Comparatie Intre 2 Hoteluri pe Mapamond

CUPRINS

Introducere 2

Capitolul I. Turismul și serviciile hoteliere 4

1.1. Surt istoric al hotelului 4

1.2. Conținutul și caracteristicile activitatății de turism 6

1.3. Tipuri de hoteluri 12

1.4. Calitatea serviciilor în turism 14

1.5. Mixul de marketing al destinaței turistice 17

Capitolul II. Turismul în Dubai 23

2.1. Dubai- orașul simbol al luxului oriental 23

2.2. Clima în Dubai 24

2.3.Obiective turistice în Dubai 24

2.4.Prezentare Hotel Burj Al Arab 31

Capitolul III. Turismul în Las Vegas 36

3.1. Las Vegas- capitala mondială a distracției 36

3.2. Obiective turistice Las Vegas 37

3.3. Prezentare Hotel Bellagio 40

Capitolul IV. Analiză comparativă între Burj al Arab – Dubai și Belagio – Las Vegas 44

4.1. Fântâna din Dubai vs. Fântâna din Las Vegas 44

4.2.Hotel Burj al Arab vs. Bellagio 46

4.3.Analiza comparativă a facilităților 48

Concluzii 55

Bibliografie 56

INTRODUCERE

Efectul dezvoltării turismului asupra unei regiuni este în principal unul pozitiv. Acesta crează cerere, ofertă (care se materializează în dezvoltarea infrastructurii turistice și indirect în antrenarea ramurilor economice care vin în contact cu activitatea turistică), locuri de muncă, legături între diverse naționalități etc. Turismul înseamnă dezvoltare, iar efectele negative ale acestuia (poluare, afectarea mediului etc.) pot fi controlate printr-un management eficient.

Activitatea de marketing desfășurată la nivelul destinației turistice este un mechanism strategic care are ca obiectiv principal dezvoltarea turismului ținând cont de protejarea mediului înconjurător și de satisfacerea nevoilor turiștilor și a actorilor implicați în activitatea turistică.

În condițiile unei concurențe acerbe în continuă creștere pe piața turistică și implicit în cazul destinațiilor turistice, și datorită vulnerabilității pieței turistice în fața factorilor de influență, pentru ca o destinație turistică să se mențină competitivă este necesar ca organizațiile de management să elaboreze periodic analize ale pieței, să efectueze cercetări de marketing atât calitative cât și cantitative pentru identificarea posibilităților de îmbunătățire, să elaboreze politici și strategii de piață și specifice mixului de marketing adaptate condițiilor actuale.

Turismul de lux denumit și turismul păturilor sociale de vârf, include toate categoriile de clientelă pentru care practicarea turismului nu este îngrădită de nivelul veniturilor. Piața turismului de lux este profitabilă pentru agenții economici, deși se înregistrează un volum scăzut de cerere, dar aceasta este greu de monitorizat, din cauza pretențiilor personalizate față de nivelul calitativ al serviciilor.

În turismul de lux cererea se manifestă în multiple variante, sophisticate și chiar extravagante, pe care nu le pot acoperi decât structurile de primire de cinci stele și numai într-o mică măsură cele de categoria patru stele.

Impactul socio cultural al turismului de luxasupra destinațiilor de vacanțăse manifestă cu efecte constant:pe o parte turiștii de elitănu sunt interesați de stabilirea și dezvoltarea contactelor cu populația comunităților locale, iar pe de altă parte se adâncesc contrastele dintre elita temporar-vizitatoare și populație, ceea ce poate îmbrăca caracterul unor adevărate provocări sociale.

Solicitările pentru serviciile turistice de categorie superioară se manifestă și din partea oamenilor de afaceri, ceea ce stimulează agenții economici să se orienteze și către formele turismului de lux, în limite rezonabile de competitivitate și de eficiență.

Lucrarea de față este structurată în patru capitole, primul dedicat descrierii noțiunilor teoretice ale turismului și serviciile hoteliere. Industria hotelieră, a ospitalității în general, s-a dezvoltat concomitent cu apariția și generalizarea călătoriilor în scopuri turistice (cunoaștere, agrement), activități ce vor fi cunoscute în timp sub denumirea de turism, dezvoltate la scară națională și dincolo de limitele ei. În domeniul cazării, călătoriilor, se cunosc confirmări din timpuri străvechi, încă din antichitatea greacă.

În al doilea capitol am prezentat turismul din Dubai, care este o destinație turistică completă. Este paradisul arhitecților, al îndrăgostiților de cultură arabă, de lux. Artele decorative arabe sunt minunate, iar decoratorii hotelurilor nou construite țin cont de această moștenire pentru a păstra personalitatea locului. Este un loc în continuă dezvoltare, transformare, astfel încât cei care au vizitat acum câțiva ani Dubaiul vor fi uimiți să vadă un alt oraș, unde pădurea de schele și macarale din zonele Downtown și Marina Dubai a lăsăt loc unor zgârie nori impozanți, ce au pe diverse etaje apartamente de lux, birouri, restaurante, săli de fitness, hoteluri.

În capitolul trei am prezentat turismul din Las Vegas, care este mai mult decât un oraș, este un adevărat spectacol. Locuri celebre de pe glob își află aici copii fidele: Turnul Eiffel, Sfinxul, piramide egiptene, palate din Roma antică. Nicăieri în lume industria jocurilor de noroc, a cumpărăturilor și a distracției nu are amploarea de aici. Dar ceea ce face acest loc fascinant este asocierea lui cu libertatea absolută: aici căsătoriile sunt încheiate la „minut", spectacolele pentru adulți întrec orice imaginație, cazinourile sunt ca apa și aerul și nici nu poate fi vorba de restricții. Frumusețea spectacolelor de lumini și sunet care au loc după lăsarea serii este greu de descris în cuvinte, emoțiile transmise sunt extrem de puternice.

Ultimul capitol constă în desfășurarea unei cercetări calitative de marketing, o comparație a două hoteluri de lux, Aburj al Arab din Dubai și Bellagio din Las Vegas, a serviciilor oferite de acestea.

%l!^+a?

CAPITOLUL I. TURISMUL ȘI SERVICIILE HOTELIERE

1.1. Surt istoric al hotelului

În centrul activităților hoteliere trebuie așezată noțiunea atât de cunoscută, mai ales în epoca modernă a omenirii, de hotel care, potrivit legislației românești și tradițiilor noastre, poate fi definită drept ,,o structură de primire amenajată în clădiri sau în corpuri de clădiri, prin care se pune la dispoziția turistului, camere, garsoniere, apartamente dotate corespunzător pentru care se asigură servicii specifice, cum ar fi cele de alimentație din incintă”.

În alte literaturi de specialitate, de exemplu în cea engleză, hotelul este considerat a fi un stabilament de natură permanentă, cu minimum patru camere (sau spații de cazare) care oferă, zilnic, posibilitatea de locuire și mic dejun, pe baza unui contract de scurtă durată, potrivit unor standarde minime. Prin urmare, în accepția acestor definiții, spațiile de alimentare sunt incluse în hotel, respectiv, nu se adaugă acestora, eventual printr-un contract corespunzător celui hotelier, încheiat la sosirea turistului în incinta acestuia.

Se înțelege că hotelul și industria sa, în esență, sunt reprezentate de un sector bine definit, care, fără îndoială, cuprinde toate noțiunile și structurile cu aceaste funcții, adică hotelurile, motelurile, stabilimentele hoteliere plutitoare și pensiunile pe care le rezumăm prin noțiunea de activități de cazare și alimentație aferentă domeniului. În acest sens, industria hotelieră include structurile de primire lipsite de spații de alimentație, care dispun doar de facilități privind servirea mesei, cum ar fi: bungalou-rile, satele de vacanță, cabanele, camerele de închiriat în căminele familiale, ferme agrar-turistice, unde principala lor funcție este de a oferi servicii de cazare.

Industria hotelieră, a ospitalității în general, sa dezvoltat concomitent cu apariția și generalizarea călătoriilor în scopuri turistice (cunoaștere, agrement), activități ce vor fi cunoscute în timp sub denumirea de turism, dezvoltate la scară națională și dincolo de limitele ei.În domeniul cazării, călătoriilor, se cunosc confirmări din timpuri străvechi, încă din antichitatea greacă. În această perioadă, cazarea era asigurată în spații familiale, adică la prieteni, dar și în vestibulul templier.

În ambele situații tradiția ospitalității are un caracter sfânt, deși aceasta evoluează în Roma antică, unde existau case de vacanță, hanuri sau vile, mici așezăminte. Amintim în acest sens, vila imparatului Tiberiu situată în insula Capri. De altfel, grija pentru manifestarea unei atitudini ospitaliere a fost cunoscută în timpul împăraților Nero (61dc) și Adrian (136 dc) care, așa cum aratău istoricii, au determinat construirea de hanuri, evident destinate călătorilor din acele vremuri. Notiunea de han va fi consemnată și în evul mediu. Dar hanurile acestea, din păcate ofereau condiții modeste de găzduire și alimentație, uneori la limita mizeriei, mai mult acestea erau de multe ori, rău famate și murdare, fiindcă constituiau, pentru călătorul evului de mijloc, o ultimă alternativă, adoptată la ceasuri de noapte, ori pe timp de furtună, de ploi și de viscol. Unele hanuri și-au transmis numele până în zilele noastre. De exemplu, Three Kings, Golden Leon, Cardinal’s Hat, Black Eagle, Two Swards, iar de la noi: Hanul lui Manuc (București), Trei Sarmale (Iași), Hanul Ancuței (Moldova), etc.

Datorită nesiguranței drumurilor, în 1130 apare primul ghid turistic, care avea nu atât rol de a prezenta oferte turistice cât mai ales de instruire a acestora în alegerea unui traseu mai sigur, evident inclusiv din punct de vedere al existenței, al posibilităților de cazare.

În epoca modernă, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dezvoltarea călătoriilor, a turismului propriu-zis, vizează, între altele, ameliorarea condițiilor de cazare și masă, ceea ce va constitui un imbold pentru amatorii de drumeții, de cunoaștere prin acțiuni de vizitare, respectiv prin călătorii cu miza turistică, de instruire și prospectare culturală. Acum, au apărut primele cabane, în ținuturile de munte, motivate de drumeții, alpinism, etc, precum și numeroase hoteluri de tranzit, construite în zonele înzestrate cu importante rețele feroviare. În această perioadă începe construirea celebrelor hoteluri din marele orase europene. În anul 1850, de exemplu, se inaugurează Grand Hotel și Hotel du Louvre din Paris, iar în 1867, la București, se va construi Grand Hotel du Boulevard, dupa exemplul celui din capitala Franței.

În acest sfârșit de secol, în America se construiesc hotelurile gigant cu 500, 1000 și chiar cu 2000 de locuri, ceea ce arată că peste ocean se trece deja la etapa industrială a activității hoteliere. Totodata, se trece la construirea hotelurilor de vacanță, ca urmare a dezvoltării pe care o vor cunoaște stațiunile hoteliere, precum Vichy, Wilsbaden, Bad Ragaz, Lache-les-Bains, precum și a celor de pe Coasta de Azur ori din Alpi, activităților bancare, precum și a industrializării din zona Coastei de Azur, munților Alpi etc. Ca urmare a dezvoltării turismului automobilistic, în Europa și nu numai, vor apărea motelurile.

Multe dintre hotelurile construite în ultimele decenii ale secolului XIX există și astăzi, ceea ce înseamnă că în timp și-a cosolidat mereu prestigiul, evident bunele tradiții și activități de servire a clientelei. Un exemplu, referitor la hotelăria internațională, îl constitue și astăzi hotelul Ritz construit la Paris în anul 1898.

Epoca contemporană, care se dezvoltă după cel de-al doilea război mondial, se caracterizează printr-o intensificare a turismului, ca urmare a cuceririlor sindicale în materie de drepturi acordate celor care desfășoară activități în procesul muncii și al producției de orice fel. De asemenea circulația turistică s-a intensificat și ca urmare a dezvoltării transporturilor și a b#%l!^+a?diversificării motivațiilor de călătorie, ceea ce a condus la creșterea și diversificarea numărului de forme de primire și cazare. În acest fel, s-a născut o adevarată industrie a ospitalității, care b#%l!^+a?se află îpi etc. Ca urmare a dezvoltării turismului automobilistic, în Europa și nu numai, vor apărea motelurile.

Multe dintre hotelurile construite în ultimele decenii ale secolului XIX există și astăzi, ceea ce înseamnă că în timp și-a cosolidat mereu prestigiul, evident bunele tradiții și activități de servire a clientelei. Un exemplu, referitor la hotelăria internațională, îl constitue și astăzi hotelul Ritz construit la Paris în anul 1898.

Epoca contemporană, care se dezvoltă după cel de-al doilea război mondial, se caracterizează printr-o intensificare a turismului, ca urmare a cuceririlor sindicale în materie de drepturi acordate celor care desfășoară activități în procesul muncii și al producției de orice fel. De asemenea circulația turistică s-a intensificat și ca urmare a dezvoltării transporturilor și a b#%l!^+a?diversificării motivațiilor de călătorie, ceea ce a condus la creșterea și diversificarea numărului de forme de primire și cazare. În acest fel, s-a născut o adevarată industrie a ospitalității, care b#%l!^+a?se află într-o relație de intercondiționare stabilă. Odată cu dezvoltarea turismului pe lângă cele două concepte de industria ospitalității și industria hotelieră, a aparut și conceptul de industrie a turismului.

1.2. Conținutul și caracteristicile activitatății de turism

Nu există element al cadrului natural care într-o formă sau alta, cu o pondere mai mare sau mai mică, să nu participe la alcătuirea unei zestre atractive de excepție, tructura geologică, relieful, hidrografia, climatul, vegetatia sau fauna își aduc fiecare o contribuție notabilă în acest sens.

Prin produs turistic se înțelege totalitatea bunurilor și serviciilor oferite turiștilor de către una sau mai multe întreprinderi turistice (agenții de turism sau prestatori direcți – hotel, restaurant etc.), este un „ ansamblu al relațiilor și fenomenelor ce rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara locului de reședință, atât timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate de o stabilire permanentă sau o activitate lucrativă oarecare”.

Produsul turistic este deci o formă de comercializare a ofertei turistice. Între componentele produsului turistic există o relație de interdependență, fiecare dintre acestea având un rol important în crearea satisfacției clienților.

Principalele caracteristici ale produselor turistice:

sunt eterogene – rezultat al dependenței serviciilor de dotările materiale și persoana prestatorului;

sunt complexe – rezultat al combinării în variante multiple a elementelor componente;

sunt nestocabile – elementele care le compun (exemplu: locurile din avion, zăpada, nopțile de cazare) nu pot fi stocate;

se produc pe măsură ce se manifestă consumul;

au caracter sezonier, cu excepția reuniunilor, afacerilor și parțial, turismul de sfârșit de săptămână sau cel balnear.

În activitatea turistică se practică o gamă largă de forme și aranjamente turistice, determinate de modalitățile de satisfacere a nevoii de turism, de condițiile de realizare a echilibrului ofertă-cerere, de paticularitățile organizării călătoriei. În general, formele de turism pot fi definite prin aspectul concret pe care îl îmbracă combinarea serviciilor (transport, cazare, alimentație, agrement) ce alcătuiesc produsul turistic, precum și prin modalitatea de comercializare a acestuia.

Ca o definiție a turismului, unanim acceptată, putem spune că acesta reprezintă „ansamblul relațiilor și fenomenelor care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara domiciliului lor atâta timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă și activitate lucrativă oarecare” sau o altă definiție, ar fi următoarea:

Turismul este un domeniu de activitate cu un profil complex, reunind un ansamblu de servicii și bunuri proprii mai multor sectoare de activitate, fiind punctul de interferență a acestora. Turismul asigură legătura între prestatori și turiști prin vânzarea serviciilor de către prestatori către turiști.

Serviciile turistice pot fi considerate subproduse turistice și pot fi grupate după importanța lor în realizarea produsului turistic, fiind structurate pe trei categorii: principale, secundare și auxiliare.

Sectorul turistic reprezintă o sursă principală de redresare a economiilor naționale a tuturor țărilor care dispun de resurse turistice antropice și naturale importante.

Industria turismului reprezintă, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate și, totodată, cel mai important generator de locuri de muncă. Turismul apare ca un fenomen economico-social specific civilizației moderne, puternic ancorat în viața societății și ca atare influențat de evoluția ei.

În condițiile respectării și promovării principiilor de dezvoltare durabilă, turismul constituie un mijloc de protejare, conservare și valorificare a potențialului istoric, cultural și folcloric al unei țări. Pe plan social, turismul se manifestă ca mijloc activ de educare și ridicare a nivelului de instruire și civilizației a oamenilor, având un rol deosebit în utilizarea timpului liber al populației.

Este considerat turist străin orice persoană care se deplasează pe o durată de cel puțin 24 de ore într-o altă țară diferită în cea în care se află domiciliul său obișnuit, pentru propria plăcere sau pentru alte motive (familiale, de sănătate, în interes de afaceri, pentru a participa la diferite manifestări internaționale sau misiuni de orice natură etc.).

De-a lungul anilor, experții în turism au formulat mai multe definiții pentru termenul de turism. Astfel, McIntosh și Goeldner au introdus noțiunea conform căreia turismul este o activitate interactivă, susținând că „turismul poate fi definit ca fiind suma fenomenelor și relațiilor rezultată din interacțiunea turiștilor cu prestatori”. b#%l!^+a? b#%l!^+a?

Expertul în turism Dann G.M.S. susține că „turismul nu este doar un proces interactiv între oameni, dar și un mijloc de a promova pacea în lume”.În cadrul reuniunilor internaționale s-a discutat despre problemele actuale și viitoare ale turismului. Concluziile la care s-a ajuns au fost următoarele: turismul reprezintă un limbaj internațional care ajută popoarele lumii să comunice între ele, indiferent de statutul politic, religios, cultural și social; dezvoltarea turismului poate contribui la îmbunătățirea mediului socio-cultural; investitorii au un rol foarte important prin crearea de noi locuri de muncă, generând astfel prosperitate.

Turismul este determinat în mare măsură de factori economici și social-culturali. Cunoașterea factorilor care determină și favorizează turismul au efecte de frânare relativă asupra acesuia, devine necesară în economia de piață, în cercetarea de marketing, în planificarea dezvoltării zonale sau naționale de profil etc.

În privința turismului, potrivit noilor precizări, acesta se referă la activitățile desfășurate de persoane, pe durata călătoriilor și sejururilor, în locuri situate în afara reședinței obișnuite, pentru o perioadă consecutivă ce nu depășește un an (12 luni), cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive. Se precizează că această definiție este suficient de largă pentru a acoperi călătoriile între diferite țări, dar și în interiorul acestora și, de asemenea, pentru a include activitățile vizitatorilor de o zi (excursioniști) și ale celor care rămân, în zona vizitată, cel puțin 24 de ore (turiști). Corespunzător accepțiunii prezentate, pot fi identificate formele principale ale turismului, și anume:

turism intern (domestic tourism): rezidenții unei țări date care călătoresc numai în interiorul acesteia;

turism receptor (inbound tourism): non-rezidenții care călătoresc în țara dată;

turism emițător (outbound tourism): rezidenții țării date care călătoresc în alte țări.

Aceste trei forme de bază pot fi asociate în modalități diferite, dând naștere altor categorii ale turismului, și anume:

turism interior, formă ce regrupează turismul intern și turismul receptor;

turism național, constituit din turismul intern și turismul emițător;

turismul internațional, alcătuit din turismul receptor și turismul emitățor.

În privința motivelor călătoriei, se recunoaște necesitatea identificării acestora în scopul evaluării comportamentului de consum și cheltuielilor vizitatorilor. Sunt precizate și structurate pe grupe și subgrupe principalele mobiluri ale călătoriilor turistice, și anume:

loisir, recreere și vacanță (odihnă): vizitarea orașelor, participarea la diverse manifestări culturale și sportive, efectuarea cumpărăturilor, plaje (cură helio-marină), practicarea diferitelor sporturi (de amatori), croaziere, jocuri de noroc, odihnă, voiaje de nuntă, etc.;

vizite la rude și prieteni: vizitarea părinților, concedii în cămin (familie), participarea la funeralii, participarea la programe de îngrijire a invalizilor etc.;

afaceri și motive profesionale: instalarea de echipamente, inspecții vânzări și cumpărări în contul întreprinderilor străine, participarea la reuniuni, conferințe, congrese, târguri și expoziții, participarea la activități sportive profesionale, misiuni guvernamentale, studii, cursuri de limbi străine sau de pregătire profesională, etc.;

tratament medical: stațiuni balneare, fitness, talazoterapie, kinetoterapie, stațiuni termale și alte tipuri de cure și tratamente (slăbire, înfrumusețare);

religie/pelerinaje: participarea la diverse evenimente religioase, pelerinaje;

alte motive: echipajele aeronavelor și vaselor destinate transportului public (personalului însoțitor de bord), tranzit, alte activități.

În organizarea activității unei structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare, respectiv a unei unități hoteliere, se pornește de la conceptul de ospitalitate, care presupune, în primul rând, satisfacerea nevoilor de adăpost și odihnă și cea de hrană, dar și a altor necesități impuse de statutul de turist, călător.

Activitățile legate de asigurarea celor două servicii hoteliere de baza : cazarea și restaurația au impus configurarea celor două departamente structurale, de bază, ale unei unități hoteliere, denumită chiar astfel, organizarea lor depinzând de capacitatea de cazare, de categoria de clasificare, dar și de conceptual organizatoric al unității respective .

Prin cazare se înțelege numai adăpostul plătit într-o unitate ospitalieră specializată, oricât de modestă ar fi aceasta din punctul de vedere al capacității sau al categoriei de clasificare, fiind necesară prezența următoarelor departamente obligatorii:

Recepția ( FRONT OFFICE) cu sectoare de activitate :

– rezervări

– recepție

– concierge

– caserie

– centrală telefonică

Rolul acetuia este promovarea și vânzarea serviciilor hoteliere , cazare și servicii suplimentare .Departamentul de etaj ( HOUSEKEEPING) cuprinde sectoare de activitate :

spații de cazare ;

spații de folosință comună ( publice);

oficii lenjerie;

magazii pentru depozitat obiecte în dotare ; b#%l!^+a? b#%l!^+a?

spălătorie.

Rolul acestui departament este de asigurarea igienei și amenajarea spațiilor hoteliere.

Departamentul de întreținere, mentenanță care cuprinde activitățile de:

curățenie și igienizare a spatiilor de cazare și a celorlalte spatii hoteliere ;

dotarea si amenajarea spațiilor de cazare ;

întreținerea și gestionarea lenjeriei hoteliere ;

efectuarea de servicii suplimentare specifice constituie o parte importantă a parametrilor calitativi ai serviciului de cazare.

De nivelul acestuia depinde în bună măsură reputația hotelului, contribuind decisiv la creșterea sau diminuarea vânzărilor, deci a gradului de ocupare a hotelului, curățenia fiind, în multe situații, motivul revenirii sau al renunțării la serviciile hotelului respectiv.

Rolul acestui departament este de a pregăti spatiile pentru închiriere, de a crea o atmosferă relaxată, primitoare pentru client, determinată de un mediu ale cărui caracteristici sunt: igiena , confortul , siguranța , atractivitatea , intimitatea , solicitudinea (atenția față de cerințele clienților), amabilitatea.

Spații de cazare au următoarele obiective :

– Asigurarea igienei, funcționalității și a securității în camere și în spațiile aferente;

– Dotarea camerelor cu lenjerie , produse cosmetice și de igienă, materiale informative și de promovare .

– Prestarea serviciilor suplimentare specifice (lustruit încălțămintea, călcat îmbrăcămintea , mici reparații).

– Rezolvarea situațiilor speciale ( solicitări suplimentare – paturi , lenjerie, paturi (pleduri), pungi cu gheata, pungi (sticle) cu apă caldă, fier de călcat, uscător de păr , termometru, acordarea primului ajutor, etc.

– Păstrarea obiectelor uitate și pierdute.

Spațiile comune ( publice) au următoarele obiective :

– Asigurarea igienei , funcționalității și securității în spațiile comune exterioare și interioare atât în cele pentru clienți , cât și în cele pentru personal .

– Amenajarea și dotarea spațiilor comune , asigurarea aranjamentelor florale .

– Efectuarea unor servicii speciale (dezinfecție , dezinsecție , îngrijirea spațiilor verzi, etc.).

– Redecorarea după lucrări de renovare.

– Decorarea la ocazii speciale (revelion , sărbători religioase, întruniri festive ).

Sectorul lenjerie și uniforme are următoarele obiective :

– Gestionarea lenjeriei hotelului, cazare și restaurație, inclusiv uniforme;

– Sortarea si asigurarea stocului necesar pentru fiecare categorie ;

– Întreținerea lenjeriei, efectuarea de reparații și confecționarea unor elemente de lenjerie.

Spălătoria – curățătorie are ca obiectiv :

– spălatul , curățatul lenjeriei hotelului și a lenjeriei îmbrăcămintei clienților, lucrătorilor.

Departamentul tehnic (întreținere) – asigură buna funcționare a instalațiilor (sanitare, electrice, sistemelor de încălzire și climatizare), echipamentelor, mobilierului, utilajelor și a instalațiilor de spălătorie și curățătorie, a unor servicii suplimentare, întreținerea utilajelor și a instalațiilor din bucătărie.

Sectorul de activitate Pază și securitate asigură securitatea clientului în hotel, prin grija și vigilența mai multor categorii de lucrători – portar, curier, bagajist, recepționer, cameristă, guvernantă, dar coordonarea acțiunilor și permanentul control asupra respectării normelor, precum și instruirea celor implicați, revin personalului specializat.

Activități acestui sector sunt de :

– asigurarea securității fizice în perimetrul hotelului,

– adaptarea procedeelor preventive coordonatelor de amplasare și dotare a clădirii;

– utilizarea mijloacelor moderne de supraveghere și alarmare;

– asigurarea unui program coerent de instruire asupra factorilor de risc, prevenirii și acțiunii în caz de pericol (incendiu, uragan, inundație,cutremur, jaf, atacuri teroriste).

Spațiile rezervate clientelei includ:

– spațiile de folosință comună – exterioare dintre care accesul auto și pietonal, alei pietonale și spațiile verzi, parcări, spațiile aflate la intrarea în hotel, scări, rampe destinate persoanelor cu deficiente fizice, grădini, parcuri, elemente decorative, stâlpi lumină, garduri, bănci;

– spațiile de folosință comuna – interioare care includ intrarea in unitățile hoteliere, holul hotelului (recepție).

– Spatiile cu funcții comerciale : birouri de turism, birou „rent-acar”,magazine diverse, saloane de înfrumusețare , săli de fitness, etc.

– Spații cu alte destinații : săli polivalente, spații cu funcții de agrement și sport, exterioare terenuri de sport, piscine

– Spatii destinate circulației – ascensoare, scara principală, acces restaurant, bar de zi, terase, holuri și culoare. garaje;

– Spatiile de cazare : cameră cu un pat individual (single) ; cameră cu pat matrimonial;cameră cu pat dublu;cameră cu trei paturi individuale, cu patru paturi, camere comune cu mai multe paturi individuale; garsonieră; apartament cu unul sau mai multe dormitoare (maximum 5 dormitoare) , sufragerie, vestibul, grup sanitar propriu.

1.3. Tipuri de hoteluri b#%l!^+a? b#%l!^+a?

Clasificarea hotelurilor are scopul de a unifica standardele, astfel încât oaspeții să știe exact pentru ce anume plătesc atunci când fac o rezervare. Evaluarea reflectă respectarea cerințelor pentru o mare varietate de criterii. Ele definesc astfel camerele standard și echipamentele, restaurantele și barurile, precum și disponibilitatea serviciilor suplimentare. Mai multe stele presupun un standard  de servicii mai ridicat.

1 stea – hoteluri foarte modest echipate, care oferă doar servicii de bază. Camerele sunt foarte mici (aproximativ 8 metri/camera single), acestea conțin un pat, un dulap, o noptieră și o chiuvetă. Baia poate fi în afara camerei, iar telefonul este disponibil doar la recepție. De asemenea, poate lipsi restaurantul sau snack-barul.

2 stele – camerele sunt mici (aproximativ 9 metri/camera single), iar în plus față de mobilierul de bază, camerele au baie proprie, telefon și TV. De obicei, micul dejun este inclus în preț. Hotelurile oferă parcare pentru oaspeții hotelului.

3 stele – camerele au baie proprie, TV, telefon și aer condiționat. Serviciul de curățenie este prestat zilnic, iar lenjeria de pat și prosoapelor sunt schimbate în fiecare zi. Oaspeții hotelului beneficiază de parcare păzită, săli de așteptare, restaurante și spălătorii.

4 stele – presupune un standard ridicat de servicii și facilități, centre de afaceri, săli de conferință, restaurante, sală de gimnastică, iar camerele sunt dotate cu mobilier confortabil și acces la internet.

5 stele – hotelurile de lux oferă servicii de calitate și sunt situate în centre urbane sau în centre de afaceri. Hotelurile din această categorie oferă parcare păzită, room service 24/24 ore, iar recepția oferă suport în cel puțin două limbi de circulație internațională.

Hoteluri cu mai mult de cinci stele sunt mai rare. Astfel de hoteluri au un standard foarte ridicat și oferă servicii exclusiviste și facilități de înaltă calitate. Aceste hoteluri au un design și o arhitectură ieșite din comun, fiind echipate cu tehnologie avansată și situate în locuri atractive.

Standardizarea și clasificarea hotelului se evaluează individual de reprezentanții fiecărei țări pe baza reglementărilor adoptate în țara resprectivă și pot diferi semnificativ de la standardele adoptate în România. În țările din Europa de Sud au fost adoptate ca standarde de evaluare și jumătatea de stea. De multe ori, hotelurile de două stele din țările dezvoltate îndeplinesc standardul de patru stele din Asia sau Africa.

Confortul și așezarea cât mai aproape de destinație (cum ar fi plaja, la mare) sunt cele mai importante calități pe care un hotel trebuie să le îndeplinească, pentru ca un client să se cazeze acolo. În cazul unei călătorii de afaceri, locul de cazare va trebui să asigure și o conexiune la internet, fax ori săli de conferințe.

În sistemul de acordare al stelelor unui hotel nu este implementat un regulament international unic, existând trei grupe:

țări fără niciun sistem de clasificare : Israel, Kenya, Hong Kong, SUA, Noua Zeelanda, Australia și altele;

țări cu sisteme de clasificare neoficiale: Anglia sau Danemarca, care lasă la liber să fie clasificați de diverși critici în domeniu;

țări cu sisteme oficiale proprii de clasificare: Franța, Belgia, România, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, India și altele

Țările fără sisteme de clasificare s-au opus vehement acestor clasificări, deoarece se opun libertății pieței. Notorietatea hotelului este cea care are rol decisiv în decizia clientului și drept dovadă aproximativ trei sferturi din hotelurile din SUA au denumiri extrem de cunoscute în industrie, însă și aici este nevoie de o clasificare neoficială a serviciilor, spre exemplu: standard, comercial sau de lux (pentru a oferi o idee asupra serviciilor posibililor clienți).

Țările cu sisteme neoficiale consideră că este mai bine să lase libertate pieței, unde presa de profil le va clasifica după criterii proprii .

Țările cu sisteme de clasificare proprii sunt mai mult sau mai puțin detaliate, fiecare luând în calcul fel de fel de alte criterii pentru clasificare. Cele mai complexe sisteme le putem întâlni în India și Franța. De exemplu, în Franța se întâlnesc categoriile: 4 stele lux, 4 stele, 3 stele, 2 stele, 1 stea și 0 stele, iar in Grecia pe litere. Cel puțin așa sunt sistemele interne de clasificare pe care, însă, agențiile le transformă după ureche, pentru a atrage mai ușor interesul clienților.

1.4. Calitatea serviciilor în turism

În general, specialiștii consideră că, în sens larg, industria ospitalității poate fi definită drept „o sumă de activități specifice, care asigură cazarea și nu de puține ori, alimentația persoanelor aflate departe de locuința lor”. Prin aceste activități, sunt împlinite și amplificate pe o anume durată, condițiile de viață ale persoanelor aflate departe de familie, de casa în care b#%l!^+a?b#%l!^+a?locuiesc. Această stare de lucru, presupune ca industria ospitalității, având la bază principii ale relațiilor dintre gazdă și oaspeți, să fie alcatuită din mai multe componente, respectiv din mai multe structuri care vizează cazarea turistica, precum și alimentația oferită călătorilor, vizitatorilor sau invitaților unor anumite instituții, firme, persoane, pe o perioadă limitata prin intermediul restaurantelor cu tipologii diverse, baruri, fast-food-uri, etc.

Privind din perspectiva industriei hoteliere putem spune că dezvoltarea ei depinde de nivelul circulației turistice, astfel, numărul turiștilor și exigența lor, în continuă creștere, determină:

dezvoltarea capacității de cazare;

apariția de unități hoteliere cu funcțiuni complete;

diversificarea gamei de servicii.

Calitatea este o noțiune cu foarte largă utilizare, ceea ce face extreme de dificilă definirea ei din punct de vedere științific. În literatura de specialitate în conceptual de calitate a produselor și serviciilor se regăsesc mai multe accepțiuni. Calitatea este deci “o noțiune complexă care poate fi definită ca expresie a gradului de utilitate social a unui produs sau serviciu”. Ea reflect măsura în care, prin ansamblul caracteristicilor sale, produsul satisface nevoia pentru care a fost creat și respect restricțiile impuse de societate privind eficiența economic și protecția mediului ambient.

Turismul a rămas în afara conceptului calitate până când s-a ajuns la o criză în acest domeniu, fapt ce a condus la regândirea rolului calității și, evident, a mecanismelor de management. Se observă tot mai mult încercarea adaptării și introducerii mijloacelor și instrumentelor managementului calității în turism prin simpla copiere sau prin ajustări oportune, pe baza caracteristicilor și particularităților identificate pentru turism.

În condițiile actuale, noțiunea de calitate concepută doar ca o adaptare la standarde

trebuie redimensionată astfel încât să se adapteze necesităților și așteptărilor clientului. Pentru managerii din turism definițiile calității totale ar necesita o readaptare la obiectivele strategice urmărite, exprimând nivelul de perfecțiune pe care entitatea economică, organizația s-a decis să o atingă și să o mențină pentru a satisface preferințele clientei-țintă. “Dacă între autolegitimare și calitatea serviciilor apare un decalaj, mai ales în condiții de scădere a calității și de evoluție strict birocratică într-un mediu de piață sectorială concurențială, o organizație are șanse mari să dispară”.

Câteva dintre definițiile calității găsite în literatura de specialitate referitor la calitate:

Conform terminologiei ISO 9000: 2000, prin calitate se înțelege „ansamblul de proprietăți și caracteristici ale unui bun sau serviciu care îi conferă acestuia aptitudinea de a satisface necesitățile exprimate sau implicite”;

Standardul industrial japonez JIS 78101: 1981 definea calitatea ca „totalitatea caracteristicilor sau performanțelor unui bun/serviciu, care determină aptitudinea acestuia de a corespunde, de a se potrivi cu destinația dată de către client, cu intenția de utilizare a clientului”;

Societatea Americană pentru Controlul Calității (ASQ) definea în anul 1979 calitatea ca „o abordare sistemică și sistematică în scopul obținerii excelenței în legătură cu bunurile sau serviciile realizate de o întreprindere, în special în ceea ce privește modul în care ele sunt conforme cu cerințele clienților și le satisfac nevoile”;

"Prin calitate nu trebuie să se înțeleagă cel mai bun bun/serviciu în sens absolut, ci cel mai bun bun/serviciu în condițiile impuse de către client, condiții izvorâte din modul de utilizare și prețul de vânzare”;

Dicționarul Enciclopedic al Limbii Române definește calitatea ca „o categorie filosofică exprimând unitatea însușirilor și laturilor esențiale, în virtutea căreia, într-un sistem dat de relații, un lucru este ceea ce este, deosebindu-se de celelalte lucruri, dar și asemănându-se cu cele din aceeași clasă, specie, etc. și a cărei schimbare atrage după sine transformarea (saltul calitativ) acelui lucru în altul”;

Calitatea este „expresia gradului de utilitate socială a produsului, măsura în care, prin ansamblul caracteristicilor sale tehnico-funcționale, psiho-senzoriale și ale parametrilor economici satisface nevoile pentru care a fost creat și respectă restricțiile impuse de interesele generale ale societății privind eficiența economică, protecția mediului natural și social”;

Juran, J. M. definește calitatea ca fiind „aptitudinea de a satisface necesitățile sau măsura în care produsul servește cu succes așteptările consumatorilor”;

„Calitatea înseamnă să îndeplinești și să depășești așteptările consumatorilor”;

„Calitatea este singura forță importantă care contribuie și duce la creșterea economică a companiilor pe piețele internaționale”;

„calitatea se poate identifica ca principala cauză care generează performanța în afaceri";

„gradul în care un proces sau un produs atinge sau depășește nivelul așteptărilor și cerințelor consumatorilor”;

„calitatea înseamnă gradul în care un produs sau serviciu se potrivește cu întrebuințarea sau b#%folosirea lui”, „calitatea înseamnă satisfacerea deplină a așteptărilor consumatorilor”.

Prin urmare, în literatura de specialitate, există azi o multitudine de definiții date calității, definiții care prezintă puncte de vedere diferite privind conținutul conceptului de calitate și factorii determinanți ai calității bunurilor sau serviciilor.

În acest sens, calitatea este văzută ca „satisfacerea unei necesități”, „conformitatea cu specificațiile”, „gradul de satisfacere a consumatorului”, „capacitatea de a îndeplini o trebuință”, „atractivitatea unui produs pe piață”, „ceea ce determină un consumator să-l cumpere”, „conformitatea cu un model dat” etc.

Tabel 2.1. Criteriile necesare stabilirii calității serviciului

Din cele cinci criterii doar tangibilitatea este strict tehnică, iar siguranța poate reprezenta ambele dimensiuni relaționale și tehnice, celelalte se referă strict la aspectele relaționale ale serviciului.

Calitatea este nivelul de „excelență” pe care și l-a propus ca obiectiv de atins pentru a satisface clientul cel mai exigent și, în același timp, este măsura în care serviciul practic răspunde obiectivului propus. Așteptările clienților sunt variate în ceea ce privește serviciile oferite acestora, în funcție de natura lor. În acest sens, putem vorbi de patru asteptări principale:

-nivelul de performanță a serviciului;

-nivelul relațional;

-reactivitatea în caz de apariție a unei probleme;

-previzibilitatea calității serviciului (aplicabilă primelor trei așteptări).

Serviciile se realizează în prezența clienților, aceștia din urmă având un rol hotărâtor, întrucât pe baza gradului de satisfacere a nevoilor, societatea poate depista diferite erori date de non-calitate și, astfel, poate lua măsuri privind îmbunătățirea calității serviciilor. Crearea și menținerea calității într-o organizație sunt dependente de abordarea sistematică a managementului calității, cu scopul de a se asigura ca necesitățile clientului sunt înțelese și satisfăcute. Realizarea calității necesită o angajare față de principiile calității la toate nivelurile organizației, precum și o analiză și o îmbunătățire continuă a sistemului stabilit de managementul calității, bazate pe feedback la perceperea de către client a serviciului prestat, cu anumite caracteristici de calitate.

1.5. Mixul de marketing al destinaței turistice

Cererea turistică reprezintă cantitatea solicitată din anumite produse sau servicii turistice, care pot fi cumpărate la un tarif bine precizat, într-o zonă și un interval de timp delimitate, în anumite condiții de mediu și ca raspuns la un program de marketing dat. Cererea turistică prezintă o serie de particularități: este caracterizată de un grad ridicat de mobilitate determinat de rigiditatea ofertei, este influențată de o multitudinie de factori subiectivi și obiectivi, prezintă un grad de elasticitate foarte ridicat datorită modificării factorilor de influență, este caracterizată de o evoluție continuă, prezintă un caracter sezonier și eterogen foarte pronunțat, este repartizată inegal în timp și spațiu, se concentrează în spațiu și timp.

Apariția și manifestarea cererii turistice depind de o serie de factori care explică disponibilitatea ridicată sau scăzută a populației unor țări de a participa la turism. Aceștia pot fi încadrați în următoarele categorii: factori economici, factori demografici, factori geografici, factori socio-culturali, factori guvernamentali, comunicarea media, progresul tehnic, factori generatori de insecuritate.

Rolul specialiștilor de marketing în turism este de a monitoriza și identifica oportunitățile și amenințările care rezultă din acești factori de influență. Pe baza acestor informații trebuie să ia decizii strategice pentru a se adapta condițiilor exterioare dar și pentru a concepe un mix de marketing viabil. Atât pe termen lung cât și pe termen scurt, deciziile b#%l!^+a?b#%l!^+a?strategice de marketing trebuie adaptate cererii turistice atât de schimbătaore, în primul rând pentru a face față competiției de pe piață.

Consumul turistic reprezintă cheltuielile efectuate de turiști pentru cumpărarea unor servicii și bunuri legate de motivația turistică. Motivația poate fi descrisă ca fiind o stare de necesitate care împinge indiviul către anumite acțiuni care să îl satisfacă. Cunoașterea motivațiilor turiștilor este de o importanță majoră pentru operatorii din turism datorită influenței factorilor psihologici asupra comportamentului consumatorilor. Este necesară obținerea informațiilor cu privire la motivațiile care fac să fie cerut un anumit produs turistic, să fie preferată o anumită destinație etc.

Consumul turistic se materializează în urma procedeului de vânzare-cumpărare și reprezintă rezultatul confruntării cererii cu oferta turistica, în cadrul bazinului ofertei turistice. Serviciile turistice nu pot fi produse pentru a fi vândute ulterior. De aceea, volumul consumului este egal cu volumul producției, nu poate fi produs decât ce va fi consumat. Cererea și oferta se suprapun în timp și spațiu prin intermediul consumului turistic. Astfel, locul acestuia coinicide cu locul ofertei dar nu și cu locul de formare al cererii turisticei.

Volumul consumului turistic depinde de prețurile produselor turistice și de venitul disponibil al consumatorilor. Aceste două variabile sunt influențate de o serie de factori ce variază în timp și în spațiu. Consumul turistic este concentrat în timp, spațiu și motivație. Concentrarea în timp îi conferă caracterul sezonier determinat de sezonalitatea cererii. Concentrarea spațială se manifestă la nivelul unor destinații turistice, prin utilizarea intensivă și chiar saturarea spațiului turistic. Concentrarea motivațională se referă la orientarea predominantă a consumului turistic pe direcția odihnei, recreerii.

Cererea și consumul turistic sunt dificil de cuantificat cu exactitate, datorită influenței multitudinii de factori, caracterului sezonier al turismului și mobilității segmentelor de populație. Definirea din punct de vedere cantitativ a cererii turistice presupune măsurarea circulației turistice ca formă de manifestare efectivă a cererii turistice.

Activitatea de marketing desfășurată la nivelul destinației turistice este un mecanism strategic care are ca obiectiv principal dezvoltarea turismului ținând cont de protejarea mediului înconjurător și de satisfacerea nevoilor turiștilor și a actorilor implicați în activitatea turistică. În mod tradițional, destinația turistică este privită ca fiind un spațiu geografic bine definit.

Privită din punctul de vedere al unui produs unitar, destinația turistică este “un ansamblu de servicii și de facilități care se materializează în ambianța specifică a factorilor naturali și artificiali de atracție și amenajărilor turistice create, care reprezintă elemente componente ale ofertei turistice și pot exercita o forță pozitivă de atracție asupra turiștilor”.

În accepțiunea modernă, destinația turistică este percepută ca fiind experiența pe care o dobandește turistul în urma consumului. Acest concept s-a format în timp, o dată cu schimbarea comportamentului turiștilor. Astfel, dacă în trecut turiștii aveau ca scop principal odihna, în prezent aceștia își dorec să beneficieze de experiența pe care le-o poate oferi o anumită destinație. Tendința este de căutare de experiențe noi, inedite.

Destinația turistică poate fi abordată din două perspective:

dintr-o perspectivă de ansamblu, fiind considerată ca o entitate, ca un tot unitar

dintr-o perspectivă compusă, fiind privită prin prisma produselor turistice oferite în cadrul ei.

Elementele constitutive de bază ale unei destinații turistice includ factorii naturali și resursele antropice. Pe măsura trecerii timpului aceste resurse se epuizează, se degradează deoarece dezvoltarea turistică a unei zone are repercursiuni negative asupra mediului înconjurător. De aceea, este necesar ca practicarea activității de turism să fie în acord cu mediul înconjurător.

Destinația turistică are un interes major de a își asigura o dezvoltare durabilă. Pentru aceasta trebuie să aibă în vedere următoarele obiective: susținerea activităților turistice care aduc cele mai reduse impacturi asupra mediului, reducerea formelor de poluare produse de turism, conservarea și valorificarea culturilor locale, a tradițiilor etnografice, protecția monumentelor istorice, arhitecturii locale și introducerea acestora în circuitul de valori, asigurarea modernizarii infrastructurii și a echipamentelor tehnico-edilitare, a căilor de acces, a serviciilor.

Existența unui patrimoniu turistic valoros nu conduce automat la manifestarea unui turism profitabil, decât dacă acesta este însoțit de servicii corespunzătoare, care să le facă accesibile turiștilor și să le pună în valoare. Astfel, țări cu potențial turistic relativ modest au ajuns la o activitate turistică importantă, datorată unui management eficient al activităților de marketing.

Strategiile de marketing sunt modalitățile de acțiune prin care se urmărește atingerea obiectivelor de marketing. Strategiile de marketing se împart în trei categorii: strategii de piață, strategii ale variabilelor mixului de marketing și strategii combinate. În practică, cel mai b#%l!^+a?b#%l!^+a?des se folosesc strategiile combinate.

Segmentarea pieței turistice se poate face după următoarele criterii: geografice, demografice, psihografice, comportamentale. Marketerii trebuie să identifice produsele și serviciile care satisfac nevoile și dorințele consumatorilor din cadrul fiecărui segment. Pentru aceasta trebuie dezvoltate strategii de segmentare a pieței care dau atât direcția cât și punctelecheie în prelucrarea segmentelor. Acestea se pot clasifica în strategii nediferențiate, diferențiate și concentrate.

După identificarea segmentelor de piață către care se îndreaptă destinația turistică (piețele țintă și caracteristicile lor) are loc strategia de poziționare a acesteia. Poziționarea reprezintă ansamblul acțiunilor prin care se încearcă detașarea de restul competitorilor prin crearea unei imagini distincte și favorabile. O poziționare clară în mintea consumatorului este un element cheie pentru succesul unei destinații turistice.

Dezvoltarea unei strategii de poziționare pe piață presupune parcurgerea următoarelor etape: analiza pieței, analize interne, selectarea segmentele de piață vizate, conturarea poziției dorite pe piață și selectarea avantajelor care vor fi evidențiate, analiza concurenților. Pentru o destinație turistică, poziționarea se face cu ajutorul imaginii pe care o promovează.

Stabilirea și adoptarea strategiilor de piață trebuie să fie în concordanță cu politicile și strategiile mixului de marketing, astfel încât să se asigure satisfacerea clienților piețelor țintă în condiții de eficiență maximă. Conceptul de experiență turistică este elementul definitoriu și specific marketingului destinației turistice și se suprapune peste produsul de ansamblu destinație turistică deoarece destinațiile turistice reprezintă, înainte de toate o experiență, însoțită de produsele și serviciile oferite. Experiența turistică înglobează orice trăiește turistul în cadrul unei destinații, fie că este legat de comportament său de percepție, de natură cognitivă sau emoțională, explicită sau implicită. Datorită caracterului complex, “experiența turistică este mult mai greu de creat și gestionat decât alte produse turistice”.

Complexitatea “experinței turistice” este datorată, pe lângă multitudinea factorilor care o influențează, complexității motivației umane a turistului care este individuală. Cerințele și așteptările diferă de la un individ la altul iar produsul turistic trebuie să se adapteze acestor cerințe.

Organizațiile de management ale unei destinații turistice trebuie să își îndrepte eforturile către evidențierea unicității destinației respective. Turismul tematic sau alternativ oferă destinațiilor posibilitatea de a oferi experinețe unice și de a iși creea un statut individual.

Pentru a formula strategii pentru o destinație turistică este necesară parcurgerea următoarelor etape: analiza poziției actuale a destinației turistice și evaluarea poziției viitoare a acesteia pe piață. Analiza poziției actuale a destinației turistice presupune clarificarea următoarelor aspecte: în ce masură destinația satisface cerințele indentificate pe piață, care este eficacitatea destinațiilor concurente și ce oferă ele, care este poziția destinației în ciclul său de viață. În funcție de etapa ciclului de viață în care se afla destinația se elaborează strategii viitoare de:

penetrare a pieței;

dezvoltare a pieței;

dezvoltare a produsului turistic;

de diversificare.

Dezvoltarea pachetelor turistice reprezintă combinarea serviciilor asociate și complementare într-o singură ofertă de preț. Dezvoltarea programelor este o tehnică apropiată pachetului turistic ce presupune dezvoltarea unor activități, evenimente sau programe speciale, pentru a crește interesul clientului sau pentru a face un pachet turistic sau un serviciu turistic mai atractiv.

Dezvoltarea pachetelor turistice ale destinației se poate face de către: întreprinderea de turism, turoperatori, organizația de management a destinației. Organizația de marketing a destinației turistice are rolul de a propune, coordona și încuraja crearea pachetelor și programelor turistice locale.

Pachetele și programele turistice sunt create cu scopul de a atrage turiștii către o anumită destinație, de a prelungi durata sejurului și de a încuraja turiștii să revină pentru a beneficia de aceeași experiență. b#%l!^+

a? b#%l!^ Capitolul II. Turismul în Dubai

2.1. Dubai- orașul simbol al luxului oriental

b#%l!^+a?

Dubai face parte din cele șapte emirate, al[turi de Abu Dhabi, Sharjah, Ras al-Khaimah, Ajman, Fujairah și Umm al-Qaiwain, ale Emiratelor Arabe Unite (EAU) și totodată cel mai populat stat component. Este situat pe malul sudic al Golfului Persic, în Peninsula Arabică, aflându-se pe locul secund în ceea ce privește teritoriul (după emiratul Abu Dhabi).Dubai și Abu Dhabi sunt singurele entități federative cu drept de veto în cazul chestiunilor critice de importanță națională din cadrul legislaturii naționale. Capitala emiratului Dubai este orașul omonim.

Dubaiul este paradisul arhitecților, al îndrăgostiților de cultură arabă și de de lux. Artele decorative arabe sunt minunate, iar decoratorii hotelurilor nou construite țin cont de această moștenire pentru a păstra personalitatea locului. Este un loc în continuă dezvoltare, transformare, astfel încât cei care au vizitat în urmă cu câțiva ani Dubaiul vor fi uimiți să vadă un alt oraș, unde pădurea de schele și macarale din zonele Downtown și Marina Dubai a lăsat loc unor zgârie nori impozanți, ce au pe diverse etaje apartamente de lux, birouri, restaurante, săli de fitness, hoteluri.

Dubai este un paradis al turismului și al afacerilor, oras care nu seamănă cu nimic altceva din lume și în care amestecul de culturi, tradiții și modernism încântă pe toți cei care ajung acolo.

Dubai este unul dintre puținele orașe ale lumii care a suferit o transformare și o evoluție rapidă, iar în prezent este considerat poarta de trecere dintre Est și Vest și nucleul dinamic al Golfului Arabic. Casa a peste 2 milioane de oameni ce aparțin a mai mult de 200 de naționalități, Dubai este unul dintre cele mai cosmopolite orașe din lume.

Orașul Dubai atrage turiști din întreaga lume, de aceea se întâlnesc cele mai neașteptate tradiții, cele mai diverse culturi, toate alături de obiceiurile și regulile specifice locului. Milioanele de oameni care zboară către Dubai merg pentru cumpărături, plajă și inspirație orientală.

Transportul spre Dubai

În ceea ce privește transportul auto, “Emiratele Arabe Unite au o impresionantă rețea de drumuri de primă clasă, care conectează marile orașe și sate, și o autostradă cu multe benzi între Dubai și Abu Dhabi”. Vehiculele se conduc pe partea dreaptă a străzii.

Dacă se folosește transportul pe apă, portul din Dubai, Jebel Ali Port si Port Rashid este localizat la 30 km de centrul orașului și este cel mai mare port din lume construit de oameni. Un nou terminal aflat în propietatea guvernului, Dubai Cruise Terminal, situat în Port Rashid, a fost inaugurat în februarie 2010 pentru a răspunde nevoilor numărului tot mai mare de croaziere turistice către emirat. Terminalul a fost conceput pentru a putea gestiona simultan 4 nave și pentru a putea răspunde numărului de apeluri tot mai mare ale vaselor de croazieră.

Clima în Dubai

Dubaiul are un climat arid, aici verile sunt extrem de fierbinți, uscate și cu vânt, cu o temperatură maximă medie de 40° C. Noaptea, temperaturile sunt în jurul valorii de 30° C. Iernile sunt reci și scurte, cu o temperatură maximă medie de 23° C, iar temperaturile minime nocturne în jurul valorii de 14° C. Cantitatea de precipitații a crescut în ultimele decenii și atinge în prezent aproximativ 150 mm pe an.

Pe durata întregului an cerul este senin și apele sunt calde, iar acest lucru face ca Dubaiul să fie o destinație îmbietoare pentru locuitorii din Europa de Nord și America în perioada ierni. Pentru cei ce vor să se bronzeze sau să viziteze deșerturile din zonă este totusi recomandat să evite căldura puternică a verii și să se orienteze spre tămăduitorul sezon al iernii.
Cumpărătorii se vor bucura nespus de vizita lor în perioada ianuarie-februarie când are loc Dubai Shopping Festival, atunci când orașul este plin de vânători de chilipiruri și oameni petrecăreți.

Obiective turistice în Dubai

Dubai e se mândrește cu o mulțime de atracții unice în lume și cu obiective turistice care au reușit să-l facă un oraș demn de remarcat pe harta turismului din Orientul Mijlociu. Obiectivele turistice din Dubai se adresează tuturor categoriilor de turiști, de la cei care apreciază cultura și istoria arabă, la cei care vânează reduceri prin magazine până, de la cei care tânjesc după plajele cu nisip fin și până la cei care admiră arhitectura futuristă care se remarcă la tot pasul. Destinația este aleasă în numeroase filme, un exemplu fiind filmul The Beach, cu Leonardo di Caprio.

O călătorie în Dubai poate oferi ocazia de a descoperi valențe vechi ale unei culturi milenare, spre exemplu în cartierul Bastakia sau printr-o plimbare pe lângă Dubai Creek – sau poate revela partea sa modernă și plină de vanitate. Dubai poate fi atât o destinație pentru b#%l!^+a?relaxare și lux dar poate fi în același timp și un pelerinaj cultural și istoric. Obiectivele turistice din Dubai se adresează tuturor categoriilor de turiști, de la cei care călătoresc cu familii cu mai mulți copii până la cupluri de îndrăgostiți sau grupuri mari de tineri.

Insulele Palmier

Insulele Palmier reprezintă cel mai mare arhipelag artificial din lume. Construit sub forma unui palmier, este o atracție faimoasă din Dubai ce oferă locuri deosebite pentru cazare. Palm Jumeirah face parte dintr-un proiect ce își propune dezvoltarea turismului, care va deveni astfel principala sursă de venit.

Figura 2.1. Insulele Palmier

Burj Khalifa

Cea mai înaltă clădire din lume pare că atinge cerul la cei 828 de metri ai săi. Ca o comparație interesantă care exemplifică foarte bine dimensiunile sale impozante, se poate spune că turnul Burj Khalifa este de șapte ori mai înalt decât turnul Big Ben din Londra. Acest zgârie-nori din Dubai a fost inaugurat pe 4 ianuarie 2010 la numai șase ani de la începerea lucrărilor. Clădirea a spulberat o mulțime de recorduri în materie de construcții, printre care titlul de cea mai înaltă clădire, cea mai înaltă structură, cel mai înalt spațiu de locuit sau cel mai mare număr de etaje.

Figura 2.2. Burj Khalifa din Dubai – Cea mai înaltă clădire din lume

În acest adevărat Turn Babel al orașului Dubai se află un amestesc de spații de birouri b#%l!^+a?și apartamente, însă clădirea găzduiește și Armani Hotel, primul hotel din întreaga lume care a fost dezvoltat și decorat de Giorgio Armani. Pentru turiști, principala atracție este puntea de observație de la etajul 124 – "At the Top". Aceasta este situată la nu mai puțin de 442 de metri deasupra solului și este un loc ideal pentru a privi de la înălțime alte atracții tursitice din Dubai. Vizitatorii ajung la puntea de observație de la etajul 124 cu ajutorul unor lifturi care merg cu o viteză de 10 metri pe secunda. Burj Khalifa se mândrește și cu cel mai înalt lift aflat în folosință oriunde în lume. Există și posibilitatea de a urca la etajul 148, această atracție fiind numită At the Top – Sky Experience. Puntea de observație de aici este situata la 555 de metri, în aer liber, și este cea mai înaltă punte de observație din lume.

La etajul 122 există un restaurant foarte exclusivist ce poartă numele de At.mosphere și care poate consititui chiar o atracție în sine, pentru cei care-și permit o masă aici. De asemenea Hotelul Armani care dispune de 160 de camere și apartamente în Burj Khalifa, oferă cazare de lux în inima acestui oraș fascinant. Pentru a vizita turnul este nevoie în general de rezervare, "At the Top" fiind una dintre cele mai vizitate atracții din Dubai.

Fântana Dubai

Fântanile de pe Lacul Khalifa sunt o atracție turistică din Dubai care reprezintă perfect stilul orașului. Fântânile din Dubai sunt cu atât mai impresionante cu cât orașul este situat practic în deșert iar peisajul futurist din jur, construit de complexele de clădiri dominate de Burj Khalifa, adaugă și el la grandoarea fântânilor. Aflată pe lacul de lângă celebrul turn cu același nume, Burj Khalifa, lac ce are o suprafață de peste 120.000 de metri pătrați, fântâna Dubai propulsează jeturi de apă la o înălțime de peste 150 de metri, echivalentul unei clădiri cu 50 de etaje. Fântana are o lungime de 275 de metri și cinci cercuri de dimensiuni diferite, dar și două arcade centrale. A fost proiectată de acceași firma care a realizat și Fântânile Bellagio din Las Vegas. Spectacolele de la Fântâna Dubai au loc zilnic și repertoriul include Sama Dubai, Baba Yetu, un cantec în Swahili care a câștigat numeroase premii; Shik Shak Shok, cel mai bine vândut cantec de dans din lumea arabă; și o piesă a celebrului tenor Italian, Andrea Bocelli – Con te partiro.

b#%l!^+a?

Figura 2.3.Fântâna Dubai

Peste 6600 de lumini din cel mai modern sistem de iluminare incandescent pentru fântâni și 25 de proiectoare color crează un spectacol de lumini nemaivăzut. Razele de lumină îndreptate spre cer pot fi văzute de la peste 30 de km depărtare și se spune că pot fi văzute și din spațiul cosmic, făcând din Fântâna Dubai cel mai strălucitor loc din Orientul Mijlociu și posibil din întreaga lume.

Emirates Towers din Dubai

Emirates Towers din Dubai este un complex format din doi zgârie-nori ce au înălțimi de 365 de metri și respectiv 309 metri. Acest complex a dominat Bulevardul Sheikh Zayed înainte de sosirea unui pretendent serios la titlul de obiectivul turistic principal din Dubai – Burj Khalifa. Cele două turnuri au destinații diferite, unul dintre ele este clădire de birouri, celalălt este ocupat de un hotel. Turnul ce găzduiește sedii de firme, este mai înalt decât cel care este ocupat de Jumeirah Emirates Towers Hotel. Cu toate acestea, turnul mai înalt are 54 de etaje, cu două mai puține decât turnul cu înălțimea mai mică. Acest lucru oarecum curios se datorează înălțimii individuale a etajelor care sunt mai înalte la Emirates Tower One – clădirea de birouri decât la Emirates Tower Two – turnul ocupat de hotel.

Figura 2.4. Turnurile Emirates din Dubai

Hotelul din Emirates Tower Two este unul dintre cele mai apreciate hoteluri de business din Orientul Mijlociu și oferă o serie de priveliști panoramice care ar tăia respirația și celor mai pretențiosi dintre turiști.

Parcul Acvatic Wild Wadi din Dubai

Wild Wadi este un parc acvatic din Dubai care poate rivaliza cu orice aqua park din alte colțuri ale lumii. La Wild Wadi distracția este nelipsită și acest parc tematic din Dubai poate fi locul unde turiștii pot petrece o zi de neuitat, deoarece parcul acvatic are o mulțime de tobogane și diferite alte modalități de distracție printre care se numără piscine cu valuri pentru surfing sau diferite ride-uri unde turiștii vor simți cum o cantitate importantă de adrenalină li se răspândește în corp.

Figura 2.5.Parcul Wild Wadi din Dubai

Muzeul Dubai

Între clădirile ultra-moderne din oraș, Muzeul Dubai este un tribut adus istoriei și tradițiilor culturale ale Emiratelor Arabe Unite. “În interiorul Muzeului Dubai turiștii pot afla o serie întreagă de informații interesante despre transformarea prin care a trecut orașul Dubai, de la un mic sat la o metropolă în toată regula”. Aceste informații sunt prezentate prin modalități diverse cum ar fi diorame, artefacte arheologice sau exponate interactive.

Dubai Mall

Toți turiștii recunosc că Dubai nu este tocmai o destinație tipică pentru această regiune. Dubai Mall este locul care face shopping-ul distractiv și este atât de impresionant încât trebuie văzut cu proprii ochi ca să nu pară o fantasmă. Cele patru etaje de la Dubai Mall găzduiesc mai mult de 1200 de magazine, inclusiv 57 de reprezentante ale unor producători de b#%l!^+a?pantofi, 27 de magazine de electronice și fotografie și 15 magazine de jucării.

b#%l!^+a?

Figura 2.6. Dubai Mall

Delfinariul din Dubai

Delfinariul din Dubai este primul delfinariu acoperit și dotat cu aer condiționat din întreg Orientul Mijlociu. A fost inaugurat în 2008 de către municipalitate și este un delfinariu foarte modern care ocupă o suprafața de aproximativ 5000 de metri pătrați, ce găzduiește pe lângă delfini, foci și alte animale marine. La specatacolele oferite în cadrul delfinariului pot asista aproximativ 1200 de personae, iar cei care doresc pot avea parte de un grad mare de interactivitate. Una dintre cele mai interesante atracții ale sale este înotul alături de delfini.

Dubai Creek

Dubai Creek este o apă maritimă lungă de 14 km (8,7 mile) ce împarte Dubaiul în două părți – Deira Dubai și Bur Dubai – și este inima și sufletul orasului. Un sanctuar cu animale sălbatice care este casă a peste 27.000 de păsări a fost construit în zona insulară a apei. Hoteluri boutique, terenuri de golf și cluburi de yachting au aparut de-a lungul apei, ele reflectând una dintre cele mai rapide economii de dezvoltare din lume.

Dubailand

Această construcție uriasă va fi finalizată în 2015 și va avea nenumărate atracții, hoteluri, centre sportive și centre pentru petrecerea timpului liber.

Grand Mosque

Marea Moschee a fost doar reconstruită în 1998 și se mândrește cu cel mai înalt minaret din oraș, la 70m (231ft). Localizată pe partea Bur Dubai, în apropiere de Ruler's Court, Grand Mosque are 9 cupole mari și 45 mai mici. În acest edificiu religios imens, se pot ruga până la 1200 de credincioși. Non-musulmanii nu pot intra, dar moscheea merită să fie vizitată pentru dimensiunea sa, aspectul său dramatic și pentru valoarea pe care o are în inimile multora dintre localnici.

Heritage și Diving Villages

Aceste două așezări au fost reconstruite pentru a aduce ceva culoare locală în Dubaiul care se dezvoltă rapid. Accentul cade pe modul de viață beduin cu locuințe bărăști, cu localnici înveșmântați în costume tradiționale, cu obiecte de artizanat tradiționale și scufundări în căutare de perle în Golf. În timpul iernii această zonă prinde viață cu cântecele și dansurile tradiționale, iar famiile își împărtășesc moștenirile culturale cu copii lor. Se pot achiziționa obiecte de artizanat locale.

Jumana

Jumana, în Al Sahra Desert Resort, este una dintre primele atracții deschise în Dubai, iar o excursie în deșerturile negre este recomandată. Se ia o masă bufet sau à la carte și apoi se merge în masivul auditorium în aer liber, cu peste 1500 de locuri. Aici, extravaganta audio-vizuală, Jumana: Secret of the Desert, așteaptă turiștii cu waterworks, artificii, dansatori de primă clasă, cămile ce rătăcesc, armăsari ce galopează, lasere ce spun povestea arabă de iubire, pierdere și regăsire.

Jumeirah Mosque (Moscheea Jumeirah).

Jumeirah Mosque este cea mai fotografiată clădire din oraș și este un exemplu pentru stilul de arhitectură islamică modernă. Construită de-a lungul liniilor medievale Fatimid, în întregime din piatră, moscheea cu 2 minarete este inconfundabilă. Este foarte atractivă în timpul nopții, deoarece iluminarea subtilă îi mărește efectul său dramatic. Non-musulmanii nu au voie să intre în moscheele din Dubai, dar o pot vizita pe aceasta la un tur organizat.

Majlis Ghorfat Um-Al-Sheef house (casa lui Majlis Ghorfat Um-Al-Sheef).

Aici se poate intra în lumea opulentă a oamenilor bogați din Dubai. Ultimul conducător al Dubaiului, Majlis Ghorfat Um-Al-Sheef a folosit această clădire ca o „casă departe de casă”. Acum ea este deschisă publicului. Clădirea datează din 1955, iar caracteristica sa cea mai impresionantă este dată de grădinile majlis care au un sistem de irigare tradițional arab. b#%l!^+a?

Prezentare Hotel Burj Al Arab

Burj al-Arab, în traducere: „Turnul Arabilor” este un hotel de lux în Dubai, fiind cunoscut drept singurul hotel de șapte stele din lume, oficial clasificarea fiind de cinci stele deluxe, proiectat de arhitectul britanic Tom Wright. La 321 de metri înălțime este cea mai înaltă clădire din lume folosită exclusiv ca hotel. Este situat pe o insulă artificială, la 280 m depărtare de plaja Jumeirah, fiind legat de țărm printr-un pod privat curbat.

Figura 2.7. Hotel Burj Al Arab

De la înălțimea celor 54 de etaje ale sale, Burj Al Arab-ul se impune triumfător, făcându-le pe toate celelalte hoteluri inșirate pe plajă să arate ca niste mici moteluri de pe marginea autostrăzii. “Ridicat pe o insula artificială, a cărei construcție a durat trei ani, accesul la hotel se face printr-un pod privat. Priveliștea este impresionantă, mai ales noaptea, când sistemul exterior de iluminat proiectează asupra hotelului o paletă de lumini pastelate”. Burj Al Arab-ul are în spate o investiție de peste 650 de milioane de dolari, care va fi amortizată, potrivit estimărilor specialiștilor, abia după un secol.

Deși este recunoscut ca fiind singurul hotel de 7 stele din lume, clasificarea oficială este de 5 Stele Deluxe. Proprietarul hotelului (grupul hotelier Jumeirah) nu a folosit niciodată termenul de 7 stele în conferințe de presă sau reclame. Această clasificare neoficială de 7 stele pare a fi provenit de la o jurnalistă britanică care a vizitat hotelul înainte de inaugurare, într-un tur de presă și a rămas impresionată de luxul opulent al hotelului. Purtătorul de cuvânt al hotelului a declarat că nu se poate face nimic împotriva răspândirii acestei clasificări neoficiale.

Figura 2.8. Sigla Burj Al Arab

Zona de la malul mării în care Burj Al Arab și Jumeirah Beach Hotel se află a fost denumită anterior Chicago Beach. Hotelul este situat pe o insulă artificială, despărțită de plajă printr-o autostradă suspendată. Numele locului își are originile în numele companiei Chicago Bridge & Iron Company, care la un moment dat se ocupa cu administrarea utilajelor de extragere a petrolului în acea zonă. Numele vechi a persistat după ce vechiul hotel a fost demolat în 1997, întrucât denumirea Dubai Chicago Beach Hotel a fost folosită ca nume public în faza de construcție a hotelului Burj Al Arab până când șeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum a anunțat noul nume.

Construcția clădirii a început în 1994 și a fost terminată în 1999. Clădirea conține peste 70.000 de m3 de ciment și 9.000 de tone de oțel, iar costul total s-a ridicat la aproximativ 1,6 miliarde $. Deși au fost necesari nu mai puțin de trei ani pentru realizarea fundației, clădirea propriu-zisă a fost înălțată în mai puțin de trei ani. 230 de piloni din beton, înfipți în nisip la 40 de metri adâncime, fixează fundația formată din roci masive și beton. b#%l!^+a?

Forma construcției imită o ambarcațiune tipic arabă, cu vele, numită „Dhow”. Dacă exteriorul Burj Al Arab-ului este expresia unei arhitecturi ultramoderne, interiorul, proiectat de designerul Khuan Chew, este o combinație luxoasă de stiluri occidentale și orientale. Ea are un atrium imens de 180 metri înălțime și se mândrește cu 8.000 m2 acoperiți cu foiță de aur de 22 de carate și 24.000 m2 de marmură.

Atriumul din hol este, cum era de așteptat, cel mai mare din lume. Pereții încăperii sunt îmbrăcați în foiță din aur, iar distanța dintre podea și tavan este de peste 180 de metri, îndeajuns încât să încapă două Statui ale Libertații puse una peste alta.

Designul interior a fost realizat de arhitectul Khuan Chew, același care s-a ocupat și de palatul sultanului din Brunei. Toate camerele Burj Al Arab-ului sunt duplex-uri, cu scări din marmură și majordomi personali. Televizoare din plasmă cu rame din aur, produse de baie în valoare de sute de dolari și 13 sortimente de perne sunt doar câteva dintre facilitățile standard, o b#%l!^+a?noapte de răsfăț costând între 1.000 și 15.000 de dolari.

Apartamentele regale au paturi rotitoare cu baldachin, covoare cu imprimeu de leopard și tavane din sticlă. Tariful în acest caz este și el superior – 28.000 de dolari/noapte, fără mic dejun inclus.

Unul dintre cele șapte restaurante ale hotelului este suspendat la 180 de metri deasupra oceanului, în timp ce altul are un decor subacvatic, accesul realizandu-se printr-un submarin simulat.

Figura 2.9. Design interior – restarant Burj Al Arab

Tema acestei clădiri de 60 de etaje și 321 metri înălțime a fost bine definită: crearea unei clădiri simbol pentru orașul Dubai, asemeni Casei Operei pentru Sydney sau Turnului Eiffel pentru Paris.

Chiar dacă are dimensiuni impresionante, hotelul beneficiază doar de 202 apartamente. Cel mai mic ocupă însă o suprafață de 169 metri pătrați, în timp ce cel mai generos are 780 metri pătrați. Prețurile sunt pe măsura: de la 1.000 de dolari pentru o noapte, până la 28.000 de dolari pentru o noapte în apartamentul regal. Structura spațiilor de cazare este:

142 One Bedroom Deluxe Suites

28 Two Bedroom Deluxe Suites

18 Panoramic Suites

4 Club Suites

6 Diplomatic Suites

2 Presidential Suites

2 Royal Suites

Camerele Deluxe Suite au suprafață de 170 m2, cu o amenajare ultra-luxoasă. Spațiul este alcătuit dintr-un hol, dormitor, baie și living, amenajate la cele mai înalte standarde. Deluxe Suite dispune de aer condiționat în toate încăperile, iar în living dispune de un perete de sticlă de unde se poate admira minunata panoramă a golfului arab.

Baia este placată cu marmură și dispune de jacuzzi, duș separat, ornamente din aur, precum și produse de igienă ale mărcilor Hermes – pentru domni – și Kelly Caleche – pentru doamne. Camerele mai au facilități multimedia de cea mai înaltă tehnologie și acces la internet, precum și serviciu Butler non-stop la dispoziție.

Camerele de tip Panorama Suite, dispun în plus față de Deluxe Suite de un perete de sticlă în living pe 2 etaje, de unde se poate admira panorama golfului arab, în rest au aceleași dotări și facilități.

Hotelul dispune și de un două tipuri aparte de camere – The Royal Suite, situate la etajul 25, fiecare în suprafață de 780 de m2, care costă circa 12000 euro/noapte fiind totuși, la acest capitol, doar a 12-a cea mai scumpă suită de cazare din lume.

Burj al-Arab mai dispune și de piscină cu Poolbar precum și de un cafe-restaurant, iar la etajul 18 se găsește un centru Spa Assawan cu jacuzzi, băi, saloane de frumusețe, precum și o ofertă de prima clasă în tratamente Spa, cu noutăți de ultimă oră.

Clienții hotelului beneficiază de serviciul de majordom non-stop și de servicii concierge și de transfer și acces la plaja privată, dotată cu umbrele de soare și șezlonguri confortabile.

Burj Al Arab oferă, de asemena, acces nelimitat la activitățile sportive de apă de la Wild Wadi Waterpark, aflat la doar 5 minute de mers pe jos, de cealaltă parte a podului care face legătura cu insula.

La Burj al-Arab lucrează peste 1600 de persoane din 75 de țări, raportul staff/apartament fiind de 8:1, printre cele mai ridicate din lume.

Fiecare oaspete al hotelului primește, pe durata șederii, un iPad aurit de 24 k, pentru uz personal, care include și un ghid digital al hotelului (restaurante, modalități de relaxare, etc.). Oaspeții sunt transferați la aeroport cu elicopterul sau cu mașina (Rolls Royce, BMW), după preferințe.

Extraordinarele servicii oferite de Burj Al Arab sunt specifice întregii lumi arabe, și Dubai-ului în special – puternic ancorate în dorința de a fi cât mai bune și mai impresionante, cu alte cuvinte, perfecte. O singură ședere la Burj Al Arab schimbă definitiv percepția despre lux, se poate spune că echivalează cu a fi emir pentru o zi.

Capitolul III. Turismul în Las Vegas

b#%l!^+a?

3.1. Las Vegas- capitala mondială a distracției

Las Vegas, colocvial numit doar „Vegas”, este cel mai mare oraș din statul Nevada al Statelor Unite ale Americii și capitala comitatului Clark. Este cunoscut ca una dintre cele mai populare destinații turistice. Întrucât statul Nevada nu percepe taxe pe tranzacții, Las Vegas este cunoscut internațional ca un oraș de vacanță cu hoteluri și locuri de odihnă, magazine și faimoase cazinouri pentru jocuri de noroc.

Constucția orașului a început în anul 1905, iar localitatea a obținut titlul administrativ de oraș în 1911. Datorită unui ritm de creștere suținut, Las Vegas a devenit cel mai mare oraș din Statele Unite fondat în secolul al XX-lea, asemănător cu Chicago, care este considerat cel mai mare oraș fondat în secolul al XIX-lea. Las Vegas este în prezent cel de-al 28-lea oraș din Statele Unite după numărul de locuitori.

Mulți ani Vegas-ul a mizat, ca strategie de a atrage turiști, pe ”căsătoriile la minut”, însă, în ultimii ani, numărul celor care decid să-și întemeieze o familie a scăzut considerabil.
Oamenii din industria ”căsniciei la minut” din Vegas spun că acum, circa 70% dintre cei care trec pragul orașului sunt căsătoriți, astfel că focusul ar trebui schimbat pe reînnoirea jurămintelor.

Denumirea de Las Vegas, în traducere, pajiște sau pășune, i-a fost dată de spaniolul Antonio Armijo, cel care s-a ocupat cu problemele legate de irigarea zonelor de nord și sud de-a lungul căii ferate spaniole din Texas. În anul 1800, în zonele de vale ale orașului, în care erau construite fântâni arteziene, au început să se extindă suprafețe întinse de pajiști, din cauza aceasta fiind numit Las Vegas.

În 1931 jocurile de noroc au fost legalizate și Las Vegas a căpătat rapid înfățisarea de astăzi. La început atrăgea echipele de muncitori de la barajul Hoover, în curând însă, a devenit un paradis al jocurilor de noroc pentru întreaga țară – a atras vedete precum Frank Sinatra, Elvis și Liberace, devenind principalul centru de divertisment al Americii.

În anii 1930 s-a dezvoltat orientarea către construirea de complexe hoteliere enorme, aflate în competiție pentru titlul de cel mai mare hotel din lume, orientare care continuă și astăzi. Competiția a fost câștigată de MGM Grand, cu o capacitate de peste 5.000 de camere, b#%l!^+a?deși Bellagio, Wynn Las Vegas și Palazzo cu siguranță au ridicat stacheta luxului și a opulenței.

Figura 3.1. Imagine Las Vegas – noaptea

Astăzi, Las Vegas este mai înfloritor ca oricand. Divertismentul este afacerea pe care se bazează toată economia orașului, dând naștere la hoteluri mari și industrii ale turismului și comerțului. Locuitorii acestui oraș duc vieți normale, în suburbii normale, însă pentru vizitatori, Las Vegas este doar un teren de joacă nesfârșit, cu firme luminoase, locuri în care pot lenevi, spectacole live și cazinouri.

Clima

Situat în sudul Nevadei, în plin deșert, și înconjurat de munții Sierra Nevada și Spring Mountain, Las Vegas este renumit pentru climatul său uscat: din mai și până în septembrie, temperaturile depășesc adesea 45 de grade Celsius.

3.2. Obiective turistice Las Vegas

Las Vegas este orașul cu cea mai dezvoltată industrie a jocurilor de noroc, a cumpărăturilor și a distracției. Construit ca și “Capitala distracției mondiale”, acesta e faimos pentru grandioasele casinouri, pentru lipsa de restricții cu privire la consumul de băuturi alcoolice și datorită spectacolelor pentru adulti. Primind titulatura de Oraș al Păcatelor, acesta a devenit foarte popular în industria filmului și în programele televizate.

Complexul Bellaggio

La mare căutare printre turiști în Las Vegas este complexul Bellaggio, format dintr-un hotel și un casino, copie fidelă a hotelului cu același nume de pe lacul Como din Italia. Cele mai spectaculoase părți ale complexului sunt reprezentate de ansamblul Fiori di Como, o suprafață b#%l!^+a?de peste 600 de metri pătrați acoperiți cu flori din sticlă și de zona aflată pe malul lacului, unde au loc în fiecare seară spectacole. Orașul este împânzit cu hoteluri, multe dintre ele încercând să imite un spațiu specific numelui pe care îl poartă, Veneția, Monte Carlo sau Deșert.

Hotelul Caesars Palace

Considerată ca fiind cea mai impunătoare construcție, atât prin dimensiune cât și prin arhitectură, Hotelul Caesars Palace redă atmosfera Imperiului Roman prin statui în stil antic, căderi de apă, o mică piațetă ce imită un forum roman sau printr-o grădina cu alei demne de plimbările unui împărat roman. Singurele deosebiri față de Imperiul Roman sunt magazinele Gucci sau Versace aflate în interiorul hotelului. În mod surprinzător, cazarea în hoteluri, chiar și în cele mai luxoase, precum și mâncarea și bautura din restaurantele hotelurilor sunt foarte ieftine, politica proprietariilor fiind că banii se caștigă din jocuri și nu din alimentația publică.

Cazinourile

Nimic nu e mai reprezentativ pentru Las Vegas decât casinourile, The Mirage și The Wynn, fiind două dintre cele mai cunoscute. Las Vegas este o destinație de renume mondial atunci când vine vorba de distracții glamour și de lux. MGM Grand din Las Vegas este un exemplu impresionant pentru un cazino, unde se pot întâlni practic toate tipurile de divertisment și de jocuri de noroc. Mediul fantastic din interior dispune de zone VIP, locuri pentru vizionarea curselor de cai, restaurante de lux și alte locuri de luat masa, în timp ce toți iubitorii de poker se pot bucura de unele dintre cele mai confortabile mese de poker din lume. Acesta este unul dintre cele mai bune moduri de a simți spiritul de noapte din Las Vegas.

Figura 3.2. Imagine Mirage

Un cal troian de peste 20 de metri inaltime, adaposteste o parte a unui magazin de jucarii pe trei nivele, iar in apropiere de acesta o claviatura de pian, destul de mare pentru ca vizitatorii sa paseasca pe ea, emite sunetele corespunzatoare fiecarei clape, spre incantarea copiilor si nu numai.

Muzeul Liberance

Muzeul Liberance este de asemenea un loc foarte vizitat de către turiști, aici fiind expuse articole de îmbrăcăminte din garderoba cantărețului Liberance, sau chiar câteva dintre mașinile conduse de acesta.

Muzeul de ceară Madame Tussaud

Cel mai faimos muzeu al figurilor de ceară din lume și probabil cel mai vechi, Madame Tussauds are ca exponate de ceară aproape toate celebritățile.

La lasarea serii, spectacolele de lumini si sunet sunt coplesitoare. Acestea incep intodeauna la fix si au loc din ora in ora, dupa asfintitul soarelui. Datorita incarcaturii emotionale si a vibratiilor puternice care parca strabat trupurile persoanelor care asista, organizatorii le recomanda celor cu probleme cardiace, sa paraseasca spatiul de desfasurare a spectacolelor.

3.3. Hotel Bellagio

Situat în spatele renumitelor Fântâni Bellagio, acest cazino și hotel de lux se află pe Las Vegas Strip și oferă centru spa de lux, deschis în timpul zilei, mai multe restaurante și camere elegante, cu baie privată cu marmură. Se oferă spectacolul O al circului Cirque du Soleil.

b#%l!^+a?

Figura 3.3. Hotel Bellagio- Las Vegas

Bellagio face parte din MGM Resorts International fiind în același timp, cel mai important obiect aparținând societății. Inspirat de Hotelul Belagio de pe malul lacului Como, din Italia, hotelul este cunoscut pentru eleganța sa. Principalele atracții ale complexului sunt cele 3,2 hectare, situate între Bellagio și Las Vegas Strip, lacul artificial, care oferă celebrele Fântânile de Bellagio, o fântână imensă care este sincronizată cu muzica. De-a lungul anilor, ele au devenit unul din simbolurile cele mai cunoscute ale Las Vegas. b#%l!^+a?

În interiorul Bellagio, în hol este o compoziție Fiori di Como, formată manual din mai mult de 2.000 de flori de sticlă, care împodobesc tavanul de 190 m². Bellagio a fost distins cu cinci diamante AAA , și, de asemenea, a primit distincția de cinci stele la amenajare și este considerat unul dintre cele mai luxoase hoteluri din lume .

Hotelul Bellagio a fost construit în 1998 și a fost renovat în 2013. Costul de construcție a complexului se ridica la 1,6 miliarde dolari, ceea ce face Bellagio Hotel cel mai scump din lume la acel moment. Facilitatea are o capacitate de aproximativ 10.000 persoane. În anul 2000, Bellagio a devenit proprietatea MGM Mirage, Mirage Resorts când a ajuns la un acord cu MGM Grand Inc. în ceea ce privește crearea unui brand comun. În 2010, numele său a fost schimbat de la MGM Mirage la MGM Resorts International, și-a început activitatea pe profit internațional.

Figura 3.4. Sigla Belagio Hotel

Camerele bogat decorate de la Bellagio au un TV cu ecran plat cu canale prin satelit și draperii electronice. Hotel de lux de pe Las Vegas Strip are camere elegante cu baie din marmura, un centru spa cu servicii complete. Tariful include halate de baie moi, minibar și iPod docking station. Cirque du Soleil prezintă aici un spectacol în mod regulat.

Oaspeții de la Bellagio pot să opteze pentru o gamă de tratamente la centrul spa sau să se relaxeze cu un masaj lângă una dintre cele 5 piscine frumoase din curte. Cazinoul Bellagio nu face rabat când vine vorba de lux și extravaganță.

Figura 3.5 Imagine grădina botanică din Bellagio Hotel

Oaspeții hotelului Bellagio pot vizita grădinile botanice luxuriante și o galerie de artă. b#%l!^+a?La Bellagio decorul și expozițiile se schimbă de cinci ori pe an și reflectă actualul sezon (iarna, Anul Nou Chinezesc, primăvara, vara și toamna).

Figura 3.6. Imagine piscină Hotel Bellagio

Figura 3.7. Imagine restaurant Hotel Bellagio

Hotelul Bellagio este un complex luxos, cu un farmec aparte, ce cuprinde numeroase restaurante, săli de spectacole, cazino, grădini luxuriante și cluburi. Este oferită o gamă largă de opțiuni de luat masa, inclusiv meniul francez/spaniol al restaurantului Picasso și preparate japoneze în restaurantul Yellowtail. Hotelul include magazine sofisticate tip boutique si cluburi de noapte.

Turnul principal (original) din Bellagio, cu 3015 de camere, are 36 etaje și o înălțime de 151 m. Turnul Spa, care se află la sud de turnul principal, are 33 de etaje, o înălțime de 119 m și conține 935 de camere.

Bellagio Las Vegas este situat la 4,8 km de Aeroportul International McCarran și la 2,5 kilometri de Teatrul Penn & Teller

Premiile obținute de Bellagio Hotel din Las Vegas

2014 lider mondial Casino Resort

2014 Statele Unite ale Americii "Leading Casino Resort

2013 America de Nord lider Casino Resort

2012 America de Nord lider Casino Resort

2012 Statele Unite ale Americii "Leading Casino Resort

2011 America de Nord lider Casino Resort

2009 America de Nord lider Casino Resort

2008 America de Nord lider Casino Resort

Leading Hotel Suite 2007 din America de Nord

2003 lider mondial Casino Resort

2002 lider mondial Casino Resort

b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?

+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^++a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?CAPITolul

CAPITOLUL IV. ANALIZĂ COMPARATIVĂ ÎNTRE

BURJ AL ARAB ȘI BELLAGIO

4.1. Fântâna din Dubai vs. Fântâna din Las Vegas

Fântana arteziană din Dubai se află în Downtown Burj, fiind una dintre cele mai mari din lume depășind-o pe cea din Las Vegas numită Bellagio. Fântana arteziană din Dubai are o lungime de 275 metri, adică mai mare decât 2 terenuri de fotbal și este cu 25% mai lată decât Fântâna Bellagio din Las Vegas. Este așezată pe suprafața Lacului Burj Khalifa  cu o întindere de  aproximativ 30 de acri de teren.

Fântana arteziană din Dubai poate fi observată de la 250 de mile altitudine în spațiu. b#%l!^+a?Aceasta aruncă jeturile de apă la o înălțime de 150 metri , echivalentul unei clădiri cu 50 de etaje. Design-ul apartine firmei Wet Design, aceeași care a realizat și Fântăna Bellagio din Las Vegas și este construită de Compania  Emaar. Fântânile pot  propulsa 83.000 litri de apă în aer în același timp. Are mai mult de 6600 de lumini și 25 proiectoare colorate care pot crea 1000 modalități diferite de a arunca apa pe fonduri muzicale. Acestea sunt proiectate în aer în mai multe conbinații și modele. Raza de lumină produsă de luminile și proiectoarele fântânii se poate vedea de la departare de 20 de mile, vizibilă și din spațiu, făcând-o astfel cel mai luminos punct în Orientul Mijlociu și posibil din toată lumea. Lacul ce împrejoară fântânile umple golul care se află între Dubai Mall, Palace Hotel, Souk Al Bahar și Downtown Burj Dubai. Spectacolul fântănilor începe la 6 pm cu reprezentații de câte 30 de minute  până la ora 8 pm. Între 8pm – 11pm,  apa fântânilor dansează  la fiecare 20 de minute, cu 14 show-uri zilnice. Apa dansează pe muzică arăbească dar și internațională: Time to say goodbye, Dhoom Taana, Shick Shak Shok, Baba Yetu – un cantec renumit cântat în Swahili, Sama Dubai , Wave și altele .

Tabel 4.1. Analiza comparativă a Fântânii din Dubai cu Bellagio din Las Vegas

4.2.Hotel Burj al Arab vs. Bellagio

Tabel 4.2. Analiza comparativă a hotelului Burj al Arab din Dubai cu Bellagio din Las Vegas

4.3.Analiza comparativă a facilităților

Tabel 4.3. Analiza comparativă a serviciilor oferite în Burj al Arab din Dubai și Bellagio din Las Vegas

Confortul și așezarea cât mai aproape de destinație sunt cele mai importante calități pe care un hotel trebuie să le îndeplinească, pentru ca un client să se cazeze acolo. În cazul unei călătorii de afaceri, locul de cazare va trebui să asigure o conexiune la internet, fax, săli de conferinte, lucru pe care ambele locații le dețin, atât Burj al Arab din Dubai cât și Bellagio din Las Vegas.

Burj Al Arab, cel mai înalt hotel din lume, de 321 metri și 60 etaje care oferă doar apartamente, 202 la număr (Suită deluxe cu un singur dormitor pentru maxim 2 adulți + 2 copii, Suită panoramică oferind un dormitory și Suită Deluxe cu 2 dormitoare) cu suprafețe cuprinse b#%l!^+a?între 170 și 780 m2 și a fost inaugurat în urmă cu 16 ani, pe 1 decembrie 1999. Este mai înalt decât Hotelul Belagio, care are doar 151 de metri și 36 de etaje, a fost construit în 1998 și renovat în 2006 și care are mai multe spații de cazare, de tipuri diferite: Cameră Queen Resort, cameră Queen Resort (3 adulți),cameră, King Resort,cameră Queen Resort (4 adulți), cameră cu vedere la stațiune, cameră Resort Deluxe cu vedere, Suită Salone, Suită Bellagio, Suită Penthouse.

Burj al Arab, la acest atrium cu coloane aurite regăsim și o fântâna care, la intervale regulate, aruncă un jet de 42 de metri. Pentru ca tot aminteam de ambarcațiunile locale, uriașa pânză albă a hotelului are două straturi și este cu fibră din sticlă și teflon, fiind prima dată când această tehnologie a fost folosită la o clădire, oriunde în lume. Construirea Burj-ului a necesitat 70.000 de metri cubi de beton și peste 9.000 de tone de oțel. Hotelul are o greutate de 250.000 de tone, iar clădirea este susținută de 25 de coloane care intră 45 de metri sub apă.

Burj Al Arab nu are camere, ci doar apartamente, 202, toate duplex, pe două etaje. De menționat ca în lobby nu există recepție obișnuită, ci doar două birouri în forma unor scoici aurite. La urma urmei, nici nu e frumos că oaspeții de calibru care stau la Burj să astepte la coadă pentru a-și primi cardul de acces. În schimb, fiecare etaj dispune de propria recepție, care se poate vedea după ieșirea din lift.

După check-in, un valet sle află non-stop la dispoziție oferă sprijin la despachetarea bagajului sau la pregătirea jacuzziului pentru relaxarea după călătorie, apoi prezintă apartamentul, explicând funcțiile telecomenzii „master”, cum se pot acționa draperiile folosind telecomanda televizorului.

La Burj Al Arab lucrează peste 1.600 de persoane din 75 de țări, raportul staff/apartament fiind de 8:1, printre cele mai ridicate din lume. Fiecare oaspete de la Burj Al Arab primește, pe durata șederii, un iPad aurit (24 k, evident) pentru uz personal, care include și un ghid digital al hotelului (restaurante, modalități de relaxare etc.). Înainte de a-l primi trebuie semnat un formular de angajament al returnării în aceeași stare, fără zgârieturi sau vreun jailbreak făcut. iPad-urile respective, „decorate” de o firmă londoneză, costa 8.100 de dolari și pot fi achiziționate, ca suvenir, din incinta hotelului. Pe lângă iPad-urile aurite de 9.7 inch (full-size) se pot cumpăra și iPad-uri Mini, respectiv iPhone 5s și BlackBerry Q10, evident, aurite (24 k).

La interior, Burj Al Arab nu este cu siguranță, pe gustul tuturor. Amestecul de culori vii – violet cu galben și portocaliu sau albastru cu verde – li se pare multora kitsch, dar acestea fac parte din cultura arabă, din așteptările și stilul lor de viață.

În materie de restaurante și baruri, nouă la număr, Burj Al Arab nu dezamăgește. Cele mai cunoscute sunt Al Mahara – restaurantul „subacvatic” și Al Muntaha (restaurant și Sky View Bar), aflat la 200 de metri înalțime, pe partea opusă helipadului. Pentru o experiență alături de persoana iubită se recomandă o cină romantică în Al Mahara, lângă uriașul acvariu circular. Accesul în Al Mahara se face printr-un lift privat din care nu lipsesc inserțiile aurite („submarinul” care imită o coborâre în adâncuri, cu sunete și imagini specifice). Alături de rechini și alte viețuitoare, George, vedeta acvariului (Napoleon-fish), se face imediat remarcat prin aspectul său. La Al Muntaha, restaurantul aerian situat la etajul 27, de unde se pot servi preparate și băuturi rafinate, de la o panoramă memorabilă asupra insulei-palmier și a țărmului. Două lifturi expres panoramice urcă până în Al Muntaha cu 6 m/s, timp în care se pot admira apele Golfului Persic.

Dincolo de aceste cifre sau descrieri subiective legate de ambianța interioarelor și arhitectură, Burj Al Arab rămâne o experiență care trebuie încercată cel puțin o dată în viață. Este un hotel emblematic care a pus Dubaiul pe harta lumii la fel cum Parisul este recomandat de turnul Eiffel, Londra –de Big Ben sau New Yorkul de Central Park.

Combinând eleganța Europeană de neuitat cu emoțiile specifice Las Vegas-ului, Bellagio sfidează imaginația și te transportă într-o altă lume. Inspirat de un sat idilic italian, Bellagio se potrivește cuplurilor, celor aflati în  luna de miere și celor care se află într-o călătorie de lux, prin oferta de restaurante, serviciile de spa  și divertisment oferite de  Cirque du Soleil „O” și prin selecția elegantă de baruri, cluburi de noapte și saloane.

Acest hotel de lux de pe Las Vegas Strip oferă camere elegante cu baie din marmură, un cazinou, un centru spa cu servicii complete și fântâni arteziene spectaculoase. Camerele hotelului Bellagio sunt frumos decorate și dotate cu TV cu ecran plat cu canale prin satelit și draperii electrice. Acestea includ halate de baie catifelate, minibar și iPod docking station. Oaspeții hotelului Bellagio au la dispoziție o serie de tratamente în centrul spa sau se pot bucura de masaje lângă una din cele 5 piscine frumoase.  Aceștia pot vizita grădinile botanice luxuriante și galeria de artă. Sunt oferite mai multe opțiuni de luat masa, inclusiv meniul francez/spaniol al restaurantului Picasso și preparate japoneze în restaurantul Yellowtail. În hotel există buticuri sofisticate și un club de noapte, The Bank Nightclub.

b#%l!^+a?

CONCLUZII

Turismul este un fenomen dinamic, aflat într-o continuă schimbare. Piața turistică este în permanentă transformare datorită concurenței existente și în continuă creștere. Destinațiile turistice, pilonii de bază ai activității turistice, întâmpină multe provocări pentru a putea intra și se menține pe această piață.

De aceea, activitatea de marketing în cadrul destinațiilor turistice este de o importanță majoră pentru ca acestea să se mențină la un nivel competititv. Abordările de marketing în cadrul destinațiilor turistice au devenit instrumente incontestabile pentru succesul acestora.

În ultimii ani, piața turistică a fost puternic afectată de schimbări economice majore ceea ce a generat schimbări și în comportamentul de consum. În acest context, orientarea turiștilor către anumite destinații în defavoarea altora a subliniat necesitatea abordării actuale a policitilor și strategiilor de marketing aplicabile destinațiilor turistice la nivel conceptual.

Turismul a devenit un serviciu extrem de dinamic, ce trebuie să se adapteze schimbărilor mediului economic, modificării comportamentului și cerințelor consumatorilor, schimbărilor structurale ale economiei și ocupării forței de muncă.

Dubai este locul unde se întâlnesc superlativele, un paradis al turismului și al afacerilor, oraș care nu seamănă cu nimic altceva din lume și în care amestecul de culturi, tradiții și modernism încântă pe toți cei care ajung acolo.

Las Vegas numit pe drept cuvânt și Capitala mondială a distracției, este recunoscut pentru distracția și dependența care o provoacă jocurile de noroc, în cele mai reprezentative cazinouri precum The Bellagio.

Oaspeții hotelului Bellagio pot încerca o gamă variată de tratamente în cadrul centrului de spa sau se pot răsfăța cu un masaj lângă una dintre cele 5 piscine din curte. O serie de grădini botanice luxuriante, cu plante specifice fiecărui anotimp și o galerie de arta sunt deschise pentru vizitare.

Probabil cel mai romantic loc din întreg Las Vegasul este în fața fântânilor Bellagio. Peste 1000 de fântâni fac deliciul spectatorilor, în fiecare zi. Un spectacol de culoare, acompaniat de apa ce dansează splendid și ritmic pe muzica ce rasună în tot complexul hotel Bellagio, acestea sunt cele mai interesante lucruri la care pot lua parte toti turiștii care ajung în Las Vegas.

În ambele locații regăsim aceeași stralucire, în Las Vegas sau Dubai, calitatea și autenticitatea serviciilor transformă orice sejur într-o vacanță de neuitat. Observăm că atât Dubai, cât și Las Vegas sunt două țări cu potențial turistic major, care știu să-și valorifice bogățiile de care dispun.

BIBLIOGRAFIE

Abby, D. și Peters, J., Rediscovering standards: Static and dynamic quality, 1994, International Journal of Contemporary Hospitality Management, Vol.6, No.2;

Al-Hawari, M., The effect of automated service quality on bank financial performance and the mediating role of customer retention, Journal of Financial Services Marketing, Vol.10, No.3, 2006;

Balaure,V., Cățoiu, I., Vegheș, C., Marketing turistic, Editura Saturn, București, 2005;

Cathy H. C. Hsu, Tom Powers, Marketing Hospitality, Editura John Wiley & Sons, Inc, 2002;

Claudiu Vitanos, Imaginea României prin turism, târguri și expoziții universale în perioada interbelică, Editura Mica Valahie, București, 2011;

Charles R. Goeldner, J.R. Brent Ritchie, Tourism, DeVry: principles, practices, philosophies,Editura Wiley, 2005;

Ciurea, S. și Drăgulănescu, N., Managementul calității totale, București: Editura Economică, 1995;

Cosmescu, I., Turismul, fenomen complex contemporan, Editura Economică, București, 1998;

Dann G.M.S. 1981, Touris motivation: an appraisal. Annals of tourism research 8, pag.187 citat de Philip L.Pearce, Tourist behavior:themes and Conceptual Schemes, Chanel View Publications, 2005;

David Long, Bernand Reich. The Government and Politics of the Middle East and North Africa. Sixth Edition, 2010;

Eugene P. Moehring. Michael S. Green, Las Vegas: A centennial history, Editura University of Nevada, 2005;

Fiore OH, H.,,A.M., Jeoung, M., Measuring Experience Economy Concepts Tourism Applications, Journal of Tourism Research, nr.46, 2007;

Freigenbaum, A.V., ‘Quality and business growth today‘, Quality Progress, 1982, Vol.15, No.11;

Gabriela Stănciulescu, Cristina Micu, Economie și gestiune în turism, Editura C.H. Beck, București, 2009;

Gherasim T., Gherasim D., Marketing turistic, Ed. Economica, Bucuresti, 1999;

Golja, T., Nizic, M., Corporate Social Responsibility in Tourism- the most Popular Tourism Destinations in Croatia a Comparative Analysis, Management, Vol. 15, 2010;

Grönroos, C., A service quality modeling its marketing implications, European Journal of Marketing, 1984, Vol.18, No.4;

Hanlan, J., Fuller, D., Wilde, S., Destination decision making:the need for a strategic planning and management approach. Tourism and Hospitality Planning and Development 3 (3), 2006;

Ilieș Liviu, Managementul calității totale, Cluj-Napoca: Editura Dacia, 2003;

Ionescu I., Ionașcu V., Popescu M., Economia întreprinderii de turism și comerț, Editura Uranus, București, 2002;

Ispas, A., Marketing turistic, Editura Universității Transilvania, 2011;

Istrate I., Bran Florina, Roșu Anca Gabriela, Economia turismului și mediului înconjurător, Editura Economică, București, 1996;

Juran, J.M. și Gryna, F.M., Calitatea produselor, București: Editura Tehnică, 1973;

Kerry Burgess, Alison Ridgway, Anthony Phelan,Evelyn Yee, Dubai encounter, Editura Lonely Planet, 2007;

Kotler, P., Keller, K., Brady, M., Goodman, M., Hansen, T., Marketing Mangament, Pearson Education Limited, 2009;

Lindsay Bennett, Dubai, travel Guide, Editura Globetrotter, 2008;

Lovelock, C., Wirtz, J., Services Marketing- People, Technology, Strategy, 6th edition, Pearson Prentice Hall, USA, 2007;

Luigi Dumitrescu, Camelia Apostu, Marketingul și calitatea serviciilor, Editura Expert, 2009;

Michael C. Sturman, Jack B. Corgel, Rohit Verma, The Cornell school of hotel administration on hospitality, Editura Cornell University, 2011;

Michael J. O'Fallon,Denney G. Rutherford, Hotel Management and Operations, Fifth Edition, 2011;

Minciu, R., Ispas., A., Economia turismului, Editura Universitatea Transilvania, 1994;

Middleton, V.T.C., Fyall, A., Morgan, M., Ranchod, A., Marketing in travel and tourism, ediția 4-a, Editura Buterworth-Heinemann, 2009;

Morrison, A., Hospitality and travel marketing, Fourth edition, Delmar Cengage Learning, 2010;

Neculau Adrian, Psihologie socială, Editura Polirom, 1996;

Page, S., Connel, J., Tourism-a modern synthesis, 3rd edition, South Western Cengage Learning, UK 2009

Peter Cooper, Opportunity Dubai, Making a fortune in the middle East, Editura Harriman House, 2008;

Pompei Cocean, Gheorghe Vlăsceanu, Bebe Negoescu, Geografia generală a turismului, Editura Meteor Press, 2002;

Reid, R.D., Bojanic, D.C., Hospitality Marketing Management, John Wiley and Sons, 2009;

Ries, A., Trout, J., Poziționarea lupta pentru un loc în mintea ta, traducere Patricia Mandache, 2004;

Ritchie, J.R.B., Crouch, C.I., The competitive destination a sustainable tourism perspective, CABI, 2003;

Robert D. McCracken, Las Vegas: The great american playgrount, Editura University of Nevada, 1997;

Ruhanen, L., Where’s the Strategy in Tourism Strategic Planning? Implications for Sustainable Tourism Destination Planning, Journal of Travel and Tourism Research, Spring/Fall 2010;

Snack, O., Marketing în industria turismului, Institutul de management și turism, București, 1999;

Stan Roxana, Mihai Ștefania, Stănescu Dorina, Calitatea în serviciile turistice, Editura Universitară, 2009;

Stanciu, I., Calitologia – știința calității mărfurilor, București: Editura Oscar Print, 2002;

Șraum Gheorghe, Merceologie și asigurarea calității, Cluj-Napoca:Editura George Barițiu, 2000;

Stăncioiu, A., F., Planificarea de marketing în turism, Editura Economică, București, 2005;

The Complete Resident’s Guide, Dubai, 10th Edition, Explorer, 2006.

*** www.bellagio.com/

*** www.burjkhalifa.ae/en/

*** www.casinoinside.ro/

*** www.iso.org

*** www.wikipedia.org

b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?

BIBLIOGRAFIE

Abby, D. și Peters, J., Rediscovering standards: Static and dynamic quality, 1994, International Journal of Contemporary Hospitality Management, Vol.6, No.2;

Al-Hawari, M., The effect of automated service quality on bank financial performance and the mediating role of customer retention, Journal of Financial Services Marketing, Vol.10, No.3, 2006;

Balaure,V., Cățoiu, I., Vegheș, C., Marketing turistic, Editura Saturn, București, 2005;

Cathy H. C. Hsu, Tom Powers, Marketing Hospitality, Editura John Wiley & Sons, Inc, 2002;

Claudiu Vitanos, Imaginea României prin turism, târguri și expoziții universale în perioada interbelică, Editura Mica Valahie, București, 2011;

Charles R. Goeldner, J.R. Brent Ritchie, Tourism, DeVry: principles, practices, philosophies,Editura Wiley, 2005;

Ciurea, S. și Drăgulănescu, N., Managementul calității totale, București: Editura Economică, 1995;

Cosmescu, I., Turismul, fenomen complex contemporan, Editura Economică, București, 1998;

Dann G.M.S. 1981, Touris motivation: an appraisal. Annals of tourism research 8, pag.187 citat de Philip L.Pearce, Tourist behavior:themes and Conceptual Schemes, Chanel View Publications, 2005;

David Long, Bernand Reich. The Government and Politics of the Middle East and North Africa. Sixth Edition, 2010;

Eugene P. Moehring. Michael S. Green, Las Vegas: A centennial history, Editura University of Nevada, 2005;

Fiore OH, H.,,A.M., Jeoung, M., Measuring Experience Economy Concepts Tourism Applications, Journal of Tourism Research, nr.46, 2007;

Freigenbaum, A.V., ‘Quality and business growth today‘, Quality Progress, 1982, Vol.15, No.11;

Gabriela Stănciulescu, Cristina Micu, Economie și gestiune în turism, Editura C.H. Beck, București, 2009;

Gherasim T., Gherasim D., Marketing turistic, Ed. Economica, Bucuresti, 1999;

Golja, T., Nizic, M., Corporate Social Responsibility in Tourism- the most Popular Tourism Destinations in Croatia a Comparative Analysis, Management, Vol. 15, 2010;

Grönroos, C., A service quality modeling its marketing implications, European Journal of Marketing, 1984, Vol.18, No.4;

Hanlan, J., Fuller, D., Wilde, S., Destination decision making:the need for a strategic planning and management approach. Tourism and Hospitality Planning and Development 3 (3), 2006;

Ilieș Liviu, Managementul calității totale, Cluj-Napoca: Editura Dacia, 2003;

Ionescu I., Ionașcu V., Popescu M., Economia întreprinderii de turism și comerț, Editura Uranus, București, 2002;

Ispas, A., Marketing turistic, Editura Universității Transilvania, 2011;

Istrate I., Bran Florina, Roșu Anca Gabriela, Economia turismului și mediului înconjurător, Editura Economică, București, 1996;

Juran, J.M. și Gryna, F.M., Calitatea produselor, București: Editura Tehnică, 1973;

Kerry Burgess, Alison Ridgway, Anthony Phelan,Evelyn Yee, Dubai encounter, Editura Lonely Planet, 2007;

Kotler, P., Keller, K., Brady, M., Goodman, M., Hansen, T., Marketing Mangament, Pearson Education Limited, 2009;

Lindsay Bennett, Dubai, travel Guide, Editura Globetrotter, 2008;

Lovelock, C., Wirtz, J., Services Marketing- People, Technology, Strategy, 6th edition, Pearson Prentice Hall, USA, 2007;

Luigi Dumitrescu, Camelia Apostu, Marketingul și calitatea serviciilor, Editura Expert, 2009;

Michael C. Sturman, Jack B. Corgel, Rohit Verma, The Cornell school of hotel administration on hospitality, Editura Cornell University, 2011;

Michael J. O'Fallon,Denney G. Rutherford, Hotel Management and Operations, Fifth Edition, 2011;

Minciu, R., Ispas., A., Economia turismului, Editura Universitatea Transilvania, 1994;

Middleton, V.T.C., Fyall, A., Morgan, M., Ranchod, A., Marketing in travel and tourism, ediția 4-a, Editura Buterworth-Heinemann, 2009;

Morrison, A., Hospitality and travel marketing, Fourth edition, Delmar Cengage Learning, 2010;

Neculau Adrian, Psihologie socială, Editura Polirom, 1996;

Page, S., Connel, J., Tourism-a modern synthesis, 3rd edition, South Western Cengage Learning, UK 2009

Peter Cooper, Opportunity Dubai, Making a fortune in the middle East, Editura Harriman House, 2008;

Pompei Cocean, Gheorghe Vlăsceanu, Bebe Negoescu, Geografia generală a turismului, Editura Meteor Press, 2002;

Reid, R.D., Bojanic, D.C., Hospitality Marketing Management, John Wiley and Sons, 2009;

Ries, A., Trout, J., Poziționarea lupta pentru un loc în mintea ta, traducere Patricia Mandache, 2004;

Ritchie, J.R.B., Crouch, C.I., The competitive destination a sustainable tourism perspective, CABI, 2003;

Robert D. McCracken, Las Vegas: The great american playgrount, Editura University of Nevada, 1997;

Ruhanen, L., Where’s the Strategy in Tourism Strategic Planning? Implications for Sustainable Tourism Destination Planning, Journal of Travel and Tourism Research, Spring/Fall 2010;

Snack, O., Marketing în industria turismului, Institutul de management și turism, București, 1999;

Stan Roxana, Mihai Ștefania, Stănescu Dorina, Calitatea în serviciile turistice, Editura Universitară, 2009;

Stanciu, I., Calitologia – știința calității mărfurilor, București: Editura Oscar Print, 2002;

Șraum Gheorghe, Merceologie și asigurarea calității, Cluj-Napoca:Editura George Barițiu, 2000;

Stăncioiu, A., F., Planificarea de marketing în turism, Editura Economică, București, 2005;

The Complete Resident’s Guide, Dubai, 10th Edition, Explorer, 2006.

*** www.bellagio.com/

*** www.burjkhalifa.ae/en/

*** www.casinoinside.ro/

*** www.iso.org

*** www.wikipedia.org