turistic„ din țară,au adus grave prejudicii imaginii de țară,reflectată în scăderea investițiilor atât de vitale pentru infrastructura turistică,pentru construcția autostrăzilor atât de necesare deplasării turiștilor în timpi optimi,culminînd cu scoaterea Ministerului Turismului din lista ministerelor ….Apreciez ca imperativă înființarea unui Minister al Turismului,ca un semn real al imprtanței pe care o acordă Guvernul actual acestui domeniu,singurul de fapt,aducător de profit și de imagine României…

2015,a fost anul cel mai ”împlinit”în măsuri legislative ,dintre care adaug în completarea tabloului celor anterioare:

Constituirea Consiliul Consultativ în Turism, organism coordonator în domeniul turismului, subordonat Ministerului Economiei în component căruia intră Președintele Autorității Naționale pentru Turism, FPTR, ANAT, ANTREC, OPTBR, FIHR, HORECA, ANSTR și reprezentanți ai marilor lanțuri hoteliere.

Implementarea SIET (Sistemul informațional care ajută la obținerea de date statistice din turism).

Stabilirea Impozitului specific în turism..

Nu rămâne decât să sperăm la o”trezire„a celor care țin frâiele turismului românesc și să producă acel surplus de acțiune imperativă ,benefice derulării turismului în țara noastră,implicit și-n zona atât de dragă mie și multor practicanți ardenți ai fenomenului turistic,de calitate,durabil.

CAPITOLUL I-CONSIDERAȚII GENERALE, IPOTEZE DE CERCETARE, ISTORICUL CERCETĂRILOR, METODE DE CERCETARE

1.1.Considerații generale asupra temei

Teza de doctorat cu tema COMPETITIVITATE, IDENTITATE ȘI DURABILITATE ÎN CONTURAREA MICROREGIUNII TURISTICE CLISURA DUNĂRII este interdisciplinară, în acest sens , am apelat la specialiști din domeniul geografiei și al științelor economice, demers ce a presupus metode și instrumente de lucru caracteristice fiecărui domeniu, având drept scop o mai bună documentare a cercetării, colaborări cu ADR Oltenia pentru efectuarea unor analize având drept obiectiv principal cunoașterea ofertei turistice la nivel regional, analiza SWOT regional și indicarea principalelor axe strategice în dezvoltarea turistică a Regiunii de Sud-vest Oltenia,inclusiv a microregiunii turistice Clisura Dunării.

Avantajul colaborării rezidă în faptul că în loc de concurență, folosindu-se de atracțiile de tip diferit, se pot face pachete de programe comune mai bogate a căror atracție (atractivitate) turistică este mult mai mare decât oferta turistică omogenă individuală. Pachetele turistice complexe și complementare sunt, în conformitate cu noua viziune a cererii turistice, cele mai des accesate, ele oferind consumatorului de turism o multitudine de opțiuni ce pot atinge și satisface exigențele sale de gust.

Existența unui brand regional ar trebui să constituie baza și valoarea adăugată pentru toate acțiunile ulterioare de promovare turistică. Acesta ar trebui să fie constituit ca un element comun al posibilelor branduri locale cum ar fi călușul, zaibărul, vinurile de Drăgășani, vinurile de Segarcea, merele de Vâlcea, prazul, chipul lui Decebal de la Mraconia,pâinea în țest, ceramica de Horezu, costumele populare, folclorul oltenesc, festivalurile tipic clisurene,sculptura tradițională și cultă.

Pentru practicarea unui turism durabil și competitiv, regiunea de dezvoltare sud-vest Oltenia,Clisura Dunării,componentă geografică a Olteniei, fiind ,conform datelor statistice,microregiunea cu cel mai mare flux de turiști, trebuie să își schimbe viziunea și strategia actuală, axată, din nefericire pe ”export de turiști” într-o strategie ce-și dorește ”import de turiști”, ceea ce ar duce la o valoare adăugată considerabilă și,astfel, la crearea unor locuri de muncă, dezvoltându-se segmentul turistic din regiune.

Deși teza se bazează pe o analiză anterioară a competitivității destinațiilor turistice internaționale și românești, este foarte important să avem o imagine foarte clară asupra percepției factorilor de decizie despre competitivitatea microregiunii turistice Clisura Dunării, ca destinație turistică. Prin urmare, în această etapă s-a evaluat competitivitatea destinației pe baza unui sondaj la nivel regional, pentru:

Identificarea avantajelor comparative și competitive ale regiunii de studiu

Inventarierea resurselor turistice existente și a factorilor economici specifici ce influențează competitivitatea

Stabilirea punctelor slabe și a domeniilor unde sunt necesare progrese pentru a permite echipei proiectului să răspundă acestor deficiențe în mod corespunzător, cu exemple de bune practici din alte state/ regiuni.

Teza de doctorat,în faza finală oferă unele aspecte inovatoare prin prisma unui model de competitivitate turistică, care va oferi noi soluții pentru un management eficient al destinației turistice. Deși există mai multe mijloace de observare și previziune a evoluției unei destinații turistice, integrarea și implementarea lor de către actorii interesați nu este întotdeauna eficientă.

Teza își propune să acopere această deficiență, prin implicarea tuturor actorilor interesati în creșterea vizibilității destinației ca urmare implicită a determinării factorilor de competivitate regională, în paralel cu solicitarea unor forme de promovare turistică agresivă, ajungându-se la soluții (un model de competitivitate,viabil și aplicabil pentru o dezvoltare turistică durabilă) și out-put-uri (baza de date privind situația reală a destinației, creșterea numărului de turiști la nivelul regiunii și a vizibilității regionale,naționale și internaționale a destinației Oltenia

Teza de doctorat reprezintă o aplicație cu caracter inovator, considerându-se ca fiind începutul unei aplicații mai complexe, aceea de revigorare a turismului Olteniei, implicit cel din microregiunea turistică Clisura Dunării ,din necesitatea de a utiliza la maxim potențialul turistic – cel din zona țintă fiind unicat și cu o reală vocație cultural – turistică – dorim creșterea vizibilității sale naționale și internaționale, împreună cu toată sinergia pe care aceste relații și probleme identificate o antrenează în mai multe etape, și în mod global și integrat la toate nivelele: cel economic în care se va încerca o reechilibrare și revigorare a fluxurilor turistice spre și în destinația Clisura Dunării; cel administrativ în care vom identifica “punți” administrative comune interjudețene; cel cultural în care, împreună cu identitățile culturale, se vor multiplica reprezentările colective de tip regional: festivaluri, congrese, târguri de turism, evenimente.

Cercetarea de față reprezintă primul pas în analiza competitivității microregiunii turistice Clisura Dunării ca destinație turistică.

Stabilirea modelului de destinație turistică competitivă, ce implică și crearea unei strategii de dezvoltare turistică, va constitui punctul de plecare pentru o cercetare mai amplă,cuprinsă în teza de doctorat, care să analizeze importanța relativă a diferitelor dimensiuni ale competitivității (de exemplu, cât de importante sunt resursele turistice naturale și antropice comparativ cu ospitalitatea comunității locale, cât de importante sunt prețurile comparativ cu calitatea serviciilor), punând accent pe preferințele turiștilor și factorii care determină decizia de a călători și a alege o anumită destinație.

Impactul practic al tezei va rezulta și din strategia de marketing a destinației Clisura Dunării,întrucât destinația nu este un singur produs turistic, ci reprezintă un complex de produse turistice pentru care rolul central îl ocupă poziționarea (Stăncioiu, Mazilu, 2006).

În marketingul turistic regional, poziționarea, ca element al strategiei competitive, implică în primul rând, în cadrul produsului (pe lângă celelalte variabile ale mixului de marketing), elementele de identitate ale acestuia.

În acest context, auditul identității constituie primul pas în elaborarea unei strategii de marketing eficientă.Ca și resursă de marketing, identitatea regională trebuie analizată și evaluată prin prisma produselor și / sau serviciilor turistice oferite. Evaluarea lor trebuie să aibă, în primul rând, în vedere elementele de atractivitate ce se constituie în motivații principale pentru turiști.

Atractivitățile turistice identitare microregiunii turistice Clisura Dunării sunt: frumusețea naturală a peisajelor (munți, lacuri, păduri etc.), istoria și personajele celebre, zonele comerciale, atracțiile culturale, recreere și divertisment, arenele sportive, evenimente și ocazii, clădiri, monumente și ansambluri sculpturale, oamenii și alte atracții.

De fapt, această analiză (care în literatura de specialitate se numește ,,auditul atractivității’’) stă la baza stabilirii obiectivului de marketing regional și a programului de acțiuni din cadrul programului de marketing pentru regiunea respectivă.

În cadrul unei entități regionale, identitatea poate fi privită atît din punct de vedere geografic,cât și ca și instrument de concretizare al unui proces complex de planificare de marketing, ca și parte a procesului de marketing strategic și respectiv ca un program de marketing ce cuprinde, ca și orice alt program de marketing, analiza situației (prin prisma principalilor indicatori specifici ai activității turistice), stabilirea obiectivului / obiectivelor, dezvoltarea strategiei, programul de acțiuni (comunicare, marketing intern etc.), implementarea sau punerea în practică, evaluarea și controlul.Întreaga teză de doctorat a urmat acel șir logic al cercetării ,derulat analiti în 6 faze (fig.1):

Fig. 1. Modelul de cercetare propus în demersul științific de identificare și analiză a modelului de competitivitate Clisura Dunării

În cercetarea mea, am plecat de la următoarele ipoteze care urmează să fie confirmate în viitorul turismului clisurean:

Prin crearea și testarea unui model de destinație competitivă, vor fi identificate punctele slabe ale regiunii din punct de vedere turistic, care trebuie remediate; existența unui brand turistic regional va avea ca rezultat creșterea vizibilității naționale și internaționale a microregiunii Clisura Dunării ca destinație turistică.

Prin elaborarea unor programe și pachete turistice regionale comune, complexe și coerente, care să valorifice resursele turistice din întreaga regiune, și nu doar punctiform, la nivelul unei destinații turistice,unui oraș sau al unei zone, va crește numărul turiștilor, durata sejurului, și implicit încasările (directe și indirecte) din turism.

Tema aleasă este generoasă, permițând abordarea spațiului Clisurii dintr-o perspectivă aflată într-un accentuat trend ascendent, cea turistică, activitate în care se pun mari speranțe atât locuitorii zonei, de edilii așezărilor Clisurii Dunării ca și de forurile celor două județe – Caraș-Severin și Mehedinți – care administrează teritoriul clisurean, dar și de administrația Parcului Natural „Porțile de Fier”, care a fost recunoscut ca rezervație UNESCO în 2015 și prin Legea nr.5/2000 și delimitat prin Hotărârea de Guvern nr.230/2003, sediul său administrativ fiind stabilit în municipiul Orșova.

De asemenea, abordând această temă, am avut în vedere și accentuarea acelor valențe, care conferă personalitate și originalitate peisajului și monumentelor naturale de rară frumusețe ale acestui defileu, unicitatea sau raritatea unor valori tradițional-istorice ale sale, dar și oferta recreativă pe care malul stâng al fluviului și văile ori înălțimile sale le oferă turiștilor.Lucrarea am structurat-o, după cuvenita introducere,care oferă informații generale legate de motivația alegerii acestei teme generoase, pentru ca apoi, pe parcursul celor n capitole

COMPLETARE

Schematic,întreaga teză pornește de la o întrebare inițială: ”În ce mod se reflectă competitivitatea unei destinații turistice în dezvoltarea durabilă a regiunii?”,pentru ca pe tot parcursul ei,având 3 obiective(O1,O2,O3)și folosindu-mă de o metodologie și numeroase metode specifice geografiei turismului,să obțin,în final un model al competitivității turistice,specific destinației turistice Clisura Dunării.(vezi fig.2)

Fig.2-Etapele conceptuale ale tezei de doctorat

S-a insistat asupra dezvoltării de noi forme de turism / produse turistice inovative în care se vor implica și turiștii, în acest mod promovând, dar conservând tradițiile și modul de viață al colectivității locale, dezvoltarea unei strategii coerente, corespunzătoare celorlalte variabile ale mixului de marketing (preț, distribuție, promovare, personal, programare și parteneriat), cu accent pe îmbunătățirea mediului de acțiune în domeniul turismului prin inducerea nevoii de specializare a celor implicați în dezvoltarea fenomenului turistic și atragerea de noi investitori. Prin promovarea patrimoniului natural și cultural, bogăția resurselor turistice naturale și antropice, elementele de unicitate, se vor crea premisele dezvoltării infrastructurii locale legate de toate tipurile de turism practicate, insistând și pe industria mică meșteșugărească, gastronomie, tradiții și cultură populară, produse de care se vor bucura comunitățile locale, precum și grupuri dezavantajate din zona Olteniei.

Existența unui brand regional specific microregiunii Clisura Dunării ar trebui să constituie baza și valoarea adăugată pentru toate acțiunile ulterioare de promovare turistică. Acesta ar trebui să fie constituit ca un element comun al posibilelor branduri locale deja existente în Oltenia,cum ar fi călușul, zaibărul, vinurile de Drăgășani, vinurile de Segarcea, merele de Vâlcea, prazul, chipul lui Decebal de la Mraconia, pâinea în țest, ceramica de Horezu, costumele populare, folclorul oltenesc, sculptura tradițională și cultă.

Eforturile de marketing în domeniul turismului trebuie îndreptate spre identificarea elementelor de atractivitate și creatoare de identitate la orice nivel (național, zonal, regional sau local) în care factorii emoționali sunt preponderenți în alegerea unei destinații și se pot constitui în motivații principale pentru formele de turism alese și preferate de turiștii din lumea întreagă. Toate acestea trebuie ordonate în cadrul unui proces de planificare de marketing, cu obiectiv bine stabilit și cu acțiuni promoționale ce evidențiază, încă o dată, specificul locului respectiv.

Pentru a clădi un avantaj competitiv în concurența sa cu alte entități, administrația publică locală și industria de turism din Oltenia, trebuie să lucreze împreună pentru a alege și a se concentra pe acele priorități cu potențial ridicat de întărire a economiei locale.

Acest demers științific intenționează să stabilească împreună cu actorii cheie implicați în industria turistică locală și prin extensie regională, direcții strategice ce vor poziționa turismul în specific microregiunii Clisura Dunării în regiunea Oltenia astfel încât să genereze valoare adăugată, un plus valoric inerent unei revitalizări economice, sociale și cultural-artistice (revitalizări urbane, regenerări urbane), prin construirea unui avantaj competitiv pe piețe țintă.

Oferta turistică diferită din zonele și județele regiunii contribuie în mod complementar și armonios la oferta regiunii din punct de vedere turistic. Pe viitor trebuie pus un accent mai mare pe elaborarea unor programe comune, complexe și coerente, și pe dezvoltarea atracțiilor turistice în comun, chiar de tip circuit regional,ca turiștii sosiți în zonă să poată cunoaște o sferă cât mai largă a bogatei oferte turistice din destinațiile atinse prin programe bine organizate, complementare și atent coordonate, crescând prin aceasta timpul lor de ședere(sejurul) și încasările provenite din turism,dat fiind că se preconizează de către Primăria Craiova, devenirea Craiovei,în 2021 în postura onorantă de ”capitală europeană”(dorind deja prin acest program european să fie inclusă în circuit și Clisura Dunării și atracțiile brâncușiene,fără decare,craiova ar pierde sin șanse!).

Avantajul colaborării rezidă în faptul că în loc de concurență, folosindu-se de atracțiile de tip diferit, se pot face pachete de programe commune mai bogate a căror atracție (atractivitate) turistică este mult mai mare decât oferta turistică omogenă individuală.

Pachetele turistice complexe și complementare sunt, în conformitate cu noua viziune a cererii turistice, cele mai des accesate, ele oferind consumatorului de turism o multitudine de opțiuni ce pot atinge și satisface exigențele sale de gust.

1.2.Obiective și ipoteze de lucru

Pentru practicarea unui turism modern, regiunea de dezvoltare sud-vest Oltenia trebuie să își schimbe viziunea și strategia actuală, axată, din nefericire pe ”export de turiști” într-o strategie ce-și dorește ”import de turiști”, ceea ce ar duce la o valoare adăugată considerabilă și,astfel, la crearea unor locuri de muncă, dezvoltându-se segmentul turistic din regiune. Excepție de la acest nefericit aspect al exportului de turiști din Oltenia,rămâne Clisura Dunării.

Scopul general al unei strategii privind competitivitatea destinației turistice Clisura Dunării îl reprezintă creșterea standardului de viață, dezvoltarea și competitivitatea fiind considerate cei mai importanți parametri pentru progresul economic.

Dezvoltarea implică creșterea locurilor de muncă din turism, a producției, investițiilor, în timp ce competitivitatea se referă la o creștere salarială, eficacitatea investițiilor, sustenabilitate, și, în principal productivitate. Acest demers are ca scop creșterea economică durabilă și îmbunătățirea standardului de viață al populației ca urmare a dezvoltării competitivității economiei regionale in contextul provocarilor mondiale (globalizarea economiei, deschiderea piețelor internaționale, schimbarile tehnologice rapide), provocari ce trebuie sa fie transformate în oportunități de către economia românească.

Teza de doctorat și-a propus următoarele obiective strategice:

1. elaborarea și testarea unui model de competitivitate a destinației turistice Clisura Dunării. Acest model va evalua atât resursele turistice existente, cât și factorii economici specifici ce influențează competitivitatea unei destinații turistice.

2. crearea unui concept de imagine și mesaj de promovare a microregiunii prin:

Crearea și promovarea brandului turistic regional: introducerea unor noi elemente de promovare, diversificarea materialelor promoționale generale și diseminarea instrumentelor promoționale prin evenimente naționale și internaționale specifice cercetării universitare.

sprijinirea cadrelor didactice, a studenților masteranzi și doctoranzi în dezvoltarea de programe de cercetare pe domeniul modelelor de competitivitate în turism;

3. o mai bună recunoaștere națională și internațională a Clisurii Dunării, în plan turistic regional ,transfrontalier și internațional:

Creșterea competitivității economice prin îmbunatățirea imaginii destinației clisurene, promovand resursele turistice

creșterea interesului pentru Clisura Dunării ca destinație turistică și dezvoltarea și consolidarea turismului intern prin susținerea promovării produselor turistice regionale și a activităților de marketing specifice.

Promovarea produselor turistice inovative și a activităților de marketing specifice menite să dezvolte și să consolideze turismul intern. Scopul acestei operațiuni este de dezvoltare a conceptului de recreere turistică în interiorul regiunii, creșterea practicii și frecvenței vacanțelor petrecute în Clisură. Stimularea activității de cercetare-dezvoltare-inovare prin promovarea utilizării TIC în producția și marketingul unor pachete turistice integrate;

1.3. Metodologia de cercetare

Pentru atingerea obiectivelor, am parcurs trei etape, și anume:

adoptarea și adaptarea unui Model al competitivității destinației turistice

Acest model va sintetiza principalele componente ale competitivității subliniate în literatura de specialitate, punând accent pe particularitățile impuse de destinațiile turistice.

întocmirea și completarea unui chestionar de către părțile interesate (autoritățile locale și regionale, touroperatorii, reprezentanții IMM-urilor in turism, reprezentanți ai comunităților locale), pentru a obține date cu privire la competitivitatea Olteniei ca destinație turistică și a microregiunii Clisura Dunării(Studiului prezent i s-au aplicat 2 chestionare-vezi Anexa 1 și Anexa 2).

Plecând de la modelul teoretic al competitivității destinației turistice, am realizat un studiu de percepție pentru a determina competitivitatea microregiunii Clisura Dunării ca destinație turistică. Conform practicilor internaționale (Faulkner et al., 1999; Gomezelj and Mihalič, 2008; Enright and Newton, 2004, 2005; Crouch, 2010), persoanele intervievate vor fi specialiști din cadrul sectorului turistic, furnizori de servicii turistice (sectorul turistic, autorități, cercetători și absolvenți de studii de specialitate) întrucât prezintă mai multe avantaje și beneficii pentru studiul de față. Cunoștințele lor amănunțite despre întreg portofoliul de resurse turistice, management și competitivitate pot fi folosite pentru a evalua mai bine destinația turistică.

3. crearea unui set de indicatori pentru evaluarea competitivității turistice a microregiunii Clisura Dunării pe baza studierii bibliografiei internaționale, pentru a identifica domeniile unde sunt necesare progrese/ îmbunătățiri pentru creșterea competitivității și în general punctele slabe ale industriei turismului.

Avantajul unui astfel de model este dat de faptul că permite o monitorizare a evoluției unei destinații din punct de vedere al competitivității, fiind o radiografie fidelă a situației pentru diverse perioade de timp.

Metodologie – ce metode și tehnici vor fi utilizate, aspecte interdisciplinare

În cercetarea geografică, se recurge de regulă la mai multe metode concomitent. Orice cercetător trebuie să evite dependența prea mare de tehnicile și instrumentele folosite sau, o atenție exagerată acordată rigorii metodologice care pot inhiba imaginația ori pot oculta chestiunile fundamentale.

Dintre metodele științifice cel mai frecvent utilizate în geografia turistică voi utiliza:

Metoda observației – este specifică geografiei și ajută la formarea unei impresii cât mai aproape de adevăr asupra elementelor ce compun această zonă.

Această metodă constă în contemplarea organizată, metodică și selectivă a unui grup de fenomene, ce ajută la acumularea de elemente cantitative și calitative:

Metoda analizei constă într-o diagnoza detaliată a tuturor componentelor turismului ca activitate socio-economică ( resurse turistice, forme de turism, servicii turistice, fluxuri turistice) retrospectiv și prospectiv.

Metodele de obținere a informației statistice utilizate sunt:

datele statistice obținute de la Direcția Județeană Mehedinți,folosirea TEMPO-Online

Interviul este o tehnică de introspecție ,utilizat sub multiple forme:

-interviul liber( invidual sau de grup) utilizat într-o fază preliminară a studiului

-interviul tematic(liber sau ordonat) metoda de lucru principală la care apelează anchetele pe teren

Metoda anchetei (sondaj de opinie) – presupune alegerea unui eșantion reprezentativ, colectarea informațiilor statistice referitoare la eșantionul ales, centralizarea, prelucrarea și intrepretarea informațiilor.

Metoda istorică – oferă posibilittea completării cercetării fenomenelor și proceselor economico-geografice în desfășurarea lor temporală.

Metoda statistico-matematică – oferă posibilitatea cunoașterii fenomenelor economico-geografice prin analize cantitative de detaliu. Este evident că, în etapa actuală, geografia face uz pe scară largă de metoda statistico-matematică, pentru înregistrarea, prelucrarea și generalizarea uui volum imens de date strânse în diferite etape ale desfășurării feomenelor și proceselor economico-geografice, compararea acestora, folosirea tehnicilor moderne de calcul.

Metoda cartografică – este metoda prin care obiectele cercetate sunt reprezentate pe o hartă sau glob geografic. Harta redă, într-o formă sintetică, o multitudine de informații economico-geografice, ușor accesibile (hărți ale agriculturii, industriei, transporturilor, turismului, schimburilor economice, etc.)

Metoda comparativă constă în compararea diverselor fapte de același gen pentru a descoperi asemănările și deosebirile între ele, relațiile dintre fapte, precum și a unor legi.

Metoda chestionarului,un instrument valoros în cercetarea pieței turistice în scopul culegerii unor informații cantitative și calitative legate de aspecte de interes ale prezentei teze(Anexa 1 și 2).

Metoda lui Butler, un model de analiză pentru prognoza situației unei destinații turistice, (1980) TALC (Tourism Area Life Cycle),utilizat pentru destinașia turistică Clisura Dunării.

1.4. Istoricul cercetărilor

Turismul, apărut în zona Clisurii Dunării încă din antichitate prin trecerile obligatorii ale celor care veneau din întregul Imperiu Roman la Băile sacre ale lui Hercules (actualele Băi Herculane) prin punctul vamal de la antica Diernă (Orșova de azi) , el fiind din nou amintit ca activitate specifică, de vizitare a unor locuri pitorești și istorice, chiar de pescuit într-un caz la care a participat împăratul Austriei16, a cunoscut o dezvoltare tot mai accentuată în ultimul sfert al veacului al XIX-lea, când obiectivele principale de vizitat erau Cazanele Dunării, împrejurimile Orșovei și insula Ada Kaleh.

O perioadă de creștere a numărului turiștilor spre cele două obiective – Cazanele și insula Ada Kaleh(fig.3),strămutată în 1968 ăn insula Șimian, ca urmare a construirii Hidrocentralei de la Porțile de Fier, (ANEXA 5)– care soseau pe calea apei, căile rutiere mai cu seamă din stațiunea Băile Herculane, a fost cea interbelică.

Fig. 3-Gravură Insula Ada-Kaleh în Muzeul Porțile de Fier

Cândva, pe Dunăre, la 4 km mai sus de Porțile de Fier, între Carpați și Balcani, străjuită la nord de Muntele Alion și un braț al Domogledului, iar la sud de Muntele Tekija, din marele lanț al Balcanilor, se afla Insula Ada-Kaleh.

Chiar dacă insula a avut o suprafață de aproximativ 47,5 ha, având o lungime de 1750 m și o lățime de 500 m, pentru poziția ei strategică în mijlocul apelor Dunării, ea a fost disputată pe rând, în trecut de Imperiul Otoman și Imperiul Austro-Ungar. Când aceasta nu a mai avut rol militar a atras în continuare atenția prin pitorescul ei și al comunității turco-musulmane ce o locuia. Asemuită de vizitatori unui imens coș cu flori ce plutește pe apele Dunării, Insula Ada-Kaleh mai ales în secolul al XX-lea a fost un atractiv obiectiv turistic. Totul atrăgea pe vizitator de la barcagiul cu fes roșu și ciucur negru la catacombele sau ruinele cetății ce a dat și denumirea Ada-Kaleh – Insula Cetății, femeile care încă mai purtau feregeaua, geamia-lăcașul de cult, bazarul de pe polițele căruia te îmbiau renumitele dulcețuri de trandafiri și smochine, puteai să-ți cumperi o amintire sau țigări Ada-Kaleh produse pe insulă până la melodie despre frumoasa Aișe. Exista un ambient cultural, se poate vorbi și despre un folclor ada-kalez. Mustafa Uzeir în articolul "Un paradis pierdut", publicat în revista "Răstimp" (nr. 3/2002), pe lângă date biografice, comunică statistici și obiceiuri, din care cel numit Hidrelez sau sărbătoarea deșteptării viețuitoarelor și viitorului fecioarelor era un obicei echivalent Dragobetelui la români. Sărbătoarea se organiza cu mult fast oriental în pădurea Alionului. Ghizela Sulițeanu, cercetând genurile muzicale din Ada-Kaleh pentru "Atlasul Complex Porțile de Fier", constata o evoluție față de folclorul turcesc din Dobrogea (la rându-i cu alte influențe), cel de aici modernizat prin renunțarea la unele restricții muzicale impuse de religia musulmană. Pe lângă dansul spectacular, executat de profesioniști numiți Kocekleri, aduși de la Vidin, exista și dansul amatorist, executat de localnici la zaiafeturi, acompaniați de instrumente orientale specifice: dairea (la care cântau și femeile), damburca, zeli-mașa. O colecție reprezentativă pentru ambientul și istoricul insulei se află la Muzeul Regiunii Porților de Fier, colecție ce s-a constituit din timpul strămutării populației din insulă. Cuprinde peste 1000 de piese, organizate, catalogate, o monografie a fondului Ada-Kaleh fiind realizată de Varvara Măneanu în vederea publicării acesteia. Chiar și arheologul C.S. Nicolăescu-Plopșor "visa lucid" când spunea: Se va realiza o operă arhitectonică de un gen cu totul deosebit, neabordat până în prezent în țara noastră. O serie de monumente din toată zona Porților de Fir vor fi salvate prin strămutarea lor în cadrul unui Complex Muzeal ce se va construi pe insula Șimian…Cetatea medievală din insulă era consfințită patrimonial de UNESCO. S-au primit și bani pentru strămutarea ei…

Prima etapă în care putem vorbi de un turism de masă a fost cea a anilor de după 1966, când construirea Hidrocentralei „Porțile de Fier” și apoi acest obiectiv industrial aparte, a atras numeroși turiști din țară, chiar dacă turismul dunărean a fost staționat pe criterii politice (trecerile de frontieră spre fosta Jugoslavie) iar insula Ada Kaleh a dispărut în adâncul lacului de acumulare.

A fost o activitate scăzută în ultimul deceniu al secolului XX și reluată abia începând cu anii 2000, atracția naturală fiind sporită de realizarea chipului lui Decebal tăiat în stânca de la Mraconea, de revitalizarea croazierelor pe lacul de acumulare cu plecare din Orșova, dar și de reluarea unui intens turism fluvial cu nave moderne destinate croazierei, care efectuau excursii pe diferite itinerare, toate străbătând Clisura Dunării.

Studii și cercetări despre Clisura Dunării întălnim chiar în preocupările istoricului grec Herodot subliniază prezența albocensilor una din cele 15 seminții ale dacilor dar și învățătorul Alexandru MOISI, preia și argumentează(existența unor monede,obiecte casnice și cetățile dacice) ideea continuității dacilor în acest spațiu,în lucrarea “Monografia ținutului Clisura” ( Oravița,1934). De menționat că monedele au fost datate pe timpul lui Filip și Alexandru cel Mare,mărturii de o inestimabilă valoare, prezente în spațiul muzeal european ,ci nu românesc,cum ar fi normal…

Fig.4 Harta descoperirilor arheologice(Sursa:http://www.daciajurnal.ro/poze/58/18/1_1.jpg)

Mențiuni legate de acest areal au fost aduse și de istoricul venețian Francesco GRISELINI(1717-1783) și profesorul de istorie Voin STANCOVICI, din Pojejena, autorul unei Harți arheologice a Clisurii Dunării în anul 1999 (Fig.4),de asemenea,istoricul și arheologul Vasile BORONEANȚ (n.28-decembrie 1930), cu însemnate contribuții la cercetările efectuate în Clisura Dunării. Este bine cunoscut faptul că o serie întreagă de evenimente istorice sau aspecte cu caracter istoric constituie un domeniu larg de interes și atracție turistică. Este vorba de sectorul istoric al resurselor antropice reprezentat printr-o mare varietate de elemente ce alcătuiesc patrimoniul istoric al unei națiuni sau în cazul de față al unei zone.

Asupra istoriei zonei s-au scris un număr impresionant de lucrări cu caracter stiințific care au avut în vedere toate aspectele locuirii acestor zone.

Conform acestor lucrări urme de locuire au fost găsite la Schela Cladovei, Gura Văii, Drobeta Turnu Severin etc și au fost datate ca aparținând tuturor perioadelor până în epoca de fier.

Una dintre cele mai importante perioade istorice a zonei, ce în prezent are implicații turistice prin ceea ce a consemnat, este epoca romană. Zona a intrat în ”atenția” romanilor în anii 33- 34 e.n., când Imperiul Roman se întindea dinspre sud până la Dunăre.

Dunărea constituia un obstacol pe care romanii și-au propus să-l înlăture reușind pe baza proiectului elaborat de arhitectul Apollodor din Damasc, să contruiască un pod peste fluviu. Astfel „Podul lui Traian” a fost construit într-un timp record, între 103-105. Tot în acestă perioadă au mai fost contruite o serie de castre dintre care cele mai importante erau Egeta și Drobeta de la capetele podului. Imediat după construirea podului, Traian trece Dunărea cu o armată numeroasă și în urma razboiului din 105-106 asediază Sarmisegetusa, înfrânge pe Decebal și cucerește Dacia. După cucerirea Daciei, Traian trece la organizarea acestei noi provincii romane, Dacia Augusti, și la dezvoltarea ei sub toate aspectele. Astfel între 107-109 se construiește drumul Drobeta – Dierna- Tibiscum (Caransebeș) ce urmărește valea Dunării și pe cea a Cernei străbătând o bună parte a zonei „Porțile de Fier”.

Istoria ulterioară a zonei este legată de rolul și evoluția câtorva puncte strategice de origine romană, și anume: Drobeta (actualul oraș Drobeta Turnu Severin), Dierna (Orșova), dar și alte fortificații romane presărate peste toată zona (Gura Văii, Cerneți, Malovăț etc).

După retragerea romană a urmat o alternanță de perioade de decădere și înflorire, dar, în ansamblu, zona nu a avut probleme majore în fața presiunilor crescânde ale popoarelor migratoare.Drobeta dispare după 560, Orșova a supraviețuit mai mult deși trecând prin substanțiale transformări. O semnificație de altă factură o capătă perioada feudală, de după secolul X, când zona era organizată sub forma unui voievodat. În acestă perioadă maghiarii au construit o fortificație lângă fosta Drobeta; este vorba despre Cetatea Severinului (denumire provenită de la Turnul lui Sever) care nu reprezenta altceva decât un punct strategic major de apărare a graniței. Cetatea a avut timp de secole un rol militar, pe când Orșova unul economic.

Urmează o perioadă zbuciumată, zona suferind numeroase schimbări, trecând de la o stăpânire la alta (otomană, austro-ungară, rusească etc)

Istoricul grec Herodot descrie că aici ,în Clisura Dunării,trăiau albocensii una din cele 15 seminții ale dacilor.

Gheorghe Popovic,în lucrarea sa :Ghid Turistic-Banatul Montan(Editura Tim,Reșița), acordă un generos spațiu Zonei Clisurii menționând că : Zona turistică CLISURA DUNĂRII este „vestitorul” turismului din Banat  și cuprinde cel mai lung și mai frumos defileu din Europa – Defileul Dunării (135 km), de la Baziaș și până la barajul Lacului de acumulare „Porțile de Fier” (Gura Văii), construit în perioada 1964-1971.”autorul împărțind teritoriul clisurean în :Zona Clisurii de Sus și zona Clisurii de jos.

Este primul loc de unde Dunărea vă va surprinde prin culoarea galben-verzuie a apelor sale,pe care numai scriitorul Jules Verne a intuit-o în romanul său postum cu titlul original “Le beau Danube jaune”, în limba română “Frumoasa Dunăre galbenă”.

Dacă la Viena, Dunărea este albastră ,în Clisura Dunării ea poartă “ unde blonde”cu irizații verzui și argintii, care te duc cu gândul la “truda”fluviului de a străpunge calcarele jurasice și cretacice ale Carpaților, la începutul perioadei cuaternare. “În acele vremuri, Carpații se legau cu munții de peste Dunăre, din Serbia, într-un șir continuu. [Birou V.,1982].Așa s-a născut Dunărea, deschizând “ chei” ale Porților de Fier întinse de la Buziaș (70 m altitudine ) la Gura Văii (45 m altitudine) și formând Clisura Dunării cu cataracte,praguri și stânci izolate,defileu șerpuitor și sălbatic care a legat Lacul Panonic aflat la vest și Lacul Getic de la est, lac ce se întindea pe actualul teritoriu al Bărăganului până în Marea Neagră.

“Cine au fost cei dintâi navigatori pe Dunăre nu se știe.Legenda clasică povestește că argonauții s-au încumetat și pe aici în căutarea lânei de aur.Romanii,ca să o poată stăpâni, au croit drum pe malul drept de-a lungul ei, în multe locuri deaspura apei, atârnat pe grinzi înfipte în peretele de stâncă.Tot ei sapa și primul canal navigabil la Porțile de Fier (pe vremea lui Traian în dreptul localității sabre Sip).Turcii au ridicat bastioane ca să aibă sprijin împotriva cetăților de pe malul stâng. În secolul al XVIII-lea, istoria se schimbă,austriecii fortifică țărmul pe malul stâng împotriva turcilor.Încă un secol și se taie drumul grandiose de pe malul stâng între Baziaș și Orșova (1834-1837).Iar la sfârșitul secolului, guvernul maghiar, cu bani nemțești și cu muncă romanească, execută regularea albiei până la Turnu-Severin.(…)Pentru ca vaporul să poată trece cu siguranța de azi, s-au explodat câteva sute de mii de metri cubi de stâncă și de pe fund și de pe margini, s-au construit în aăa baraje uriașe și s-au taiat canale kilometrice, unde apa nu avea adâncimea necesară navigației.”[Birou V.,1982].

Al doilea canal navigabil de la Porțile de Fier a fost inaugurat în 15/27 septembrie 1896 dupa ce lucrarile la canal începute in 1891 s-au terminat in 1885.

Canalul prevazut cu două diguri de piatră a avut lungimea de 2200 metri și lățime de 80 metri.Adâncimea canalului a fost calculată sa fie de minim 2 metri pentru a permite navigația și atunci când apele scădeau.

La ceremonia de inaugurare au participat împaratul Austro Ungariei, Franz Iosef, regele Carol I al României și regele Alexandru I al Serbiei.Evenimentul a fost marcat printr-o medalie jubiliară care pe o față îi prezinta și pe cei trei suverani, iar pe reversul medaliei se află scrisă data întâlnirii.

De sute de ani acest ținut bănățean plin de farmec natural, dar și de istorie i se spune “Clisura Dunării”.

Ca zonă turistică, Clisura Dunării se întinde de la Baziaș până la Orșova.Este spațiul dunărean dintre gura de vărsare a Nerei (km 1075 fluvial) și gura de vărsare a Cernei (km 955 fluvial ) pe o distanță de 120 km.

Etimologic, cuvântul „clisură” provine din cuvântul „clis”care inseamna cheie pe grecește, așa cum afirma unul dintre cei mai apropiați cercetători ai Clisurii Dunării, prof. Alexandru Moisi [Mosi A., 1934].Denumirea metaforică este una potrivită, întrucât se poate spune că, dintotdeauna, defileul Dunării a fost cheia Apusului față de Orient.Mai mult, „numirea este nimerită,întrucât atât la intrare, cât și la ieșire din strâmtoare, valea are o asemănare perfectă a unei chei grandioase.”[Moisi A.,1934].

În sens restrâns,Clisura Dunării este valea îngustă a Dunării de la Babacâi până la Tabula Traiana, împarțindu-se în două părți:Clisura de Sus, de la Babacâi până la hotarul dintre județele Caraș-Severin și Mehedinți, în apropierea cataractei Greben, și Clisura de Jos, de la Greben la Tabula Traiana.

După intervenția „omului” dornic de mărire, prin construcția barajului Porțile de Fier, natura și-a reluat în mâini stăpânirea salbatică asupra Clisurii Dunării.

„Dunărea se scurge fără întoarcere asemenea nisipului prin clepsidra timpului.Mereu alte ape trec prin fața noastră în irepetabile clipe,creând senzația stranie că timpul a devenit material,întruchipându-se în unde.”[Meila M., 1912].

Frumusețea sălbatică,fără seamân a priveliștilor clisurene este dată și de scurgerea apelor Dunării prin cele 5 chei ale Clisurii,care se închid și se deschid printr-o alternanță de îngustări și depresiuni:

Îngustarea Baziaș – Divici (8 km), urmată de o depresiune largă la Modova Veche (27 km);

Îngustarea Coronini – Alibeg (6,2 km) si depresiunea Sichevița (Gornea) – Liubcova (17 km);

Îngustarea Berzasca-Greben (18 km) și lărgirea lungă Greben – Plavisevita (25 km);

Cazanele Mici (3,6 km) cu depresiunea Ogradena – Orșova (10 km).

Cazanele Mari (4 km).

Și cunoscutul romancier de literatură Science Fiction,Jules Verne(1828-1905),aduce mărturii valoroase legate de anumite areale din Clisură în 5 din cele 65 de romane ale sale.Astfel,enigmatica Dunăre Galbenă ,este prezentă în lucrările sale,publicate postum(1908) :Frumoasa Dunăre Galbenă sau Pilotul de pe Dunăre.

Dacă la Viena, Dunărea este albastră ,în Clisura Dunării ea poartă “ unde blonde”cu irizații verzui și argintii, care te duc cu gândul la “truda”fluviului de a străpunge calcarele jurasice și cretacice ale Carpaților, la începutul perioadei cuaternare. “În acele vremuri, Carpații se legau cu munții de peste Dunăre, din Serbia, într-un șir continuu. [Birou V.,1982].Așa s-a născut Dunărea, deschizând “ chei” ale Porților de Fier întinse de la Buziaș (70 m altitudine ) la Gura Văii (45 m altitudine) și formând Clisura Dunării cu cataracte,praguri și stânci izolate,defileu șerpuitor și sălbatic care a legat Lacul Panonic aflat la vest și Lacul Getic de la est, lac ce se întindea pe actualul teritoriu al Bărăganului până în Marea Neagră”.

Zona studiată a fost și subiectul a numeroase aspecte interesante abordate de lucrări de licență ale facultăților de Geografia Turismului din țară.

Există și foarte multe Teze de doctorat,care abordează diferite elemente de analiză geografică cuprinse în spațiul Clisurii,Defileului Dunării sau Parcului Porțile de Fier,amintesc:Impactul modificării utilizării terenurilor asupra dinamicii peisajului, în Parcul Natural Porțile de Fier,Universitatea din București, Facultatea de Geografie, 2001, Autor : Gabriela Manea, Conducător științific : prof. univ. dr. Nicolae Popescu,Defileul Dunării(sectorul Baziaț-Eșelnița)Structurile habitatutului rural și economia rurală,Universitatea din București, Facultatea de Geografie, 2004,Autor :Costela Iordache,Coordonator științific :prof.univ.dr.Ion Velcea,Zona turistică Porțile de Fier – Analiză geografică, Universitatea din București, Facultatea de Geografie, 2004. Autor : Daniela Dumbrăveanu. Conducător științific : prof. univ. dr. Valeria Velcea.Alte aspecte ,precum biodiversitatea sau starea ecosistemelor specifice spațiului analizat sunt tratate în tezele:Potențialul geoecologic al ecosistemelor acvatice din Parcul Natural Porțile de Fier, cu privire specială asupra râurilor tributare direct Dunării. Universitatea din București, Facultatea de Geografie, 2005. Autor : Tetelea Cristian. Conducător științific : Maria Pătroescu,Metode de analiză a distribuției areal-geografice a țestoasei lui Hermann (Testudo hermanni Gmelin, 1789) în România. Studiu de caz: Parcul Natural Porțile de Fier. Universitatea din București. Facultatea de Geografie, 2007. Autor: Laurentiu Rozylowicz. Conducător stiințific: prof.univ.dr.Maria Pătroescu,Impactul activităților antropice asupra componentelor mediului, în Culoarul Dunării între Orșova și Ostrovul Mare Universitatea din București, Facultatea de Geografie, 2000, Autor : Matei Elena, Conducător științific : Popescu Nicolae.Turismul durabil sau ecoturismul este supus analizei în lucrarea:Ecoturismul în Parcul Natural Porțile de Fier.Planificare și dezvoltare turistică,Universitatea din Oradea,Facultatea de Geografia Turismului,2013,Autor:Boengiu Valentina, Conducător științific: prof.univ.dr:Martin Olaru.

O teză de doctorat cu tematică interesantă este Raportul imagine turistică-imagine urbană în municipiul Craiova, Universitatea din București, Facultatea de Geografie, 2013. Autor : Bădiță Amalia,Conducător științific :Ianoș Ioan.

CAPITOLUL II

COORDONATE SPAȚIO-TEMPORALE ALE MICRO-DESTINAȚIEI TURISTICE CLISURA DUNĂRII

2.1. Așezarea geografică și limitele

Clisura Dunării ,un teritoriu geo-istoric complex,cu interpretări științifice multiple și controversate legate de limitele sale fizico-geografice are conform drept limite,în vest intrarea Dunării pe teritoriul României la Baziaș și până la Gura Văii (în est ),după unii sau până la ieșirea Dunării din așa-zisele Cazane.

Defileul Dunării, este apreciat unanim în lucrările de sorginte geografică drept o dispunere de bazinete și alte defilee în sectorul transversal al văii Dunării.

Conform DEX CLISÚRĂ, s. f. Sector de vale îngustă, de tip cheie, în defileul Dunării, sculptat în calcar și roci cristaline”, Clisura Dunării în România i se mai spune și pur și simplu Defileul Dunării, denumire incompletă căci Dunărea a mai creat și prin alte părți, în amonte (Austria, Germania), străpungeri prin lanțuri muntoase.

O altă denumire este "zona Porțile de Fier", iar acest nume s-a încetățenit încă din Evul Mediu, căci tot astfel sună și denumirea zonei în maghiară (Vaskapu), germană (Eisernes Tor) și chiar în turcă (Demirkapi). Ori trebuie menționat că există în Europa încă multe alte "Porți de Fier", iar Balcanii sunt plini de "clisuri".

Delimitarea Clisurii este foarte controversată,astfel,numeroși cercetători suprapun această unitate geografică peste Defileul Dunării,existând opinii diferite în ceeea ce privesc limitele acesteia(vezi cele 3 variante de delimitate ale Clisurii Dunării (Fig.5 și 6)

Fig.5.Variante ale delimitării Clisurii Dunării în literatura de specialitate

Fig.6.Poziționarea Clisurii(Moldova Nouă-Gura-Văii)

Clisura Dunarii (sau Defileul Dunarii) este cuprinsă între Moldova Noua și Gura Văii, partea cea mai pitorească constituind-o Orșova și "Cazanele Dunarii", situate pe raza localităților Eșelnița și Dubova.

"Cazanele" sunt împărțite – venind dinspre Orșova – în Cazanele Mici (pe raza Eșelniței), în mijlocul acestora deschizându-se pitoreasca vale a Mraconiei, dominată de bustul săpat în stâncă al regelui dac Decebal, și Cazanele Mari, dincolo de Golful Dubovei, dominate de înalțimile Ciucărului Mare.

Clisura Dunării, zona cuprinsă de la Baziaș până la Gura Văii (fig 7), după unii, sau până la ieșirea Dunării din așa-zisele Cazane este suprapusă peste defileul Dunării, un amalgam de defilee,depresiuni și numeroase bazinete în sectorul transversal al văii Dunării.

Fig 7.Clisura Dunării (Baziaș –Gura Văii) poziționare pe harta României

Cazanele Dunarii sunt o porțiune din cursul Dunării, în dreptul județului Mehedinți, pe bucata de graniță naturală româno-sărbă. O denumire alternativă ar fi aceea de Chei, știm cu toții cât de spectaculoase sunt cheilor râurilor din România. Vorbind însă de un fluviu, termenul Cazane este și mai potrivit pentru a exprima impresia pe care o produce acest defileu al Dunării turistului, zona fiind de altfel declarată drept monument al naturii recunoscut de către oficialitățile europene în domeniu.

Clisura, în schimb, devenită toponim, se desfășoară de la Valea Dunării începând de la vărsarea râului Nera în Dunăre(în apropiere de satul Socol de pe malul românesc și satul sîrbesc Stara Palanka), până la Orșova.

Vestigiile și așezările geto-dacice de la Divici, Pojejena, Coronini, Gornea și Liubcova sau cele de la Berzasca și Coronini dar și cele din peștera Veterani, considerată drept ,sanctuarul lui Zamolxis, zeul național al dacilor (Gino Lupi).

2.2. Prezentare generală Clisura Dunării

Clisura Dunării sau Defileul Dunării (în sârbă Banatska Klisura, Банатска Клисура),acest ținut de un farmec aparte, delimitat la vest de râul Nera și la est de râul Cerna, la Cazanele Dunării, este numit de localnici „Clisura Dunării”(fig.8).

Fig.8.Harta administrativă a Clisurii Dunării

Apele fluviului au săpat în granit și calcar acest spectaculos defileu cu bazine depresionare și sectoare înguste , format în apropierea localității Dubova din Cazanele Mari (3,8 km), și după Golful Dubova, Dunărea curge prin Cazanele Mici pe o lungime de 3,6 km.

Defileul Dunării cuprinde un mozaic etnic,totuși românii sunt majoritari ,urmați de sârbi(Socol, Pojejena și Svinița, cehi, ( Gârnic, Bigăr și Eibenthal)și un număr deloc de neglijat de germani , în Orșova.

După desele cuceriri și recuceriri reciproce turco-austriece (sec. XVII-XVII), regiunea Defileului Dunării a fost organizată pînă la finele Primului Război Mondial ca Frontierei militare bănățene (fig.9) și era împărțită în sectorul "vlahilor" (români) și cel al ilirilor (sârbi).

Fig.9.Harta frontierei militare bănățeană

Granița militară bănățeană (frontiera, Confinăria, sârbă Banatska vojna granica) a fost o structură administrativă și militară a Imperiului Habsburgic, la frontiera sudică și sud–estică a Banatului, creată treptat, între anii 1768-1774, cu scop de apărare în fața amenințării otomane. Granița militară bănățeană a rămas sub administrație militară imperială (austriacă) chiar și după cedarea Banatului către Ungaria, până la desființarea sa, în 1872.[1]
În 1783 a fost inclus în granița militară și orașul Caransebeș, împreună cu 12 sate din apropiere.

După intrarea sa în țară, pe la Baziaș, Dunărea descrie unul dintre cele mai fascinante trasee din lungul celor 2.860 km, pe care îi străbate de la izvoare până la vărsarea în Marea Neagră. Este vorba despre Defileul Dunării, care măsoară 127 km, din care 45 km reprezintă porțiunea faimoaselor Cazane – porțiune din defileul Dunării între Dubova și Ogradena, formată din Cazanele Mari (4 km lungime) și Cazanele Mici (5 km lungime), unde Dunărea este forțată să treacă printre munți îngustându-se până la lățimi cuprinse între 180-250 m. Zona este declarată monument  al naturii în Europa (aici pot fi găsite “laleaua cazanelor” , “Apus Melba” – Lăstunul de stâncă, nume preluat și de o frumoasă pensiune din Clisură)

La ceremonia de inaugurare au participat împaratul Austro Ungariei, Franz Iosef, regele Carol I al României și regele Alexandru I al Serbiei.Evenimentul a fost marcat printr-o medalie jubiliară care pe o față îi prezinta și pe cei trei suverani, iar pe reversul medaliei se află scrisă data întâlnirii.

De sute de ani acest ținut bănățean plin de farmec natural, dar și de istorie i se spune “Clisura Dunării”.Ca zonă turistică, Clisura Dunării se întinde de la Baziaș până la Orșova.Este spațiul dunărean dintre gura de vărsare a Nerei (km 1075 fluvial) și gura de vărsare a Cernei (km 955 fluvial ) pe o distanță de 120 km.

2.3. Relieful

În literatura de specialitate română termenul de Clisura Dunării este prezentat ca fiind sinonim Defileului Dunării, cuprins între localitățile Baziaș și Vârciorova (Gura Văii), lung de 134 km. Cu toate acestea, referiri științifice la Clisura Dunării o desemnează drept tronsonul situat între localitățile Coronini și Orșova, respectându-și astfel semnificația de strâmtoare.

Prin edificarea sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier a luat naștere lacul omonim, care ocupa cursul Dunării între kilometrii fluviali 943 – Gura Văii – Sip si km 1214, respectiv gura de vărsare a râului Tisa. Trebuie menționat că în amonte de Baziaș caracterul lacustru se manifestă din ce in ce mai estompat, astfel că lungimea sa variază în funcție de nivelul de retenție la baraj. Acest nivel are o amplitudine cuprinsa intre 63 m – nivelul minim de funcționare a turbinelor si 69,5 m – nivelul maxim de retenție, in altitudini absolute fata de Marea Adriatica.

Datorită cuprinderii văii între munți, care domină fluviul cu sute de metri, a reliefului în trepte, puternic fragmentat, a nivelului de bază foarte coborât: 70 m, altitudinea absolută a luncii la Baziaș și 43 m la Gura Văii, defileul dunărean se deosebește net de restul cursului Dunării. Între localitățile menționate, Dunărea a fierăstruit pe 130 km unul dintre cele mai spectaculoase defilee din Europa; în cadrul său fluviul este încorsetat într-un culoar tectonic si de eroziune adâncit cu peste 200 m și larg între 3 si 10 km. Malul stâng, romanesc îl constituie munții Locvei apoi munții Almăj, cu altitudine maximă în vârful Svinecea Mare (1226 m), munții și podișul Mehedinți, cu altitudini medii între 500 m în munții Locvei (max.794 m în Talva Cornului) și 950 m în munții Mehedinti (max.1466 m in Vârful lui Stan). Malul drept îl formează munții Debrianske Planina cu înălțimi medii de 800 m și in continuare, Miroci Planina cu înălțimi medii de 500-550 m și max 768m în vârful Veliki Strbac.

Oriunde, pe teritoriul Clisurii, te poți opri să admiri paradisul. Pe o parte, dealurile stâncoase, cu parcurile și rezervațiile naturale, cu pădurile seculare protejate cu soiuri de plante și păsări unice în lume, iar pe cealaltă, firul leneș al Dunării. Iubitorii vor fi încântați de copacii și arbuștii rari, de coloniile de lăstuni.

Peisajul este rural, plin de nostalgie, cu sălașe pentru oi și vite, cu fânare oferite gratuit spre înnoptare tinerilor romantici. Pe Culmea Naidașului, soarele strălucește cu putere, încălzind viperele cu corn; în rezervația naturală Valea Mare tronează impozant teiul argintiu, iar pe stânca Babacai se adună stoluri de păsări multicolore și gălăgioase.

La intrarea în Defileul Dunării, timpul pare oprit spre a desluși în infinitele dantelării ale reliefului, tăiate și zimțuite de ploi, izvoare și vânturi și Dunărea, cea care dă farmec acestui spațiu.

Traseul Dunării carpatine oferă un peisaj cu versanți abrupți și masivi împăduriți. În acest sector Dunărea trece prin vestitele „Cazane” între masivele Stirbetul și Sucarul. De pe culmea Alionului se deschide perspectiva Văii Cernei și Văii Dunării, de la Cazane și până jos de Gura Văii.

Versanții sectorului românesc al Defileului Dunării au o expoziție predominant sudică, sunt mai puțin împăduriți și mai puternic degradați. Se remarcă procesele de degradare în masă a versanților ca rezultat al scurgerii difuze și/sau organizate a apei.

Se presupune că Defileul „Porțile de Fier” își are originea dintr-o veche strâmtoare marină, care unea Lacul Panonic și Lacul Pontic. Apele acestui fluviu ar fi săpat însă în șisturile cristaline, granite și calcare cel mai impresionant defileu european. Datorită cuprinderii văii între munți, care domină fluviul cu sute de metri, a reliefului în trepte, puternic fragmentat, a nivelului de bază foarte coborât: 70 m altitudinea absolută a luncii la Baziaș și 43 m la Gura Văii, defileul dunărean se deosebește net de restul cursului Dunării.

Zona este caracterizată printr-o alternanță a sectoarelor de bazinete depresionare cu sectoare înguste, diferențiate morfologic și structural. Relieful carstic evidențiază forme de suprafață diferite: doline, chei, uvale, lapiezuri,etc. Așadar relieful din sectorul de defileu prezintă o bogăție, varietate ieșită din comun, contribuind la creșterea importanței acestei zone atât din punct de vedere științific cât și turistic, dar având un rol foarte important și pentru locuitorii acelor locuri și așezările lor.Înainte de formarea lacului de acumulare, adâncimea maximă în Defileul Dunării era de 45 m în Cazanele Mari iar cea minimă de 6,5 m la sud-vest de Tisovița.

2.4. Condițiile climatice

Spațiul Clisurii Dunării a permis dezvoltarea umană, bazată pe resursele tipice acestei regiuni, un ecosistem dotat cu faună și floră bogate, un climat care face trecerea între spațiul egeo-anatolian și teritoriile balcanice, ponto-caspiene și central europene.

În apropierea Defileului Dunării, climatul este apropiat celui mediteranean, media multianuală fiind de circa 11ͦ C.

Clima, mai precis microclimatul local este determinat de interacțiunea factorilor fizico-geografici locali cu cei dinamici și radiativi din defileul Dunării, care acționează pe fondul unui climat continental temperat moderat.

Aici a existat o climă caldă, mediteraneană, cu veri relativ răcoroase, cu rouă abundentă și ierni destul de blânde; rafalele vântului Bora, numit de localnici Coșava, izbeau destul de des mai cu seamă vestul defileului.

Temperatura medie anuală, calculată pe un interval de 60 de ani (1901-1960), se situa la 11,3ͦC. Ea se datora faptului că în Defileul Dunării are loc frecvent advecția aerului cald, tropical-maritim, iar aerul rece si dens pătrunde cu greu, încălzindu-se dinamic și sub influența schimbului de căldură cu apele fluviului.

De asemenea această medie este influențată de expunerea versanților si adăpostul creat de orientarea principalelor culmi muntoase din jur. Cea mai scăzută medie se înregistrase în luna ianuarie, -0,7 ◦C, ea crescând în aprilie la 11.5 ;C, atingând în iulie 22,1 °C și scăzând în octombrie la 11,7 =C. rămânând pozitivă și în decembrie cu 1,7 °C. Amplitudinea temperaturii medii era astfel de 12,8 0C'°.

Totodată durata medie de strălucire a soarelui s-a stabilit a fi de 1.911 ore/anual18

Fig.10 Durata de strălucire a soarelui la 2 stații meteorologice

Temperatura medie anuală

În zona lacului de acumulare Porțile de Fier I sunt frecvente invaziile de aer mediteranean, care încălzindu-se adiabatic în timpul mișcărilor descendente, produc o creștere dinamică a temperaturi aerului. Ca urmare, valorile temperaturi medii anuale cresc, atingând mari valori, raportat la alte stații din țară: Drobeta Turnu Severin 11,7°C și Orșova 11,5° și 10,8°C la Berzasca. Analizându-se separat datele din intervalul 2010-2015 la Orșova a rezultat o creștere a temperaturii medii anuale din ultimul interval.

Temperatura medie lunară variază cu altitudinea, fiind diferită în funcție de anotimp, între luna cea mai rece și cea mai caldă existând diferențe nu numai în ceea ce privește valorile lunare, ci și în distribuția lor spațială(fig.11).

Fig.11 Temperatura medie lunară la 2 stații meteorologice

În ceea ce privește luna ianuarie (cea mai rece a anului), ea reprezintă singura lună din an când valoarea medie a aerului este negativă(-1,1°C la Orșova și -1,8°C la Drobeta Turnu Severin). Aceste valori sunt mai ridicate comparativ cu cele din alte zone ale țării datorită pătrunderii în zona Banatului a aerului tropical-maritim.

Luna iulie, considerată cea mai călduroasă luna a anului, prezintă o distribuție spațială mai variată decât cea a lunii ianuarie, altitudinea fiind factorul hotărâtor în această repartiție. Valorile medii înregistrate în intervalul analizat au atins 22,3°C la Orșova și 23,1°C la Drobeta Turnu Severin. De menționat canicula din luna august a anului 2015,care a înregistrat temperaturi de 39,3°C chiar 40°C ,fenomen,care a atras foarte mulți turiști spre pensiunile din Clisura Dunării.Vara contrastul termic dintre masele de aer care traversează regiunea este mai redus și abaterile fată de valorile medii sunt mai diminuate.Creșterea luciului de apă după formarea lacului de acumulare, schimbarea orientării pantelor, deschiderile unor văi ce favorizează formarea unor curenți de aer au generat unele modificări în microclimatul local:

– Intervalul cald al anului se caracterizează printr-o perioadă mare. În prima parte a acestuia (lunile aprilie, mai iunie) timpul, este mai umed, mai noros și cad precipitații frecvente.

– Intervalul rece, care se instalează cu a doua jumătate a lunii noiembrie, este dominat de umezeală și nebulozitate ridicată datorită proceselor frontale și calorice.

– Regimul precipitațiilor (fig.12)se caracterizează printr-o mare variabilitate a cantităților de apă ce cad atât în perioada caldă a anului cât si în cea rece, ca și prin lipsa unor perioade îndelungate fără precipitații în timpul verii (excepție au făcut totuși unele veri din ultimul deceniu) și prin fenomenul de iarnă asemănătoare regiunilor temperate învecinate. De altfel în această perioadă s-a înregistrat cea mai scăzută temperatură din ultima jumătate de veac, -27,7 °C la 17 ianuarie 1985. Tot în iarna 1984/1985 s-a înregistrat pod de gheață pe aproape întreaga suprafață a golfului Cerna.

Fig.12 Cantitățile medii lunare ale precipitațiilor la stațiile

Drobeta Turnu-Severin și Moldova Nouă

Regimul precipitațiilor

Precipitațiile atmosferice cresc în raport cu altitudinea, media anuala de precipitații în M-ții Locvei fiind de 800 – 900 mm, iar în M-ții Almăjului de 1000 mm, mediile plurianuale de precipitații fiind de 800 – 1400 mm.

Condițiile schimbătoare ale acestor factori decisivi au obligat omul la o adaptare progresivă nu numai biologică, dar și în ceea ce privește mentalitatea sa și mijloacele culturale, putința de a supraviețui și progresa.

Regimul vânturilor

Viteza medie a vântului ajunge în medie la 6-7 m/s în regiunile montane și în Defileul Dunării cu valori mai reduse în Podișul Mehedinți. Vitezele maxime ajung la 20 m/s, fiind mai frecvente în Defileul Dunării și la munte. Pentru această zonă sunt caracteristice tipurile locale de vânturi, generate de configurația locală a reliefului, ca de exemplu vântul Naidaș. În lungul Defileului Dunării direcția vântului se suprapune peste orientarea acestuia și de curgere a fluviului. Cele mai violente vânturi din România, Coșava și Gorniacul au direcția dominantă din sectorul estic și vestic, remarcându-se slaba amplitudine a vânturilor din nord și sud.

2.5. Flora

Caracterul biogeografic conservativ al Parcului Natural Porțile de Fier și în special al Defileului Dunării este determinat de varietatea substratului litologic, de caracteristicile climatice, de aspectul tânăr al reliefului reprezentat de versanți abrupți, profile longitudinale ale văilor cu rupturi de pantă accentuate, profil transversal slab evoluat și alte asemenea.

Caracteristicile ecologice au favorizat păstrarea unor elemente floristice și faunistice cuaterne sau precuaterne.

În Defileul Dunării biodiversitatea este impresionantă, peste 4.000 taxoni vegetali, dintre care 1.700 plante superioare, 549 specii de alge, 375 specii de licheni, 1.077 specii de ciuperci, 296 specii de briofite.

Flora zonei este reprezentată printr-un amestec de flore boreale, montane cu cele de origine mediteraneană. Totodată se constată coborârea în altitudine a unor elemente montane și urcarea unor elemente sudice. Au fost descrise și identificate 171 de asociații vegetale de cormofite cuprinse în 20 de clase de vegetație, din care 26 sunt endemice.

Zona are o floră bogată și spectaculoasă, impresionantă atât pentru cunoscători, cât și pentru simpli admiratori ai frumuseții naturale. Aici cresc specii rare, unice, protejate prin lege ca pinul de Banat, tisa, laleaua cazanelor, brândușa galbenă, ghimpele și liliacul sălbatic. .Vegetația cuprinde specii rare, submediteraneene (fig.13): Clopoțeii Cazanelor, mojdreanul, cărpinița, lemnul râios, alunul și vișinul turcesc, stejarul pufos, arțarul trilobat, liliacul sălbatic, stânjeneii de stâncă, Laleaua de Cazane, specie unică pe glob.

Fig. 13 Specii din flora zonei

Flora locală din Clisură și din Defileul Dunării se înscrie în "Carpații Porților de Fier", cum a fost denumit în mod expresiv masivul muntos pe care îl traversează Dunărea de către geograful Vintilă Mihăilescu. Ori acești Carpați ai Porților de Fier fac legătura între Carpații Meridionali și Munții Stara Pianina din Iugoslavia. Defileul Dunării a înlesnit întrepătrunderea elementelor floristice și faunistice din munții amintiți anterior,cuprinzînd un număr de peste 4.000 de specii de plante. Majoritatea speciilor floristice prezente aici face parte din grupul elementelor eurasiatice caracteristice pentru România; nota specifică o dau elementele submediteraneene (illirice, moesice, balcanice) și chiar mediteraneene(din totalul speciilor de plante, 28 sunt endemice iar 14 își au mediul de viață numai în culoarul Dunării,precum Pinul negru de Banat).

Grupările vegetale din această zonă reflectă atât condițiile genetice ale florei cât și condițiile de relief, edafice si topoclimatice, cu vădite influențe submediteraneene. Aceste grupări au nuanțări specifice pădurilor, pajiștilor și luncilor din jurul Orșovei. Trăiesc aici specii de copaci diferite, între care fagul, stejarul, carpenul, arțarul de Banat, cerul si gârnița iar spre luncă sălcii împreună cu tufărișuri de cărpiniță (Quercetum confertae – cerris Rudski, subasociația carpinetosum orientalis), mojdrean și jugastru; întâlnim însă și specii care suportă doar un climat mai blând, între care alunul turcesc, tuia, castanii, magnoliile si smochinii. În ultimii ani s-au înmulțit salcâmii meliferi, ale căror flori dau un miros îmbătător împrejurimilor la sfârșitul primăverii. Cercetările botanice în Clisura Dunării au început în urmă cu aproximativ 200 de ani, această zonă fiind una cu particularități geomorfologice și climatice ce au condus la dezvoltarea unor comunități de plante de interes științific.

Localnicii apreciază vegetația din zonă și frumusețea ei, fapt ce este demonstrat de sumedenia sărbătorilor folclorice legate de anumite specii de plante: iederă, liliac, stânjenelul galben, smochin.

2.6. Fauna

Fauna zonei este extrem de bogată, pe măsura climatului prietenos și plin de vegetație, propice vieții. Aici trăiesc adevărate comori faunistice, la nivel european: broasca țestoasă de uscat, vipera cu corn, scorpionul, vulturul alb, egreta mică, rândunica de stâncă, rândunica roșcată, lăstunul mare, liliecii de peșteră carstică.

Până în prezent au fost identificate 5.339 specii, o bogăție foarte rar întâlnită în România. Fauna caracteristică este central-europeană, în care se interpun elemente eurasiatice și mediteraneene. În acest parc se păstrează relicte glaciare, precum șopârla de munte (Lacerta vivipara) și vipera comună (Vipera berus). De asemenea, pot fi întâlnite năpârca (Anguis fragilis), șarpele de casă (Natrix natrix), șarpele de alun (Coronella austriaca).

Elementele central-europene sunt reprezentate de numeroase specii de nevertebrate, precum și de Neomys anomalus dintre mamiferele insectivore și Apodemus uralensis dintre rozătoare.Deosebit de importante sunt speciile mediteraneene: scorpionul carpatic (Euscorpius carpathicus), broasca de pământ verde (Pelobates syriacus), țestoasa de uscat (Testudo hermanni), șopârlița de frunzar (Ablepharus kitaibelii), șopârla de ziduri (Lacerta muralis), gușterul (Lacerta viridis), șarpele rău (Coluber caspius), vipera cu corn (Vipera ammodytes), drepneaua mare (Apus melba), lăstunul de stâncă (Ptyonoprogne rupestris), presura bărboasă (Emberiza cirlus), specii aflate la limita nordică a arealului lor de reproducere. Dintre elementele eurasiatice, amintim: Rhogas rugulosus, Ponera coarctata și zvârluga (Cobitis taenia).

Specii rare și foarte rare sunt: fâsa mare (Cobitis elongata) și potârnichea de stâncă (Alectoris graeca).

Speciile endemice ce trebuie conservate în mod deosebit sunt: Acme banatica, Limax tigvenuis, Helicigona banatica, Troglohyphantes herculanus, Craspedosoma banaticum.

Ihtiofauna lacului de acumulare diferă într-o oarecare măsură de cea a Dunării, atât datorită diferențelor de mediu, cât și datorită introducerii deliberate a unor specii de interes economic (caras, crapi fitofagi); s-au înmulțit pești precum somnul, șalăul, crapul, dar a dispărut cega, care nu mai poate înainta în sus pe Valea Dunării din cauza barajelor.

În Parcul Natural Porțile de Fier au fost semnalate 14 specii de amfibieni și 17 specii de reptile (P. Bănărăscu, O. Gheracopol, A. Petcu, 1975). Dintre acestea, amfibianul Pelobates syriacus și reptilele Testudo hermanni, Ablepharus kitaibelii, Lacerta praticola, L. muralis, L. taurica, L. viridis, Coluber jugularis și Vipera ammodytes sunt elemente est-mediteraneene, respectiv mediteranene. Urmează să fie făcute demersuri pentru protejarea singurului sturion din zonă, Acipenser ruthenus (cega).

În arealul Parcul Natural Porțile de Fier s-au identificat un număr de 27 de specii răpitoare de zi: uliul, șorecarul, șoimul, acvila, gaia, eretele, șerparul, huliganul pescar și codalbul. Cea mai spectaculoasă specie care trăiește în arealul parcului este codalbul dar fiecare dintre cele enumerate au importanța și frumusețea lor. Vulnerabilitatea acestora în zilele noastre constă mai mult în pierderea habitatelor prielnice pentru cuibărit și hrană, precum și în folosirea insecticidelor și pesticidelor. Cu decenii în urmă, vulnerabilitatea lor era mai mare în fața vânătorilor. Acum vânatul este interzis la speciile de răpitoare.

Având în vedere faptul că în arealul Parcului Natural Porțile de Fier agricultura este de subzistență, se face în principal pentru uzul personal al producătorilor, nivelul de folosință al substanțelor chimice este destul de scăzut, aspect care face ca acest areal să fie deosebit de important în ecologia acestor specii de păsări.

Fauna dezvoltată într-o floră atât de luxuriantă este la rându-i extrem de complexă, cercetările efectuate în întregul Defileu dunărean punând în evidență existența a peste 5.339 de specii.Mediul acvatic este populat cu o mare varietate de pești, ponderea deținând-o știuca, șalăul și mreana iar în cantități apreciabile roșioara, coseacul și babușca. Înainte de construirea barajului de la Porțile de Fier adâncimea mare a apei, curentul rapid și fundul stâncos al albiei au permis prezența unui număr relativ mic de specii ( 150 de taxoni),dar și a sturionilor(care migrau din Marea Neagră )sau cega de Orșova era renumită în multe centre urbane mari. În condițiile formării lacului de acumulare atât de prețuita cegă s-a retras în amonte, prin mărime și comportament ea reflectând și noile caracteristici fizico-chimice ale Dunării.

Sturionii marini migratori precum morunul, păstruga și nisetrul au dispărut din această regiune în jurul anilor 1965. o altă specie specifică zonei Cazanelor a dispărut între anii 1910-1930.

Lumea păsărilor lacustre a câștigat într-o serie de specii care migrează aici în anumite perioade ale anului, între acestea numărându-se rațele sălbatice, găinușe de baltă, perscăruși, egreta albă,etc,alături de o serie de păsări specifice acestui spațiu între care găinușa de alun (Tetrastes bonasia), porumbelul gulerat (Columba palumbus), turtureaua (Streptopelia turtur), ciocănitoarea balcanică (Dendrocopus syryacus balcanicus), elemente mediteraneene care și-au extins arealul între Moldova Nouă și Drobeta Turnu Severin.

Din nefericire,amintesc dispariția potârnichei de stâncă, aceasta îsi construia cuiburile în biotopurile stâncoase ale Cazanelor, locuri greu accesibile intervenției antropice. Studii viitoare vor trebui să pună în evidență cauzele acestor dispariții, care au reflectare directă în biodiversitatea ecosistemelor versanților calcaroși.

În zona Clisurii Dunării trăiesc mistreți, căprioare, lupul, vulpea, dihorul și nevăstuica mare, veverița, ultimele cinci specii de animale diminuându-și efectivele în urma măsurilor de combatere a lor.

În ceea ce privește lumea animalelor mărunte, fără vertebre, acvatice pe fundul Dunării, în defileu, se dezvolta, înainte de formarea lacului de acumulare, o bogată faună alcătuită din specii de viermi, moluște și crustacei onsiderate „relicte pontocaspice”, unice în lume.

Nevertebratele terestre sunt, de asemenea, reprezentate prin nenumărate specii, dintre care câteva meridionale, mai rare, merită menționate. O termită poate fi întâlnită din Defileul Dunării până la Mehadia și Băile Herculane. Un scorpion relativ mic trăiește în partea munților bănățeni, fiind a și termita, specie tipic meridională.

Licuriciul bănățean (Luciola mingrelica mehadensis), extrem de abundent uneori, atrage imediat atenția drumețului prin fulgerele sale de lumină verzuie – lăptoasă ce săgetează bezna nopților calde de vară. Peșterile adăpostesc și ele specii rare ce trăiesc doar în această zonă precum gândacul Duvalius milleri.

Crearea lacului de acumulare "Porțile de Fier" a marcat începutul unei noi etape în evoluția biotopurilor acvatice și costiere, cu reflectare directă în mutațiile cantitative și calitative înregistrate în structura și distribuirea biocenozelor.

În etapa de scurgere a apei Dunării din sectorul de defileu în regim fluviatil, biocenozele acvatice se caracterizau prin predominarea speciilor reofile, adaptate biotopurilor stâncoase, vitezei mari de scurgere a apei și conținutului ridicat de oxigen dizolvat: mreana, cleanul, scobarul etc; speciile de sturioni din Marea Neagră, în migrație pe Dunăre, ajungeau până în zona cataractelor dintre localitățile Șvinița și Pescari, unde își depuneau icrele în timpul primăverii. Sectorul montan aparținea zonei păstrăvului care cobora altitudinal până în apropierea confluenței cu Dunărea (în valea Eșelniței până la 5 km. de vărsare iar în Mraconia până la 15 km). Menționăm că păstrăvul este singurul reprezentant al faunei piscicole în cursul superior al afluenților Dunării în acest sector.

Din afirmațiile unor martori oculari care au realizat scufundări în amonte de baraj, rezultă că pe biotopurile nisipoase-mâloase de pe fundul lacului ar exista reprezentanți ai ihtiofaunei de dimensiuni impresionante, adevărați monștri acvatici (peste 2 m, lungime).

Până la realizarea Sistemului Hidroenergetic și de Navigație, Defileul Dunării era marcat de două mari insule permanente: Ada Kaleh, situată la 3 km. în aval de Orșova, între gurile de vărsare ale Cernei și Bahnei, și Moldova Veche, desfășurată între localitățile Pescari și Moldova Veche. Aceste insule aparținând teritoriului României, erau însoțite și de o vegetație ierboasă și arboricolă.

Consecință nefastă a lacului de acumulare, insula Ada Kaleh a fost complet inundată, ducând sub apele Dunării un biotop specific, caracterizat prin prezența unui mare număr de cu influență mediteraneeană: Migdalul,castanul dulce, Platanul oriental, dar și numeroase specii arborescente de stejar etc.

Fauna insulei cuprindea o proporție însemnată de elemente de origine mediteraneeană, asemănătoare cu cele din întregul sector de defileu (șerpi de apă, broaște râioase, cheiroptere etc). Dintre speciile faunistice rare dispărute sub apă pot fi menționate: Triturus vulgaris, Triturus cristatus dobrogicus, Bufo viridis, Pelobates fuscus, Pelobates eyrianicus, Rana ridibunda, Bombina bombina, Hyla arborea, Lacerta muralis, Lacerta viridis, Natrix natrix.

În prezent, ecosistemul de tip lacustru cu cele două biotopuri ale sale – acvatic și costier – oferă condiții prielnice dezvoltării unor biocenoze inedite pentru această regiune. Astfel, zona lacului de acumulare a devenit loc de cuibărit și de pasaj pentru numeroase specii ornitofile, inexistente înainte de construirea barajului: cormorani, egrete (Egretta garzetta), lopătari (Platulea leucordia), stârci de noapte (Nycticorax nycticorax), stârci roșii (Ardeea purpurea), stârci galbeni (Ardeola ralloides), lebede, berze negre, rațe sălbatice, cărora li se adaugă răpitoare ca șoimul dunărean (Falco cherug danubialis).

2.7. Geologia

În lungul Defileului Dunării se întâlnește o mare varietate de roci sedimentare, metamorfice și magmatice, dar mai presus de orice, se poate observa unul din cele mai spectaculoase fenomene geologice, și anume: suprapunerea anormală a unor imense volume de formațiuni geologice, suprapunere rezultată din împingerea și alunecarea unor depozite mai vechi peste depozite mai noi. În felul acesta a luat naștere o pânză de șariaj, descoperită și numită de G. Munteanu-Murgoci pânza getică, în timp ce domeniul care alcătuiește suportul acestuia este cunoscut sub numele de autohtonul danubian.

Din punct de vedere geologic, aparține sistemului orogenic al Carpatilor Meridionali. Alături de marea varietate petrografică (roci sedimentare, metamorfice și magmatice), se remarcă un fenomen geologic grandios: suprapunerea anormală a unor imense formațiuni geologice, rezultata din împingerea și alunecarea unor depozite mai vechi peste altele mai noi. Rocile predominante sunt șisturile cristaline ale domeniilor getic și autohton, la care se adaugă rocile eruptive si sedimentare permo-mezozoice si neozoice.

Între Baziaș și Liubcova aflorează numai formațiuni ale pânzei getice, alcătuite din șisturile cristaline străpunse de masive granitoide, la care se adaugă rocile sedimentare. Între Sichevița și Liubcova, de sub depozitele terțiare, apar șisturile cristaline, care au fost străpunse de granitoidul de Sichevița, de vârsta hercinică.

Rocile sedimentare ce aparțin intervalului carbonifer superior-cretacic mediu, au alcătuit o zona calcaroasă largă, cu direcția nord-sud si cunoscuta cu denumirea de zona Resița-Moldova Noua. În aval de Liubcova, Dunărea străbate până la Gura Văii, cu unele excepții numai formațiuni ale domeniului danubian, reprezentate de șisturile cristaline, rocile sedimentare și cele magmatice.

Între Berzasca și Cozla și in zona Cazanelor dominante sunt calcarele. Șisturile cristaline au fost străpunse de masive granitoide (Ogradena,Cherbelezu).

Domeniului danubian ii aparțin și masivele de roci bazice și ultrabazice, reprezentate de gabrourile de Iuti și serpentinitele de Tisovița. De la Cozla pana la Svinița valea Dunării prezintă un pitoresc deosebit datorită rocilor sedimentare dominante ce alcătuiesc arealul Svinița- Svinecea. Sectorul Cazanelor este deosebit de pitoresc fiind format din calcarele jurasice si cretacice.

În aval de Orșova și până la Gura Văii, pânza getică a acoperit în întregime domeniul danubian, sprijinindu-se la rândul ei pe formațiunile pânzei de Severin. Acestea s-au format in Cretacicul inferior și aflorează de-a lungul Dunării, la Vârciorova.

Aranjamentul structural al zonei a rezultat in urma a două faze orogenice: austrica și laramica; prima, mezocretacică, cea de-a doua, la finele cretacicului – începutul paleogenului. Încă din jurasic se individualizaseră cele două domenii-getic și danubian separate de fosa de Severin. Fazele orogenice menționate au împins domeniul getic peste cel danubian rezultând marele sariaj getic, linia de încălecare fiind situată la Liubcova. Astfel, de la Baziaș la Liubcova versantul stâng prezintă doar formațiuni ale pânzei getice, reprezentate de șisturi cristaline și masive intrusive de granitoide precum cel de la Sichevița. In aval de Liubcova și până la râul Cerna apar în exclusivitate formațiuni ale autohtonului danubian alcătuite tot din șisturi cristaline, străpunse de masive granitoide la Ogradena și Cherbelezu. Între Iuti și Dubova apare masivul de roci bazice și ultrabazice reprezentat de gabrouri și serpentine. Bazinul sedimentar Orșova este alcătuit din conglomerate și microconglomerate cimentate într-o masă argilo-grezoasă. Între Orșova și Gura Văii aflorează cele două petice de acoperire ale pânzei getice, separate la rându-le de paraautohtonul de Severin.

Amenajarea Sistemului hidroenergetic și de navigație "Porțile de Fier" a imprimat noi tendințe în ritmicitatea și forma de manifestare a proceselor geomorfologice, cu reflectare în calitatea ecosistemelor acvatice si terestre.

În raport cu amenajarea hidrotehnică, putem distinge evolutiv trei faze distincte:

faza fluviatilă, premergătoare lacului, în care procesele de albie și de versant au variat în strânsă dependentă cu fluctuațiile de nivel ale Dunării și afluenților săi.

faza de tranziție fluvio-lacustră, corespunde perioadei de umplere a lacului.

faza lacustră vizibilă ,îndeosebi în golfurile create la gurile de vărsare ale unor afluenți: Cerna, Mraconia, Gura Bahna.

Mai reținem faptul că procesele de versant care au cea mai largă dezvoltare în arealul ariei protejate "Porțile de Fier" pot fi grupate în:

a. procese de eroziune

b. procese gravitaționale.

Înainte de a trece mai departe, trebuie să amintim că prin construirea și modernizarea DN 57 s-au obținut multiple avantaje din punct de vedere social-economic, dar în același timp se exercită un impact deosebit asupra dinamicii reliefului, în sensul accelerării proceselor geomorfologice actuale în versanții în care se "taie" drumul (torențialitate, procesele gravitaționale). Aceste procese sunt foarte active în zonele din care sunt exploatate produsele de carieră necesare lucrărilor.

Amenajarea DN 57 a fost însoțită de deschiderea unor drumuri de acces în domeniul forestier, de-a lungul văilor afluente Dunării (Eșelnița, Mraconia etc), începând din perioada anilor '70. Construirea acestei rețele de drumuri a necesitat însă scoaterea din fondul forestier a aproximativ 30 ha. pădure.

Construirea Sistemului hidroenergetic și de navigație "Porțile de Fier" a impus însă și strămutarea Orșovei între anii 1966-1974, lacul de acumulare al hidrocentralei acoperind complet vechea vatră a localității. Strămutarea Orșovei Vechi s-a făcut cu numai câțiva kilometri mai spre nord, astfel că limita nord-estică a vechiului oraș a devenit limita sudică a celui nou. Majoritatea condițiilor geografice s-au păstrat, totuși unele modificări au devenit evidente în primul rând aspectul Orșovei noi s-a modificat radical, orașul luând forma unei potcoave în jurul golfului Cerna nou format, cu unele prelungiri spre vest și, mai recent, spre sud (prin formarea cartierului Grațca aflat în plină dezvoltare) în decembrie 1995 fiind aprobat de către Consiliul local și planul său de dezvoltare (PUZ). Diversitatea petrografică se datorează structurii geologice și tectonice complexe. Dunărea s-a adâncit în roci cristaline ce aparțin fie domeniului getic, fie celui danubian; alături de șisturile cristaline apar roci eruptive (serpentine și granite) și sedimentare (calcare, marne, conglomerate, gresii, pietrișuri etc.). Drept urmare, defileele (formate în roci dure) alternează cu golfurile depresionare.

Diversitatea biologică, complexitatea substratului geologic, la care se adaugă valorile culturale, fac ca zona Porțile de Fier să aibă o reputație științifică internațională, Defileul Porțile de Fier fiind considerat un muzeu geologic în aer liber. Aici există o varietate de roci magnetice, metamorfice și sedimentare. Remarcabile sunt rocile tipice zonei Porțile de Fier ca: gresia de Gura Văii, calcarele urgoniene din Cazanele Dunării, granitul de Ogradena, gabbroul de Iuți, serpentinite de Tisovița și Plavișevița.

Datorită bogăției avifaunistice, cursul Dunării din zona Porțile de Fier este declarat Sit Natura 2000.

Parcul Porțile de Fier ,cu limita vestică în dreptul localității Baziaș, iar cea estică la Drobeta-Turnu-Severin, spre nord, parcul se întinde până pe flancurile sudice ale Munților Locvei și include Munții Almajului și Munții Mehedinți,rămâne unul din punctele de atracție ale Clisurii dunării,deopotrivă pentru omul de știință ,cât și pentru turist

CAPITOLUL III-COMPETITIVITATEA ÎN TURISM

3.1.Definirea competitivității în literatura de specialitate

Conceptul de competitivitate este destul de vast, putând fi analizat din mai multe perspective: a produselor, a firmelor sau a diverselor ramuri economice, pe termen scurt sau pe termen lung, fiind studiat de cercetători din domenii foarte variate – economie, management, politică și cultură, fiecare cu o perspectivă proprie. OECD (The World Competitiveness Report, 1994) definește competitivitatea ca „abilitatea unui stat sau a unei firme, de a genera proporțional un venit mai mare decât competitorii de pe piața mondială”. Particularizând pentru sectorul turistic, „competitivitatea turistică a unei destinații este strâns legată de abilitatea unui loc de a-și optimiza atractivitatea pentru rezidenți și non-rezidenți, de a oferi servicii turistice de calitate, inovative și atractive consumatorilor și de a atrage o parte din piața internă și globală, asigurându-se în același timp că resursele disponibile care stau la baza dezvoltării turismului sunt utilizate eficient și durabil” (OECD, 2013).

Competitivitatea turismului european este deci strâns legată de sustenabilitate, întrucât calitatea destinației turistice este puternic influențată de mediul natural și cultural și de modul în care acesta este integrat în comunitatea locală (ec.europa.eu/enterprise/sectors/tourism/sustainable-tourism). Acest fapt a fost subliniat de mai mulți cercetători (Crouch & Ritchie, 1999, Ritchie &Crouch, 2000, 2003, Hassan 2000, Stange et al. 2000, Dupeyras & MacCallum, 2013), dezvoltarea durabilă fiind o precondiție pentru competitivitate, ”Fără sustenabilitate, competitivitatea este doar o iluzie” (Ritchie&Crouch, 2003).

Poon (1993) a identificat 4 principii de bază pe care destinațiile turistice trebuie să le respecte pentru a putea fi competitive pe piața internațională, și anume: accentul pus pe protecția mediului, acordarea unui rol economic prioritar pentru turism, îmbunătățirea mijloacelor de distribuție pe piață și construirea unui sector privat foarte dinamic.

O analiză amănunțită asupra competitivității unei destinații turistice a fost realizată de Ritchie & Crouch începând cu 1993 (1993, 1999, 2000, 2001), acești cercetători elaborând și îmbunătățind continuu un model conceptual de competitivitate și sustenabilitate pentru o destinație, ce include cinci factori determinanți: resursele și atracțiile principale; factorii și resursele de sprijin; strategia, planificarea și dezvoltarea destinației; managementul destinației; factorii determinanți calitativi și amplificatori.

Resursele și atracțiile principale reprezintă unul din cei 5 piloni ai modelului de destinație competitivită durabilă, incluzând elementele primare ce asigură atractivitatea destinației, acești factori motivând turiștii să viziteze destinația respectivă. Aceste resurse sunt grupate în șapte categorii: peisaj și climă, cultură și istorie, legăturile pieței, mix de activități, evenimente speciale, petrecerea timpului și infrastructura specific turistică.

Peisajul este în strânsă legătură cu clima, topografia reliefului, prezența și dimensiunea suprafețelor acvatice, a celor forestiere, zonelor deșertice, urbane sau rurale, cu calitatea aerului, diversitatea elementelor de floră și faună și prezența și efectivele de animale sălbatice. Cultura și istoria sunt elemente cu atât mai importante cu cât la nivel mondial se remarcă o omogenizare a destinațiilor turistice. În acest context, o destinație care va reuși să ofere vizitatorilor o experiență unică de viață, propunând ceva diferit față de rutina zilnică va avea un avantaj competitiv (Ritchie &Crouch, 2003). Sunt incluse aici tradițiile, gastronomia locală, portul popular, elementele de istorie, limbă, religie, arhitectura specifică, meșteșugurile populare, instituțiile de artă, muzică, diverse muzee etc.

Legăturile pieței pot fi de natură etnică (emigranții ce își vizitează familiile și prietenii), religioasă, sau economică și politică, prin semnarea unor acorduri de colaborare. Mixul de activități în cadrul unei destinații reprezintă un aspect esențial al atractivității unei destinații, acest element putând fi infuențat într-o foarte mare măsură printr-un management corespunzător. Se includ aici activitățile în aer liber, de aventură, cele hivernale sau estivale, activități recreative, de odihnă activă, educative, pentru familii cu copii sau pentru adulți, de relaxare sau solicitante din punct de vedere fizic.

În strânsă legătură cu mixul de activități, se află evenimentele speciale și posibilitățile de petrecere a timpului liber, ce reprezintă deasemenea un instrument util de management și marketing, incluzând diverse manifestări cultural-artistice și sportive cu caracter regional, național sau internațional (mega-evenimente).

Factorii și resursele de sprijin includ infrastructura generală, accesibilitatea, resursele ce facilitatează dezvoltarea sectorului (capitalul uman, capitalul financiar, cunoștințele în domeniu), ospitalitatea, antreprenoriatul și voința politică.

Strategia, planificarea și dezvoltarea destinației turistice face referire la adoptarea unei filosofii/ valori, crearea unei viziuni, o poziționare corectă și o strategie de branding corespunzătoare, dezvoltare, efectuarea unor analize privind competitivitatea destinației, monitorizarea și evaluarea și auditul destinației.

Managementul destinației turistice ține de structura organizatorică, marketing, calitatea serviciilor și experiențelor oferite, cercetare–informare, managementul resurselor umane, capital, managementul vizitatorilor, administrarea resurselor, managementul situațiilor de criză.

Factorii determinanți calitativi și amplificatori includ localizarea destinației în raport cu principalele piețe emițătoare de turiști și competitorii principali, siguranță/securitate, cost/ valoare, interdependențe, imagine și capacitatea de suport.

Plecând de la modelul propus de Ritchie & Crouch (2003) privind competitivitatea în turism și studierea literaturii internaționale cu privire la principalele elemente ale competitivității naționale și ale unei firme, Dweyer & Kim (2003), au dezvoltat un model integrat al competitivității unei destinații turistice (Fig. 14).

Fig. 14 Modelul integrat al competitivității destinației turistice (după Dweyer & Kim, 2003)

Resursele turistice se împart în trei categorii: resurse moștenite (resurse naturale și culturale/ de patrimoniu), resurse create (infrastructura specific turistică, evenimente speciale, activități disponibile, posibilități de petrecere a timpului liber, cumpărături) și factori și resurse de sprijin (infrastructura generală, calitatea serviciilor, accesibilitatea destinației, ospitalitatea și legăturile pieței). Împreună, acești factori contribuie la atractivitatea unei destinații, constituind baza pentru competitivitatea destinației (Dweyer & Kim, 2003).

Condițiile conjuncturale reprezintă forțele din mediul înconjurător care limitează sau influențează competitivitatea destinației turistice. Acești factori sunt de ordin economic, social, demografic, tehnologic, de mediu și politic.

Managementul destinației include activitățile din domeniul public (dezvoltarea unor strategii naționale de dezvoltare a turismului, organizații pentru managementul destinațiilor, planificarea și dezvoltarea destinațiilor, dezvoltarea resurselor umane, managementul mediului etc.) și din domeniul privat (asociațiile de turism, adoptarea unor strategii verzi , dezvoltarea unor produse noi, programe de certificare ecologică etc.).

Condițiile cererii țin cont de preferințele turiștilor, creșterea nivelului de popularizare a destinației, imaginea destinației. Modelul propus de Dwyer & Kim (2003) alocă un loc important acestor condiții ale cererii turistice pentru stabilirea competitivității unei destinații, considerând că o destinație turistică, pentru a rămâne competitivă, trebuie să-și dezvolte produsele turistice pentru a veni în întâmpinarea preferințelor turiștilor, preferințe ce evoluează continuu.

În esență, din punct de vedere turistic, competitivitatea reprezintă „capacitatea unei destinații de a crește încasările din turism, de a atrage tot mai mulți turiști, oferindu-le experiențe satisfăcătoare, memorabile și într-un mod cât mai profitabil, concomitent cu îmbunătățirea standardului de viață pentru comunitatea locală și păstrând nealterat capitalul natual al destinației pentru generațiile următoare” (Rithcie & Crouch, 2003).

Competitivitatea nu trebuie confundată cu atractivitatea, atractivitatea unei destinații fiind antecedentă competitivității; o destinație turistică poate fi foarte atractivă, însă anumiți factori, cum ar fi accesul aerian, oferta de cazare, îi pot slăbi competitivitatea (March, 2004). Competitivitatea și atractivitatea caracterizează o destinație din puncte de vedere diferite: din perspectiva turistului, este vorba de atractivitate, în timp ce din perspectiva destinației, este vorba de competitivitate (Buhalis, 2001). Deși există numeroase studii privind atractivitatea unei destinații (Formica 2001; Hu and Ritchie 1993) sau competitivitatea acesteia (Kozak and Rimmington 1999, Hassan, 2000, Dwyer et.al. 2002, 2003, studiile care să analizeze deopotrivă cele două atribute sunt destul de puține (Vengesayi, 2003).

Competitivitatea unei destinații turistice este, pe de o parte, un concept destul de vast, iar pe de altă parte, un indicator destul de dificil de cuantificat. În ultimul deceniu, au existat mai multe inițiative în acest sens. Astfel, în anul 2001, World Travel & Tourism Council (WTTC) a publicat primul Monitor privind Competitivitatea Călătoriilor la nivel Mondial, cuprinzând un set de indicatori și indici care indică în ce măsură există un mediu competitiv pentru dezvoltarea turismului într-un stat. Acest Monitor, publicat anual între 2001 și 2004, avea la bază un set de date economice și sociale ce permiteau efectuarea unor comparații între state, aceste date fiind grupate în opt categorii, și anume:

Competitivitatea prețurilor: indicele pentru competitivitatea prețurilor în turism raportează prețurile din fiecare stat, fiind calculat pe baza indicelului prețurilor hotelurilor și paritatea puterii de cumpărare.

Dezvoltarea capitalului uman în turism – impactul economic al cererii, consumului, exporturilor, importurilor, balanței economice, numărul călătoriilor pentru afaceri, numărul sosirilor și al plecărilor.

Infrastructura – nivelul dezvoltării infrastructurii, ținând cont de caracteristicile rețelei rutiere, a infrastructurii de canalizare și alimentare cu apă potabilă.

Resursa umană – plecând de la speranța de viață la naștere, rata analfabetismului, sistemul educațional, populația ocupată, structura pe sexe, abilități și instruire, acest indicator arată competitivitatea calității resursei umane din fiecare stat.

Mediu – conștientizarea importanței aspectelor privind protecția mediului de către guverne, luând în considerare densitatea populației, emisiile de dioxid de carbon și ratificarea convențiilor internaționale privind protecția mediului.

Deschidere – obligativitatea vizelor, măsura în care un stat este deschis pentru turismul internațional, deschiderea relațiilor comerciale și taxele pentru comerțul internațional.

Tehnologie – avansul înregistrat de sistemul tehnic și infrastructură, cu referire la principalele linii de telefonie fixă și mobilă, exporturile de tehnologie de vârf.

Dezvoltarea socială – date referitoare la ziare, computere personale, TV și numărul crimelor comise.

Ulterior, prin unirea eforturilor WTTC cu Forumul Economic Internațional (FEI) și alte organizații de specialitate, a rezultat Raportul privind Indicele Competititvității Turistice, elaborat în perioada septembrie 2005-octombrie 2006. Indicele competitivității turistice ia în calcul trei categorii principale de variabile care influențează competitivitatea acestui sector economic, și anume: cadrul legal general pentru turism și călătorii; mediul de afaceri pentru turism și infrastructura; resursele umane, culturale și naturale (Fig. 15), fiecare dintre acestea incluzând mai mulți piloni.

Fig. 15 Cei 3 piloni ai Indicelui Competitivității Turistice

Considerând că studiile și indicatorii calculați de către diverse organizații nu oferă însă un cadru general pentru măsurarea competitivității care să fie util guvernelor, OECD a realizat un studiu pentru identificarea unui set de indicatori ce pot fi aplicați într-un cadru general pentru evaluarea competitivității unui stat, definind competitivitatea unei destinații ca fiind „abilitatea unui loc de a -și optimiza atractivitatea pentru rezidenți și non-rezidenți, pentru a oferi servicii turistice de calitate, inovatice și atractive (adică să ofere o calitate corespunzătoare pentru suma plătită) consumatorilor și de a câștiga o cotă pe piața internă și mondială, asigurându-se în același timp și că resursele disponibile ce sprijină turismul sunt utilizate eficient și într-un mod durabil” (Dupeyras & MacCallum, 2013).

Prin urmare, au fost elaborați indicatori cheie pentru analiza competitivității, grupați în patru categorii principale: indicatori ce măsoară performanța și impactul turismului, indicatori ce monitorizează capacitatea unei destinații de a oferi servicii turistice de calitate și competitive; indicatori ce monitorizează atractivitatea unei destinații și indicatori ce descriu efectele politicilor de dezvoltare și oportunitățile economice. Există trei tipuri de indicatori ce pot fi utilizați pentru a măsura competitivitatea în turism, și anume indicatori principali, suplimentari și pentru dezvoltare viitoare (Tabelul nr. 1).

Există 11 indicatori principali (core indicators), primii patru făcând referire la contribuția efectivă a turismului la economia națională, următorii șapte măsorând inputurile și contribuția potențială la competitivitatea turismului.

Tabelul nr. 1

Indicatorii competitivității turistice

(sursa: OECD, 2013)

Dweyer & Kim (2003) împart indicatorii competitivității turistice în indicatori hard, care pot fi cuantificați: suprafața ariilor protejate, numărul și cheltuielile efectuate de vizitatori, cota de piață și modificările înregistrate, contribuția turismului la formarea PIB, cheltuieli/ vizitator, investiții în turism, sprijin financiar din partea guvernului, indicele competitivității prețurilor, și indicatori soft, ca de exemplu atitudinea prietenoasă a comunităților gazdă, calitatea serviciilor, frumusețea peisajului, percepția privind siguranța și securitatea etc. Deocamdată, însă, nu există nicio metodă prin care indicatorii hard și soft să fie integrați pentru a obține un singur indice.

Din punct de vedere al competitivității unei destinații turistice, putem vorbi despre avantaje comparative și avantaje competitive.

Avantajul competitiv este un concept cu originea în teoriile economice cu privire la competitivitatea organizațiilor, reprezentând, după Porter (1990), capacitatea unei organizații de a crea valori superioare pentru cei care îi cumpără serviciile și, în același timp, de avea un profit mai mare. Avantajele competitive (AC) ale unei țări sau regiuni reprezintă performanțele unei mulțimi de activități ale întreprinderilor private și de stat, dintr-o țară sau regiune, care tind către nivelul de vârf al performanțelor internaționale (Zaman & Gherasim, 2009).

Avantajele comparative țin de resursele naturale și antropice de care dispune o destinație. Porter (1990) a identificat cinci categorii principale de avantaje comparative, și anume: resurse umane, resurse fizice, cunoștințe, capital și infrastructură. Pentru turism, în cadrul avantajelor comparative, trebuie adăugată încă o categorie – cea a resurselor istorice și culturale, iar infrastructura va include nu numai infrastructura generală, ci și infrastructura specific turistică (Crouch & Ritchie, 1999).

Dacă avantajele comparative sunt legate de resursele de care dispune o destinație, avantajele competitive țin de capacitatea unei destinații de a utiliza efficient aceste resurse de-a lungul timpului. O destinație care are o viziune de dezvoltare turistică, la care aderă toți decidenții, care înțelege foarte bine ce puncte slabe are și ce atuuri, care dezvoltă o strategie corespunzătoare de marketing și reușește să o implementeze cu succes este o destinație mult mai competitivă, avantajele competitive fiind legate de unde și cum o destinație alege să își mobilizeze avantajele comparative (Crouch & Ritchie, 1999).

Avantajele competitive, spre deosebire de cele comparative, pot fi (re)produse și îmbunătățite de către actorii locali, regionali și naționali. Pentru a înțelege pe deplin competitivitatea unei destinații turistice, trebuie atent analizate ambele categorii de avantaje.

Crouch & Ritchie (1999) consideră că elementele primare de atractivitate ale unei destinații turistice (peisajul, cultura, istoria, caracteristicile pieței, activitățile și evenimentele) sunt esențiale pentru avantajele comparative ale destinației, constituind unul din principalii factori ce motivează turiștii să viziteze destinația respectivă.

3.2.Modelul de competitivitate al destinației turistice Oltenia și a Clisurii Dunării,componentă regional

Conform Forumului Economic Internațional (2013), competitivitatea sectorului turismului și al călătoriilor în funcție de principalii indicatori plasează România pe un loc inferior comparativ cu statele vecine, membre UE, ceea ce demonstrează performanța competitivă slabă a României.

Competitivitatea turismului în regiunea Oltenia a fost destul de puțin analizată (Băloi 2014a), iar rezultatele studiilor care au fost efectuate la nivel național (Mazilu & Marinescu, 2000, Bobirca & Cristureanu, 2008, Popescu, 2012) au fost prea puțin utilizate pentru trasarea unui program coerent de mărire a competitivității regiunilor turistice.

COMPLETARE COMPETITIVITATEA UNEI DESTINAȚII –LITERATURA ROMÂNĂ

Băloi (2014a) a realizat o evaluare a potențialului de dezvoltare a turismului în Oltenia, cuantificând factorii competitivității (Tabelul nr. 2). Indicele vizând exploatarea resurselor naturale este destul de redus, ceea ce implică oportunități considerabile pentru antreprenori și autorități locale totodată, la fel ca și indicele privind valorificarea resurselor antropice. Guvernarea, practicile de management și nu în ultimul rând infrastructura reprezintă puncte nevralgice în ceea ce privește dezvoltarea turismului. Prin urmare, și scorul general este redus – doar 0,46, ceea ce indică o slabă exploatare și valorificare a potențialului turistic.

O regiune, pentru a-și exprima viabilitatea, competitivitatea și vizibilitatea sa internațională ca destinație turistică, trebuie să-și pună în evidență elementele sale definitorii, dar și activitățile din sfera recreativă, curativă sau culturală în care s-a specializat (Cocean et al., 2002).

Studiul și cercetarea propriu-zisă pentru destinația Clisura Dunării au fost dezvoltate pe baza a două ipoteze:

oportunitățile din turism bazate pe patrimoniul natural și antropic pot avea o contribuție considerabilă în obținerea unui avantaj competitiv regional

turismul poate deveni un vector de dezvoltare pentru întreaga economie regională.

Sursele de informare utilizate în trasarea diagramei potențialului turistic sunt reprezentate de:

materialele disponibile online (exemplu: masterplanuri în turism, legislație, inițiative regionale etc.);

statistici (rapoartele Eurostat, analize sectoriale efectuate de companiile de consultanta, serii statistice ale Institutului de Statistică);

opiniile experților în ceea ce privește metodologia de cercetare și tendințele din domeniu, opinii colectate prin interviuri punctuale, participarea la întâlniri și mese rotunde, participarea în cadrul proiectelor de cercetare turistice.

Rațiunea de a dezvolta o diagramă a potențialului turistic a fost:

de a permite diferențierea criteriilor pe baza celor mai importante surse de impact

de a realiza cuantificarea activităților și potențialului turistic pe baza criteriilor cât și a caracteristicilor

toate criteriile de cuantificare a potențialului turistic sunt tratate unilateral în diagnoză

Pentru realizarea diagramei potențialului turistic a zonei Clisura Dunării, s-au parcurs următoarele etape:

selectarea criteriilor de cuantificare a potențialului: în studiul realizat, am utilizat 7 criterii de cuantificare alese pe baza recomandărilor și indicatorilor utilizați de instituții cu experiență în studiul competitivității diferitelor ramuri industriale, a regiunilor și a țărilor (The International Institute for Management Development, the World Economic Forum). Cele 7 criterii de cuantificare alese sunt: 1. Resursele naturale, 2. Resursele antropice, 3.Factorii economici, 4. Eficiența guvernării, 5. Eficacitatea afacerilor în turism, 6. Managementul, 7. Infrastructura. Fiecare grupă de criterii din cele 7 grupe va cuprinde un număr de sub-criterii.

utilizarea unei scale cu 4 stări (ranguri) de măsurare a potențialului fiecărui sub-criteriu: 1: Nesatisfăcător, 2: Satisfăcător, 3: Bun, 4: Foarte bun

stabilirea gradului de utilitate corespunzător fiecărei stări (rang) a scalei folosite. Utilizând modelul Neumann – Morgenstren, au rezultat următoarele utilități:

– pentru starea 1: Nesatisfăcător = utilitate 0,00

– pentru starea 2: Satisfăcător = utilitate 0,33

– pentru starea 3: Bun = utilitate 0,66

– pentru starea 4: Foarte bun = utilitate 1,00

acordarea unei stări din cele 4 posibile (1: Nesatisfăcător, 2: Satisfăcător, 3: Bun, 4: Foarte bun) fiecărui sub-criteriu din cele 7 grupe de criterii de cuantificare a potențialului turistic. Încadrarea fiecărui criteriu și sub-criteriu de cuantificare a potențialului turistic în interiorul scalei de cuantificare s-a făcut de către autoare pe baza experienței personale în domeniul turistic, a chestionarului, interviurilor, observațiilor specialiștilor;

acordarea coeficienților de importanță pentru fiecare criteriu și sub-criteriu de cuantificare a potențialului turistic. Acest proces s-a realizat în urma consultării experților din domeniul turistic și pe baza experienței personale în domeniul turistic.

– Criteriilor 1, 2 și 7 (1. Resursele naturale, 2. Resursele antropice și 7. Infrastructura) le-au fost acordate fiecăruia un coeficient de importanță de 20% deoarece sunt resursele de bază în turism;

– Criteriului 3.Factorii economici i-a fost acordat un coeficient de importanță de 15% deoarece se consideră ca reprezentând factorii cu impact important asupra turismului;

– Criteriilor 4 și 5 (4. Eficiența guvernării, 5. Eficacitatea afacerilor în turism) le-au fost acordate fiecăruia un coeficient de importanță de 10% deoarece România este considerată ca având un mediu legislativ în continuă schimbare și care nu susține dezvoltarea turismului, cât și datorită contribuției turismului la PIB;

– Criteriului 6. Managementul i-a fost acordat un coeficient de importanță de 5% deoarece contribuția acestui criteriu la exploatarea potențialului turistic poate fi îmbunătățită;

calcularea scorului aferent fiecărui sub-criteriu, folosind formula:

scor = coeficient x utilitate

calcularea totalului scorurilor sub-criteriilor pentru fiecare grupă de criterii din cele șapte grupe principale;

determinarea scorului fiecărui criteriu principal din cele șapte grupe principale, folosind formula:

scor = coeficient x utilitate,

unde utilitatea = totalul scorurilor sub-criteriilor respectivului criteriu principal

determinarea scorului general al potențialului zonei supuse cercetării, folosind formula:

scor general = scor criteriu 1 + scor criteriu 2 + scor criteriu 3 + scor criteriu 4 + scor criteriu 5 + scor criteriu 6 + scor criteriu 7

Încadrarea rezultatului (scorului general) al potențialului zonei în interiorul unei scale care măsoară potențialul turistic, astfel:

valorile cuprinse între 0 % și 25 %: denotă o situație critică a potențialului turistic

valorile cuprinse între 25 % și 45 %: denotă o situație problematică a potențialului turistic (atât succesul cât și eșecul activităților economice în turism sunt posibile)

valorile cuprinse între 45 % și 70 %: denotă o situație bună a potențialului și a industriei turistice (există premisele necesare unei bune dezvoltări ale afacerilor în turism)

valorile cuprinse între 70 % și 100 %: denotă o situație foarte bună, turismul regional fiind viabil într-un mediu puternic competitiv.

Astfel,cuantificarea criteriilor utilizate în evaluarea potențialului de dezvoltare turistică a clisurii Dunării,au valoarea de 0,454,care ne arată o modestă punere în valoare a potențialului turistic(natural și antropic) al Clisurii,fiind util managerilor și celor care vor trasa strategii de dezvoltare durabilă pentru această microregiune turistică,inedită,arătându-le și punctele unde trebuie să „forțeze„ chiar să impulsioneze manifestarea și aportul lor consistent în conturarea unei destinații turistice de excelență..

Tabelul nr.2.Modelul de calcul al competitivității destinației Clisura Dunării

Orice destinație turistică,ca orice organism,se dezvoltă pe baza potențialului său turistic-partea fizică-Hardware)și pentru a deveni competitivă și a rezista în timp presupune obligatoriu si o parte logică(Sofware) conform unui model care să fie reglat pe parcursul fiecărei etape evolutive a destinației turistice(fig.16)

Fig.16 Modelul virtual specific unei destinați turistice competitive

Pentru a deveni competitiv ,într-o piață turistică incertă ,destinația ,în calitate de prestator de servicii,trebuie ”să-și dea mâna”,să colaboreze fair-play cu toți actorii din turism,mai ales ca au și foarte multe puncte comune de interes,în scopul asigurării satisfacției turistului (Tabelul nr.3):

Tabel nr. 3 Competitivitatea –echilibru între nevoile și dorințele actorilor din turis

Nu ne putem impotrivi tehnologiei și tendințelor de socializare a serviciilor de turism in zona gri a sharing economy-economia colaborativă este un sistem socio-economic clădit pe conceptul folosirii în comun a resurselor fizice și umane. Ea cuprinde creerea, producerea, distribuția, comerțul și consumul de bunuri și servicii de către persoane și organizații, în mod comun .

În turism formele uzuale de economie colaborativă,care respectă,în fapt tendințele globale de călătorie și consum sunt prezente mai mult în spațiul occidental( peer-to-peer accomodation,sau P2P travel experiences, car sharing sau commute-sharing,sunt forme noi de turism în care partenerii sunt participanți egal privilegiați dar care se sustrag plății unor taxe către stat pentru toate serviciile turistice solicitate(cazare,masă,transport ,experiențe ,etc)

Procentul celor care fac turism pe cont propriu și în zone și locații nefiscalizate este astazi de aproape 25%. Mai mult, se estimează că va ajunge în 2025 spre 50%.Însă această tendință duce la o noua categorie de competiție și competitori!

Tendința de a ”copia”tot ce este considerat la modă în occident,în orice domeniu,implicit turism,mici dar alarmante forma de economie colaborativă ,mai ales în cazare s-au dezvoltat și-n spațiul țării noastre.

Ilegal sau legal,timpul va da verdictul,dar din nefericire,economia gri,nefiscalizată”se dezvoltă” alarmant și-n România,bucurându-se de beneficiile ei turiștii individuali,nu și oficialii din turism,care pierd consumatori.

Pentru a regla un astfel de proces și pentru a nu pierde teren în favoarea concurenței, destinațiile turistice vor trebui sa-si adapteze strategiile în vederea atragerii turiștilor care sunt in permanență conectați și informați.

În mod normal,imperativ ar fi ca aceste strategii să le aplici înainte ca ele să expire, datorită noutăților și inovațiilor care intervin în permanență pe piața turistică și nu numai sau sunt folosite atât de des, încât devin banale.

Competitivitatea unei destinații evoluează condiționată fiind de :

o competiție ridicată,

de o politică de reducere a prețurilor,

de noi tehnologii performante ,care să asigure printr-un marketing riguros o dezvoltare competitivă durabilă pentru a putea răspunde și motivațiilor și așteptărilor turiștilor,conform unui ciclu de intercondiționări,care trebuiesc respectate (fig.17).

Fig.17 Ciclul Competitivității unei destinații turistice-Etape obligatorii Adaptarea autoarei Sursa: PricewaterhouseCoopers research, 2004.

TURISM COMPETITIV

3.3. Competitivitate, identitate și durabilitate în turismul Clisurii Dunării

Triunghiul relațional din titlul prezentei propuneri de cercetare: COMPETITIVITATE, IDENTITATE ȘI DURABILITATE ÎN CONTURAREA MICROREGIUNII TURISTICE CLISURA DUNĂRII trebuie înțeles ținând cont de următoarele elemente definitorii:

1. Dezvoltarea durabilă restructurează ierarhia valorică a parametrilor funcționali în ceea ce privește metoda de abordare a problemelor dezvoltării.“Modificarea de accent” pe care o propune conceptul dezvoltării durabile relevă mediul ca valoare, respectiv ca rezultantă a altor trei valori: estetica,ecologia și economia (evaluare calitativă).

Elementele precum refacerea mediului natural și utilizarea judicioasă a resurselor naturale primesc o anumită prioritate în concepția politică generală de amenajare a spațiului. Specialiștii plasează conceptul de dezvoltare durabilă printre cele cinci mari principii ale eticii științifice, alături de principiul echității, principiul precauției, deontologia activităților științifice și organizarea dezbaterilor și luărilor e decizii.

Competitivitatea Conceptul de competitivitate este destul de vast, putând fi analizat din mai multe perspective: a produselor, a firmelor sau a diverselor ramuri economice, pe termen scurt sau pe termen lung, fiind studiat de cercetători din domenii foarte variate – economie, management, politică și cultură, fiecare cu o perspectivă proprie. OECD (The World Competitiveness Report, 1994) definește competitivitatea ca „abilitatea unui stat, sau a unei firme, de a genera proporțional un venit mai mare decât competitorii de pe piața mondială”.

Particularizând pentru sectorul turistic, „competitivitatea turistică a unei destinații este strâns legată de abilitatea unui loc de a-și optimiza atractivitatea pentru rezidenți și non-rezidenți, de a oferi servicii turistice de calitate, inovative și atractive consumatorilor și de a atrage o parte din piața internă și globală, asigurând în același timp că resursele disponibile care stau la baza dezvoltării turismului sunt utilizate eficient și durabil” (OECD, 2013).

Competitivitate înseamnă și ”Garantarea siguranței și securității turiștilor și a comunităților locale, păstrarea productivității economice din prezent, crearea de oportunități economice pentru generațiile următoare, păstrarea proceselor esențiale ecologice, protejarea biodiversității și a calității mediului din zonele turistice reprezintă o altă provocare și, de asemenea, o condiție esențială pentru dezvoltarea cu succes a turismului durabil. Aceste priorități pot varia în spațiu sau în timp iar pentru a asigura un echilibru între obiectivele sociale, economice și de mediu în dezvoltarea turismului trebuie ținut cont de Justiția socială, Planificarea holistică, Eficiența economică și Integritatea mediului în care se derulează actul ”„. (fig.18)

Fig. 18. Echilibrul în dezvoltarea economică, socială și de mediu în turismul

În acest sens,consider că prioritatea care li se va acorda fiecăruia din elementele enumerate mai sus, maniera în care vor fi abordate, precum și perspectivele oferite sunt diferențiate. Părțile interesate trebuie să continue să anticipeze și să monitorizeze schimbările. Politicile și acțiunile trebuie să țină seama de modul în care cererea și oferta vor fi afectate de provocările în materie de mediu – cum ar fi schimbările climatice și deficitul de apă -, de elemente inovative tehnologice, benefice turismului durabil sau de alte aspecte ce țin de politic, social sau economic.

Competitivitatea turismului european este strâns legată de durabilitate, întrucât calitatea destinației turistice este puternic influențată de mediul natural și cultural și de modul în care acesta este integrat în comunitatea locală,în paralel cu respectarea acesteia .

(ec.europa.eu/enterprise/sectors/tourism/sustainable-tourism).

Din punct de vedere al competitivității unei destinații turistice, putem vorbi despre avantaje comparative (legate în principal de oferta primară- resursele naturale, culturale și sociale de pe un teritoriu), și despre avantaje competitive, legate în primul rând de infrastructura specific turistică, management adecvat, forța de muncă calificată, politicile promovate de stat (Ritchie&Crouch, 1993), care spre deosebire de cele comparative, pot fi (re)produse și îmbunătățite de către actorii locali, regionali și naționali. Pentru a înțelege pe deplin competitivitatea unei destinații turistice, trebuie atent analizate ambele categorii de avantaje.

Competitivitatea turismului în Clisura Dunării a fost destul de puțin analizată, iar rezultatele studiilor care au fost efectuate la nivel național au fost prea puțin utilizate pentru trasarea unui program coerent de mărire a competitivității regiunilor.

Dezvoltarea competitivă a produselor turistice ,aduce cu sine noi locuri de muncă, iar prin efectul multiplicator al turismului își execită influența indirectă asupra ramurilor conexe turismului.

Lansarea produselor turistice va conduce la efecte deosebite privind legăturile ce se vor realiza între gazde și turiști, raporturile între modul de a aprecia valorile și nivelul de trai dintre participanții la actul de turism, comunicare, schimburi de idei etc

Un produs turistic, inovativ, acompaniat de lait-motivul care nu trebuie să lipsească în nici o destinație care se dorește durabilă: ospitalitatea, și dorința de mai bine, vor instaura dezvoltarea unui turism cu adevărat durabil.

Atenția sporită în cazul Clisurii trebuie acordată îmbunătățirii infrastructurii,îmbunătățirii serviciilor publice și conservării patrimoniului, acțiuni cu trei ținte de atins:

Scăderea migrației populației din mediul rural și găsirea celor mai bune modalități de revenire a celor care și-au găsit loc de muncă ,chiar și domiciliu în alte zone;

Creșterea nivelului de trai și de civilizație în zona Clisurii, insistând pe fidelizarea populației active în această destinație;

Continuarea promovării mai agresive a patrimoniului natural conservarea celui existent.

3.4. Inovativ și identitar în turismul Clisurii Dunării

Element de etnogeneză și în același timp, zonă de importante interferențe culturale, etnice și economice, Valea Dunării, populată cel puțin din neolitic, se constituie astăzi într-un potențial de mare atracție turistică cu atât mai mult cu cât Dunărea poate realiza și joncțiunea între Europa Occidentală, Centrală si Sud-Estică.

Insuficient valorificat până în prezent, potențialul turistic al acestei microdestinații turistice,ea însăși divizată în microregiuni turistice complexe, are ca punct de plecare, pe de o parte cele 2 porturi importante(Drobeta turnu Severin și Orșova) cu valoarea lor istorică, dar și economică, cât și cele 17 etnii relativ compacte (germani, sârbi, slovaci, sloveni, maghiari, cehi, ruși, evrei, turci, croați, armeni, țigani, bosniaci, polonezi, români, bulgari și ucrainieni) bine reprezentate prin așezări – cu modele arhitecturale, peisaje rurale si tradiții culturale.

Aceste elemente, ce pot fi reunite sub umbrela marketingului – marketingul turismului ecologic și al turismului cultural, trebuie neapărat încadrate într-o strategie a întregii destinații turistice, pornind de la reprezentările simbolice culturale la nivelul mentalului cercetat, la nivel individual și apoi colectiv.

Microdestinația turistică Clisura Dunării este o arie turistică inedită, recent integrată turismului romanesc și european în care turiștii se opresc în porturile de agrement sau pe care o traversează pe pista cicloturistică pentru a participa la târguri de produse tradiționale și la festivalurile culturale locale precum și la alte evenimente organizate în comunități; pentru a explora spațiul natural al Parcului Natural Porțile de Fier pe trasee amenajate ,și nu în ultimul rând vizitarea elementelor de atractivitate turistică cu o simbolistică pregnantă istorică înșirate de-a lungul Dunării.

Nu întâmplător, aproape fiecare cetățean al Clisurii are îndeletniciri și preocupări în ale turismului sau lucrează în domeniul serviciilor specifice și adiacente turismului.

Microregiunea Clisura Dunării este organizată ca teritoriu LEADER(GAL CLISURA DUNĂRII) are profilul economic,infrastructura, utilitațile și serviciile dezvoltate specific și orientate prioritar în turism.

Orice strategie de dezvoltare economică își propune trei obiective majore:

creșterea posibilităților de realizare și distribuire pe scară largă a bunurilor necesare unei subzistențe decente;

creșterea nivelului de trai, incluzând suplimentar venituri ridicate, mai multe locuri de muncă, o mai bună educație, o mai mare atenție acordată valorilor cultural și umaniste, respectiv generarea unui mai mare autorespect național și individual;

creșterea nivelurilor oportunităților economice și sociale care sunt disponibile la nivel micro/macrosocial.

Un produs turistic, inovativ, competent conceput, se poate orienta pe acel element de perspectivă care ar asigura o dezvoltare durabilă: atracții culturale, ospitalitatea localnicilor, dorința spre mai bine, elemente de gastronomie specifice zonei clisurene, care slavă Domnului, abundă!

De asemenea,presupune îmbunătățirea infrastructurii, știute fiind alunecările de teren din nordul Clisurii dar și cele din septembrie 2014 din zona localității Orșova, pe drumul E70, care au paralizat circulația turistică în și spre Clisură, soldate din păcate și cu victime omenești… Produsul turistic inovativ,aducător de creștere economică și de nivel de trai al locuitorilor din localitățile din Clisură va avea în vedere asigurarea și protecția intereselor factorului uman, dotările tehnice și conservarea patrimoniului, grupate în trei direcții de acțiune astfel:

minimalizarea procentuului ridicat al migrației populației din anumite medii defavorizate (ex. mediul rural) și stimularea revenirii, cel puțin parțial, a populației spre aceste zone;

stimularea economică , crearea de noi locuri de muncă, stabilitatea populației active în aceste medii;

Identitatea sau Imaginea destinației, filtrată prin elementele de identitate, reprezintă baza procesului de construire a brandului; de aceea, pentru dezvoltarea unui brand puternic, coerent, se impune crearea unei structuri responsabile de marketing al (Pike, 2005, p. 39), cu elaborarea unor strategii/tactici/acțiuni, subsumate aceluiași set de obiective generale și de marketing din cadrul unei planificări de marketing care să aibă în vedere toți susținătorii de interese ai destinației, inclusiv comunitatea locală.

Identitatea destinației, în vederea „creșterii competitivității pe termen lung a destinației” este necesar ca specialiștii în marketing să cunoască și, ulterior, să utilizeze componentele „universului unei destinații” în procesul laborios de construire a unor produse turistice cu elemente specifice, autentice, și care să constituie puncte de contact între segmentele de consumatori țintite și însăși natura și cultura unei destinații. Scopul acestui articol este acela de a identifica, în cadrul unei cercetări cantitative, acele elemente specifice regiunii care pot „colabora” la dezvoltarea tuturor produselor turistice structurate, conținând deopotrivă elemente tangibile și intangibile, funcționale și simbolice, și care să poată fi oferite cât mai multor segmente de piață, prin activități planificate de marketing al destinației, dar cu respectarea integrală a identității ei.

Elementele de identitate culturală pentru această microregiune turistică-Clisura Dunării, analizate atât ca elemente comune (cu istorii comune, ținând cont de cele trei clustere), cât și ca elemente singulare constituie brandul prin:

identitatea alimentară (gastronomia locală, cu produse comune – exemple, mierea, cafeaua etc., atât de diferită pentru etniile din această zonă);

identitatea habitatului tradițional, determinată de originea, evoluția și arhitectura așezărilor și de particularitățile etnice ale locuințelor situate de-a lungul Văii Dunării (exemplu, prezența prispei – pentru casa românească autohtonă, pentru cea bulgărească sau pentru cea de tip slav- ucrainian);

identitatea etniilor culturale.

Fiecare oraș, sat și loc de pe Dunăre are personalitatea și specificul său, determinate în principal, de etniile care le populează.

În prezent, Zona Clisurii Dunării este confruntată cu un declin economic fără precedent, reducerea activității exploatărilor miniere și a șantierului naval din Orșova face ca turismul în zonă, îndeobște turismul de croazieră să fie una din puținele soluții de ameliorare a situației.

Având în vedere criza economică la nivel național, bugetul de stat este o speranță deșartă pentru rezolvarea situației, fiind necesară implicarea societății civile pentru atragerea de investiții în zonă. Cum orice investitor urmărește avantaje, acestea nu pot veni decât din partea unor facilități legislative și administrative menite să ducă în final la relansarea zonei.

Clisura se identifică regional și printr-un mozaic etnic: români, sârbi, cehi, germani, care conviețuiesc exemplar. Peisajele oferite de Clisura Dunării sunt unice. Itinerariul turistic clisurean cuprinde produse turistice diversificate precum: ruine ale cetăților care povestesc istoria de sute de veacuri, Statuia lui Decebal, Tabula Traiana, Cetatea Trikule, Cetatea Drenecova, Cetatea Sfântului Ladislau, dar și Cetatea Golubac de pe malul sârbesc. Bătrânul fluviu Dunărea este cadrul perfect al practicării unei mulitudini de sporturi nautice, zona Clisurii fiind perfectă și pentru trasee montane,drumeții în aer liber,paintball,în zona Ogradena, sau pentru petrecerea timpului în aer liber.

Zona turistică CLISURA DUNĂRII, în cadrul unei entități regionale, identitatea poate fi privită atît din punct de vedere geografic, cât și ca și instrument de concretizare al unui proces complex de planificare de marketing, care trebuie să acorde o atenție :

analizei permanente a situației respectivei destinații turistice (în optica unor indicatori specifici ai activității turistice:circulația turistică,structure de cazare,densitatea turistică,funcția turistică,etc),

alegerii obiectivului strategic,

ansamblului de acțiuni (comunicare, marketing intern etc.),

punerii în practică, evaluarea și controlul.

Devenirea și garantarea succesului unei destinații turistice sunt impulsionate de capacitatea acestora de a asigura, turiștilor, prin oferta inedită,inovativă, o experiență care să nu mai fi fost trăită, să depășească în așteptările individuale alte destinații concurente.

Implicit o astfel de abordare a destinației turistice poate garanta o competitivitate durabilă a acesteia.(Fig.19)

Fig.19 Competitivitatea destinației turistice Clisura Dunării

O microregiune, pentru a-și exprima viabilitatea ca destinație turistică, trebuie să-și pună în evidență elementele sale definitorii, dar și activitățile din sfera recreativă, curativă sau culturală în care s-a specializat (prelucrat după Cocean et al., 2002, pp. 297-298). Aceasta presupune mai multe etape, organic legate între ele într-un cadru planificat, cu stabilirea unor obiective și strategii specifice, atât la nivel micro, mezo, cât și macro, pornindu-se de la „studierea cererii motivaționale, a resurselor, prin prisma funcționalității lor în turism și a rentabilității în exploatare” (Erdeli, Gheorghilaș, 2006, pp. 288-289).

Astfel în teza de doctorat mi-am propus, pornind de la aceste considerente, analizarea elementelor de brand regional, cu identificarea acelor funcții sau forme de turism (recreativă, curativă și/sau culturală) specifice unei microdestinații turistice, precum Clisura Dunării „încă nevăzute și neștiute”.În figura de mai jos (Fig.17.) sunt prezentate elementele care favorizează inovarea; acestea se rezumă la patru variabile, cele mai importante fiind avantajele strategice (oportunitățile pieței) și competențele angajaților (legate de noile tehnologii, de formarea profesională, control și relaționare).

Procesele decizionale și capacitățile organizaționale alături de alte resurse ale întreprinderii au o influență mai puțin semnificativă asupra inovării(fig.20):

Fig. 20. Principalele variabile care influențează inovarea în Clisura Dunării

(Sursa: adaptată de autoare după Julien P.A., Innovation et PME, 2003)

Concret, inovarea în turismul clisurean trebuie imperativ dirijată spre:

1. Crearea imperativă de produse si pachete turistice inovative

2. Diversificarea serviciilor turistice si a serviciilor inovative complementare in regiune

Astfel elemente din potențialul cultural și mozaicul etnic din regiunea Clisurii pot deveni produse turistice inovative, inedite: festivalurile locale, Târgurile gastronomice și meșteșugărești specifice, centre de tradișii locale, crearea unor  servicii inovative pentru turiști, inexistente în zonă: punct de prim ajutor, servicii salvamont-salvaspeo-salvamar, servicii  și spații de joacă adiacente pentru copii, servicii adiacente pentru animale de companie,  servicii de înfrumusetare, SPA , servicii de transport in comun, servicii sociale (asistență socială, cluburi pentru seniori, centre de bătrâni).

Zonele rurale în dificultate au nevoie de susținere prin programe multinaționale în vederea menținerii și dezvoltării de comunități rurale viabile. Programele de dezvoltare a zonelor aflate în dificultate trebuie să cuprindă următoarele domenii:

– diversificarea activităților din sectorul primar;

– dezvoltarea sectoarelor neagricole;

– dezvoltarea agroturismului;

– protecția și reconstrucția mediului natural;

– dezvoltarea resurselor umane prin ocuparea și stabilizarea forței de muncă rurale;

– asistență tehnică

Reabilitarea patrimoniului edilitar se realizează, în condițiile existenței unui flux turistic, în principal pe două căi:

Conservarea sau restaurarea obiectivelor de interes istoric sau cultural poate fi obținută prin practicarea unor taxe de acces;

Diversificarea bazei de cazare,care ,concret,în cazul Clisurii implică restaurarea și repunerea în circuit a imobilelor părăsite (mai ales în satele cehilor,care și-au părăsit locuința)

Atragerea de noi investiții rămâne „cheia reușitei” și menținerea oricărei activități.

”Eselnița, Dubova și Mraconia ar putea deveni destinații turistice europene. Autoritățile și mediul de afaceri vor să facă din Clisura Dunării un brand al județului Mehedinți și al României, prin promovarea turismului de croazieră” (http://www.travelmix.ro/clisura-dunarii-brand-turistic-european/), ori pentru a reuși același site amintește crearea Clusterului în Turism Durabil și Inovativ-TURINN-menit să sprijine nu numai localnicii zonei în accesarea fondurilor europene dar și întreprinzătorii în turism. Ziarul regiunii Sud-vest Oltenia, Gazeta de Sud, menționează oportunitățile dezvoltării turismului în Clisura Dunării, subliniate, de altfel și la Forumul Economic Regional, Oltenia, 2012.

Concluzionând, turismul din zona rurală a Clisurii deschide noi perspective mai ales că păstrarea unor amintiri plăcute despre vacanțele petrecute înmirifica clisură pot atrage oamenii de afaceri în angajarea investițiilor în destinația turistică respectivă.

3.5. Imaginea turistică sau imaginea destinației turistice?

Studiile efectuate pentru evaluarea imaginii despre o destinație trebuie să aibă ca punct de plecare percepțiile mai multor categorii de ,,public’’, și anume: percepțiile pe care și le-au format locuitorii (ca participanți la unele activități), necunoscuții (turiști sau vizitatori, respectiv utilizatori temporari), reveniții (cei care păstrează în memorie anumite imagini pe care apoi le compară cu imaginea existentă) și profesioniștii (cei care constată, analizează și creează imagini și premise tehnice sau umaniste).

În plus, aceste cercetări trebuie efectuate periodic, întrucât imaginea, se poate forma și / sau schimba (datorită multitudinii de factori – preponderent emoționali – ce o influențează) de fiecare dată când consumatorul de servicii turistice vede, aude, simte, interacționează sau interrelaționează cu ,,climatul’’ destinației.

Expresia „o imagine face cât o mie de cuvinte” este deja prozaică. Lăsând la o parte banalizarea acesteia prin utilizarea excesivă, ea înmagazinează o doză considerabilă de adevăr. Omul contemporan ia tot mai des deciziile importante inerente tot mai complexei sale vieți bazându-se pe considerente de imagine și reputație.

Conform DEX,sub aspect etimologic, termenul „imagine” derivă din verbul „a imagina”. și acestea sunt prelucrate difernțiat în mentalul uman, individual sau colectiv. Oamenii își creionează reprezentările mentale pe baza percepțiilor pe care le au asupra elementelor constituente ale realității concrete, perceptibile pe cale preponderent senzorială. De menționat că, nu trebuie defel subestimată capacitatea remarcabilă a ființei umane de a-și imagina și elemente fantasmagorice, supranaturale, care țin de planul iraționalității. Imaginea, odată cristalizată, se cere probată, simțită, experimentată, savurată, asimilată, deseori ajungându-se la identificarea oamenilor cu imagini care i-au fascinat și care le-au jalonat devenirea – copilăria, aspirațiile etc.

În prezent, conceptul de imagine turistică ocupă un loc central în angrenajul vast și complex al studiilor de turism.

Conceptul de imagine,concept complex, multidimensional, cu o latură rațională, emoțională și socială, imaginea se constituie ca un portret profund subiectiv, cu impregnații psihoculturale complexe și variate.

Există câteva noțiuni asociate acestui concept: realitatea, de fapt o parte din ea, este percepută pe baza unui sistem de valori intrinseci fiecărei persoane sau fiecărui grup de persoane; imaginea – portret prin excelență subiectiv, al realității – include cunoștințe, experiențe sau percepții conexe cu latura obiectivă a unui produs turistic oferit de destinația turistică etc.; percepția noastră asupra lumii nu reprezintă suma percepțiilor unor părți componente, ci este, mai degrabă, o percepție globală; de aceea, imaginea unor produse, este relativ stabilă și greu de influențat prin mesaje sporadice care fac referire doar la unele elemente ale produsului turistic sau al mărcii.

3.6.Complexitatea tipurilor de imagine turistică în spațiul clisurean

Destinație turistică este orice spațiu turistic (țară, regiune, oraș, sat) de nivel taxonomic macro sau micro. Percepția unei destinații se amestecă cu percepția activităților pe care le propune, cu tipul de structuri de cazare, cu mijloacele de acces, cu atracțiile naturale sau antropice de care dispune. Destinația este atât un teritoriu, cât și un ansamblu și un produs complex, care amalgamează datele cele mai tangibile și mai fizice cu caracteristicile imateriale ale locului. O destinație este concomitent un teritoriu și un ansamblu de activități și de structuri propuse; locul fizic este confundat cu atracțiile sale mai mult sau mai puțin tangibile.

Deși îndeobște se spune că o imagine poate suplini o mie de cuvinte, este valabil și reversul – imaginile mentale pot fi create prin intermediul cuvintelor.

În raportul text-imagine, între imaginea ce impresionează și textul care explică, individul alege, în mod conștient (sau cel mult subconștient), imaginea; de aceea, mesajele televizate, spre exemplu, nu sunt complexe din punct de vedere al argumentației, imaginea având o putere superioară de evocare.

Au fost formulate numeroase definiții ale imaginii turistice.

Hunt (1975) susținea că „toate locurile au imagini – bune, rele și indiferente – care trebuie identificate, apoi schimbate sau exploatate”. Imaginea generală a unei destinații este la fel de importantă ca și sub-imaginile activităților, ale structurilor de cazare, ale serviciilor; astfel, de vreme ce o destinație este un produs complex și compozit, ea are o imagine complexă și compozită.

Imaginea unei destinații va fi diferită în funcție de diferitele categorii de populație sau de turiști: turiștii străini, pentru care o țară are o imagine globală și unificată, turiștii autohtoni, care vor fi sensibili la diferențele regionale și care vor percepe o imagine mai disparată a destinației, turiștii reali și turiștii potențiali.

O definiție extrem de sugestivă a imaginii este „suma calităților emoționale și estetice precum experiențele, credințele, ideile, amintirile și impresiile pe care o persoană le are despre o destinație” (J.L. Crompton, 1978). Această definiție reflectă complexitatea imaginii, ilustrează elementele constitutive ale imaginii și indică o cale de cercetare a acesteia. Ea reflectă subiectivitatea predominantă a imaginilor, subliniază faptul că fiecare individ posedă propria sumă de credințe formate și adoptate plecând de la diverse experiențe și surse personale și, drept urmare, diferite pentru fiecare individ în parte.

Este demn de menționat că pot să existe elemente comune în tendințele formării imaginii în interiorul anumitor grupuri, iar acest lucru permite studiul riguros al acestor imagini.

Percepția este noțiunea-cheie în pătrunderea sensului real al conceptului în discuție, și asta deoarece individul vede prin filtre, vede prin intermediul emoțiilor sale, al temerilor sale, al prejudecăților, al așteptărilor, al dorințelor, al speranțelor, al simpatiilor sau al antipatiilor sale.

Miossec acordă percepției locului un loc important, opinând că imaginea unui loc turistic este esențială în atragerea unui flux turistic semnificativ, susținând existența unei relații de inversă proporționalitate între nivelul cunoașterii destinațiilor și factorul distanță (scade odată cu creșterea distanței), fără a exclude distorsiunile induse de prezența unor obiective turistice de excepție, cu o rezonanță deosebită pentru mentalul colectiv. El asociază la calitatea acestei imagini, calitatea unui mediu socio-politico-lingvistic (existent/potențial) care ar putea deveni determinant în unele cazuri (Miossec, J.M. 1976, citat de Cocean, P., și Dezsi, S., 2009).

Bazele geografice ale fenomenului turistic sunt puse de asocierea indispensabilă a turismului cu spațiul geografic. În acest sens, geografia turismului operează cu trei concepte majore, dintre care unul prezintă importanță pentru acest studiu: distribuția spațială, adecvarea spațială a activității turistice și producția spațiului turistic (atât imaginar – percepții, cât și material – forme, modele tehnici de amenajare, peisaje rezultate). (Muntele, I., Iațu, C., 2003).

Imaginile se construiesc pentru o lungă perioadă de timp, sunt bazate pe surse disparate și diverse și, de cele mai multe ori, încorporează aspecte pe care indivizii înșiși le consideră iraționale, nerezonabile sau inexacte.

Atunci când consultă broșuri turistice sau orice altă sursă de informare, viitorul turist dezvoltă, a priori (înainte de plecare), o imagine a destinației pe care o va vizita. Așadar, imaginile se dezvoltă în absența contactului real cu destinația.

După R. Lanquar (1985), „o imagine există dacă există un minimum de cunoștințe despre o țară și o sumă de imagini fracționate și proprii unor grupuri. Imaginea turistică nu este decât un aspect al imaginii generale a unei țări; de aceea nu poate fi diferită de realitatea acelei țări”. Această definiție afirmă faptul că fiecare grup în parte are imaginile sale specifice despre un loc, „produs al culturii și subculturii în care au fost dezvoltate”. Imaginea este deci reflectarea culturii unui grup, a unui public.

W. H. Reynolds (1965) descrie procesul de formare a imaginii ca „o dezvoltare a unei construcții mentale bazate pe câteva impresii alese dintr-un noian de informații”. În cazul imaginii unei destinații turistice, respectivul noian de informații are mai multe surse.

Imaginea „trăită”.

Teritorialitatea joacă un rol decisiv în exprimarea relației biunivoce a omului cu spațiul geografic, desemnând ansamblul relațiilor, de ordin individual și colectiv, stabilite într-o comunitate umană, în virtutea apartenenței sale la un spațiu geografic delimitat. G. Vâlsan sublinia cu multă profunzime această strânsă legătură: „Lumea nu se prezintă în felii de plante, animale, roci etc. Toate aceste aspecte de viață își capătă înțelesul în îmbinarea lor, care se poate reduce la înfățișarea pământului unei țări și la caracterele specifice unui popor”. (Vâlsan, G., 1927, citat de Petre, D., 2005, op. cit, p. 174). Acest fragment conturează, practic, esența semnificației sinergetice a fizionomiei unui ansamblu teritorial, care duce la cristalizarea unei identități numai a sa.

Imaginea „trăită” este reflectarea organizării interne, realitatea trăită de publicul intern. Caracterizată printr-o diversitate de interese și printr-o eterogenitate a poziționării, acest tip de imagine are ca trăsătură definitorie pluralitatea și contribuie la un bruiaj al reprezentărilor. Este imaginea transmisă și vehiculată de rezidenți, variată și inconsensuală.

În cazul Clisurii Dunării, „fuziunea” existențială dintre oameni și natura fizică s-a concretizat într-o entitate teritorială de mare întindere, complexă și diversificată sub aspectul conținutului, de mare unicitate și durabilitate. Practic, unitatea teritorială regională se distinge prin forme dominante de identitate, moștenite de la natură și/sau generate de oameni(Chipul lui Decebal de la Mraconia), prin variate procese și mecanisme purtătoare de semnificații și funcții. În acest sens, sunt definitorii următoarele tipuri de identitate: orografică, culturală (inclusiv livrescă și cinematografică, etnică, spirituală, demografică, lingvistică, economică, administrativă ș.a., inclusiv cea peisagistică (ca identitate regională de sinteză). Grație acestor elemente identitare, teritoriul clisurean a devenit cu timpul, pentru locuitorii săi, spațiu de atașament afectiv, spațiu de solidaritate (Petre, D., 2005, op. cit., p. 175) în acțiunile de asimilare a valorilor și, uneori, obiect de dispută etnică, politică, administrativă, economică și, nu în ultimul rând, funciară. Conform uneia dintre cele mai concise definiții, noțiunea de „loc” desemnează o porțiune de teritoriu purtătoare de semnificații. Operând o concretizare, ce se impune în contextul dat, perceperea conștientă a semnificațiilor care fac ca un fenomen (geografic și/sau turistic) să fie unic și irepetabil, la nivelul conduce la noțiunea de loc. Locul constituie astfel materializarea teritorială a fiecărui fenomen în parte, simplu sau complex, însă deopotrivă unic și irepetabil, laolaltă cu reprezentările mentale, lingvistice, (carto)grafice ș.a. elaborate de către oameni prin perceperea și analiza semnificațiilor. Consacrarea, unui teritoriu oarecare, drept „loc” geografic, autentic, acceptat ca atare, presupune așadar un proces complex de percepere și reprezentare la nivelul conștiinței publice (sociale). (Ibidem p. 176).

Semnificațiile, care operează diferențierile conducând la „recunoașterea” locurilor sunt extrem de diverse: caracteristici fizico-geografice, de exemplu, în Clisura Dunării: Dunărea însăși, peisajul unicat,defileul Dunării etc. toate fiind locuri geografice a căror semnificație este binecunoscută în principal datorită imaginii lor proeminente în raport cu locurile înconjurătoare; caracteristici antropice, înmagazinate în tradiții,arhitectură, obiceiuri, utilizarea terenurilor, activități de „excepție” etc., cum sunt: așezările pemilor din Eibenthal,a sărbilor din Șvinița, Festivalul românilor de pretutindeni sau cel al satelor dunărene etc, sunt „locuri” în virtutea tradițiilor, realizărilor sau a evenimentelor cu semnificație de excepție ș.a. Deseori, un „loc” asociază mai multe semnificații conjugate: de exemplu Cetatea Trikule, ce a fost ridicata în sec. al XV-lea pentru a opri expansiunea otomana spre vest, ruinele acesteia observându-se în apropierea localitatii Svinita– simultan loc geografic, loc istoric, loc turistic, loc strategic (în vechime) ș.a.

Extrapolând precizările teoretice de mai sus la domeniul nostru de studiu, putem deduce că locurile percepute de către individ ca destinații turistice sunt reprezentate în spiritul său prin intermediul referințelor psiho-culturale, și, deci, fiecare individ va atribui o semnificație personală unui același loc, și vor exista tot atâtea imagini câte sensuri date reprezentării locului.

Imaginea percepută. Este configurată de reprezentările vehiculate de către persoanele interesate de teritoriu, dar care nu rezidă acolo permanent. Cu cât este mai omogenă și caracteristică, cu atât devine mai operațională, susceptibilă de a exploata ca și concept dinamic, în cadrul promovării, „vizibilizării” unui spațiu geografic ce întrunește atributele unei destinații turistice.

În acest sens se poate vorbi în acest spațiu de o veritabilă osmoză culturală, ca urmare a interferențelor mai ales dintre români (populație esențialmente latină, majoritară în toate epocile istorice),sărbi ,și pemi . Totuși, nu trebuie uitate și celelalte grupuri etnice, precum, grecii,turcii,evreii,armenii sau țiganii, ultimii atrăgând atenția prin creșterea lor demografică accelerată, care va conduce în viitorul apropiat la modificări ale structurii etnice și la transformări identitare ale spațiului transilvan.

Legătura intrinsecă dintre imaginea unei destinații turistice care-i conferă și identitate,în schimb,durabilitatea destinației trebuie susținută,întreținută,promovată permanent pentru ca să asigure fluxuri turistice mulțumitoare .

Astfel,intervine inovarea ,imperativă în cele două: atât în imagine,cât și în identitate,prin promovarea de noi produse turistice,inovative,prin strategii inovative de derulare a fenomenului turistic,prin crearea de clustere inovative,în turism .

La nivelul Uniunii Europene, clusterele de inovare sunt considerate "motorul " dezvoltării economice și inovare, acestea reprezentând un cadru foarte bun pentru dezvoltarea de afaceri, colaborarea între companii, organizatii non-guvernamentale,universități, institute de cercetare, furnizori, clienți și concurenți situați în aceeași zonă geografică (locală, regională, națională, trans-națională.Clusterul TURINN,primul pol de competitivitate în domeniul turismului din România,având onoarea să particip la crearea acestui cluster ,beneficiând și de calitatea de Vice-președinte,conform statutului său își propune : ”îmbunătățirea competitivității și poziționării strategice a serviciilor prezente în sectorul turistic, prin intermediul unei platforme de generare și transmitere a informațiilor și cunoștințelor în baza cercetărilor și inovațiilor prezente la nivel internațional cu impact direct asupra dezvoltării sectorului turitic,a IMM-urilor active în domeniu; a politicilor publice și a strategiilor de dezvoltare;activarea unei rețele de informare a principalilior actori din turism,având prioritati în atenție: creșterea capacitătii de promovare a inovării, competitivității, cercetării, transferului tehnologic ca politică de dezvoltare regională durabilă prin interconectarea cunoștințelor, tehnologiilor și persoanelor,prioritar în domeniul turismului(zonal,regional,național și internațional”.

Tabel nr.4 Lista Clusterelor inovative –Clusterul TURINN

Clusterul TURINN este și membru fondator al Polului de competitivitate Turism Oltenia – Inovare și Tradiții în Turism – TurOlt InTT,cu un teritoriu vast de acțiune:Regiunea de dezvoltare Sud Vest Oltenia ,fiind prioritar concentrat pe potențialul din sectorul Turism( deși domeniul principal de activitate a Polului este definit ca fiind Turismul, Polul se adresează în mod direct și altor industrii complementare și relevante pentru domeniul turistic, în special: industria de ceramică, prelucrare a lemnului și producție de mobilă, industria textilă, producția de soft, servicii de comunicare și publicitate).Polul de competitivitate include un număr de 51 organizații private, din care 29 IMM-uri active în sectoare relevante pentru domeniul turismului (mici producători de artizanat, ceramică, țesături, lemn și mobilă, agenții de turism, firme de soft, ș.a.m.d.), respectiv:12 agenții de turism, firme de publicitate și alte firme care furnizează servicii turistice și de asistență către firme din sector ,5 firme din sectorul TIC ,4 producători de lemn, mobilă și țesături tradiționale,6 firme din alte sectoare industriale și servicii (ex. construcții, curățenie, producția de plante ornamentale, ș.a.m.d.)

Restul entităților private include organizații profit și non profit considerate catalizatori (firme de consultanță, furnizori de formare, ONG-uri) care sprijină activitățile principale ale membrilor Polului și în general dezvoltarea mediului de afaceri și anumitor sectoare economice, precum și dezvoltarea teritorială și regională, cum ar fi:

Asociații de reprezentanță a firmelor la nivel național și local (Asociația pentru Tehnologia Informației si Comunicații din România, Asociația Română a Centrelor de Ceramică, Asociația Meșterilor Populari ,,Cocoșul de Hurez'');

Asociații care sprijină activitățile turistice și economice în general la nivel local (Asociația Regionala pentru Dezvoltare Rurală, Asociația pentru Promovarea Patrimoniului Autentic Horezu, Asociația pentru Promovarea Turismului Mehedinți,A.N.T.R.E.C. Mehedinți, Cluster Turinn (fig 21), Camerele de Comerț, Asociația de Turism Oltenia);

Fig.21Sigla Cluster TURINN

3.7.Modele de analiză a ciclului de viață al destinației turistice Clisura Dunării

Rezultatul fiecărei cercetări depinde în mod evident de tipul de cercetare. Pe de altă parte, selectarea metodologiei de cercetare depinde de obiective, natura subiecților cercetării și facilităților relevante de implementare. În acest sens, se poate decide asupra metodologiei de cercetare dacă se specifică natura, obiectivele și dimensiunea cercetării. Cu alte cuvinte, scopul selectării metodologiei de cercetare este de a selecta metoda de găsire a răspunsului/rilor la întrebarea/rile cercetării mai rapid, mai ușor și mai exact.

Metodologia de cercetare folosită în această analiză este măsurarea descriptivă a tipului de studiu/a unui model de competitivitate.

Metoda descriptivă s-a folosit pentru verificarea studiilor de specialitate. Una dintre subdiviziunile metodei descriptive, metoda măsurării, a fost folosită pentru studiul distribuției și specificațiilor eșantionului statistic, determinând natura condițiilor și relațiile dintre componentele destinației turistice.

Un model de analiză pentru prognoza situației unei destinații turistice, destul de contestat de altfel, este cel al lui Butler (1980) TALC (Tourism Area Life Cycle)

Conform lui Butler orice destinație trece prin mai multe etape:

– explorarea: începe ca un loc relativ necunoscut, iar vizitatorii vin inițial în număr mic datorită lipsei accesului, facilităților, precum și cunoașterii locului

– dezvoltare: mai multe persoane descoperă destinația și se împrăștie zvonul despre atracțiile sale și dotările cresc și se îmbunătățesc

– stagnare: sosirile încep să crească rapid spre o capacitatea de încărcare teoretică, care implică limite sociale și de mediu

– regenerare: traiectoriile A și B, dezvoltări tehnologice sau îmbunătățiri ale infrastructurii ucând la o creștere a capacității de cazare

-traiectoriile C și D: creșterea congestionării și dezvoltării non –durabilă, cauzând ca resursele care au atras inițial vizitatorii la destinația să devină afectate sau să nu mai existe

– declin: traiectoria E, direcția unei destinații în urma unui dezastru sau crize.

Plecând de la modelul teoretic al competitivității destinației turistice, vom conduce un studiu de percepție pentru a determina competitivitatea microregiunii Clisura Dunării ca destinație turistică.

Conform practicilor internaționale (Faulkner et al., 1999; Gomezelj and Mihalič, 2008; Enright and Newton, 2004, 2005; Crouch, 2010), persoanele intervievate vor fi specialiști din cadrul sectorului turistic, furnizori de servicii turistice (sectorul turistic, autorități, cercetători și absolvenți de studii de specialitate) întrucât prezintă mai multe avantaje și beneficii pentru studiul de față.

Cunoștințele lor amănunțite despre întreg portofoliul de resurse turistice, management și competitivitate pot fi folosite pentru a evalua mai bine destinația turistică.Avantajul unui astfel de model este dat de faptul că permite o monitorizare a evoluției unei destinații din punct de vedere al competitivității, fiind o radiografie fidelă a situației pentru diverse perioade de timp

Avantajul unui astfel de model este dat de faptul că permite o monitorizare a evoluției unei destinații din punct de vedere al competitivității, fiind o radiografie fidelă a situației pentru diverse perioade de timp(fig.22):

Fig.22.Ciclul de viață al destinației Clisura Dunării conform modelului lui Butler

Sursa: Prelucrare date INSSE

Modelul lui Butler pentru ciclul de viață al destinației turistice aplicat la Clisura Dunării relevă faptul că în perioada 2001-2015, perioada în care sunt disponibile datele statistice pentru cele 10 localități ale zonei supuse studiului, destinația Clisura Dunării a trecut prin mai multe faze.

Dacă în 2001-2002 era în etapa de dezvoltare, apare o fază de stagnare până în 2008-2011, în momentul în care destinația se internaționalizează. După 2011 apare faza de consolidare în care destinația se stabilizează pe piața turistică nu numai românească ci și transfrontalieră. Prognozele pentru viitor arată un trend ascendent, de creștere al valorii indicatorilor turistici, destinația Clisura Dunării ocupând un loc din ce în ce mai important pe harta turistică a României.

3.7.1.Modelul de dezvoltare turistică competitiv ,durabilă

Dezvoltarea unei localități presupune trecerea acesteia prin faze de reglare și funcționare, la nivele tot mai complexe și evoluate. Planul de dezvoltare presupune crearea unor obiective de creștere economică, cu o orientare spre ameliorarea și reglarea raporturilor dintre mediul antropic și sistemele naturale unde urmează să aibă loc creșterea economică respectivă.

Pentru realizarea obiectivelor privind dezvoltarea durabilă, este necesară utilizarea unei scări temporale, care presupune crearea unor succesiuni de etape. În mod obișnuit, aceste etape sunt: dezvoltarea pe termen scurt, pe termen mediu și pe termen lung.

Acest model al competitivității unei destinații,demonstrând pentru Clisura Dunării la nivelul anilor 2015-2016 conturarea ei drept o destinație turistică într-o fază de consolidare ,cu un profil funcțional bine definit ,cu perspective de dezvoltare durabilă încurajante cu condiția reglării în scurt timp,”din mers„ a unor procese sau fenomene cu rol de dereglare dar mai ales trebuie să susțină ca indicatorii de mai jos(Tabel nr. 5)să atingă același trend ascendent,un flux turistic constant și să înlăture procesul de sezonalitate,”răul„etern cu care luptă majoritatea destinațiilor turistice din România țintite în ofertă sezonieră.

Tabel nr.5 Indicatori turistici care susțin competitivitatea

Fig.23 Funcția turistică și densitatea ofertei turistice în Clisura Dunării (2008-2014)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Calculul indicatorilor turistici sunt relevanți pentru o descriere adecvată a destinației turistice supuse studiului. Astfel funcția turistică(fig.23), ca raport procentual între numărul locurilor de cazare și populațieîn intervalul 2008-2014 are creșteri de la 0,35 la 0,80 prin frecvența sporită a consturirii unei infrastructuri de cazare diversificate. Raportarea locurilor de cazare la suprafață, adică intensitatea ofertei turistice, indică de asemenea o creștere de la 0,30 la 1,30 (fig. 24).

Fig.24 Durata medie a sejurului și intensitatea activității turistice în Clisura Dunării (2008-2014) Sursa: Prelucrare date INSSE

Durata medie a sejurului ca raport între înnoptări și număr de turiști evocă a creștere în intervalul analizat deși șederea este de sub o zi. Intensitatea activității turistice, calculată ca raport între înnoptări și populația Clisurii, are o creștere de la 0,25 la 0,60 în intervalul 2008-2014(fig.25).

Fig.25. Densitatea turistică în raport cu populația în Clisura Dunării (2008-2014)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Densitatea turistică în raport cu populația din Clisura Dunării în perioada 2008-2014 evocă un număr mai mare al turiștilor raportați la populația rezidentă din zonă. Creșterile se înregistrează de la 109 la 110,5 (fig.25).

Fig.26 Indicele de utilizare netă a capacității de cazare în Clisura Dunării (2008-2014)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Indicele de utilizare netă a capacității de cazare(Fig.26) reprezintă raportul procentual dintre înnoptări și numărul locurilor de cazare. Calculul pentru Clisura Dunării în intervalul 2008-2014 variază între 15 și 25% ca indice de utilizare, fiind destul de scăzut raportat la potențialul zonei. Șederea fiind redusă va fi corelată cu valori mici ale utilizării bazei de cazare.

Fig.27 Dinamica sosirilor si innoptarilor de turisti in localitatile din judetul Mehedinti (2015) Sursa: Prelucrare date INSSE

Dinamica sosirilor și înnoptărilor din județul Mehedinți (Fig.27), analiză efectuată pe localități la nivelul anului 2013, evidențiază un trend asemănător pentru cei doi indicatori; cele mai multe sosiri și înnoptări au loc în reședința de județ, cu 39 000 sosiri și 59 000 înnoptări.

La diferențe mari, cu valori de sub 10 000 sosiri/înnoptări se situează orașele din defileul Dunării, Orșova și Eșelnița, cu 5 000 sosiri și 5000 înnoptări în Orșova și 9 000 în Eșelnița. Bala(care nu intră în arealul Clisurii) ca stațiune balneoclimaterică are un număr de 3 000 sosiri și aproximativ 40 000 înnoptări, pe fondul pachetelor balneoclimaterice subvenționate de stat, unde un sejur ajunge la 16 zile. Restul localităților înregistrează valori extrem de scăzute, fără a releva o importanță turistică.

In Tabelul 6 și 7 sunt prezentate locurile pe structuri de cazare în Clisura Dunării în 2013 și 2014,creșterile majore fiind înregistrate doar la 2 localități din Clisură:Eșelnița și Dubova.

Tabelul nr.8-Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică, pe tipuri de structuri 2013-2014,turiștii preferând aceleași 2 localităși clisurene:Eșelnița cu 4730 sosiri și Dubova,pe locul doi cu 838 de sosiri.

Tabel nr.6 Locuri pe structuri de cazare Clisura Dunării-2013

Sursa: Prelucrare date INSSE

Tabel nr.7 Locuri pe structuri de cazare Clisura Dunării 2014

Sursa: Prelucrare date INSSE

Tabel nr.8 Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică, pe tipuri de structuri 2013-2014

Sursa: Prelucrare date INSSE

CAPITOLUL IV

ELEMENTE GEO-DEMOGRAFICE DE ATRACTIVITATE TURISTICĂ

Clisura Dunării reprezintă una din cele mai spectaculoase părți ale traseului danubian, cuprinzând peisaje de o frumusețe rară. Zona se întinde între Moldova Nouă și Gura Văii, părțile cele mai frumoase fiind Orșova și Cazanele Dunării, de pe raza localităților Ețelnița și Dubova.

Căi de acces

Cu mașina de la Orsova pe DN 57, Orșova-Eșelnița-Dubova-Șvinița. Fiind o zonă de defileu, accesul în zonă se poate face și pe apă cu diferite ambarcațiuni.

Pincipalul transport rutier este drumul E 70 între Drobeta Turnu Severin-Orșova-Topleț si DN 57 Orșova-Moldova Veche-Pojejena-Oravița, contruit de-a lungul Dunării.

Transportul feroviar este prezent pe sectorul Drobeta Turnu Severin-Orșova-Topleț.

Accesul în zonă este favorizat și de prezența celor 2 aeroporturi la Timișoara și Craiova.

4.1.Așezări umane clisurene

Defileul Dunării a reprezentat o veche arie de locuire încă din paleolitic, însă multe dintre așezări au fost atestate documentar din Evul Mediu și în secolul XIX.

În secolul XX evenimentele au fost importante pentru dinamica populație:

– declararea unor localități noi datorită strămutarii populației la realizarea lacului de acumulare Porțile de Fier fapt ce a produs mutații semnificative la nivelul așezărilor din Clisura Dunării:

a. localitatea Vârciorava a fost desființată, familiile mutându-se în Drobeta Turnu Severin și Ilovița;

b. localitățile Tișovița, Plavișenița și Ogradena au fost inundate în 1969, populațiile mutându-se în satul nou creat, Eșelnița.

c. localitățile Gura Văii, Orșova, Eșelnița, Dubova și Svinița au fost strămutate pe noi vetre.

d. localitățile Tufar, Jupalnic, Coramnic au dispărut fiind înglobate în noua vatră a
Orșovei.

e. localitatea Ada-Kaleh a dispărut odată cu insula, locuitorii, cei mai mulți de origine turcă, migrând spre București, Constanța, Severin și altele.

f. localitatea Drencova a dispărut, doar portul și postul hidrometric îi mai poartă numele.

Pe teritoriul Clisurii Dunării se află Municipiul Orșova și Moldova Nouă cu localitățile componente Moldova Nouă, Moldova Veche, Măcești și Moldovița.

Localitatea cu cel mai mare număr de locuitori este Moldova Nouă , care la finele anului 2010 avea 16.864 de locuitori, uramată de Orșova cu 12.616 locuitori.

Cele mai mari comune sunt Eșelnița cu 3091 de locuitori, Berzasca cu 3022 locuitori, Pojejena cu 2172 locuitori, urmate de Coronini, Șichevița, Șvinița, Gârnic.

Din punct de vedere structural satele corespund tipului adunat, datorită tendinței de aglomerare de-a lungul văilor, dar există și sate risipite, de dimensiuni reduse sub 100 de locuitori.

Înainte de construirea barajului și a lacului de acumulare, majoritatea așezărilor erau dezvoltate pe conurile de dejecție ale afluenților Dunării , după construirea barajului, vetrele localităților nou înființate au ocupat versanții și malurile golfurilor nou formate. La așezările permanente se adaugă sălașele, răspandite în apropierea localităților Șvinita, Eșelnița, Dubova. Cele mai multe sunt în munții Almăjului, unde locuitorii satelor se mută temporar pentru exploatarea terenurilor din acest perimetru.

4.1.2. Structura pe naționalități în spațiul Clisurii Dunării(fig.28) ,foarte mozaicată cuprinde:

– români: 80,85%

– sârbi: 11,31%

– cehi: 4,79%

– rromi: 1,72%

– maghiari: 0,73%

– germani șvabi: 0,33%

Fig. 28 Structura etnică a populației din Clisura Dunării

Sursa: prelucrare date INSSE

4.1.3. Structura pe confesiuni(fig.29),este strâns legată de structura pe naționalități și cuprinde următoarea distribuție pe culte:

-Cult ortodox: 85,92%

-Cult romano-catolic: 6,43%

-Cult baptist: 3,99%

-Cult penticostal: 1,08%

-Cult reformat: 0,13%

-Restul pupulației fiind formată din greco-catolici, atei și reprezentanții altor culte.

Fig. 29 Structura pe confesiuni a populatiei

Sursa: Prelucrare date INSSE

Ramarcabilă pentru populația din Clisura Dunării este diversitatea etnică ridicată: 5 din 3 etnii, români, sârbi, cehi, rromi și șvabi și 2 dintre confesiuni: ortodicși și catolici, reprezentând majoritatea populație, trăiesc într-o armonie perfectă.

4.4. Activitățile economice specifice Clisurii:

Agricultura: are caracter de sudzistență datorită suprafeței reduse a terenurilor arabile. Structura suprafeței agricole este următoarea:

-pășuni: 15,2%

-terenuri arabile: 11,91%

-fânețe: 6,65%

-livezi: 0,88%

Aceste terenuri au o productivitate redusă fiind inundate de apele lacului de acumulare. Principalele culturi practicate sunt: porumb-aproximativ 50%, grâu și secară-aproximativ 20%, culturi de cartofi și pășuni.

Creșterea animalelor reprezintă activitatea de bază a populației antrenată în sectorul agricol, această activitate fiind favorizată de ponderea mare a pășunilor si fânețelor.

Pescuitul: a fost practicat din cele mai vechi timpuri, fiind principala sursă de hrană pentru locuitori.

Actualmente, starea fondului piscicol a scăzut datorită construcției barajului fără un sistem care să asigure retragerea speciilor de sturioni.

În ciuda faptului că efectivele de pește au scăzut, atât calitativ, cât și cantitativ, pescuitul a cunoscut o amploare în ultimii ani, datorită sistemului deficitar de control al exploatărilor piscicole, de către Agenția Națională pentru Pescuit, aceasta reprezentând o creștere a presiunii asupra ariilor de protecție specială avifaunistică, atât prin practicarea pescuitului neautorizat, cât și a celui sportiv.

În ce privește silvicultura, activitățile de producție au pondere redusă. Pondere mai mare au activitățile de exploatare a resurselor nelemnoase din pădure:

– exploatarea ciupercilor destinate în special comerțului

– exploatarea fructelor de pădure și a plantelor medicinale și tinctoriale

Activitatea industrială: este legată de exploatarea diverselor resurse naturale, în special minerale.

Teritoriul Parcului Natural Porțile de Fier dispune de uriașe resurse naturale exploatate de-a lungul timpului. Actualmente o parte a exploatărilor au fost închise, aletele și-au redus producția, fapt ce a dus la apariția unor grave probleme sociale, datorită disponibilităților de personal.

Exploatările cuprifere de la Moldova Nouă s-au sistat, în prezent existând doar exploatări de banatite în care conținutul de cupru este mai redus. În urma acestor exploatări miniere rezultă holde de steril ce au fost depozitate sub forma „iazurilor de câmp” fiind cele mai mari depozite de steril din țară.

În zonă există și minereuri nemetalifere de felul argilelor colorate exploatate la Coronini și Gârnic, caolin la Șichevița, serpentina la Berzasca, cuarț la Orșova, calcar cristalin la Mraconia.

Menționăm și existența unor stații de prelucrare a cuarțului la Ponicova, a unei înteprinderi de prelucrare a minereurilor neferoase la Orșova, a unei stații de sortare și concasare a pietrei la Șichevița.

În arealul parcului apar însă și cariere de exploatare a rocilor de construcții ilegale, ce au un impact negativ asupra calității habitatelor și aduc atingeri regimului de conservare. Industria energetică este bine reprezentată, aici existând cea mai mare hidrocentrală electrică din țară Hidrocentrala Porțile de Fier.

În ce privește activitatea portuară, aceasta a scăzut foarte mult, limitându-se la activități de încărcare-descărcare. Cea mai mare unitate economică din zonă cu capital străin este Șantierul Naval din Orșova.

4.5.Activitățile turistice prioritare în profilul economic clisurean

Practicarea turismului în zona Cazanelor Dunării își are originile la începutul secolului XIX, prin drumeții și admirarea unor locuri atractive atât prin frumusețile naturale ale regiunii, cât și prin monumentele istorice datând din perioada Imperiului Roman. Spre sfârșitul aceluiași secol, navigația pe Dunăre, și mai ales vizitarea insulei Ada-Kaleh, au făcut ca circulația turistică să se intensifice.

În perioada postbelică a cunoscut un regres, datorită restricțiilor din zona de frontieră cu Iugoslavia. Până în 1989, zona a fost cunoscută mai mult datorită activitătilor industriale de extracție a resurselor minerale. După 1989, deși nevalorificată corespunzător din punct de vedere turistic, interesul pentru zonă crește.

Prin zestrea sa naturală și prin potențialul istoric și cultural remarcabil, Clisura Dunării reprezintă un spațiu deschis către un turism organizat, ecologic, și posibilități de îmbinare a activităților de recreere cu cele instructiv- educative.

Potențialul turistic îl formează grandiosul peisaj format de fluviul Dunărea și de defileul său, de diversitatea reliefului din zona montană, de existența elementelor floristice și faunistice deosebite, unele dintre ele cu valoare de unicat înscrise în rezervații științifice.

Pe lânga toate aceste elemente oferite de potențialul natural se adaugă impresionante mărturii ale unui trecut de milenii, exprimat printr-o serie de monumente istorice, de arhitectură și artă, unele unice prin valoarea și ineditul lor.

Cu toate acestea, în Clisura Dunării, turismul nu este dezvoltat proporțional cu potențialul natural existent.

Infrastructura de acces este deficitară, unitățile de cazare sunt insuficiente, cele care există nu prezintă suficiente dotări, posibilitățile de agrement sunt reduse, toate acestea contribuind la limitarea atractivității zonei.

Un lucru pozitiv privind asigurarea de perspectivă durabilă a Clisurii Dunării este diversificarea bazei de cazare și cantitativ și calitativ, apărând în peisajul Clisurii foarte multe pensiuni de bun gust, de 3 și 4 stele, multe altele fiind proprietate privată cu circuit închis (fig 30) și în detaliu .(ANEXA 3).

Fig. 30 Structuri de cazare în Clisura Dunării

Sursa: prelucrare date INSSE

Pensiunile turistice reprezintă jumătate din totalul unităților de cazare, urmate de casele de vacanță și vile, acestea reprezentând construcții relativ noi, apărute după 1990. Hotelurile au o reprezentare mică, de numai 9% (fig.31).

Fig. 31 Numarul locurilor de cazare pe localitati Clisura Dunării

Sursa: prelucrare date INSSE

Eșelnița, localitate situată pe porțiunea cea mai spectaculoasă a defileului însumează ¾ din totalul locurilor de cazare,adică 76% din total , urmată fiind de Orșova, oraș ce găzduiește 2 hoteluri cu capacitate mai mare de cazare.

Fig.32 Sosiri turiști români și străini fig.33 Innoptari turiști români și

străini

Sursa: prelucrare date INSSE Sursa: prelucrare date INSSE

Pe intervalul studiat se observă o oarecare omogenitate privind sosirile atât ale turiștilor români, cât și a celor străini; Înnoptările, în schimb, înregistrează un trend descendent atât pe segmentul turiștilor români, cât și pe cel al turiștilor străini(Fig.32 și 33).

Fig.34 Sosiri turiști în Clisura Dunării anii 2013-2014

Sursa: prelucrare date INSSE

Fig.35 Înnoptări turiști în Clisura Dunării în anii 2013-2014

Prelucrare date INSSE

Din păcate, și această zonă „beneficiază” de efectele sezonalității, lunile de iarnă fiind deficitare în ceea ce privește numărul turiștilor. După cum se observă, vârful turistic corespunde lunilor iulie și august, luni de concediu pentru majoritatea populației europene.

În luna septembrie 2015, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au crescut cu 79,8 %, iar înnoptările cu 60,7 %.(fig.34) Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna septembrie 2015 a fost de 31,7 % pe total structuri de cazare turistică în, creștere cu 7,9 puncte procentuale față de luna septembrie 2014 .

În septembrie 2015,înnoptările turiștilor în structurile de primire turistică au crescut la nivelul Clisurii Dunării (fig..35).

4.6.Limite în derularea unui turism durabil

Din păcate, în ultima perioadă există riscul dezvoltării unui turism neorganizat, de masă, mai ales pe perioada de vară, limitat la pescuit și petrecerea timpului liber pe malul Dunării, formă de turism ce poate duce la degradarea patrimoniului natural al Parcului.

Sectorul comercial nu acordă suficientă importanță comercializarii suvenirurilor sau altor obiecte specifice zonei, fapt datorat și intensității reduse a turismului.

Turismul rural și agroturismul nu constituie deocamndată o alternativă viabilă, datorită gradului relativ redus de confort al localităților ruarale, posibilităților materiale reduse și lipsei de cunoaștere a limbilor străine din partea locuitorilor. Dotările tehnico-edilitare sunt slab dezvoltate, rețelele de distribuție a apei acoperă doar o parte din localitățile ruarale, iar rețeaua de canalizare are extindere redusă.

De asemenea, lipsa unor dotări minime, toalete, spații de parcare, dotări pentru practicarea unor sporturi, duc la o limitare a atractivității zonei.

4.6.1.Potențialul turistic

Așa cum s-a văzut mai sus, potențialul turistic al zonei este deosebit de bogat în cazul Clisurii Dunării. O serie de rezervații naturale, specifice ori mixte, constituie tot atâtea puncte de atracție pentru oamenii de știință, dar și pentru iubitorii de natură;

Rezervațiile naturale ale Clisurii sunt:

Râpa cu lăstuni de la Pojejena – localizată la vest de Moldova Veche, pe Valea Divici ocupând o suprafață de 93,1 ha , rezervație mixtă. Este o rezervație în care se află depozite loessoide în care și-au săpat cuiburi lăstunii (Apus melba). Accesul se face pe un drum local.

Rezervația Valea Mare- la nord-est de Moldova Nouă, rezervație mixtă care ocupă 1179 ha, dintre care 382,4 ha pentru rezervație botanică. Din multitudinea de specii floristice se desprinde tulchina cu aspect de laur sau iedera mare (Daphne laureola), „relict terțiar, care vegetează în unica stațiune din țara noastră”. În plus bazinul acestei văi cuprinde 45 de peșteri și avene, printre care peștera Gaura Haiducească (1370 m. de dezvoltare) și Avenul Roșu (149 m. denivelare).

Stânca Babacai sau Stânca Tatălui ,se află la patru kilometri de Moldova Veche, la intrarea dinspre est a localității Coronini și marchează locul de unde începe în amonte Clisura Dunării. Este un colț de stâncă ridicat din apele învolburate ale fluviului, acum, după formarea lacului de acumulare „Porțile de Fier”, parțial acoperit de apă(Fig.36).

Fig .36 Stînca Babacai Sursa: Mitroi Sabina

Locul fosilifer Svinița, situat la vest de această comună, între Greben și pârâul Iardumovacia. Este o rezervație paleontologică cu suprafață de 93,1 ha , fiind ocrotite asociații faunistice fosile, care apar în stratele de Kaluss.

Rezervația Cazanele Mari și Cazanele Mici -de-a lungul Dunării, la sud-vest și nord-est de comuna Dubova (pe teritoriul căreia se află, cu excepția unei părți, cea estică, a Cazanelor Mici, care aparține administrativ de comuna Eșelnița), între Ogașul Turcului și Valea Ogradena. Cele două subdiviziuni sunt despărțite de bazinul miocen de la Dubova.In acest areal, apele Dunării având adâncimi foarte mari și creează impresia că fierb ca într-un cazan.

Cazanele Mari-situate între bazinetul Plavișevița și Dubova, pe o lungime de 3,8 km. Sunt formate de abrupturile Dealului Ciucarul Mare (318 m.) pe malul românesc și Dealul Veliki Strbak (Stirbacul Mare) (768 m.) pe malul sârbesc. Este zona unor fenomene carstice deosebite, printre care peșterile Gura Ponicovei, Fluturilor și Veterani.

La rândul lor, Cazanele Mici- între bazinetul Dubova și Valea Ogradena, au o lungime de 3,6 km., sunt străjuite pe malul românesc de Dealul Ciucarul Mic (313 m.) și Dealul Mali Strbak (Știrbacul Mic) (626 m.) pe malul sârbesc. În zona centrală a Cazanelor Mici se deschide Valea Mraconea.

Rezervația Cazanelor Dunării(Fig.37) este foarte bogată în floră și faună ,în fenomene carstice, ea fiind o rezervație științifică mixtă, care se întinde pe 215 ha.

Fig.37 Imagine cu Cazanele Dunării Sursa: Mitroi Sabina

Fig.38 Imagine cu Cazanele Dunării Sursa: Mitroi Sabina

În Clisură sunt și alte obiective naturale de interes științific, dar și turistic, printre care:

Peștera „Gaura cu muscă” – la est de stânca Babacai, la circa 30 metri înălțime față de nivelul fluviului. Peștera este un fenomen carstic lung de 254 m. și lipsit de concrețiuni de calcite spectaculoase. Sunt reținute doar „barajele”, traverse între care se adună apa, așa numite „lapte de piatră”, sau „buzunare de calcite” suprapuse (ondolite) și a stalalctitelor. Ca notă specifică acestei peșteri este mirosul penetrant de amoniac datorat cantității mari de guano produsă de coloniile de lilieci.

Peștera Gaura Chindiei II – în aval și-n imediata vecinătate a localității Coronini, situată pe versantul dinspre Dunăre al unei stânci la altitudine relativă de 80 m. Este o peșteră naturală compusă dintr-o galerie și două diverticule, dintre care cel din vest activ, din el curgând un firicel de apă. Peștera excelează datorită picturilor rupestre preistorice, la care se adaugă și o inscripție creștină din secolul X-XI. Ca urmare a săpăturilor arheologice din anii 1973-1974 aici s-au găsit vestigii

Vârful Trescovăț-un remarcabil neck vulcanic(fig.39) datând din Permianul inferior, forma sa trapezoidală fiind foarte bine vizibilă de pe ambele maluri ale fluviului.

Fig. 39 Neckul vulcanic Trescovăț Sursa: Mitroi Sabina

Grebenul românesc- în aval de Trescovăț, între văile Vodiniciki, Saraorski și Povalina, conține calcare nodulare ,cu cute frumos tăiate de diverse falii, aflorând de-a lungul drumului.

Cuesta de la Tri Kule- o formațiune de „Cioaca Borii” aflată în aval de Șvinița, pe ea vegetând un pâlc de pini din specia Pinul Negru de Banat.

Peștera Ponicova- situată pe raza comunei Dubova, la est de șoseaua Orșova – Moldova Nouă, în Cheile Ponicovei, străbătând masivul Ciucarul Mare până la Dunăre. Este cea mai mare peșteră din Clisură, fiind accesibilă atât dintre uscat, cât și dinspre Dunăre. Lungimea ei totală este de 1666 m., cu altitudinea relativă de 116 m. În peșteră au fost descoperite vestigii din paleolitic, neolitic, perioada de tranziție de la neolitic la bronz, epoca bronzului, Hallstatt, La Tene, epoca medievală și modernă.

Fig.40 Peștera Ponicova Sursa: Mitroi Sabina

Peștera Fluturilor- situată în Cheile Ponicovei, pe malul stâng al văii râului Ponicova deasupra Peșterii Ponicova. Înălțimea intrării este de 1,80 m., lățimea de 1,90 m., lungimea totală de 158 m., altitudinea absolută de 190 m. S-au găsit urme de locuire din Hallstatt, epoca medievală și epoca modernă.

Peștera Veterani se compune dintr-un culoar scund, de acces lung de 19,50 m., care dă în sala mare lungă de 37 m., lată de 28 m. și înaltă de 17 m. A fost fortificată în epoca medievală, fiind locul de rezistență în războaiele austro-otomane, la 1692 și la 1788.

4.6.2.Potențialul antropic

Obiectivele turistice de natură antropică în prezent au fost create de-a lungul timpului, îmbogățindu-se cu noi valori, pe măsura creșterii gradului de cultură și civilizare a locuitorilor zonei.

Odată cu trecerea timpului au căpătat patima vremii, s-au incărcat de semnificații și au ajuns să dobândească atractivitate, intrând în circuitul turismului antropic. Elemente precum unicitatea, vechimea, ineditul, funcția, semnificația sunt atribute care sporesc atractivitatea acestora.

Bustul regelui Decebal-situat pe DN 57, la intrarea în Golful Mraconea, monument unic în Europa și al doilea în lume, după chipurile celor patru președinți americani tăiate tot într-o stânca la Rushwave (SUA). Lucrarea, de dimensiuni impresionante, 40 m înalțime si 25 m lățime, se constituie într-o replică la „Tabula Traiana” situată la cateva sute de metri în aval, pe malul sârbesc al Dunării. Lucrările au fost demarate dupa proiectul sculptorului italian Marco Galeotti de Pietrosant și executate de o echipă de 12 sculptori-alpiniști, conduși de orșoveanul Florin Cotarcea.

Întreaga lucrare a fost finanțată de cunoscutul om de afaceri și de cultură Iosif Constantin Drăgan, prin Fundația Europeană Drăgan, înființată de el cu scopul mărturisit, încă din anii 1967-1968, de a promova cultura ca un factor de importanță majoră pentru unificarea Europei, și să realizeze prin ea așezarea istoriei Romaniei „in adevărurile ei incontestabile”(Fig.41).

Fig.41 Chipul lui Decebal Sursa: Sursa: Mitroi Sabina

Ca urmare, la baza lucrării este firesc amplasată inscripția „DECEBAL REX DRAGAN FACIT” (Regele Decebal Drăgan a făcut), profesorul I.C. Drăgan cheltuind pentru această operă peste 1 milion de dolari.

Tabula Traiana- situată pe malul drept (sărbesc) al Dunării, pusă pe vremea Împăratului Train, când s-au încheiat lucrările la drumul săpat în stâncă (anul 100 d.Hr.).

Inscripția, cioplită în stâncă este marginită de o „ramă” pe care apar doi delfini și un vultur . Aceasta se traduce „Impăratul Caesar, fiul divinului Nerva, Nerva Traianus Augustus Germanicus (învingător al germanilor), preot suprem investit cu puterea de tribun a patra oară, părinte al patriei, consul a treia oară, spărgând munții, a durat drum de-a lungul drumului ”. Aceasta este una dintre cele 10 tabule dăltuite în defileu, patru dintre ele păstrându-se în desene și stampe în secolele XVIII și XIX, reproduse într-o lucrare a unui inginer sârb dedicată Clisurii(Fig.42).

Fig. 42 Tabula Traiana Sursa: Sursa: Mitroi Sabina

Cetatea Tri-Kule- situată în imediata apropiere a DN 57, la 1 km est de Șvinița.

Fortificația există din sec. XV, fiind situată pe o culme ce se ridică în trepte pe cursul Dunării de atunci. A fost construită după părăsirea Cetății Șvinița de către teutoni, cu material litic extras din aceasta. În secolul XVI, Petru Petrovici, ban al Cetăților Lugoj, Caransebeș, Mehadia și a celor de pe malul Dunării, a construit o cetate cu trei turnuri-kule din piatră , legate între ele prin palisade, rezultând o incintă de formă tringhiulară. Fortificația a jucat un rol important în luptele pentru stăpanirea zonei, fiind stăpanită pe rând de austrieci, turci și haiduci. În prezent, turnul dinspre fluviu al cetății este acoperit de apele lacului de acumulare, apărând doar cand nivelul acestuia scade(Fig.43).

Fig.43 Cetatea Tri-Kule Sursa: Sursa: Mitroi Sabina

Ruinele Cetatii Drencova- construită în secolul XIV, distrusă probabil în 1432 și reparată de Iancu de Hunedoara.

A fost un punct de apărare în luptele antiotomane de-a lungul Dunării și abandonată în sec. XVI. Ruinele cetății pot fi văzute în apele Dunării, la est de Portul Drencova pe DN 23.

Mănăstirea Sfânta Ana- situată în Orșova, pe Dealul Moșului, mănăstirea este ctitoria cunoscutului gazetar interbelic Pamfil Șeicaru, cel care a luptat și a fost salvat de camarazii de arme după ce a fost îngropat de viu de explozia unui obuz în anii primului război mondial.

Prin ridicarea mănăstirii aduce mulțumiri lui Dumnezeu pentru că i-a salvat viața de-a lungul întregului război.

Mănăstirea a fost construită între anii 1936-1939, după un proiect al arhitectului bucureștean Ștefan Paterneli, lucrările fiind executate de meșteri din Maramureș și meșteri locali. Pictura interioară a fost realizată de I. Ivanețu din București.

Fig.44 Mănăstirea Sfânta Ana Sursa: Mitroi Sabina

La terminarea lucrărilor, mănăstirea nu a fost sfințită datorită regimurilor dictatoriale care au fost instalate aici, fiind în anii comnunismului pe rând tabără de copii, reședința grupului de strămutare a orașului vechi și apoi timp de două decenii motel cu restaurant al Biroului de Turism și Tineret. Sfințirea bisericii a avut loc pe 2 decembrie 1990 (Fig.44).

Catedrala romano-catolică de la Orșova- considerată o capodoperă arhitecturală a secolului XX, a fost construită între anii 1972-1977, după proiectul arhitectului timișorean Hans Fackelmann, care îmbină în arhitectura ei forma de cruce cu cea de cort.

În interior se află o firiză realizată în acuarelă pe care este trasat „drumul crucii” în varianta post modernistă, lucrare semnată de pictorul timișorean Gabriel Popa. Serviciul religios se săvârșește în 4 limbi: cehă, germană, maghiară și română(Fig.45).

Fig.45 Catedrala romano-catolică de la Orșova Sursa: Mitroi Sabina

Mănăstirea Mraconea- sau „Mănăstirea de sub ape”, situată pe DN 57 chiar la marginea șoselei ce leagă Orșova de Moldova Nouă. Aceasta poartă numele văii al cărei eponim provine din „mrac”-adică „lac ascuns” sau „apă întunecoasă”, și se află pe locul unui fost punct de semnalizare semaforică pentru dirijarea navelor care circulau pe Dunăre(Fig.46).

Fig.46 Mănăstirea Mraconia Sursa: Sursa: Mitroi Sabina

Biserica Sfinții Arhangheli din localitatea Berzasca- situată în centrul comunei este considerată cea mai veche biserică românescă din Clisura Dunării, după cea de la Orșova.

Muzeul memorial „Pamfil Șeicaru”” și al mânăstirii „Sf. Ana” din Orșova se află situat într-o aripă a clădirii anexe a acestui așezământ monahal și a fost organizat cu o parte dintre exponatele prezentate publicului la București cu ocazia aniversării a 100 de ani de la nașterea cunoscutului ziarist interbelic, Cavaler al ordinului „Mihai Vteazul”. Expoziția centenara „Pamfil Șeicaru” a fost deschisă inițial la Muzeul de Istorie al României, după care a fost itinerată prin localitățile în care a poposit Pamfil Șeicaru sau de care s-a legat numele său: Beceni (locul nașterii), Buzău, Tecuci, Bârlad, Iași și Orșova. Întrucât Pamfil Șeicaru nu are în România o casă memorială sau un muzeu permanent, s-au făcut demersurile cuvenite la Ministerul Culturii pentru amenajarea unui asemenea muzeu la mânăstirea ctitorită de el.

Printre exponatele unicat aflate aici se numără piese originale care i-au aparținut, masca mortuară a lui Pamfil Șeicaru, diferite ediții ale operei sale. De asemenea la muzeu pot fi cumpărate o serie de lucrări ale lui Pamfil Șeicaru tipărite în ultimul deceniu.

Muzeul parohial Eșelnița-ființează într-o construcție anexă a bisericii ortodoxe din comuna Eșelnița. S-a constituit între anii 1990-1996 datorită eforturilor preotului paroh Sever Negrescu și a unor donatori din comună și împrejurimi. Exponatele sunt bunuri de patrimoniu național și local de o mare valoare, provenind de la bisericile și din vetrele fostelor localități scufundate (când s-a construit Sistemul hidroenergetic Porțile de Fier).

Unică și de puternic simbol este icoana Maicii Domnului cu Pruncul, Sfânta Maria fiind înveșmântată în ie românească și purtând în mâna dreaptă o floare de crin. Este o icoană din secolul al XVIII-lea și provine de la fosta biserică din Ogradena. Muzeul conține și o serie de cărți vechi, documente unice, cărți filigranate, manuscrise miniaturate, potire de argint, pisanii, un opaiț dacic și altele.

Colecția de artă populară a familiei Grigore din Eșelnița-situată la circa 200 m. de primărie, pe aceeași stradă. Posibilitățile de vizitare fiind zilnice, turiștii interesați se pot adresa pentru aceasta la muzeul parohial prezentat mai sus. Muzeul deține o frumoasă colecție de piese etnografice, de fotografii cu port popular din zonă și o galerie de picturi în acuarelă ale doamnei Doina Grigore.

4.6.3. Ecoturismul-forma preferențială de valorificare turistică durabilă în Parcul Natural Porțile de Fier

Evoluția unei zone turistice depinde în mod direct și obiectiv de calitatea și prospețimea mediului înconjurător; prin urmare potențialul turistic al zonei, îmbunătățirea infrastructurii ecoturistice, vor impulsiona dezvoltarea destinației, fapt ce va genera nevoia acută de calitate a prestațiilor și serviciilor ospitaliere.

Ecoturismul reprezintă principala formă de turism în cadrul și în imprejurimile ariilor protejate, având un rol deosebit în dezvoltarea economică a acestui areal și în prosperitatea populației locale.

Caracteristicile ecoturistice ale Defileului Dunării sunt influențate de cadrul natural, de evoluția istorică și socio-economică a zonei, de infrastructura și de restricțiile legate de statutul de arie protejată.

Peisajele spectaculoase, speciile și habitatele valoroase pentru conservarea și geologia complexă sunt puncte tari pentru ecoturismul din Clisura Dunării.

Diversitatea culturală, satele tradiționale, evenimentele ce promovează obiceiurile populare precum și produsele locale disponibile, atrag un numar însemnat de vizitatori.

De altfel, se preconizează că până în 2020, regiunea Parcul Național Porțile de Fier va fi o destinație atractivă la nivel național și internațional, în care infrastructura de ecoturism va sprijini comunitațile locale și prestatorii de servicii turistice să ofere servicii de calitate și să beneficieze de pe urma ecoturismului, ca element central de dezvoltare durabilă.

Deși este o zonă unică la nivelul lanțului Carpatic, strabătută și de fluviul Dunărea, în prezent nu este atât de vizitată, datorită poziționării sale și infrastructurii de transport insuficiente.

Având în vedere caracterul fragil al ariilor protejate, amenajarea destinațiilor ecoturistice va trebui făcută prin realizarea unor facilități minime și cu perturbarea limitată a mediului, respectând specificul local și limitele până la care se poate interveni.

4.6.4 .Măsuri de dezvoltare a ecoturismului

Strategia de turism a Parcului Natural Porțile de Fier are în vedere trei direcții principale de actiune:

Încurajarea și dezvoltarea formelor de turism controlat, organizat, în special a ecoturismului;

Turismul ecologic este una din alternativele viabile ale dezvoltării durabile a parcului natural Porțile de Fier, ce presupune îmbinarea activităților de recreere și agrement cu cele instructiv-educative, activități ce se pot desfășura în concordanță cu capacitatea de absorbție a zonei, cu situația culturală, economică și socială a acesteia.

Descurajarea formelor de turism, neorganizat, necontrolat, ce nu pot valorifica în mod optim potențialul turistic al parcului, și pot aduce atingere mediului natural;

Dezvoltarea unei infrastructuri specifice care să permită lărgirea gamei de servicii oferite, fără un impact negativ asupra mediului.

Prima direcție de acțiune, ce încurajează și dezvoltă ecoturismul, se bazează pe existența în arealul parcului a unei zestre naturale deosebite, a unui patrimoniu cultural-istoric inedit,dar și pe necesitatea oferirii către vizitatori a unui climat de liniște și recreere, a posibilităților de cunoaștere si înțelegere a naturii, a fragilității elementelor sale componente.

Dezvoltarea ecoturismului poate fi realizată prin colaborarea între toți factorii interesați în păstrarea și valorificarea potențialului turistic al zonei.

Strategia de turism a administrației parcului va avea în vedere, pe de o parte mediatizarea și diseminarea pe diferite căi a informațiilor privind atracțiile turistice ale zonei, iar pe de altă parte asigurarea unor servicii turistice corespunzătoare prin impulsionarea dezvoltării infrastructurii specifice. Administrația parcului intenționează să dezvolte o strategie de penetrare și diversificare pe piața turistică prin concentrarea eforturilor de marketing asupra dezvoltării unor produse noi, cum este în pricipal ecotursimul (Planul de management al vizitatorilor parcului Natural Porțile de Fier)

În acest sens se vor demara inițiative legate:

– de valorificarea durabilă a resurselor naturale și culturale locale

– se va urmări crearea unor condiții optime de desfășurare a ecoturismului prin cunoașterea și valorificarea obiectivelor turistice existente

– atragerea turiștilor și facilitarea desfășurării unor programe turistice în zonă

Adiminstrația parcului va avea și o componentă modelatoare a percepției comunităților locale și a altor actori interesați asupra rolului ecoturistic în parc și în vecinătatea acestuia.

Obiectivele propuse:

Realizarea unor trasee ecoturistice tematice concepute pentru optimizarea valorificării elementelor de patrimoniu

Mediatizarea traseelor ecoturistice prin diseminarea de materiale informative (pliante, broșuri, hărți, on-line), precum și în colaborare cu mass-media, ONG-uri, agenții de turism;

Conceperea unor produse turistice având la bază atât trasee ecoturistice, cât și infrastructura specifică, precum și prezentarea acestora către tour-operatori;

Formarea profesională în domeniul turismului prin urmarea unor cursuri pentru turism, formarea unor ghizi specializați, această specializare fiind absolut necesară în desfășurarea programelor turistice în vederea realizării componentei ecologic-educative pentru vizitatori

Menținerea și dezvoltarea activității centrelor de informare-documentare, precum și înființarea și dotarea corespunzătoare a unor centre de închiriere a echipamentelor turistice specifice (binocluri, lunete, bărci)

Realizarea și dezvoltarea unor programe de colaborare și training referitoare la ecoturism și anume :

-prezentări referitoare la ecoturism și implicațiile acestuia prin școli, localități, organizații de turism

-organizarea de intâlniri cu agențiile de turism pentru promovarea și includerea traseelor în pachetele lor

-organizarea de cursuri de informare ecoturistică în școli la care vor participa ONG-uri și voluntari

7. Încurajarea dezvoltării artizanatului ce va permite valorificarea tradițiilor populare locale; se pot amenaja în casele rurale, ateliere artizanale.

8. Prelucrarea și amenajarea în scop turistic a unor cabane/cantoane silvice de către administrația parcului, ce ar permite independența financiară în desfășurarea unor activități turistice.

4.6.5. Direcții durabile de dezvoltare turistică în spațiul Clisurii-Forme de turism practicate

Turismul fiind principala direcție de dezvoltare a regiunii Clisura Dunării, el poate fi întâlnit in diverse forme.

Turismul de odihnă si recreere – este turismul predominant în Clisura Dunării.

Este practicat de-a lungul întregului an, fiind cel mai mult practicat de cei care-și doresc, indiferent de vârstă, un scurt sejur. Tinerii îl preferă însă în mod special și-l practică mai ales in week-end-uri, dar și în alte intervale de timp. Este, de asemenea, practicat în concediile de odihnă de cei care cunosc zona și aleg diferite locații din Clisură.

Turismul de agrement – ca și cel precendent, se axează pe îmbinarea relaxării cu diferite forme de agrement specifice Clisurii , și nu în ultimul rând pe participarea la partide de vânătoare,ori pescuit. Acesta din urmă motiv este cel mai întâlnit de-a lungul întregului an, cu excepția perioadelor de prohibiție.

Drumeția este una dintre cele mai întâlnite forme de activitate de agrement din turism, fiind ,de asemenea, și cea mai ieftină. În parcul Porțile de Fier există 10 trasee ecoturistice, care pot fi străbătute și cu ajutorul unor ghizi specializați din cadrul parcului,putând vizita și anumite gospodării pentru doritorii de a cunoaște modului de viață, ocupațiile localnicilor. De aceea turistul trebuie să păstreze patrimoniul natural din zonele protejate, dar trebuie la rândul său să știe să se protejeze căci locul nu este lipsit de primejdii. În zonă trăiește vipera cu corn, un șarpe veninos, care însă nu atacă decât dacă este agresată, călcată.

Drumeția este un mijloc de cunoaștere, de relaxare, mișcare, distracție. Un alt mod de distracție promovat de localnici este pescuitului tradițional cu sacoviștea, pescuitul pe Dunăre reprezentând oricum o provocare.

Zona este înzestrată și cu un mic poligon de alpinism, amenajat cu elemente de mică și medie dificultate, care cuprinde: escaladă, rapel și tiroliană.(Anexa 5)

De asemenea în zonă se pot practica diverse sporturi ce fac deliciul turistilor, gen cele de agrement nautic: schi nautic, o plimbare cu barca cu motor, cu hidrobicicleta sau cu banana trasă de barcă. Deseori turiștii aleg plimbarea cu barca cu motor prin intermediul căreia pot admira majoritatea punctelor de atracție, dar și frumusețea specifică locului, stâncile prăpăstioase, vegetația luxuriantă, peșterile din zonă.

Turiștii pot de asemenea opta pentru cicloturism, sporturi pe două roți. Dintre acestea cel mai apreciat dintre turiști este mountain-bike, ce se desfășoară pe traseele montane și neapărat cu echipament adecvat. Conducerea Parcului natural Porțile de Fier a realizat trasee de vizitare a obiectivelor prin intermediul unor excursii pe două roți.

Pentru cei cărora li se par interesante activitățile rustice, plimbarea cu căruța este o bună ocazie de a le experimenta. Pe lângă peisajul în sine turiștii se pot bucura și de vizitarea sălașurilor localnicilor ce de regulă sunt foarte ospitalieri, oferindu-le din produsele tradiționale.

Un alt sport de care un turist aflat în această zonă se poate bucura este paintball-ul, un sport bun pentru teambuilding, fiind un mijloc de închegare al echipelor, de detensionare a conflictelor.

Turistul are așadar o gamă largă de activități la dispoziție, de la ciclism la tir cu arcul, de la pescuit sportiv la alpinism, putând să-și creeze astfel programe de aventură în aer liber.

O formă a turismului destul de dezvoltată în Clisura Dunării este turismul sportiv, localitatea Orșova deținând centre sportive de mare importanță, gen Centrul Național Olimpic de canotaj, care este destinat loturilor de canotaj și care este foarte bine dotat atât pentru primirea sportivilor, cât și pentru desfășurarea competițiilor(fig.47). De asemenea, acesta poate să fie folosit și de turiștii ce se află în zonă în limita locurilor disponibile.

Fig.47 Sporturi nautice practicate în Clisura Dunării Sursa: Sursa: Mitroi Sabina

Centre sportive de asemenea importante în zonă sunt Baza de kaiac-canoe ce se află în zona de nord a localității și care oferă cazare sportivilor și Stadionul municipal Orșova care pe lângă terenul de fotbal este dotat cu pista de atletism și teren de tenis..

Turismul cultural – este prea puțin dezvoltat, rezumându-se la participarea la festivaluri de artă, manifestări cultural artistice, majoritatea având loc în marile centre din zonă, Orșova, Eșelnița, Șvinița și care se desfășoară la date fixe. Oferta turistică este variată:de la vestigii arheologice (cetățile dacice de la Divici și Stânca Liubcova, ruinele cetăților Sf. Ladislau, Drencova, Tricule )monumente, edificii religioase, muzee etnografice , obiective de tehnică populară, evenimente culturale și folclorice de muzică, dans, sărbători tradiționale, expoziții, sculpturi unice sau monumente importante pentru continuitatea a românilor în acest spațiu (Tabula Traiana, bustul regelui Decebal).

Turismul de croazieră – este foarte practicat în zonă în prezent practicându-se croazierele de cursă lungă și cele de agrement.

Județul Mehedinți și România are posibilitatea să-și pună în valoare elementele de potențial turistic de la Dunăre prin Strategia UE pentru regiunea Dunării, dar și oportunitatea să acceseze fondurile europene,îndeosebi,cele de coeziune atât de benefice Clisurii.Țara noastra deține, împreună cu Bulgaria, controlul și gestionarea ariei prioritare "Cultură și turism" din Strategie, care are prioritate axată pe brandingul regiunii Dunării și crearea unui sistem integrat de monitorizare a turismului din zonă.

Există și alte proiecte regionale pentru promovarea turismului de croazieră,o adevărată ”gură de oxigen” pentru turismul Clisurii ,susține transportul sustenabil cu ambarcațiuni și biciclete, precum și o nouă flotă de croazieră care se află deja în construcție.

Sub umbrela Strategiei Dunării acest proiecl“Revitalizarea cetăților-port din România prin proiecte internaționale cu impact dunarean”, este un proiect multicolaborațional(Universitatea din Craiova,prin CCITR-Centrul de Cercetare Inovare în Turism Regional și Universitatea Valahia din Târgoviște-Departamentul de Geografie),proiect deja depus pe pagina de promovare http://www.danube-region.eu/

România trebuie să rezolve câteva probleme în perspectiva dezvoltării turismului: infrastructura porturilor, spațiile de distracție pentru turiști ,dragarea Dunării unde mai este nevoie de acest lucru, problemele de la ecluze, comunicarea cu partea bulgară în domeniul cultură-turism și implicarea Serbiei în programele transfrontaliere.

Până în anii 2050 vom avea schimbări climatice importante și trebuie să ne pregătim pentru acest lucru. Nu putem spune că ne-au luat prin surprindere, știm că vor veni.

Altă concluzie e ca 19% dintre pasageri rezervă croazierele online, asta cu toate că media de vârstă a celor care merg în croaziere fluviale este ridicată. Trebuie să ne pregatim pentru mediile moderne.

Crearea unor „alianțe ale cunoașterii” și a unor „alianțe sectoriale pentru competențe”,constituirea unor rețele tematice pentru Sectoarele Culturale si Creative, astfel încât să se asigure un transfer de cunoștințe mai eficient la nivel regional si european

Fig. 48 Croazieră în Clisura Dunării Sursa: Sursa: Mitroi Sabina

Turismul religios sau ecumenic îmbracă deseori forma pelerinajelor îndeosebi la Mănăstirea Sfânta Ana de la Orșova și Mraconea această parte a turismului fiind foarte dezvoltată datorită cererii de cazare, comercializare a obiectelor bisericești, etc.

Turismul de afaceri – ocupă deocamdată un loc modest în cadrul circulației turistice, constând în călătoriile de serviciu.

Turismul științific – zona Parcul național Porțile de fier cuprinde peste 15 rezervații naturale avifaunistice protejate, de mare interes floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic fiind așadar într-o continuă observare și cercetare.

Cei interesați de turismul științific pot vedea aici unele dintre cele mai mari puncte de interes științific pe plan național și chiar european, Rezervațiile paleontologice de la Svinița (calcare cu amoniți).

Favorizat de descoperirile arheologice și nu numai de pe teritoriul mai multor localități din regiune, existența unor situri cu structuri geologice sau cu faună fosilă au adunat în spațiul lor oameni de știință din domenii diverse (geologi și paleontologi,botaniștilor, entomologi, zoologi, preistorică,istorici și arheologi).

Un alt tip de turism practicat în Clisura Dunării este turismul de evenimente: își găsește un spațiu super favorabil de dezvoltare în triunghiul turistic amintit. În schimb, în majoritatea localităților din Clisura Dunării și din Parcul natural Porțile de Fier,unde se desfășoară anual manifestări tradiționale legate de evenimente religioase sau ale vieții satului, îndeplinind condițiile de eligibilitate ale oricărui eveniment turistic: sunt oferte turistice noi, introduse după 2000, fiind organizate în parteneriat de consiliile locale, Centrul Cultural Mehedinți și numerose ONG-uri mehedințene; de menționat, că aceste evenimente sunt integrate în strategia locală de dezvoltare a turismului, având un impact major asupra economiei locale.

Dintre cele mai importante amintim: Festivalul Românilor de Pretutindeni (anual în Drobeta Turnu Severin, luna octombrie), Zilele Severinului (aprilie), Festivalul de Muzică Ușoară pentru copii și tineret (Berzasca, 15-16 august), Balul Mărțișorului (Ilovița, 28 februarie), Balul Ismenelor (Ilovița, 28 feb. ), Fii satului (Ilovița, ultima duminică din luna iulie), Festivalul Smochinelor (Șvinița), Festivalul Satelor Dunărene (Șvinița, 1-2 mai), Festivalul Sportului (Șvinița, 1-2 mai), Festivalul Muzical al Minorităților (Șvinița, august), Festivalul minorităților (Bigăr), Concurs de teatru de păpuși pentru copii (Belobreșca), Nedeile (organizate de fiecare comunitat legate de hramul bisericii), Fașanke (Săptămîna mascaților, martie, Pojejena), Balul Strugurilor (Groșdjembal, Belobreșca). Din punct de vedere al tradițiilor locale și în Moldova Noua) putem enumera traditii vechi precum: „DEDA MRAZ”, „NOVA GODINA” – sărbători de iarnă insotite de serbări și baluri ale comunităților ,„FĂȘANGUL”- sarbatoare care precede Postul Sf. Paști, la care participă toți cetățenii orașului Moldova Nouă, apariția măștile în spectacole de stradă și „Balul măștilor” jucand rolul central ,„Ceaunul de Aur” din Moldova Veche manifestare cultural – sportivă organizată de Organizația Locală a Uniunii Sârbilor din Moldova Veche incepe cu un concurs după care are loc concursul de preparare a ciorbei de pește, iar in final un spectacol folcloric , „Ruga orașului”- dedicata sarbatoririi zilei de 15 august- „Sfânta Maria sau Adormirea Maicii Domnului”- consta intr-un ansamblu de activitati folclorice specific,Festivalul acordeoniștilor din Moldova Nouă.,etc.

Turismul rural are în atenție satul turistic, promovarea activităților, meșteșugurilor, produselor, gospodăriilor locale, elementele de autentică si straveche cultură populară.

Deosebit de interesante sunt obiceiurile specifice zonei care marchează momentele importante din viața omului. Deși nu se compară cu cele din alte zone ale țării acestea impresionează prin accentele specifice locului. Evenimentele turistice caracteristice zonei sunt nedeile ce sărbătoresc anumite evenimente ale calendarului religios ortodox. Prin promovarea turismului ecumenic, s-a ajuns la comercializarea anumitor produse și la crearea unor locuri de muncă.

Oportunitatea esențială pentru turismul rural din România o reprezintă autenticitatea. Iar una dintre problemele majore cu care se confruntă este pastrarea patrimoniului arhitectural. In acest context,o atenție deosebita trebuie acordată arhitecturii pensiunilor turistice ( dar și construcțiilor cu caracter rezidențial din staținile turistice) care, în nenumărate situații, nu respectă nicio normă, în lipsa unor ghiduri sau atlase arhitecturale pentru primarii si consiliile locale, în vederea respectarii normelor arhitecturale tradiționale locale în construcții, care să le evidențieze elementele de unitate spațiala în contextul diversității arhitecturale tradiționale. Astfel că adesea, pensiunile rurale sunt simple vile cu termopane și camere moderne, care nu se diferențiază cu nimic de o construcție urbană banală,din orice altă regiune geografică.

Sunt nenumărate locuri unde turismul a explodat fără control, unde ”veneticii” ridică locuințe de vacanță fără să respecte speficificul local, dar și zone unde tradiția e mai importantă decât confortul și pretențiile turiștilor. Un exemplu elocvent il reprezintă culoarul Bran –Rucăr, unde miza economică se confruntă tot mai mult cu cea identitară, accelerînd riscul pierderii autenticității.

România deține în prezent pensiuni agroturistice în apoape toate regiunile și prezintă o mare varietate de valori cultural- istorice – artă populară, etnografie, folclor, tradiții, vestigii istorice – un cadru natural armonios îmbinat, cu un fond peisagistic variat și pitoresc. Toate acestea sunt valențe ale turismului rural românesc în mod special. Principala caracteristică care impune turismul rural în fața consumatorului este cadrul de compensare fizică și spirituală a deficiențelor ce însoțesc, în majoritatea situațiilor viața din colectivitățile urbane, care oricum s-a depreciat, pierzându-și și atracția de găsire a unui loc de muncă și pe cea a mirajului de a te simți ”orășean”…în timp de criză, deoarece acestea nu ” țin nici de cald și nici de foame”!

Speoturismul valorifică potențialul geologic, speofaunistic, speopeisagistic al acetei zone,îmbogățită cu numeroase peșteri (Ponicova, Gaura cu Muscă, Peștera cu Apă, Veterani) .Relieful carstic este bine reprezentat atât prin forme de suprafață, lapiezuri și câmpuri de lapiezuri – specifice mai ales Cazanelor Mici, doline și uvale – ce dau nota dominantă a Cazanelor Mari, cât și de adâncime, fiind identificate 7 peșteri, cu o lungime totală de 2155 m, din care cea mai importantă este peștera Ponicova. La intrarea în peștera Ponicova, pârâul cu același nume creează niște chei scurte și sălbatice și un pod natural lung de circa 25 m și înalt de 6 – 8 m. Această peșteră are o lungime totală de 1666 m, străbătând Ciucăru Mare și ieșind în Dunăre. (Planul de management al Parcului Natural Porțile de Fier)

În cadrul potențialului turistic antropic se evidențiază în primul rând elementele etnografice. O caracteristică etnografică apare prin îmbinarea dintre viața modernă a satelor și ceea ce numim arhaic, locuință și gospodărie, ocupații, obiceiuri, port, artă populară.

În satele din județul Mehedinți s-au instalat un mod de viata și o cultură populară cu trăsături originale ce diferă de zonele învecinate. Specificacitatea acestei zone este dată și de obiceiurile si tradițiile care sunt păstrate cu sfințenie din moși strămoși. De la obiceiurile legate de botez, nuntă și moarte, la tradițiile de peste ani, acești oameni ai munților păstrează si duc mai departe fiecare obicei în parte.

Țăranul din această zonă știe să se bucure de fiecare lucru dat de Dumnezeu și știe să-i mulțumească în felul lui, pentru orice faptă.

Tradițiile și obiceiurile din Clisura Dunării,atrag ca un magnet turiștii spre Clisura Dunării.Satele din podișul Mehedinți sunt păstrătoare de obiceiuri și ritualuri. Aici se respectă un calendar popular creștin și se practică magii legate de păstorit și de celelalte ocupații potrivit celor patru anotimpuri. Pe lângă acestea, bântuie "credința în comorile de aur" ascunse în peșteri, în enigmatice grote. Localnicii cultivă legende privind comori fabuloase îngropate pe aici din vremea haiducilor, ba încă din vremea dacilor.

Deoarece aceste locuri de o frumusețe impresionantă sunt prea puțin cunoscute se construiesc tot felul de proiecte de dezvoltare, ce au ca priorități de dezvoltare ale turismului durabil în zona Clisurii Dunării:

1. Dezvoltarea infrastructurii mari in microregiune

2. Sprijinirea certificării și promovării produselor locale

3.  O altă prioritate de dezvoltare a turismului este aceea de a educa tinerii referitor la păstrarea și valorificarea tradițiilor

4. Dezvoltarea microfermelor (in special a plantațiilor si produselor agricole specifice regiunii)

5. Sprijinirea dezvoltării turismului – construirea sau dezvoltarea spatiilor de cazare si a infrastructurii de turism prin amenajarea de spațiilor de campare etc.

6.  Se urmărește și promovarea si informarea turiștilor cu referire la centrelor de informare, a paginilor de internet, a participării la târgurile de turism și prin evenimente naționale și internaționale

7.  Se urmărește ,de asemenea ,îmbunătățirea serviciilor turistice (dezvoltarea ofertei de evenimente, amenajarea spațiilor de parcare, toalete, porturilor, punctelor sanitare, existența serviciilor de salvamont, salvamar).

8. Se pune accent pe cooperarea națională dar și transnațională promovată prin diverse programe.

Clisura Dunării oferă o serie de atracții turistice dar chiar și așa turismul în zonă este prea puțin dezvoltat și asta datorită unităților de cazare ce sunt limitate ca număr și slab dotate și care duc astfel la scăderea atractivității acestei zone.

Așadar infrastructura turistică din zonă este slab dezvoltată deși în ultimii ani s-au înmulțit pensiunile de pe Clisura Dunării, un exemplu concret în această privință fiind localitatea Eșelnița.

În ultima vreme s-a constatat existența unui anumit tip de turism haotic, neorganizat ce se rezumă la pescuit și petrecerea timpului pe malul fluviului lucru ce va duce însă în timp la distrugerea patrimoniului natural al parcului.

Misiunea Asociației Grupul de Acțiune Locala "Clisura Dunarii" pentru 2013 este aceea de a dezvolta durabil microregiunea, asta fiind posibil prin conservarea, valorificarea mediului natural, revigorarea tradițiilor si promovarea produselor locale.

Clisura Dunării poate fi considerată cartea de vizită a județului Mehedinți. În anul 2008, a primit titlul de „Destinație europeană de excelență”.

Acest proiect s-a derulat sub auspiciile Comisiei Europene, care l-a și lansat în 2006 Clisura Dunării beneficiiând de coordonarea unei campanii complete de comunicare,de acest suport am beneficiat și noi ,aici referindu-mă la zona în care activez și ca vicepreședintă a Asociației de Promovare a județului Mehedinți,ocupând,în urma selecției internaționale locul patru,la egalitate ca punctaj (94) cu ocupanta locului trei din 36 de destinații din România prezente în competiție( fig 49).

Marele căștig pentru noi este devansarea unor destinații turistice de mare renume pentru turismul românesc și nu numai ,cum ar fi:Litoralul,zona Brașov,zona mănăstirilor bucovinene,etc.

Ca beneficiu direct al acestui căștig este promovarea gratuită la nivel european a destinației turistice europene:Drobeta-Ponoare-Clisura Dunării, la tărgurile de turism european dar și la alte evenimente ,primind ,în acest sens și vizita unor jurnaliști străini care au contribuit prin promovarea destinației mai sus amintite la revigorarea turismului în zonă.Destinația turistică este însoțită și de o scurtă descriere bilingvă și de un CD de prezentare.

Fig.49 Diploma de Excelență: Drobeta-Ponoare-Clisura Dunării

Un impact deosebit de favorabil asupra întregii noaste zone, considerat drept o “ușă deschisă ” pentru finanțările viitoare, zona bucurându-se și de o promovare intensa la nivelul Uniunii Europene, devenind una din principalele destinații ale turiștilor străini care vin în România. De asemenea, am avut facilitate participarea la trei târguri de turism din strainatate cu stand personalizat, precum și participarea la Târgul de Turism al României din toamna anului 2008.

(economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-4437193-depresiunea-horezu-premiata-comisia-europeana-destinatie-excele…)

Fig.50.Broșura destinații de Excelență(editată de Comisia Europeană,2008)

4.6.5.1. Localități turistice situate pe Clisura Dunării

Defileul Dunării a reprezentat încă din paleolitic un mediu propice supraviețuirii omenești. Deși condițiile de viață sunt dificile datorită izolării, a poziționării, încă îi mai găsim în puținele case grupate pe strănepoții celor ce în vechime aveau întrebuințări specifice acestui sector: apărători ai graniței, constructori ai șoselei de pe malul stâng, mineri ce se ocupau cu exploatarea cărbunilor, muncitori aduși pentru executarea lucrărilor necesare creării condițiilor cerute de navigație.

Gospodăriile de aici seamănă cu cele de pe Valea Cernei, având acoperișuri cu șiță, ascuțite, locuința fiind sus și având cerdac, iar dedesubt gospodăria, curte cu împrejmuire zidită și cu poartă înaltă, acoperită.

Trăsătura demografică specifică a acestei zone este „mozaicul demografic”, dat de o structură etnică și, respectiv, confesională și lingvistică diversă.

Cea mai mare așezare din Defileul Dunării ce aparține de Județul Mehedinți este municipiul Orșova. Tot din Clisura Dunării fac parte și comunele mehedințene Svinița, Dubova, Eșelnița, Ilovița și Breznița-Ocol din județul Mehedinți.

În Parcul Natural Porțile de Fier densitatea localităților este de 4,1 sate/100 km2. La așezările permanente se adaugă sălașele, răspândite în apropierea localităților Sichievița, Svinița, Dubova, dar și Berzasca, Pojejena, Eșelnița.

Orșova,(anticul Dierna, cu rol strategic în evul mediu, mutat pe terasele Cernei odată cu formarea lacului) reprezintă centrul turistic al zonei, de aici plecând traseele în Defileul Dunării spre Moldova Nouă, pe Valea Cernei spre Caransebeș și în Munții Almăjului din imediata apropiere.Orașul Orșova este situat în partea de sud vest a României, la vărsarea râului Cerna în Dunăre, într-una dintre cele mai reprezentative unități depresionare ale Defileului „Porțile de Fier” pe care îl împart, după numirile locale, dar și în funcție de caracterele istorico-etnografice, în „Porțile de Fier” propriu-zise, situate în aval până la Gura Văii și „Clisura Dunării”. Situarea Orșovei pe malul stâng al Dunării, fluviu cu renume încă din antichitate, ce străbate longitudinal continentul fiind principala sa cale de navigație pe apă, s-a repercutat mereu, de obicei benefic, asupra dezvoltării sale istorice.

Orașul Orșova este situat în partea de vest a județului – în zona „Porțile de Fier”, la confluența râului Cerna cu Dunărea și ocupă o suprafață de 54 km.p.În vastul program de construcții al Sistemului hidroenergetic și de navigație de la „Porțile de Fier” vechiul oraș Orșova a trebuit să fie demolat. Noul oraș Orșova a fost amplasat mai la nord, pe valea Cernei în amonte de linia lacului de acumulare al hidrocentralei.

Orașul Orșova prin așezarea sa într-un pitoresc cadru natural, la confluența văii Cernei cu Dunărea, în amonte de linia lacului de acumulare a hidrocentralei de la „Porțile de Fier”, la egală depărtare de municipiul Drobeta Tr. Severin și stațiunea balneo-climaterică Băile Herculane, oferă pentru turism numeroase și atractive obiective deosebit de interesante și de o frumusețe rară în această zonă.

Fig.51 imaginea recentă a Orșovei-Sursa:Mitroi Sabina

Orașul Orșova,construit pe o vatră nouă (parțial pe fostele vetre ale satelor Jupalnic, Coramnic și Tufări) după crearea lacului de acumulare Porțile de Fier I, orașul Orșova prezintă o structură adunată și o textură regulată a rețelei de străzi.

Orșova ca atracție turistică reprezintă un caz special, nepăstrând nimic din vechiul oraș ce era un adevărat centru istoric.Orașul Orșova este un oraș cochet dar care nu are mari atracții turistice, cele mai importante fiind însă cele ce țin de arhitectură, una în stil modern cu influențe realiste.

Ilovița,Comuna Ilovița este situată în partea de vest a județului, la o distanță de 25 km. de municipiul Tr. Severin și la 10 km. de Orșova – orașul cel mai apropiat – ocupă o suprafață de 67 km.p.Atestare documentară: – 1409-1863 satul și moșia Ilovița/ Elhovița se află în stăpânirea Mănăstirii Tismana; – 1864- 50 familii plătitoare de bir;

Ilovița reprezintă un real punct de interes fosilifer pe plan național prin depozitele de calcare și argile marnoase ce conțin numeroase moluște, echinide și foraminifere fosile aparținând Sarmațianului.

Breznița-Ocol este situată în partea de sud-vest a județului, la o distanță de 7 km de municipiul Tr. Severin și ocupă o suprafață de 85 kmp.

Localitatea Brezința-Ocol se află în partea de N-V a județului Mehedinți, la o distanță de 4 km de municipiul Drobeta Turnu-Severin pe DJ 607B.

Activități specifice zonei: centru viticol, agricultură, creșterea animalelor, exploatare calcar, exploatări forestiere Obiective turistice: Parcul natural Porțile de Fier, zona de agrement Vărănic (pădurea de pe dealul Văranic). În localitate s-au descoperit vestigiile unor castre romane (sec. II-III d. Hr.) Evenimente locale: Fiii satului (de Sf. Maria Mică, în 8 septembrie)

Eșelnița este situată în zona Defileului Dunării, între Moldova Veche și Gura Văii. Eșelnița se află la poarta de intrare în mirifica zonă a „Clisurii Dunării” în care se îmbină atât de armonios toate formele de relief, imensitatea luciului de apă mărginită de dealurile joase, îngustimea Dunării în zona Cazanelor Dunării străjuite de masivele muntoase Ciucarul Mic și Ciucarul Mare, cunoscuți ca Munții Clisurii.

Această combinație de relief, climă și mediu natural se materializează ca un întreg în Eșelnița, punct de reper în Rezervația Cazanelor, care face parte din Parcul Natural Porțile de Fier.Situată într-o depresiune formată pe valea râului Eșelnița și mărginită la est și vest de dealuri străbătute de ogașe adânci, comuna Eșelnița, reconstruită ca urmare a formării lacului de acumulare Porțile de Fier I, se află la 6 km de Orșova, pe DN 57.

Satul Eșelnița este așezat într-o vale deschisă la vărsarea pârăului cu același nume, însă mai spre interior, putând fi luat chiar ca un cartier al Orșovei.

Satul se întinde de-a lungul Dunării și pe Valea Eșelniței, râu care se varsă în Dunăre și care a dat numele comunei.

Localitatea se învecinează în est cu municipiul Orșova fiind situată pe malul Dunării, la 7 km în amonte de Orșova, la confluența cu râul omonim, la poalele Munților Almăj.

Iată de ce una dintre cele mai importante resurse ale comunei Eșelnița este pădurea care ocupă 86% din totalul suprafeței administrative, cu fauna bogată în specii de câmpie joasă, de stepă, alături de elemente caracteristice zonelor colinare, zonelor carstice și montane. Pe acest fond forestier se întâlnesc:urs, vulpe, viezure, vidră, fazan, iepure, căprior, mistreț, ciocârlie, prepeliță, cerb lopătar, cerb comun, cocoș de munte, coțofene etc.

În Eșelnița se află și Centrul de monitorizare a habitatelor și speciilor, o bază de cercetare a Universității din București – Centrul de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact.

Arhitectura populară este remarcabilă în zona Clisurii Dunării, cu case mari durate în piatră dar și cu sălașe de lemn construite ca locuințe de vară. Un alt element prezent pe aproape întreg cuprinsul zonei sunt morile de apă, construite din lemn și având dimensiuni reduse. Și pentru că locuitorii nu uită trecutul și nici pe cei care și-au dat viața pentru a apăra ideea de națiune, dar și granițele țării, un reper în comuna Eșelnița este Monumentul dedicat eroilor locali din cele două războaie mondiale ridicat în 1975.

În Eșelnița se găsesc un muzeu al satului ,Muzeul etnografic Eșelnița (Fig.52) și un muzeu parohial. Ambele muzee sunt valoroase prin colecțiile pe care le prezintă dar și prin modul în care sunt organizate, oferind o atmosferă specifică locului, intimitate, istorie, trediție și autenticitate: ”o colecție de etnografie reprezintă prin excelență un spațiu afectiv. Ea constituie o sondare în găsirea rădăcinilor, pentru că se consideră că ne înțelegem mai bine sensurile când le întrupăm în ceva”. Acest demers semnifică o dublă tălmăcire: de inimă și gând.Privind obiectele dintr-un muzeu, acestea trezesc ecouri adânci în sufletele vizitatorilor.

Colecția este modestă, dar crează o atmosferă a timpurilor revolute. Este un act de pietate săvârșit față de cei care ne-au plăsmuit sângele și inima și în același timp este un izvor de bucurie păstrat pentru generațiile viitoare”

Fig. 52 Port și costum popular din Muzeul etnografic Familia Grigore din Eșelnița

Sursa: Mitroi Sabina

Principalele activități ale populației sunt agricultura, creșterea animalelor, pescuitul, apicultura și agroturismul.Pădurile de asemenea sunt o importantă resursă a zonei, locuitorii fiind implicați în gospodărirea responsabilă a fondului forestier.

Poziționarea comunei la poarta de intrare în zona „Clisurii Dunării”, luciul de apă vast mărginit de masive montane, golfurile cu ape liniștite formate de cele trei pâraie care străbat comuna și aerul „sănătos” datorat apelor și pădurilor din jur, fac din localitatea Eșelnița o destinație perfectă pentru cei pasionați de natură, de istorie și de aventură. Beneficiind de atmosfera rustică tipică unui sat de munte, dar și de avantajele și confortul oferit de tehnologie, turiștii în Eșelnița au la dispoziție trasee montane, plimbări cu barca pe fluviu, posibilitatea de-a vizita vestigii istorice sau de a practica sporturi nautice, adică ingredientele câtorva zile perfecte de vacanță. Cei care caută liniștea și recreerea, cei ce vor să găsească în timpul liber și un pic de spiritualitate și tradiție, cei pasionați de natură și cei ce vor să retrăiască istoria din epicentrul ei, vor descoperi că Eșelnița este o destinație ideală de vacanță.Un lucru inedit, ceva ce nu se practică pe tot parcursul Dunării de la izvor până la mare, o îndeletnicire unică și specifică locului este „pescuitul la socoviște” practicat în Cazanele Mici.

Între toate celelalte așezări de pe malul Dunării, comuna Eșelnița, este locul unde începe aventura în natură și călătoria în istorie.

Dubova,comună alcătuită în prezent din locuitorii comunelor strămutate, Dubova, Plavișevița și Tișovița. în lungul Văii Satului, care fragmentează depozitele calcaroase, câteva cascade măresc și mai mult sălbăticia locurilor.Dubova este o localitate situată în partea de sud a județului Mehedinți, în regiunea istorică Banat, la poalele sudice ale munților Almăjului, în zona Clisurii Dunării, pe malul stâng al fluviului, fiind reședința comunei Dubova. În 2015 avea o populație de 952 locuitori.

Partea de jos a localității căzând sub cota lacului, ea s-a extins în susul Văii Satului, după e s-a defrișat parțial pădurea, atât cât să încapă și strămutații din Plavișevița și Tisovița, ambele acoperite de lac.

Șvinița,comuna Șvinița este situată în partea de sud-vest a județului, la o distanță de 75 km de municipiul Tr. Severin și la 52 km de orașul Orșova – orașul cel mai apropiat – și ocupă o suprafață de 97 km.p.Teritoriul comunei are un relief deluros; rețeaua hidrografică fiind reprezentată de fluviul Dunărea.În componența comunei intră satul Svinița – reședința comunei.

Svinița se înalță în terase pe deal, nu departe de locul unde se afla vechea Sviniță. Numele de Svinița vine de la svinja – porc (cu trimitere la principala ocupație a acestor locuitori: crescători de animale, îndeosebi de porci) și înseamnă mai exact crescătorie sau târg de porci.

Datorită climei mediterannene, aici smochinul rezistă și rodește, ceea ce permite gospodinelor să facă dulcețuri, întrecându-se la concursul organizat anual, în luna august, cu ocazia „Zilei smochinului”.

Nu poți parcurge itinerariul ecoturistic, fără a vizita comuna Svinița, o fostă colonie sârbească, numită inițial Sinițe, azi locuită de populație vorbitoare de limbă sârbă. Cunoscătorii spun că aici este o enclavă, unde s-a conservat limba sârbă străveche, în care abundă regionalismele „cuscrilor” de peste Dunăre.

Departe de citadin, localnicii păstrează cu sfințenie elemente etnografice locale.

Locuitorii comunei Șvinița sunt antrenați în exploatarea și prelucrarea primară a lemnului, minerit, pescuit. În localitate se află o întreprindere de sortare a peștelui (cherhana). Satul este așezat la poalele muntelui Veligan (626 m), în apropiere de pârâul Stariște, unde au fost scoase la iveală urmele unui castru roman.

Recent aici a fost înființat Muzeul satului, un muzeu cu tematică etnografică ce evidențiază particularitățile vieții și istoriei comunității sârbești de aici.

Șvinița este cunoscută pe plan național, fiind un important punct fosilifer declarat ca arie protejată. De asemenea, în această zonă datorită calcarelor jurasice și cretacice s-au dezvoltat forme unice ce poartă denumirea de tâlve. Tot aici întâlnim și Rezervația botanică Șvinița ce a fost creată pentru a fi ocrotite exemplare de smochini și o specie de volbură mediteraneană ce își are aici unica stațiune din țara noastră.

La limita exterioară a Clisurii,în comuna Berzeasca,un proiect în premieră în România: sat lacustru pe Clisura Dunării(Fig.53). Turiștii se vor putea caza în case plutitoare Satul lacustru din comuna Berzeasca (județul Caras-Severin) va avea 30 de case plutitoare. Zece locuințe de pe Dunăre sunt aproape finalizate.Până la finalul lunii septembrie 2016, urmează să fie finalizate alte cinci case plutitoare, precum și o piscină. Astfel, primele 15 căsuțe suspendate vor fi gata la sfârșitul acestui an. Satul lacurstru este unic în România, casele fiind suspendate pe piloni deasupra Dunării

Fig. 53 Satul turistic lacustru Berzeasca-sursa internet

http premieraiComplexul tursitic de pe Clisura Dunării va fi dat în folosință până în anul 2016. Întregul proiect a costat 600.000 de euro, dintre care 200.000 de euro sunt bani europeni. O astfel de casă costă 18.000 de euro, în vreme ce una identică, dar pe uscat, ar costa 15.000. In Berzeasca,vor fi, de asemenea, alei pentru pietoni, o pistă pentru biciclete, dar și un port turistic.Satul va fi format din doua insule: Egreta si Pelicanul, fiecare cu cate 15 bungalouri.Acestora li se adaugă un punct de belvedere unde defileul Dunarii.

eig blo https://www.youtube.com/watch?v=JMFXWdOb6pA https://www.youtube.com/watch?v=JMFXWdOb6pA https://www.youtube.com/watch?v=JMFXWdOb6pAb:0C5B2017-3ED2-496D-9B

://adevarul.ro/locale/timis arii-turistii-vor-putea-caza-case-plutitoare-1_55c8974aafab2c6a0af5/indeml http://adevarul.ro/locale/timisoara/foto-proiect-premiera-romaniat-lacustruhttp//adevarul.ro/locale/timisoara/fotsrc="http://www.digi24.ro/embed/Stiri/Digi24/Timp+liber/Vacante/Sat+lacustru+pe+Dunare+Berzasca?video=0&width=600&h

93-9A949A7B62FB blob:0C5B2017-3ED2-496D-9B93-9A949A7B62FBht=400" scrolling="no" width="600" height="400"></iframe> <ifra"http://w https://www.youtube.com/watch?v=JMFXWdOb6pA https://www.youtube.com/watch?v=JMFXWdOb6pA https://www.youtube.com/watch?v=JMFXWdOb6pA https://www.youtube.com/watch?v=JMFXWdOb6pA https://www.youtube.com/watch?v=JMFXWdOb6pA https://www.youtube.com/watch?v=JMFXWdOb6pA.digi24.ro/embed/Stiri

CAPITOLUL V

RELAȚIA DURABILĂ INFRASTRUCTURĂ TURISTICĂ-COMPETITIVITATE TURISTICĂ DURABILĂ

5.1.Baza tehnico-materială de cazare

Pentru a înțelege ”fenomenul turistic clisurean” am analizat elementele care-i vor asigura o funcționalitate optimă:baza tehnico-materială,specifică turismului rural,deși sunt semne și ale ”luxului”tipic urbanului(mă refer la construcțiile dotate cu termopane,condițiile edilitare superioarer altor tipuri de construcții din zonele rurale),fat care a făcut pe mulți dintre vizitatorii Clisurii să o considere un fenomen….

Să nu uităm și de constucțiile private ale unor firme,de vilele luxoase ale unor bogați ai capitalei sau din tagma artiștilor,de cluburile de distracție,lux(La Vella Club Yachting,care produce poluare fonică până tărziu în noapte,deranjând turiștii de la pensiunile din apropiere). Evoluția construcțiilor specifice și cu scop turistic,pensiunile,vilele și casele de vacanță din Clisura Dunării,vor fi analizate în cele ce urmează:

Baza materială de CAZARE este prezentată comparativ și cronologic la nivelul întregului județ Mehedinți și cele 2 elemente care-i justifică existența turistică.sosirile și înnoptările turiștilor(Tabel 9 și 10).

Tabel 9. Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri de primire turistică

Sursa: Prelucrare date INSSE

Tabel 10. Înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri de primire turistică

Sursa: Prelucrare date INSSE

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare de la nivelul întregului județ Mehedinți,prezintă acceași fluctuație ca și în cazul Clisurii,adică un maxim de sărbătorile de Paște și liberele de 1 mai și un altul în lunile da vară,respectiv iulie și august(34,8%),pentru ca în lunile de iarnă (decembrie și ianuarie)să atingă minimul anual(Tabel 11)

Tabel 11. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare

Sursa: Prelucrare date INSSE

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2014 au fost de 2161 persoane, în scădere cu 236 persoane (9,8 %) față de luna ianuarie 2013.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2014 au fost de 3080 în scădere cu 1267 persoane (29,1%) față de luna ianuarie 2013. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna ianuarie 2014 a fost de 7,7 %, în scădere cu 2,9 puncte procentuale față de luna ianuarie 2013(Fig.54).Graficul evoluției indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare în unitățile de primire turistică în ultimele 12 luni se prezintă astfel:

Fig.54 Evoluția indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare

Sursa: Prelucrare date INSSE

5.2.Analiza indicatorilor turistici din Clisura Dunării

Menționez evoluția unităților de cazare,pe categorii de unități de cazare ,comparând 2 ani:2012 și 2015,cu mențiunea că în 2015 Clisura Dunării,din punct de vedere al infrastructrii de cazare,înregistrând un adevărat „boom turistic”,explicabil și datorită ieșirii din criza economică dar și a ”chemării” spre investiții turistice durabile a celor din acest areal (Tabel12)

Tabel.12-Unități de cazare din Clisura Dunării(2008-2012)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Tabel 13. Locuri în unități de cazare din Clisura Dunării(2008-2012)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Tabel 14. Locuri în hoteluri și moteluri din Clisura Dunării(2008-2012)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Tabel 15. Total cabane și locuri de cazare în cabanele din Clisura Dunării(2008-2012)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Tabel 16. Pensiuni turistice urbane din Clisura Dunării(2008-2012)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Tabel 17. Înnoptări în pensiuni turistice urbane și rurale din Clisura Dunării(2008-2012)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Tabel 18. Total Pensiuni agroturistice din Clisura Dunării(2008-2012)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Tabel 19.Înnoptări în pensiuni agroturistice din Clisura Dunării(2008-2012)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Tabel 20. Evoluția număruluide hoteluri și cabane turistice din Clisura Dunării(2008-2012)

Fig. 55 Evoluția sosirilor de turiști în hoteluri din Orșova (2008-2012)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Sursa: Prelucrare date INSSE

Fig. 56 Evoluția sosirilor de turiști în cabane turistce din Moldova Nouă (2008-2012)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Fig.57 Evoluția sosirilor de turiști în cabane turistce din Dubova (2008-2012)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Fig.58 Evoluția sosirilor de turiști în cabane turistce din Dubova (2008-2012)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Tabel 21.–Sosiri în pensiuni turistice urbane din Clisura Dunării(2008-2012)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Tabel 22. Sosiri în pensiuni agroturistice din Clisura Dunării (2008-2012)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Fig.59 Sosiri în pensiuni agroturistice din Coronini (2008-2012)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Fig.60 Sosiri în pensiuni agroturistice din Sichevița (2008-2012)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Fig.61 Sosiri în pensiuni agroturistice din Socol (2008-2012)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Fig.62 Sosiri în pensiuni agroturistice din Eșelnița (2008-2012)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Fig.63 Sosiri în pensiuni agroturistice din Dubova (2008-2012)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Tabel 23 Înnoptări –total număr în Cliura Dunării (2008-2012)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Fig.64 Înnoptări în Moldova Nouă(2008-2012)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Fig.65 Înnoptări în Coronini(2008-2012)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Fig.66 Înnoptări în Sichevița (2008-2012)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Fig.67 Înnoptări în Eșelnița(2008-2012)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Fig.68 Înnoptări în Socol(2008-2012)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Fig.69 Înnoptări în Orșova (2008-2012)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Fig.70 Înnoptări în Dubova(2008-2012)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Tabel 24. Înnoptări în hoteluri – număr total în Orșova (2008-2012)

Fig.71 Înnoptări în Orșova (2008-2012)

Tabel 25. Înnoptări în cabane turistice în 2 localități din Clisura Dunării (2008-2012)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Fig.72 Numărul de înnoptări în cabane turistice din Moldova Nouă (2008-2010)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Fig.73 Numărul de înnoptări în cabane turistice din Moldova Nouă (2008-2010)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Tabel 26. Capacitatea de cazare turistică în funcțiune, pe tipuri de primire turistică în Clisura Dunării

Sursa: Prelucrare date INSSE

Fig.74 Capacitatea de cazare turistică în funcțiune (locuri-zile) în centrele urbane și rurale din Caraș-Severin (2014) Sursa: Prelucrare date INSSE

În ceea ce privește capacitatea de cazare existentă, prezentată ca număr de structuri cât și ca număr de locuri în județul Caraș-Severin ,care cuprinde și localități de pe teritoriul Clisurii,la nivelul anului 2014, trendul este unul asemănător ca și în cazul analizei capacității de cazare în funcțiune: Băile Herculane concentrează cel mai mare număr de locuri de cazare din județ, 800 în pensiuni turistice, 200 în popasuri turistice și sub 100 în hoteluri și vile turistice. Localitatea balneoclimaterică este urmată de Caransebeș cu 200 de locuri în hoteluri și aproape 200 locuri în pensiuni turistice, și Reșița cu 200 locuri în hoteluri(Fig.75).

Fig.75Capacitatea de cazare turistică în funcțiune (locuri-zile) în zonele rurale din Caraș-Severin (2014)

Sursa: Prelucrare date INSSE

În ceea ce privește capacitatea de cazare existentă, prezentată ca număr de structuri cât și ca număr de locuri în județul Caraș-Severin la nivelul anului 2014, trendul este unul asemănător ca și în cazul analizei capacității de cazare în funcțiune: Băile Herculane concentrează cel mai mare număr de locuri de cazare din județ, 800 în pensiuni turistice, 200 în popasuri turistice și sub 100 în hoteluri și vile turistice. Localitatea balneoclimaterică este urmată de Caransebeș cu 200 de locuri în hoteluri și aproape 200 locuri în pensiuni turistice, și Reșița cu 200 locuri în hoteluri.

Zonele rurale din județul Caraș-Severin în anul 2014(Fig.75) înregistrau în cadrul capacității de cazare existente cele mai multe locuri în pensiunile agroturistice, 170 în Brebu Nou și 40 în Mehadia.

Fig.76 Capacitatea de cazare turistică în funcțiune (locuri-zile) în județul Mehedinți (2014)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Pentru județul Mehedinți (Fig.76), analiza infrastructurii de cazare în 2013 arată la nivelul zonelor urbane un număr locuri-zile ridicat în reședința de județ, Drobeta- Turnu Severin, 250 în hoteluri,110 în pensiuni și 100 în hosteluri. Bala, ca stațiune balneoclimaterică de interes local are 50 locuri în hoteluri. Localitățile din Clisura Dunării prezintă o situație diferită, astfel Orșova dispune de 50 locuri-zile concentrate în hoteluri, pensiuni și hosteluri, în restul localităților Dubova, Eșelnița, Șimian existând aproximativ 30-40 locuri-zile în pensiunile agroturistice.

Fig.77 Numărul structurilor de primire turistică în județul Mehedinți (2014)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Pentru județul Mehedinți, analiza infrastructurii de cazare în 2014 arată la nivelul zonelor urbane un număr locuri-zile ridicat în reședința de județ, Drobeta- Turnu Severin, 250 în hoteluri,110 în pensiuni și 100 în hosteluri. Bala, ca stațiune balneoclimaterică de interes local are 50 locuri în hoteluri (Fig.77). Localitățile din Clisura Dunării prezintă o situație diferită, astfel Orșova dispune de 50 locuri-zile concentrate în hoteluri, pensiuni și hosteluri, în restul localităților Dubova, Eșelnița, Șimian existând aproximativ 30-40 locuri-zile în pensiunile agroturistice.

În fig.78 prezint capacitatea de cazare existentă pe 2 structuri de primire :Hoteluri și pensiuni din arealul Clisurii și din localitățile aflate în imediata apropiere a acesteia:

Fig.78 Capacitatea de cazare existentă (locuri) în județul Mehedinți (2014)Sursa: Prelucrare date INSSE

Analiza locurilor de cazare efective, respectiv a capacității de cazare existente, număr locuri, reflectă o concentrare mare a locurilor de cazare în Drobeta-Turnu Severin, în special în hoteluri, 700 locuri și doar 200 în pensiuni, urmat de Bala(care nu se află în teritoriul delimitat al Clisurii Dunării), cu 250 locuri în hotelurile pentru cura balneoclimaterică și Eșelnița cu 200 locuri în pensiunile agroturistice. Situația din 2014 evidențiază o creștere a numărului acestor pensiuni agroturistice ca tendință evidentă de valorificare a potențialului natural al defileului Dunării(Fig.78).

Fig.79 Dinamica sosirilor și înnoptărilor de turiști în localitățile din județul Mehedinți (2014) Sursa: Prelucrare date INSSE

Dinamica sosirilor și înnoptărilor din județul Mehedinți(Fig.79), analiză efectuată pe localități la nivelul anului 2014, evidențiază un trend asemănător pentru cei doi indicatori; cele mai multe sosiri și înnoptări au loc în reședința de județ, cu 39 000 sosiri și 59 000 înnoptări. La diferențe mari, cu valori de sub 10 000 sosiri/înnoptări se situează orașele din defileul Dunării, Orșova și Eșelnița, cu 5 000 sosiri și 5000 înnoptări în Orșova și 9 000 în Eșelnița. Bala ca stațiune balneoclimaterică are un număr de 3 000 sosiri și aproximativ 40 000 înnoptări, pe fondul pachetelor balneoclimaterice subvenționate de stat, unde un sejur ajunge la 16 zile. Restul localităților înregistrează valori extrem de scăzute, fără a releva o importanță turistică(Fig.79).

Fig.80 Dinamica sosirilor și a înnoptărilor din județul Caraș-Severin

Sursa: Prelucrare date INSSE

Fig. 81 Dinamica sosirilor si innoptarilor de turisti in localitatile din judetul Caras-Severin (2014) Sursa: Prelucrare date INSSE

Valoric în ceea ce privește dinamica celor doi indicatori ai circulației turistice cuantificați de statistică, sosirile și înnoptările, județul Caraș-Severin înregistrează valori mai însemnate decât județul Mehedinți.

Deși numărul localităților este net superior, concentrarea fluxurilor turistice are loc doar în Băile Herculane, cu cea mai mare importanță pentru turism din județ, înregistrând 70 000 sosiri și 75 000 înnoptări.

Utilizarea permanentă a unei părți a bazei de cazare dar și beneficiul adus de turismul curativ din zonă constituie factori favorabili pentru valorile foarte ridicate. Reșița și Caransebeș sunt situate pe următoarele locuri cu valori foarte mici de 10 000 sosiri și aproximativ 5 000 înnoptări, din prisma practicării unui turism urban și de tranzit.

Restul localităților au valori foarte mici, deși Văliug, Mehadia, Brebu Nou au valori de 9 000, respectiv 3 000 sosiri(Fig.80 și 81).

Ca delimitare a aspectelor semnificative legate de analiza evolutivă a fenomenului turistic specific Clisurii Dunării, 10 localități au fost analizate în perioada 2008-2012 în ceea ce privește capacitatea de cazare existentă.

În perioada analizată s-a înregistrat un trend de creștere pentru locurile de cazare, deși unele localități au avut și un declin. Moldova Nouă și Berzasca înregistrează scăderi de la 30 locuri la 25 locuri, respectiv de la 50 locuri la 20 locuri.

La polul opus creșteri vor înregistra Coronini, de la 40 locuri la 50 locuri, Orșova de la 60 locuri la 90 locuri, Eșelnița de la 70 locuri la 120 locuri și Dubova de la 10 locuri la 25 locuri. Gârnic, Sichevița și Socol au creșteri care sunt reduse numeric în intervalul 2008-2012. Astfel localitățile cu însemnătate și valorificare turistică din Clisura Dunării sunt Eșelnița și Orșova(Fig.82.

Fig.82 Capacitatea de cazare turistică existentă (nr. unități și nr. locuri de cazare) în localitățile din Clisura Dunării intre 2008-2012

Sursa: Prelucrare date INSSE

Fig.83 Ponderea unităților de cazare pe tipuri de structuri în Clisura Dunării (2012)

Sursa: Prelucrare date INSSE

În localitățile din Clisura Dunării legat de ponderea unităților de cazare (Fig.83) domină procentual pensiunile agroturistice, cu 80% din totalul unităților de cazare, restul de 20% revenind pensiunilor urbane și hotelurilor. Acestea denotă o cerere accentuată pentru agroturism și pentru ecoturismul din zonă

O analiză a indicatorului sosiri de turiști(fig.84) în perioada 2008-2014 relevă următoarele: localitatea Orșova înregistrează numeric cei mai mulți turiști, deși numărul acestora scade de la 6500 în 2008 la 4500 în 2014, pe fondul crizei economice globale și pe dezvoltarea celorlalte zone din proximitatea Orșovei. Aceasta este urmată de Eșelnița ce înregistrează cel mai mare ritm de creștere al turiștilor de la 500 în 2008 la 4800 în 2014. Dezvoltarea unei infrastructuri adecvate în zonă va avea menirea valorificării potențialului turistic dunărean.

Pe același trend se situează și localitatea Dubova care are creșteri susținute, deși numeric mult mai mici decât localitatea precedentă, de la 100 turiști la 900 turiști. Prezența Parcului natural Porțile de Fier și promovarea acestuia în contextul strategiei Dunării a avut menirea de a dezvolta turistic zona.

Fig.84 Sosirile de turiști in Clisura Dunarii între 2008-2014

Sursa: Prelucrare date INSSE

Ponderea turiștilor care optează pentru diferite unități de cazare pentru a asigura funcția de cazare turistică se efectuează în marea parte în pensiuni agroturistice, 54%, iar 35% în hoteluri. 11% din turiști optează și pentru pensiunile urbane (Fig.85)

Fig.85 Ponderea sosirilor în unitățile de cazare pe tipuri de structuri în Clisura Dunării (2012)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Trendul înnoptărilor(Fig.86) este asemănător cu cel al sosirilor, în perioada analizată 2008-2014, Orșova cu cele mai mari valori însă în scădere de la 8000 la 5000 înnoptări, Eșelnița cu creșteri de la 2000 la 8500, Coronini cu creșteri de la 1000 la 4000 înnoptări și Dubova ce înregistrează creșteri semnificative în ultimii 3 ani de analiză, 2012-2014, cu valori maxime de 1500 înnoptări.

Creșterea înregistrată pentru Dubova devine chiar spectaculoasă în 2015 la toți indicatorii turistici supuși analizei ,datorită „boom-ului turistic prezent la evoluția numărului de pensiuni,a trendului ascendent al sosirilor și înnoptărilor în Dubova,explicată și prin caliatea pensiunilor(de 4*) dar și prin grija managerilor în a-și asigura evenimente ,de genul:Sarbătorile de Paște,Crăciunul,Revelionul,concediul,când pensiunile înregistrează un grad de ocupare de 100%,multe dintre acestea închiriindu-și întregul spațiu unor firme de renume din țară,precum Zapp,Orange,Ford,etc (ele însele performante,asigurând prin turism incentiv,adică bonusuri pentru fidelizarea propriului personal,sejururi sau sărbătorirea sărbătorilor sus-amintite).

.

Fig.86 Înnoptările de turiști în localitățile din Clisura Dunării pe categorii de structuri turistice intre 2008-2014

Sursa: Prelucrare date INSSE

Cele mai multe înnoptări au loc în pensiunile agroturistice, principalele unități din Clisură care deservesc cazarea turistică, cu 70%; 19% în hoteluri situate în zonele urbane și 11% în pensiunile din aceleași zone(Fig.87):

Fig.87 Ponderea înnoptărilor în unitățile de cazare pe tipuri de structuri în Clisura Dunării (2014)

Sursa: Prelucrare date INSSE

Pentru a face o comparație a evoluției fluxurilor turistice pe un eșantion de 4 localități din Clisura Dunării,analizate pe un interval de 14 ani:2001-2014,prezint Graficul nr.39 din care reiese clar că, numărul sosirilor în fiecare din cele 4 sunt mai mari decât numărul înnoptărilor(Fig.88):

Fig.88 Fluxurile turistice pe un eșantion de 4 localități din Clisura Dunării-2001-2014

Sursa: Prelucrare date INSSE

CAPITOLUL VI

MODALITĂȚI DE IMPLEMENTARE COMPETITIV-DURABILE ÎN TURISMUL CLISUREAN

Realizarea acestor obiective nu se poate face fără sprijinul autorității locale, fără colaborarea cu alți factori interesați în dezvoltarea turismului și în conștientizarea opiniei publice.Pentru realizarea acestor obiective este nevoie de încheierea unor parteneriate cu autoritățile locale , cu agențiile de turism, cât și cu agenții economici ce asigură facilități în turism.

Rolul autorităților locale este foarte mare, putând ajuta dezvoltarea activităților turistice prin dezvolatrea infrastructurii generale, prin promovarea de politici care să crească numărul pensiunilor agroturistice, prin controlul și avizarea proiectelor viitoarelor construcții în vederea integrării lor în tradiția locului.

Autoritățile județene pot ajuta la definirea unui plan de dezvoltare a turismului în teritoriu, se pot impica în inițierea și finanțarea unor programe de dezvoltare regională, cum ar fi îmbunătățirea dotărilor tehnico-utilitare sau a infrastructurii generale.

Produsele turistice, oricât de atrăgătoare ar fi, sunt ineficient valorificate fără sprijinul agenților economici cu activitate în domeniul turistic, astfel este necesar ca tour-operatorii să includă aceste pachete turistice și să le promoveze pe piața turistică.

Acestea pot realiza atragerea în circuitul turistic intern și internațional a unui spațiu ce poate oferi diverse posobilități de agrement, de refacere a sănătății.

6.1.Forme de turism specifice spațiului clisurean

Turismul durabil,specific spațiului Clisurii Dunării, în respect și armonie față de natură.sub semnul durabilității, pentru atingerea acestui scop mi-am propus realizarea urmatoarelor obiective :

elaborarea și implementarea unei strategii privind promovarea și dezvoltarea turismului durabil în zona Cazanelor Dunarii;

activitati de lobby, la nivel național și internațional;

creearea, în colaborare cu ceilalti factori interesati, a unor Centre de Informare Turistică Locală;

elaborarea unei baze de date cu obiectivele turistice si de agrement existente in zona, precum si a strcturilor de primire – cazare.Punerea în valoare și exploatarea unor noi atractii turistice;

atragerea de programe și finanțări în vederea creșterii calității în turism, precum și atragerea de programe care să sporească accesibilitatea turismului în zonă;

implementarea unui sistem de calitate ecologică în turism, prin promovarea acelor acțiuni și principii orientate spre găsirea echilibrului între dezvoltarea turismului și protecția mediului natural;

participarea la conferințe, târguri, festivaluri, expoziții cu tematică turistică, precum și organizarea de mese rotunde, seminarii, conferințe, concursuri, spectacole, etc…în scopul promovării potențialului turistic al zonei Cazanelor Dunării;

realizarea și editarea de materiale promoționale : pliante, broșuri, ghiduri și hărți turistice, pagini web;

promovarea cooperării cu administrația centrală și locală, colaborarea cu factorii de resort, antrenarea autorităților publice locale în dezvoltarea infrastructurii adiacente ( drumuri, utilități, telecomunicații, asistența medicală, etc..) în scopul desfășurării unui turism civilizat și competitiv;

organizarea de activități de agrement și divertisment care să valorifice resursele locale, să creeze noi locuri de muncă și să crească circulația turistică și durata șederii turiștilor în această zonă;

organizarea, în colaborare cu organismele abilitate, a unor cursuri de instruire, calificare și perfecționare a personalului care lucrează în turism;

promovarea schimbului de date și informații, cooperarea cu asociații și organisme similare din țară și străinătate.

Dintre Efectele pozitive de ordin economic amintesc:

“Valoarea adăugată în turism este considerabilă și datorită faptului că importul de materii prime pentru această ramură este nesemnificativ; nu este o ramură energointensivă; utilizează în mare măsură materii prime autohtone practic inepuizabile; permite transferarea în valută a unor produse sau manoperă, neexploatabilă pe altă cale.” (Fl. Bran, I. Istrate, A.G. Roșu. Opere citate, pg.283)

În etapa de formare a capitalului o parte din nevoile de valută convertibilă pot fi satisfăcute prin turism, relativ repede și cu eforturi minimale.Cursul de revenire în turism este avantajos comparativ cu alte ramuri, pentru că realizându-se ca export invizibil (în interiorul țării) produsele turistice nu se încarcă cu cheltuielile de ambalare, transport, asigurare etc., nu sunt grevate de taxe vamale.

Turismul prezintă o parte însemnată a consumului intern antrenând, direct sau indirect, importante cantități de produse sau indirect, importante cantități de produse industriale prin aplicarea desfacerilor de mărfuri cu amănuntul și prestărilor de serviciu.

Efecte favorabile de ordin social:

În creșterea calității vieții prin mutațiile macrostructurale generate de dezvoltarea turismului cu următoarele efecte scontate:

asigurarea condițiilor ca largi categorii sociale ale populației să fie integrate într-o formă de activitate turistică, indiferent de nivelul veniturilor sau nivelul de cultură;

îmbunătățirea condițiilor de trai în toate zonele turistice, efectele fiind resimțite atât la nivelul turismului, cât și mai ales la nivelul populației rezidente

Prevenirea sau înlăturarea efectelor de stres resimțite de populație în condițiile de creștere considerabilă a acestuia în perioada actuală;

Schimbarea mentalității oamenilor cu privire la relațiile între sat și oraș, la caracterul benefic al impactului între culturile celor două medii de viață, la necesitate participării la diferite acțiuni turistice care nu vor trebui considerate ca un “lux”, ci ca o necesitate de viață.

Efecte ecologice scontate:

în dezvoltarea conștiinței ecologice a populației;

în sporirea atractivității resurselor turistice;

în limitarea accesului turistic de masă în unele zone ecologice (rezervații ale biosferei, parcuri naturale și naționale etc.);

în diminuarea efectelor distructive rezultate din activitatea economică sau circulația turistică necontrolată, asupra resurselor turistice;

Acceptarea ideii dezvoltării durabile a turismului românesc nu întimpină obstacole de fond. Dificultatea constă în prezicerea elementelor operaționale, adaptate actualei perioade de tranziție, aceasta revenind “managerului (în turism) care trebuie să acționeze primul. Pentru obținerea rezultatelor, personalului trebuie să i se reamintească permanent obiectivele stabilite.

Activitățile turistice ce se pot desfășura ca forme de ecoturism în arealul Clisurii constau în:

Turism științific-diversitatea ridicată a asociaților vegetale, dezvoltarea diferitelor tipuri de ecosisteme impresionează și prin numărul lor, dar și prin interesul remarcabil pentru dezvoltarea turismului științific. Aici există un mare număr de specii și asociații vegetale endemice, rare sau vulnerabile;

Interesul deosebit poate fi conferit și de prezența în partea de vest a ariei a unor zone umede, ce constituie habitate pentru specii de păsări protejate la nivel mondial. Abundența siturilor de mare importanță istorică și culturală reprezentată de vestigii ale civilizației dacice și romane, ale fortificațiilor medievale cu rol strategic de control al traficului naval, edificii religioase și arhitecturale conferă de asemenea interes major pentru turismul științific;

Turismul speologic- se poate dezvolta în zonele calcaroase din parc unde există toate formele exocarstice și endocarstice existente: chei, doline, uvale, lapiezuri, peșteri și avene.

Birdwatching- formă de turism aproape inexistentă în interiorul parcului, se poate iniția în partea de vest a parcului, în zonele umede unde se pot vizualiza și monitoriza un mare număr de specii de păsări ocrotite;

Cicloturismul – creșterea interesului publicului larg pentru activități legate de biciclete și natură pot duce la creșterea numărului de vizitatori. Rutele cicloturistice EuroVelo 6 și Ruta Cortinei de Fier pot să fie elemente pe care se poate dezvolta turismul responsabil în Clisura Dunării. Acesta are perspective reale de dezvoltare în arealul parcului , fiind o formă de turism agreată de administrația parcului, ca și alternativă de limitare a formelor agresive de „vizitatori”: moto-cross, dirt-trecking, off-road;

Turismul itinerant- realizat printr-o gamă mare de excursii tematice se poate dezvolta pentru cunoașterea istoricului acestor zone, prin vizitarea vestigiilor civilizațiilor romane și dacice a ruinelor fortificațiilor medievale, dar și pentru cunoașterea valorii etno-culturale locale, a ocupațiilor tradiționale și a manifestărilor tradiționale;

Drumeția- „este o formă de turism pentru odihnă și recreere cu tradiții în teritoriul la care se face referire” (Mirela Mazilu, Turism și Dezvoltare DurabilĂ, Editura Universitaria, Craiova, 2011, pag. 235)

Fig. 89 Drumeție în practica cu studenții în Clisura Dunării Sursa:Mitroi Sabina

Nevoia de repaus, de recreere prin evadarea din mediul urban, face ca această formă de turism să capete o importanță din ce în ce mai mare.

Având în vedere că Parcul Natural Porțile de Fier are ca pricipal obiectiv conservarea peisajului, drumeția poate fi practicată pe cuprinsul întregului areal, sportul și activitățile recreative pe care le include această formă de turism devin foarte populare atunci când vine vorba de petrecere a timpului liber.

Deoarece oamenilor le place să își petrecă timpul liber lângă malul apelor, Dunărea prezintă un potențial semnificativ pentru această formă de turism. De aceea, localitațile limitrofe Dunării ar trebui să-și intesnsifice eforturile în vederea dezvoltării și promovării traseelor pentru drumeții de-a lungul fluviului.

Ar trebui sa luăm exemplul Germaniei și Austriei, care exploatează deja potențialul turistic de drumeție de-a lungul Dunării, fie integrând comunitățile din apropierea acesteia, fie oferind infrastructura necesară pentru drumeții, croaziere și ciclism.

În acest sens a fost creat proiectul- Danube HIKE ce a inițiat crearea unui ghid de realizare practică și imbunătățire a turismului de drumeție de-a lungul Dunării, ghid ce implică participarea unor parteneri din Austria, Germania, Slovacia, Serbia și Bulgaria.

Obiectivul proiectului este de a integra zonele propice drumețiilor situate de-a lungul Dunării, oferind idei, recomandări și bune practici, atât pentru realizarea și îmbunătățirea calității infrastructurii necesare drumețiilor , dar și pentru crearea unei strategii comune de marketing pentru întreaga regiune a Dunării. În condițiile aderării Romaniei la un asemenea proiect, care deocamdată este destinat țărilor de pe cursul superior și mediul al Dunării, aceasta ar reprezenta o mare oprtunitate pentru dezvolatrea turismului de drumeție la nivelul întregii regiuni limitrofe Dunării și în mod particular în regiunea din Defileul Dunării. Aceasta ar presupune dezvoltarea infrastructurii specifice de calitate:

– trasee practicabile și sigure care să ofere puncte de belvedere unice

– indicatoare turistice

– marcaje și popasuri atrăgătoare

– conexiuni cu alte trasee

– ciclism

– unități de cazare și alimentare de-a lungul traseelor

– facilități disponibile de-a lungul traseelor, dar și măsuri de marketing care ar face cunoscută la nivel internațional această zonă unică în Europa pentru pitorescul și frumusețea sa.

În vederea integrării țărilor aparținând cursului inferior al Dunării, promotorii proiectului au inițiat un studiu „Analiza țărilor de pe cursul mijlociu și inferior al Dunării din perspectiva pieței și imaginii”, din care s-a desprins necesitatea insitituirii unor structuri profesionale de management al destinației. În urma studiului s-a hotărât susținerea regiunilor de pe cursul mijlociu și inferior al Dunării în efortul de a crea noi structuri sau de îmbunatățire a celor existente. Întrucât acestea sunt consacrate în țări precum Germania și Austria, acestea ofera la rândul lor consulatanță și sprijin.

În acest sens, inițiatorii proiectului intenționează să creeze o broșură „Danube HIKE”, care să ofere o imagine de ansamblu asupra întregii regiuni a Dunării în care să abordeze pe scurt teme precum istoria, obiectivele turistice, drumețiile, arta culinară, natura, accesul și transportul. Broșura are rolul de a introduce cititorul în regiunea Dunării crescând nivelul său de conștientizare asupra faptului că Valea Dunării este o regiune propice drumețiilor.

De asemenea, broșura se adreseaza ministerelor , oficiilor naționale de turism, oraganizațiilor de management al destinațiilor, jurnaliștilor și altor potențiali parteneri pentru a-i motiva să promoveze turismul de drumeție din regiune, fapt ce ar fi extrem de benefic pentru promovarea la nivel european a țării noastre, implicit a Defileului Dunării.

Acest ghid de realizare practică a turismului de drumeție de-a lungul Dunării poate servi drept bază pentru organizarea unor ateliere, seminarii și schimburi de cunoștințe pe temă și imbunatățirii ofertei turistice de-a lungul Dunării.

În zona Clisurii Dunării se pot efectua drumeții pe traseele marcate ce pot avea durate de 2-8 ore sau chiar mai multe zile în funcție de traseul ales, acestea oferă atât admirarea unor peisaje pitorești, cât și vizitarea unor gospodarii izolate ale localnicilor (sălașe), modeste, dar primitoare, pentru cunoașterea îndeletnicirilor acestora, a modului de viață tradițional. Interesul pentru drumeții derivă și din varietatea structurilor geologice și diversității petrografice a relieful și a structurilor carstice și a unor asociații vegetale.

Unele dintre trasee pot prezenta interes pentru turism științific , acestea putând parcurge parțial rezervații paleontologice, speologice sau botanice.

Pe baza acestora se pot desfășura diverse programe turistice, de o zi pentru parcurgerea unui traseu, sau mai complexe pe durata mai multor zile:

Traseul ecoturistic Cazanele Mari- se derulează prin rezervația complexă Cazanele Mari și Cazanele Mici

Treseul ecoturistic Cazanele Mici- are două variante: una se parcurge în două ore pentru cei mai nerăăbdători să ajungă pe platoul Cazanelor Mici și o variantă de 6 ore pentru cei care doresc să cunoască mai bine specificul acestor locuri.

Traseul ecoturistic Șvinița-Tri Kule- „este pe rând o poveste geologică, o poveste a vieții, o poveste a istoriei din regiunea transfrontalieră a Europei” (Mirela Mazilu, Turism și dezvoltare Durabilă, editura Universitaria, Craiova, 2011, Pag 237). Traseul se incheie cu ruinele cetății medievale de la Tri-Kule ce își au fundația azi în apele Dunării.

Traseul ecoturistic Trescovăț- obiectivul de referință îl reprezintă Muntele Trescovăț, un neck vulcanic care a alimentat Defileul Dunării de-a lungul erelor geologice cu vulcanite terigene (Fig .90).

Fig.90 Neck-ul vulcanic Trescovăț

Traseul ecoturistic Cioca Cremenească-Rudina- punctul culminant îl reprezintă Rudina, un excelent punct de belvedere pentru plaiuruile românești și sârbești.

Traseul ecoturistic Valea Liubotina-Rudina-urmărește Valea Liubotina, una dintre cele mai pitorești văi afluente Dunării.

Traseul ecoturistic Valea Vodiței- Dealul Duhovnei- începe într-un loc sfânt, mănăstirea Vodiței, primul așezământ monahal din Țara Românească, șerpuiește pe langa apă a Vodiței și revine la Dunăre pe cărările Dealului Duhovnei.

Manifestările etnografice și culturale locale, de asemenea ,reprezintă forme de atracție a turistilor. Spiritul locului este cel care ne transmite atmosfera comunităților gazdă, definită sub aspectul conservării dansurilor și obiceiurilor tradiționale, a conservării și transmiterii legendelor și păstrării structurii tradiționale a satelor.

În majoritatea localităților din Parcul Natural Porțile de Fier se desfășoară anual manifestări tradiționale legate de diferite evenimente religioase sau laice:

-Balul Mărțișorului (Ilovița, 28 februarie)

-Balul Turcilor (Belobreșca, Șvinița, 27 februarie, Șichevița, 2 martie)

-Balul Izmenelor (Ilovița, 28 februarie)

-Fii Satului (Ilovița, ultima duminică din luna iulie)

-Festivalul Smochinelor (Șvinița)

-Festivalul Satelor Dunărene (Șvinița, 1-2 mai)

-Festivalul Sportului (Șvinița, 1-2 mai)

-Festivalul Muzical al Minorităților (Șvinița, august)

-Ziua Școlii din Liubcova (Liubcova, septembrie)

-Festivalul minorităților (Bigăr)

-Concurs de teatru de păpuși pentru copii (Belobreșca);

-Nedeile, care au date diferite de organizare pentru fiecare comunitate și sunt legate de hramul bisericii etc.

Oricum este bine știut că nu este permisă o activitate economică în spațiul Parcului Porțile de Fier iar ca tendințe ale turismului în ariile protejate am prezentat în tabelul 27,principalele tipuri de turism,capabile să asigure o dezvoltare durabilă:

Tabel 27 .Tendințele turismului în arii protejate–calea spre o dezvoltare durabilă

Motivațiile specifice pentru care turiștii preferă destinațiile ecoturistice sunt:

Reîntoarcerea la natura nemodificată, motivație valabilă pentru toate categoriile sociale, ca urmare a necesității de conservare, sănătate, confort fizic și spiritual, ce demonstrează că omul modern nu se poate rupe de cadrul original de viață;

Cunoașterea și adeziunea temporală la grupurile de apartenență specifice zonelor rurale, în acest cadru turistul având posibilitatea de a participa la acțiuni comune;

Cunoașterea, înțelegerea și realizarea contactului nemijlocit cu piese ale tezaurului național, ale folclorului și oboceiurilor tradiționale, ce transformă vacanțele într-un veritabil proces de asimilare de cunoștințe și de dobândire a unor deprinderi ce dau turiștilor sentimentul utilității. În același timp turiștii se pot iniția în meșteșuguri și ocupații tradiționale, îsi pot manifesta aptitudinile creative, ieșind din rutina activității cotidiene;

Motivații estetice, ce decurg din nevoia de frumos, de puritate, de armonie, ce dau turiștilor sentimentul că sunt privilegiați pentru posibilitatea de a-și desfășura vacanța în locuri atractive prin pitorescul lor;

Curiozitate satisfacută prin informații privind ospitalitatea, obiceiurile, gastronomia și ritualurile sătești;

Sportul, vânătoarea, pescuitul sportiv, drumețiile care capătă o nota autentică lăsând loc imaginației și înclinațiilor individuale.

În concluzie, ecoturismul este considerat turismul în arii naturale pentru a învăța despre comunitățile gazdă, generând oportunitați economice în sprijinul conservării ecosistemelor. Ecoturismul promovează practicile care favorizează dezvoltarea durabilă.

Termenul de ecoturism reprezintă o etichetă atrăgătoare ce în prezent tinde însă să se transforme în opusul sensului conceput inițial.

În ultimul timp, conținutul noțiunii de ecoturism s-a schimbat treptat de la ceea ce era inițial- un concept pentru a preveni activitățile de distrugere a mediului înconjurător-la un termen de marketing pentru promotorii turismului care vor să făcă publicitate mediilor curate (pajiști, păduri, plaje, ape bogate în pești etc.).

În acest sens, evoluția recentă a ecoturismului, de la un paradis al oamenilor de știință și al iubitorilor plantelor, animalelor, păsărilor și peștilor în lipsa aplicării unor coduri etice și de conduită , a devenit o afacere economică profitabilă, căreia nu-i pasă de mediu.

6.2. Analiza diagnostic de tip SWOT a spațiului Clisura Dunării și Parcul Natural Porțile de Fier

În vederea elaborării unei stategii eficiente și durabile, de valorificare a potențialului turistic al Parcului Natural Porțile de Fier, este necesară o analiză realistă și pertinentă a acestuia.

Puncte tari:

-Suprafața Parcului Natural Porțile de Fier acoperă una din zonele de interes turistic desfășurate de fluviul Dunărea, astfel încât defileul dintre Baziaș și Gura Văii, cu o lungime totală de 134 km, se prezintă ca un unicat pe tot parcursul european al Dunării ;

-Poziția geografică a parcului reprezintă un argument important care justifică și susține amenajarea sa turistică la nivelul exigențelor turistice mondiale;

Astfel, zona Porților de Fier este strabătută de principalul flux turistic internațional vest-est, spre capitala țării și litoralul românesc.

-Zona turistică Porțile de Fier întrunește, într-o măsură remarcabilă elemente caracteristice pentru dezvoltarea mai multor forme de turism, înmănunchind pe o suprafață relativ redusă, contraste peisagistice și obiective cultural-istorice interesante, caracterizate printr-o mare varietate și originalitate;

Astfel, Parcul Natural Porțile de Fier este o zonă cu diversitate deosebită a peisajelor conferită atât de relieful variat și contrastant, carstic, vulcanic, structural (puncte de belvedere), cât și de fenomenele exocarstice (Cazanele Dunării).

De asemenea, fenomenele endocarstice (peșterile) sunt deosebit de atractive.

Diversitatea geologică și geomorfologică deosebită poate conferi acestui perimetru statutul de muzeu geologic în aer liber.

-Diversitatea biologică foarte mare, conferită atât de flora și vegetația specifică, bogată în elemente submediteraneene, termofile în amestec cu cele central-europene, cât și de prezența unui mare număr de specii faunistice caracteristice pentru câmpie joasă, de stepă, de zăvoi, palustre, acvatice, alături de elemente caracteristice zonelor colinare, carstice sau chiar montane.

-Abundența siturilor de mare importanță istorică și culturală, reprezentate de vestigii ale civilizațiilor dacice și romane, ale fortificațiilor medievale construite de-a lungul istoriei, cu rol strategic de control a traficului naval, edificii religioase și arhitecturale, conferă de asemenea Parcului Natural Porțile de Fier un rol de importantă zonă turistică;

-Menținerea unui număr mare de ocupații tradiționale, specifice (pescuitul, morăritul, țesătura), au avut ca și consecință și păstrarea a numeroase instalații de tehnică populară, ce sunt funcționale și în prezent (mori de apă, războaie de țesut) și constituie de asemenea puncte de atracție turistică;

-Parcul Natural Porțile de Fier este aria protejată cu cea mai mare diversitate etnică din România. Existența unor întregi comunități etnice (români, cehi, sârbi) constituie un mare avantaj pentru turismul ce are în vedere vizitarea acestora, mai ales datorită tradițiilor populare păstrate aici până în prezent

Puncte slabe:

-Regimul zonei de graniță precum și restricțiile politice din trecut au condus la o izolare a zonei Defileului Dunării de regiunile înconjurătoare, cu repercusiuni majore în infrastructura generală;

-Identitatea turistică a parcului este încă insuficient cunoscută;

Izolarea din trecut a condus la necunoașterea, de către societatea civilă a existenței unui patrimoniu natural și istorico-cultural deosebit.

Inclusiv autoritățile locale și alți factori de decizie nu sunt pe deplin conștiente și nu acordă importanța cuvenită pentru dezvoltarea acestei laturi economice, aducătoare de multiple avantaje, ce o reprezintă turismul.

-Rețeaua de căi de comunicație și acces are o densitate redusă, iar starea acestora, în cazul căilor rutiere, este deseori precară și gradul de acoperire al suprafeței parcului este insuficient;

-Rețeaua de telecomunicații este insuficient dezvoltată (există zone fară acoperire atât în telefonia fixă cât mai ales în cea mobilă);

De asemenea, sistemul informațional (internet, telefonie mobilă) este slab dezvoltat, în unele locații ale parcului lipsind cu desăvârșire.

-Lipsa activităților de turism în trecut a condus la lipsa infrastucturii specifice de turism, (posibilități de asigurare a cazării, a mesei, de agrement), lipsa unor amenajări de facilități turistice (zone de campare, popasuri, centre de închiriere a echipamentelor specifice), precum și la slaba experiență în domeniu a factorilor locali în ceea ce privește serviciile turistice și valorificarea ofertelor turistice, insuficiența personalului calificat pentru pentru servicii turistice (ghizi locali de turism atestați);

-Serviciile comunale (alimentare cu apă, canalizare, energie electrică, gestionarea deșeurilor etc.) se prezintă la un nivel calitativ inferior, fapt ce contribuie la scăderea nivelului de calitate al viet-Pe teritoriul parcului nu există nici o agenție de turism.

Dezinteresul touroperatorilor în turism față de această zonă este destul de pregnant, aceasta și ca rezultat al izolării din trecut a zonei, dar și datorită diversității insuficiente a programelor turistice.

-Insuficiența fondurilor și a locațiilor necesare realizării infrastructurii turistice a administrației parcului;

-Un mare dezavantaj îl constituie existența, în unele locații restrânse ale parcului (Berzasca, Moldova Nouă) a unor peisaje puternic degradate antropic, ca urmare a activității de extragere a resurselor minerale (zăcăminte de cărbune și metale rare), foarte dezvoltată în trecut în aceste perimetre.

Oportunități:

-Existența unor fluxuri turistice importante în apropiere, organizate de diverși touroperatori în turism, în stațiunea Băile Herculane, ar putea determina și includerea zonei Parcului Natural Porțile de Fier în programe turistice mai complexe.

-Așezarea geografică a parcului având ca limită frontiera de stat a României cu Serbia (inclusiv existența unui punct de trecere a frontierei în perimetrul parcului), unde se găsește Parcul Național Djerdap (pe celălat mal al Dunării, cel drept), ar putea face posibilă dezvoltarea unor programe turistice integrate, pentru cele două parcuri, prin care să se valorifice întreg potențialul turistic al văii Dunării, pe ambele maluri;

-Izolarea din trecut și lipsa activităților turistice intense, ar putea fi un avantaj în dezvoltarea pe viitor a unui turism organizat, controlat, astfel încât orientarea fluxului turistic trebuie să țină cont de capacitatea de suport al mediului, urmărindu-se evitarea degradării valorilor naturale și culturale.

Activitățile de turism nu trebuie să devină un factor de stres pentru mediile naturale și nici pentru colectivitățile umane din acest spațiu.

-Turismul științific poate fi considerat o alternativă viabilă de dezvoltare a turismului, spațiul Parcului Natural Porțile de Fier prezetând un adevărat potențial dat de existența unor valori naturale de importanță națională și internațională.

-Existența în arealul parcului, pe lângă valorile naturale și a valorilor istorice (urme ale populării umane din cele mai vechi timpuri, ruine ale edificiilor antice și medievale etc), precum și a celor culturale și etnice, fac posibilă dezvoltarea unor oferte și programe turistice complexe, ce înglobează toate aceste valori;

-Existența forței de muncă disponibilă constituie de asemenea o oportunitate, cu condiția atragerii acesteia în formarea profesională pentru activități de turism și pentru dezvoltarea acestora;

-Existența a patru centre de informare-documentare, înființate prin proiecte cu finanțare externă (în Drobeta Tunu Severin, Orșova, Berzasca și Moldova Nouă), menținerea și dezvoltarea activităților acestora ca structuri necesare pentru asigurarea legăturii dintre populația locală și administrația parcului, ar putea constitui un avantaj pentru informarea și constientizarea Lipsa resurselor financiare ale comunităților locale fac și mai dificilă rezolvarea acestei situații.

Amenințări:

-Este prezentă tendința de dezvoltare a unor activități economice cu impact negativ asupra mediului care pot conduce la atingerea peisajelor și chiar la modificarea microreliefului (cariere de piatră) și nu implică o folosire durabilă a resurselor naturale;

-Tendința de urbanizare este de asemenea accentuată, aceasta fiind declanșată cu puțin timp în urmă și fiind defectuos gestionată de către autoritățile locale.

Există și sunt în continuare depuse solicitări pentru construirea un număr foarte mare de „case de vacanță”, cea mai mare parte dintre acestea fiind situate pe malul Dunării, în detrimentul habitatelor și peisajelor naturale.

-Dezvoltarea în continuare a unui turism haotic, neorganizat și în special a celui de week-end, care nu ține cont de valorile naturale și nu realizează valorificarea optimă a întregului potențial turistic al parcului, este o amenințare în continuă creștere.

Prezența turiștilor în mod neorganizat, necontrolat (inclusiv camparea, aprinderea focurilor de tabără, poluarea fonică) în anumite zone în care sunt afectate habitate protejate sau specii floristice și faunistice protejate va conduce treptat spre degradarea acestora.

-Lipsa locurilor de muncă și a resurselor financiare pentru localnici conduc, de asemenea în timp la creșterea presiunii asupra autorităților locale și totodată, asupra patrimoniului natural, prin exploatarea uneori excesivă a unor resurse naturale, fie ele și regenerabile (braconajul, pescuitul industrial, suprapășunatul);

-Datorită lipsei conștientizării populației locale asupra valorii patrimoniului etno-cultural ce îl deține, există tendința de pierdere, în timp, a acestor valori.

Populația tânără nu știe să valorifice corespunzător acest patrimoniu, de multe ori intrând sub infuența unor curente culturale ce nu sunt specifice zonei, fapt ce în timp va conduce la pierderea identității tradiționale. (Planul de Management al Vizitatorilor Parcului Natural Porțile de Fier.

Tabel 28 .Analiza Swot a Clisurii Dunării și Parcului Porțile de Fier -prezentare sintetică

Dezvoltarea celor 2 unități fizico-geografice în zona rurală inițial,pentru că în ultimul timp ,perceptibil și cu ochiul liber se întrezăresc semnele și tentaculele urbanului mai ales ăn ceea ce privesc dotările unităților de cazare.Realizând o analiză SWOT a turismului rural din Clisură (fig.91).

Fig 91 Analiza SWOT –Turismul rural din Clisura Dunării

6.3.Informarea turiștilor în Parcul Natural Portile de Fier

Informarea/documentarea și conștientientizarea tuiriștilor privind elementele de peisaj și biodiversitate a zonei, precum și necesitatea respectării unor reguli prestabilite în scopul menținerii unei stări de conservare, se realizează prin:

Panouri de atenționare/documentare/conștientizare;

Broșuri, pliante, hărți, vederi, insigne etc;

Observare;

Locuri de popas;

Descriere tematică;

Descrierea istoriei locului și a obiceiurilor din zonă;

Istorisirea legendelor și poveștilor locale;

Locuri de campare;

Parcări amenajate;

6.4.Infrastructura pentru informare și educare

Prin proiectul LIFE Nature RO/02/7171 „Iron Gates Natural Park- habitats conservation and management”, Centrul de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact, Universitatea din București, s-au organizat pe raza Parcului Natural Porțile de Fier un număr de 4 Centre de Informare – Documentare la:

Drobeta Turnu Severin, într-o încăpere a Muzeului Regiunii Porților de Fier, la intrarea în perimetrul acestei unități;

Orșova, într-o încăpere din incinta sediului administrativ al Primăriei Orșova, la etajul I;

Berzasca, într-o încăpere a a clădirii căminului cultural Berzasca;

Moldova Nouă, într-o încăpere a ocolului silvic Moldova Nouă;

punct de informare la Dubova, într-o încăpere din incinta Școlii Generale Dubova; (Planul de Management al Vizitatorilor Parcului Natural Portile de Fier)

6.5.Marketingul destinației

Zicala “reclama este sufletul comerțului” este perfect valabilă și în cazul turismului, produsul turistic “se vinde” și “se cumpără” mult mai ușor dacă se beneficiază și de o promovare adecvată. Această sarcină revine în totalitate profesioniștilor din domeniu, cercetătorilor și stakeholderilor profesioniști care trebuie se faciliteze utilizarea tehnologiilor informatice în vederea intensificării promovării destinației.

Crearea unor hărți digitale interactive, inserând activități conexe, de la circuite de cicloturism, turism de aventură, până la construirea punctelor de informare pot constitui modalități eficiente de promovare.

Pe langă campania clasică de marketing electronic, site-urile de promovare ar trebui conectate la alte portaluri internet dedicate turismului, pentru a crește nivelul de popularitate al zonei.Pentru furnizorii de servicii, criteriile de calitate pot servi drept instrumente de marketing,ce se iau in considerare în cadrul elaborării unor oferte și pachete turistice.

De asemenea, lărgirea ofertei de agrement constituie un punct forte în alegerea unei destinații turistice. în această privință se apreciază, că gama oferită trebuie să fie atât de bogată și de diversificată, încât să satisfacă exigențele celor mai pretențioși turiști.

Dacă ținem cont de faptul că se dorește ca Defileul Dunării să fie o destinație cu adresabilitate mai mare persoanelor tinere, iubitoare de drumeții și ciclism, oferta de agrement trebuie să satisfacă, cu preponderență necesitățile acestora.

Ea s-ar putea concretiza în deschiderea unor săli de sport dotate corespunzător, pe măsura cerințelor potențialilor turiști, prin lărgirea ofertei de baruri, cafenele, ce reprezintă puncte de atracție pentru tineri și nu numai, prin deschiderea unor puncte de închiriere de biciclete, de bărci pentru plimbări pe Dunăre, toate acestea contribuind la vânzarea acestei destinații.

Este necesar să existe produse și servicii pentru care turiștii să accepte să cheltuiască așa încât să minimalizeze sumele care să nu intre în bugetul local.

De asemenea ,trebuie făcută o promovare mai agresivă a zonei prin distribuirea de pliante, broșuri sau expoziții de fotografie în cadrul “Zilelor Craiovei” spre exemplu, sau a unor manifestări similare.

Trebuie imbunătățit managementul relației cu clientul (CRM-Customer Relationship Management), conform principiului “este mai important de a păstra un client, nu de a câștiga altul nou”,reușita în dezvoltarea durabil a destinației Clisura Dunării trebuind să respecte,pentru a putea fi atinsă ,mai multe elemente esențiale,fiecare în parte conurând spre această reușită(Fig.92):

unul”.

Fig. 92 Elementele esențiale unei reușite în dezvoltarea durabilă a destinației Clisura Dunării

6.6. Antreprenoriat

Proiectul Made in the Iron Gates (Fabricat la Porțile de Fier), din cadrul Programului IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia este finanțat de Uniunea Europeană prin Instrumentul de Asistență pentru Preaderare (IPA) și cofinanțat de statele partenere în program.

Proiectul este implementat de Asociația Pro-Mehedinți în parteneriat cu Organizația Turistică a Municipalității Majdanpek din Republica Serbia.

Perioada de implementare este: martie 2013 – septembrie 2014.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă crearea premiselor pentru dezvoltarea socio-economică bazată pe dezvoltarea calității turismului transfrontalier.

Proiectul: Promovarea prin marketing turistic a moștenirilor culturale, naturale și istorice ale comunei Svinița și întărirea industriei turismului local, regional și național. Punerea în valoare a obiectivelor unice ale comunei și creșterea numărului de vizitatori pe termen scurt și mediu, finanțat în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013 și co-finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională, perioada de implementare: 2011- 2012.

Comuna Eșelnița din sudul țării beneficiază de finanțare nerabursabilă în valoare de 1.897.000 euro în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, valoarea totală a proiectului fiind 2.355.000 euro

Primaria Moldova Nouă și Asociația Dunărea Moldova Nouă derulează în această perioadă proiectul „Ostrovul-oaza de sănătate”, un proiect prin care se dorește punerea în valoare a frumuseților naturale din Clisura Dunării. Proiectul are o valoare de 25.000 de euro și este finanțat de Rompetrol, prin programul „Împreună pentru fiecare”.

Proiecte transfrontaliere:

Pod peste râul Nera de la Socol la Vracev Goj

Punct de traversare a Dunării cu bacul între localitățile Moldova Nouă și Veliko Gradiște în valoare de 3.985.951 euro

„Dezvoltarea turismului prin valorificarea obiectivelor turistice din zona comunei Berzasca. Refacere traseu mocănița“ (cu o valoare totală de 55.599.189,78 de lei), având ca obiectiv general dezvoltarea locală durabilă prin punerea în valoare a obiectivelor turistice și a resurselor naturale.

„Reabilitarea și pregătirea sitului industrial poluat și neutilizat din satul Cozla, comuna Berzasca în vederea reutilizării și dezvoltării parcului de afaceri“ (cu o valoare totală de 72.325.700,16 lei). Obiectivul general al proiectului este reabilitarea și pregătirea sitului industrial poluat și neutilizat din satul Cozla, comuna Berzasca, pentru dezvoltarea parcului de afaceri, pentru revigorarea și dezvoltarea durabilă a acestei zone.

„Creșterea gradului de mobilitate în vederea dezvoltării schimburilor economice și turistice în zona transfrontalieră Pojejena – zona eligibilă Voivodina – Serbia”. Valoare-1 000 000 euro.

6.7.Turismul durabil în Clisura Dunării

Clisura Dunării,teritoriu geographic dumnezeit prin ofertă turistică deține în palmaresul său numeroase superlative,unicitate și inedit care-i justifică și evoluția și competitivitatea ,inclusiv locul binemeritat în elementele turistice cu un înalt grad de atractivitate.un element deosebit îl constituie și prezentța în spatial său a Parcului Natural Porțile de Fier,declarant în 2015 de către UNESCO.

Acest termen de dezvoltare durabilă, s-a impus total în anul 1992, cu ocazia summitului Pământului care a elaborat și primul plan de acțiune al dezvoltării durabile, numit Agenda 21, document bazat pe principiile dezvoltării durabile.

În anul 1996, o intervenție în acest sens a avut-o și Organizația Mondială a Turismului când a elaborat specific domeniului său Agenda 21 pentru călătorii și industrie turistică, document care stabilește și pașii esențiali pe care guvernele trebuie să le adopte în acest sens.

Această noțiune de dezvoltare durabilă apare de fapt în contextul socio-economic în ultimele decenii, când creșterea economică și semnalarea resurselor neregenerabile au dus la formarea unei noi relații om-mediu. Societatea își revizuiește atitudinea față de mediu înconjurător, fiind preocupată de conservarea și de dezvoltarea economică pe termen lung.

O dezvoltare durabilă presupune o evoluție de la dezvoltarea tehnică spre cea ecologică, care presupune un model ideal bazat pe 4 direcții:

Dimensiunea etică.

Respectul valorii naturii.

Calitatea.

Obiectivul dezvoltării durabile devenind calitatea vieții.

Organizația Mondială a Turisului propune un set de indicatori de bază pentru turismul la nivel local, încercând o adaptare a ”Agendei 21”(Tabel nr.29).

Tabel nr.29. Indicatorii principali ai turismului durabil.

Prelucrat dupa World Tourism Organization UNWTO, 1995

Fiecare teritoriu sau destinație turistică își dorește un model de dezvoltare durabilă, acesta putând conține modificări, dar neputând fi aplicat oricarui teritoriu. Astfel, din această relație Turism+dezvoltare durabilă= Turism durabil, observăm unele asemănări, diferențieri sau constrângeri care necesită o analiză mai detaliată. Fiecare destinație/teritoriu își are propria resursă, istorie, identitate care respectă particularitățile sociale și economice dupa care se poate dezvolta propria formă sau tip de turism. Astfel, în funcție de oportunitățile sau de amenințările fiecărui teritoriu sunt efectuate unele demersuri pentru o posibilă dezvoltare durabilă.

Dezvoltarea durabilă ne îndrumă asupra impactului actelor noastre asupra mediului dar și către viitorul planetei noastre, ținând cont și de sistemul economic afectat. Această dezvoltare durabilă ne arată drumul către noi proiecte, noi deschideri asupra dezvoltării mediului, asupra percepției oamenilor despre ceea ce ne înconjoară, dar și despre păstrarea mediului în condiții cât mai bune.

Turismul în Parcul Natural Porțile de Fier

Biodiversitatea asigură condițiile de mediu și resursele fără de care omenirea nu ar putea exista, prin urmare conservarea biodiversității devine condiția de bază pentru menținerea vieții pe pămant.

Astfel, se impune conservarea ecosistemelor prin stabilirea unui sistem de arii protejate sau zone ce necesită măsuri speciale de conservare în paralel cu crearea unui sistem adecvat de management pentru ariile protejate.

Fig. 93 Sigla Parcului Porților de Fier-tezaur de biodiversitate (Sursa:http://www.buletindemehedinti.ro/2015/02/08/biodiversitatea-din-parcul-natural-portile-de-fier/)

Pe baza cercetărilor efectuate se poate spune cu certitudine că arealul Parcului Natural Porțile de Fier este cel mai important centru al diversității florei, faunei și a vegetației din regiunea balcanică, fapt datorat climei umede permanente, așa-zisului „climat al Parcului Național Porțile de Fier” fără oscilații prea mari și extreme.

Parcul Natural Porțile de Fier este a doua arie protejată ca mărime din Europa, prima fiind Delta Dunării, rezervație a biosferei și patrimoniu UNESCO,din 2015 și alături de alte rezervații naturale situate de-a lungul bătrânului fluviu(fig.94) reprezintă un factor de atractivitate turistică incontestabil.

Fig. 94 Ariile protejate situate de-a lungul Dunării

Parcul Natural Porțile de Fier este situat pe partea română a Dunării, între localitățile Baziaș și Drobeta Turnu Severin, pe o lungime de 150 km și cu o suprafață totală de 115655 ha, din care 70023 ha se află pe teritoriul județului Caraș Severin și 48888 ha pe teritoriul județului Mehedinți(Fig,95).

Fig.95 Harta Parcului Natural Porțile de Fier

(sursa: http://www.cazaneledunarii.com.ro/parcul-national-portile-de-fier.html)

Parcul Natural Porțile de Fier se întinde între 21 21’ și 22 36’ longitudine estică, și 44 51’ și 44 28’ 30” latitudine nordică(fig.95).

Principalele puncte de acces sunt arterele rutiere: DN 57, traversează întreg teritoriul, fiind principala cale de acces între Orșova, Moldova Noua si Oravița.

Comunitățile din întreg teritoriul parcului sunt legate între ele prin drumuri județene și comunale, din nefericire starea lor fiind foarte precară. În septembrie 2014, am observat pe viu acest aspect sus-menționat, cu ocazia participării mele la Școala de Vară a Economiștilor(AFER) și a Geografilor din România, unde, în urma unor ploi torențiale au dispărut persoane,au fost avariate terasamentele unor linii de cale ferată,traficul rutie s-a blocat,multe familii din Eșelnița fiind evacuate din calea urgiei apelor( Fig.96,97,98).

Fig. 96 Urmările inundațiilor din septembrie în Clisura Dunării-Sursa Mitroi Sabina

Fig.97 Urmările inundațiilor din septembrie în Clisura Dunării- Sursa Mitroi Sabina

Fig.98 Urmările inundațiilor din septembrie în Clisura Dunării- Sursa Mitroi Sabina

Rețeaua de căi ferate lipsește aproape în totalitate, cu excepția zonei de est, unde sunt stații la Orșova și Gura Văii.

Numele parcului a fost împrumutat de la barajul construit în apropiere, prin cooperarea dintre Romania și Iugoslavia.

Geologia Parcului Natural Porțile de Fier este deosebit de complexă; există habitate situate pe domeniul cristalin, pe domeniul sedimentar și pe depozite fosiliere.

Structural, se remarcă două unități majore: Autohtonul danubian și Pânza getică, cu caractere structurale și geologice proprii.

Autohtonul danubian este prezent în partea centrală și estică a Parcului Natural Porțile de Fier, respectiv în arealul Munților Almăj și include formațiuni cristaline alcătuite din roci amfibolice, gnaise, șisturi cristaline sericito-cloritoase, micașisturi, filite, cuarțite, etc.

Pânza getică aflorează în partea vestică a Parcului Natural Porțile de Fier – arealul Munților Locvei – și la est de Valea Cernei. Formațiunile cristaline sunt reprezentate de șisturi cristaline cu diferite grade de metamorfism, gnaise; alături de acestea sunt prezente intruziunile magmatice – masivul granitic de Șichevița și banatite și învelișul sedimentar al zonei Reșița – Moldova Nouă, cu depozite de vârstă Paleozoic mediu și superior precum și Mezozoic (calcare, marnocalcare, marne).( http://www.cazaneledunarii.com.ro/parcul-national-portile-de-fier.html)

Parcul Natural Porțile de Fier corespunde categoriei V IUCN, adică este un „peisaj protejat-arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului și recreere”,

Conform Legislației Naționale, în interiorul Parcului Natural Porțile de Fier sunt incluse 18 arii naturale protejate dintre care 7 rezervații naturale mixte, 5 rezervații naturale botanice, 3 rezervații naturale avifaunistice, 2 rezervații naturale paleontologice și o arie protejată forestieră.

Conform H.G. 1284/2007, s-au declarat pe teritoriul Parcului Natural Porțile de Fier 2 arii de protecție specială avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene NATURA 2000 în România, respectiv:

ROSPA 0026 Cursul Dunării-Baziaș-Porțile de Fier, cu o suprafață de 10124,4 ha.

ROSPA 0080 Munții Almăjului-Locvei, cu o suprafață de 118141,6 ha.

De asemenea, potrivit Ordinului Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile 1964/2007, s-a declarat ca sit de importanță comunitară, ROSCI 0206 Porțile de Fier, parte integrantă a rețelei ecologice Natura 2000, cu o suprafață de 124293 ha.

Parcul Național Porțile de Fier a fost declarat în 2011 și sit Ramsar, fiind inclus în Lista Zonelor Umede de Importanță Internațională.

Dintre siturile de interes științific deosebit din punct de vedere paleontologic, în Parcul Natural Porțile de Fier se pot evidenția: Cozla (plante fosile jurasic inferioare), Munteana-Dumbravița (nevertebrate din jurasicul mediu și inferior), Bahna (nevertebrate și vertebrate rare miocene), Baia Nouă, Eibenthal, Cucuiova și Povalina (plante fosile din carboniferul superior și permian), Bigăr, Stânca, Pietrele Albe, Buschmann (plante fosile din jurasicul inferior). De altfel, o parte din aceste puncte fosilifere au fost declarate ca arii protejate de importanță națională: Punctul fosilifer Bahna, Punctul fosilifer Șvinița. (http://www.cazaneledunarii.com.ro/parcul-national-portile-de-fier.html)

Parcul Natural Porțile de Fier a fost creat pentru a proteja și conserva peisajele create prin interacțiunea activităților umane cu natura de-a lungul timpului și diferitele specii de animale și plante.( Mirela Mazilu, Turism și Dezvoltare Durabilă, Ed. Universitaria, Craiova, 2011.pag.234).Clima blândă, structura geologică, relieful, hidrografia au reprezentat condiții favorabile pentru formarea și conservarea diferitelor ecosisteme de mare valoare științifică și a unor peisaje deosebite ale României.

Având ca fond general speciile euro-asiatice și cental-europene, elementele termofile de origine submediteraneană și pe cele locale (balcanice, dacice), s-au dezvoltat vegetații bogate și variate constituite din 196 asociații vegetale din care 19 asociații endemice. Fondul floristic cuprinde 1875 taxoni vasculari, reprezentand 49, 97% din speciile cunoscute în Romania, specii endemice și rare, variind între 28 și 33 de elemente din care se remarcă: : Pinus nigra ssp. banatica, Minuartia cataractarum, Cachrys ferulacea, Stipa danubialis, Tulipa hungarica (care au arealul limitat numai în această zonă), Dianthus banaticus, Dianthus spiculifolius, Campanula crassipes, Dentaria glandulosa, Sorbus dacica, Thymus comosus.

Parcul Natural Porțile de  Fier  întrunește în spațiul său geografic o serie de „superlative” dintre care amintim:

Defileul Dunării– cel mai lung defileu din Europa (134 km);  cel mai întins Parc Natural din România (115655 ha);  cea  mai mare  amenajare  hidroenergetică  din România (Sistemul  Hidroenergetic și de Navigație Porțile de Fier I) aria protejată cu cea mai mare diversitate etnică din România  și diversitatea geologică și geomorfologică deosebită ce îi poate conferi statutul  de muzeu geologic în aer liber.diversitatea biologică mare – peste 1600 taxoni vegetali (plante superioare)  și peste 5200 taxoni faunistici,diversitatea ridicată  a  asociațiilor vegetale, în acest spațiu fiind  identificate 171  de  asociații, din care 26 sunt endemice  pentru  România și 21  de  interes comunitar, prezența unor zone umede care constituie  habitate importante pentru specii  de păsări protejate la nivel mondial  și urme  de  așezări umane  din  perioada paleolitică, mezolitică, neolitică  –mărturii care atestă istoricul locuirii zonei: cetăți, mănăstiri, biserici; clădiri cu valoare  istorică și arhitecturală,  mori de  apă unice  ca sistem de  funcționare;

De menționat și anumite restricții impuse de statutul de arie protejată:

În interiorul parcului sunt permise activități fără impact asupra mediului,activități tradiționale practicate de comunitățile locale din interiorul și din imediata apropiere a acestuia.Aceste activități urmăresc:

Protecția și conservarea diversității  biologice,  etnofolclorice, culturale și a elementelor de peisaj;

Dezvoltarea unor relații armonioase între natură și societate, prin promovarea folosințelor tradiționale ale terenurilor și resurselor teritoriale fără impact asupra mediului;

Promovarea activităților turistice și de recreere;

Încurajarea activităților educaționale și de conștientizare;

Promovarea cercetării științifice și a monitorizării stării mediului.

Prin patrimoniul natural și etno-cultural acest areal oferă posibilitatea practicării tuturor formelor principale de turism:Turism stiințific,Turism cultural,Turism ecumenic,Turism de odihnă și recreere,Turism rural,Ecoturism Birdwatching,Speoturism,Cicloturism,Turism nautic,etc.

Ținând cont de faptul că în interiorul parcului scopul principal îl reprezintă evitarea efectelor negative și conservarea patrimoniului biologic, peisagistic și cultural, atât turiștii cât și comunitatea locală trebuie să respecte anumite reguli de conduită ecologică în vederea creării unui cadru placut în spiritul respectării mediului înconjurător. Parcul Natural Porțile de Fier reprezintă o motivație de călătorie (Tabel nr.25) și un cod de comportament importante(Tabel nr.26) pentru ecoturiști dar și pentru numeroși turiști rezidenți și străini, dar neexistând un sistem de taxare a turiștilor în parc, numărul acestora poate fi doar estimat:

– circa 60.000 turiști, în mare parte turiști români din zonele de câmpie ale țării

– durata medie estimată a sejurului este de 2 zile, în cea mai mare parte rezumându-se la petrecerea weekend-ului în căsuțele de vacanță proprii sau în unitățile de cazare existente;

– activitățile recreative principale: pescuitul, plimbările cu ambarcațiuni pe fluviul Dunărea, drumeții pe diverse trasee amenajate sau nu;

– un procent scăzut este reprezentat de turiștii europeni care, de regulă pe perioada de primăvară-toamna (mai-septembrie), vin în zonă practicând cicloturismul și mototurismul, turiști care pe o perioadă de 2-3 zile tranzitează arealul parcului și care se cazează la pensiunile din zonă;

– un număr mic de turiști europeni, familii de 3-5 persoane, își petrec în zonă minivacanțe de maxim 5 zile, beneficiind de activitățile recreative oferite de către pensiunile existente(http://turism.gov.ro/wp-content/uploads/2013/05/ecoturism_faza1.pdf)

În tabelele 30 și 31 redau sintetic motivațiile turistului pentru turismul durabil,practicat îndeosebi în arealul Parcului Porțile de Fier dar și în Clisura Dunării dar și un mini-cod de comportament al ecoturiștilor pentru a menține aceste spații în parametrii durabilității.

Tabel 30. Motivațiile turistului pt turism durabil

Tabel 31. Cod de comportament al ecoturistului

Este important de subliniat faptul că folosind un management și o infrastructură potrivită, această arie protejată ar putea primi mai mulți vizitatori, existând în spațiul Parcului numeroase unități de cazare clasificate de către ANTREC(Asociația Națională de Turism Rural și Ecologic).(ANEXA 4)

Avându-se în vedere fluxul relativ scăzut al turiștilor, impactul asupra ariei protejate este deasemeni foarte scăzut în ceea ce privește efectele negative, de presiune asupra zonelor strict protejate.

Totuși, în special în apropierea locurilor de cazare și de campare temporară, la turiștii români în mod special, se remarcă lăsarea deșeurilor menajere în poieni sau pe parcursul traseelor turistice, neexistând un cult al protecției naturii și biodiversității acesteia.

De asemenea, o mică parte din turiști recoltează din zonă exemplare de specii de plante protejate, sau eșantioane de roci, ca suveniruri ale trecerii prin acest spațiu, din necunoașterea statutului de protecție al acestor specii.

Deși relativ scăzut, fluxul de turiști este esențial din punct de vedere material, pentru populația din zonă, avându-se în vedere că marile întreprinderi industriale au fost închise iar activitățile tradiționale: agricultura, pescuitul, creșterea animalelor și valorificarea produselor acestora, nu mai aduc venituri importante pentru necesitățile existențiale.

De asemenea, ca un indicator al creșterii treptate a fluxului de turiști, este creșterea anuală a unităților de cazare din zonă, de regulă mici întreprinderi familiale.

6.7.2.Atractivitate,Competitivitate și durabilitate în Clisura Dunării

În urma analizei potențialului turistic al unei zone, se poate determina și atractivitatea acelui potențial, prin evaluarea și scorarea elementelor componente ale acestuia, pentru a impulsiona dezvoltarea susținută a zonelor care au o atractivitate ridicată sau a dezvolta zonele care nu dispun de un nivel ridicat al atractivității.

Auditul atractivității se realizează ,utilizând formula indicelui de atractivitate turistică dezvoltată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism (INCDT), cu arbori de analiză cărora li se atribuie o anumită valoare, avându-se în vedere patru arii de analiză, și anume: potențialul turistic natural (peisaj, relief, climă, hidrografie, faună, floră, arii protejate, factori terapeutici și calitatea mediului), potențialul turistic antropic (monumente istorice și de artă, vestigii arheologice, biserici și mănăstiri, muzee, arhitectură populară, meșteșuguri și artizanat, obiceiuri tradiționale), baza tehnico-materială turistică (structuri de primire turistică, structuri de alimentație, structuri de agrement, structuri de tratament) și infrastructura generală (căi de acces, rețele tehnico-edilitare, puncte ecologice).

Conform INCDT, scorarea se efectuează cu acordarea de valori de la 0 la 3 în funcție de calitatea, originalitatea, competitivitatea fiecărui element vizat în analiză, astfel:

0 – pentru inexistența factorului, factor nefavorizant ca urmare a degradării, poluării

1 – pentru calitate redusă, factor necompetitiv pe plan național

2 – pentru calitate satisfăcătoare, factor de interes național

3 – factor care favorizează dezvoltarea turismului internațional.

Formula folosită pentru calcularea indicelui de atractivitate turistică este:

În urma analizei celor patru categorii au rezultat următoarele scoruri: Dolj 0,42, Gorj 0,69, Mehedinți 0,72, Olt 0,28 și Vâlcea 0,65. Indicele pe regiune este de 0,55(Regiunea de Sud-Vest Oltenia)o valoare scăzută la nivel de țară.

La nivelul analizei atractivității turistice a Clisurii Dunării,respectând aceeași metodologie a INCDT ,scorul a fost de 0,446 (vezi Tabel 32)

Tabel 32. Indicele de atractivitate –Clisura Dunării

6.8.Factori de stimulare a competitivității unei destinații turistice-studiu de caz Clisura Dunării

În contextul actual,al unei competiții acerbe în orice domeniu,desigur turismul nu face excepție!În această situație ,nicicând în turismul românesc competitivitatea nu a dat roade pentru că nu exista.Era o fugă haotică,non-stop după profit,în pofida asigurării unei dezvoltări durabile a propprii afaceri.Destinațiile se dezvoltau fie haotic,fie dirijist(mai ales cele de pe litoralul românesc),între timp motivația turiștilor și interesul pentru calitate în tot ceea ce înseamnă structura unei destinații au avoluat,s-au cizelat,încât,în prezent,destinația este aflată în situația obligatorie a interesului pentru competitivitate,ca factor asigurator,într-o perspectivă reglabilă permanent de cei care se îndrituiec cu frâiele bunului-mers al destinației ,de dezvoltare competitivă.

Această lucrare dorește să fie un semnal de alarmă pentru managerii multor destinații turistice din România,Clisura ,din nefericire ca si suratele ei nu a înțeles competitivitatea și imperativitatea aplicării ei.Se pun în evidență,de-a lungul lucrării, elemente teoretice ale indicatorilor de competitivitate ,în paralel cu o analiză a factorilor de stimulare a competitivtății unei destinații turistice.

Cu lipsa de viziune strategică, de competitivitate a destinațiilor și a produselor oferite,lipsa de programe, lipsa de capacitate de promovare, lipsa de toate felurile “viitorul sună bine”. În principiu, trebuia să fie făcută o analiză SWOT la sânge, la modul realist… dar nu a existat capacitatea, nu a existat dorința și voința, nu a existat îndrăzneala de a zice lucrurilor pe nume.

Nu a existat nici măcar o viziune realistă despre fenomenul turistic la nivel general, să vezi cam cum se pune problema prin alte țări din Europa, Asia, America, încât să percepi cam pe ce piață concurențială trebuie să operezi, care sunt standardele, pretențiile, prețurile, realitățile din alte locuri… și cum găsești o breșă, o nișă care să îți dea o șansă de revigorare a turismului românesc?

Obiceiurile turistice,formele de turism ,calitatea serviciilor,de multe ori și a produselor turistice au suferit modificări considerabile în ultimii câțiva ani,și din păcate nu spre bine!. Recenta criză economică a dus la noi forme de comportament în ceea ce privește alegerea destinațiilor și tipuri de activitate de turism,destinațiile turistice multiplicându-se exponențial dar nu întotdeauna sub semnul calității.

Strategiile similare multor țări europene privind competitivitatea nu sunt elaborate conform unei metodologii unitare,în schimb pentru accesarea fondurilor legate de competitivitate se uzitează Programul Cadru de Competitivitate și Inovare 2007-2013,elaborat de Comisia Europeană care prevede:

”Îmbunătățirea acesului la piață, capital, tehnologie a intreprinderilor, in special a celor mici si mijlocii

Dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere: incluzand promovarea inovarii, precum si dezvoltarea unei societati informationale competitive.”

De aceea, în perioda 2014-2020 România se va concentra pe investițiile care să-i permită a crea fundamentele unei economii bazate pe cunoaștere.

Clusterele ,ca forme inovative, –suport al creșterii competitivității economice,sunt aglomerari economice competitive formate in mod spontan intr-un spatiu geografic bine determinat.

În ceea ce privește cealaltă accepțiune a termenului de cluster, aceea de ”colaborare în crearea lanțului de firme cu valoare adăugată ridicată la nivelul economiei, România va urmări întărirea rețelelor de tip interfirme, în special între investițiile străine directe (ex: companii multinaționale) și IMM-urile autohtone”.

Creșterea competitivității turismului românesc necesită ,imperativ, multiplicarea acțiunilor care să vizeze prioritar dezvoltarea și promovarea internațională a României ca destinație turistică, alături de dezvoltarea unei industrii turistice durabile.

De asemenea,o altă atenție sporită trebuie acordată promovării pe piața românească a produselor și serviciilor turistice ,concret,printr-o campanie promoțională agresivă ,sprijinind astfel,firmele românești.

Obiectivele legate de competitivitatea turismului românesc vizează:

Perceperea unei imagini pozitive a României ca destinație turistică prin definirea și promovarea brandului turistic național;

Cresterea cotinuă a produselor turistice românești și a activităților de marketing specifice;

Formarea unei rețele naționale de Centre de Informare și Promovare Turistică și crearea unei baze naționale computerizate de informații turistice, inclusiv a unui sistem național integrat de colectare și distribuire a acestora.

Cadru legislativ și al reglementărilor funcționale legate de destinația turistică;

Crearea unui mediu de afaceri și o infrastructură proprie destinației turistice;

Competitivitatea prețurilor percepute la destinașie;

Resurse naturale,culturale și umane de calitate,unice,menite a crește prestigiul destinației turistice (fig.99.)

Fig.99 Indicele competitivității turismului (sursa: Blanke, J., Chiesa, Th. (ed.), The travel and tourism competitiviness report 2011, World Economic Forum, 2010, p.5)

Deoarece în turism există o permanentă nevoie de relansare a serviciilor prin crearea de noi produse și servicii, mai sofisticate și mai individualizat nuanțate, creativitatea și inovația reprezintă practici inconturnabile prin impactul deosebit pe care îl au în dezvoltarea turismului.

Potrivit dicționarului Webster, a crea înseamnă: a aduce la existență, a învesti cu o formă nouă, a produce folosind abilitățile imaginative. Enciclopedia Britannica folosește o definiție similară, și anume: abilitatea de a face, sau de a aduce la existență ceva nou, fie că e o nouă soluție la o problemă, o nouă metodă sau un ustensil, sau un obiect ori o formă artistică.

Aceste definiții scot în evidență doi determinanți principali ai creativității. Conform primului determinant, trebuie să existe ceva nou, imaginativ, diferit sau unic – la această componentă ne referim în general când spunem „divergență”. Conform celui de-al doilea determinant, divergența produsă trebuie să rezolve o problemă sau să aibă o anume„relevanță”. (Smith R. & Yang X., 2004, 32).

Obligatorii sunt și factorii de stimulare ai competitivității ,care asigură și viabilitatea destinației turistice:

Stimularea continuă a inovativității și creativității resursei umane a destinației

Susținerea competitivității presupune o creativitate și inovativitate permanentă pentru dezvoltarea unor noi produse și servicii turistice .

După cum se poate observa în figura 100, creativitatea apare la confluența următoarelor trei componente:

1. Cunoștințele – întregul aport individual relevant în urma unui efort creativ.

2. Gândirea creativă – se referă la modul în care oamenii abordează problemele și se depinde de personalitate și stilul de gândire sau de lucru.

3. Motivația – este în general acceptată drept cheie a creativității, cei mai importanți factori motivaționali fiind pasiunea și interesul intrinsec față de muncă. (Adams K., 2006 apud Amabile T., 1998)

Fig. 100. Cei trei piloni ai creativității

(adaptarea autoarei -Sursa: Karlyn Adams, The sources of innovation and creativity, 2006 apud Amabile T., 1998)

Astfel ,cele trei componente-piloni fundamentali ai creativității incumbă: o expertiză(se referă strict la cunoștințele tehnice, procedurale și intelectuale),abilități de gândire creativă( într-o modalitate fie flexibilă,fie imaginativă a abordării),motivația,care diferențiază net pe cea intrinsecă ,mult mai eficientă decât cea extrinsecă.

5.9.Tipuri de inovații în turismul Clisurii Dunării

Literatura de specialitate propune și o posibilă schiță taxonomică a inovațiilor. Se pleacă astfel de la inovațiile veritabile – servicii complet noi pe o piață complet nouă – și, pe o cale descendentă, se poate ajunge până la modificări relativ minore aduse unor servicii existente.În cazul ultimelor poate fi vorba de simpla adaptare a unui serviciu ospitalier existent (ca de exemplu, în cazul hotelurilor, înlocuirea cheilor, ca mijloc de acces în camere, cu cartele magnetice) sau poate fi vorba de sporire a valorii prin noi facilități auxiliare (apartamente la cheie, ca alternativă la camerele clasice de hotel, pentru șederi de scurtă durată).Sursele externe se referă la transformările care au loc în afara firmei sau a sectorului respectiv și se împart în trei categorii majore:

– evoluții demografice;

– schimbări în receptivitate, dispoziție și înțelegere;

– apariția unor noi cunoștințe, atât științifice cât și neștiințifice

O dată atinse aceste praguri ,care în timp, trebuiesc ajustate în permanență conform taliei destinației turistice supuse unei creșteri competitive durabile,trebuiesc urmărite cronologic etapele din fig,101:

Fig.101.Cele 4 etape obligatorii ale competitivității destinației turistice Clisura Dunării

5.9.1.Inovație în Produsul turistic Clisura Dunării

Precum în producția de bunuri, noile produse reprezintă o resursă importantă de supraviețuire și dezvoltare pentru industria serviciilor. (Ottenbacher M. & Gnoth J., 2005, 205) În această privință, dezvoltarea inovațiilor a devenit o armă strategică atât pentru lanțurile ospitaliere de succes cât și pentru întreprinderile ospitaliere private.

Pentru a dezvolta asemenea strategii manageriale, se urmărește de regulă percepția managerilor asupra a ceea ce constituie factori cheie pentru dezvoltarea noilor servicii ospitaliere.

Din nefericire, rata eșecului în cazul noilor servicii este ridicată: în medie 4 din 10 noi servicii eșuează și nu există niciun motiv să credem că industria ospitalității scapă acestei statistici.

Inovațiile din industria ospitalității sunt, în mare parte, intangibile prin natura lor. În consecință sunt dificil de monitorizat și evaluat ca frecvență, timp de execuție (eficiență) și contribuție în satisfacerea consumatorului și obținerea profitului (eficacitate).

Firmele de turism trebuie să fie conștiente de faptul că se află, la ora actuală, pe piețeconcurențiale puternice, și trebuie să găsească acele elemente care să conducă nu numai la obținerea unor beneficii economice ci și la diferențierea față de concurenți și adaptarea la nevoile consumatorului.

În acest sens competitivitatea în turism poate fi definită ca fiind„capacitatea de a face față unei concurențe într-o manieră eficace și rentabilă pe piața turistică.” (Băbăiță C. et al., 2009)

Toate companiile din industria ospitalității trebuie să analizeze în permanență tendințele de pe piața turistică și să-și dezvolte un program corespunzător de dezvoltare de noi produse. Constatăm însă că, deoarece costurile pe care le implică conceperea și implementarea unor noi produse înregistrează creșteri, numeroase firme preferă să achiziționeze mărci existente, decât să creeze unele noi. Beneficiile inovării serviciilor sunt aparente.

Ceea ce nu este clar e felul în care managerii trebuie să decidă ce inovație să implementeze.

În unele cazuri, inovarea serviciilor este făcută doar pentru a menține cota de piață curentă a firmei.Astfel în crearea produselor turistice inovative sunt imperative următoarele etape(fig.102):

Fig.102.Etape în crearea de produse turistice inovative

Sursa:adaptată după A.R.Morden, Elements of Marketing, 3rd Edition, DP Publication LTD, London,1993, p.129.

Dată fiind situarea în spațiul rural a Clisurii Dunării , produsele turistice inovative ce urmează a fi implementate și transpuse specificului clisurean sunt:

a)     produsele turistice alcatuite de turistul însuși, din propria-i motivație și experiență,plecând de la elementele constitutive ale vacanței;

b)     produsele turistice aranjate de mediul de primire, de exemplu pensiunile agroturistice care propun servicii de cazare și masă, precum și posibilitatea practicării pescuitului, echitației, drumeției etc.;

c)     produsele turistice ofertate public ,de site-uri specializate în promovarea turismului din Clisura Dunării;

d)     produsul turistic inedit al Clisurii Dunării,în care apar combinații de servicii :de exemplu,turism științific(derulat în Parcul Porțile de Fier,devenit arie protejată și pe mult răvnita Listă Unesco)cu drumeții,relaxare sau turism de aventură.

Toate acestea obținute ,vor fi lansate cu precauție pe piața turistică,monitorizate permanent și îmbunătățite continuu,pe cele 4 paliere ale mixului de marketing:produs,plasament,prețși promovare-fig.33

Fig.103 Mixul de marketing în lansarea produsului turistic inovativ pe piața turistică

5.9.2.Planificarea dezvoltării durabile a destinației Clisura Dunării

Cele 3 etape imperative ale Sistemului de management al destinației turistice Clisura Dunării sunt:

Planificarea dezvoltării destinației turistice CLISURENE presupune,la rându-i, evaluarea potenȚialului turistic Și monitorizarea procesului,consultarea antreprenorilor și acționarilor locali și stimularea colaborării între aceștia,concentrarea pe atragerea de investiții și proiecte de îmbunătățire a infrastructurii, planificarea forței de muncă astfel încât să genereze creșterea gradului de ocupare la nivelul populației locale și nu în ultimul rând realizarea unor strategii în vederea dezvoltării industriei turistice.

Promovarea destinației turistice trebuie să țină cont de realizarea unor cercetări de marketing, identificarea și atragerea segmentelor de piață corespunzătoare, inclusiv piețe noi,creșterea gradului de conștientizare a consumatorilor cu privire la calitatea destinației turistice.

Managementul destinației turistice clisurene include: protejarea patrimoniului natural și cultural al destinației turistice,asigurarea calității experiențelor turiștilor și dezvoltarea durabilă a industriei turistice(Fig.104).

Fig104.Marketing,management și Planificare în crearea unei destinații competitive (Sursa: *** A National Framework For Best Practice Destination Management Planning, Australia,2007,.

http://www.ret.gov.au/tourism/Documents/Tourism%20Industry%20Development/Best_Practice_Destination_Management_Planning_Framework.pdf%22

În același timp,există un pericol în dezvoltarea de produse turistice inovative,competitive pe piața turistică atât de conservatoare în ultimul timp,noul find primit cu precauție,cu neîncredere,chiar teamă,încât efectele competitivității să fie în favoarea turiștilor.Astfel,acestea pot fi controlate de competitorii actuali,de puterea de cumpărare existentă pe piață în momentul lansării produsului turistic dar și de anumiți factori conjuncturali sau complementari(fig.105)

Fig.105 Efectele Competitivității Destinației

Există diferențe majore,puncte tari și puncte slabe ale tipurilor de guvernare ale destinației:cel public(care pierde tot mai mult teren ,din lipsă de interes pentru o ofertă ă- servicii calitative de calitate,pe principiul „merge și așa„) și cel privat,vizibil superior în spațiul Clisurii la majoritatea pensiunilor,unde proasta gestionare sau frica de faliment,de eșec i-a obligat la performanță.(fig. 106):

Ambele sectoare au mult de oferit . Sectorul public asigura o strategie holistica și un rol strategic pe termen lung pentru asigurarea calității in timp ce sectorul privat acționează rapid și avantajos pentru dezvoltarea afacerii. Aceste puncte tari și puncte slabe evidențiază importanța parteneriatelor și a dezvoltării unor sinergii /strategii și activități turistice în care întregul este mai mare decât suma părților individuale.(fig.106).

Fig.106 Puncte Tari și Puncte Slabe ale Tipurilor de Guvernare din Clisura Dunării

Competitivitatea destinației clisura Dunării pentru a-și atinge un optim COMPLETARE

Fig. 107 Optim în Lanțul competitivității destinației Clisura Dunării

5.9.3.Valorificarea patrimoniului Clisurii Dunării în respectul obiectivelor dezvoltării durabile a turismului.

Participarea României la competiția turismului internațional, pe continent și pe glob, în condițiile existenței unui patrimoniu turistic deosebit de valoros, la nivelul exigențelor piețelor europene și mondiale rămâne o problemă de acțiune fermă a guvernului.

Viziunea sistemică a strategiei dezvoltării durabile a turismului românesc, în contextul ajustării structurale a întregii economii naționale, impune atenției faptul că turismul a devenit o ramură economică prioritară în interdependență organică cu celelalte ramuri și sectoare economico-sociale.Elementul hotărâtor, în plan științific și decizional, îl constituie definirea unei concepții ferme, realiste privind valorificarea patrimoniului și obiectivele dezvoltării durabile a turismului.

Alinierea turismului românesc la aceste cerințe este necesară atât datorită mobilității sale caracteristice, cât și importanței acestui sector în refacerea economică a României.

Ca principii de bază ale unei asemenea strategii pot fi avute în vedere: privatizarea unităților turistice, autonomia agenților economici și integrarea în fluxul turistic mondial. Pe lânga acestea, statul joacă un rol semnificativ prin politica de dezvoltare turistică la nivel national.

Obiectivele unei politici turistice durabile și competitive sunt:

Conjuncturale :prin aplicarea în practică a libertății de circulație și de comunicare între țări și prin rolul cultural de valorificare a patrimoniului natural, artistic și arhitectural al țărilor;

Pur economice (calitativ si cantitativ )deoarece politicile turistice favorizează anumite tipuri de consum pentru a crește producția și a orienta spre sectoarele și regiunile ce prezintă un interes special și au un efect pozitiv de antrenare asupra creșterii economice a comerțului exterior și ocupării forței de muncă.

Instrumentele de politică turistica sunt cele ce decurg din politica economică globală, la care se alătură planificarea sectorială și instrumentele specifice sectorului turistic.

Or,politica economică globală dispune de numeroase pârghii pentru a favoriza dezvoltarea activităților turistice și pot fi grupate în trei categorii: pârghii financiare, fiscale șsi economico-sociale.În stabilirea unei strategii de planificare a dezvoltarii turismului, un aspect important îl constituie metodele și procedeele de planificare.

Mediul politic, economic, social, conjunctura cu implicațiile ei la nivel național și mondial își pun amprenta asupra structurii planurilor turistice naționale.

Aspectul cantitativ al planificării atât în privința obiectivului cât și al efectului urmărit, constă în definitivarea acelor prevederi optime de plan care să maximizeze efectele economice ale dezvoltarii turismului în condițiile economico-sociale și politice date.

Instrumentele de politica economica specifică sectorului vizează acele măsuri ce sunt aplicate în domeniul turistic și folosesc instrumentele bugetare, monetare și fiscale. Finanțarea de la bugetul de stat a activităților turistice(mai ales a celor privind promovarea) este destinată să încurajeze dezvoltarea anumitor zone sau componente ale ofertei turistice (ex. Acordarea de credite cu dobânzi mici pentru încurajarea investițiilor în turism). Măsurile monetare sunt adoptate pentru a menține sau chiar a mări competitivitatea internaționala a produselor turistice la export.

Măsurile fiscale au drept scop fie, stimularea firmelor turistice prin exonerările, reducerile sau amânarile de plata a impozitelor, fie creșterea veniturilor bugetare prin impozitarea diferențiată a activităților

turistice.

Modul de ordonare a principalelor obiective incluse în strategia de dezvoltare a turismului

românesc, precum și a căilor de realizare a acestora, prezintă o serie de aspecte interesante

pentru conceptualizarea sistemului de valorificare a patrimoniului turistic din microdestinația Clisura Dunării prin :

Creșterea competitivității ofertei turistice clisurene prin valorificarea

potențialului turistic, modernizarea și dezvoltarea bazei tehnico-materială a turismului în concordanță cu standardele internaționale,în scopul realizării unui asemenea obiectiv, Clisura Dunării poate apela la urmatoarele căi de realizare:

încurajarea, sprijinirea și stimularea investițiilor de capital străin în cele mai diverse sectoare ale turismului românesc;

modernizarea unor unități reprezentative din capitală, marile orașe ale țării, de pe litoralul românesc ,Clisura Dunării(recent intrată în constelația Destinațiilor de excelență europene) și din stațiunile balneare și montane;

elaborarea unor studii de fezabilitate și documentații tehnico-economice în vederea realizării de noi unități de cazare, alimentație, tratament, agrement s.a. în principalele zone turistice ale țării; dezvoltarea și lansarea unor oferte de programe și acțiuni turistice speciale destinate unei clientele specifice;

promovarea unor forme specifice de turism (croaiere pe Dunăre,vânătoare, echitație ),

diversificarea ofertei de agrement în unele destinații turistice;

elaborarea unui sistem optim de rezervare automată a locurilor de cazare;

realizarea și implementarea unui sistem informațional adecvat noilor cerințe ale activității de turism, aliniat la practica internațională, susținut de o dotare tehnică de calcul corespunzatoare;

restaurarea și amenajarea unor monumente de arhitectură în vederea valorificării lor prin turism;

crearea de lanțuri hoteliere românești și introducerea în rețele de lanțuri hoteliere internaționale a unora din hotelurile noastre etc.

În gestionarea unei destinații turistice precum Clisura Dunării este dificil de a face predicții hazardate,mai ales când nici infrastructura, nici natura nu te ajută să lupți cu sezonalitatea turistică….Mă refer la urgiile și alunecările de teren în urma unor ploi torențiale, din septembrie,2014,care au afectat și viața oamenilor și infrastructura rutieră,izolând peste 5000 de oameni,distrugând 900 de gospodării și,din nefericire,ducînd chiar la decesul a două persoane.

Ori,Clisura Dunării devine ,imperativ,în optica Strategiei Dunării să devină ,atât la nivel regional și apoi competitiv la nivel transfrontalier-internațional ,un punct de atracție permanent,o destinație turistică care să concureze cu suratele ei riverane Dunării!.

Mai ales,că există turiști care își doresc să descopere locuri noi, să ajungă și-n locuri inedite,sălbatice,mai puțin accesate, și, ca trend general, să se bucure de experiențe deosebite de travel.

Îmi permit să susțin că 2015 a fost un an bun în turism (pentru că suntem la finele lui), fiindcă am senzația că oamenii, turiștii români, sunt parcă mai optimiști – astfel încât își planifică mai încrezători,mai responsabil viitoarea vacanță.

5.9.4.Analiza factorilor care încurajează competitivitatea și argumente ale concentrării acesteia în spațiul ceor 3 unități etalon :Dubova,Eșelnița,Orșova

Capacitatea de cazare turistică (la 31 iulie 2015) a crescut cu 5,5% față de aceeași dată a anului trecut conform datelor Institutului Național de Statistică.

Astfel,în 2015 ,din numărul total de locuri din România în hoteluri, 39,5% au fost în hotelurile cu 3 stele, 31,6% au fost în hoteluri cu 2 stele, 21,4% în hotelurile cu 4 stele, 4,3% în hotelurile cu 5 stele, 2,9% în hotelurile cu o stea și 0,3% în hotelurile neclasificate pe stele(Fig.108):

Fig.108 Capacitatea de cazare la nivel național comparativă la nivelul anilor 2014-2015

Din totalul de 6130 structuri existente(fig nr.37)  în tipurile funcționale de primire turistică cu funcțiuni de cazare existente la 31 iulie 2015 (exclusiv camerele din căsuțe), 1545 mii ,248 în hosteluri,221mii/loc, în moteluri,1527 mii/loc în pensiunile turistice, cu 1918 mii/loc în pensiunile agroturistice, în bungalouri 280 mii/loc.Inclusiv structura acestora, la 31 iulie 2015 prezintă o modificare ,pentru prima data cele din afara zonelor tradiționale ale turismului românesc(litoralul,capital,etc),alte localități și trasee turistice din țară au un procent ridicat,ocupând locul 3 în ierarhia evolutivă ,cu un procent de 19,3%( fig.109)

Fig.109 Structura națională a locurilor de cazare turistică-2015.INS

La nivelul județului Mehedinți,conform datelor culese de la Direcția județeană de Statistică Mehedinți,de menționat că,înnoptările turiștilor în structurile de primire turistică au crescut cu 60,7% în septembrie 2015 față de aceeași lună din 2014:

În luna septembrie 2015, comparativ cu acceași lună din 2014, sosirile în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au crescut cu 79,8%, iar înnoptările cu 60,7%.

Importantă este și analiza indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare în luna septembrie 2015 a fost de 31,7% pe total structuri de cazare turistică, în creștere cu 7,9 puncte procentuale față de luna septembrie 2014(Tabel 33):.

Tabel 33. Circulația turistică(sosiri și înnoptări )în județul Mehedinți

Din numărul total de sosiri, turiștii români au reprezentat 85,3 % în luna septembrie 2015, iar în luna septembrie 2014 au reprezentat 91,3 %. Pe tipuri de structuri de primire turistică, sosirile înregistrate în hoteluri dețin ponderea cea mai mare: 53,1 % în septembrie 2015 și 58,5 % în luna septembrie 2014.

Din numărul total de înnoptări, înnoptările turiștilor români au reprezentat 87,2 % în luna septembrie 2015, iar în luna septembrie 2014 au reprezentat 93,6 %. Pe tipuri de structuri de primire turistică, înnoptările înregistrate în hoteluri reprezintă 61,1 % în septembrie 2015 și respectiv, 68,1 % în septembrie 2014.

Fig.110 Analiza evolutivă a indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare,

în perioada septembrie 2014 – septembrie 2015

Referitor la acest indicator ,menționez că și acesta înregistrează sezonier aceleași fluctuații ,în schimb, se observă o creștere semnificativă a cestuia în lunile de vară iunie,iulie,august,datorită caniculei din vara anului 2015 care explică acest trend ascendent(fig.110 și tabel 34):

Tabel 34. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în județul Mehedinți

Creșterea înregistrată pentru Dubova devine chiar spectaculoasă în 2015 la toți indicatorii turistici supuși analizei ,datorită „boom-ului turistic prezent la evoluția numărului de pensiuni,a trendului ascendent al sosirilor și înnoptărilor în Dubova,explicatăși prin caliatea pensiunilor(de 4*) dar și prin grija managerilor în a-și asigura evenimente ,de genul:Sarbătorile de Paște,Crăciunul,Revelionul,concediul,când pensiunile înregistrează un grad de ocupare de 100%,multe dintre acestea închiriindu-și întregul spațiu unor firme de renume din țară,precum: Zapp,Orange,Ford,etc (ele însele performante,asigurând prin turism incentiv,adică bonusuri pentru fidelizarea propriului personal,sejururi sau sărbătorirea evenimentelor sus-amintite).

Cumulând și comparând aceste informații legate de creșterea numărului unităților de cazare din Clisura Dunării,a analizei circulației turistice(sosiri și înnoptări) cu cele de la nivelul județului mehedinți și la nivel național,constatăm trendul ascendent la toate acestea,trend care-i pune în valoare competitivitatea ca destinație zonală și regională,cu areale diferențiate ale competitivității chiar în interiorul delimitat al microregiunii turistice Clisura Dunării așa cum reiese din fig.111:

Fig.111 Concentrarea axelor de competitivitate în Clisura Dunării

Concurența,pe toate palierele produsului turistic,inclusiv pe infrastructura turistică,numărul unităților de cazare,în crescendo în spațiul clisurean ,unul din factorii de bază ai stimulării competitivității,reflectă aceeași concentare a numărului mare de spații de cazare,axate pe aceeași axă:Dubova-Eșelnița-Orșova.Dubova deține 44 de unități de cazare,Eșenița,pe locul doi 37 și Orșova care pierde teren,din nefericire,cu doar 26 de unități de cazare.(Tabel 35):

Tabel 35.Evoluția structurilor de primire turistică la finele anului 2015

Dispunerea acestor structuri prezintă din punct de vedere numeric concentrări ridicate ,ca in cazul Dubovei,care ocupă și primul loc cu un total de 44 de unități destinate practicării turismului,urmată de Eșelnița,cu 39,și pentru prima dată Orșova pierde teren ,înregistrînd doar 26 de unități.

Aceste concentrări(fig.112) se suprapun peste arealele de competitivitate,cum este și firesc,celelalte locașități ale microregiunii datorită numărului redus de unități de cazare nu pot înregistra,din păcate,fluxuri ridicate de turiști,deși poate,la rându-le au elemente de potențial turistic care ar merita construcția unor pensiuni în apropierea acestora.

Întențional nu am luat în analiză orașul extrem Clisurii,Drobeta Turnu Severin,considerat de unii specialiști punctul extrem al Defilului Dunării,ci nu al Clisurii.Acesta poate intra în calcul însă în cazul unor circuite turistice spre clisură,care să-l includă cu obiectivele sale culturale,care ar completa patrimoniul Clisurii.

Fig.112.Concentrarea spațiilor de cazare în axa de competitivitateORȘOVA-DUBOVA-EȘELNIȚA

5.9.5.Propuneri de brand identitare pentru Clisura Dunării

Pentru a defini concret termenul de brand,cu utilitate în domeniul turismului,trebuie menționate lucrări științifice ,fie din literatura de specialitate română,fie străină,care îmbină simboluri,cuvinte cheie,imagini,câtmai concludente care definesc identitatea destinației turistice ,supuse analizei în căutarea unui brand durabil,care să o reprezinte unanim.

„În prezent, destinațiile turistice sunt tot mai determinate să-și construiască o identitate unică și competitivă în mintea consumatorului. În ciuda faptului că brandului destinației i s-a acordat o atenție sporită, în practică există o inconsecvență, uneori chiar o lipsă inexplicabilă a cercetărilor academice empirice, în unele țări (fără însă „o tradiție în turism”) construindu-se, în scurt timp, branduri turistice artificiale, fără substanță și fără o argumentație bazată pe imagini/percepții reale ale turiștilor/potențialilor turiști”.

Brandul destinației a fost definit de Ritchie & Ritchie (1998, p. 103) ca fiind„un nume, un simbol, un logo, un cuvânt cheie sau orice semn grafic ce identifică și totodată diferențiază destinația; mai mult, acesta exprimă promisiunea unei experiențe de călătorie memorabile ce este asociată în mod unic cu destinația turistică.

Fără a avea pretenția găsirii celui mai adecvat brand pentru complexa destinație turistică Clisura Dunării,propun spre analiză mai multe variante sugestive:

1.Brandul complex-care suprapune mai multe forme de turism practicate în Clisura Dunării-turismul de croazieră,nautic și sportiv.

Fig. 113 Imagini propuse pentru Brandul complex

2.Brandul bazat pe diversitatea biodiversității ,prezentă în Parcul Porțile de Fier,propune un colaj din mai multe imagini cu elementele emblemă,de reper din punct de vedere floristic sau faunistic prezente în arealul Parcului Natural Porțile de Fier(fig .114):

Fig. 114 Imagini propuse pentru Brandul biodiversității

3.Brandul bazat pe forma cea mai solicitată în prezent în peisajul clisurean:Croaziera

Fig.115 Brandul Croazieră

4.Brandul iubitorilor de natură-promotor al ecoturismului

Fig.116 Invitație în legenda Cazanelor

5.Brand gastronomic,cu peștele preparat în mai multe feluri,la fel de delicioase de la plachia de dunăre,icre,până la saramură ,este nelipsit în meniul pensiunilor din Clisura Dunării.De menționat că există și o altă zonă turistică ,și anume,Tulcea,care are drept brand zonal,scrumbia albastră.Pentru Clisură specific este: plătica, roșioara, caras, avat ori șalau și crap dar să nu uităm de somnul de Cazanele Dunării renumit prin mărimea sa ce poate ajunge chiar pana la 200 kg.

Fig.117

Fig.118

6.Brandul gastronomic, omologat deja pentru zona Șvinița-Dulceața de Șvinița, marcă înregistrată Șvinița, alături de celebrul magiun de Topoloveni, și-a înregistrat dulceața de smochine la OSIM ,urmând și țuica de Șvinița, care va fi tot brand local.)

Fig 119

Șvinița, denumită metaforic,”tărâmul românesc al smochinilor este renumită nu numai pentru dulceața de smochine ci și pentru gemul și palinca de smochine.fiind magistral promovate nu numai la nivel național ci și în mass media internațională.

Fig.120 Șvinița,tărâmul smochinelor Sursa:http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Svinita+taram+romanesc+smochini+Clisura+Dunarii+dulceata+palinca

Deja s-a înregistrat marca Dulceață de smochine de Șvinița la OSIM anul trecut , urmând ca în anul 2014 să se finalizeze înscrierea la OSIM și a țuicii de smochine de Șvinița.Comuna Șvinița este singurul loc  din județ, din  țară și din Europa unde smochinii cresc în gospodăriile oamenilor precum corcodușii în zona Olteniei. Legenda smochinelor ,spune că în urmă cu circa 500 de ani, smochinul a fost adus la Șvinița și pe insula Ada-Kaleh de către un pașă.(http://www.editie.ro/articole/actualitate/mehedinti/sarbatoare-unica-in-tara-si-in-europa-la-svinita.html#sthash.fftojisi.dpuf)

Salutară este campania de dezvoltarea a produselor românești,declanșată de Antena 3,Geometry Global,o dată cu Ziua Naționalî a României,1 Decembrie,2015,menită a susține agricultura romăneacă,implicit agroturismul.

Pentru a nu intra într-un proces de stagnare în evoluția sa durabilă,microregiunea turistică Clisura Dunării,aflată în prezent înt-o vizibilă fază de consolidare,sunt necesare și imperative demersuri ,roluri și responsabilități,care revin celor din regiune,din inexistentul Minister al Turismului și a celor care au deja rezultate în turismul Clisurii,pentru a activa zicala:Acțiune și nu vorbe frumoase!(Tabel 36):

Tabel 36 Roluri și Responsabilități tipice –naționale, provinciale/regionale locale

Politica Naționala de Turism! Legislație, Sistemul de Finanțare!

Acțiune și nu numai vorbe frumoase!!!

Acest lucru se poate face constant și printr-o promovare agresivă,prin multiplicarea mijloacelor și a mesajelor publicitare cu potențialul Clisurii,cu evenimente în derulare sau care vor urma din acest areal,mesaje care au și anumite avantaje dar și limite,(Tabel 37):

Tabel 37-Avantaje și limite ale unor mijloace publicitare

Acum promovarea este la îndemâna și interesul patronilor unităților de cazare,a unor ….COMPLETARE

Centre de promovare turistică Șvinița și Administrațiile locale COMPLETARE

Unitatea Administrativ Teritoriala Comuna Eșelnița este beneficiar în cadrul proiectului nr. 22944, intitulat „Clisura Dunarii – Eșelnița, obiective cu un potențial turistic neexploatat la adevarata valoare. Promovarea obiectivelor turistice unice la nivel european prin metode de marketing specific și promovarea turistica vizând creșterea cu 25% a numarului de vizitatori și dezvoltarea turismului local și regional”, semnat la data de 25.07.2011.Autoritatea de Management în cadrul proiectului este Ministerul Dezvoltarii Regionale și Administrației Publice, iar Organism Intermediar este Autoritatea Naționala pentru Turism prin Direcția Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism. Valoarea totala a proiectului este de 1019280,00 lei, din care valoarea eligibila a proiectului este de 812000,00 lei, din care valoarea eligibila nerambursabila este de
795760,00 lei.

5.9.6.Publicitatea turistică-condiție esențială în promovarea Clisurii Dunării

Zicala ”reclama este sufletul comerțului„este la fel de valabilă și pentru turism,cu mențiunea că publicitatea în turism este total diferitp de cea comercială ,deoarece se insistă pe o tendință naturală care impune instaurarea obiceiurilor, consumației repetate a serviciilor unei zone sau localități cu perspective de dezvoltare turistică.

Toate acțiunile publicitare trebuie să atragă atenția, sa provoace dorință și să-l satisfacă pe turist.

Dezvoltarea turismului a făcut să se atingă o înaltă cotă în tehnica informativă furnizând știri precise, date la zi în momentul potrivit. Informația turistică trebuie să conțină date și cifre execte, clare pentru ca turistul să fie sigur de informațiile cerute și primite pentru a ave o călătorie reușită și plăcută.

Turistul dorește să obțină informații în legătură cu tarifele hotelurilor și celelalte cheltuieli obișnuite, orarele diferitelor mijloace de transport ținând seama de posibilitățile oferite de localitatea sau zona aleasă.

Informația trebuie să fie la zi, sigură ,acompaniată de detalii suplimentare legate de toate componentele serviciilor turistice din Clisura Dunării.

Promovare turistică trebuie să se axeze pe:

Publicitate ( reclamă: TV, radio, presă, internet);

Vizibilitatea vânzărilor;

Relații publice;

Alte acțiuni promoționale (târguri, expoziții, etc.).

Aport semnificativ în promovarea turismului pe Clisura Dunării îl aduc agențiile de turism din zonă ,respectiv cele din județele Mehedinți și Caraș-Severin,unele având un areal de activtate transfrontalier, de exemplu Muntenegru Travel din Reșița, agenția Drobeta, etc. cât și agențiile naționale de turism de exemplu Paralela 45. Agențiile din județul Mehedinți sunt(Tabel 38):

Tabel 38.Agenții de Turism care promovează Clisura Dunării

Aceste agenții promovează turismul în această zonă prin:

Editarea de pliante și broșuri;

Fluturași;

Afișe;

Panourile publicitare și indicatoare;

Ghid turistic al zonei;

Promovare în presă audio și video prin emisiuni;

Pachete turistice promoționale ;

Colaje cu imagini;

Calendare și agende cu imagini din Clisura Dunării.

5.9.6.1.Studiu de caz: Conceperea și comercializarea de pachete turistice în vederea promovării turismului în Clisura Dunării

Redau mai jos,un exemplu de itinerariu turistic în unica Clisură a Dunării,insistând pe elemntele inedite ale zonei,care i-au adus și faima și turiștii:

Itinerariu turistic

Drobeta Turnu Severin – Orșova –Cazanele Dunării – Moldova Nouă

Motivație : grup de 15 persoane mai de toate vârstele, cu venituri medii, pasionați de călătorii, dornici să experimenteze, interesați de natură, istorie, cultură

Temă: cunoșterea zonei din punct de vedere fizico-geografic, istoric și cultural

Durată : 1 zi

Distanță: 133 km

Mijloc de transport : autocar+ambarcațiune+traseu pe jos

Perioada de valabilitate a ofertei: 10.05.2014 – 10.08.2014, cu posibilitate de prelungire în funcție de vreme și cererea peței.

Ziua 1: Plecare din Drobeta Turnu Severin (vizitare Complexul Hidroenergetic "Porțile de Fier I" , Mănăstirea Vodița) – Orșova (vizitare Mănăstirea Sfânta Ana, vizitarea orașului) – Cazanele Dunării (plimbare cu vaporul, se vizitează Tabula Traiana, Chipul lui Decebal) – Moldova Nouă (vizitare Stănca Babacai, cetatea dacică Mudava).

Itinerariu geografic

Fig.121 Itinerariu descriptiv al circuitului turistic propus

ORȘOVA este un municipiu în județul Mehedinți, populația municipiului Orșova se ridică la 10.441 de locuitori.

Fig.122 Orașul Orșova

Hidrocentrala Porțile de Fier I este cea mai mare construcție de acest fel de pe Dunăre, din Europa. Cele două hidrocentrale cuprind în principal zona Defileului Dunării, între Baziaș și Orșova. În cadrul complexului hidroenergetic poate fi vizitat și Muzeul Complexului "Porțile de Fier" unde se găsesc exponate referitoare la Complexul Hidroenergetic și la vechea Cetate Ada-Kaleh situată pe insula cu același nume.

Fig.123 Hidrocentrala Porțile de Fier I

Mănăstirea Vodița   se află la o distanță de 17 kilometri de orșul Drobeta Turnu Severin și la aproximativ 8 kilometri de Orșova.mănăstirea este cel mai vechi așezământ monahal din țara noastră întemeiată în sec al XIV- lea în comuna Vârciorova. Se mai păstrează doar ruinele mănăstirii, alături fiind constuită o noua biserică de lemn din cadrul Complexului monahal cu obște de călugări.

Fig.124 Complex monahal Vodița Fig.125: Ruinele Mânăstirii Vodița

Manăstirea Sfânta Ana ,este situată în orașul Orșova. Ea este așezată pe coama Dealului Moșului.A fost ctitorită de către ziaristul interbelic Pamfil Șeicaru, fiind construită între anii 1936 și 1939. Din anul1945 până în 1990 comuniștii au transformat biserica în restaurant iar chiliile în spații de cazare. În anul 1990 Mitropolia Olteniei a preluat tot acest complex revenind la destinația de lăcaș de cult (biserică și chili) fiind o mănăstire de călugărițe.

Fig.126 Mânastirea Sfânta Ana

Catedrala catolică a fost constuită între anii 1972-1976 , este considerată o capodoperă arhitecturală a sec.xx . Biserica este unică în Europa , elementele sale specifice fiind forma de cort a interiorului și acoperișul în formă de cruce .

Biserica unește sub cupla ei mai multe minorități din Orșova ( germani, cehi, maghiari, etc.)

Fig.127 Catedrala catolică din Orșova

CAZANELE DUNĂRII.

Rezervația naturală Cazanele Mari și Cazanele Mici – având o suprafață totală de 215 ha, este amplasată  între Valea Ogradena și Ogasul Turcului. În această zonă Dunărea strabate cea mai îngustâ și mai grandioasă zonă a Defileului Dunării.

Fig.128 Cazanele Dunării

Tabula Traiana se află pe malul sârbesc al Dunării aproape de Cazanele Mari. Ea este însă vizibilă de pe malul romanesc al Dunării sau în timpul plimbărilor cu barca pe Dunăre.

Tabula Traiana a fost ridicată de către romani pentru a comemora obstacolele întâmpinate de armata romană la trecerea Dunării în anul 101 d. Ch. Scrisul este cioplit în piatră, iar tabula are sculptat în relief doi delfini plutind și un vulture care se înalța pe cer.

Fig.129 Tabula Traiana

Chipul lui Decebal a început să fie sculptat în piatră în anul 1994 la inițiativa omului de afaceri Iosif Constantin Drăgan este înaltă de 55 m și lată de 25 m aflătă pe malul românesc.În fața acestei statui dar pe malul sârbesc se află Tabula Traiana. Chipul lui Decebal a devenit principala atracție de pe Clisura Dunării fiind cea mai înaltă sculptură din Europa.

Fig.130 Chipul lui Decebal

Mânăstirea Mraconia. Este situat la 15 Km de Orșova, a fost ridicată pe fostul loc de dirijare a navelor pe Dunăre numit „La balon” unde până în 1967, se găsea o veche mânăstire numită Mracunia. Cuvântul "mraconia" înseamnă "loc ascuns" sau apă întunecată.

În 1993 se pune piatra de temelie pentru constuirea unei noi Mănăstiri iar în 1995 se reânființează noul lăcaș de cult. La început a fost mânăstire de călugări iar în 2008 sa trnsformat în mânăstire de călugărițe.

Fig.131Mânăstirea Sf. Ana

Peștera Ponicova   un magnet turistic pe malul Dunării, în Cazanele Mari, inundată după darea în folosință a barajlui de acumulare,cu superbe galerii,cu o lungime de 1.660 m străbătând Ciucaru Mare și ieșind în Dunăre .

Peștera este compusă dintr-o serie de galerii care comunică între ele, situate pe două etaje, dinspre cheile Ponicovei (de pe uscat) se intră în Galeria Ogașului Ponicova, sau pe o potecuță îngustă în Galeria Liliecilor.

Fig.132 Peștera Ponicova

MOLDOVA NOUĂ este municipiu în jedețulCaraș – Severin cu o populație de 12.350 locuitori , locuitorii sunt și sârbi.

Stânca Babacai

Babacai – Este un pinten de stâncă în apropiere de localitatea cărășeană Coronini (fostă Pescari), în ceea ce până la crearea lacului de acumulare pentru hidrocentrala Porțile de Fier I, se numea Strâmtura Pescari-Alibeg.

Fig.133 Stânca Babacai

Rezervația Naturală Râpa cu lăstuni se află la intrarea în Valea Divici dinspre drumul județean Moldova Veche – Socol a fost înființată în 1994, pe o suprafață de 5 ha, pentru ocrotirea cuiburilor și coloniilor de lăstuni (Riparia riparia). Specia este rară și este protejată.

Fig.134 Râpa cu lăstuni

Itinerariu analitic

Orar: 07.30 plecare din Drobeta Turnu Severin cu autocarul

08.00 vizitare Complexul hidroenergetic Porțile de Fier I și muzeul din incintă

09.00 vizitare Mânăstirea Vodița

10.00 vizitare Catedrală catlică Orșova

10.30 vizitare Mânăstirea Sfînta Ana

11.00 plecare spre Mraconia

11.30 sosire Mraconia, vizitare Chipul lui Decebal, Mânăstirea Mraconia, plimbari cu

ambarcațiuni prin Cazanele Dunării

13.30 servirea prânzului la Pensiunea Mraconia

14.30 plecare spre peștera Ponicova cu autocar

15.30 plecare spre Moldova Nouă

16.00 vizitare Cetatea Trikule

16.40 vizitare Stânca Babacai

17.00 sosire în Moldova Nouă și vizitarea orașului

18.30 întoarcere spre Cazanele Dunării

20.00 sosire la pensiunea Ancora *** din Cazanele Dunării

20.10 cazarea și servirea cinei

Tabel 39 .Preț pachet turistic

5.10.Argumentele pentru susținerea caracterului inovativ al tezei

sunt multiple.

1. Legate de nivelul stadiului cunoașterii problemei

2.Elaborarea unui model durabil al competitivității

3.Lansarea pe piața turistică a unor produse innovative

4. COMPLETARE

Pe de altă parte, aplicabilitatea tezei nu se limitează doar la domeniul teoretic al cunoașterii, ea oferind instrumente și un model al competitivității durabile,exemple de strategii sau bune practici, utile pentru antreprenorii sau managerii destinațiilor turistice și nu numai.

Caracterul interdisciplinar al Geografiei Turismului si al turismului,in general, mentionand in acest sens legaturile sale cu ecologia,istoria, protectia mediului,biologia.pe de alta parte,fiind o ramura economica de prim rang,valorificand o serie de produse si resurse si comercializand pe piata produse turistice foarte diverse ,turismul este de neconceput in afara limitelor de rentabilitate economica.Astfel,devine clara legatura intre geografia turismului ,care studiaza intreaga dimenisiune a fenomenului turistic,si,disciplinele economice care dicteaza normele unei bune functionari economice,respectiv:economia turismului,statistica,contabilitatea verde,analiza economica,finante,management si marketing turistic

Pentru crearea de produse inovative specifice pentru Clisura Dunării, care să respecte distribuția formelor de turism identificate anterior de către tineri și pentru tineri, importantă a fost identificarea microdestinațiilor vizitate până în prezent de respondenți, respectiv motivele vizitării lor. Dintre cele trei microdestinații din județul Mehedinți, Dubova,Eșelnița și o alta în afara arealului Clisurii,Ponoare,considerate relevante de mine în analiza chestionarului(ANEXA 1), destinația Dubova a fost vizitată de jumătate de consumatori din motive personale(concediu) și, de către 24.7% dintre respondenți, pentru relaxare.

Aceste informații sunt utile marketerului întrucât definesc elemente ale destinației – traduse prin motivația vizitării, importante pentru publicul țintă, indicând necesitatea construirii produselor care să conțină servicii turistice,echipamente turistice de agrement și de relaxare.

Având în vedere turismul cultural, se observă, în cazul Dubovei și Eșelniței o pondere foarte redusă în ceea ce privește motivele culturale (sub 10%), doar în cazul localității Ponoarele aceasta fiind mai ridicată (31.3%).

Pentru surprinderea opiniilor cu privire la destinația Mehedinți, ca fiind potrivită pentru practicarea turismului cultural, au fost supuse atenției respondenților diferite componente referitoare la infrastructură, servicii de cazare, resurse materiale și imateriale. Astfel, Ponoarele se bucură, în opinia respondenților, ca element cultural principal de elemente de folclor specifice (creații artistice, literare, muzicale, plastice etc.), obținând o medie de 8.02 din 10.

Cunoscute de către tineri sunt, în plus, și elementele de patrimoniu cultural în activitatea turistică (7.79) și cazare care respectă standardele de calitate impuse de legislație (7.11). Deși toate elementele considerate au obținut medii mai mari de 6, fiind deci, recunoscute, într-o oarecare măsură, cele referitoare la personal și drumuri au înregistrat scorurile cele mai mici (6.37, respectiv 6.84).

Cu toate că elementele referitoare la patrimoniul turistic cultural au înregistrat scoruri mai mari, scorurile reduse cu privire la personal (implicit la produs) și distribuție – care intră în componența produsului turistic cultural, pot afecta alegerea consumatorilor în ceea ce privește destinația culturală Clisura Dunării.

În cazul localității Ponoarele, deși cu ponderi mai crescute, aceleași elemente sunt evidențiate de către respondenți în cea mai mare proporție – folclor (8.74) și patrimoniu cultural (8.26). Rezultatele arată faptul că destinația Clisura este o destinație culturală mai puțin cunoscută decât Ponoare, înregistrând scoruri inferioare la toate categoriile, în cazul cazării înregistrând un scor ridicat care respectă standardele impuse de legislație, unde a obținut un scor de 8.87,Ponoarele dată fiind infrastructura,accesibilitatea spre destinație foarte greoaie,lipsa unor unități de cazaresau numărul lor redus obținând un scormic de 3,54.

Faptul că turismul cultural a înregistrat cea mai mare pondere în rândul formelor de turism reprezentative pentru Mehedinți (36.1%) reprezintă un atuu pentru crearea de produse culturale în această destinație.

Turismul în natură ocupă cel de-al doilea loc, în opinia respondenților (29.7%) rezultat ce poate pune bazele considerării destinației Clisura Dunării ca având un potențial ecoturistic, în percepția turiștilor care au vizitat-o deja.

Tabel 40 Formele de turism reprezentative pentru Mehedinți, conform respondenților

Sursa: sondaj statistic realizat de autori

În ceea ce privește resursele culturale existente la nivelul destinației, monumentele speologice ale naturii au fost cele recunoscute de către respondenți, în proporție de 27.5%, urmate de parcuri naționale (27.2%) și monumente și ansambluri de arhitectură (22.2%). Gradul de cunoaștere relativ scăzut indică necesitatea eforturilor de comunicare, ca bază a construirii de produse turistice.

Și în cazut traselor turistice,cele din Parcul Natural Porțile de Fier, gradul de cunoaștere a fost relativ scăzut (15% dintre respondenți nu au numit niciun traseu, iar cel mai cunoscut dintre ele nu a înregistrat un scor superior -35%). Cel mai cunoscut dintre acestea a fost traseul:Cazanelor,urmat de Ponoarele – Cheile Băluței (31.6%).

Deși turismul rural nu a fost considerat într-o proporție semnificativă ca fiind o formă de turism reprezentativă pentru Clisura Dunării (12.7%), arhitectura local-tradițională a fost considerată ca fiind arhitectura principală a zonei Ponoare (55.7%), a Eșelniței (58.9%) iar a localității Dubova,cel mai mic procent datorită fenomenul haotic al implementării construcțiilor în scop turistic.

Se poate spune că, spre deosebire de alte elemente componente ale destinației, imaginea cu privire la arhitectură este una destul de puternică în mintea respondenților. O proporție sub 15% pentru toate microdestinațiile considerate a nu avea încă un stil adecvat zonei, un stil bine definit.

În ceea ce privește serviciile de cazare turistică, pensiunile agroturistice sunt considerate de către respondenți ca fiind cele mai potrivite pentru o vacanță în județul Mehedinți (50%), toate celelalte opțiuni de cazare obținând scoruri foarte reduse (sub 16%). Astfel, așteptările respondenților se îndreaptă în mod evident către beneficierea de servicii de cazare agroturistice, în cazul în care vor lua decizia de cumpărare a unui produs turistic în cadrul destinației Mehedinți.

În ceea ce privește imaginea destinației Mehedinți în mintea tinerilor, rezultatele cercetării arată faptul că microdestinațiile din cadrul său nu răspund, într-o oarecare măsură, solicitărilor vizitatorilor din punctul de vedere al dezvoltării (cu o medie de 3.14), în timp ce cu o medie apropiată de mijlocul scalei respondenții consideră ca acestea se află într-un proces de modernizare.

Produsele specifice unei destinații sunt importante de a fi cunoscute, consumate, recomandate atât pentru dezvoltarea turismului cultural (ca element de patrimoniu), cât și pentru dezvoltarea ecoturismului (ca element de încurajare a comunității locale)

Astfel, pâinea albă pe vatră a fost considerat cel mai cunoscut produs mehedințean (20.4% dintre respondenți), urmată de colacii de sărbători (18.5%) și dulceața de smochine,brand al Șviniței (16%).

Ca turiști potențiali și patroni implicați în dezvoltarea durabilă a destinației – cointeresați de bunăstarea destinațiiei turistice, 40% dintre respondenți consideră conservarea monumentelor istorice o prioritate pentru județul Mehedinți, acordându-i locul I pe lista de sarcini.

Totuși 34.7% consideră faptul că acțiunea de conservare a patrimoniului cultural imaterial ar trebui să ocupe primul loc în cadrul priorităților.

Investirea în programe de educație pentru patrimoniul cultural al Clisurii și comercializarea de produse cu specific local nu au fost considerate acțiuni care ar trebui implementate prioritar în următoarea perioadă de timp.

În ceea ce privește gradul de implicare al autorităților locale în dezvoltarea destinației, gradul de cunoaștere al respondenților este relativ scăzut, astel încât pentru nicio componentă considerată nu s-au înregistrat medii mai mari de 7.

Totuși, protejarea monumentelor istorice, a siturilor arheologice, culturale și spirituale a înregistrat o medie de 6.63. Punctul slab al administrației, din perspectiva respondenților este reprezentat de instruirea personalului administrativ de la monumentele istorice (care a înregistrat un scor de 4.57).

Referitor la imaginea destinației, s-au avut în vedere trei aspecte. Din rezultatele cercetării a reieșit faptul că imaginea destinației Clisura Dunării este, într-o mică măsură, bine conturată și unitară (cu o medie de -0.4). Scoruri negative au înregistrat și afirmațiile conform cărora Clisura Dunării are o imagine comunicată care reflectă realitatea (-0.8) sau că imaginea reflectă identitatea zonei (0.68).

Turismul cultural și atracțiile turistice culturale sunt cunoscute în proporție foarte mică de către consumatori, eforturile marketerului destinației trebuie să fie amplificate în această direcție pentru obținerea unei imagini cât mai aproape de identitatea locului.

Festivalurile reprezintă elemente culturale foarte importante pentru Clisura Dunării, atât ca parte a unui produs turistic, dar și ca motivație de deplasare. De aceea, este interesant pentru scopul cercetări, de aflat care sunt cele mai cunoscute festivaluri din jdețul Mehedinți.

Mai mult de jumătate dintre respondenți cunosc Sărbătoarea Liliacului din Ponoare (51.7%), cunoscut de asemenea este și Sărbătoarea smochinelor din Șvinița (27.9%). Se recomandă astfel crearea produselor turistice care să includă bunuri și servicii turistice (culturale) gravitând în jurul acestor festivaluri.

Împreună cu atracțiile turistice, produsele specifice și festivalurile – elemente ale identității destinației, la recunoașterea sa de către publicul țintă, în cazul de față, turiștii, pot contribui și personalitățile care sunt asociate cu destinația turistică Clisura Dunării.

Există și limite ale cercetării,ori pentru a putea valida cele afirmate anterior sunt necesare și alte studii de specialitate care să confirme sau să contrazică rezultatele prezentate. La nivelul analizei întreprinse au fost luați în considerare o serie de factori care au capacitatea de a influența percepția turiștilor cu privire la posibilitatea de a dezvolta ecoturismul în Județul Mehedinți.

Este posibil, ca pe lângă aceștia să mai existe și alții care nu fost luați în considerare. Din această cauză ar fi benefic derularea unor cercetari atât de natură calitativă cât și de natură cantitativă care să analizeze și alte variabile considerate a fi relevante la nivelul studiului întocmit.

În ceea ce privește segmentarea respondenților la nivelul studiului realizat, aceasta s-a realizat în principal după criteriul vârstă. Astfel, considerăm că este necesar ca la nivelul cercetărilor ce vor fi desfășurate ulterior să fie luate în considerare și alte variabile psihografice în funcție de care se poate realiza segmentarea. La nivelul analizei au fost luate în considerare ca forme principale de turism practicate în județul Mehedinți: ecoturismul și turismul cultural.

Este posibil ca pe lângă această combinație să mai existe și altele care să fie relevante pentru destinația analizată(de exemplu,turismul de croazieră).

O altă limită a cercetării se referă la numărul restrâns al respondenților, ceea ce nu ne permite extrapolarea rezultatelor obținute asupra întregii colectivități analizate. Din această cauză, considerăm că este necesar ca cercetările ce vor desfășura ulterior, să aibă la bază un număr mai mare de respodenți, care să le permită realizarea unei imagini mai ample asupra problemei analizate.

CONCLUZII

Conturarea unei destinații turistice durabile va fi un proces de co-creere, ajutat ,în timp,de tehnologie și inteligență,de implicarea autorităților,de cointeresarea actorilor din turism.

Turismul este una dintre ramurile economice cu mari șanse de dezvoltare în spațiul Clisurii Dunării.

Potențialul variat și nevoia de locuri de muncă pentru populația disponibilizată din activităti miniere, reprezintă puncte forte ale dezvoltării acestei ramuri. Dar, din nefericire, potențialul turistic este slab exploatat, cu toate că se pretează la crearea unor produse turistice de care ar putea beneficia întreaga zonă.

Această dezvoltare slabă se datorează unor factori precum densitatea relativ scazută a populației, infrastructura de acces rutieră către obiectivele turistice necorespunzătoare și insuficient dezvoltată, dezinteresul populației active de a dezvolta servicii turistice, prețuri destul de mari ale serviciilor.De asemenea, oferta turistică și serviciile turistice sunt necompetitive iar personalul din servicii este slab calificat.

Firmele și din sistemul de stat și din cel privat, care activează in domeniul turismului sunt mai interesate de oferta destinațiilor internaționale și a celor naționale consacrate, direcționând clienții spre destinații din afara zonei.

Ecoturismul poate fi un vector pentru dezvoltarea durabilă a comunităților locale și un sprijin pentru conservarea naturii.

Dezvoltarea durabilă a turismului în Clisura Dunării trebuie să țină cont de modelul său,care presupune,la rându-i ,un complex de intercondiționări de factori(fig.136).

Fig. 136 Noul model de dezvoltare durabilă și cmpetitivă a turismului în Clisura Dunării

Uneori insă ,conceptul de ecoturism este perceput greșit de către populația locală și de către turiști. De cele mai multe ori nu se ține cont de impactul pe care activitatea turistică o are asupra naturii sau asupra comunităților locale tradiționale.

Astfel, componenta de educare ,ecologică, responsabilă față de natură și cultură lipsește, ca și componentă de sprijin direct a conservării naturii sau de sprijin al activității tradiționale.

Prezența ariilor protejate este percepută mai mult ca o piedică decât ca o oportunitate de dezvoltare a turismului/ecoturismului sau pentru dezvoltare locală.

Dezvoltarea ecoturismului este amenințată și de exploatarea legală sau ilegală a pădurilor, construirea haotică de clădiri, mai ales pe malul Dunării, marginalizarea zonei față de celelalte regiuni din țară.

Poluarea istorică din zona fostelor exploatări miniere, scade calitatea mediului și afectează atractivitatea peisajului, alături de prezența unor clădiri sau infrastructuri industriale părăsite.

Pentru a susține dezvoltarea ecoturismului în Clisura Dunării, sunt necesare intervenții pentru dezvoltarea infrastructurii turistice și pentru amenajarea teritoriului; dezvoltarea unei infrastructuri ecoturistice specifice, va permite lărgirea gamei de servicii oferite fără a avea un impact negativ asupra mediului.

Diversificarea punctelor de drumeție, a traseelor de cicloturism, amenajarea de locuri de campare, construirea de centre de vizitare sau puncte de informare turistică, sunt doar câteva din activitățile care trebuiesc întreprinse.

Datorită faptului că se ridică multe clădiri care au un impact vizual dar și de mediu, sunt necesare măsuri de protejare și menținere a arhitecturii tradiționale și limitarea procesului de urbanizare.

În vederea facilitării implicării comunitații locale și a instituțiilor în dezvoltarea ecoturismului, se recomandă creșterea numărului de parteneriate la nivel local și regional. Se pot înființa sau sprijinii asociații de dezvoltare a ecoturismului în arealul parcului și a grupurilor de mici producători locali.

Pentru a orienta comportamentul comunităților locale și a vizitatorilor, trebuie ca aceștia să fie implicați în activități specifice ecoturismului. Numai astfel va creste nivelul de conștientizare, apreciere și cunoaștere a valorilor naturale și culturale, a principiilor de ecoturism.

Aceste activități trebuie implementate deoarece întelegerea conceptului de ecoturism este un punct slab al dezvoltării ecoturismului în această zonă.

De asemenea, se recomandă activități de pregatire a personalului implicat în activități specifice ecoturismului.

O caracteristică a ecoturismului este faptul că susține bunăstarea populației locale. În acest sens trebuie dezvoltată oferta de produse ecoturistice, prin asigurarea menținerii și perpetuării obiceiurilor traditionale specifice zonei, prin valorificarea produselor de artizanat și a altor produse specifice, dar turiștii și evită zona Clisurii Dunării.

Cursul de apă al Dunării este poluat de apele uzate care provin de la construcțiile ce-și deversează direct în Dunăre apele menajere, pe traseu intâlnim o serie de agresiuni asupra mediului, de felul tonelor de ambalaje din plastic. În punctul turistic Peștera Gaura cu Muscă nu există panouri de informare, trepte și balustrade.

O altă problemă o reprezintă creșterea numărului de câini prin abandon sau din curțile noilor proprietari, care se pot constitui în prădători pentru păsările acvatice sau pentru mamiferele mici și mijlocii din arealele unor specii protejate.

De asemenea, modificările sistemelor naturale pot conduce la reacții în lanț precum alunecări de teren, destabilizarea versanților, inundații.

În gestionarea unei destinații turistice precum Clisura Dunării este dificil de a face predicții hazardate, mai ales când nici infrastructura nici natura nu te ajută să lupți cu sezonalitatea turistică.

Mă refer la urgiile și alunecările de teren în urma unor ploi torențiale, din septembrie 2014, care au afectat și viața oamenilor și infrastructura rutieră, izolând peste 5000 de oameni, distrugând 900 de gospodării și, din nefericire, ducând chiar la decesul a două persoane.

Ori, Clisura Dunării devine , imperativ, în optica Strategiei Dunării să devină ,atât la nivel regional și apoi competitiv la nivel transfrontalier-internațional ,un punct de atracție permanent, o destinație turistică care să concureze cu suratele ei riverane Dunării. Combinarea anumitor forme de turism (ecoturism și turism cultural) la nivelul unei microdestinații (în cazul de față – Clisura Dunării) poate ajuta marketerul să construiască produse competitive care să satisfacă cât mai bine nevoile și cerințele existente pe piață. Identificarea principalelor elemente care contribuie la crearea unei identități având la bază ecoturismul (ca principală formă de turism) s-a realizat cu dificultate, deoarece respondenții nu dețin foarte multe informații legate de modul în care este dezvoltată această formă de turism la nivelul județului.

Cu toate acestea informațiile transmise pot fi considerate un punct de plecare în creionarea strategiilor ce pot fi dezvoltate ulterior la nivelul destinației.

Deoarece la nivelul Județului Mehedinți, turismul cultural și ecoturismul au fost identificate ca fiind principalele forme de turism specifice acestei zone, specialiștii în marketing, au rolul de a utiliza toate elemente caracteristice acestora, în scopul creării unor produse turistice care să scoată în evidență potențialul cultural și natural al destinației. În construirea acestora, trebuie să fie luate în considerare și alte elemente importante precum: produsele tradiționale existente în zonă, personalitățile și festivalurile ce se desfășoară la nivelul destinației.

Astfel, prin înglobarea tuturor acestor elemente pot fi dezvoltate produse turistice care să aibă la bază cele două forme de turism și care să pună în valoare autenticitatea acestei zone,atrăgând și permanentizând un flux constant de turiști.Consider oportună pentru destinația turistică Clisura Dunării, date fiind:presiunea permanentă a competiției din cadrul pieței turistice mondiale ,o reacție flexibilă și rapidă a organizațiilor cu specific turistic din cadrul destinației turistice la mediul lor de existență și la concurență.

Este foarte important să fie cunoscute fundamentele și substanța destinației, precum și trendurile care îi vor marca dezvoltarea.

De altfel, am analizat în teză teză toate aspectele legate de destinația turistică, managementul și competitivitatea acesteia, marketingul, politicile și planificarea, pentru a afla care sunt schimbările pe care le impun aceste trenduri și cum vor afecta acestea destinația turistică Clisura Dunării.

Mai ales, că există turiști care își doresc să descopere locuri noi, să ajungă și-n locuri inedite, sălbatice, mai puțin accesate, și, ca trend general, să se bucure de experiențe deosebite de travel. Ori, Clisura Dunării le oferă din plin aceste lucruri, o ofertă diversificată, pe toate gusturile, inclusiv, satisfăcând toate vârstele și motivațiile turiștilor.

Îmi permit să susțin că 2016 va fi un an bun în turism, fiindcă am senzația că oamenii, turiștii români, sunt parcă mai optimiști – astfel încât își planifică mai încrezători, mai responsabil vacanțele și cheltuielile aferente acestora.

Dacă vom reuși să oferim clienților noștri o experiență specială și unică, începând de la momentul ofertării până la perioada efectivă a vacanței și continuând cu follow-up-ul de după întoarcere și pregătirea noilor călătorii, vom avea cu siguranță parte de un 2016 mai bun ca 2015 în zona Clisurii, reușind în 2016 , să o transformăm și să-i dăm ceea ce ea dumnezeit ne oferă pe gratis,cu gratitudine!

BIBLIOGRAFIE:

Cărți, Articole publicate

ALBULEȚU I. (1982) – Zona turistică Porțile de Fier, Ed. Sport-Turism, București.

BAHAR, O., KOZAK, M. (2007): Advancing destination competitiveness research: Comparison between tourists and service providers, Journal of Travel & Tourism Marketing, 22(2), p. 61-71

BALOGLU, S., Pekcan, A., Chen, S., Santos, J. (2003): The Relationship Between Destination Performance,Overall Satisfaction, and Behavioral Intention for Distinct Segments, Journal of Quality Assurance in Hospitality & Tourism, vol. 4, no. 3/4, pp. 149–165

Baltălungă A.A., România. Orașele porturi dunărene. Geografie umană și economică, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2008.

Bărbulescu C., 2002: Vârciorova, așezarea de la izvoarele Istrului, Lugoj.

Bădiță Amalia,  Mazilu Mirela, Popescu Liliana (2014), Challenges for human capital and sustainable development of rural areas. A case study on Craiova Metropolitan Area, 22nd Annual Colloquium Commission on the Sustainability of Rural Systems, International Geographical Union ”Rural life and rural systems between tradition and integrated urban-rural development”, 24 August – 03 September 2014, Bucharest and Sibiu, Romaniahttp://www.cicadit.ro/en/events1.html

Benea, C.B., Dunărea. Geopolitică și negociere, Editura Institutul European,Iași, 2009

BRAGHINĂ C., (2006), Hipotrofia și hipertrofia așezărilor umane, Editura Universitară, 155 pg., anexe, ISBN 973-749-064-9

BRAGHINĂ C., ZAMFIR Daniela, (2006), Legislație în turism, Editura Universitară, 295 pg., ISBN 973-749-063-0

Buhalis, D. (2000): Marketing the competitive destination of the future, Tourism Management, 21 (1), pp. 97-116

Buhalis, D., Cooper, C. (1998): Competition or co-operation: The needs of Small and Medium sized Tourism Enterprises at a destination level, in E., Laws, Faulkner, B., and Moscardo, G. (ed.), Embracing and managing change in Tourism, Routledge, London

Bănică S., Rozylovicz L. (1997), Dinamica și parametrii chimici ai apelor Dunării în lacul de acumulre “Porțile de Fier I”, Noosfera, 3.

Băloiu C.V. (1992), Populația zonei Porțile de Fier, A.C. L., XII

Bazac G., Moldoveanu M (1996), Unele caracteristici ale influentelor mediteraneene asupra climei din sud-vestul Romaniei, Terra, XXVIII.

Bizerea M. (1975) – Clisura si Cazanele Dunarii, zona turistica si traseu de circulatie internationala, “Lucrarile colocviului de geografia turismului”, Bucuresti

Bulzan Carmen, Florina Bulzan – Interacțiune socială și comunicare interculturală în Clisura Dunării. Contribuții la o sociologie a frontierei, Editura Autograf, 2007

Campbell, C. (n.d.): What is Creative Tourism https://catrionacampbell.wordpress.com/what-is-creativetourism/

M. Cândea, Florina Bran, Spațiul geografic românesc, București, Editura Economică,2001, pag. 260

Ciulache st. (1990), Les characteristiques topoclimatiques du bassin Orsova, AUB

COMANESCU L., GRECU F., OPREA R., DOBRE R. (2007), Integration of the geomorphological environment and cultural heritage for tourism promotion and hazard prevention, Possibilities of touristic development of the geosites from the romanian Black Sea shore, Abstract and field trip guide, Malta, p. 34

Coteț P. (1982), Geomorfologia Defileului Dunării între Baziaș și Gura Văii, Terra, XIV, 2, București.

Dodds, R., Butler, R. (2010): Barriers To Implementing Sustainable Tourism Policy In Mass Tourism Destinations. Tourismos, 5(1), pp. 35-54

Dolapchieva, D. (2015): Tourism contributes directly 1.6% of Romania’s 2014 GDP – WTTC,http://wire.seenews.com/news/tourism-contributes-directly-1-6-of-romania-s-2014-gdp-wttc-471632

Dumbravă Simona-Mirela, Monografia Localității Eselnița, Editura IRCO, Drobeta Turnu Severin, 2009

Dumbrăveanu Daniela, Zona turistică Porțile de Fier, Analiză geografică, Editura Universitară, București, 2004

Eșelnița – Perla Dunării, Monografie, Editor Primăria Eșelnița, aprilie 2014

Dupeyras, A., MacCallum, N., (2013): Indicators for Measuring Competitiveness in Tourism: A Guidance,Document, OECD Tourism Papers, 2013/02, OECD Publishing.,

http://dx.doi.org/10.1787/5k47t9q2t923-en

Dwyer, L. (2008): Megatrends underpinning tourism to 2020: analysis of key drivers for change, CRC for Sustainable Tourism Pty Ltd, http://www.sustainabletourismonline.com/awms/Upload/Resource/bookshop/80046%20Dwyer_TourismTrends2020%20WEB.pdf

Florea N., Geanana M., Glăvan V. (1975) – ,,Considerații asupra solurilor din lunca Dunării între Orșova și Berzasca (Defileul Dunării)”, Studii de geografie, Univ. din București

Grecu F.,Ielenicz M., Comanescu L., Visan M (2006) Le synergisme relief-environnement à quelques systèmes urbains de la vallée du Danube – Roumanie – et leurs implications dans les inondations d’avril 2006, în vol., 2éme Séminaire International sur la Gestion des Villes, M’Sila, Algeria, p.183-193.

Grecu F., Comanescu L., Dobre R., Toroimac G., Ghiță C., Vișan M., (2006), Importance des desequilibres mopho-hydrologiques pour les sites arheologiques. Etudes de cas dans la valee du Danube, în vol., Aspects geo-archeologiques des rivieres et des Plaines alluviales,Gent, Belgia.

Grecu F.,Zaharia L, Ioana-Toroimac G., Dobre R. (2007), Risque meteo-hydrologique dans la vallee du Danube roumain.Le cas des inondations d’avril – mai 2006, în vol., Climat, Tourisme, Environement, Actes du XXeme Colloque de L’Association Internationale de Climatologie, 3 – 8 septembrie 2007, Tunis-Carthage, p. 277- 282.

Grecu F., Comanescu L., Toroimac G., Dobre R., Săcrieru R., Cârciumaru E. (2009), Morphohydrologic unbalance impact on arheological sites Romanian plan case studies, în vol. Geo-arheological aspects of river and river Plaines, Gent, Belgia, p.461-478

Grigore M., Popescu D., Popescu N. (1967), Evoluția versanților în bazinetul Dubova – Defileul Porțile de Fier, Comunicări de geografie, IV, București.

Dumbravă Simona-Mirela, Monografia Localității Eselnița, Editura IRCO, Drobeta Turnu Severin, 2009

Dumbrăveanu Daniela, Zona turistică Porțile de Fier, Analiză geografică, Editura Universitară, București, 2004

Dumitrescu Elena (1975), Caracteristici climatice ale Defileului Dunarii si importanta lor pentru dezvoltarea turismului, “Lucrarile colocviului de geografia turismului”, bucuresti.

Grigore M., Popescu D., Popescu N. (1967), Relieful structural din zona defileului Dunării și Munții Almăjului, Natura, seria Geol.- geografie, XIX, 1, București.

Grigore M., Schmimdt M., Ielenicz M. (1969), Unele aspecte privind stabilitatea versanților în Defileul Dunării în sectorul Ogradena – Orșova, Rev. Păd., 84, București.

Gruia L., Glavan V. (1979), Posibilitati de imbunatatire a potentialului agro si silvocultural al unor soluri din Defileul Dunarii, AUB, vol XXVIII, nr.2

Glăvan V. (1973), Rolul factorilor fizico-geografici în geneza și răspândirea solurilor din bazinul Ieșelnița, An. Univ. București, XXII.

Herbst C, Caloianu N et. Al (1970), Asezarile umane din Defileul Dunarii, Analele UB, seria geogr.-geol., an XIX.

Iancu M., Velvea Valeria (1970), Morfodinamica zonelor de confluență în sectorul Baziaș – Drobeta Tr. Severin, Lucr. Șt. Univ. București, ser. Geogr., vol II.

Iancu M., Velcea Valeria, Glăja M. (1963), Considerații geomorfologice asupra sectorului Gura Văii – Tr. Severin, An. Univ. București, ser. Geol – geogr., XXII, 36, București.

Iancu M., Velcea Valeria, Glăja M. (1964), Valea Dunării între Baziaș și Pescari: caracterizare geomorfologică, An. Univ. București, ser. Geol – geogr., XXIII, 36, București.

Iancu Silvia (1972) – Vânătoare și turism în Defileul Dunării, Revista Pădurii, 7.

Ioan Ianoș, Cristian Tălângă, Cristian Braghină, Cătălina Andra Gheorghe,Caracteristici ale procesului de industrializare în jurul momentului de colaps al unui sistem politic centralizat. România ca studiu de caz Forum geografic. Studii și cercetări de geografie și protecția mediului,Year 9, No. 9/ 2010, pp. 161 – 172

IANOS Ioan, HUMEAU Jean Baptiste, TALANGA Cristian BRAGHINA Cristian, ANCUTA Catalina, BOGDAN Liviu (2010), Ethics of space and the treatment of most disadvantaged areas, Carpathian Journal of Earth and Environmental Sciences, 5, 2, 203-210. Carpathian Journal of earth and environmental Sciences, January 2010 ,vol5,no2,p 211-217

Ianoș, I., Sisteme teritoriale, o abordare geografică, Editura Tehnică Bucuresti,2000.

Iordache, Costela, (2001), Defileul Dunării: (sectorul Bazias-Eselnița): Structurile habitatului rural si economia rurală, Editura Universitaria, Craiova.

Leonte Mihai, Repere istorice daco-romane în Clisura Dunării , Confluențe Literare,Ediția nr. 859, Anul III, 08 mai 2013, București, România.

MANEA Gabriela, PATRU Ileana, ENE Marian, OPREA Razvan (2002) – „Favorabilitati si restrictivitati pentru valorificarea prin turism ecologic (verde) a Defileului Dunarii, Culoarului depresionar al Lovistei, Culoarului Bran – Rucar si Culoarului montan al Prahovei”, Comunicari de Geografie, Vol. VII, p. 359-363, ISSN 145 35 483; Ed. Univ. din Bucuresti

Manolache Dumitru, Eșelnița, sau despre Înviere ca memorie, Revista Candela din Dunăre, Anul IX, Nr. 1 (32), 2014, Editat de Parohia Ortodoxă Eșelnița

Martin Olaru Turismul in Munții Banatului. Resursele turistice naturale si antropice,Editura Hestia, Timisoara, Colecția ,,Montana”, 1996

Matache M.L., Rozylowicz L, Ropota M, Patroescu – Klotz I. V., (2000), Annual charging of the Danube river sediments with heavy metals. Case study: Bazias-Iron Gates dam (1996-2000). Fith symposium on Environmental Contamination in Central and Eastern Europe, Prague.

Matei El. (2006) Accommodation facilities in The Iron Gate Natural Park, Tourism and Gastronomy, Magazine, Vol X, p. 173-175, ISSN 1450-6661

Matei Elena, (2006), Rural spatial sustainable development. Șimian case study, VOL. Rural Space and rural development, Cluj Napoca, 2006, pag. 625-628, ISBN: 978-973-610-581-4

Mirela Mazilu – Title: The Romanian Tourism – A Promoter of Globalization and Sustainable Development Factor, ISBN: 978-1-61804-101-2, 470 pag., Published by WSEAS (World Scientific and Engineering Academy and Society) WSEAS Press (Cotată ISI)

Mirela Mazilu (2012). Sustainable Tourism of Destination, Imperative Triangle Among: Competitiveness, Effective Management and Proper Financing, Sustainable Development – Policy and Urban Development – Tourism, Life Science, Management and Environment, Chaouki Ghenai (Ed.), ISBN: 978-953-51-0100-0, InTech, DOI:10.5772/28062,

Mazilu Mirela,Global Swot Analysis, Proiectul TOUREG,Grant Agreement nr.206829,Regional Tourism report of Mehedinti,Project founded under the Regions of Knowledge Programme Capacities FP-7-th Framework Programme,2010,TOUREG,FP7.

Mazilu Mirela, Key elements of a Model for Sustainable Tourism, publicat în International Journal of Energy and Environment,Issue 2,Volume 4, ISSN:1109-9577,2010,p 45-54

Mazilu M, Cipriana Sava,The impact of travel and tourism on the romanian protected areas case study: Mehedinti Conty, Proceedings XXII International Conference Ecological Truth EcoIst'14, ISBN 978-86-6305-021-1,COBISS.SR-ID 207726860 Edited by: R.V.Pantovic and Z.S.MarKovic,pp.581-591

Mănăstirea „Sfânta Ana” – Orșova, Ediția a V a, Editura MJM Craiova, 2011

Mironescu Valentina, Guță Mihai, Itinerare turistice în zona „Porțile de Fier”, Editura Sport Turism, București, 1975

Mitroi Sabina, Mazilu M, The balance between economic, social and environmental development of tourism in the Danube bend tourist microdestination, Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 6/2014,p.85-90, „ACADEMICA BRÂNCUȘI” PUBLISHER, ISSN 2344 – 3685/ISSN-L 1844 – 7007

Mazilu Mirela,Turism și Dezvoltare Durabilă,Editura Universitaria,Craiova,2012.

Moșneanu Mihaela, Confluențe Literare, Ediția nr. 1149, Anul IV, 22 februarie 2014.

Mureșianu Ion B., Prot., Manastiri din Banat, Editura Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1976

Negrea Ștefan, Negrea Alexandrina, Din Defileul Dunării în Cheile Nerei: itinerare în Munții Almăjului și Locvei, Editura Timpul, Reșița, 1996

Nedelcu G. A, Sandu V. (1983), L’evolution geologique et geomorphologique de la Valee du Danube entre Bazias et Drobeta-Turnu Severin, Ass. Geol.Carp-Balk. VII-eme Congres, Belgrad.

Negrea Alexandra, Negrea Șt. (1979), Peșterile din Defileul Dunării, Speologie, ser. Monografică.

Nicolae C. (1967), Considerații fito-geografice asupra Defileului Dunării între Orșova și Baziaș, An. Univ. București, ser. Șt. naturii, Geol. – geogr., 16 (2).

Niculescu Gh. I. (1920), Porțile de Fier și cataractele Dunării, Bul. Soc. Rom. Reg. de Geogr., București, XXX (1919).

Parcul Național Porțile de Fier-Parcul Național Djerdap, Ediția a VI-a, 2014

Patroescu, M., Vintila, G., (1997): Natural, cultural and historical potential for tourism of the ”Iron Gates” National Park. Geographica Pannonica, 1: 35-38

Pătroescu Maria, Vintilă Gabriela (1997)– “Natural, Cultural and Historical Potential of the Iron Gates Natural Parc“, Revista “Geographica Pannonica“, Institut za Geografiju, Prirodno – Matematicki Fakultet, Univerzitet u Novom Sadu, p. 35 – 38

Pătroescu Maria și colab. (2004), Planul de management al Parcului Natural Porțile de Fier în perspectiva dezvoltării durabile, Drobeta XIV, ser. Ștințele Naturii, ed. Mim, Craiova.

Pătroescu Maria, Burdușanu Marta, Rozylovicz L., Bănică S. (1998), The environment and the unstable slope areas in the Iron Gates Natural Park Montains, Carpato-Balcanic Conference of Geomorphology, Băile Herculane.

Pătroescu Maria, Chincea I., Matache M., Pătroescu-Klotz Iulia, Rozylovicz L., Burdușanu Marta (1999), Potențialul ecologic al apelor Dunării pe tronsonul Baziaș – barajul Porțile de Fier I, Seminarul de Ecohidrologie, Facultatea de Hidrotehnică, Universitatea tehnică, Timișoara.

Pișota I., Trufaș V., Ciumpileac Gh. (1965), Notă preliminară asupra regimului nivelurilor în Defileul Dunării între anii 1934 – 1954, Lucr. Șt. Inst. Pedagogic, Timișoara.

Pișota I., Trufaș V., Ciumpileac Gh. (1967), Regimul termic și de îngheț al Dunării între Baziaș și Drobeta Tr. Severin, Studia Univ. Babeș – Bolyai, Ser. Geol. – geogr., fasc. 2, Cluj

Peisaje danubiene transfrontaliere, Ghid turistic, Editor Muzeul Regiunii Porților de Fier, ianuarie 2008

Petroi Constantin Juan, Orșova Străbună Vatră Bănățeană, vol. I, Editura Dacia Europa Nova Lugoj, 1999

Planul de Management al Parcului Natural Porțile de Fier, București, 11 decembrie 2013

Popa M., Pătroescu Maria, Popescu V., Tetelea C. (2004), Geological heritage of Iron Gates Natural Park: between preservation and destruction, Drobeta XIV, ser. Ștințele Naturii, ed. Mim, Craiova.

Popa M. (2003), Geological heritage of Iron Gates Natural Park, The first conference on Environnmental Research and Assessement, Bucharest.

Popescu L, Amalia Badita, Mirela Mazilu Cultural tourism in Oltenia (Romania) – disregarded opportunity, susținut la The 3-td International Romanian-Bulgarian-Hungarian-Serbian Conference Geographical Research and Cross Border Cooperation in the Lower basin of the Danube, veliko Gradiste, Serbia, 18-21 Sept. 2014

Popescu, Liliana; Bădiță, Amalia, Mazilu, Mirela, Can rural tourism foster local development? perspectives on the future of rural tourism in Romania, Journal of Tourism Challenges & Trends;Jun.2014, Vol. 7 Issue 1, p69

Popescu N. (1966), Observații geomorfologice asupra Depresiunii Ogradena – Bahna, An. Univ. București, Ser. Șt. Nat., geol – geogr., nr. 1.

Popescu N. (1989) – ,,Evaluări cantitative ale eroziunii fluviatile în partea de sud a Munților Banatului”, Analele Univ. Buc., XXXVIII.

Posea Gr. Și colab. (1967), Specificul proceselor de versant și de albie în prezent, in timpul umplerii și după umplerea lacului de acumulare din Defileul Dunării, Studia Univ. Babeș – Bolyai, Ser. Geol. – geogr., fasc. 2, Cluj.

Posea Gr., Grigore M., Popescu N. (1963), Observații geomorfologice asupra Defileului Dunării, An. Univ. București, Șt. Nat., ser. Geol. – geogr., XII, 37.

Posea Gr., Ilie I., Grigore M., Popescu P. (1969), Ipoteze asupra genezei Defileului Dunării, Terra,XXI, 6, București.

Raicu Anda, România: Cazanele Dunării, Editura Ad Libri, București, 2003

Rădulescu I., Iancu Silvia, Lupu Silvia (1968), Caracteristici morfo-hidrografice ale fundului văii Dunării în sectorul Baziaș – Tr. Severin, Comunicări de geografie, vol. V., București.

Rădulescu I., Ilie I. (1968), Aspecte ale morfo-hidrodinamicii fundului văii Dunării în sectorul Baziaș – Tr. Severin, Natura, anul XX, 6, București.

Rădulescu I., Ilie I. (1969), Contribuții geografice privind amenajarea Defileului Dunării între Baziaș și Tr. Severin, Terra, 3, București.

Răileanu Gr. Năstăseanu V.S. (1961), Geologia regiunii cuprinse între Valea Mare și Dunăre, Stud. cerc. geol., 41.

Sanda V., Popescu A. (1980), Vegetația acvatică și palustră din zona lacului de acumulare Porțile de Fier, Contrib. Bot., Cluj-Napoca.

Sanda V., Șerbănescu G., Zăvoianu I. (1968), Aspecte ale florei și vegetației palustre din Clisura cazanelor, Stud și cerc. De biologie, ser. Bot., 20 (3).

Sârbu I., Zaharia Liliana, Oprișan Sanda, Diaconu D., (2000), Considerații privind chimismul și calitatea apelor freatice din perimetrul localității Eșelnița, Comunicări de Geografie, vol. IV, București.

Schmidt N., Povară I., Petcu A. (1968), Aspecte ale reliefului calcaros din Cazanele Mari, Comunicări geografice, SSNG, VI, București.

Sencu V. (1967), Cazanele Dunării. Observații geomorfologice, S.C. G.G.G., XXXIV, București.

Stoenescu Șt., Dumitrescu Elena (1964), Regimul precipitațiilor pe Valea Dunării între Baziaș și Tr. Severin, An. Univ. București, ser. Șt. nat., geogr., geol., an XIII, București.

Stoenescu Șt., Dumitrescu Elena (1968), Particularități ale regimului temperaturii aerului în zona Orșova – Tr. Severin, An. Univ. București, 1.

Trufaș V. (1966), Hidrogeologia regiunii Baziaș – Tr. Severin, Gospodărirea Apelor, Meteorologia, 12, București.

Trufaș V., Simion I., 1982, Modificarea unor caracteristici hidrologice ale Dunării, între Baziaș și Gura Văi, Analele Univ. Buc., Anul XXXI.

Trufaș V., Bagrinovschi (1984), Temperatura și înghețul apelor Dunării între Baziaș și Gura Văii, An. Univ. București, ser. Geogr., XXXIII, București.

Trufaș V., Oprișan Sanda, (1986), Câteva caracteristici fizico-chimice ale Dunării între Baziaș și Gura Văii, An. Univ. București, ser. Geogr., XXXV, București.

Ujvari I. (1965), Dunărea, caracteristici hidrologice, Natura, 2, București.

Uzum I., 1980: Considerații istorice cu privire la așezările din Clisura Dunării între secolele VI-XIV, Drobeta, IV: 125-139, Drobeta Turnu Severin.

Vâlsan G. (1916), Asupra trecerii Dunării la Porțile de Fier, Analele Acad. Rom., XXXVIII, București.

Velcea Valeria, 1970, Morfodinamica zonelor de confluenta in sectorul Bazias –Turnu Severin, “Lucrarile stiintifice ale cadrelor didactice, seria geografie, Universitatea Timisoara.

Verghelet A., Ungureanu I, Urecheatu Melania, 1979, Protectia mediului inconjurator prin impadurirea terenurilor degradate din zona Orsova-Portile de Fier, in “Revista padurilor”, Bucuresti.

Vespremeanu E., Posea Gr. (1988), Sedimentarea și sedimentele din lacul de acumulare Porțile de Fier I, Probleme de geomorfologia României, II, București.

VINTILĂ Gabriela (1999) – “Promovarea turismului “verde“ – premisă a afirmării Orșovei în bazinul Dunării de Jos“, Analele Orșovei, Anul I, nr.1, p.38 – 41, Orșova

* * * (1967), Dunărea între Baziaș și Ceatal Izmail. Monografie hidrologică, ISCH, București.

* * * (1969) Geografia văii Dunării Românești, Ed. Academiei, București.

* * * (1971), Râurile României, Monografie hidrologică, București.

* * * (1972), Atlasul complex Porțile de Fier, Ed. Academiei R.S.R., București

* * * (1976), Grupul de cercetări complexe „Porțile de Fier”, seria monografică „Geografie”, Ed. Acad., București.

*** (1975) – Grupul de cercetări complexe ,,Porțile de Fier”, seria monografică, ,,FAUNA”, Ed. Academiei, București.

*** (1976) – Harta de navigație a Dunării, de la km 1075 (confluența cu Nera) până la km 931 (Drobeta Tr. Severin), sc. 1: 10000, Comisia Dunării, Budapesta.

*** (1970 – 1978) – Anuarele hidrologice ale Dunării, Comisia Dunării, Budapesta

***Raicu Anda, România: Cazanele Dunării, Editura Ad Libri, București, 2003

***Revista Buletin de Mehedinți, Nr. 61, 10 noiembrie 2015

***Revista Buletin de Mehedinti, Nr. 62, 17-23 noiembrie, 2014

Webografie:

http://www.cazaneledunarii.com.ro/clisura-dunarii-cazane/orsova-ieri-azi-maine.html

http://www.cazaneledunarii.com.ro/obiective-turistice/catedrala-romano-catolica-orsova.html http://www.cazaneledunarii.com.ro/obiective-turistice/catedrala-romano-catolica-orsova.html

http://www.clisura-dunarii.com/pescuit.html

http://www.clisura-dunarii.com/decebal.html

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Timp+liber/Vacante/TURIST+ACASA+Biserica+icoane+controversate+Lenin+John+Lenon

http://www.gal-clisuradunarii.ro/turism

http://www.pnportiledefier.ro/ilovita.pdf

http://www.pnportiledefier.ro/breznita_ocol.pdf

http://www.pnportiledefier.ro/turism.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ilovi%C8%9Ba,_Mehedin%C8%9Bi

Expedia (2013): Future of Travel Report, http://viewfinder.expedia.com/features/future-of-travel-report

Explorica (2013): global education: Benefits of Student Travel, http://www.explorica.com/blog/benefitseducational-Travel

http://www.business24.ro/turism/destinatii-turistice-romania/o-comuna-saraca-din-clisura-dunarii-devine-paradis-turistic-1534837

http://ziuadevest.ro/actualitate/32909-proiect-de-25-milioane-euro-pentru-dezvoltarea-turismului-in-clisura-dunrii.html

http://www.stirilepescurt.ro/eselnita-destinatie-turistica-europeana/

http://www.cazaneledunarii.com.ro/clisura-dunarii-cazane/orsova-ieri-azi-maine.html

http://www.cazaneledunarii.com.ro/obiective-turistice/catedrala-romano-catolica-orsova.html http://www.cazaneledunarii.com.ro/obiective-turistice/catedrala-romano-catolica-orsova.html

http://www.clisura-dunarii.com/pescuit.html

http://www.clisura-dunarii.com/decebal.html

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Timp+liber/Vacante/TURIST+ACASA+Biserica+icoane+controversate+Lenin+John+Lenon

http://www.gal-clisuradunarii.ro/turism

http://www.pnportiledefier.ro/ilovita.pdf

http://www.pnportiledefier.ro/breznita_ocol.pdf

http://www.pnportiledefier.ro/turism.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ilovi%C8%9Ba,_Mehedin%C8%9Bi

ANEXE

Anexa 1

Ați vizitat Mehedinți?

Da (treceți la întrebarea 2)

Nu (treceți la întrebarea 4)

Dacă da, câte zile ați petrecut în această destinație?

În ce scop ați vizitat-o?

Turism cultural

Turism de odihnă și recreere

Turism activ

Turism rural

Turism de relaxare

Ecoturism

Turism balnear

Altă formă de turism. Care?

Cu ce asociați turismul cultural? (răspuns multiplu)

Monumente și ansambluri de arhitectură

Monumente și situri arheologice

Turismul rural

Turismul urban

e.Vizitarea parcurilor naturale și nationale

f.Altă noțiune. Care?

Pe care dintre următoarele activități ați dori să le practicați în vacanțele Dvs.? (răspuns multiplu)

Sejururi în satele de vacanță

Participarea la festivaluri

Vizita la monumente istorice, religioase

Vizita la muzee

Pe toate

Pe niciuna

Alta. Care?

În ce măsură considerați că vi se potrivește o vacanță într-o destinație turistică, recunoscută prin patrimoniul cultural material?

În ce măsură considerați că turismul cultural se poate practica cu succes, în paralel cu următoarele forme de turism?

Vă rugăm să alegeți trei combinații cele mai atractive pentru dvs. dintre următoarele. Ordonați cele trei variante în funcție de gradul de atractivitate. (Locul I – Locul III)

Turism cultural +turism rural+ ecoturism

Turism cultural+turism activ+turism de relaxare

Turism cultural+turism rural+turism de relaxare

Turism cultural+turism rural+turism balnear

Turism cultural+turism balnear+ecoturism

Turism cultural+turism de relaxare+turism balnear

Turism cultural+turism rural+turism activ

Turism cultural+turism activ+turism balnear

Turism cultural+ecoturism+turism de relaxare

Turism cultural+ecoturism+turism activ

Ați vizitat vreodată următoarele destinații turistice din județul Mehedinți? Bifați în dreptul fiecărei destinații varianta potrivită.

În ce măsură considerați că următoarele componente ale unui produs legat de turismul cultural se regăsesc în destinațiile turistice din jud Mehedinți? Acordați note de la 1 la 10 pentru fiecare dintre ele.

Care dintre următoarele forme de turism considerați că este reprezentativă pentru potențialul turistic al jud. Mehedinți? (răspuns unic)

Turism cultural

Turism în natură

Turism montan

Turism urban

Turism rural

Alta. Care?

Nu există o formă de turism reprezentativă

Ce tipuri de arii protejate/monumente istorice de valoare națională excepțională cunoașteți în jud. Mehedinți ? (răspuns multiplu)

Parcuri naționale

Cule

Monumente speolgice ale naturii

Munumente și ansambluri de arhitectură

Toate

Niciuna

Altele. Care?

Pe care dintre următoarele trasee turistice implicând destinații turistice din jud. Mehedinți le recunoașteți? (răspuns multiplu)

Ponoarele – Cheile Băluței

Șaua Arsasca – Vârful lui Stan

Traseul Trascovăț

Comuna Cireșu-Comuna Baltal

Parcul Porțile de Fier

Comuna Podeni-Balta Cerbului

Toate

Niciunul

Altul. Care?

Cum ați descrie arhitectura din spațiul rural al Județului Mehedințij? Dar din spațiul urban?

Care dintre următoarele tipuri de confort considerați că se încadrează cel mai bine turiștilor care vizitează jud. Mehedinți? (răspuns unic)

Hoteluri de 5 stele

Hoteluri de 4 stele

Hoteluri de 3 stele

Hoteluri de 2 stele

Pensiuni agroturistice

Cabane

Camping

Apartamente închiriate

Gazdă

Rulote

Altul. Care?

Nu știu

În ce măsură considerați că destinațiile turistice din jud. Mehedinți:

De care dintre următoarele produse ați auzit? (răspuns multiplu)

Cârnați trandafir oltenești

Colaci de sărbători

Dulceața de smochine

Cârnați proaspeți safteaua

Cașcaval Mehedinți

Telemea din lapte de vacă

Foi de plăcintă Jelena

Toate

Niciunul

Altul. Care?

Vă rugăm să ordonați prioritățile destinațiilor turistice din jud. Mehedinți pentru a-și îmbunătăți , acordând locuri I – VI.

Cât de mult considerați că se implică autoritățile din jud.Mehedinți în următoarele aspecte: (Acordați note de la 1 la 10 și 0 pentru răspunsul „Nu știu”)

Vă rugăm să vă exprimați acordul sau dezacordul în raport cu următoarele afirmații referitoare la destinațiile turistice din jud.Mehedinți:

Ce resurse culturale există, în opinia dvs., în jud. Mehedinți?

Muzee

Case memoriale

Biserici, schituri, mânăstiri

Resurse istorice: cetăți, castre romane, cule etc.

Toate

Niciuna

Alta. Care?

Ce festivaluri/evenimente/obiceiuri desfășurate în jud. Mehedinți cunoașteți?

Sărbătoarea Liliacului, Ponoare

Sărbătoarea câmpenească, Peștera Topolnița

” Festivalul „Eco Etno Folk”

„Cercovii

Festivalul de cultură religioasă „Ortodoxie și tradiție”

„Târgul de ecoturism și tradiții”

„Însurățitul”

Toate

Niciunul

Altul. Care?

Încercuiți din lista următoare personalitățile culturale ale jud. Mehedinți pe care le considerați reprezentative?

Dan Iordăchescu, Gheorghe Anghel, Nicolae Băltățeanu, Richard Franasovici, Alexandru Balaci, Dumitru Berciu, Ioan G.Bibicescu, Dumitru Ghiață, Dinu Săraru, Eugen Angelescu, Florea Vlădescu

În ce interval de vârstă vă încadrați?

18-24 de ani

25-39 de ani

40-50 de ani

Peste 50 de ani

Sexul Dvs.:

Femeiesc

Bărbătesc

Încercuiți zona din care proveniți. București, Muntenia, Moldova, Dobrogea, Transilvania, Banat-Crișana, Bucovina, Oltenia, Maramureș.

Încercuiți categoria de venit în care vă încadrați: sub 1000 de lei, între 1000-2000 lei, între 2000-3000 de lei, peste 3000 de lei.

Anexa 2

CHESTIONAR

În scopul studierii imaginii Clisurii Dunării, vă rugăm să aveți amabilitatea să completați următorul chestionar:

1. Ați auzit de Clisura Dunării (răspuns unic)?

DA

NU

Dacă ați răspuns afirmativ, treceți la următoarea întrebare.

Dacă ați răspuns negativ, vă rugăm să încheiați aici completarea chestionarului.

2. Ce alte locații asemănătoare Clisurii Dunării mai cunoașteți în județ?

Parcul Natural porțile de Fier

Sat lacustru Berzeasca

Altul. Care?………………………..

3. Cum ați aflat de Clisura Dunării?

Publicitatea TV

Publicitatea radio

Publicitatea în presă

De la prieteni

Din alte surse. Care?………………………….

4. În ce perioadă a anului obișnuiți să veniți la Clisura Dunării?

Pe tot parcursul anului

În perioada mai-septembrie

Niciodată (Dacă ați bifat acest răspuns, treceți la întrebarea 13)

5. Cât de frecvent obișnuiți să veniți la Clisura Dunării?

În fiecare weekend

De 2-3 ori pe lună

O dată pe lună

De câteva ori pe an

6. Care este principalul motiv pentru care frecventați Clisura Dunării?

Peisaj și natură

Sporturi pe apă (jetsky, banana, barca etc)

Peșteri

rezervații naturale

Altul. Care?………………..

7. Ce mijloace de transport folosiți pentru a ajunge la Clisura Dunării?

Mașina personală

Taxi

Mijloace de transport public

Cu bicicleta

Pe jos

8. Cum apreciați următoarele atribute care definesc Clisura Dunării?

9. Referindu-vă la experiența dumneavoastră până în prezent, care este părerea

dumneavoastră despre Clisura Dunării?

Foarte bună

Bună

Indiferentă

Satisfăcătoare

Nesatisfăcătoare

11. Ce alte servicii ați dori în oferta Clisurii Dunării?

Abonamente de vacanță

Reduceri pentru studenți/elevi/pensionari

Discounturi pentru grupuri de peste 10 persoane

Alte servicii. Care?……………..

12. Ați recomanda și altor persoane serviciile Clisurii Dunării?

DA

NU

13. Ocupația actuală:

Student/elev

Salariat

Liber profesionist

Pensionar

Șomer

14. În ce categorie de venit vă încadrați:

sub 1000 lei

1000-1500 lei

1500-2000 lei

peste 2000 lei

15. Vârsta (în ani împliniți):

< 18

Între 18 – 25

Între 26 – 35 ani

Între 36 – 45 ani

> 46 ani

16. Sexul:

Masculin

Feminin

Vă mulțumim pentru amabilitatea de a răspunde la întrebările solicitate!

ANEXA 3

Tabelul Unități de cazare în arealul Clisura Dunării

ANEXA 4 UNITĂȚILE DE CAZARE CLASIFICATE DIN AREALUL PARCULUI NATURAL PORȚILE DE FIER