Compararea Programelor Operationale din Prisma Eligibilitatii Si Evaluarii Proiectelor
CUPRINSUL LUCRĂRII DE LICENȚĂ
CAP. 1: CONSIDERAȚII GENERALE ȘI EVOLUTIA FONDURILOR
STRUCTURALE
1.1 DEFINIȚIA FONDURILOR STRUCTURALE
1.2 SCURT ISTORIC AL FONDURILOR STRUCTURALE
1.3 OBIECTIVELE FONDURILOR STRUCTURALE PENTRU PERIOADA
1988-2000
1.4 OBIECTIVELE FONDURILOR STRUCTURALE PENTRU PERIOADA
2000-2006
1.5 FONDURILOR STRUCTURALE PENTRU PERIOADA 2007-2013
CAP. 2: INSTRUMENTE FINANCIARE ALE UNIUNII EUROPENE PENTRU
2007-2013
2.1. INTRODUCERE
2.1.1 INSTRUMENTE FINANCIARE PENTRU 2007-2013
2.1.2 FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALA
2.1.3 FONDUL SOCIAL EUROPEAN
2.1.4 FONDUL DE COEZIUNE .
2.2. PRINCIPII ȘI REGULI ALE ASISTENȚEI PRIN FINANȚĂRI
STRUCTURALE
2.2.1 PRINCIPILE ASISTENȚEI PRIN FINANȚĂRI STRUCTURALE .
2.2.2 REGULI GENERALE DE MANAGEMENT AL
INSTRUMENTELOR STRUCTURALE
2.2.3 PROGRAMELE OPERAȚIONALE
2.2.4 MANAGEMENTUL PROGRAMELOR OPERAȚIONALE
2.2.5 PROCESUL DE PROGRAMARE AL FONDURILOR
STRUCTURALE
CAP. 3: ACCESAREA FONDURILOR STRUCTURALE
3.1. MODUL ÎN CARE SE POT ACCESA FONDURILOR STRUCTURALE
3.1.1 FORMA ȘI VALOAREA AJUTORULUI SOCIAL
3.1.2 PAȘII PENTRU DEPUNEREA PROIECTELOR
3.1.3 PROCEDURILE DE SELECȚIE
3.1.4 IMPLEMENTAREA
3.1.5 PLĂȚILE
3.1.6 MENȚINEREA INVESTIȚIILOR
3.2. INSTITUȚIILE RESPONSABILE PENTRU INSTRUMENTELE
STRUCTURALE ALE U.E.
3.2.1. COORDONARE
3.2.2. CERTIFICAREA CHELTUIELILOR ȘI TRANSFERUL PLAȚILOR
3.2.3. CADRUL LEGISLATIV
CAP. 4: STUDIUL DE CAZ – COMPARAREA PROGRAMELOR
OPERAȚIONALE DIN PRISMA ELIGIBILITĂȚII SI A EVALUĂRII
PROIECTELOR
4. 1. SCURTĂ PREZENTARE A OBIECTIVELOR PROGRAMELOR
OPERAȚIONALE (PO)
4.1.1 PO REGIONAL
4.1.2 PO SECTORIAL CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII ECONOMICE
4.1.3 PO ASISTENȚĂ TEHNICĂ
4.1.4 PO SECTORIAL MEDIU
4.1.5 PO SECTORIAL TRANSPORT
4.1.6 PO DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE
4.1.7 PO SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
4.1.8 ABSORBȚIA FONDURILOR STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNE
ÎN PERIOADA 2007-2013
4.2. ANALIZA BENEFICIARILOR ELIGIBILI
4.2.1 PO REGIONAL
4.2.2 PO SECTORIAL CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII ECONOMICE
4.2.3 PO SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMAN
4.2.4 PO TRANSPORT
4.2.5 PO ASISTENȚĂ TEHNICĂ
4.2.6 CONDIȚII COMUNE
4.3. ANALIZA ACTIVITĂȚIILOR ELIGIBILE
4.3.1 PREVEDERI COMUNE
4.3.2 ACTIVITĂȚI SPECIFICE PENTRU POR
4.3.3 ACTIVITĂȚI SPECIFICE PENTRU POS CCE
4.3.4 ACTIVITĂȚI SPECIFICE PENTRU POS MEDIU
4.4. CHELTUIELI ELIGIBILE
4.4.1 CHELTUIELI ELIGIBILE LA DATA INTRĂRII ÎN VIGOARE A
SCHEMEI DE AJUTOR DE STAT
4.4.2 CHELTUIELI ELIGIBILE LA DATA SEMNĂRII
CONTRACTULUI
4.4.3 CHELTUIELI NEELIGIBILE
4.4.4 CONTRIBUȚIA PROPRIE A BENEFICIARULUI
4.5. EVALUAREA TEHNICĂ ȘI FINANCIARĂ A PROIECTULUI
4.5.1 RELEVANȚA
4.5.2 SUSTENABILITATEA
4.5.3 MATURITATEA
4.5.4 CALITATEA ȘI COERENȚA
4.5.5 ALTE CRITERII
CAP. 5: CONCLUZII ȘI PERSPECTIVE
BIBLIOGRAFIE
ABREVIERI
ANCIS Autoritatea Națională pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale
AM Autoritate de Management
ANIMMC Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație
ANOFM Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
C&D, CD Cercetare Dezvoltare
CDI Cercetare, dezvoltare și inovare
CE Comisia Europeană
CMP Comitetul de Monitorizare a Programului
CRC Comitete Regionale de Coordonare
CSNR Cadrul Strategic Național de Referință
DRU Dezvoltarea Resurselor Umane
EGTC Gruparea Europenă pentru Cooperare Teritorială
FC Fondul de Coeziune
FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
FEDR Fondul European pentru Dezvoltare Regională
FEP Fondul European pentru Pescuit
FPC Formare profesională continuă
FSC Fonduri Structurale și de Coeziune
FSE Fondul Social European
IMM Întreprinderi Mici și Mijlocii
IS Instrumente Structurale
NUTS Nomenclatorul de Unități Statistice Teritoriale
OI Organism Intermediar
OIM Organizația Internațională a Muncii
ONG Organizații Non-Guvernamentale
PAC Politica Agricolă Comună
PND Planul Național de Dezvoltare
PNSDR Planul Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală
CAP. 1 CONSIDERAȚII GENERALE ȘI EVOLUTIA FONDURILOR STRUCTURALE
1.1. Definiția fondurilor structurale
Fondurile Structurale și de Coeziune (FSC), sau Instrumentele Structurale,
sunt instrumentele financiare prin care Uniunea Europeană acționează în scopul realizării coeziunii economice și sociale pentru eliminarea diferențelor între Statele Membre, dar și în interiorul acestora, între regiuni.
Politica de coeziune investeste în economiile regiunilor sau ale statelor pentru a compensa decalajele dintre acestea. Însă astfel de investiții nu garantează succesul sau prosperitatea și nu există o rezolvare rapidă la problemele celor mai sărace regiuni și comunități al UE. Politica UE de devoltare durabilă nu presupune doar oferirea de fonduri; este orientată pentru sustinerea celor mai dezavantajate regiuni și comunități, prin îmbunătățirea capitalului uman, a afacerilor locale și infrastructurii de bază. Acestea sunt elementele de bază în evoluția oricărei economii regionale, iar investițiile asistă în procesul de transformare a regiunilor individuale și economiilor naționale în unele mult mai competitive.
Fondurile Structurale și de Coeziune sunt împarțite, în funcție de obiectivele politicii economico-sociale ale UE, pe Programe Operaționale multianuale trasate împreună de regiuni, State Membre și Comisie, pe baza orientării propuse de Comisie pentru întreaga Uniune Europeană.. Ele sunt gestionate de Comisia Europeană, care aprobă bugetul o dată la șapte ani. Uniunea Europeană alocă fonduri structurale prin anumite programe pentru a promova o dezvoltare armonizată a statelor membre ale UE și a statelor vecine.
Fondurile structurale reprezintă principalul instrument al Uniunii Europene
pentru suport social și coeziune economică în Uniunea Europeană, reprezentând peste o treime din bugetul UE. Fondurile Structurale permit Uniunii Europene să ofere asistență financiară nerambursabilă pentru a rezolva problemele structurale economice și sociale.
Reglementările de bază privind fondurile structurale se regăsesc în Regulamentul Consiliului (EC) Uniunii Europene nr. 1260 din 21 iunie 1999, privind prevederile generale ale fondurilor structurale.
Domeniile de intervenție prezintă punctual ariile de intervenție ale Uniunii Europene, respectiv unde se alocă banii din fondurile structurale. Ele indică specific zone delimitate de intervenție, oferind sugestii pentru posibile proiecte propuse spre finanțare din fonduri structurale.
1.2. Scurt istoric al fondurilor structurale
Fondurile structurale au contribuit, încă de la înființarea Comunității Oțelului și a Cărbunelui, la realizarea politicilor europene în domeniul economic și social :
1957 – Încă de la redactarea Tratului de la Roma, documentul care a pus bazele viitoarei Comunități Europene, s-au făcut referiri precise la nevoia de eliminare a disparităților economice dintre regiuni.
1958 – S-au înființat Fondul Social European și Fondul European pentru Orientare și Garantare în Agricultură.
1975 – După intrarea în Comunitate a Danemarcei, Irlandei și a Marii Britanii s-a creat Fondul European de Dezvoltare Regională. Este pentru prima dată când a apărut conceptul de redistribuire între zonele bogate și sărace ale Comunității.
1986-1987 – S-a introdus în Tratat conceptul de Coeziune socială și economică, care a urmărit să ajute ultimele state intrate (Spania și Portugalia) pentru a face față provocărilor pieței unice.
1988 – La inițiativa lui Jacques Delors, președintele Comisiei Europene, s-au dublat resursele financiare pentru fondurile structurale pe următorii ani. Astfel, țările sărace au primit în 9 ani aproximativ 154 miliarde Ecu.
1989 – S-a revoluționat sistemul de acordare a fondurilor structurale, prin introducerea principiului programării multi-anuale, stabilirea obiectivelor prioritare și punerea la punct a sistemului de parteneriate între statele membre.
1992 – Cu ocazia Consiliului European de la Edinburgh, șefii de stat au hotărât dublarea bugetelor pentru regiunile dezavantajate.
1993 – “Coeziunea” a devenit obiectiv prioritar pentru Uniune.
1995 – Prin accederea Suediei și Finlandei, regiunile puțin populate au început să primească fonduri.
1999 – Șefii de state și de guvern au hotărât la Berlin cea de-a doua reformă a fondurilor structurale, punând accent pe ajutorarea grupurilor sociale și a regiunilor dezavantajate.
Disparitățile existente în cadrul Uniunii Europene în raport cu venitul și ocuparea s-au redus în ultimii ani în ceea ce privește UE de exemplu, Grecia și Irlanda înregistrând în perioada 1994-2001 creșteri de două ori mai mari ale productivității muncii față de rata medie a UE. Pe de altă parte însă, al treilea raport asupra coeziunii economice și sociale prezentat de Comisia Europeană menționează că în Grecia și Portugalia PIB pe cap de locuitor se află încă la 75% sau mai puțin din media comunitară. În același timp, PIB mediu al noilor state membre este la jumătatea mediei UE, iar în momentul aderării numai 58% din persoanele în vârstă de muncă erau ocupate, comparativ cu 64% la nivelul Uniunii.
Extinderea Uniunii Europene la 28 de state membre a generat noi provocări din punct de vedere al competitivității sale și a coeziunii interne. S-au accentuat decalajele existente între statele membre și regiunile din acestea. Aceste decalaje provin din deficientele structurale în factorii-cheie ai competitivitatii, si anume dotarea inadecvata cu capital fizic si uman (cu infrastructuri si forte de munca), insuficienta capacitatii de inovare, a sprijinului întreprinderilor si a nivelului scazut de capital de mediu (un mediu natural si/sau urban poluat). Implementarea politicii de coeziune la nivelul Uniunii Europene presupune reducerea decalajelor existente între regiuni în termeni de productie, productivitate si ocupare. O crestere economica puternica în special în noile State Membre, cele 10 care au aderat în mai 2004 plus România si Bulgaria, poate fi un impuls semnificativ pentru restul economiei Uniunii Europene largite.
Exista diferențe semnificative între statele membre ale UE si regiunile sale, acestea în afara diferentelor Produsului National Brut(PNB) fiind date de:
• dotarile cu infrastructura,
• calitatea mediului,
• somaj si aptitudinile forsei de munca necesare pentru dezvoltarea viitoare,
• marimea si diversitatea mediului de afaceri,
• diferente în ceea ce priveste utilizarea noilor tehnologii.
1.3. Obiectivele fondurilor structurale pentru perioada 1988-2000
Primul Obiectiv a fost inițial destinat să acopere regiuni în care PIB/locuitor era mai mic de 75 % din media UE. Câteva state membre au insistat ca acest criteriu să fie slăbit, pentru a putea include câteva regiuni adiționale speciale, ca o condiție pentru acordul lor asupra întregului pachet. Consiliul decide eligibilitatea pentru acest obiectiv. Primul obiectiv este finanțat cu fonduri din FEDR, FSE și FEOGA și reprezintă aprovimativ 70% din totalul fondurilor.
Obiectivul doi, cuprinde regiuni afectate de declin industrial, unde rata șomajului este peste media UE. Eligibilitatea pentru acest obiectiv este negociată între Comisie și Consiliu. Obiectivul doi este finanțat cu fonduri din FEDR și FSE și reprezintă aproximativ 11 % din totalul fondurilor.
Obiectivul trei este destinat combaterii șomajului pe termen lung. În 1993, a fost comasat cu vechiul Obiectiv Patru, care era destinat facilitării integrării ocupaționale a tinerilor. După 1993, Obiectivul patru avea ca scop facilitarea adaptării angajărilor la schimbările industriale. Cele două obiective sunt finanțate cu fonduri din FSE și împreună nu depășesc 10% din totalul fondurilor.
Obiectivul cinci este împărțit în 5a, productivității muncii față de rata medie a UE. Pe de altă parte însă, al treilea raport asupra coeziunii economice și sociale prezentat de Comisia Europeană menționează că în Grecia și Portugalia PIB pe cap de locuitor se află încă la 75% sau mai puțin din media comunitară. În același timp, PIB mediu al noilor state membre este la jumătatea mediei UE, iar în momentul aderării numai 58% din persoanele în vârstă de muncă erau ocupate, comparativ cu 64% la nivelul Uniunii.
Extinderea Uniunii Europene la 28 de state membre a generat noi provocări din punct de vedere al competitivității sale și a coeziunii interne. S-au accentuat decalajele existente între statele membre și regiunile din acestea. Aceste decalaje provin din deficientele structurale în factorii-cheie ai competitivitatii, si anume dotarea inadecvata cu capital fizic si uman (cu infrastructuri si forte de munca), insuficienta capacitatii de inovare, a sprijinului întreprinderilor si a nivelului scazut de capital de mediu (un mediu natural si/sau urban poluat). Implementarea politicii de coeziune la nivelul Uniunii Europene presupune reducerea decalajelor existente între regiuni în termeni de productie, productivitate si ocupare. O crestere economica puternica în special în noile State Membre, cele 10 care au aderat în mai 2004 plus România si Bulgaria, poate fi un impuls semnificativ pentru restul economiei Uniunii Europene largite.
Exista diferențe semnificative între statele membre ale UE si regiunile sale, acestea în afara diferentelor Produsului National Brut(PNB) fiind date de:
• dotarile cu infrastructura,
• calitatea mediului,
• somaj si aptitudinile forsei de munca necesare pentru dezvoltarea viitoare,
• marimea si diversitatea mediului de afaceri,
• diferente în ceea ce priveste utilizarea noilor tehnologii.
1.3. Obiectivele fondurilor structurale pentru perioada 1988-2000
Primul Obiectiv a fost inițial destinat să acopere regiuni în care PIB/locuitor era mai mic de 75 % din media UE. Câteva state membre au insistat ca acest criteriu să fie slăbit, pentru a putea include câteva regiuni adiționale speciale, ca o condiție pentru acordul lor asupra întregului pachet. Consiliul decide eligibilitatea pentru acest obiectiv. Primul obiectiv este finanțat cu fonduri din FEDR, FSE și FEOGA și reprezintă aprovimativ 70% din totalul fondurilor.
Obiectivul doi, cuprinde regiuni afectate de declin industrial, unde rata șomajului este peste media UE. Eligibilitatea pentru acest obiectiv este negociată între Comisie și Consiliu. Obiectivul doi este finanțat cu fonduri din FEDR și FSE și reprezintă aproximativ 11 % din totalul fondurilor.
Obiectivul trei este destinat combaterii șomajului pe termen lung. În 1993, a fost comasat cu vechiul Obiectiv Patru, care era destinat facilitării integrării ocupaționale a tinerilor. După 1993, Obiectivul patru avea ca scop facilitarea adaptării angajărilor la schimbările industriale. Cele două obiective sunt finanțate cu fonduri din FSE și împreună nu depășesc 10% din totalul fondurilor.
Obiectivul cinci este împărțit în 5a, finanțat de FEOGA și este destinat special asistenței agricole și forestiere, și 5b, care este finanțat de FEOGA, FEDR și FSE. Obiectivul 5b este destinat promovării dezvoltării regiunilor rurale, în special prin diversificarea activităților, altele decât agricultura tradițională.
Obiectivul șase a fost introdus după lărgirea din 1995 pentru dezvoltarea regiunilor nordice slab populate, este finanțat cu fonduri provenind din FEDR, FSE și FEOGA și însumează mai puțin de 3% din totalul fondurilor.
1.4. Obiectivele fondurilor structurale pentru perioada 2000-2006
Primul obiectiv rămâne la fel cu cel mai sus menționat, dar are criterii de aplicare mai stricte, însă va include și zonele eligibile anterior Obiectivului șase.
Obiectivul doi este destinat regiunilor ce trec prin schimbări majore ale sectoarelor industrial, servicii și pescuit, zonelor rurale în declin serios și zonele urbane dezavantajate.
Obiectivul trei acoperă acele regiuni neacoperite de celelalte obiective și este destinat special încurajării sistemelor de educație, pregătire profesională și angajare.
1.5. Fondurilor Structurale pentru perioada 2007-2013
Această separare pe politici specifice a Fondurilor cu acțiune structurală pentru perioada 2007-2013 a rezultat ca urmare a reformei Politicii de coeziune necesară în condițiile extinderii fără precedent a Uniunii Europene. În plus, pentru simplificare și pentru a susține reforma Politicii Agricole Comune și a Politicii Comune de Pescuit efectuată în 2002/2003, fondurile pentru agricultură și pescuit au fost transferate către politicile aferente, nemaifiind încadrate în Fondurile Structurale, dar funcționând pe aceeași tipologie.
Instrumentele de tip structural sunt o formă de finanțare nerambursabilă, dar funcționând pe principiul cofinanțării. Proiectele sunt cofinanțate în special din fonduri publice ale Statului Membru, dar pot fi atrase și fonduri private.
Tabelul 1 – Programe și finanțări pentru perioada 2007-2013
Pentru FEDR, FEADR și FEP rata maximă a intervenției UE este 75%, însă pentru România va fi de 85% din totalul costurilor eligibile, în timp ce pentru Fondul de Coeziune aceasta este fie de maxim 80% din totalul costurilor eligibile, fie de maxim 85% din costul total. Pentru România rata de intervenție UE în cazul Fondului de Coeziune va fi tot de 85%.
Politica de Coeziune se fundamentează de asemenea pe principiul solidarității financiare, oferind sprijin statelor și regiunilor mai puțin dezvoltate, sau care se confruntă cu dificultăți structurale, în scopul creării de locuri de muncă și creșterii competitivității.
Ca urmare a acestor decizii UE, fiecare Stat Membru stabilește propriile obiective strategice de dezvoltare pentru a căror realizare se elaborează un Plan Național de Dezvoltare (PND), în colaborare cu actorii economici și sociali relevanți,România fiind eligibilă pentru două obiective în perioada 2007-2013: Convergență și Cooperare teritorială europeană.
Statul membru și Comisia Europeană discută asupra conținutului Planului Național de Dezvoltare și, pe baza acestuia, definesc cea mai adecvată repartizare a fondurilor naționale și comunitare necesare implementării lui. Documentul rezultat este Cadrul Național de Referință (CNSR). Documentele similare pentru Agricultură și Pescuit sunt Planul Național Strategic de Dezvoltare Rurală, respectiv, Planul Național Strategic pentru Pescuit și Acvacultură.
Ca urmare a negocierilor, Comisia adoptă CNSR și programele sale operaționale regionale sau sectoriale (Programe Operaționale) în funcție de concordanța celor din urmă cu scopurile și prioritățile PND și ale Directivelor Strategice Comunitare referitoare la coeziune.
Ca orice finanțare din fonduri publice, accesarea Fondurilor Structurale (FS) nu înseamnă alocarea unor sume de bani fără a implica anumite obligații și din partea beneficiarului, ci reprezintă un angajament contractual, ale cărui prevederi și termene de realizare trebuie respectate cu strictețe, pentru a nu se ajunge la dezangajarea automată Conform regulii „n+2”/”n+3” banii alocați de Comisie pentru un program în anul n, trebuie cheltuiți până la sfârșitul anului n+2/n+3, în caz contrar banii vor fi pierduți sau realocați altui program (exemplu, aplicând regula „n+2”: sumele alocate de UE pentru un program în 2007, trebuie cheltuite până la 31 decembrie 2009 ).
Pentru România se va aplica regula „n+3” în primii 4 ani, respectiv, alocările anilor 2007, 2008, 2009 și 2010, urmând ca, pentru anii 2011, 2012 și 2013 să se aplice regula „n+2” (exemplu: sumele alocate de UE, pentru un program în 2007, trebuie cheltuite până la 31 decembrie 2010).
CAP 2 INSTRUMENTE STRUCTURALE ALE UNIUNII EUROPENE PENTRU PERIOADA 2007-2013
2.1. INTRODUCERE
2.1.1.Instrumente financiare pentru 2007-2013
Pentru programarea multi-anuală 2007-2013 sunt identificate trei instrumente financiare:
– Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR);
– Fondul Social European (FSE);
– Fondul de Coeziune (FC),
și două acțiuni complementare:
– Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Regională (FEADR);
– Fondul European pentru Pescuit (FEP).
Bugetul total al UE cu alocare financiară în perioada 2007-2013 pentru fondurile structurale de coeziune pentru statele membre, se ridică la suma de 309 miliarde euro.
Alocarea financiară pentru România în aceeași perioadă de programare se compune din: 17 miliarde euro pentru fonduri structurale și de coeziune, 13 miliarde de euro pentru politica agricolă comună (PAC) și pentru dezvoltare rurală.
În cadrul celor 3 obiective, asistența oferită prin intermediul Fondurilor va ține cont pe de o parte de caracteristicile economice și sociale specifice, iar pe de altă parte de caracteristicile teritoriale specifice. Fondurile vor contribui la îndeplinirea celor 3 obiective, în conformitate cu regulile specifice care le guvernează, astfel:
– Obiectivul „Convergență” (FEDR, FSE și FC);
– Obiectivul „Competitivitate regională și ocupare” (FEDR și FSE);
– Obiectivul „Cooperare teritorială europeană” (FEDR).
2.1.2. Fondul European de Dezvoltare Regională ( FEDR)
Obiectivul Fondului Europeande Dezvoltare Regională(FEDR) este de a consolida coeziunea economică și socialăîn Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale. Pe scurt, FEDR finanțează:
• ajutoare directe pentru investițiile în întreprinderi (în special, IMM-uri) în vederea creării de locuri de muncă durabile;
• infrastructuri legate, în special, de cercetare și inovare, telecomunicații, mediu, energie și transporturi;
• instrumente financiare (fond de capital de risc, fond de dezvoltare regională etc.) destinate să sprijine dezvoltarea regională și locală și să favorizeze cooperarea între orașe și regiuni;
• asistenței tehnice necesare implementării instrumentelor structurale
FEDR finanțează acțiuni ce vizează întărirea coeziunii economice și sociale prin redresarea principalelor dezechilibre regionale, oferind sprijin pentru dezvoltarea și ajustarea structurală a economiilor regionale, inclusiv conversia regiunilor industriale aflate în declin și a regiunilor rămase în urmă din punct de vedere economic și pentru susținerea cooperărilor transfrontaliere, transnaționale și interregionale.
Obiectivul Convergență:
– cercetare și dezvoltare tehnologică, inovare și antreprenoriat, îmbunătățirea colaborărilor dintre firme, instituțiile de educație terțiară, institutele și centrele de cercetare, crearea de rețele pentru afaceri, parteneriatele public-private, promovarea antreprenoriatului;
– societatea informațională, servicii pentru IMM-uri, privind adoptarea ITC;
– inițiative de dezvoltare locală și sprijin pentru structurile care oferă servicii de ocupare;
– protecția mediului, prevenirea, controlul și lupta împotriva deșertificării, prevenirea și controlul integrat al poluării, combaterea efectelor schimbărilor climaterice, promovarea biodiversității și protecției mediului natural, sprijin pentru IMM-uri privind promovarea mijloacelor durabile de producție;
– prevenirea riscurilor;
– sprijinirea turismului, protecția patrimoniului natural în contextul dezvoltării socio-economice, sprijin pentru îmbunătățirea serviciilor din turism;
– investiții în cultură, dezvoltarea infrastructurii culturale, sprijin pentru îmbunătățirea serviciilor culturale prin crearea de valoare adăugată;
– investiții în transport, îmbunătățirea rețelelor trans-Europene, strategii integrate;
– investiții în domeniul energetic, îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea de energii regenerabile;
– investiții în educație, inclusiv pregătirea vocațională;
– investiții în domeniul sănătății și al infrastructurii sociale.
Obiectivul Competitivitate Regională și Ocupare
– inovare și dezvoltarea economiei bazată pe cunoaștere;
– protecția mediului și prevenirea riscurilor;
– acces la servicii de transport și telecomunicații.
Obiectivul Cooperare teritorială europeană
– dezvoltarea de activități economice, sociale și de mediu la nivel transfrontalier;
– stabilirea și dezvoltarea de colaborări transnaționale, inclusiv cooperări bilaterale între regiuni maritime;
2.1.3. Fondul Social European (FSE)
Fondul Social European (FSE) contribuie la atingerea priorităților comunitare privind întărirea coeziunii economice și sociale, prin îmbunătățirea ocupării și crearea de locuri de muncă. Acest lucru va fi realizat prin sprijinirea politicilor statelor membre pentru atingerea unei ocupări depline și prin creșterea calității și a productivității muncii, promovarea incluziunii sociale, inclusiv a accesului persoanelor dezavantajate pe piața muncii și reducerea disparităților de ocupare la nivel național, regional și
local.
Acțiunile sprijinite de către FSE trebuie să fie conforme cu măsurile luate de statele membre pe baza liniilor directoare din cadrul Strategiei Europene pentru Ocupare, a Liniilor Directoare Integrate pentru Creștere și Ocupare și a recomandărilor asociate acestora.
Pentru atingerea priorităților comunitare relevante domeniului său de interes, FSE are în vedere prioritățile și obiectivele relevante în domeniile: educație și formare profesională, creșterea participării persoanelor inactive din punct de vedere economic pe piața muncii, combaterea excluziunii sociale, promovarea egalității între femei și bărbați și a non-discriminării.
În contextul Obiectivelor „Convergență” și „Competitivitate Regională și Ocupare”, FSE poate sprijini acțiuni pentru următoarele priorități:
– creșterea adaptabilității muncitorilor, firmelor și a antreprenorilor pentru îmbunătățirea capacității de anticipare a schimbărilor economice și pe piața muncii prin:
– stimularea învățării pe tot parcursul vieții și a investiției în resursele umane, a uceniciei;
– Dezvoltarea calificărilor și a competențelor;
– Diseminarea TIC, E-learning și a competențelor manageriale;
– Promovarea antreprenoriatului și a inovării;
– Demararea de afaceri;
– Diseminarea unor forme inovative și productive de organizare a muncii, incluzând securitatea la locul de muncă;
– Identificarea nevoilor viitoare de pregătire, mai ales în contextul restructurărilor economice.
– Îmbunătățirea accesului la piața muncii și integrarea pe piața muncii a celor care caută un loc de muncă sau a celor inactivi, prevenirea șomajului pe termen lung și a șomajului în rândul tinerilor, prelungirea vieții active prin:
Modernizarea și dezvoltarea instituțiilor de pe piața muncii (serviciile publice de ocupare);
– Planuri de acțiune individualizate, inclusiv ajutor personalizat;
– Măsuri flexibile de menținere pe piața muncii a lucrătorilor în vârstă;
– Reconcilierea vieții profesionale cu viața de familie, în sensul oferirii de servicii specifice (grădinițe, spre exemplu);
– Acțiuni specifice pentru îmbunătățirea accesului femeilor pe piața muncii;
– Îmbunătățirea participării imigranților pe piața muncii, în vederea integrării sociale mai rapide; facilitarea mobilității geografice și ocupaționale a muncitorilor;
– Îmbunătățirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate și combaterea oricărei forme de discriminare, prin:
– Rute de reintegrare pe piața muncii a persoanelor excluse social: cele cu nivel scăzut de educație, minorități, persoane cu diferite dizabilități, acces la educație și formare cu caracter vocațional;
– Acceptarea diversității la locul de muncă prin ridicarea nivelului de conștientizare și implicare a comunităților locale, promovarea inițiativelor locale de angajare;
-îmbunătățirea capitalului uman prin:
– proiectarea și introducerea reformelor în sistemul educațional și de formare profesională, îmbunătățirea relevanței educației și formării inițiale și vocaționale, ridicarea nivelului de pregătire a personalului;
– activități în rețea între instituții de învățământ superior, centre de cercetare și dezvoltare tehnologică și întreprinderi;
-promovarea parteneriatelor și inițiativelor prin includerea partenerilor relevanți: parteneri sociali, ONG-uri, la nivel național, regional, local și transnațional.
În cadrul Obiectivului „Convergență” se mai pot identifica următoarele priorități pentru FSE:
– creșterea și îmbunătățirea investițiilor în capital uman prin:
– implementarea reformelor în sectorul educațional și de formare profesională, cu accent pe nevoile generate pe o societate bazată pe cunoaștere și de învățarea pe tot parcursul vietii.
– mărirea gradului de participare educațională;
– dezvoltarea potențialului capitalului uman în cercetare și inovare, în primul rând prin studii postuniversitare și pregătirea cercetătorilor;
– întărirea capacității instituționale și a eficienței administrațiilor publice, a serviciilor publice naționale, regionale și locale, inclusiv a partenerilor sociali și a ONG-urilor, promovând:
– mecanisme de îmbunătățire a politicilor, monitorizare și evaluare, sprijinire a acțiunilor interdepartamentale, dialog între instituții publice și private;
– mărirea capacității de a promova politicile și programele în domeniile relevante, inclusiv în ceea ce privește întărirea legislației (prin pregătirea continuă a managerilor și a angajaților, sprijinire a serviciilor cheie, inspectorate, parteneri din domeniul socio-economic, ONG-uri relevante, organizații profesionale reprezentative).
FSE va susține, de asemenea, acțiuni transnaționale și interregionale, în special pentru realizarea de schimburi de informații, experiențe și bune practici și pentru dezvoltarea unor abordări complementare și coordonate sau a unor acțiuni comun
2.1.4. Fondul de Coeziune (FC)
Fondul de Coeziune a fost creat cu scopul de a întări coeziunea economică și socială a UE în vederea promovării dezvoltării durabile.
Asistența acordată prin intermediul Fondului de Coeziune vizează domeniul rețelelor de transport trans-europene și pe cel al infrastructurii de mediu, aigurând un echilibru în conformitate cu nevoile specifice pentru investiții și infrastructură ale statelor membre. În domeniul infrastructurii de mediu este acordată prioritate surselor de apă potabilă, tratamentul apelor reziduale și managementul deșeurilor solide. Reîmpăduririle, protecția și controlul eroziunii sunt de asemenea elegibile pentru finanțare.
Fondul de coeziune finanțează priorități numai din cadrul Obiectivului „Convergență”, în statele membre al căror PIB/locuitor este mai mic de 90% din media UE,
Având în vedere riscul apariției de confuzii cu privire la includerea sau nu a finanțărilor pentru agricultură, dezvoltare rurală și pescuit în categoria finanțărilor structurale, mai ales datorită faptului că în exercițiul 2000-2006 ele au funcționat ca instrumente structurale, facem următoarea precizare: Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și Fondul European pentru Pescuit nu sunt fonduri structurale, dar ele contribuie alături de FEDR, FSE și FC și de alte surse la finanțarea Planului Național de Dezvoltare 2007-2013.
Politica Agricolă Comună, prin intermediul Politicii de Dezvoltare Rurală joacă un rol din ce în ce mai important în susținerea zonelor rurale, în cazul demersului lor de a face față cu succes provocărilor continue din domeniu economic, social și de mediu. Zonele rurale constituie 90% din teritoriul UE extinse iar noul cadru legislativ comunitar accentuează mai clar necesitatea stimulării creșterii economice și a numărului de locuri de muncă în mediu rural, precum și a dezvoltării durabile. Politica de dezvoltare rurală se va axa în perioada 2007-2013 pe trei linii tematice: îmbunătățirea competitivității agricole și forestiere; protecția mediului și a zonelor rurale; îmbunătățirea calității vieții și diversificarea economiei rurale, la care se adaugă axa „Leader” care susține inițiativele locale de dezvoltare rurală.
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) este instrumentul financiar prin care, la nivelul statelor membre ale UE, se va asigura implementarea măsurilor privind dezvoltarea rurală durabilă.
Acțiunile care vor fi finanțate prin FEADR sunt:
– investiții în holdinguri agricole;
– sprijin pentru tinerii fermieri;
– instruire profesională;
– sprijin pentru scheme de pensionare anticipată;
– alocații compensatorii pentru zone dezavanajate;
– măsuri de agro-mediu;
– procesarea și marketingul produselor agricole;
– dezvoltarea pădurilor:
– măsuri pentru adaptarea și dezvoltarea zonelor rurale.
Sprijinul european destinat agriculturii României în primii 7 ani de la aderarea la Uniunea Europeană va fi de circa 7,2 miliarde Euro. Acești bani vor fi cheltuiți în conformitate cu Planul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) aferent perioadei 2007-2013.
Politica Comună de Pescuit gestionează activitatea de pescuit și acvacultură în UE, cu exploatarea resurselor acvatice în condiții ce asigură dezvoltarea durabilă în domeniile economic, mediu și social. Se acordă o mare importanță protejării și conservării resurselor acvatice precum și reducerii impactului activităților de pescuit asupra eco-sistemelor marine. Un alt obiectiv al Politicii de Pescuit este eficientizarea pescuitului și asigurarea unui standard de viață corect pentru cei care depind de această activitate.
Fondul European pentru Pescuit (FEP) este propus de către Comisia Europeană drept un instrument nou de programare pentru pescuit, în cadrul perspectivei financiare a Uniunii Europene 2007-2013. pentru a asigura realizarea Politicii Comune de Pescuit, FEP poate acorda un sprijin financiar pentru atingerea obiectivelor economice, de mediu și sociale, în vederea:
– asigurării perenității activității de pescuit și de exploatare durabile a resurselor halieutice (de pescuit);
-reducerea presiunii stocurilor echilibrând capacitatea flotei comunitare în raport cu resursele marine disponibile;
– întăririi dezvoltării întreprinderilor viabile economic în sectorul de pescuit și dezvoltării structurilor de exploatare a resurselor mult mai competitive;
– favorizării conservării și protecției mediului și a resurselor marine;
– încurajarea dezvoltării durabile în zonele de coastă, maritime și lacustre unde se desfășoară activități de pescuit li acvacultură și ameliorării condițiilor de muncă în aceste zone;
– valorificării resurselor umane și promovării egalității între bărbați și femei, care își desfășoară activitatea în sectorul de pescuit.
Valoarea indicată de FER pentru perioada 2007-2013 este de 3,8 miliarde Euro.
2.2. PRINCIPII ȘI REGULI ALE ASISTENȚEI PRIN FINANȚĂRI STRUCTURALE
2.2.1. Principiile asistenței prin finanțări structurale
Implementarea și gestionare fondurilor structurale au la bază următoarele principii:
a) Complementaritate, consistență și conformitate
Fondurile alocate se vor constitui în asistență financiară complementară măsurilor naționale, regionale și locale, integrând la nivelul acestora prioritățile comunitare. Autoritățile naționale și cele comunitare vor avea în vedere ca asistența oferită prin intermediul instrumentelor structurale să fie consistentă și conformă cu activitățile, politicile și prioritățile comunitare.
b) Programare
Urmărirea obiectivelor de finanțare se face într-un cadru multianual de programare care include stabilirea priorităților, a procesului de management, de adoptare a deciziilor de finanțare.
c ) Parteneriat
Asistența oferită prin intermediul fondurilor structurale se bazează pe ideea de parteneriat la două niveluri – pe de o parte, între Comisia Europeană și statele membre și, pe de altă parte, la nivelul fiecărui stat membru, respectiv între:
a.) autoritățile publice competente la nivel regional și local;
b.) partenerii economici și sociali;
c.) orice alt organism reprezentând societatea civilă, partenerii în domeniul protecției mediului înconjurător, organizațiile neguvernamentale și organismele responsabile pentru promovarea egalității de șanse.
1.Subsidiaritate și intervenție proporțională
Implementarea programelor operaționale intră în responsabilitatea statelor membre, în concordanță cu sistemul instituțional specific fiecăruia dintre ele. Principiul subsidiarității urmărește evitarea situațiilor în care delegarea cu orice preț a prerogativelor către entități supranaționale comunitare poate să genereze efecte contraproductive în comparație cu situația în care prerogativele respective rămân în portofoliul guvernelor statelor membre.
2.Adiționalitate
Contribuția oferită prin intermediul fondurilor structurale nu va înlocui cheltuielile publice sau echivalent structurale efectuate de statele membre. Nivelul de adiționalitate se determină în funcție de condițiile macroeconomice în care se face finanțarea, ținând cont de situațiile specifice, precum privatizarea sau un nivel excepțional al cheltuielilor publice sau echivalent structurale din statele membre.
2.2.2. Reguli generale de management al instrumentelor structurale
Regulamentul general privind instrumentele structurale formulează principalele componente și caracteristici pentru gestionarea instrumentelor structurale.
Cadrul Național Strategic de Referință (CNSR)
Statele membre trebuie să prezinte Comisiei un Cadru Național Strategic de Referință (CNSR), care să asigure că ajutorul structural comunitar este în concordanță cu orientările strategice comunitare și să identifice legătura dintre prioritățile comunitare, pe de o parte, și prioritățile naționale și regionale, pe de altă parte, în vederea promovării dezvoltării durabile.
Fiecare cadru național strategic de referință trebuie să conțină o descriere sumară a strategiei statelor membre (secțiunea strategică) și mecanismul de implementare (secțiunea operațională).
Secțiunea strategică a CNSR trebuie să specifice:
-Prioritățile tematice și teritoriale, incluzând regenerarea urbană și diversificarea economiei rurale și a zonelor dependente de pescuit;
– Doar pentru obiectivul „Convergență”, acțiunile prevăzute pentru întărirea eficienței administrative a statelor membre, incluzând managementul fondurilor și evaluarea planurilor;
– Numai pentru obiectivul „Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă”, lista regiunilor alese pentru competitivitate regională.
Secțiunea operațională trebuie să conțină:
– Lista programelor operaționale și alocarea anuală indicativă din fiecare fond pentru fiecare program, asigurându-se un echilibru între acțiunile tematice și regionale;
– Mecanismul pentru asigurarea coordonării între programele opreraționale și fonduri;
– Contribuția altor instrumente financiare și coordonarea acestora cu fondurile.
2.2.3.Programele operaționale
În fiecare stat membru, Fondurile structurale și de coeziune se alocă în funcție de numărul programelor concepute de statul respectiv, adică Programele Operaționale.
Programele operaționale sunt documente aprobate de Comisia Europeană pentru implementarea acelor priorități sectoriale și/sau regionale din Planul Național de Dezvoltare care sunt aprobate spre finanțare prin Cadrul de Sprijin Comunitar. Fiecare program operațional trebuie să acopere perioada 2007-2013, va cuprinde scopurile și prioritățile din CNSR și va acoperi numai unul din cele trei obiective ale politicii ce coeziune.
Alocarea indicativă a fondurilor UE pe Prioritățile tematice ale CSNR:
1. Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde UE ~ 60%
2. Îmbunătățirea competitivității pe termen lung a economiei românești ~15 %
3. Dezvoltarea și folosirea mai eficientă a capitalului uman din România ~20 %
4. Consolidarea unei capacități Administrative Eficiente ~ 5 %
Programul operațional trebuie să primească finanțare dintr-un singur fond. FEDR și FSE pot finanța măsuri specifice celuilalt fond, în cuantum de până la 10%din suma alocată fiecărei priorități a programului operațional (clauza de flexibilitate).
Programele operaționale care sprijină Obiectivul „Convergență” trebuie proiectate la nivel geografic corespunzător, cel puțin la nivelul regional NUTS II.
NUTS II este acronimul pentru Nomenclature of Teritorial Units for Statistics (Nomenclatorul Unităților Teritoriale pentru Statistică).
În România se face următoarea corespondență de structuri NUTS:
Nivel NUTS I (macro-regiuni, nu se folosește în prezent, dar poate fi asimilat cu întreg teritoriul României);
Nivel NUTS II (8 regiuni de dezvoltare, cu o populație medie de 2,8 milioane locuitori);
Nivel NUTS III (42 de județe, care reflectă structura administrativ-teritorială a României;
Nivel NUTS IV (nu se folosește, deoarece nu s-au identificat asocieri de unități teritoriale);
Nivel NUTS V ( 265 municipii și orașe, 2.686 comune, cu 13.092 sate, care reflectă structura administrativ-teritorială a României).
Fiecare program operațional pentru Obiectivul „Convergență” trebuie să conțină:
o analiză a situației în termeni de puncte tari și puncte slabe (analiza SWOT) și strategia aleasă ca răspuns;
o justificare a priorităților alese;
informații despre priorități și obiectivele specifice ale acestora;
repartizarea domeniilor de intervenție pe categorii conform regulilor de implementare;
planul de finanțare compus din două tabele: un tabel conținând pentru fiecare an, suma totală prevăzută să fie alocată din fiecare fond și, respectiv, un tabel care să specifice pentru toată perioada programată și pe fiecare prioritate, suma totală a contribuției financiare comunitare și a contribuției naționale și rata de participare a fondurilor;
informații privind complementaritatea acțiunilor finanțate de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și Fondul European pentru Pescuit;
clauzele pentru implementarea programului operațional;
desemnarea organismului are atestă conformitatea sistemului de gestiune și control;
lista indicativă a proiectelor majore, inclusiv o planificare anuală.
Pentru fiecare program operațional, statul membru va desemna:
– O Autoritate de Management care poate fi: o autoritate publică sau privată, un organism național, regional sau local desemnat de statul memru sau de statul membru însuși atunci când acesta are sarcina de a gestiona un program operațional:
– O Autoritate de Certificare și Plată care poate fi: un organism sau o autoritate locală, regională sau națională desemnată de statul membru pentru a certifica devizele de cheltuieli și aplicațiile pentru plăți înainte de a fi trimise la Comisie;
– O Autoritate de Audit care poate fi: un organism operațional independent de autoritatea de management și de autoritatea de certificare desemnat de statul memru pentru fiecare program operațional și responsabil pentru verificarea funcționării sistemelor de management și control.
Alături de autoritățile menționate statul membru va desemna un organism competent pentru primirea plăților făcute de Comisie și unul sau mai multe organisme responsabile cu plata către beneficiari.
Autoritatea de Management va fi responsabilă pentru gestiunea, implementarea programelor operaționale într-un mod eficient, eficace și corect și mai ales pentru:
măsurile luate astfel încât operațiunile alese pentru finanțare să fie în concordanță cu criterii aplicabile programului operaționa, cu cele naționale și cu regulile comunității pentru întreaga perioadă de implementare;
verificarea furnizării produselor și serviciilor finanțate și a modalității de realizare a cheltuielii declarate;
asigurarea existenței unui sistem pentru înregistrarea și stocarea într-o formă computerizată a înregistrărilor contabile pentru fiecare operațiune din programul operațional;
realizarea evaluării programelor în limitele de timp prevăzute și în concordanță cu standardele agreate de Comisie și de statul membru;
asigurarea primirii de către autoritățile de certificare și plată a tuturor informațiilor necesare referitoare la preceduri și misiunile de audit;
constituirea comitetului de monitorizare și furnizarea tuturor documentelor necesare pentru a permite monitorizarea corectă a implementării programului operațional;
elaborarea, și după aprobarea de către Comitetul de Monitorizare, transmiterea către Comisie a raportului anual și final asupra implementării;
furnizarea către Comisie a informației necesare pentru evaluarea proiectelor majore.
Autoritatea de certificare și plată desemnată pentru un program operațional va fi responsabilă în special pentru:
a. realizarea și prezentarea către Comisie a devizelor certificate de cheltuieli, precum și a cererilor de plată în format electronic;
b. certificarea corectitudinii devizelor de cheltuieli și asigurarea că toate cheltuielile declarate corespund cu reglementările naționale și comunitare și au fost realizare cu respectarea operațiunilor pentru finanțare, în concordanță cu criteriile aplicate programelor și în conformitate cu reglementările naționale și comunitare;
c. luarea tuturor măsurilor pentru a primi informații adecvate de la Autoritatea de Management asupra procedurilor și auditului realizate în legătură cu cheltuielile incluse în declarația de cheltuieli;
d. menținerea înregistrărilor contabile în format electronic pentru toate cheltuielile prezentate Comisiei;
e. asigurarea recuperării fondurilor comunitare ce au fost plătite necorespunzător ca urmare a neregulilor identificate, ținând o contabilitate a cheltuielilor recuperate și a celor rambursate.
Autoritatea de Audit desemnată pentru un program operațional va fi responsabilă pentru:
a. realizarea măsurilor de audit în concordanță cu standardele operaționale pentru verificarea operațiunilor efective de management și a sistemului de control al programului operațional;
b. realizarea auditului pe baza unui eșantion corespunzător pentru verificarea cheltuielor declarate;
c. prezentarea către Comisie în 6 luni de a aprobarea programului operațional a unei strategii de audit, instituțiile care vor realiza auditul, metodologia lucrărilor, metoda de audit utilizată și planul de audit;
d. acolo unde sisteme comune se aplică pentru mai mult de un rpogram operațional va fi prezentată o singură strategie de audit combinată;
e. până la 30 iunie a fiecărui an (din 2008 până în 2016):
– stabilirea unui raport anual de control conținând concluziile misiunilor de audit realizate în concordanță cu strategia de audit din anul trecut și raportarea oricăror neajunsuri găsite în sistemele de management și control ale programelor. Informațiile referitoare la anii 2014 și 2015 vor fi incluse în raportul final pentru a însoți declarația de validitate;
– emiterea unei opinii asupra controalelor efectuate pentru a verifica corectitudinea declarației cheltuielilor prezentate Comisie pe parcursul acelui an, precum și asupra regularității tranzacțiilor în curs;
f. emiterea unei declarații la încheierea programului operațional prin care se confirmă validitatea cererii de plată a ultimei tranșe și regularizarea tranzacțiilor acoperite de declarația finală, ce va fi sprijinită de un raport de control final.
Monitorizarea – Statul membru va înființa un comitet de monitorizare pentru fiecare program operațional, în termen de 3 luni de la aprobarea acestuia, în acord cu Autoritatea de Management. Comitetul de monitorizare adoptă propriile regulamente și proceduri în acord cu Autoritatea de Management.
Comitetul de Monitorizare este prezidat de un reprezentant al statului membru sau al Autorității de Management. Componența sa va fi decisă de Statul membru și va include autoritățile naționale, regionale sau locale, partenerii economici și sociali reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale și Autoritatea de Management. Un reprezentant al Comisiei Europene participă la lucrările Comitetului de Monitorizare cu rol consultativ. Un reprezentant al BEI și al FEI pot participa având calitatea de consultant pentru acele programe operaționale la care sunt implicate instituțiile respective.
Comitetul de Monitorizare se va asigura de calitatea și eficiența programului operațional prin următoarele:
a. examinează și aprobă criteriile de selectare a operațiunilor finanțate în termen de 4 luni de la aprobarea programului operațional;
b. urmărește periodic progresul făcut pentru atingerea obiectivelor programului pe baza documentelor transmise de Autoritatea de Management;
c. examinează rezultatele implementării;
d. examinează și aprobă raportul anual și final asupra implementării înainte ca acestea să fie transmise Comisiei;
e. este informat asupra raportului anual de control și asupra oricăror observații făcute de Comisie după examinarea raportului;
f. poate fi informat asupra raportului anual;
g. poate propune Autorității de Management orice revizuiri ale programului operațional de pot face posibilă atingerea obiectivelor sau îmbunătățirea managementului;
h. examinează și aprobă orice propunere de modificare a conținutului deciziei Comisiei referitoare la contribuția din fonduri.
Autoritatea de Management și Comitetul de Monitorizare asigură calitatea implementării programului operațional, realizează monitorizarea prin urmărirea indicatorilor financiari, a indicatorilor de implementare, a rezultatelor și a impactului programului operațional.
Comisia, în parteneriat cu statele membre, va examina indicatorii necesari pentru monitorizarea și evaluarea programului operațional.
Până la data de 30 iunie, în fiecare an, începând cu 2008, Autoritatea de Management va trimite Comisiei un raport anual asupra implementării programului operațional. Raportul final asupra implementării programului operațional va fi trimis până la 30 iunie 2016.
Pentru fondurile analizate (FEDR, FSE, FC) autoritatea de plată este desemnată și funcționează în cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor.
Regulile principale de finanțate sunt:
cofinanțarea de la bugetul național, minumum 20% pentru FEDR și FSE și de minim 15 % pentru FC;
plata în avans de 7% după aprobarea programului;
rambursarea plăților făcute de beneficiar pe baza cheltuielilor certificate în limita a 95% din valoarea programului;
până la sfârșitul programului de 5%;
reținerea unui program de performanță de 4% din valoarea proiectului;
încadrarea strictă în plățile anuale prevăzute;
respectarea regulii N+2, N+3 și dezangajarea automată a fondurilor neutilizate în timp de 2 sau 3 ani de la data angajării.
2.2.4. Managemnetul programelor operaționale
Toate programele operaționale vor avea aceeași structură de management, după cum urmează:
Autoritatea de Management- Pentru fiecare PO este desemnată câte o autoritate de management care are responsabilități în implementarea în întregime a programului operațional. Printre cele mai importante responsabilități menționăm:
-asigurarea că proiectele sunt selectate conform criteriilor stabilite pentru Program și că furnizează produsele și serviciile prevăzute;
-verificarea eligibilității/conformității, după caz, a cheltuielilor co-finanțate de program cu regulile naționale și cu cele ale Comunității Europene și națioale prin monitorizarea regulată și printr-un sistem de verificare la fața locului;
– raportarea progreselor realizate în cadrul programului și asigurarea concordanței cu cerințele de informare și publicitate ale instrumentelor structurale ale UE.
Organismele intermediare- Autoritatea de Management poate delega anumite responsabilități uneia sau mai multor Organisme Intermediare, aria acestor responsabilități variind de la un program la altul. În general, acestea vor acoperi implementarea curentă și relația cu beneficiarii. Responsabilitățile Organismelor intermediare vor acoperi în cea mai mare parte aspecte precum: evaluarea și monitorizarea proiectelor individuale.
Beneficiari – Aceștia sunt entități care aplică în vederea obținerii finanțării și implementează proiecte individuale sau scheme de granturi co-finanțate de programul operațional (PO). Beneficiarii contractează lucrări sau servicii pentru implementarea proiectelor lor. În anumite cazuri, beneficiarii vor administra scheme de granturi prin care organizațiile mai mici sau IMM-urile vor aplica pentru a obține finanțare re europeană. Acești beneficiari pot fi: organizațiile guvernamentale, non-guvernamentale (ONG-uri), parteneri din sectorul privat, în funcție de specificitatea măsurilor programului respectiv
Parteneriat și transparență- Implementarea fiecărui PO este supravegheată de un Comitet de Monitorizare, în care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante. Această abordare de parteneriat este de natură să garanteze transparența procesului de implementare, sporind totodată, șansele de succes total al investițiilor sprijinite de fiecare PO. Componența Comitetului de Monitorizare va varia de la un program la altul, dar va cuprinde, în mod obișnuit, următoarele categorii de organizații: ministerele/agențiile guvernamentale din România; -autoritățile de la nivel regional/local;
-furnizorii de infrastructură;
-mediile de afaceri;
-instituțiile de învățământ superior;
-instituțiile de învățământ profesional;
-ONG-uri active în domeniul mediului;
-ONG-uri pentru egalitatea de șanse;
-patronate;
-sindicate;
-alte organizații specifice sectorului (după caz).
De asemenea, Comitetul de Monitorizare este responsabil pentru aprobarea criteriilor și metodologiei pentru selectarea proiectelor, revizuirea progreselor
realizate în cadrul PO și pentru propunerea și aprobarea oricăror modificări la Program și la sistemul de management al acestuia.
2.2.5. Procesul de programare al Fondurilor Structurale
În ceea ce privește procesul de programare2 al fondurilor structurale, menționăm că la începutul fiecărei perioade de programare (cadru financiar multianual pe o perioadă de 7 ani), UE decide asupra bugetului dedicat fondurilor, definind totodată regulile de bază care se vor aplica în utilizarea lor.
Acest buget este împărțit pe state membre și obiective de intervenție, iar zonele care pot beneficia de finanțare prin intermediul acestor fonduri sunt definite de CmE în acord cu statul membru implicat.
Ca urmare a acestor decizii ale UE, fiecare stat membru – cu implicarea actorilor economici și sociali relevanți – stabilește propriile obiective strategice de dezvoltare pentru a căror realizare se elaborează un Plan Național de Dezvoltare (PND), care va cuprinde:
a) analiza situației economice și sociale, inclusiv analiză de tip SWOT Strenghts (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities, Threats (riscuri);
b) prioritățile de dezvoltare pe perioada de programare;
c) strategia pentru realizarea priorităților stabilite;
d) programarea financiară multianuală;
e) prezentarea mecanismelor de implementare a PND;
f) descrierea cadrului partenerial pentru elaborarea PND.
Statul membru și Comisia Europeană discută asupra conținutului PND și, pe baza acestuia, definesc cea mai adecvată repartizare a fondurilor naționale și comunitare necesare implementării lui. Documentul rezultat este Cadrul de Sprijin Comunitar (CSC). Ca urmare a negocierilor, Comisia Europeană adoptă CSC și programele sale operaționale regionale sau sectoriale.
Autoritățile regionale sau sectoriale trasează și aprobă detaliile operaționale ale acestor programe în documente numite „Programe Complement”, asupra cărora Comisia Europeană este informată, iar odată ce aceste programe sunt agreate, ele devin operaționale.
În ceea ce privește România, PND este documentul strategic pe baza căruia se negociază cu UE sprijinul financiar acordat țării noastre, plan ce se
bazează pe o analiză atentă a situației social-economice a țării, incluzând domeniile prioritare de investiții pe termen mediu.
Așadar, în această etapă de sprijin pentru România, în cadrul politicii de coeziune a UE, instrumentele structurale vor interveni prin programele operaționale multianuale care acoperă perioada 2007 – 2013.
Programele operaționale sunt documente strategice care reprezintă angajamentul comun al UE și al statului membru, în cazul nostru al României, în vederea soluționării aspectelor legate de dezvoltarea sectoarelor prioritare și dezvoltarea teritorială identificate în Planurile de Dezvoltare Națională și Regională.
Sprijinul financiar al UE este alocat prin Cadrul Național Strategic de Referință al României (CNSR) pentru instrumentele structurale. Fiecare Program Operațional (PO) trebuie să integreze în strategie, temele orizontale-cheie, care să reflecte și alte politici ale UE, în special pentru protecția mediului și promovarea egalității de șanse.
Elaborarea planurilor de dezvoltare națională și regională, precum și PO este realizată în România prin consultări și parteneriat care implică o gamă largă de actori din domeniul social-economic. Parteneriatul furnizează o expertiză de specialitate pentru a îmbunătăți procesul de programare și pentru a asigura relevanța programelor operaționale pentru diferitele părți implicate în dezvoltarea viitoare.
Mai trebuie subliniat faptul că în cadrul CNSR România sunt prevăzute 5 programe operaționale sectoriale (POS), împreună cu Programul Operațional Regional (POR).În timp ce POS vor funcționa, în principal, la nivel național, având drept scop primordial, să răspundă nevoilor de dezvoltare a României în sectoarele respective, POR se va concentra pe reducerea inegalităților dintre regiuni și din interiorul regiunilor din România.
CAP 3 – ACCESAREA FONDURILOR STRUCTURALE
3.1. MODUL IN CARE SE POT ACCESA FONDURI STRUCTURALE
3.1.1. Forma și valoarea ajutorului social
Forma obișnuită de finanțare prin Fondurile Structurale este grantul direct nerambursabil (ajutor de stat). Totuși, sprijin financiar poate fi acordat și prin instrumente financiare de alt tip (garanții, capital de risc, participare la capital). În cazul fiecărei operațiuni, în funcție de proiect, valoarea maximă a grantului provenit din resurse publice (dimensiunea maximă a finanțării nerambursabile), este stabilită conform regulilor comunitare. Valoarea grantului este calculată ca procentaj din cheltuielile eligibile totale.
În cazul ajutoarelor pentru companii, plafoanele variază în funcție de regulile privind ajutorul de stat, mărimea firmei și, în unele cazuri, locația proiectului. Organismele care gestionează programul (Autoritatea de Management – AM și/sau Organismul Intermediar – OI) pot stabili valori ale granturilor mai mici față de nivelul maxim admis prin regulile aplicabile.
Solicitantul trebuie să acopere diferența dintre finanțarea publică și costul proiectului prin resurse proprii sau atrase co-finantand astfel proiectul.
3.1.2. Pașii pentru depunerea proiectelor
În majoritatea cazurilor, proiectele sunt selectate prin apeluri de propuneri adresate potențialilor beneficiari.
Este important de reținut că, în cazurile în care beneficiarii proiectelor sunt autoritățile publice sau când mai mult de 50% din valoarea proiectului unui
Operator economic este cofinanțat din resurse publice și implementarea proiectelor necesită achiziția de servicii, bunuri și lucrari, vor trebui sa fie aplicate regulile naționale privind achizițiile publice.
Apelurile, de regulă, sunt publicate de către Organismele Intermediare. Apelul va cuprinde cel puțin următoarele informații:
• Beneficiarii eligibili;
• Proiectele eligibile;
• Cheltuielile eligibile;
• Criteriile de selecție;
• Alte cerințe de eligibilitate;
• Metodele, criteriile și planificarea evaluării proiectelor depuse;
• Bugetul alocat operațiunii;
• Procedurile de contractare;
• Obligațiile beneficiarului;
• Situații de anulare a contractului de finanțare;
• Schema de ajutor de stat sub incidentă careia cade operațiunea respectivă
Formularul de cerere de finanțare și lista documentelor solicitate pentru depunerea proiectului vor fi anexate apelului. În scopul de a ajuta beneficiarii de-a lungul procesului de redactare și depunere a proiectului, se vor elabora ghiduri pentru solicitanți.
Cererea de Finanțare va fi depusă la Organismele Intermediare (sau la alte organisme de implementare), în funcție de datele fixate în apel. Acestea vor trebui să fie conforme cu cerințele și să includă toate formularele și documentele cerute.
Completarea dosarelor deja depuse cu documente sau informații suplimentare este posibilă doar la cerere. Aceste completări nu pot modifica substanțial cererea inițială ci pot doar să ofere informații adiționale solicitate și să corecteze erori minore.
Criteriile de selecție, aprobate de către Comitetul de Monitorizare, sunt foarte importante pentru că acestea sunt criteriile după care proiectele sunt selectate pentru finanțare. În general, metodele de selecție, parametrii folosiți sau punctajul atribuit fiecărui criteriu sunt menționate în apel.
3.1.3. Procedurile de selecție
Procedura de selecție a proiectelor constă în următoarele etape:
· Verificarea îndeplinirii condițiilor de primire (verificare administrativă);
· Verificarea eligibilității și verificarea formală;
· Evaluarea și selecția proiectelor;
· Semnarea contractului de finanțare.
În termeni generali, procedurile de selecție care se aplică în cadrul Fondurilor Structurale sunt: procedura de evaluare finalizată prin clasificare și procedura continua simplificată.
Procedura principală este cea de evaluare bazată pe evaluarea eligibilității și a fezabilității tehnice, economice și financiare a proiectelor precum și pe competiția dintre proiecte, ce se va termina printr-o ierarhizare / listă a proiectelor.
A. Procedura de evaluare, rezultând într-o ierarhizare, se prezintă astfel:
1. Verificarea îndeplinirii condițiilor de primire prin care se are în vedere:
· Completarea corectă a cererii de finanțare;
· Existența tuturor documentelor cerute;
· Formă adecvată a documentelor;
· Respectarea datei-limita prevăzută în apelul de proiecte;
· Conformitatea proiectului și a solicitantului cu toate cerințele formale.
2.Verificarea eligibilității – se au în vedere următoarele:
· Tipul de intervenție;
· Natura beneficiarului;
· Nivelul de cofinanțare;
· Durata proiectului;
· Valoarea asistentei solicitate.
3. Evaluarea tehnică, financiară și economică
Conform cerințelor din apel, inclusiv a criteriilor de selecție stabilite, un Comitet de Selecție (CS), având rolul de evaluare a proiectelor, compus din experți interni și/sau externi și prezidat de AM/OI, efectuează evaluarea sustenabilității economice și tehnice și a viabilității proiectului, evaluarea financiară a proiectului și a capacității financiare a solicitantului.
Evaluarea va fi efectuată prin analiza și evaluarea studiilor de fezabilitate și/sau a planurilor de afaceri (sau a altor documente solicitate) și va include
O evaluare de ansamblu a contribuției proiectului la obiectivele operațiunii;
· Evaluarea fezabilității tehnice și economice și a viabilității proiectului;
· Evaluarea financiară a proiectului și a capacității solicitantului de a co-finanta proiectul (verificarea surselor de co-finantare);
· Conformitatea costurilor în ceea ce privește tipologia și valoarea
· Conformitatea informațiilor și datelor în ceeea ce privește criteriile de selecție.
CS evaluează parametrii aferenți criteriilor de selecție și atribuie punctaje pentru fiecare.
4. Ierarhizarea și contractarea
CS înaintează lista proiectelor eligibile selectate către AM. AM verifica rezultatele evaluării, aprobă și publică listă. Solicitanții primesc o înștiințare privind rezultatul procesului de selecție. Aceasta înștiințare va include și motivele refuzării proiectelor, dacă este cazul, precum și informații despre sesiunile de selecție următoare. În cazul în care proiectele sunt aprobate, după acceptul beneficiarului, și în cadrul unei perioade de timp determinate, se semnează un contract între beneficiar și OI/AM denumit Contract de Finanțare.
B. Procedura continua simplificată este folosită în cazul selecției proiectelor care nu depășesc anumite plafoane (proiecte mici).
Această procedură este simplificată și mai rapidă iar selecția se face continuu. Cererile sunt depuse așadar în mod continuu.
În această procedură este importantă și ordinea cronologică a depunerii proiectelor deoarece procedura de selecție se termina printr-o decizie “da”/”nu”, iar grantul este acordat în funcție de ordinea cronologică a depunerii cererilor și de scorul stabilit prin criteriile de selecție. Această procedură are la bază principiul “primul venit-primul servit”, aplicantul netrebuind să se încadreze într-un termen limită. Granturile vor fi acordate în ordinea depunerii cererilor, dar numai celor care întrunesc punctajul minim indicat. Aprobarea și contractarea sunt aceleași ca și în cazul procedurii anterioare.
În scopul asigurării obiectivității evaluării proiectelor, membri CS și experții care sunt implicați în orice fel sau au o legătură cu cererea evaluată, nu pot participa în proces.
3.1.4.Implementarea
Execuția proiectelor
Beneficiarii vor realiza proiectele conform prevederilor contractului de finanțare.
Contractul cu beneficiarii va conține toate obligațiile și responsabilitățile beneficiarului care a obținut finanțarea.
Obligațiile beneficiarului pot fi sintetizate astfel:
– Să asigure menținerea cerințelor de eligibilitate pe parcursul implementării proiectelor;
– Să se asigure că angajamentele legate de criteriile de selecție sunt îndeplinite; – Să respecte toate regulile aplicabile proiectului și beneficiarului;
– Să implementeze proiectul în mod adecvat conform contractului;
– Să utilizeze o codificare contabilă distinctă pentru toate tranzacțiile efectuate în legătură cu proiectul;
– Să păstreze toate facturile și documentele justificative de cheltuieli și să efectueze verificarea facturilor de la contractanți;
· Să completeze Cererea de Rambursare conform prevederilor din contract;
· Să ofere toate documentele cerute în cazul unor controale ale autorităților naționale și/sau europene;
· Să raporteze periodic către AM/OI progresele realizate pe parcursul implementării proiectului prin completarea unui Raport de Progres;
· Să colecteze și să transmită date pentru monitorizare;
· Să se conformeze cerințelor de publicitate și informare, în conformitate cu
regulile aplicabile și cu prevederile privind comunicarea din contract.
3.1.5. Plățile
În mod normal, plățile granturilor sunt efectuate, prin rambursare, după execuția parțială a proiectului, în două sau trei tranșe, în funcție de valoarea și durata proiectului.
La depunerea cererilor de rambursare, beneficiarii vor face dovada cheltuielilor efectuate precum și a conformității acestora cu cerințele proiectului. Toate cererile de rambursare trebuie să fie susținute prin facturi și ordine de plată sau prin alte documente de valoare probativa echivalentă.
Cererile de rambursare împreună cu documentele corespunzătoare sunt depuse de către beneficiar la OI/AM pentru verificare tehnică și financiară, OI înaintează acestea către AM pentru autorizare de plată. Unitatea de plată, (din cadrul MEF) rambursează cota cheltuielilor eligibile indicată în contract.
Ultima rambursare poate fi efectuată după controlul final al realizării efective a proiectului. Prefinantarea se acordă doar beneficiarilor din sectorul public, în procent de maxim 15% din valoarea eligibilă a contractul de finanțare încheiat între Autoritatea de Management și beneficiar.
3.1.6. Menținerea investițiilor
Investițiile finanțate prin Fondurile Structurale vor trebui să fie menținute pentru o perioadă minimă de cel puțin cinci ani după finalizarea proiectelor în cazul IMM- urilor, această perioadă poate f redusă la un minim de trei ani, prin decizia statului membru.
3.2. INSTITUȚIILE RESPONSABILE PENTRU INSTRUMENTELE STRUCTURALE ALE UE
Există un număr de instituții naționale guvernamentale din România care au responsabilități pe linie orizontală pentru investițiile corespunzătoare instrumentelor structurale ale UE.
3.2.1. Coordonare
Coordonarea generală a PO din România va fi asigurată de către Comitetul Național de Coordonare al CNSR. Acest Comitet este organizat de Direcția Generală – Autoritatea de Management pentru Cadru de Sprijin Comunitar din cadrul MFP. Comitetul va fi principalul interlocutor al Comisiei Europene în ceea ce privește aspectele de implementare și va avea puterea de a transfera fondurile între Programele Operaționale dacă este necesar.
3.2.2. Certificarea cheltuielilor și transferul plăților.
Fondul Național – Autoritatea de Certificare (FN-AC) din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, va acționa în principiu ca și Autoritate de Certificare pentru toate PO implementate direct sub CNSR. AC este responsabilă pentru certificarea cheltuielilor realizate în cadrul tuturor PO și pentru primirea resurselor financiare de la Comisia Europeană pentru a rambursa beneficiarilor cheltuielile aferente finanțării UE.
De asemenea, această Autoritate este responsabilă și pentru semnalarea neregulilor constatate către Comisia Europeană, precum și recuperarea oricăror fonduri neutilizate sau sume incorect plătite.
Ca și Autoritate de Certificare mai pot fi desemnate și alte insituții cu sarcina de a transfera plățile către beneficiari în funcție de PO respectiv.
Cu privire la programele de dezvoltare agricolă/rurală și piscicolă implementate în cadrul PAC, aceste sarcini de confirmare și efectuare a plăților vor fi realizate de Agenția de Plăți și Investiții din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rural
3.2.3. Cadrul legislativ
Cadrul legislativ actual care reglementează instrumentele structurale în România este alcătuit din următoarele acte normative
– Hotărârea Guvernului nr. 497/2004, privind stabilirea cadrului instituțional pentru coordonarea, implementarea și gestionarea instrumentelor structurale;
– Hotărârea Guvernului nr. 1179/2004, pentru modificarea și completarea Hotărârea Guvernului nr. 497/2004;
– Hotărârea Guvernului nr. 1200/2004, pentru constituirea, organizarea și funcționarea Comitetului Național de coordonare a procesului de pregătire pentru gestionarea instrumentelor structurale;
– Hotărârea Guvernului nr. 1115/2004, privind elaborarea în parteneriat a Planului Național de Dezvoltare;
-Legea nr. 315/2004 a dezvoltării regionale în România;
-Legea nr. 108/2004 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2003 privind finanțele publice locale
-Hotărârea Guvernului nr. 957/2005 care a abrogat Hotărârea Guvernului nr. 68/2004 privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Statistici.
CAP 4 STUDIUL DE CAZ – COMPARAREA PROGRAMELOR OPERAȚIONALE DIN PRISMA ELIGIBILITĂȚII SI A EVALUĂRII PROIECTELOR
4.1. Scurtă prezentare a obiectivelor programelor operaționale.
4.1.1. Programul Operațional Regional (POR)
Strategia POR reflectă politica României de dezvoltare regională – care a stat la baza elaborării Legii Dezvoltării Regionale (Legea nr. 315/2004) – și procesul de descentralizare, reglementat prin Legea Cadru privind Descentralizarea nr. 339/2004. De asemenea, această Strategie ia în considerare Orientările Strategice ale Comunității și politica de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007–2013, precum și Strategia Lisabona, care pune un accent deosebit pe sprijinirea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării.
Strategia dezvoltării regionale decurge din problemele-cheie identificate în analiza socioeconomică națională regională și cele opt analize regionale specifice, și anume:
– Concentrarea creșterii economice, impulsionată de investițiile străine directe, în zona Bucureștiului, ceea ce a determinat creșterea disparităților dintre Regiunea București-Ilfov și celelalte șapte Regiuni, precum și apariția problemelor de congestionare a orașului capitală;
– Declinul socio-economic a numeroase centre urbane regionale și diminuarea rolului lor în dezvoltarea arealelor adiacente și a Regiunilor;
– Pierderea funcțiilor urbane a multor orașe mici și mijlocii, în special a celor monoindustriale, fenomen generat de restructurarea industrială; această pierdere a funcțiilor este, de regulă, însoțită de probleme sociale;
– Reapariția dezechilibrului istoric de dezvoltare între jumătatea de est și jumătatea de vest a țării, din cauza reorientării fluxurilor comerciale și accesului la piețele vestice, precum și a dificultăților pe care partea vestică a țării pare să le aibă în a se conecta la piețele globalizate, din afara Europei;
– Decuplarea economică a unor zone tradițional subdezvoltate din nordul țării și de-a lungul Dunării;
– Existența unor întinse zone ale țării, a căror perspectivă de dezvoltare este marcată de lipsa forței de muncă și de un fenomen masiv de migrație temporară;
– Probleme importante de accesibilitate – precondiție pentru dezvoltarea locală;
– O populație în declin și îmbătrânită, o rată ridicată de dependență, reflectate întro cerere crescândă de servicii de sănătate și servicii sociale;
– Competitivitatea redusă a multor afaceri, în special în sectorul turistic, cu productivitate a muncii scăzută, lipsa investițiilor și a aptitudinilor manageriale, grad redus de utilizare a tehnologiilor și echipamentelor moderne;
– Calitatea slabă a infrastructurii publice (infrastructura rutieră, de sănătate, socială și educațională), utilități publice urbane învechite și necesitatea conservării valorilor istorice și culturale;
Grafic 1 – Regiunile de Dezvoltare ale României
POR include toate cele 8 Regiuni de Dezvoltare ale României, stabilite prin Legea nr. 151/1998 a dezvoltării regionale, modificată prin Legea nr. 315/2004, cu respectarea Regulamentului CE Nr. 1059/2003, referitor la stabilirea unui sistem comun de clasificare statistică a unităților teritoriale.
Obiectivul strategic
Urmare a apariției și dinamicii acestor procese, puse în evidență de analizele economice și sociale, a fost stabilit ca obiectiv strategic al POR sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial și durabile a Regiunilor României, corespunzător nevoilor lor și resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creștere, îmbunătățirea condițiilor infrastructurale și ale mediului de afacer, pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi și a munci.
Obiective specifice
Pentru atingerea obiectivului general al dezvoltării regionale, strategia se articulează în jurul următoarelor obiective specifice:
– Creșterea rolului economic și social al centrelor urbane, printr-o abordare policentrică, pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrată a Regiunilor.
– Îmbunătățirea accesibilității în regiuni și în special a acesibilității centrelor urbane și a legăturilor lor cu arealele înconjurătoare.
– Creșterea calității infrastructurii sociale a regiunilor.
– Creșterea competitivității regiunilor ca locații pentru afaceri.
– Creșterea contribuției turismului la dezvoltarea Regiunilor.
Implementarea acestui program va contribui la diminuarea disparităților interregionale, precum și a disparităților în interiorul regiunilor, între mediul urban și rural, între centrele urbane și arealele adiacente, iar în cadrul orașelor, între zonele atractive pentru investitori și cele neatractive, printr-o mai bună utilizare a sinergiilor regionale.
Scopul POR este de a atinge obiectivul general și obiectivele specifice ale Strategiei de dezvoltare regională a CNSR prin acțiuni specific regionale și/sau locale, complementare intervențiilor național – sectoriale, care vor sprijini dezvoltarea regiunilor și vor genera creștere economică.
Axe prioritare tematice
Dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor țării se va realiza printr-o abordare integrată, bazată pe o combinare a investițiilor publice în infrastructura locală, politici active de stimulare a activităților de afaceri și sprijinirea valorificării resurselor locale, pe următoarele axe prioritare tematice:
• Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere
• Îmbunătățirea infrastructurii regionale și locale de transport
• Îmbunătățirea infrastructurii sociale
• Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local
• Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului
• Asistență Tehnică
4.1.2. Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POSCCE)
Odată cu aderarea la UE, dezvoltarea României va urmări convergența cu politicile comunitare atât în termeni reali cât și ca valori absolute. Procesul reducerii decalajelor înseamnă pentru România menținerea unor ritmuri de creștere sustinute în perioada 2007 – 2013, păstrându-se în același timp, echilibrele macroeconomice la nivele cât mai stabile. Factorul determinant al creșterii economice, pe o piață deschisă unei puternice concurențe, este acela de creștere a competitivității economice. În plus, valorificarea avantajelor competitive trebuie sa fie un obiectiv permanent, ținând seama atât de tendințele europene, cât și de provocările globalizării.
Sectorul IMM este poate cel mai afectat, datorita orientarii reduse catre activitati productive, asa dupa cum rezulta din analiza situatiei actuale. In ciuda unei dinamici pozitive, inregistrate, in ultimii ani, atat in orientarea mai mare catre domeniul productiv, cat si in resursele spiritului antreprenorial autohton, contributia IMM la PIB ramane inca scazuta, ceea ce demonstreaza necesitatea stimularii cresterii cantitative si calitative a sectorului IMM. Accesul IMM la capital, tehnologie si infrastructura este mult sub nivelul la care ar permite exercitarea rolului determinant al sectorului IMM la intarirea competitivitatii economice, in special in ceea ce priveste adaptabilitatea la cerintele pietei si introducerea proceselor inovative.
Obiectiv general
Analiza situatiei actuale precum si concluziile analizei SWOT au evidentiat faptul ca economia Romaniei are un nivel de competitivitate mult sub media UE-25, avand de recuperat decalaje semnificative in ceea ce priveste societatea bazata pe cunoastere.
Productivitatea este o componenta majora a competitivitatii si determina atat nivelul unei economii la un anume moment, cat si potentialul de crestere in viitor. Obiectivul general al POS CCE este cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti pentru reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul UE. Tinta este o crestere medie anuala a productivitatii de cca. 5,5 % pana in 2015. Aceasta va permite Romaniei sa atinga un nivel de aproximativ 55% din media UE. (a se vedea Anexa 6 privind metodologia folosita).
Obiective specifice
a) Consolidarea si dezvoltarea sectorului productiv
Elementul cheie al acestui obiectiv specific este sprijinirea modernizarii si inovarii intreprinderilor existente si crearea unora noi, in special IMM-uri in sectoarele productive si al serviciilor pentru afaceri. Valorificarea si calificarea echipamentelor de productie i.e. largirea bazei de productie, inovarea proceselor de productie si a echipamentelor si sprijinirea adoptarii standardelor internationale conduc la cresterea gamei de produse. De asemenea, cresterea ofertei de consultanta specializata si sprijinul internationalizarii contribuie la procesul de crestere a cotei de piata.
b) Constituirea unui mediu favorabil dezvoltarii intreprinderilor
Elementul cheie al acestui obiectiv specific este crearea unui cadru favorabil dezvoltarii antreprenoriatului prin reducerea constrangerilor in domeniile de esec ale pietei – acces la finantare, instrumente financiare, accesul la infrastructurile si serviciile de afaceri – pentru crearea de noi intreprinderi si pentru dezvoltarea celor existente.
Realizarea acestor doua obiective poate fi cuantificata prin „cresterea contributiei IMM la PIB” cu 10% in 2015.
c) Cresterea capacitatii C&D si stimularea cooperarii intre institutii de CDI si sectorul productiv
Elementele cheie ale acestui obiectiv specific constau in finantarea proiectelor de CD, care va genera rezultate aplicabile direct in economie, modernizarea si dezvoltarea capacitatii si infrastructurii CDI, cresterea calitatii si diversificarea ofertei de servicii inovative si stimularea cererii de inovare din partea sectorului productiv.
Realizarea acestui obiectiv va contribui la cresterea valorii cheltuielilor totale de CD (GERD) pana la 3% din PIB in 2015.
d) Valorificarea potentialului TIC si aplicarea acestuia in sectorul public (administratie) si cel privat (cetateni, intreprinderi)
Elementele cheie sunt exploatarea resurselor umane calificate si de know how si imbunatatirea infrastructurii in special in zonele de esec ale pietei. Scopul este acela de promovare a introducerii inovarii in sectorul productiv, in procesele administrative, in viata cotidiana si de dezvoltarea a pietei pentru o noua generatie de produse si servicii.
Tinta este de crestere a penetrarii serviciilor de Internet (accesul intreprinderilor la servicii online) de la 52% in 2003 la 70% in 2015.
e) Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic
Elementele cheie sunt: reducerea intensitatii energetice prin implementarea in sectorul energetic a unor tehnologii noi cu randament ridicat, cresterea eficientei energetice pe tot ciclul si cresterea ponderii energiei din surse regenerabile. Se va acorda de asemenea un sprijin imporatant si implementarii de tehnologii pentru reducerea emisiilor produse de marile instalatii energetice.
Scopul urmarit este de a contribui la obiectivele nationale: reducerea intensitatii energetice primare cu 40 % pana in anul 2015, comparativ cu 2001, cresterea energiei obtinute din resurse regenerabile pana la 33% din consumul national brut de energie, pana in 2010 si reducerea emisiilor de noxe din sectorul energetic, conform Programului national de reducere a bioxidului de sulf (SO2), oxidului de azot (NOX) si prafului in instalatiile mari de ardere.
f) Promovarea potentialului turismului romanesc
Elementele cheie ale acestui obiectiv specific sunt imbunatatirea imaginii tarii pentru promovarea Romaniei si cresterea atractivitatii in strainatate precum si crearea unui sistem integrat al ofertei turistice romanesti.
Tinta este cresterea fluxului turistic in Romania cu 20% pana in 2015.
4.1.3. Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT)
Are un caracter orizontal pentru că asigură procesul de implementare a instrumentelor structurale în România în conformitate cu principiile și regulile de parteneriat, programare, evaluare, comunicare, management, inclusiv management financiar, monitorizare și control, pe baza responsabilităților dintre Statele Membre și Comisia Europeană, conform prevederilor din Regulamentul Consiliului (CE) Nr. 1083/2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune denumit Regulamentul General.
Obiectivul general
– Sprijinul procesului de coordonare în vederea implementării și absorbției eficace, eficiente și transparente a instrumentelor structurale în România.
Obiective specifice:
– Sprijin pentru coordonarea și implementarea eficientă și eficace a instrumentelor structurale în perioada 2007-2013 și pregătirea următoarei perioade de programare 2004-2020.
– Diseminarea sistematică la nivel național a mesajelor generale cu privire la Instrumentele Structurale și implementarea Planului de Acțiuni al ACIS pentru comunicare conform Strategiei Naționale de Comunicare pentru Instrumentele Structurale.
– Programul Operațional Asistență Tehnică a fost pregătit de Ministerul Finanțelor Publice în cooperare cu alte ministere în calitate de Autorități de Management pentru celelalte programe operaționale. Obiectivele, axele prioritare și domeniile majore de intervenție propuse sunt de natură orizontală și au fost delimitate de restul programelor operaționale pe baza principiilor de complementaritate, subsidiaritate și coerență logică, cu o atenție sporită acordată liniilor directoare care fundamentează sistemul de implementare a instrumentelor structurale.
4.1.4. Programul operațional dezvoltarea capacității administrative (PODCA)
Are ca obiectiv general crearea unei administrații publice mai eficiente și mai eficace în contextul evoluției socio-economice naționale.
Obiectivele specifice ale PODCA sunt transpuse în 3 axe prioritare:
– Axa prioritară 1: Îmbunătățiri de structură și proces ale managementului ciclului de politici publice
– Axa prioritară 2: Îmbunătățirea calității și eficienței furnizării serviciilor publice, descentralizare
– Axa prioritară 3: Asistență tehnică
Operațiuni orientative:
– Reforma și managementul cunoașterii, folosirea tehnologiilor inovative în administrație;
– Studii și cercetări, exemple de reformă ale administrației locale din alte state membre;
– Managementul reformei și furnizarea de echipament pentru reformare structuri manageriale;
– Asistență tehnică pentru elaborarea de strategii privind informatizarea instituțională;
– Asistență tehnică pentru planuri de formare profesională;
– Training și asistență tehnică pentru diseminarea bunelor practici;
– Studii pentru dezvoltarea sistemelor informatice de monitorizare și evaluare.
4.1.5. Programul Operațional Sectorial Transport (POST)
Elaborat în baza obiectivelor Cadrului Strategic Național de Referință (CSNR) și stabește prioritățile, obiectivele și alocarea fondurilor pentru dezvoltarea sectorului de transporturi din România.
Programul Operațional Sectorial Transport a fost aprobat prin decizia CE nr. C(2007) 3469/12.07.2007. POST are la bază legislația Uniunii Europene (Regulamentele (CE) Nr. 1080/2006, (CE) Nr. 1083/2006, (CE) Nr. 1084/2006) care stabilesc regulile aplicabile Fondului de Coeziune, Fondului European de Dezvoltare Regională și Fondului Social European pentru perioada de programare 2007-2013.
POST este în acord cu Orientările Strategice Comunitare pentru Coeziune (Decizia Consiliului Nr. 2006/702/CE), precum și cu legislația națională relevantă în domeniul politicii de transport, achiziției de terenuri, achizițiilor publice, finanțărilor publice și vizează reducerea disparităților de dezvoltare economică și socială comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene și ține cont de faptul că un sistem de transport eficient, durabil, flexibil și sigur poate fi considerat o precondiție esențială pentru dezvoltarea economică, coroborat cu angajamentul de a dezvolta rețeaua TEN-T și proiectele prioritare TEN-T,
Obiectivul general POST este de promova un sistem de transport durabil în România, care va facilita transportul în condiții de siguranță, rapid și eficient, pentru persoane și mărfuri cu un nivel de servicii la standarde europene, la nivel național, european, între și în cadrul regiunilor din România.
Modernizarea și îmbunătățirea infrastructurii de transport va conduce direct la creșterea competitivității produselor și aprovizionarea serviciilor, în sectoarele cheie ale economiei și în cadrul tuturor regiunilor din România. Impactul global va conduce în general la îmbunătățirea activității economice în România.
Bugetul total al POST pentru perioada de programare 2007-2013 a fost de aproximativ 5,7 miliarde EURO, reprezentând aproximativ 23% din totalul fondurilor alocate României pe baza CSNR, pentru perioada mai sus amintită. Din această sumă, 4,57 miliarde EURO reprezintă contribuția financiară din partea Comunității, în timp ce co-finanțarea națională va totaliza aproximativ 1,09 miliarde EURO. Finanțarea comunitară este asigurată din Fondul de Coeziune și Fondul European de Dezvoltare Regională.
4.1.6. Programul Operațional Sectorial MEDIU (POSM)
Stabilește strategia de alocare a fondurilor europene pentru sectorul de mediu, în România, în perioada 2007-2013 prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și prin Fondul de Coeziune (FC) fiind unul din cele 7 programe operaționale elaborate în cadrul Obiectivului “Convergență” pentru perioada de programare 2007–2013 în acord cu cea de-a treia prioritate a PND 2007–2013 – “Protecția și îmbunătățirea calității mediului” și Prioritatea 1 a CNSR – “Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene”.
POS Mediu este cel mai important program de asistență financiară pentruinfrastructura de mediu fiind un catalizator pentru o economie mai competitivă, un mediu mai curat și o dezvoltare regională mai echilibrată. POS Mediu continuă programele naționale existente de dezvoltare a infrastructurii de mediu și ia în considerare facilitățile și proiectele de dezvoltare finanțate de programele de asistență pentru preaderare (PHARE, ISPA, SAPARD).
Obiectivul general al POS Mediu constă în îmbunătățirea standardelor de viață ale populației și a standardelor de mediu, vizând, în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu și urmărește reducerea diferenței dintre infrastructura de mediu care există între România și Uniunea Europeană, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Implementarea programului se va concretiza în servicii publice mai eficiente și mai performante legate de furnizarea apei, canalizare și încălzire, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile și a principiului “poluatorul plătește”.
POS Mediu se bazează în totalitate pe obiectivele și prioritățile politicilor Uniunii Europene pentru mediu și infrastructură și este în acord cu obligațiile internaționale ale României și interesele sale naționale specifice.
Bugetul total al POS Mediu este de aproximativ 5,6 miliarde Euro, din care 4,5 miliarde Euro reprezintă finanțare nerambursabilă a Uniunii Europene și peste 1 miliard Euro reprezintă contribuția națională.
4.1.7. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU)
Elaborat de România și aprobat de Comisia Europeană definește intervenția Fondului Social European în România în acord strategia de dezvoltare din domeniul resurselor umane.
POSDRU a fost elaborat în conformitate cu prevederile Orientărilor Strategice Comunitare privind Coeziunea, cu Strategia Lisabona privind ocuparea și locurile de muncă, ținându-se cont de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1083/2006 privind stabilirea dispozițiilor generale pentru Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune, Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1081/2006 privind Fondul Social European și Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1828/2006 stabilind regulile pentru implementarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1083/2006 privind stabilirea dispozițiilor generale pentru Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune.
Obiectiv general POSDRU:
Dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității, prin corelarea educației și învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii și asigurarea de oportunități sporite pentru participarea viitoare pe o piață a muncii modernă, flexibilă și inclusivă a 1.650.000 de persoane.
Obiective specifice:
– Promovarea educației și formării inițiale și continue de calitate, inclusiv educația superioară și cercetarea;
– Promovarea culturii antreprenoriale și creșterea calității și productivității muncii;
– Facilitarea inserției tinerilor și a șomerilor de lungă durată pe piața muncii;
– Dezvoltarea unei piețe a muncii moderne, flexibile și inclusive;
– Promovarea inserției/reinserției pe piața muncii a persoanelor inactive, inclusiv din zonele rurale;
– Îmbunătățirea serviciilor publice de ocupare;
– Facilitarea accesului grupurilor vulnerabile la educație și pe piața muncii.
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane este structurat pe 7 Axe Prioritare și 21 Domenii Majore de Intervenție.
Fiecare axă prioritară ia în considerare conceptul de dezvoltare durabilă în sensul promovării unor măsuri specifice care vor trebui implementate pentru a crea un echilibru între nevoile economice, sociale și cele din domeniul protecției mediului înconjurător, asigurând prosperitate pentru generațiile actuale și viitoare. Dezvoltarea durabilă este recunoașterea faptului că obiectivele economice, sociale și de mediu nu pot fi realizate separat.
4.1.8 Absorbția fondurilor structurale si de coeziune în perioada 2007-2013
În perioada 2007-2012, România a absorbit aproximativ 10% din fondurile structurale și de coeziune, fiind de departe țara care, în termeni comparativi, are cea mai slabă performanță din cele 27 de state membre. De asemenea, țara noastră se confruntă și cu riscul pierderii unor fonduri de ordinul miliardelor de euro, ca urmare a aplicării mecanismului de suspendare automată în 2013.
Graficul 1 – Evolutia ratei de absorbție curentă în fiecare an pe total PO
În 2013, România și-a dublat procentul de absorbție a fondurilor europene, reușind într-un singur an să încaseze cât în toți cei șase ani anteriori. Din iulie până în decembrie 2013, aborbția a urcat de la 19% la 33,4%.
Graficul 2 – Rata de absorbție curenta a fondurilor europene
Însă și, în ciuda acestui salt semnificativ în rata de absorbție obținut în 2013 (2,8 mld. euro rambursări), rămâne în continuare la coada clasamentului european al absorbției, la 15 procente de media europeană de 60% bani atrași (prefinanțări și rambursări – unele dintre liniile de finanțare 2007-2013 fiind în continuare deschise, România a luat de la Comisia Europeană până la 4 aprilie 2014 aproximativ 45% din fondurile structurale care i-au fost alocate între 2007 și 2013).
Tabelul2 – Absorbția fondurilor europene în ciclul 2007-2013 și sumele primite pentru 2014-2020
Graficul 3 – Cresterea sumelor rambursate de CE
În perioada 2007- 2013, cel mai „performant“ program de absorbție a fondurilor structurale a fost Programul Operațional Regional (cunoscut sub denumirea de „Regio“), care a avut o rată de absorbție de peste 40% până în prezent, beneficiarii primind rambursări totale de peste 1,6 miliarde de euro. ( PO DCA a avut o rată de absorbție de peste 50%, însă suma absorbită de acesta a fost de puțin peste 100 mil. de euro).
Graficul 4 – Rata de absorbție curentă la nivelul Programelor Operaționale
Tabelul 3 – Principalii indicatori la nivel de Programe Operaționale
Condiții de eligibilitate a solicitanților și proiectelor
Orice cerere de finanțare va face obiectul verificării conformității administrative și a eligibilității solicitantului și a proiectului, pe baza criteriilor enumerate în continuare și incluse în grila de verificare a conformității administrative și a eligibilității.
Fiecare linie de finanțare conține un Ghid cu Condițiile Specifice, unde sunt descriși solicitanții și partenerii eligibili, activitățiile eligibile, grupurile ținta (unde este cazul) și cheltuielile eligibile. Apoi, proiectul va primii un punctaj în funcție de grila de evaluare, specifică pentru fiecare Program Operațional în parte.
4.2 Analiza beneficiarilor eligibili
Deoarece fiecare Program Operațional tratează probleme specifice, beneficiarii eligibili diferă de la un program operational la altul, ba chiar și între axele prioritare tematice din cadrul aceluiași Program Operaționa.
Vom prezenta câtiva beneficiari eligibili ai diferitelor axe si programe operaționale.
4.2.1 Programul Operațional Regional
Deoarece POR are ca axe tematice sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – potentiali poli de crestere, îmbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale, îmbunatatirea infrastructurii sociale, sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local și dezvoltarea durabila si promovarea turismului, acesta se adresează unităților administrativ-teritoriale.
In Ghidul Solicitantului, eligibili sunt considerate urmatoarele:
– Unități administrativ-teritoriale (autorități ale administrației publice locale)
În conformitate cu prevederile Legii nr.215/2001 republicată, solicitanții pot fi unitățile administrativ-teritoriale (autorități ale administrației publice locale): județul (consiliile județene), municipiul, orașul (consiliile locale). În cazul consiliilor locale, primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție.
– Asociație de dezvoltare intercomunitară (ADI)
Entitate cu personalitate juridică, de drept privat, înființată de unitățile administrativ teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice definite în baza Legii administrației publice locale nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare
– Unități administrativ-teritoriale (autorități ale administrației publice locale) in parteneriat.
Parteneri pot fi unitățile administrativ-teritoriale (autorități ale administrației publice locale): județul (consiliile județene), municipiul, orașul și comuna (consiliile locale).
4.2.2 Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
Deoarece POSCCE are ca axe tematice sprijinirea un sistem inovativ si eco-eficient de productie, cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare pentru competitivitate, tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru sectoarele privat si public si cresterea eficientei energetice si a sigurantei in aprovizionare, în contextul combaterii schimbarilor climatice, acesta se adresează persoanelor juridice, în principal IMM-uri.
Vom lua ca exemplu beneficiarii operatiunii sprijin financiar în valoare de până la 1.065.000 lei acordat pentru investiții. Pot beneficia de alocare financiară nerambursabilă persoanele juridice care sunt întreprinderi mici sau mijlocii (așa cum sunt definite în Legea 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare) care depun proiecte în cadrul prezentei scheme de finanțare și care îndeplinesc următoarele condiții specifice :
1. sunt întreprinderi mici, cu un număr cuprins între 10 și 49 de salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei la cursul euro din data 31 decembrie 2011.
sau
2. sunt întreprinderi mijlocii, cu un număr cuprins între 50 și 249 de salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau dețin active totale care nu depășesc echivalentul în lei a 43 milioane euro, echivalent în lei la cursul euro din data 31 decembrie 2011.
și
3. sunt înființate în temeiul Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare sau al Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației.
4. Solicitantul își desfășoară activitatea în România și are codul/codurile CAEN aferente proiectului pentru care solicită finanțare nerambursabilă înscrise în certificatul constatator.
Nu sunt eligibile în cadrul acestui apel de proiecte microîntreprinderile, organizațiile nonguvernamentale, întreprinderile individuale, persoanele fizice autorizate și întreprinderile familiale.
4.2.3 Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
Deoarece POSDRU are ca axe tematice educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere, corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii, cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor, modernizarea Serviciului Public de Ocupare, promovarea masurilor active de ocupare si promovarea incluziunii sociale, acesta se adresează atât ministerelor, autorităților și agențiilor naționale, dar și întreprinderi sau ONG-uri care sunt fie furnizori de servicii de învățământ, fie organizatori de cursuri de formare sau specializare, fie pentru pentru stimularea ocupării forței de muncă.
De exemplu, categoriile de beneficiari (solicitanți și parteneri) eligibili din cadrul operațiunii „Dezvoltarea și implementarea măsurilor active de ocupare pe piața muncii” sunt:
1. Furnizori de FPC autorizați, publici și privați (Conform Ordonanței nr. 129/ 2000 privind formarea profesionalăa adulților, cu modificările și completările ulterioare).
2. Agenția Naționalăpentru Ocuparea Forței de Muncă și structurile sale teritoriale (Legea nr. 202/2006 republicată, privind organizarea și funcționarea ANOFM) ;
3. Furnizori de servicii specializate pentru stimularea ocupării forței de muncă, publici și privați, acreditați (conform HG nr. 277 / 2002 privind aprobarea Criteriilor de acreditare a furnizorilor de servicii specializate pentru stimularea ocupării forței de muncă).
4. Instituții și organizații membre ale Pactelor Regionale și Parteneriatelor Locale pentru Ocupare și Incluziune Socială;
5. MMFPSPV și structuri/agenții subordonate/coordonate de acesta;
6. Agenții guvernamentale cu atribuții în domeniul pieței muncii;
7. Camere de Comerț și Industrie;
8. Întreprinderi, exclusiv întreprindere individuală, persoanăfizicăautorizatăsau echivalent (Legea nr. 31/1990 cu modificările și completările ulterioare)
9. ONG-uri (conform OG 26/2000 cu modificările si completările ulterioare);
10. Autorități ale administrației publice locale (unități administrativ-teritoriale);
11. Institute de cercetare în domeniul pieței muncii;
12. Patronate și organizații sindicale (conform Legii 356/2001 – Legea patronatelor si Legea 54/2003 – Legea sindicatelor)
13. Membri ai Comitetelor Sectoriale și Comitete Sectoriale cu personalitate juridică.
4.2.4 Programul Operational Sectorial Transport
Deoarece POST are ca axe tematice modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare in scopul dezvoltarii unui sistem de transport durabil si integrarii acestuia cu retelele de transport ale UE si modernizarea sectorului de transport in scopul cresterii protectiei mediului si a sanatatii publice si sigurantei pasagerilor, beneficiarii eligibili ai acestui program operational sunt:
– Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CN ADNR S.A.)
– Compania Națională de Căi Ferate „CFR” S.A.
– Operatorii naționali de transport feroviar public de călători.
– Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța – CN APMC S.A.
– Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime S.A. Galați – CN APDM S.A.
– Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale S.A. Giurgiu – CN APDF S.A.
– R.A. Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați
– Autoritatea Navală Română(ANR)
– Compania Naționalăde Administrare a Canalelor Navigabile (CN ACN S.A.)
– Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială Româno-Bulgară (GECT)
4.2.5 Programul Operațional Asistență Tehnică
Deoarece POST are ca axe tematice sprijinul în implementarea instrumentelor structurale și coordonarea programelor, dezvoltări viitoare și sprijin in functionarea Sistemului Unic Informatic de Management si diseminarea informatiei si promovarea instrumentelor structurale, acesta se adreseaza Ministerelor, Agentiilor si Autoritățiilor centrale și în special Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS).
Conform Ghidului, solicitanții eligibili vor fi :
– Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS)
– Direcția de Analiză și Programare din cadrul ACIS
– Direcția Coordonare de Sistem din cadrul ACIS
– Direcția Monitorizare din cadrul ACIS
– Direcția Asistență Tehnică din cadrul ACIS
– Unitatea Centrală de Evaluare din cadrul ACIS
– Autoritatea de Certificare și Plată
– Autoritatea de Audit
– Autoritățile de Management
– Organismele Intermediare
– Agențiile pentru Dezvoltare Regională (cu excepția proiectelor privind activitatea „Sprijin pentru finanțarea parțială a cheltuielilor de personal ale instituțiilor publice pentru personalul implicat în coordonarea, managementul și controlul Fondurilor Structurale și de Coeziune”)
– Instituțiile publice implicate în coordonarea, managementul și controlul Fondurilor Structurale și de Coeziune (numai pentru proiectele privind activitatea „Sprijin pentru finanțarea parțială a cheltuielilor de personal ale instituțiilor publice pentru personalul implicat în coordonarea, managementul și controlul Fondurilor Structurale și de Coeziune”)
– Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice
– Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor
– Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului
– Unitatea pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice
– Departamentul pentru Luptă Antifraudă
– Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară
– Secretariatul General al Guvernului
– Ministerul Mediului și Pădurilor
– Ministerul Administrației și Internelor
4.2.6 Condiții comune
Astfel, deși unele PO se adresează doar IMM-urilor, altele doar autorităților locale sau centrale, indiferent de Programul Operațional si forma juridică de organizare a solicitantului, în conformitate cu Regulamentul Comisiei Europene nr. 1605/2002, nu au dreptul să participe la cererea de proiecte sau să primeasca o finanțare nerambursabilă dacă instituția sau reprezentantul său legal, persoana nominalizată în cererea de finanțare, se află într-una din următoarele situații :
a) Sunt în faliment sau în curs de lichidare, sunt în administrarea unei autorități judiciare, sau implicați în înțelegeri cu creditorii, si-au suspendat activitățile, sunt subiect al procedurilor vizând aceste aspecte, sau se afla într-o situație similară ca urmare a aplicării unei proceduri similare prevăzute în legislația sau reglementările naționale în vigoare;
b) au suferit condamnări privind conduita profesională, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă (ex. împotriva căreia nu este posibil nici un apel);
c) sunt vinovați de grave erori profesionale dovedite prin orice mijloace pe care Autoritatea de management le poate justifica;
d) obligațiile de plată nete depășesc 1/12 din totalul obligațiilor datorate în ultimele 12 luni, evidențiate în Certificatul de atestare fiscală pentru persoane juridice eliberat de Agenția Națională de Administrare Fiscală;
e) obligațiile de plată depășesc 1/6 din totalul obligațiilor dato rate în ultimul semestru, evidențiate în Certificatul de atestare fiscală pentru persoane juridice privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local eliberat de unitatea administrativ teritorială;
f) au suferit condamnări pentru fraudă, corupție, implicarea într-o organizație ilegală sau orice altă activitate ilegală în detrimentul intereselor financiare ale Comunităților, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă;
g) au fost declarați a fi într-o situație gravă de nerespectare a obligațiilor contractuale privind procedurile de achiziție sau procedurile de contractare a finanțărilor nerambursabile din fondurile Comunității Europene.
h) sunt vinovați de distorsionări grave în procesul de transmitere a informațiilor solicitate de către Autoritatea de management, ca și condiție de participare la cererea de proiecte;
i) au încercat să obțina informații confidențiale sau să influeze evaluatorii Autorității de management în timpul procesului de evaluare a cererilor de finanțare din prezenta cerere de proiecte sau a unora anterioare.
Deasemenea, solicitantul trebuie sa aibă calitatea de proprietar / administrator al infrastructurii (teren / clădiri / structuri etc.) care face obiectul investiției deține titlul de proprietate sau dreptul de administrare asupra imobilului (teren, clădire, structură etc), titlu care îi conferă dreptul de execuție a lucrărilor de construcții. Solicitantul dovedește calitatea de proprietar/ administrator al imobilului/ infrastructurii, pe o durată în conformitate cu prevederile art. 57, paragraful 1 din Regulamentul Consiliului Nr.1083/2006 care stabilește reglementările generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune. Această condiție privește fiecare proiect individual inclus în Planul integrat, cu excepția celor care au ca obiect simpla achiziție de echipamente .
În cazul cererilor de finanțare aferente proiectelor care au ca obiectiv exclusiv achiziția de echipamente solicitantul va face dovada că deține titlul de proprietate sau dreptul de administrare asupra imobilului/imobilelor (teren, clădire, structură etc) unde vor fi instalate, precum și a dreptului de instalare a echipamentelor în cazul în care acestea sunt instalate pe imobile aparținând unor terți.
Totodata, infrastructura (clădire, teren, structură etc) ce face obiectul fiecărui proiect, îndeplinește cumulativ următoarele condiții la data depunerii cererii de finanțare:
Este liberă de orice sarcini
Nu face obiectul unor litigii în curs de soluționare la instanțele judecătorești cu privire la situația juridică
Nu face obiectul revendicărilor potrivit unor legi speciale în materie sau dreptului comun
În plus, solicitantul sau membrii parteneriatului, în cazul în care cererea de finanțare este depusă în parteneriat, au capacitatea de a implementa proiectul, atat din punct de vedere operațional și administrativ, dovedită prin capacitatea de a asigura resurse umane suficiente, precum și capacitatea financiară de a asigura resursele necesare acoperirii contribuției proprii la valoarea cheltuielilor eligibile, a cheltuielilor neeligibile ale proiectului, unde este cazul (inclusiv a cheltuielilor suplimentare ale proiectului) și resursele financiare necesare implementării optime a proiectului în condițiile rambursării ulterioare a cheltuielilor eligibile din instrumente structurale.
4.3. Analiza activitățiilor eligibile
Deoarece avem un spectru atât de diferit de Programe Operaționale, care acoperă toate sectoarele economiei, si beneficiari, sub diferite forme de organizare juridice, si activitățiile eligibile pentru finanțare vor fi, în mare parte, specifice pentru fiecare operațiune din Programele Operaționale.
4.3.1 Prevederi comune
Exista, însă, si o serie de activități comune. Astfel, un proiect este eligibil dacă scopul și obiectivele acestuia sunt în conformitate cu obiectivele specifice ale Axei prioritare și domeniului major de intervenție din care face parte.
Investiția se realizează și proiectul se implementează pe teritoriul României.
Activitățile propuse spre finanțare în cadrul proiectului nu au mai fost finanțate din fonduri publice în ultimii 5 ani și nu beneficiază de fonduri publice din alte surse de finanțare. Proiectul nu a mai beneficiat de finanțare publică în ultimii 5 ani înainte de data depunerii cererii de finanțare, pentru același tip de activități, realizate asupra aceluiași imobil/ aceleiași infrastructuri / aceluiași segment de infrastructură și nu beneficiază de fonduri publice din alte surse de finanțare. În caz contrar ele vor fi considerate neeligibile și cheltuielile aferente trebuie suportate de către beneficiar.
Proiectele respectă temele orizontale – priorități agreate la nivelul Statelor Membre ale Uniunii Europene, încorporate, sub diferite forme, în toate politicile Uniunii Europene. Acestea se referă la:
– Protecția și îmbunătățirea mediului înconjurător
– Creșterea eficienței energetice
– Promovarea egalității de șanse și nediscriminării
Angajamentele României în ceea ce privește implementarea temelor orizontale se reflectă și în sprijinirea acelor proiecte care contribuie la atingerea obiectivelor de protecție a mediului, de creștere a eficienței energetice și promovare a egalității de șanse.
În etapa de verificare a eligibilității se va verifica respectarea prevederilor legislației privind protecția mediului, respectiv implementarea principalelor acțiuni enumerate la Art. 94 din OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului cu completările și modificările ulterioare.
Creșterea eficienței energetice reprezintă îmbunătățirea eficienței utilizării energiei datorită schimbărilor tehnologice, de comportament și/sau economice. Măsurile de creștere a eficienței sunt toate acele acțiuni care, în mod normal, conduc la o creștere a eficienței energetice ce poate fi verificată, măsurată sau estimată.
Organizația solicitantă este obligată să asigure egalitatea de șanse și de tratament între angajați, femei și bărbați, în cadrul relațiilor de muncă de orice fel, inclusiv prin introducerea de dispoziții pentru interzicerea discriminărilor bazate pe criterii de sex, religie, dizabilități etc, în regulamentele de organizare și funcționare și în regulamentele interne ale unităților.
Modul în care vor fi respectate principiile și legislația în domeniul temelor orizontale, va fi monitorizat atât pe durata de implementare a proiectului cât și după finalizarea acestuia.
Exceptând POS CCE, unde solicitanții sunt IMM-uri, pentru toate celelalte Programe Operaționale, unde beneficiarii sunt fie Companii Naționale, fie Autorități centrale sau locale, în ceea ce privește achiziția de lucrări/ servicii/ bunuri în vederea implementării proiectului, este obligatorie respectarea legislației naționale în domeniul achizițiilor publice (OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare).
Cheltuielile în legătură cu contracte de lucrări/ servicii/ furnizare, derulate în vederea implementării proiectului, nu pot fi recunoscute ca eligibile și nu pot fi, în consecință, cofinanțate, dacă procedura de atribuire a acestor contracte nu a respectat legislația în domeniul achizițiilor publice.
4.3.2 Activității specifice pentru POR
Obiectivul general al PO Regional consta în sprijinirea unei dezvoltari economice, sociale, echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei, astfel activitățiile specifice eligibile sunt:
– Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban
– Dezvoltarea durabila a mediului de afaceri
– Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuintelor sociale si imbunatatirea serviciilor sociale
– Sprijinirea investitiilor in eficienta energetica a blocurilor de locuinte
– Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane – inclusiv constructia / reabilitarea soselelor de centura
– Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate
– Reabilitarea /modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale
– Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea si echiparea infrastructurii preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare profesionala continua
– Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanta regionala si locala
– Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor
4.3.3 Activității specifice pentru POS CCE
În cadrul operațiunii „Sprijin pentru consolidarea și modernizarea sectorului productiv prin investiții tangibile și intangibile, Schema de finanțare A1 – Sprijin financiar în valoarea de până la 1.065.000 lei pentru întreprinderile mici și mijlocii”, se finanțează următoarele activități:
– Crearea unei noi unități de producție (fabrică/secție/instalație);
– Extinderea unei unități existente pentru creșterea capacității de producție;
– Diversificarea producției unui amplasament existent, prin lansarea de noi produse sau servicii;
– Modernizarea întreprinderii, inclusiv schimbări în procesul de producție al unui amplasament existent; (ex: modernizare instalații, echipamente și instalații înalt tehnologizate, automatizarea sau mecanizarea procesului de fabricație, introducerea de noi tehnologii de producție) Echipamentele pentru protecția mediului, reciclarea deșeurilor, tratarea apelor reziduale se finanțeazănumai în legăturăcu investițiile menționate anterior;
– Achiziționarea de bunuri intangibile, cum ar fi software, brevete, licențe, know-how sau soluții tehnice nebrevetate;
– Achiziția de servicii de Consultanță și instruire specializată strict legate de activitățile de investiții specificate anterior
4.3.4 Activității specifice pentru POS Mediu
Având în vedere obiectivul general al POS Mediu, care consta in reducerea decalajului existent intre Uniunea Europeana si Romania cu privire la infrastructura de mediu atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ, activitățiile specifice eligibile sunt:
– Extinderea/modernizarea sistemelorde apa/apa uzata
– Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor si extinderea infrastructurii de management al deseurilor
– Reabilitarea zonelor poluate istoric
– Reabilitarea sistemelor urbane de incalzire in zonele fierbinti (hot-spot)
– Dezvoltarea infrastructurii si a planurilor de management in vederea protejarii biodiversitatii si naturii
– Protectia impotriva inundatiilor si eroziunii costiere
4.4. Cheltuieli eligibile
În linii mari, criteriile de eligibilitate ale cheltuielilor sunt aceleași pentru toate Programele Operationale.
Toate cheltuielile realizate trebuie să respecte simultan următoarele condiții generale de eligibilitate, conform HG 759/2007 cu modificările și completările ulterioare, privind regulile de eligibilitate efectuate în cadrul operațiunilor finanțate din fonduri structurale:
– sunt efectiv plătite între data semnării contractului de finanțare și sfârșitul perioadei de implementare a proiectului, cu excepțiile menționate mai jos.
– sunt în conformitate cu prevederile Contractului de finanțare încheiat de către beneficiar și OI IMM cu respectarea art. 54 alin. (5) și art. 60 din Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006
– sunt conforme cu prevederile legislației naționale și comunitare, în special în ceea ce privește:
1. ajutorul de stat
2. regimul achizițiilor (conform prevederilor OUG nr. 34/2006)
– sunt menționate în lista cheltuielilor eligibile, aprobată conform legii;
– sunt în legătură directă cu activitățile propuse în proiect și este necesară pentru realizarea proiectului.
– sunt în conformitate cu principiile unui management financiar riguros, având învedere utilizarea eficentă a fondurilor și un raport optim cost-rezultate;
– să nu fi făcut obiectul altor finanțări publice, în condițiile legii.
4.4.1 Cheltuielile eligibile de la data intrării în vigoare a schemei de ajutor de stat
a) cheltuielile legate de achiziția terenurilor și a clădirilor ce se află pe terenurile respective, strict legate de activitatea de investiții, care sunt eligibile și în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a schemei de ajutor de stat și semnarea contractului de finanțare, cu condiția să fie strict legate de realizarea proiectului de investiții și să respecte prevederile aplicabile privind achizițiile publice (Vezi OMF 184/2008 cu modificările și completările ulterioare)
b) cheltuielile privind achiziția de servicii de consultanță considerate eligibile chiar dacă au fost realizate în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a schemei de ajutor de stat și semnarea contractului de finanțare, cu condiția să fie strict legate de realizarea proiectului de investiții și să respecte prevederile aplicabile privind achizițiile publice sunt urmatoarele:
– elaborarea de studii și documentații preliminare necesare investiției precum sunt: studiile de amplasament asupra terenului (ridicare topografică, studiu geologic), studiul pentru organizarea de șantier, etc.;
– elaborarea studiilor de soluție, a documentațiilor pentru obținerea avizelor tehnice de racordare, a proiectelor pentru realizarea racordărilor la sursele/rețelele de utilități din zonă(apă-canal, energie electrică și termică, gaze naturale, etc.);
– elaborarea planului de afaceri și a studiilor de prefezabilitate și fezabilitate;
– elaborarea documentației necesare obținerii certificatului de urbanism și a autorizației de construire;
– elaborarea studiului de impact al proiectului asupra mediului și de identificare a măsurilor/lucrărilor necesare în cadrul proiectului, pentru remedierea impactului negativ;
– elaborarea proiectului de execuție a investiției și a detaliilor și devizelor de execuție;
4.4.2. Cheltuielile eligibile după semnarea contractului de finanțare
a) Cheltuieli pentru achiziția de teren (eligibile în limita a 10% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului).
b) Cheltuieli pentru clădiri și instalații aferente construcțiilor (în limita a 50% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului) precum:
– Achiziție clădiri, cu excepția leasing-ului
– Construcție și modernizare clădiri, inclusiv instalații aferente construcțiilor.
c) Cheltuieli pentru achiziția de bunuri din categoria mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar (imobilizări corporale) precum:
– Achiziția de instalații și echipamente – cu excepția leasing-ului;
– Achiziția – cu excepția leasing-ului – de mijloace de transport tehnologice care sunt strict necesare pentru și legate de ciclul de producție
d) Cheltuieli pentru achiziția de imobilizări necorporale – cu excepția leasing-ului precum:
– Aplicații informatice;
– Brevete, licențe și know-how, soluții tehnice nebrevetate, inclusiv software legat de procesul de
producție și cerințele manageriale ale întreprinderii și în strictă legătură cu echipamentele achiziționate
e). Cheltuieli privind achiziția de servicii de consultanță pentru:
– elaborarea de studii și documentații preliminare necesare investiției precum sunt: studiile de amplasament asupra terenului (ridicare topografică, studiu geologic), studiul pentru organizarea de șantier, etc.;
– elaborarea studiilor de soluție, a documentațiilor pentru obținerea avizelor tehnice de racordare, a proiectelor pentru realizarea racordărilor la sursele/rețelele de utilități din zonă(apă-canal, energie electrică și termică, gaze naturale, etc.);
– elaborarea planului de afaceri și a studiilor de prefezabilitate și fezabilitate;
– elaborarea documentației necesare obținerii certificatului de urbanism și a autorizației de
construire;
– elaborarea studiului de impact al proiectului asupra mediului și de identificare a măsurilor/lucrărilor necesare în cadrul proiectului, pentru remedierea impactului negativ;
– elaborarea proiectului de execuție a investiției și a detaliilor și devizelor de execuție;
– consultanță tehnică/tehnologică de specialitate și dirigenție de șantier, necesare realizării investiției și prevăzute în devizul general;
– servicii de consiliere a beneficiarului în managementul și implementarea proiectului de investiții;
– consultanță pentru achiziționarea de bunuri intangibile, cum ar fi software, brevete, licențe, know-how sau soluții tehnice nebrevetate.
f) Instruire specializată pentru personalul operativ (în cazul achizițiilor de tehnologie/echipamente/software).
Valoarea cumulată a categoriilor de cheltuieli prevăzute la punctele 5 și 6 nu trebuie să depășească 10% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului.
4.4.3. Cheltuieli neeligibile
Următoarele categorii de cheltuieli nu sunt eligibile:
taxa pe valoarea adăugată;
dobânda și alte comisioane aferente creditelor;
cheltuielile colaterale care intervin într-un contract de leasing;
dezafectarea centralelor nucleare;
achiziția de echipamente second-hand;
amenzi, penalități și cheltuieli de judecată;
costurile pentru operarea obiectivelor de investiții;
mijloace de transport marfă, autovehicule și alte mijloace de transport care nu sunt strict legate de procesul de producție.
construcția/modernizarea unor spații care nu sunt direct legate/integrate de/în procesul de producție (drumuri de acces, platforme, depozite, birouri, grupuri sociale, vestiare, cantine,dormitoare, dependințe, săli de sport etc.)
cheltuielile pentru transportul utilajelor, taxe vamale, ambalaj, montare și punere în funcțiune.
4.4.4 Contribuția proprie a beneficiarului
Contribuția proprie reprezintă procentul din suma cheltuielilor eligibile ale proiectului, care va fi suportat de către beneficiar.
Orice cheltuială neeligibilă, precum și orice cheltuială conexă ce va apărea în timpul implementării proiectului va fi suportată de către beneficiar, dar nu va fi luată în calcul la determinarea contribuției proprii a solicitantului/beneficiarului.
4.5. Evaluarea tehnică și financiară a proiectului
Evaluarea tehnică și financiară este realizată de o echipă de evaluatori independenți.
Evaluarea tehnică și financiară va permite aprecierea gradului în care proiectul răspunde obiectivelor Programului Operațional, a coerenței și clarității metodologiei propuse, a fezabilității și eficienței financiare, a sustenabilității proiectului etc.
Evaluarea se va face dupa grila de evaluare tehnică și financiară a proiectului, specifică fiecărei axe din fiecare Program Operațional.
Experții evaluatori (prin secretariatul asigurat de Organismul Intermediar) pot solicita, de maxim două ori, clarificări privind Cererea de finanțare. Solicitantul va trebui să transmită clarificările în condițiile și termenul limită specificate în solicitarea de clarificări.
În cazul în care proiectul obtine 0 puncte la oricare dintre subcriteriile din grila de evaluare tehnica si financiara, proiectul este respins automat.
Dacă, pe parcursul evaluării tehnice și financiare, evaluatorii constată că există aspecte în prezentarea proiectului care au influență asupra implementării sale (buget necorelat cu activitățile, buget supra sau subestimat, capacitate operațională insuficientă, mecanisme și capacitate de monitorizare insuficiente, incertitudine cu privire la implementarea corespunzătoare și atingerea rezultatelor proiectului, inclusiv în ceea ce privește temele orizontale etc) vor face recomandări fundamentate pentru îmbunătățirea proiectului. Recomandările se fac nu doar în cazul proiectelor care nu întrunesc punctajul minim in evaluarea tehnică și financiară ci pentru toate proiectele evaluate.
În situația în care bugetul proiectului este supra sau subestimat, necorelat cu activitățile, calculat incorect, evaluatorii vor comunica în etapa clarificărilor un buget revizuit.
Solicitantul de finanțare va accepta acest buget și va reface cererea de finanțare în acest sens. Cererea de finanțare revizuită va fi semnată de reprezentantul legal al solicitantului, urmând ca o hotărâre pentru acceptarea și asumarea bugetului refăcut să fie prezentată în etapa pre-contractuală, în cadrul vizitei la fața locului.
Dacă solicitantul nu acceptă bugetul propus evaluatorii vor analiza situația respectivă, vor aprecia gradul de realism al bugetului și riscurile pe care le implică și vor puncta în consecință subcriteriile respective. Dacă proiectul va fi selectat pentru a primi finanțare, în funcție de riscurile identificate va fi atent monitorizat.
Analizând grilele de evaluare tehnică și financiară pentru fiecare Program Operațional, observăm 4 criterii mari de selecție si anume :
criteriul relevanță
criteriul sustenabilitate
criteriul maturitate
criteriul calitate si coerență
Acestea sunt defalcate pe subcriterii și au ponderi diferite în punctajul final, în funcție de specificul fiecărui Program Operațional, sau chiar în interiorul aceluiași Program Operațional, în functie de axa de dezvoltare. Desemenea, pot lipsii unele criterii, sau pot fi adaugate altele noi.
4.5.1 Relevanța
Prin obiectivele sale, proiectul contribuie la realizarea politicilor și strategiilor europene și naționale integrate în Programul Operațional din care face parte și la soluționarea nevoilor specifice.
Acest criteriu este prezent în toate grilele de evaluare tehnică și financiară a tuturor Programelor Operaționale, cu diferite ponderi, după cum urmează:
Deși acest criteriu este prezent în toate grilele, subcriteriile sale diferă în funcție de obiectivele specifice ale fiecărui Program Operațional.
Observăm însă și o serie de obiective comune. Astfel avem :
– Relevanța proiectului față de nevoile grupului/grupurilor țintă și necesitatea implementării proiectului (proiectul definește clar nevoile grupului/grupurilor țintă prin furnizarea de date cantitative și calitative, studii sau analize statistice; strategia și activitățile propuse de proiect răspund nevoilor identificate și contribuie la satisfacerea acestora), prezent atât pentru POS DRU, cât și la POS DCA, fiind un subcriteriu de bază, având aceeași pondere de 20% din punctajul total al criteriului.
Graficul 1 – Ponderea criteriului relevanță în punctajul final al proiectelor
– Crearea de locuri de muncă și menținerea acestora după finalizarea proiectului este unul din subcriteriile principale atât pentru POS CCE cât si pentru POR, cu ponderi de 20%, si respectiv 25% din punctajul total al relevanței.
Alte subcriterii importante ca punctaj sunt:
– Oportunitatea creării/ extinderii unei structuri de sprijinire a afacerilor – pentru POR; 25% din punctaj
– Îmbunătățirea condițiilor de mediu – pentru POS Mediu; 20% din punctaj
– Nivelul de inovare al proiectului – pentru POS CCE; 23 % pondere
– Contribuția la îmbunătățirea serviciilor oferite de structura vizată de proiect – PO DCA; 20% pondere
4.5.2 Sustenabilitate
Prezentarea clară a modului de continuare a proiectului sau a efectelor proiectului după încetarea sursei de finanțare; prezentarea măsurilor actuale sau care vor fi luate pentru a se asigura faptul că progresul sau beneficiile realizate vor fi garantate în viitor.
Este deasemenea un criteriu prezent în toate grilele de evaluare. Însă, în unele grile, nu apare ca un criteriu separat. La POS Mediu, este inclus ca subcriteriu al Maturității proiectului. De asemenea, la POS Transport, este subordonat criteriului Calitate. În cadrul grilei pentru POR, Calitatea, Maturitatea si Sustenabilitatea proiectului formează împreuna un singur criteriu, iar pentru PO DCA este coroborat cu Coerența pentru a forma un criteriu.
De aceea, ponderea acestuia în punctajul final este mult mai redusa si variază astfel:
– 5% pentru POS Transport și POS Mediu
– 7% pentru POR
– 8% pentru PO DCA si POS DRU
– si ajungând la 12% la POS CCE.
Pentru programele POS Transport, POS CCE si POR, care urmaresc deasemenea realizarea de beneficii economice, acesta este împartit în doua subcategorii – sustenabilitate tehnică a proiectului ( solicitantul dovedește capacitate solidă de a asigura menținerea, întreținerea și funcționarea investiției/ structurii de sprijinire a afacerilor, după încheierea proiectului și încetarea finanțării) și sustenabilitate financiară (Fluxul de numerar net cumulat este pozitiv pe toată durata de analiză a investiției ) având ponderi egale în punctajul total al criteriului.
4.5.3 Maturitatea
Analizează gradul de pregătire a proiectului (în ce măsură au fost sau nu întreprinse demersuri pentru realizarea premiselor de implementare a proiectului; disponibilitatea terenului, stadiul pregătirii documentelor tehnice solicitate, disponibilitatea autorizațiilor/permiselor necesare).
Lipsește din grila de evaluare pentru proiectele din cadrul POS DRU și PO DCA, însă la restul grilelor apare și are o pondere importanta, după cum urmează:
– 9 % la POS CCE și primesc un punctaj superior solicitanții care au demarat achiziții până la data depunerii cererii de finanțare și cei care estimează demararea proiectului în mai putin de 3 luni.
– 15-20% la POR, unde deasemenea este punctată inițiativa solicitantului de a demara procedurile de achiziții publice si estimarea finalizării proiectului în maxim 6 luni.
– 30% la POS Transport. Aici cel mai important subcriteriu îl repretintă gradul de disponibilitate al terenului, urmat de stadiul proiectării și pregătirea licitației si de obținerea de avize și aprobări.
– 50% la POS Mediu – grupând în acest criteriu asptecte privind fezabilitatea tehnică, rezultatele asteptate, obiectivele, eficiența proiectului, viabilitatea economică, etc.
4.5.4 Calitatea si coerența
Analizează dacă problema este definită. Dacă sunt analizate cererile și situațiile curente, precum si comparate soluțiile alternative posibile. Dacă bugetul este complet și corelat cu activitățile prevăzute, resursele alocate/estimate și cu devizul general și pe obiecte. Costurile sunt realiste (corect estimate și justificate corespunzător prin documentația de preț anexatăla buget) și necesare pentru implementarea proiectului. Cheltuielile au fost corect încadrate în categoria celor eligibile sau neeligibile. Soluția tehnică propusă prin proiect răspunde în totalitate scopului/ obiectivelor acestuia.
Lipsește din grila de evaluare pentru proiectele din cadrul POS Mediu, însă apare în restul grilelor și are o pondere importanta, după cum urmează:
– 20-25% la POR, unde apare alaturi de maturitate și sustenabilitate pe aceeași ramură
– 30 % la POS CCE și POS Transport (alaturi de sustenabilitate )
– 20 % și la PO DCA, formând un criteriu alaturi de sustenabilitate
Observăm ca toate Programele Operaționale punctează la acest obiective comune :
– Analiza pieței demonstrează existența unei cereri certe pentru serviciile oferite. Analiza concurenței identifică competitorii, punctele lor tari și slabe, avantajul competitiv al solicitantului (în termeni tehnici, de marketing, operaționali, organizaționali).
– Soluția tehnică propusă prin proiect răspunde în totalitate scopului/ obiectivelor acestuia
– Bugetul este complet și corelat cu activitățile prevăzute, resursele alocate/estimate și cu devizul general și pe obiecte. Costurile sunt realiste (corect estimate) și necesare pentru implementarea proiectului.
4.5.5 Alte criterii
În cadrul grilei de evaluare pentru POR ( cu o pondere de 5%) si POS Transport (cu un punctaj reprezentând 20% din total) apare criteriul Oportunitatea proiectului, care analizează dacă există o cerere sau nevoie bine definită, în zona țintă, pentru serviciile oferite, precum și impactul asupra mediului.
În cadrul POS CCE avem și criteriul Capacitatea beneficiarului de implementare a proiectului, unde se verifică capacitatea de management și experiența anterioară în gestionarea și implementarea proiectelor de investiții/ asistență/ altor proiecte (certificare ISO, numărul, calificarea și experiența relevanta a personalului), cu un punctaj de 10% din totalul proiectului. Echivalentul acestuia din urma în PO DCA este criteriul Capacitatea de management, care analizează de asemenea, resurse umane si materiale alocate, roluri și responsabilități clar definite.
Pentru proiectele din PO DCA și POS DRU mai avem criteriul Cost-Eficiență (proiectul prezintă clar rezultatele așteptate în raport cu resursele utilizate, bugetul proiectului este bine gestionat cu respectarea principiilor managementului riguros) cu pondere de 20%.
Pentru a sintetiza ponderea fiecărui criteriu în grilele fiecărui Program Operațional, vom folosi următorul grafic:
Graficul 2 – Ponderea criteriilor în punctajul final al proiectelor din diferite PO
CAP 5 – CONCLUZII ȘI PERSPECTIVE
În perioada 2007-2012, România a absorbit aproximativ 10% din fondurile structurale și de coeziune, fiind de departe țara care, în termeni comparativi, are cea mai slabă performanță din cele 27 de state membre.
În 2013, România și-a dublat procentul de absorbție a fondurilor europene, reușind într-un singur an să încaseze cât în toți cei șase ani anteriori. Din iulie până în decembrie 2013, aborbția a urcat de la 19% la 33,4%.
Parlamentul European a votat, la 20 noiembrie, aplicarea regulii "N+3" pentru Romania si Slovacia, ceea ce inseamna ca cele doua tari vor avea la dispozitie un an in plus pentru a cheltui fondurile europene alocate pentru anii 2011 si 2012. Conform celor mai recente date disponibile pe site-ul MFE, la 30 noiembrie.
În perioada 2007- 2013, Programul Operational Sectorial Transport (POS T), a avut alocata cea mai mare suma din cele 7 programe operationale, însă cel mai „performant“ program de absorbție a fondurilor structurale a fost Programul Operațional Regional (cunoscut sub denumirea de „Regio“), care a avut o rată de absorbție de peste 40% până în prezent, beneficiarii primind rambursări totale de peste 1,6 miliarde de euro. ( PO DCA a avut o rată de absorbție de peste 50%, însă suma absorbită de acesta a fost de puțin peste 100 mil. de euro).
Alocarea UE pentru România în perioada 2014-2020 este de aproximativ 39 de miliarde de euro, sumă din care fondurile structurale și de coeziune reprezintă circa 21 de miliarde de euro.
Prioritățile de finanțare propuse României de către Comisia Europeană vizează îmbunătățirea capitalului uman prin creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și politici mai bune privind incluziunea socială și educația, dezvoltarea unei infrastructure moderne, promovarea competitivității economice și a dezvoltării locale, optimizarea utilizării și protejării resurselor și activelor natural, respectiv modernizarea și consolidarea administrației naționale și a sistemului judiciar.
BIBLIOGRAFIE
1) Cristina Arvatu, România și Uniunea Europeană. Cronologie istorică, Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, București, 2004
2) Cristina Iova, Oana Gherghinescu, Paul Rinderu, Daniel Neagoe-Băcanu, Fondul Social European, Editura Universitaria, Craiova
3) C.Opran , Managementul Proiectelor cu finanțare internațională, România și integrarea europeană, Institutul European, Iași, 2005
4) Dan Drosu/Șaguna, Raluca Găinușa Nicolae, Fondurile structurale ale Uniunii Europene , București ; Editura Universul Juridic, 201
5) Florin Bonciu, Bonciu, Florin , Fondurile structurale și creșterea competitivității : Perspective pentru România în perioada 2007-2013
6) Ilie Drăgn, Elaborarea proiectelor cu finanțare din fondurile structurale pentru IMM-uri 2007-2013, București, Editura Contaplus, 2008
7) Parlagi P..Anton, Dicționar de Administrație publică, Editura C.H.Beck, 2011
8) Radu Șerban, România în Uniunea Europeană,Editura Tribuna Economică, București, 2007.
9) Șerban, Iosifescu, Relația între cultura organizațională și proiectele de cooperare europeană,București, 2006
http://www.fonduri-structurale.ro
http://www.fonduricomunitare.ro
http://www.eurofinantare.ro/
http://www.gloriagrup.ro/finantari-legislatie.php
BIBLIOGRAFIE
1) Cristina Arvatu, România și Uniunea Europeană. Cronologie istorică, Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, București, 2004
2) Cristina Iova, Oana Gherghinescu, Paul Rinderu, Daniel Neagoe-Băcanu, Fondul Social European, Editura Universitaria, Craiova
3) C.Opran , Managementul Proiectelor cu finanțare internațională, România și integrarea europeană, Institutul European, Iași, 2005
4) Dan Drosu/Șaguna, Raluca Găinușa Nicolae, Fondurile structurale ale Uniunii Europene , București ; Editura Universul Juridic, 201
5) Florin Bonciu, Bonciu, Florin , Fondurile structurale și creșterea competitivității : Perspective pentru România în perioada 2007-2013
6) Ilie Drăgn, Elaborarea proiectelor cu finanțare din fondurile structurale pentru IMM-uri 2007-2013, București, Editura Contaplus, 2008
7) Parlagi P..Anton, Dicționar de Administrație publică, Editura C.H.Beck, 2011
8) Radu Șerban, România în Uniunea Europeană,Editura Tribuna Economică, București, 2007.
9) Șerban, Iosifescu, Relația între cultura organizațională și proiectele de cooperare europeană,București, 2006
http://www.fonduri-structurale.ro
http://www.fonduricomunitare.ro
http://www.eurofinantare.ro/
http://www.gloriagrup.ro/finantari-legislatie.php
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Compararea Programelor Operationale din Prisma Eligibilitatii Si Evaluarii Proiectelor (ID: 111782)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.