Competitivitate Economica, Cercetare, Dezvoltare, Inovare

CAPITOLUL II. COMPETITIVITATE ECONOMICĂ, CERCETARE, DEZVOLTARE, INOVARE

2.1. Cadrul general și structura economiei

În anul 2012, Produsul Intern Brut (PIB) al județului Vâlcea a ajuns la 8.486,1 milioane lei, reprezentând 1,42% din PIB-ul național și 18,21% din PIB-ul Regiunii Sud-Vest Oltenia.

În perioada analizată (2007 – 2012) PIB-ul județului Vâlcea a avut un trend ascendent, fiind în creștere cu 2,33% în anul 2012 comparativ cu 2011).

Tabelul nr.2.1 – PIB județul Vâlcea, comparativ cu cel regional și național (2007-2012)

Fig. 2.1 – PIB/capita la nivelul județului Vâlcea, regional și național

Sursa: Anuarul statistic al județului Vâlcea, 2014, Direcția Județeană de Statistică Vâlcea;

www.cnp.ro, Prognoza în profil teritorial 2014-2017

PIB/capita al județului Vâlcea este mai mic cu cca. 4,4% față de PIB/capita al Regiunii Sud-Vest Oltenia și cu cca. 35% față de cel al României (2012). Previziunile pentru anii următori, deși indică o creștere în fiecare an, arată o tendință de scădere față de situația din Regiunea Sud-Vest Oltenia și cea de la nivel național. Aceasta denotă o scădere a veniturilor și cheltuielilor comparativ cu Regiunea Sud-Vest Oltenia și la nivel național.

Numărului mediu de salariați în perioada 2007-2013 este în scădere. Dacă în anul 2009 acesta era de 79.306 persoane (față de 84.940 persoane în 2008, la începutul crizei economice), în 2013 s-a ajuns la un minim de 72.473 persoane. Această situație arată o evoluție mai bună decât cea de la nivel regional și național, în sensul că în județul Vâlcea s-au pierdut mai puține locuri de muncă în comparație cu restul regiunii sau cu media națională. Estimările pentru anii viitori arată o tendință pozitivă de până la 74.600 salariați în anul 2017, insuficientă însă pentru a atinge valorile din anul 2007 (83.854 persoane) și a rezolva problema ocupării forței de muncă.

Fig.2.2- Evoluția numărului mediu de salariați 2007-2017 (mii persoane)

Sursa: INS, Baza de date Tempo-online, Anii 2007-2013

Estimări ale Comisiei Naționale de Prognoză pe baza datelor statistice pentru anii 2014-2017

Această tendință este, pe de o parte, o manifestare a efectelor pe termen lung, pe care criza economică globală le-a produs în economia locală, iar pe de altă parte, reprezintă consecința procesului de dezindustrializare și restructurare a activității economice, în condițiile reducerii activității unor agenți economici mari angajatori, dar și a plecărilor masive la muncă, în special în Uniunea Europeană.

Județul Vâlcea are o pondere în țară de 1,6% în ceea ce privește numărul mediu de salariați, ocupând locul 23.

Rata șomajului a avut o evoluție similară celei înregistrate la nivel național în perioada 2008 – 2011. Începând cu anul 2012, rata șomajului la nivelul județului Vâlcea depășește media înregistrată la nivel național, dar este sub media înregistrată la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia. În anul 2013, rata șomajului era de 6,8% clasând județul Vâlcea pe locul 24 pe țară.

Prognozele pentru anii următori (2015-2017) indică o scădere a ratei șomajului în județul Vâlcea, ajungând în anul 2017 la 5,2%, dar mult peste valoarea înregistrată în anul 2007 (3,4%).

Fig.2.3- Evoluția ratei șomajului la nivel de județ, regiune și țară (%)

Sursa: INS, Baza de date Tempo-online, Anii 2007-2013

Estimări ale Comisiei Naționale de Prognoză pe baza datelor statistice pentru anii 2014-2017

Afacerile sunt dominate de servicii, cu o pondere de 77% din totalul firmelor înregistrate în județul Vâlcea, față de 19% în sectorul de industrie și construcții. Această situație nu este cu mult diferită de contextul național, unde ponderea pentru aceleași sectoare este 76%, respectiv 20%, restul fiind reprezentat de întreprinderi active în sectorul primar (agricultură, silvicultură, pescuit). Situația este similară și la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, unde din total firme, 77% reprezintă sectorul servicii, iar 19% sectorul industrie și construcții.

Conform Institutului Național de Statistică (2013), în județul Vâlcea sunt înregistrate și active 6.746 firme, dintre care 21 întreprinderi au mai mult de 250 salariați. În ceea ce privește cifra de afaceri generată de întreprinderile din județ, 52% provine din sectorul serviciilor, 48% din industrie și construcții. Comparativ cu anii 2011 și 2012, cifra de afaceri înregistrată la nivelul anului 2013 este în scădere cu 8,5%.

În perioada 2009-2013 numărul de firme a scăzut cu 13,73%, ceea ce, în cifre absolute, reprezintă 1.074 firme închise în județ. Pe de altă parte, intrarea în insolvență a unei companii mari (S.C. OLTCHIM S.A.) a însemnat pierderea a 724 locuri de muncă.

Evoluția cifrei de afaceri în județul Vâlcea arată că sectorul industriei, construcțiilor și cel al serviciilor au fost afectate de criza economică, acestea reintrând pe un trend crescător începând cu anul 2010. Sectoarele industrie și construcții au fost cele mai afectate de recesiune, serviciile având, la nivelul anului 2012, o revenire mai rapidă decât celelalte sectoare. Sectorul primar, agricultura, se află pe o pantă ușor ascendentă.

Fig. 2.4 – Evoluția cifrei de afaceri în județul Vâlcea, pe sectoare ale economiei naționale (milioane lei prețuri curente)

Sursa: Anuarul statistic al județului Vâlcea, 2014, Direcția Județeană de Statistică Vâlcea

INS, Baza de date Tempo-online

După cifra de afaceri, în anul 2013, cele mai dezvoltate sectoare au fost comerțul, industria prelucrătoare, construcțiile, transportul și depozitarea.

Tabelul nr.2.2 – Topul celor mai dezvoltare ramuri ale economiei din județul Vâlcea

Sursa: INS, prelucrare Tempo-online

Industriile creative sunt slab dezvoltate în județul Vâlcea, existând un număr mare de firme în domeniu, dar cu număr redus de salariați și cifra de afaceri mică. Cifra de afaceri din industriile creative reprezintă 1,08% din totalul cifrei de afaceri la nivelul județului.

În ceea ce privește activitatea economică în domeniul agricol, în județul Vâlcea, producția vegetală are o importanță scăzută în raport cu producția regională și națională. Astfel, producția de porumb din județul Vâlcea reprezintă 2% din cea națională, în timp ce alte culturi contribuie la nivelul național astfel: cereale boabe 1,3%, leguminoase 0,2%, cartofi 1,6%, legume 1,6%. O pondere crescută în raport cu producția națională o reprezintă producția de fructe cu 6,5% din cea națională și producția de struguri cu 3% din producția națională. Evoluția producției vegetale în județul Vâlcea a înregistrat fluctuații semnificative în perioada 2007 – 2014.

2.2. Investițiile străine și comerțul exterior

Investițiile străine

Cercetarea statistică a investițiilor stăine directe (ISD) este realizată, începând cu anul 2008, de Banca Națională a României. Fluxul net de ISD în anul 2013 a înregistrat un nivel de 2.712 milioane euro la nivel de țară, iar soldul final al ISD la 31 decembrie 2013 a înregistrat nivelul de 59.958 milioane euro. Pentru județul Vâlcea sectorul industrial a atras 57.488,80 mii euro, iar sectorul agricultură numai 7.938,80 mii euro.

În ceea ce privește evoluția investițiilor străine în perioada analizată se observă o scădere a investițiilor străine în județul Vâlcea, iar în perioada 2010-2011 putem vorbi de o stagnare a acestora.

Tabelul nr.2.3 – Repartizarea pe regiuni de dezvoltare a soldului ISD la 31 decembrie 2013

Sursa: Banca Națională a României, Publicația anuală “Investițiile străine directe în România în anul 2013”

Din punct de vedere al țării de origine, cele mai multe fonduri au fost atrase din Polonia și Germania, acestea fiind investite preponderent în industrie. Pe lângă acestea, se observă contribuția importantă adusă și de investitori din Cipru, Italia, Luxemburg și Franța.

În perioada 1991-2013 la nivelul județului Vâlcea au fost înregistrate 828 societăți cu participare străină la capitalul social cu o valoare subscrisă de 57.424,20 mii Euro. În decembrie 2014 la nivelul județului Vâlcea au fost înmatriculate un număr de 3 societăți cu participare străină la capitalul social.

Tabelul nr.2.4 – Inmatriculări de societăți comerciale cu participare străină la capitalul social subscris (2014)

Sursa:Oficiul Național al Registrului Comerțului

Comerțul exterior

În perioada 2011 – 2014 în județul Vâlcea exporturile (FOB) au avut o valoare de 99.357 mii Euro, înregistrând un trend ascendent cu 47,93% în anul 2014 comparativ cu anul 2012.

Tabelul nr.2.5 – Exporturi și importuri de bunuri în județul Vâlcea (2011-2014)

Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line

Exporturile (FOB) pe categorii de bunuri, înregistrate pentru județul Vâlcea la nivelul lunii octombrie 2014, au vizat: materiale plastice, cauciuc și articole din acestea (27,45% din total exporturi), metale comune și articole din acestea (18,27%), produse chimice (17,14%), produse din fontă, fier și oțel (17,06%), textile și articole din textile (8,72%), mijloace și materiale de transport (8,27%), încălțăminte, pălării, umbrele și articole similare (6,64%), produse din lemn, exclusiv mobilier (3,10%).

În ceea ce privește importurile de bunuri (CIF), la nivelul anului 2014 au fost înregistrate următoarele categorii: metale comune și articole din acestea (21,21%), mașini, aparate și echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul și imaginile (12,27%), textile și articole din textile (11,98%), produse chimice (14,09%), animale vii și produse animale (11,59%). Balanța comercială, în perioada 01.01.-31.12.2014, prezintă un excedent comercial de 69.093 mii euro, cu 31.3% mai mult față de aceeasă perioadă a anului precedent. Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi, în perioada 01.01-31.10.2014, a fost de 147,6% cu 7,6 puncte procentuale mai mare decât în perioada similară a anului 2013.

Fig.2.5 – Evoluția experturilor și importurilor de bunuri (2011-2014)

Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date tempo on-line

2.3. Industrie și Construcții

Profilul industrial al județului Vâlcea este în principal bazat pe: industria chimică, industria alimentară, extractivă (cărbunelui, petrolului și sării), prelucrarea lemnului, industria textilă.

2.3.1. Industria

În luna decembrie 2014, cifra totală de afaceri a ramurilor industriale a crescut cu 9% comparativ cu luna decembrie 2013. Comparativ cu luna octombrie 2014, indicele valoric al cifrei de afaceri totale a scăzut cu 11,1%.

Unitățile locale active în sectorul industriei înregistrau, în perioada 2008-2012, o scădere cu 23,49%, realizând în anul 2013 o cifră de afaceri de 3.798 milioane lei și investiții brute de 609 milioane lei. În anul 2013, în sectorul industrial activau 21.328 persoane.

Întreprinderi

Numărul întreprinderilor active din județul Vâlcea (2013) reprezintă 1,87% din total unităților la nivel național, iar la nivel regional 22,72%.

Tabelul nr.2.6 – Principalii indicatori privind întreprinderile active în sectorul industriei (2013)

Sursa: INS, Baza de date Tempo on-line

Numărul unităților active din industria prelucrătoare reprezintă 1,4% din unitățile la nivel național și 19,59% la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia. Sectorul Producție și furnizarea energiei/apei reprezintă 10% la nivel regional, iar distribuția apei 9,7%.

Tabelul nr.2.7 – Numărul de întreprinderi active din sectorul industrie (2008-2013)

-număr –

Sursa: INS, Baza de date Tempo on-line

Unitățile active locale sunt preponderent formate din unități ale industriei prelucrătoare (89,35%), urmate de industria extractivă (3,2%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze și apă (7,40%).

Numărul de persoane ocupate în unitățile active locale din industrie

Evoluția persoanelor ocupate în unitățile locale, în perioada 2008-2013, a înregistrat o creștere de 26.77% în activitatea de distribuție a apei și o creștere de 10,20% în industria extractivă, dar a scăzut în industria prelucrătoare cu 25% și cu 22% în producția și furnizarea de energie electrică, termică, gaze și apă.

Fig.2.6 – Personal angajat în unități economice active

Sursa: INS, Baza de date Tempo on-line

Industria chimică este reprezentată în principal de: Oltchim S.A., Uzinele Sodice Govora-Ciech Chemical Group S.A. și S.C. Resin S.R.L. Cele 3 companii însumau în anul 2013 o cifră de afaceri de 810.595.611 lei, 21,34% din cifra de afaceri din industrie la nivel de județ (3.798 milioane lei) și aveau 16,57% din numărul de salariați ai județului.

Din anul 2013 SC Oltchim SA este în insolvență, în data 22.04.2015 aprobându-se planul de reorganizare. În perioada 2009-2013 a avut o scădere considerabilă atât a cifrei de afaceri nete, cât și a numărului de angajați. Numărul de anagajați înregistrați la decembrie 2013 a fost de 2.744 persoane, în scădere cu 20,87% față de anul 2009, și cu 17,29% față de anul 2012. Pierderea înregistrată în anul 2013 este de cca 4,5 ori mai mult decât valoarea din 2009.

Uzinele Sodice Govora-Ciech Chemical Group S.A, cel mai mare producător de substanțe sodice din România, a fost înființată în anul 1959, iar din decembrie 2006 este controlată de grupul polonez Ciech Chemical Group. Acțiunile deținute de JZS JANIKOSODA S.A. au o pondere de 93,7611% din capitalul social al companiei.

S.C. RESIN S.R.L. produce și comercializează adezivi și diluanți utilizați pentru: încălțăminte, marochinărie și confecții din piele, industria mobilei și tapițeriei, industria automobilelor, construcții, instalații, amenajări interioare, industria lacurilor și vopselelor etc.

Industria alimentară este reprezentată în principal prin fabrica de conserve de legume-fructe și a sucurilor naturale de la Râureni, unul dintre cele mai cunoscute branduri românești. Ȋn anul 2008, fabrica Râureni a fost preluată de compania Annabella care a investit 5 mil. de euro ȋn modernizare, retehnologizare și distribuție. Exporturile fabricii Râureni au o cotă de 10% din întreaga producție și se îndreaptă către țări precum Germania, Austria, Italia, Spania, Anglia, Canada.

În ramura industriei alimentare, pe lângă marile unități de prelucrare a legumelor și fructelor existente, funcționează unități de panificație – S.C. Velpitar, S.C. Boromir Ind S.R.L., Șapte Spice S.R.L. și de prelucrare a cărnii – S.C. Diana S.R.L. În anul 2013, cele patru societăți însumau o cifră de afaceri de 3.048.924.968 lei (32% din cifra de afaceri la nivel de județ) și un număr de 4.161 angajați.

Industria de morărit și panificație este reprezentată de unități noi, cu capital privat. Dintre aceste menționăm:

Grupul Vel Pitar este liderul pieței românești a produselor de panificație și morărit, deținând 13 centre de producție în 11 județe din țară și în București și o rețea însemnată de magazine în marile orașe din România.

S.C. Boromir Ind controleză 10% din activitatea de morărit de pe piața de profil din România, cu o capacitate de măcinare de 1500 t/zi. Societatea dispune de o rețea de magazine specializate "Boromir Pan Café", proiect lansat în aprilie 2008, bazat pe re-branduirea tradiționalelor brutării Boromir existente în orașul Râmnicu Vâlcea încă din anul 1996.

Industria constructoare de mașini este reprezentată de unități economice care produc echipamente pentru industria petrochimică, producătoare de autovehicule și elemente hidraulice, atât pentru piața internă, cât și pentru cea externă. Printre companiile care operează pe piața construcțiilor de mașini amintim: S.C. Vilmar S.A, S.C. Hervil S.A .

S.C. Vilmar S.A este o societate privată cu 100% capital străin localizată în zona industrială sudică a orașului Râmnicu Vâlcea. Compania produce o gamă diversificată de utilaje tehnologice și părți componente destinate industriei: chimice, petrochimice, energetice, metalurgice, construcțiilor mecanice, petrolului și a gazelor naturale.

S.C. Hervil și-a lansat producția în anul 1981, remarcându-se ca o întreprindere ale cărei produse erau destinate în special piețelor externe (se exportă 60% din produse) din țări precum: Italia, Germania, SUA, Israel, Anglia, Canada și Iran.

Pe lângă acestea, menționăm și societățile Magnetto Wheels România S.A. producătoare de jante auto și S.C. Ganne ATCP S.A. Drăgășani, care are ca domeniu de activitate fabricarea de articole tehnice din cauciuc.

Industria de prelucrare a lemnului s-a dezvoltat în mod deosebit, având în vedere materia primă existentă pe raza județului. Dintre societățile cu obiect de activitate exploatarea și prelucrarea lemnului amintim: S.C. Cozia Forest S.A, Forestcov S.R.L, Hardwood S.R.L, Corom Export S.R.L. La acestea se adaugă un număr însemnat de agenți economici care exploatează și comercializează material lemnos, ca materie primă pentru unitățile de prelucrare.

Industria ușoară este reprezentată de fabrici producătoare de încălțăminte și îmbrăcăminte din piele și înlocuitori, textile și materiale nețesute:

– producători de încălțăminte: S.C. Framas Group S.R.L, S.C. Albaresor S.A, S.C. Megainvest S.Rl.;

– producatori de textile, articole confecționate din textile: S.C. Minet S.A. Râmnicu Vâlcea (producător cu gamă largă de produse: vate voluminoase, geotextile, articole insonorizante), S.C. Romlelie S.R.L, Maxconf S.R.L.

Industria extractivă pentru exploatarea cărbunelui, petrolului și sării. În industria extractivă funcționează unități economice care utilizează resurse minerale locale (sare, cărbune, petrol): SNS Salrom – Exploatarea Minieră Rm.Vâlcea – sare gemă și în soluție, Secția Extracție și Preparare Bistrița – calcar.

Industria energetică are reprezentare majoră în județ, prin Sucursala Hidrocentrale Râmnicu Vâlcea. Din anul 2013, Sucursala Hidrocentrale Râmnicu Valcea administrează hidrocentralele amplasate pe râul Lotru, sectorul mijlociu al râului Olt (Cornetu–Dragășani) și pe sectorul Olt Inferior (Strejești-Izbiceni).

Sucursala are astăzi în administrare 23 hidrocentrale (57 hidroagregate), 3 stații de pompaj hidroenergetic (7 grupuri de pompaj) și 3 microhidrocentrale (6 hidroagregate). Puterea totală instalată este de 1525,9 MW, din care 643 MW în amenajarea Lotru, 500,1 MW în amenajarea Olt Mijlociu, 379 MW în amenajarea Olt Inferior și 3,8 MW în microhidrocentrale. Producția anuală de energie electrică de proiect este de 3.733,49 GWh.

Fig.2.7 – Producția de energie a Sucursalei Hidrocentrale Rm. Vâlcea

*Productia pe anii 2009-2013 este cumulată cu cea a Uzinei Hidroelectrice Slatina

Sursa: http://www.hidroelectrica.ro/Details.aspx?page=41

În domeniul producției de energie funcționează și SC CET Govora SA, producător de energie electrică și termică, fiind pricipalul furnizor de agent termic pentu platforma industrială și pentru Municipiul Râminicu Vâlcea.

Parcuri industriale, clustere, incubatoare de afaceri

Parcurile industriale aflate în stadiu de formare sunt Parcul Industrial Bălcești și Parcul Industrial Drăgășani.

Parcul Industrial Bălcești (10,05 ha teren green field) și Parcul Industrial Drăgășani (16,34 ha teren green field) sunt gestionate și administrate de firma S.C. PARC IND Vâlcea S.A., societate comercială pe acțiuni înființată în 2013 de Consiliul Județean Vâlcea (50%), Consiliul Local Bălcești (25%) și Consiliul Local Drăgășani (25%). Scopul parcurilor industriale din Bălcești și Drăgășani este atragerea de investiții private care să genereze locuri de muncă stabile. Domeniile de interes urmărite în aceste parcuri industriale sunt: producția agro-industrială, prelucrarea legumelor și fructelor, industria textilă și de confecții, prelucrarea pielii și încălțăminte, mobilier, servicii conexe. S-a estimat că cele două parcuri industriale vor intra în funcțiune în anul 2015.

Clusterele reprezintă un instrument de îmbunătățire a competitivității naționale, regionale și implicit județene, care influențează productivitatea, inovarea, antreprenoriatul, firmele și industria, performanța economiei. Deși Uniunea Europeană a recunoscut importanța clusterizării încă din anii ’90, promovând politici și programe în acest sens, totuși nu a reușit să contribuie decisiv la creșterea competitivității în cadrul UE-27. La nivelul regiunii de dezvoltare Sud-Vest Oltenia au fost înființate clustere ai căror actori participanți sunt întreprinderi, universități, institute de cercetare, clienți, concurenți și furnizori din regiune și nu numai, inclusiv din județul Vâlcea.

Prezentăm mai jos o scurtă descriere a clusterelor existente la nivelul regiunii:

AGROPRO Oltenia Cluster, ale cărui obiective sunt:

Creșterea competitivității în sectorul agricol în regiunea Sud-Vest Oltenia, prin participarea comună pe piețele de desfacere;

Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în agricultură prin interconectarea de oameni, abilități, competențe și cunoștințe;

Asigurarea armonizării și reprezentării intereselor societăților cu profil agricol constituite în regiunea Sud-Vest Oltenia și ale învățământului superior de profil din regiune;

Dezvoltarea și promovarea serviciilor și produselor membrilor clusterului;

Participarea și/sau inițierea de proiecte de inovare, dezvoltare și planuri de afaceri în domeniul agricol;

Participare comună la: conferințe, târguri și expoziții, evenimente economice;

Participarea comună la proiecte naționale și internaționale și dezvoltarea de relații economice naționale și internaționale care se circumscriu domeniului de interes al membrilor clusterului;

Asigurarea participării la programe active de perfecționare profesională a membrilor clusterului, a managerilor și angajaților acestora și facilitarea de schimburi de experiență între fermieri atât în plan național, cât și internațional în vederea adoptării modelelor de bune practici.

Asocialția CONSTRUCT CLUSTER OLTENIA, își desfășoară activitatea în domeniul industriei construcțiilor și în sectoarele adiacente: proiectare, inovare-cercetare, formare și perfecționare profesională, producția și logistica materialelor de construcții. Obiectivele strategice ale clusterului sunt:

Dezvoltarea colaborării și creșterea relațiilor comerciale între membrii în vederea dezvoltării economice și sociale a regiunii;

Facilitarea intrării agenților economici pe noi piețe prin acțiuni de internaționalizare și participarea la evenimente de afaceri, în principal în țările membre UE;

Atragerea investițiilor străine în regiune, prin realizarea de misiuni economice în vederea identificării de parteneri economici și atragerea de misiuni economice în vederea stabilirii de parteneriate de afaceri și realizării de investiții cu capital străin;

Respectarea principiului egalității de șanse și a dezvoltării durabile;

Dezvoltarea mediului de afaceri și a afacerilor în regiunea Sud-Vest Oltenia prin crearea de centre de afaceri, parcuri industriale și logistice, centre inter-modale pentru persoane și mărfuri în zonele de confluență a rețelelor de transport; realizarea unei platforme de cercetare-dezvoltare-inovare și facilitarea transferului tehnologic și inovării către sectorul privat;

Atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea activităților de producție, dar și a serviciilor;

Calificarea, perfecționarea și specializarea forței de muncă în sectorul construcțiilor și în domeniile adiacente, în special în producția materialelor de construcții.

Printre membri se numără instituții și organizații din județul Vâlcea: Primăria Orașului Călimănești, Primăria Orașului Horezu, Asociația Meșterilor Populari “Cocoșul de Hurez”, Asociația Depresiunea Horezu, Asociația pentru Promovarea Patrimoniului Autentic Horezu, SC Calimanesti-Caciulata SA, Ceramica SCM Horezu, SC Baciul Vaideean Societate Cooperativă, SC Horezu Prim SRL, Manufactura Hurezeană etc.

Clusterul Cercetare – Dezvoltare – Inovare Automotive Sud-Vest Oltenia are ca obiectiv creșterea competitivității sectorului automotive cu un spectru larg de activități atât în domeniul formării profesionale, al competențelor înalt calificate necesare Ford și furnizorilor săi, cât și prin realizarea de noi investiții, transfer tehnologic și intensificarea colaborării între Universitatea din Craiova și firmele active în domeniul automotivelor pentru dezvoltarea de proiecte comune de cercetare aplicată în special în domeniul electromobilității, în scopul utilizării experienței de CDI regionale din sector.

Polul de Competitivitate Turism Oltenia – Inovare și Tradiții în Turism – TurOlt InoTT, are ca obiectiv creșterea competitivității sectorului turistic din regiunea Sud-Vest Oltenia, prin construirea unui brand regional unitar și inovarea produsului turistic, astfel încât până în anul 2020 Oltenia să-și îmbunătățească poziția ca destinație turistică românească pe plan național și internațional, iar fluxul turistic anual să crească cu 15% (circa 50.000 turiști pe an).

2.3.2. Construcțiile

Sectorul construcțiilor a înregistrat în anul 2013 un regres comparativ cu perioada 2007 – 2012.

Numărul de unități locale active din sector a fost, în anul 2013, de 600 unități care au avut o cifră de afaceri de 712 milioane lei, investiții brute de 33 milioane lei și un număr de personal ocupat de 6615 persoane (în scădere cu 38,49% față de 2008).

Tabelul nr.2.8 – Principalii indicatori în domeniul construcțiilor (2013)

Sursa: INS, Baza de date Tempo on-line

Forța de muncă angajată în domeniul construcțiilor s-a redus treptat dar semnificativ, înregistrând o scădere de 13,14% în anul 2013, în raport cu anul 2008.

Fig.2.7 – Evoluția construcțiilor terminate la nivelul regiunii de dezvoltare Sud-Vest Oltenia

Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line

În ceea ce privește sursa de finanțare a locuințelor terminate, la sfârșitul anului 2013, 13,68% erau locuințe finanțate din fonduri publice, în timp ce 86,32% erau locuințe finanțate din fonduri private. Comparativ cu anul 2012, în timp ce numărul de locuințe terminate din fonduri publice în anul 2013 a crescut cu 56%, a scăzut numărul de locuințe terminate din fonduri private cu 35,34%.

Fig.2.8 – Evoluția locuințelor finalizate pe surse de finanțare la nivelul județului Vâlcea

(2007-2013)

Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line

În anul 2013, au fost eliberate 719 autorizații de construire, din care 494 au fost pentru clădiri rezidențiale, 2 clădiri rezidențiale pentru colectivități, 14 clădiri administrative, 9 hoteluri și clădiri similar, 20 clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul și 170 alte clădiri.

Primele 6 întreprinderi cu activități în domeniul construcțiilor, raportat la cifra de afaceri înregistrată în 2013 și numărul de angajați, sunt: Protectchim SRL (286 angajați, cifră de afaceri: 35.191.094 lei), Regia Autonomă Județeană de Drumuri și Poduri Vâlcea S.A (249 angajați, cifră de afaceri 15.766.675 lei), Cominco Oltenia S.A. (225 angajați, cifra de afaceri 33.197.686 lei), Prelchim S.R.L. (139 angajați, cifra de afaceri 36.408.313 lei), Forconcid S.A. (104 angajați, 7.138.853 lei), Vicexpert S.R.L. (100 angajați, cifra de afaceri 15.072.374 lei). Cifra de afaceri a celor 6 societăți reprezintă 20% din cifra totală/județ din sectorul construcțiilor.

2.4. Servicii

La nivelul județului Vâlcea serviciile reprezintă un sector bine dezvoltat, în anul 2013 ponderea majoritară fiind deținută de sectorul comercial (13.567 salariați), urmată de transport (3.399 salariați) și hoteluri și restaurante (3.361 salariați); mai puțin dezvoltate sunt serviciile suport (2.759 salariați), intermedierilor financiare și asigurărilor (1.021 salariați), informaticii și comunicațiilor (1.000 salariați), tranzacțiilor imobiliare (964 salariați).

Numărul de întreprinderi active în sectorul servicii pentru perioada 2008 – 2012 a fost în creștere cu 2,13% în anul 2012 comparativ cu anul 2011. Ponderea cea mai ridicată în sectorul serviciilor o reprezintă, la nivelul anului 2012, comerțul cu 48%, transportul cu 17%, hoteluri și restaurante cu 9%, activitățile profesionale, științifice și tehnice cu 8%, alte activități și servicii 18%.

Fig.2.9 – Ponderea întreprinderilor active din sectorul servicii (2008-2012)

Sursa: Anuarul Statistic al județului Vâlcea, 2013

În ceea ce privește evoluția numărului de persoane ocupate în sectorul servicii în perioada analizată (2008-2013), în anul 2013 s-a înregistrat o scădere cu 14,12%, comparativ cu anul 2008.

La sfârșitul anului 2013, în județul Vâlcea erau înregistrate 383 firme cu domeniul de activitate corespunzător industriilor creative, având 1.025 de angajați. Cele mai multe firme sunt în domeniul Activitati de realizare a soft-ului la comandă (16%), Activități de editare cărți/reviste (14%), Activități ale agențiilor de publicitate (14%), Activități de arhitectură (9,6%).

2.5. Activități de Cercetare, Dezvoltare, Inovare (CDI)

Știința și tehnologia devin relevante pentru societate atunci când efectele lor se resimt în viața cotidiană a cetățeanului. În acest scop, cercetarea și inovarea răspund nevoilor concrete ale mediului economic și ale sectorului public, în special celor de creștere a calității serviciilor oferite (precum sănătatea sau securitatea cetățenilor), și oferă perspective de angajare atrăgătoare în sectorul privat unui număr cât mai mare de persoane.

Integrarea în Uniunea Europeană a creat o presiune asupra orientării competitivității către inovare, creșterea economică prognozată putând susține deplasarea interesului sectorului privat către acest domeniu.

În județul Vâlcea există trei unități importante de profil:

Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice (ICSI), ce are ca obiect de activitate cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovarea, cu valorificarea rezultatelor prin transfer tehnologic și servicii de specialitate;

Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură care are ca obiectiv relansarea și modernizarea pomiculturii din regiunea Oltenia și alinierea acestui domeniu, în plan științific și economic, la cerințele comunitare, asigurând totodată competitivitatea produselor pomicole pe piețele internaționale. Stațiunea asigură baza științifică, biologică și tehnică pentru cercetarea în domeniul pomicol, susținând pregătirea și formarea profesională a studenților, masteranzilor și doctoranzilor din acest domeniu.

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Viti-vinicolă Drăgășani a fost înființată în anul 1936 sub denumirea de Stațiunea Oenologică Drăgășani, ca unitate a Ministerului Agriculturii și Domeniilor. Situată în mirificul peisaj al podgoriilor Drăgășani și Sâmburești, creat de terasele bătrânului Alutus (parte integrata a Piemontului Getic). Pepiniera și Stațiunea Viticolă Drăgășani au fost create în scopul reconstrucției postfiloxerice a viticulturii și dezvoltării ei științifice din România, în general și din zona coliniară a Olteniei, în special. Ca rezultate științifice menționăm omologarea a 9 soiuri, din care: 3 soiuri pentru struguri de masă și stafide: Victoria, Azur și Calina; 5 soiuri pentru struguri de vin: Crâmposie selecționată, Vilarom, Novac, Negru de Drăgășani, Alutus; un soi de portaltoi: Drăgășani M70; 3 clone pentru struguri de vin: Sauvignon 62, Tamâioasă românească 104, Cabernet Sauvignon 7 și o clonă de portaltoi, Drăgășani 57.

În ceea ce privește numărul de salariați din activitatea de cercetare-dezvoltare în anul 2013, conform datelor Institutului Național de Statistică, sunt înregistrați 208 angajați.

Fig.2.10 – Evoluția numărului de salariați din activitatea de cercetare (2007-2013)

Sursa: Anuarul Statistic al județului Vâlcea pentru anul 2013

Cererile de brevet de invenție depuse de solicitanți din județul Vâlcea au fost la nivelul anului 2012 de 8, în scădere față de anii anteriori cu 52,94% (față de 2011).

Tabelul nr.2.9 – Cererile de brevet de invenție

Sursa: Anuarul Statistic al județului Vâlcea pentru anul 2013

Cheltuielile totale din activitatea de cercetare –dezvoltare au înregistrat, în perioada 2007-2013, o creștere de 38,27%.

Tabelul nr. 2.10 – Cheltuieli cu cercetare-dezvoltare

Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo on-line

Cifra de afaceri din sectorul cercetare-dezvoltare reprezintă 0,47% din cifra de afaceri a județului Vâlcea (2013), fiind formată din cifra de afaceri a ICSI, în scădere față de anul anterior cu cca 39,40%.

2.6. Activități de sprijin pentru afaceri

La nivelul județului Vâlcea structurile de sprijinire a afacerilor sunt:

Centrul de afaceri Flandra-Vâlcea a fost creat cu scopul de a sprijini firmele start-up, punând la dispoziția acestora un sediu modern, servicii de secretariat și consultanță diversă (oportunități de finanțare, managementul afacerii, tehnici de comunicare, marketing și accesare piețe), precum și logistica necesară pentru a înlesni legăturile cu alți agenți economici. Centrul este rezultatul parteneriatului dintre Consiliul Local Râmnicu Vâlcea, Consiliul Județean Vâlcea, Camera de Comerț și Industrie Vâlcea, Ministerul Comunității Flamande și Agenția pentru dezvoltare regională din Antwerpen.

Centrul de Convenții și Expoziții Nord Oltenia este construit pe o suprafață de 55.000 de metri pătrați, fiind al doilea complex expozițional ca mărime din România. Centrul oferă servicii integrate în organizarea de evenimente (târguri și expoziții naționale și internaționale specializate, târguri cu vânzare pentru publicul larg, burse de contractări și contacte de afaceri, conferințe, seminarii și workshop-uri, evenimente corporate, lansări, evenimente culturale și sportive, concerte, show-uri TV, evenimente private, închiriere spații comerciale).