Competitiitate Копия [613945]

35 ROLUL CONCUREN /g287EI ÎN CRE /g249TEREA COMPETITIVIT /g258/g287 II
PROF.UNIV.DR. MIHAI BERINDE
Universitatea din Oradea, Facultatea de /g249tiin /g288e Economice
Pre /g250edintele Consiliului Concuren /g288ei
mihai.berinde@consiliulconcuren /g288ei.ro

Lucrarea de fa /g288/g259 prezint /g259 o serie de coordonate ale leg /g259turii indisolubile existente între
concuren /g288/g259 /g250i competitivitate, în contextul globaliz /g259rii /g250i liberaliz /g259rii pie /g288elor. Întrucât
concuren /g288a apare ca un factor determinant al competitivit /g259/g288ii, prezenta lucrare re /g288ine /g250i o
serie de exemple concrete privind modul în care aut oritatea na /g288ional /g259 de concuren /g288/g259
ac /g288ioneaz /g259 pentru a men /g288ine /g250i consolida un mediu concuren /g288ial care s /g259 încurajeze
performan /g288a, sanc /g288ionând ineficien /g288a /g250i incorectitudinea. De asemenea, în acest material se
reg /g259sesc informa /g288ii utile privind coordonatele actuale de dezvoltare ale economiei
na /g288ionale. Aceste informa /g288ii, preluate din Planul Na /g288ional de Dezvoltare al României
pentru 2007-2013, pot constitui un punct bun de ple care în identificarea zonelor asupra
c/g259ror trebuie orientate cu prioritate resursele publi ce, astfel încât s /g259 fie create premisele
dezvolt /g259rii durabile a competitivit /g259/g288ii.

1. CONCUREN /g287/g258 /g249I COMPETITIVITATE
Într-o economie de pia /g288/g259 func /g288ional /g259, firmele concureaz /g259 între ele pentru a- /g250i extinde aria
clien /g288ilor. Concuren /g288a în sine reprezint /g259 un stimulent pentru companii, încurajându-le s /g259
ac /g288ioneze la poten /g288ial maxim pentru a produce bunuri /g250i furniza servicii de cea mai înalt /g259
calitate /g250i la cel mai mic pre /g288. Concuren /g288a impulsioneaz /g259 spiritul antreprenorial /g250i intr /g259rile
de noi firme pe pia /g288/g259 , recompensând companiile eficiente /g250i sanc /g288ionându-le pe cele
ineficiente. În condi /g288ii ideale de pia /g288/g259 companiile reac /g288ioneaz /g259 rapid /g250i flexibil fa /g288/g259 de noii
intra /g288i /g250i la modific /g259rile ce apar în structura cererii.

Intrarea unor noi competitori pe pia /g288/g259 determin /g259 adapt /g259ri în strategia firmelor existente.
Capacitatea companiilor existente de a- /g250i ajusta pozi /g288ia fa /g288/g259 de noii intra /g288i în pia /g288/g259 /g250i viteza
cu care se realizeaz /g259 aceste modific /g259ri strategice sunt indicatori ai eficien /g288ei /g250i
competitivit /g259/g288ii unei firme. Astfel, concuren /g288a reprezint /g259 un factor determinant al
competitivit /g259/g288ii.

Într-un sens larg, concuren /g288a poate fi privit /g259 ca „o lupt /g259 în urma c /g259reia cel mai bine preg /g259tit
supravie /g288uie /g250te.” Confrunta /g288i cu o concuren /g288/g259 acerb /g259 /g250i urm /g259rind ob /g288inerea unui profit cât
mai mare, actorii deja existen /g288i în pia /g288/g259 sunt uneori tenta /g288i s /g259 distorsioneze concuren /g288a
pentru a- /g250i consolida /g250i, ulterior, abuza de puterea lor de pia /g288/g259 . În aceste condi /g288ii este
necesar /g259 interven /g288ia autorit /g259/g288ilor pentru a asigura dezvoltarea unui mediu concur en /g288ial
s/g259n/g259tos.

În mod tradi /g288ional, competitivitatea se fundamenta doar pe rapor tul dintre costuri /g250i pre /g288uri.
În prezent, se impune realizarea unei distinc /g288ii între competitivitatea static /g259 /g250i cea dinamic /g259.

36 În privin /g288a competitivit /g259/g288ii statice, accentul cade asupra concuren /g288ei prin pre /g288, firmele
bazându-se pe costul redus al for /g288ei de munc /g259 /g250i al resurselor. În aceste condi /g288ii,
competitivitatea poate fi p /g259strat /g259 prin men /g288inerea sau reducerea costurilor de produc /g288ie.

Competitivitatea dinamic /g259 este asociat /g259 cu caracterul fluctuant al mediului concuren /g288ial,
care pune accent nu doar pe rela /g288ia dintre costuri /g250i pre /g288uri, dar /g250i pe capacitatea firmelor de
a înv /g259/g288a, de a se adapta rapid la condi /g288iile pie /g288ei /g250i de a inova. În acest context,
competitivitatea este definit /g259 ca reprezentând capacitatea firmelor de a- /g250i moderniza
permanent facilit /g259/g288ile tehnologice 1 pentru a produce bunuri /g250i furniza servicii capabile s /g259
concureze pe plan interna /g288ional.
Datorit /g259 globaliz /g259rii /g250i liberaliz /g259rii, grani /g288ele dintre pie /g288ele na /g288ionale /g250i cele interna /g288ionale
au devenit din ce în ce mai vagi, disp /g259rând astfel distinc /g288ia dintre competitivitatea na /g288ional /g259
/g250i cea interna /g288ional /g259. Aceast /g259 dispari /g288ie a grani /g288elor a avut în primul rând implica /g288ii asupra
întreprinderilor mici /g250i mijlocii (IMM), care nu au mai fost izolate de co ncuren /g288a
interna /g288ional /g259 prin intermediul demarca /g288iilor na /g288ionale.

În aceste condi /g288ii, companii competitive pe plan intern, dar care a u îns /g259 o capacitate redus /g259
de a se adapta schimb /g259rilor ce apar în pia /g288/g259 , se confrunt /g259, dup /g259 deschiderea pie /g288elor, de o
concuren /g288/g259 acerb /g259 din partea unor competitori interna /g288ionali. De aceea, pentru România a
fost foarte important s /g259-/g250i alinieze legisla /g288ia în materie de concuren /g288/g259 cu acquis-ul, dar mai
ales s /g259 aplice aceste reguli armonizate înainte de finaliz area negocierilor la capitolul de
concuren /g288/g259 (decembrie 2004).

De asemenea, pe pie /g288e aflate într-un stadiu mai pu /g288in avansat de dezvoltare, inovarea este
privit /g259 cu o anumit /g259 reticen /g288/g259 , datorit /g259 riscurilor /g250i costurilor ridicate pe care le implic /g259. În
acest context, politica de concuren /g288/g259 , prin instrumente adecvate de ajutor de stat, poat e
interveni /g250i încuraja firmele existente s /g259 recurg /g259 la cercetare /g250i dezvoltare, sporind gradul
de adaptabilitate al acestor companii la fluctua /g288iile pie /g288ei.

Varia /g288iile ce apar în pia /g288/g259 implic /g259 /g250i modificarea modului în care firmele î /g250i organizeaz /g259
activit /g259/g288ile de produc /g288ie, marketing /g250i distribu /g288ie la nivel na /g288ional /g250i interna /g288ional. Astfel,
pentru a se adapta /g250i r /g259mâne competitive, numeroase companii recurg la coop er /g259ri cu alte
firme pentru a avea un acces mai bun la noi tehnolo gii sau intra în re /g288ele de produc /g288ie
pentru a dobândi know-how-ul de care au nevoie.

Fuziunile /g250i achizi /g288iile reprezint /g259 o form /g259 des întâlnit /g259 de cooperare inter-companii /g250i
totodat /g259 un mecanism la care firmele apeleaz /g259 pentru a face fa /g288/g259 concuren /g288ei din partea
noilor competitori. Globalizarea, presiunea pie /g288ei de capital /g250i dezvoltarea exponen /g288ial /g259 a
infrastructurii tehnologice a determinat consolidar ea global /g259 a numeroase sectoare. Dintre
sectoarele în care acest trend de consolidare este evident amintim: serviciile bancare /g250i
financiare, industria petrolier /g259, transporturile aeriene, telecomunica /g288iile, industria chimic /g259 /g250i
cea auto. În aceste sectoare, consolidarea a f /g259cut ca, de regul /g259, cei mai importan /g288i trei actori
s/g259 acopere aproximativ 70-80% din pia /g288/g259 .

1 No /g288iunea de tehnologie include atât capacit /g259/g288ile fizice (calculatoare, echipamente, utilaje etc. ), dar
/g250i know-how, strategii de dezvoltare, strategii de m arketing, abilit /g259/g288i manageriale /g250i organizatorice
etc.

37 De /g250i o concentrare mare a pie /g288ei nu echivaleaz /g259 în mod necesar cu o lips /g259 a concuren /g288ei /g250i
nu întotdeauna are un impact negativ asupra perform an /g288elor economice, aceast /g259 dezvoltare
ar putea încuraja comportamentele anticoncuren /g288iale.

2. CONDI /g287II EGALE PENTRU ACTORII DIN PIA /g287/g258 : PREMIS /g258 ESEN /g287IAL /g258 A
COMPETITIVIT /g258/g287 II
În prezent, mediul de afaceri din România este bene ficiarul unui climat concuren /g288ial
normal. Legisla /g288ia na /g288ional /g259 în domeniul concuren /g288ei /g250i ajutorului de stat este integral
armonizat /g259 cu acquis-ul comunitar, iar Consiliul Concuren /g288ei, o institu /g288ie solid /g259 /g250i
independent /g259, este un arbitru echidistant ce aplic /g259 în mod unitar regulile relevante.
Legea concuren /g288ei are drept scop protec /g288ia, men /g288inerea /g250i stimularea concuren /g288ei /g250i a unui
mediu concuren /g288ial normal în scopul protej /g259rii consumatorilor, sens în care interzice
în /g288elegerile anticoncuren /g288iale dintre agen /g288ii economici, abuzul de pozi /g288ie dominant /g259 /g250i
concentr /g259rile economice care ar putea conduce la înl /g259turarea, restrângerea sau denaturarea
semnificativ /g259 a concuren /g288ei.
Blocarea în /g288elegerilor anticoncuren /g288iale
Prin legisla /g288ia în materie de concuren /g288/g259 sunt interzise în /g288elegerile dintre agen /g288ii economici
care urm /g259resc printre altele:
− fixarea pre /g288urilor;
− limitarea sau controlul produc /g288iei, distribu /g288iei;
− împ /g259r/g288irea pie /g288elor de desfacere;
− participarea cu oferte trucate la licita /g288ii.
Studiu de caz: în /g288elegere anticoncuren /g288ial /g259 pe pia /g288a cimentului
– Decizia Consiliului Concuren /g288ei nr.94/2005 –
/g3
Urmare a semnalelor din pia /g288/g259 cu privire la cre /g250terea simultan /g259 a pre /g288urilor practicate de
produc /g259torii de ciment, Consiliul Concuren /g288ei s-a autosesizat /g250i a declan /g250at o investiga /g288ie pe
pia /g288a cimentului din România. Din analiza comportamentu lui produc /g259torilor de ciment din
România a rezultat c /g259 între ace /g250tia exist /g259 o în /g288elegere de tip cartel, practic /g259
anticoncuren /g288iala sanc /g288ionat /g259 de art.5 din Legea concuren /g288ei nr.21/1996, republicat /g259.

Prin Decizia nr.94/26.05.2005 a Plenului Consiliulu i Concuren /g288ei, pentru încalcarea art.5,
alin.1, lit.a) din Legea concuren /g288ei nr.21/1996, trei societ /g259/g288i produc /g259toare de ciment
(Holcim, Carpatcement si Lafarge) au fost sanc /g288ionate cu amend /g259, conform art.56 lit.a) din
aceea /g250i lege (art.51 din legea republicat /g259). Nivelul total al amenzilor aplicate în acest caz se
ridic /g259 la peste 98 milioane RON, reprezentând între 5,5 /g250i 6,5% din cifra de afaceri a
companiilor implicate. Cele trei societ /g259/g288i au platit integral amenzile aplicate.

De asemenea, în baza dispozi /g288iilor art.54 din Legea concuren /g288ei (art.49 din legea
republicat /g259), prin Decizia nr.94/26.05.2005 s-a hot /g259rât desfin /g288area Comitetului „Cimentul”
din cadrul Asocia /g288iei Patronale a Cimentului CIROM, pentru a fi elimi nat /g259 posibilitatea
întrunirii în cadru restrâns a celor trei produc /g259tori de ciment din România.

Din analiza pre /g288urilor practicate de cei trei produc /g259tori de ciment, a rezultat faptul c /g259, în
perioada ulterioar /g259 finaliz /g259rii investiga /g288iei Consiliului Concuren /g288ei, m /g259surile luate de

38 autoritatea de concuren /g288/g259 au avut ca efect reducerea pre /g288urilor la ciment cu aproximativ 6%,
în condi /g288iile în care pre /g288ul materialelor de construc /g288ii a avut un trend ascendent.
Studiu de caz: Wrigley România
– Decizia Consiliului Concuren /g288ei nr.224/2005 –
/g3
Prin Ordinul nr.384/2004, Consiliul Concuren /g288ei a declan /g250at o investiga /g288ie pe pia /g288a
relevant /g259 a gumei de mestecat /g250i a produselor din zah /g259r. În urma investiga /g288iei, Plenul
Consiliului Concuren /g288ei a stabilit c /g259 au fost înc /g259lcate prevederile art.5 alin.(1) lit.a) /g250i lit.c)
din lege de c /g259tre Wrigley Romania /g250i distribuitorii s /g259i prin:
− încheierea unor în /g288elegeri verticale având ca obiect fixarea concertat /g259 în mod direct
/g250i indirect, prin discounturi, a pre /g288urilor de revânzare a produselor Wrigley, prin
aceasta restrângând sau denaturând concuren /g288a prin pre /g288. Stabilirea de c /g259tre furnizor
a pre /g288ului la care distribuitorul revinde produsele repre zint /g259 o restric /g288ionare
evident /g259 a concuren /g288ei care este în mod expres interzis /g259 de art.5 (1) din lege;
− împ /g259r/g288irirea pie /g288elor de desfacere /g250i alocarea clien /g288ilor.

Pornind de la faptul c /g259 aceste practici anticoncuren /g288iale au avut ca efect excluderea unei
concuren /g288e reale intra marc /g259 pe pia /g288a relevant /g259, Consiliul Concuren /g288ei a decis sanc /g288ionarea
cu amend /g259 contraven /g288ionala a societ /g259/g288ilor comerciale participante la în /g288elegere. Valoarea
total /g259 a amenzilor însumeaz /g259 circa 20 milioane RON.
Interzicerea abuzului de pozi /g288ie dominant /g259
Legea concuren /g288ei interzice folosirea abuziv /g259 a unei pozi /g288ii dominante. Pozi /g288ia dominant /g259
desemneaz /g259 situa /g288ia în care un agent economic este capabil s /g259 se comporte independent fa /g288/g259
de furnizori, clien /g288i sau concuren /g288i datorit /g259 puterii de pia /g288/g259 de /g288inute. Trebuie subliniat faptul
c/g259 de /g288inerea unei pozi /g288ii dominante nu este interzis /g259, legisla /g288ia relevant /g259 sanc /g288ionând abuzul
de pozi /g288ie dominant /g259. Un astfel de abuz se poate manifesta prin:
− impunerea pre /g288urilor;
− limitarea produc /g288iei, distribu /g288iei;
− realizarea de importuri f /g259r/g259 competi /g288ie de oferte;
− practicarea unor pre /g288uri excesive sau a unor pre /g288uri de ruinare;
− exploatarea st /g259rii de dependen /g288/g259 a unui agent economic etc.
Studiu de caz: Registrul Român al Ac /g288ionarilor
– Decizia Consiliului Concuren /g288ei nr.247/1999 –

Acest caz a avut în centrul s /g259u încercarea unei firme dominante de a împiedica in trarea altor
firme pe pia /g288a pe care ea ac /g288iona deja. Registrul Român al Ac /g288ionarilor (RRA) s-a constituit
în 1996 ca societate comercial /g259 pe ac /g288iuni, preluând, f /g259r/g259 nici o condi /g288ionare /g250i cu titlu
gratuit, listele de ac /g288ionari de la Agen /g288ia Na /g288ional /g259 pentru Privatizare.

Ulterior, Comisia Na /g288ional /g259 a Valorilor Mobiliare (CNVM) a mai autorizat alte societ /g259/g288i s /g259
func /g288ioneze ca registre independente private. În aceste condi /g288ii, societ /g259/g288ile comerciale
emitente aveau posibilitatea s /g259 lucreze în continuare cu RRA sau s /g259-/g250i transfere listele de
ac /g288ionari la o alt /g259 societate de registru.

39 În contextul apari /g288iei pe pia /g288/g259 a unor operatori concuren /g288i, RRA a abuzat de pozi /g288ia sa de
dominant /g259 pe aceast /g259 pia /g288/g259 . Astfel, RRA le cerea firmelor care solicitau tran sferul o
hot /g259râre în acest sens a adun /g259rii generale a ac /g288ionarilor sau le impunea unele clauze
contractuale inechitabile (obligarea beneficiarilor de a pl /g259ti /g250i serviciile efectuate înainte de
încheierea contractului, anularea facilit /g259/g288ilor acordate etc.), aplicând în acest mod un
tratament discriminatoriu.

Decizia Consiliului Concuren /g288ei, pe lâng /g259 constatarea înc /g259lc /g259rii legii, a impus /g250i o serie de
condi /g288ii comportamentale RRA. Compania era obligat /g259 s /g259 efectuze transferul registrelor
ac /g288ionarilor societ /g259/g288ilor comerciale c /g259tre alte registre independente private autorizate /g250i nu
putea impune alte condi /g288ii decât cele strict prev /g259zute de regulamentele CNVM.
Controlul concentr /g259rilor economice
Pentru a se evita crearea sau consolidarea unor poz i/g288ii dominante de natur /g259 s /g259 conduc /g259 la
înl /g259turarea, restrângerea sau denaturarea semnificativ /g259 a concuren /g288ei, autoritatea na /g288ional /g259
de concuren /g288/g259 evalueaz /g259 concentr /g259rile economice ce dep /g259/g250 esc pragurile de notificare
prev /g259zute de lege, cele dou /g259 condi /g288ii cumulative fiind:
− cifra de afaceri cumulat /g259 a agen /g288ilor economici implica /g288i, la nivel mondial,
dep /g259/g250 e/g250te plafonul de 10 milioane EUR;
− cifra de afaceri realizat /g259 în România de cel pu /g288in doi agen /g288i economici implica /g288i,
fiecare în parte, se situeaz /g259 peste limita de 4 milioane EUR.

Concentrarea economic /g259 reprezint /g259 situa /g288ia în care un num /g259r redus de agen /g288i economici
de /g288ine o pondere ridicat /g259 a activit /g259/g288ii economice pe o anumit /g259 pia /g288/g259 . O concentrare se poate
realiza prin fuziune, prin dobândirea controlului s au prin asociere. Un agent economic
poate dobândi controlul asupra unui alt agent econo mic prin particip /g259ri la capitalul social,
prin achizi /g288ie de ac /g288iuni, cump /g259rare de active sau prin instituirea de rela /g288ii de dependen /g288/g259
economic /g259.

Studiu de caz: Azomure /g250 SA/SC Chimpex SA Constan /g288a
– Decizia Consiliului Concuren /g288ei nr.30/2005 /g250i Decizia Consiliului
Concuren /g288ei nr.113/2005 –
/g3
În anul 2005, pentru prima dat /g259 în activitatea sa, Consiliul Concuren /g288ei a declan /g250at din
oficiu o investiga /g288ie pentru posibila înc /g259lcare a prevederilor articolului 13 (art.12 din leg ea
republicat /g259). Articolul 13 din Legea concuren /g288ei (art.12 din legea republicat /g259) prevede c /g259:
„Sunt interzise concentr /g259rile economice care, având ca efect crearea sau con solidarea unei
pozi /g288ii dominante, conduc sau ar putea conduce la restrâ ngerea, înl /g259turarea sau denaturarea
semnificativ /g259 a concuren /g288ei pe pia /g288a româneasc /g259 sau pe o parte a acesteia.”

Investiga /g288ia declan /g250at /g259 a pornit de la premisa consolid /g259rii unei pozi /g288ii dominante de c /g259tre
SC Azomure /g250 SA care a dobândit controlul asupra SC Chimpex SA Constan /g288a. Aceasta
opera /g288iune ar fi putut conduce la denaturarea concuren /g288ei pe pia /g288a româneasc /g259, respectiv pe
pia /g288a serviciilor de operare portuar /g259.

De men /g288ionat c /g259, Azomure /g250 a omis s /g259 notifice aceast /g259 opera /g288iune de concentrare economic /g259
Consiliului Concuren /g288ei, fiind sanc /g288ionat /g259 cu cea mai mare amenda aplicata unui agent
economic pentru incalcarea legii prin omisiunea not ificarii, respectiv 5,3 milioane RON.

40
La momentul declan /g250/g259 rii investiga /g288iei, Azomure /g250 de /g288inea, al /g259turi de al /g288i ac /g288ionari, controlul
în comun /g250i asupra SC Transocep Terminal SA, societate care d ispune de instala /g288ii specifice
transportului îngr /g259/g250/g259 mintelor chimice. În aceast /g259 situa /g288ie, dobândirea controlului de c /g259tre
Azomure /g250 /g250i asupra SC Chimpex era de natur /g259 a produce efecte anticoncuren /g288iale asupra
pie /g288ei serviciilor de operare portuar /g259 a îngr /g259/g250/g259 mintelor chimice din România.

Azomure /g250 /g250i-a luat îns /g259 angajamentul de a înstr /g259ina participa /g288ia de /g288inut /g259 la societatea
Transocep ceea ce a condus la compatibilizarea oper a/g288iunii cu un mediu concuren /g288ial
normal pe pia /g288a serviciilor de operare portuar /g259 a îngr /g259/g250/g259 mintelor chimice solide din
România. Pe cale de consecin /g288/g259 , Consiliul Concuren /g288ei a autorizat concentrarea economic /g259
/g250i a dispus închiderea investiga /g288iei.

Legea concuren /g288ei prevede o serie de sanc /g288iuni prin care se urm /g259re /g250te descurajarea
practicilor anticoncuren /g288iale. Astfel, constituie contraven /g288ii /g250i se sanc /g288ioneaz /g259 cu amend /g259 de
pân /g259 la 1% din cifra de afaceri total /g259 din anul financiar anterior: omisiunea notific /g259rii unei
opera /g288iuni de concentrare economic /g259; refuzul de a se supune controlului; furnizarea de
informa /g288ii inexacte sau incomplete; nefurnizarea informa /g288iilor solicitate de Consiliul
Concuren /g288ei etc. O amend /g259 de pân /g259 la 10% din cifra de afaceri total /g259 din anul financiar
anterior se poate aplica pentru:
− punerea în practic /g259 a unor în /g288elegeri anticoncuren /g288iale;
− practicile concertate cu efecte anticoncuren /g288iale;
− abuzul de pozi /g288ie dominant /g259;
− punerea în aplicare a unei opera /g288iuni de concentrare economic /g259 pentru care
Consiliul Concuren /g288ei nu a emis înc /g259 o decizie;
− neîndeplinirea unei obliga /g288ii sau condi /g288ii impuse printr-o decizie a Consiliului
Concuren /g288ei;
− începerea unei ac /g288iuni de concentrare economic /g259 declarat /g259 incompatibil /g259 cu
prevederile Legii concuren /g288ei printr-o decizie a Consiliului Concuren /g288ei.

Legisla /g288ia actual /g259 în domeniul concuren /g288ei confer /g259 posibilitatea aplic /g259rii unei Politici de
clemen /g288/g259 , în vederea încuraj /g259rii agen /g288ilor economici care au recurs la practici interzise de
lege de a coopera cu Consiliul Concuren /g288ei pentru a descoperi /g250i sanc /g288iona înc /g259lc /g259rile grave
ale legisla /g288iei în domeniul concuren /g288ei. În aceste condi /g288ii, suma amenzilor aplicate agen /g288ilor
economici care coopereaz /g259 cu autoritatea de concuren /g288/g259 poate fi redus /g259 total sau par /g288ial.

Pe lâng /g259 utilizarea riguroas /g259 a instrumentelor specifice de combatere a practici lor
anticoncuren /g288iale /g250i de control al concentr /g259rilor economice /g250i al ajutoarelor de stat, este
foarte important s /g259 se vin /g259 în întâmpinarea nevoilor de informare ale agen /g288ilor economici
prin ac /g288iuni permanente de promovare a culturii concuren /g288ei.

Politica în domeniul concuren /g288ei trebuie cunoscut /g259 /g250i în /g288eleas /g259 de to /g288i cei care sunt implica /g288i
în via /g288a economic /g259, iar aceasta nu se poate realiza f /g259r/g259 aplicarea consecvent /g259 a principiilor
transparen /g288ei /g250i nediscrimin /g259rii. Din aceste considerente este necesar /g259, în afar /g259 de
cunoa /g250terea “regulilor de joc”, cunoa /g250terea procedurilor pe care le aplic /g259 Consliul
Concuren /g288ei pân /g259 la luarea deciziei.

Actorii din pia /g288/g259 trebuie s /g259 în /g288eleag /g259 rolul autorit /g259/g288ii na /g288ionale de concuren /g288/g259 în men /g288inerea
func /g288ional /g259 a economiei de pia /g288/g259 , modalit /g259/g288ile prin care ac /g288ioneaz /g259 acesta /g250i scopul aplic /g259rii

41 cu consecven /g288/g259 a regulilor de concuren /g288/g259 : crearea /g250i dezvoltarea unui mediu concuren /g288ial
competitiv care s /g259 protejeze consumatorii, încât ace /g250tia s /g259 poat /g259 beneficia de avantajele pe
care le ofer /g259 o concuren /g288/g259 corect /g259. De asemenea, agen /g288ii economici trebuie s /g259 fie informa /g288i
/g250i s /g259 cunoasc /g259 atât modalit /g259/g288ile prin care pot fi proteja /g288i de legisla /g288ie în cazul în care ar
putea fi victime ale unor practici anticoncuren /g288iale, cât /g250i riscurile la care se expun în cazul
în care înc /g259lc /g259 regulile.

Aplicarea consecvent /g259 a regulilor de concuren /g288/g259 produce dezavantaje doar pentru firmele
ineficiente, iar pentru economie /g250i pentru consumatori, efectele demonstrate în zeci de /g288/g259 ri
sunt acelea de promovare a progresului tehnic, de a locare eficient /g259 a resurselor, de
dezvoltare a sectorului privat /g250i bun /g259stare social /g259, cu alte cuvinte de cre /g250tere a
competitivit /g259/g288ii în ansamblu.

O diseminare intens /g259 la nivel public a regulilor de concuren /g288/g259 trebuie abordat /g259 cu prioritate
întrucât:
− spre deosebire de alte /g288/g259 ri cu o vast /g259 experien /g288/g259 în implementarea regulilor de
concuren /g288/g259 /g250i ajutor de stat, legea concuren /g288ei cunoa /g250te doar 10 ani de aplicare în
România, în timp ce regulile în materie de ajutor d e stat au intrat în cel de-al 7-lea
an de implementare. În plus, /g288ara noastr /g259 a ob /g288inut doar de curând statutul de
economie de pia /g288/g259 func /g288ional /g259.
− promovarea culturii concuren /g288ei sus /g288ine prevalen /g288a legisla /g288iei de concuren /g288/g259 /g250i
ajutor de stat, contribuind totodat /g259 la cre /g250tearea gradului de con /g250tientizare asupra
rolului benefic al concuren /g288ei în dezvoltarea unor mecanisme normale de pia /g288/g259 .
− cultura concuren /g288ei sprijin /g259 men /g288inerea unui mediu de afaceri transparent /g250i
previzibil, un factor cheie al unei economii de pia /g288/g259 func /g288ionale.

Astfel, mediul de afaceri din /g288ara noastr /g259 s-a bucurat în ultimii ani de instrumente adecvate
de promovare a culturii concuren /g288ei, cum ar fi:
− mediatizarea ac /g288iunilor /g250i deciziilor Consiliului Concuren /g288ei;
− organizarea, la nivel central /g250i regional, de seminarii specializate, conferin /g288e, mese
rotunde, cu participare na /g288ional /g259 /g250i interna /g288ional /g259;
− diseminarea a numeroase documente de specialitate a le autorit /g259/g288ii na /g288ionale de
concuren /g288/g259 .

A/g250adar, agen /g288ii economici sunt permanent informa /g288i asupra regulilor de joc care contribuie
la func /g288ionarea normal /g259 a mecanismelor economiei de pia /g288/g259 . Pe de alt /g259 parte, companiile
care nu respect /g259 aceste reguli sunt strict sanc /g288ionate, fiind astfel încuraja /g288i actorii din pia /g288/g259
care opereaz /g259 eficient /g250i care pot contribui la cre /g250terea în mod durabil a competitivit /g259/g288ii
economiei na /g288ionale.
3. COORDONATE ACTUALE ALE COMPETITIVIT /g258/g287 II ECONOMIEI
ROMÂNE /g249TI
Cre /g250terea economic /g259 durabil /g259 este determinat /g259 de dezvoltarea competitivit /g259/g288ii economiei în
contextul provoc /g259rilor mondiale (globalizare, deschiderea pie /g288elor, progresele tehnologice),
provoc /g259ri ce trebuie s /g259 fie transformate în oportunit /g259/g288i de economia româneasc /g259.

Competitivitatea unei economii se fundamenteaz /g259 pe trei elemente de baz /g259: tehnologie,
institu /g288ii solide /g250i stabilitate macroeconomic /g259. Tehnologia este o premis /g259 a dezvolt /g259rii pe

42 termen lung, institu /g288iile sunt cele care asigur /g259 dreptul de proprietate, respectarea
contractelor, eficien /g288a /g250i transparen /g288a cheltuielilor guvernamentale, în timp ce politici le
monetare /g250i fiscale /g250i stabilitatea institu /g288iilor financiare au un important rol în asigurarea
unui progres durabil.

În ultimii ani, România a înregistrat progrese macroeconomice importante. Un element
pozitiv care arat /g259 schimb /g259rile structurale care au avut loc în România este r eprezentat de
cre /g250terea constant /g259 a ponderii sectorului privat în PIB, care a ajuns la 70% în 2004 fa /g288/g259 de
63,7% în anul 1999. Cu tot progresul substan /g288ial realizat în ultimii ani, România se afl /g259 înc /g259
în urma competitorilor europeni din punct de vedere al dezvolt /g259rii economice, fapt ilustrat
/g250i de nivelul PIB. Astfel, PIB pe locuitor (la stand ardul parit /g259/g288ii de cump /g259rare) se situeaz /g259 la
aproximativ 1/3 din media UE-25 în 2004, aspect ce reflect /g259 decalajul substan /g288ial fa /g288/g259 de
UE.

Evolu /g288ia productivit /g259/g288ii muncii (PIB la paritatea puterii de cump /g259rare/persoan /g259 ocupat /g259) a
înregistrat un trend pozitiv, dar cu toate acestea, în anul 2004 productivitatea economiei
române /g250ti reprezenta numai 35,3% din productivitatea înreg istrat /g259 în UE-25, ceea ce
demonstreaz /g259 necesitatea g /g259sirii pârghiilor adecvate pentru îmbun /g259t/g259/g288irea valorii acestui
indicator.

100 106.5
27.9 100 106.2
29.7 100 105.9
32 100 105.8
33.1 100 105.3
35.3
020 40 60 80 100 120
2000 2001 2002 2003 2004 Productivitatea muncii (PIB la PPC /pers. ocupata) – %
UE 25 UE 15 Romania

Sursa: Eurostat, 2005

Productivitatea muncii în industrie a crescut în me die cu 11,6% pe an în perioada 2000-
2003, procent superior multor alte /g288/g259 ri din regiune.

43 7.7 13.5
8.9
5.7 9.8 11.6
3.7 9.1
0246810 12 14
Cehia E stonia Ungaria Letonia P olonia Rom ania Slovenia Slo vacia Cresterea procentuala a productivitatii muncii in i ndustrie
in perioada 2000-2003
Media 2000-2003

Sursa: CANSTAT 4/2003
De /g250i acest indicator a avut o evolu /g288ie pozitiv /g259 în toat /g259 aceast /g259 perioad /g259, trend p /g259strat /g250i în
2004 (11,9%), România se situeaz /g259 în urma mediei /g288/g259 rilor UE, inclusiv a unor /g288/g259 ri din
regiune, pentru cele mai multe din activit /g259/g288ile economice.

Cre /g250terea productivit /g259/g288ii depinde nu numai de dezvoltarea tehnologic /g259, dar /g250i de cre /g250terea
calit /g259/g288ii produselor, a marketingului /g250i a aplic /g259rii rezultatelor cercet /g259rii, dar /g250i a altor surse
care determin /g259 majorarea valorii ad /g259ugate pentru produsele realizate. Motoarele cre /g250terii
economice din ultimii ani au fost reprezentate de e xport /g250i de investi /g288ii.

Exportul României a avut o evolu /g288ie marcant pozitiv /g259 în perioada 2000-2004, dar s-a
bazat în mare m /g259sur /g259 pe produse cu valoare ad /g259ugat /g259 sc /g259zut /g259. Cel mai mare volum de
exporturi s-a înregistrat în industria confec /g288iilor textile, în care predomin /g259 activitatea de
perfec /g288ionare activ /g259 (lohn), urmat /g259 de industria metalurgic /g259 în care se realizeaz /g259 în special
o/g288eluri inferioare /g250i mai pu /g288in o /g288eluri speciale. Trebuie remarcat îns /g259 c /g259 s-au înregistrat
progrese /g250i în ceea ce prive /g250te exportul de produse ale industriei de echipament e, aparate
radio, televiziune /g250i comunica /g288ii, ale industriei de ma /g250ini /g250i aparate electrice /g250i industriei de
mijloace de transport (în special automobile), sect oare caracterizate de produse cu valoare
ad /g259ugat /g259 crescut /g259.

Astfel, la sfâr /g250itul lui 2004, structura exporturilor române /g250ti era urm /g259toarea: produse ale
industriei constructoare de ma /g250ini, inclusiv echipamente electrice (24,4%), textil e /g250i articole
textile (22,3%), metale de baz /g259 /g250i alte asemenea (15,4%), produse chimice /g250i plastice
(7,8%), produse minerale (7,2%), pantofi /g250i articole din piele (6,5%), mobil /g259 (5,8%), lemn,
celuloz /g259 /g250i hârtie (5,2%), alimente (3,1%), diverse produse ( 2,3%). Cre /g250terea
competitivit /g259/g288ii produselor române /g250ti, înregistrat /g259 începând cu anul 2004, s-a reflectat în
schimbarea structurii exportului de produse industr iale. Astfel, exportul de produse de joas /g259
tehnologie /g250i cel de resurse a sc /g259zut, în timp ce exportul de produse de medie tehnol ogie a
crescut sim /g288itor. De /g250i în 2004 ponderea produselor de înalt /g259 tehnologie a avut o cre /g250tere
semnificativ /g259, dup /g259 acest an nu s-au mai produs modific /g259ri deosebite.

44
Evolutia ponderii exporturilor de produse industria le dupa tipul
de tehnologie in total exporturi
46.2 45.9 48.7 52
49.6
46.1 48.1 47.8 48.4
43.1
1.9 2.1 2 2.3 2.5 5.5 5.5 5.4 4.9 4.7 19.1 18.8 17.7 15.7 16.1 15.5 17.5 18.8 19.8 22.3
19.3 18.5 18.6 16.7 16.2 18.3
16.2 16.8 15.7 15.6
010 20 30 40 50 60
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Produse de inalta tehnologie Produse de medie tehnologie
Resurse Produse de joasa tehnologie

Sursa: Ministerul Economiei /g250i Comer /g288ului

În ceea ce prive /g250te importurile , ponderea produselor cu înalt /g259 /g250i medie tehnologie este
aproximativ egal /g259 cu cea a produselor de joas /g259 tehnologie. Aceasta demonstreaz /g259 c /g259 în
România tehnologia este în mare parte importat /g259, nefiind decât în mic /g259 m /g259sur /g259 creat /g259 la
nivel local, iar atunci când este disponibil /g259, inova /g288ia autohton /g259 este dificil de promovat /g250i
transferat c /g259tre firmele productive. Valoarea mare a volumului i mporturilor din ultimii ani,
care a determinat solduri comerciale negative, s-a datorat în primul rând importurilor de
ma /g250ini /g250i aparate industriale destinate moderniz /g259rii capacit /g259/g288ilor industriale /g250i realiz /g259rii de
noi investi /g288ii, ceea ce a implicat în mare m /g259sur /g259 importul de tehnologie din /g288/g259 rile dezvoltate
industrial /g250i mai pu /g288in producerea de tehnologie nou /g259 în /g288ar /g259.

În concluzie, se poate afirma c /g259 în mare m /g259sur /g259 produsele române /g250ti oferite la export sunt
competitive prin cost /g250i nu prin inovare. Costul sc /g259zut al for /g288ei de munc /g259 este sursa
dominant /g259 de avantaj competitiv, un avantaj care va sc /g259dea progresiv odat /g259 cu aderarea la
UE, determinând astfel ca principal /g259 direc /g288ie de ac /g288iune încurajarea cercet /g259rii interne /g250i a
inov /g259rii care va avea ca rezultate benefice reducerea im porturilor de tehnologii /g250i
echipamente /g250i cre /g250terea valorii ad /g259ugate brute a produselor atât pentru pia /g288/g259 intern /g259, cât /g250i
pentru export. Conform Eurostat, salariul minim pe economie în România era de 86 Euro la
1 iulie 2005, u /g250or mai ridicat decât în Bulgaria (77 Euro), dar mul t mai mic decât în /g288/g259 rile
recent membre ale UE (Malta – 563 Euro, Republica C eh /g259 – 239 Euro, Ungaria – 229 Euro,
Polonia – 207 Euro etc.).

45 Investi /g288iile reprezint /g259 o for /g288/g259 motrice important /g259 pentru dezvoltarea economiei. Investi /g288iile
str /g259ine directe pot aduce o cre /g250tere substan /g288ial /g259 a productivit /g259/g288ii prin faptul c /g259 aduc nu
numai tehnologia proprie, dar /g250i cea mai bun /g259 practic /g259. În ultima perioad /g259 s-a manifestat o
cre /g250tere a volumului de investi /g288ii str /g259ine directe (ISD) în România, fluxul de ISD a
totalizând 4.098 mil. Euro (conform Balan /g288ei de pl /g259/g288i a B /g259ncii Na /g288ionale a României), ceea
ce reprezint /g259 o cre /g250tere cu peste 111% fa /g288/g259 de cifrele anului 2003. România a mic /g250orat
astfel decalajul /g250i a intrat în competi /g288ie cu /g288/g259 ri performante în atragerea ISD din Europa
Central /g259 /g250i de Est.

Fluxurile ISD in tarile din Europa centrala si de e st in 2004
(mil. Euro)
4892 4098 3596 3365 2114 890 865 422
Polonia Romania Cehia Ungaria Bulgaria Slovacia Croatia Slovenia

Sursa: B /g259ncile Centrale
Valoarea capitalului social subscris de c /g259tre societ /g259/g288ile comerciale cu participare str /g259in /g259 de
capital a crescut în 2004 cu 136% (2.230,9 mil. Eur o) fa /g288/g259 de anul 2003 când s-au
înregistrat 944,3 mil. Euro. Interesul partenerilor externi pentru România ca destina /g288ie
pentru investi /g288ii str /g259ine directe s-a materializat /g250i în cre /g250terea cu 54% a societ /g259/g288ilor
comerciale cu capital str /g259in înregistrate în anul 2004, comparativ cu 2003, c ea mai mare
pondere a acestora fiind în industrie (58,7%).

Orientarea investitorilor str /g259ini în special c /g259tre industrie se datoreaz /g259 avantajelor oferite de
România în acest domeniu (pre /g288ul terenului redus comparativ cu celelalte /g288/g259 ri din regiune,
for /g288/g259 de munc /g259 ieftin /g259 /g250i calificat /g259 în domeniul industrial, capacit /g259/g288i de produc /g288ie, tradi /g288ie).
Pe de alt /g259 parte, amplitudinea cre /g250terii ISD a fost afectat /g259 într-o mare m /g259sur /g259 de gradul de
dezvoltare a infrastructurilor de transport, comuni ca /g288ii /g250i energetice, care nu sunt la nivel
european /g250i nu asigur /g259 realizarea în cele mai bune condi /g288ii a activit /g259/g288ii economice a /g288/g259 rii.

Un element determinant pentru cre /g250terea investi /g288iilor str /g259ine directe, dar /g250i a celor autohtone
este reprezentat de existen /g288a unui mediu de afaceri stabil /g250i predictibil . În vederea
realiz /g259rii acestui deziderat s-a elaborat un Plan de ac /g288iuni pentru înl /g259turarea barierelor
administrative din mediul de afaceri, prin implemen tarea c /g259ruia s-a realizat simplificarea

46 procedurilor legislative /g250i administrative aferente ini /g288ierii /g250i dezvolt /g259rii afacerilor pe baze
concuren /g288iale /g250i eficientizarea procesului de autorizare /g250i aprobare.

România a parcurs pa /g250i importan /g288i în eliminarea barierelor administrative /g250i birocratice, în
simplificarea /g250i regularizarea procedurilor de începere a afaceril or. În anul 2003, procesul
de înregistrare a unei societ /g259/g288i cu r /g259spundere limitat /g259 implica 6 proceduri, dura 27 zile /g250i
costa cca. 220 USD, ceea ce plasa România deasupra mediei /g288/g259 rilor candidate /g250i recent
aderate la UE.

La începutul lui 2004 a fost restructurat cadrul institu /g288ional al politicii de concuren /g288/g259 /g250i
ajutor de stat în România, prin unificarea celor dou /g259 institu /g288ii existente într-o singur /g259
autoritate responsabil /g259 – Consiliul Concuren /g288ei. De asemenea, a fost adoptat /g259 noua
legisla /g288ie cadru în domeniul concuren /g288ei /g250i ajutorului de stat, care asigura armonizarea cu
reglement /g259rile comunitare relevante, a c /g259rei implementare determin /g259 asigurarea unui mediu
concuren /g288ial corect.

Infrastructura de transport a României a cunoscut o dezvoltare continu /g259, nereu /g250ind îns /g259
s/g259 ating /g259 parametrii ceru /g288i de o economie european /g259 competitiv /g259. Astfel, densitatea
drumurilor publice /g250i cea a c /g259ilor ferate în exploatare se afl /g259 sub media /g288/g259 rilor UE. Exist /g259
doar 4 aeroporturi interna /g288ionale, aeroportul Henri Coand /g259 din Bucure /g250ti fiind cel mai
important, acoperind aproape 79% din traficul inter na /g288ional de pasageri /g250i de marf /g259.
Porturile române /g250ti, în num /g259r de 35 (3 maritime, 6 maritime-fluviale /g250i 26 fluviale) au
aproximativ 49.000 m 2 de construc /g288ii hidrotehnice pentru acostarea navelor, din care 18%
sunt mai vechi de 50 de ani, necesitând moderniz /g259ri.

Extinderea permanent /g259 /g250i sus /g288inut /g259 a pie /g288ei tehnologiei informa /g288iei /g250i comunica /g288iilor
(TIC) constituie un factor important care contribui e la dezvoltarea infrastructurii
informa /g288ionale /g250i la cre /g250terea competitivit /g259/g288ii economiei. România înregistreaz /g259, conform
ultimului studiu EITO (European Information Technol ogy Observatory) una dintre cele mai
mari dinamici la nivel regional. Cu toate acestea, cheltuielile totale cu TIC ca procentaj din
PIB a atins maxim 1,34% în 2004, mult sub media UE- 15 (3%).

Liberalizarea pie /g288ei de comunica /g288ii la 1 ianuarie 2003 /g250i înl /g259turarea monopolului de /g288inut de
Romtelecom pe pia /g288a telefoniei fixe au determinat cre /g250terea num /g259rului de furnizori de re /g288ele
/g250i de servicii de comunica /g288ii electronice care activeaz /g259 pe pia /g288/g259 . Rata de penetrare a
telefoniei mobile (la 100 de loc.) a înregistrat de asemenea, în perioada 2000-2004, o
cre /g250tere în medie cu 50% anual, r /g259mânând totu /g250i sub cea a UE-25 (83%).

În privin /g288a dot /g259rilor cu PC-uri /g250i a penetr /g259rii acestora, se remarc /g259 o evolu /g288ie ascendent /g259, cu
o rat /g259 medie anual /g259 de cre /g250tere a volumului vânz /g259rilor de peste 50%, r /g259mânând totu /g250i ca
rat /g259 de penetrare (12 PC-uri/100 locuitori la sfâr /g250itul anului 2004) sub media UE-15 (aprox.
40 PC-uri/100 loc.). Num /g259rul de utilizatori Internet/100 locuitori a crescut în perioada
1999–2003 cu o rat /g259 medie anual /g259 de 60%, rata de penetrare a Internetului r /g259mânând
redus /g259, mai ales în zonele rurale, unde pre /g288ul de acces este mai ridicat. Sc /g259derea costului de
acces la Internet, cre /g250terea competi /g288iei în rândul furnizorilor de Internet, precum /g250i
consolidarea unei culturi în domeniu reprezint /g259 avantaje comparative pentru evolu /g288ia
economic /g259 a /g288/g259 rii, coroborat cu evolu /g288ia ascendent /g259 a industriei de software.

47 Dezvoltarea societ /g259/g288ii informa /g288ionale în România a fost accentuat /g259 prin crearea, începând
cu anul 2001, a cadrului legal pentru sprijinirea d ezvolt /g259rii aplica /g288iilor e-government /g250i e-
business. Începând cu anul 2003 b /g259ncile au dezvoltat programe pentru promovarea
efectu /g259rii pl /g259/g288ilor prin mijloace electronice /g250i s-a înregistrat o cre /g250tere a tendin /g288ei de
utilizare a cardurilor. Evolu /g288ia pozitiv /g259 a sectorului de tehnologie a informa /g288iei a determinat
World Economic Forum în Raportul Global privind Teh nologia Informa /g288iei 2004-2005,
care m /g259soar /g259 gradul de preg /g259tire al unei /g288/g259 ri de a participa /g250i de a beneficia de dezvoltarea
IT, s /g259 situeze România pe locul 53 din 104 /g288/g259 ri, în cre /g250tere fa /g288/g259 de anul 2003, când se afla
pe locul 61 din 102 /g288/g259 ri.

Dezvoltarea sectorului energetic , infrastructur /g259 de baz /g259 a economiei na /g288ionale, asigur /g259
necesarul de energie a /g288/g259 rii /g250i furnizeaz /g259 excedente pentru export, prin realizarea
interconect /g259rii la re /g288elele europene. În ceea ce prive /g250te dezvoltarea pie /g288ei de energie,
România a dep /g259/g250 it multe dintre /g288/g259 rile candidate. Gradul de deschidere a pie /g288ei de energie
este de la începutul anului 2005 de 82,3%, ceea ce a determinat cre /g250terea num /g259rului de
consumatori eligibili, o parte dintre ei schimbându -/g250i deja furnizorul ca prim /g259 reac /g288ie a
func /g288ion /g259rii principiilor pie /g288ei în acest domeniu. În ceea ce prive /g250te pia /g288a gazelor naturale, a
continuat liberalizarea acesteia prin majorarea gra dului de deschidere la 50% începând cu 1
ianuarie 2005. S-au f /g259cut, de asemenea, pa /g250i importan /g288i în privatizarea sectorului energetic
(privatizarea SNP Petrom, dou /g259 re /g288ele de distribu /g288ie gaze /g250i patru re /g288ele de distribu /g288ie
energie electric /g259 /g250i termic /g259, alte proceduri de privatizare fiind în derulare). Pentru
sprijinirea utiliz /g259rii surselor regenerabile a fost emis un pachet leg islativ prin care sunt
încurajate schemele de sus /g288inere tip „cot /g259 obligatorie” /g250i dezvoltarea pie /g288ei de certificate
verzi. Cotele obligatorii reprezint /g259 valori procentuale anuale din consumul na /g288ional brut de
energie electric /g259, calculate în mod progresiv din 2005 pân /g259 în 2010, când trebuie atins /g259
/g288inta na /g288ional /g259 de 33% privind ponderea energiei electrice produs /g259 din surse regenerabile de
energie în consumul na /g288ional brut de energie, de curând fiind tranzac /g288ionate primele
certificate verzi.

Prin continuarea privatiz /g259rii întreprinderilor de stat din economie se a /g250teapt /g259 înt /g259rirea
disciplinei financiare /g250i dispari /g288ia arieratelor, retehnologizarea întreprinderilor, reducerea
costurilor de produc /g288ie, cre /g250terea calific /g259rii profesionale a salaria /g288ilor. De aceea, în
România acest proces a fost intensificat în ultimii ani, o mare parte a industriei
prelucr /g259toare fiind deja privatizat /g259.

În România, activitatea de cercetare, dezvoltare /g250i inovare (CDI) are la baz /g259 existen /g288a
unei tradi /g288ii valoroase, acoperind în prezent peste 50 de dome nii /g250tiin /g288ifice /g250i tehnologice
specifice /g250i men /g288inând un nivel anual relativ stabil al activit /g259/g288ii /g250i rezultatelor. Activit /g259/g288ile
de cercetare-dezvoltare continu /g259 s /g259 se desf /g259/g250 oare, în cea mai mare parte, în sectorul public
(peste 60%). În anul 2003, ponderea cercet /g259torilor români era de 3,13 la 1000 persoane din
popula /g288ia ocupat /g259, de dou /g259 ori mai mic /g259 decât cea din UE-15.

Un factor care poate determina cre /g250terea competitivit /g259/g288ii activit /g259/g288ii este reprezentat de
ponderea mare a cercet /g259torilor din domeniul /g250tiin /g288elor tehnice /g250i inginere /g250ti. Din p /g259cate,
salariile reduse, resursele materiale pu /g288in propice realiz /g259rii de performan /g288e, ca /g250i
oportunit /g259/g288ile oferite de programele de cercetare din alte /g288/g259 ri au condus treptat la reducerea
num /g259rului de cercet /g259tori. Problemele principale cu care se confrunt /g259 domeniul sunt:
finan /g288area insuficient /g259 din fonduri publice (0,4% din PIB în 2004); infras tructura de
cercetare-dezvoltare dep /g259/g250 it /g259 (decalajul dot /g259rilor fa /g288/g259 de standardele actuale este de 5-10

48 ani); neadaptarea la condi /g288iile concuren /g288iale de pia /g288/g259 , reducerea num /g259rului /g250i cre /g250terea
mediei de vârst /g259 a cercet /g259torilor. O alt /g259 problem /g259 major /g259 este leg /g259tura înc /g259 slab /g259 dintre
cercetare /g250i economie /g250i capacitatea relativ redus /g259 de valorificare a rezultatelor cercet /g259rii.

Interesul /g250i implicarea agen /g288ilor economici în activit /g259/g288i de cercetare-dezvoltare /g250i inovare
este sc /g259zut /g259, în anul 2003 fondurile atrase de la agen /g288ii economici pentru co-finan /g288area
proiectelor reprezentând 35% din bugetul total al P lanului Na /g288ional de Cercetare,
Dezvoltare /g250i Inovare (PNCDI).

În realizarea infrastructurii de transfer tehnologi c /g250i inovare, s-au f /g259cut primii pa /g250i prin
constituirea de centre de transfer tehnologic, de i nformare tehnologic /g259, incubatoare de
afaceri inovative, oficii de leg /g259tur /g259 cu industria, parcuri /g250tiin /g288ifice /g250i tehnologice precum /g250i
centre de excelen /g288/g259 , rezultatele nefiind îns /g259 satisf /g259c/g259toare.

Calitatea instruirii /g250i dobândirea unor noi abilit /g259/g288i de c /g259tre for /g288a de munc /g259 devin din
ce în ce mai importante ca factori de competitivita te. Din punct de vedere al educa /g288iei, în
România s-a înregistrat o cre /g250tere permanent /g259 a ponderii popula /g288iei între 25 /g250i 64 ani având
cel pu /g288in studii secundare /g250i superioare, de la 67,9% în 1999 la 70,5% în anul 2003, mai
mare chiar decât a multor alte /g288/g259 ri europene. Din p /g259cate, ponderea celor cu studii superioare
încheiate, de /g250i în cre /g250tere (de la 8,7% în 1999 la 9,6% în 2003) este mult mai sc /g259zut /g259 fa /g288/g259
de economii dezvoltate: SUA – 27,7%, Fran /g288a 16,4%, Germania 15%, Marea Britanie
15,4% (Cartea Alb /g259 privind For /g288a de munc /g259 – DTI/UK-2003). În ceea ce prive /g250te educa /g288ia
continu /g259 /g250i formarea profesional /g259, oferta de instruire tinde s /g259 se concentreze pe programe
pentru aptitudini generale (utilizare computer, lim bi str /g259ine, contabilitate etc.) /g250i mai pu /g288in
pe aptitudini specifice.

Sectorul IMM este un sector dinamic cu mare capacitate de adapt are la cerin /g288ele pie /g288ei,
care a determinat crearea de noi locuri de munc /g259 /g250i care absoarbe for /g288a de munc /g259
disponibilizat /g259 din celelalte sectoare ale economiei. La sfâr /g250itul anului 2004, cu un num /g259r
de 403.000 IMM-urilor private active, sectorul IMM din România înregistra o cre /g250tere
semnificativ /g259, fa /g288/g259 de anul 2004, iar num /g259rul de angaja /g288i din IMM era de 2.349.725 de
salaria /g288i, cu 10% mai mul /g288i decât la sfâr /g250itul anului precedent. Având în vedere c /g259 un mare
num /g259r de IMM sunt nou create, se poate spune c /g259 în România exist /g259 un spirit întreprinz /g259tor
bine dezvoltat, care necesit /g259 îns /g259 mai mult /g259 educa /g288ie economic /g259 /g250i de cunoa /g250tere a
poten /g288ialului pie /g288ei, în special în sfera serviciilor. Astfel, la sfâ r/g250itul anului 2004, jum /g259tate
din totalul salaria /g288ilor erau angaja /g288i în întreprinderi mici /g250i mijlocii. În ceea ce prive /g250te
orientarea activit /g259/g288ii IMM-urilor, se constat /g259 o cre /g250tere a ponderii IMM cu activitate
industrial /g259 de la 12,7% în 2000 la 13,6% în 2004 /g250i diminuarea ponderii firmelor cu
activitate exclusiv /g259 de comer /g288 de la 64,1% în 2000 la 53,2% în 2000 la 47,4% în 2 004
(sursa: INS /g250i Raportul anual al sectorului IMM din România, edi /g288ia 2005, publicat de
ANIMMC).

Competitivitatea economiei este intrinsec determina t/g259 de calitatea produselor /g250i serviciilor
ca ansamblu al caracteristicilor care confer /g259 aptitudinea unui produs/ proces/ serviciu, de a
satisface necesit /g259/g288i exprimate /g250i implicite. La nivel na /g288ional eforturile au fost focalizate pe
transpunerea în legisla /g288ia intern /g259 a reglement /g259rilor europene /g250i asigurarea condi /g288iilor de
implementare a acestora, la nivelul cerin /g288elor /g250i exigen /g288elor comunitare. De asemenea,
cadrul legislativ a fost îmbun /g259t/g259/g288it prin adoptarea legii privind evaluarea conformit /g259/g288ii
produselor, iar infrastructura institu /g288ional /g259 a fost constituit /g259 pe principalele domenii:

49 standardizare na /g288ional /g259, metrologie, acreditare laboratoare /g250i organisme de certificare /g250i
inspec /g288ie. Un element pozitiv este constituit de adoptarea a peste 80% din standardele
europene, dar exist /g259 un num /g259r relativ mare de standarde europene adoptate prin metoda
„fila de confirmare”, abordare simpl /g259 /g250i ieftin /g259, dar care, în anumite domenii, determin /g259 o
implementare deficitar /g259. Implementarea standardelor europene /g250i instituirea unui sistem de
evaluare a conformit /g259/g288ii produselor, eficient, competent, transparent, de ci credibil,
contribuie semnificativ la facilitarea accesului pr oduselor române /g250ti pe pia /g288a unic /g259 /g250i ofer /g259
oportunit /g259/g288i mediului de afaceri din România pentru a- /g250i îmbun /g259t/g259/g288i pozi /g288ia la nivel
interna /g288ional, pe baza performan /g288ei tehnice.
4. CONCLUZII … CONCUREN /g287/g258 PUTERNIC /g258, COMPETITIVITATE CRESCUT /g258
La nivel de firm /g259, competitivitatea se refer /g259 în principal la capacitatea companiilor de a
înv /g259/g288a, de a se adapta rapid la condi /g288iile pie /g288ei /g250i de a inova. Pe plan na /g288ional,
competitivitatea poate fi privit /g259 ca un mijloc de îmbun /g259t/g259/g288ire a nivelului de trai în condi /g288iile
utiliz /g259rii optime a unor resurse limitate. La începutul an ilor ’90, referindu-se la
competitivitate, Paul Krugman sus /g288inea într-un articol faimos din Foreign Affairs, c /g259
firmele sunt entit /g259/g288i ce concureaz /g259 între ele /g250i nu statele na /g288ionale. Într-o anumit /g259 m /g259sur /g259,
afirma /g288ia sa nu poate fi contestat /g259. Îns /g259, globalizarea /g250i imperfec /g288iunile pie /g288ei fac ca politica
public /g259 s /g259 joace un rol important în func /g288ionarea economiei, iar firmele s /g259 ia serios în
considerare coordonatele spa /g288iului în care opereaz /g259. Astfel, competitivitatea, în oricare din
formele ei, este puternic influen /g288at /g259 de politicile publice, cum ar fi: impozitarea, pol itica de
concuren /g288/g259 , orientarea finan /g288ele publice etc.

Dup /g259 cum a fost precizat la primul punct al acestei luc r/g259ri, politica în domeniul concuren /g288ei
exercit /g259 o influen /g288/g259 asupra competitivit /g259/g288ii prin urm /g259toarele dou /g259 instrumente:
− Sanc /g288ionarea practicilor anticoncuren /g288iale, astfel încât s /g259 fie facilitat /g259
recompensarea companiile eficiente /g250i sanc /g288ionarea celor ineficiente.
− Direc /g288ionarea ajutoarele de stat în principal c /g259tre obiective orizontale: dezvoltare
regional /g259, cercetare-dezvoltare, dezvoltarea sectorului IMM, formare profesional /g259
etc.

Reglement /g259rile /g250i normele legale care restric /g288ioneaz /g259 concuren /g288a au efecte negative asupra
competitivit /g259/g288ii întrucât determin /g259, în primul rând, o încetinire a procesului de mode rnizare
tehnologic /g259. Pe de alt /g259 parte, normele na /g288ionale în materie de concuren /g288/g259 , armonizate cu
cele comunitare, pot avea efectul benefic al cre /g259rii unor condi /g288ii echitabile în pia /g288/g259 pentru
to /g288i actorii economici.

Existen /g288a unui mediu concuren /g288ial solid, care s /g259 încurajeze companiile eficiente în
detrimentul celor ineficiente, poate reprezenta un stimulent al competitivit /g259/g288ii prin
intermediul urm /g259toarelor trei pârghii:
− Asigurarea unei aloc /g259ri eficiente a resurselor;
− Impulsionarea companiilor s /g259-/g250i organizeze activitatea de o manier /g259 eficient /g259;
− Impulsionarea activit /g259/g288ii de inovare.

Cu cât pie /g288ele sunt mai deschise concuren /g288ei cu atât efectele benefice asupra competitivit /g259/g288ii
sunt mai vizibile. Un exemplu concret în acest sens este reprezentat de progresele ob /g288inute
în liberalizarea pie /g288ei serviciilor. Conform unor studii realizate la ni velul Uniunii Europene,
liberalizarea industriilor de re /g288ea – telecomunica /g288ii, servicii po /g250tale, energie electric /g259,

50 transport aerian /g250i feroviar etc. – a generat rezultate pozitive pent ru consumatori.
Deschiderea pie /g288ei europene a telecomunica /g288iilor a determinat în intervalul 1996-2000 o
sc /g259dere cu aproximativ 23% a tarifelor practicate de o peratori din UE.
A/g250a cum rezult /g259 din punctul doi al prezentei lucr /g259ri, legisla /g288ia na /g288ional /g259 în materie de
concuren /g288/g259 este armonizat /g259 cu acquis-ul comunitar, iar aplicarea regulilor în domeniu se
realizeaz /g259 la standarde europene. Aceste dezvolt /g259ri au creat o parte din premisele
consolid /g259rii competitivit /g259/g288ii economiei na /g288ionale pentru a fi preg /g259tit /g259 s /g259 r /g259spund /g259 în mod
adecvat provoc /g259rilor, dar /g250i oportunit /g259/g288ilor create prin apropiata aderare a României la
Uniunea European /g259.
BIBLIOGRAFIE:
1. Hirst, Paul; Thompson, Grahame; Globalizarea sub se mnul întreb /g259rii: economia
interna /g288ional /g259 /g250i posibilit /g259/g288i de guvernare; Editura TREI 2002
2. Krugman, Paul; Competitiveness: A Dangerous Obsessi on; Foreign Affairs
Issue: March/April 1994 (Volume 73, Number 2)
3. Porter, Michael E.; Avantajul concuren /g288ial; Editura Teora 2001
4. Planul Na /g288ional de Dezvoltare 2007-2013
5. Publica /g288ii /g250i rapoarte ale UNCTAD – www.unctad.org
6. Publica /g288ii /g250i rapoarte ale OECD – www.oecd.org
7. Decizii ale Consiliului Concuren /g288ei – www.competition.ro
8. Agenda Lisabona – www.europa.eu

Cuvinte cheie: economy, competition, competitiveness, anticompeti tive agreements, abuse
of dominant position, economic concentrations