Compania pema electrotehnic România reprezintă un etalon al calității și profesionalismului în domeniul ingineriei electrice. De peste 12 ani, pema… [622464]

LUCRARE DE DIPLOMĂ

1
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE

1.1 Prezentare companie

Compania pema electrotehnic România reprezintă un etalon al calității și profesionalismului
în domeniul ingineriei electrice. De peste 12 ani, pema electrotehnic România este atât pentru piața
românească cât și pentru piața internațională de profil un partener puternic și stabil specializat în
asamblarea de cablaje, panouri electrice și controlere destinate diverselor sectoare de activitate ca:
automatizări, tehnică medicală, industria solară, mașini și utilaje industriale, vehicule feroviare,
outsourcing, etc.
Partenerilor pema electrotehnic România le sunt oferite soluții complete și personalizate
bazate pe calitate, promptitudine și know -how dobândit ca urmare a experienței de peste 40 de ani a
grupului din care compania face parte.
La baza relațiilor excepționale de afaceri stau nu doar o echipă experimentată și dinamică de
profesioniști capabili să răspundă cu succes oricărei provocări c i și soluții personalizate și respectul
față de parteneri.
pema electrotehnic gmbh și-a început activitatea în anul 1974 fiind unul dintre cei mai
important jucători din domeniul ingineriei electrice. Compania, deține o filială și în România
~ pema electrotehnic România ~ și dezvoltă parteneriate de succes cu companii din Cehia și
Slovacia.
Pema electrotehnic s.r.l. , a fost înființată în anul 2006 cu capital german ca urmare a
extinderii capacității de producție a companiei mamă. Se concentrează cu succes pe producția de
serie destinată domeniului ingineriei electrice. Începând cu anul 2011, Pema Electrotehnic România
dezvoltă în paralel proiecte de outsourcing astfel: asamblarea produselor din carton, metal, cauciuc,
echipamente mecanice și nu în ul timul rând proiecte specializate în domeniul injectării maselor
plastice.
Hm e lektrotechnik gmbh comercializează produse și accesorii electrice și mecanice
destinate următoarelor domenii de activitate:
– Instalații ;
– Mașini industrial;

LUCRARE DE DIPLOMĂ

2 – Telecomunicații ș i IT;
– Panouri de comandă ;
– Panouri solare, etc .
Portofoliul de produse include o gamă completă de cabluri, fire, presetupe, conectori
industriali, tuburi termocontractabile, tablouri de comandă cu stabilizatoare de frecvență, sisteme de
protecție pentru cabluri, etc.
1.2 Scurt istoric
1974 Înființare pema elektrotechnik gmbh specializată în asamblarea și comercializarea
cablurilor.
2002 Achiziționarea companiei de către Rolf Hahn și Rolf Mundinger. Reorganizare strategică
către noi segmente de clienți.
2006 Înființarea unei filiale în România pentru a mări capacitatea de producție
2011 Deschiderea unui nou spațiu de producție de cca. 2500 m² unde îți desfășoară activitatea 40
de angajați.
2016 Extinderea companiei cu o hală de producție și birouri de aproximativ 4000 m², reprezentat
în figura 1.1.

fig. 1 .1. Istoricul companiei Pema Electrotehnic

02468101214

LUCRARE DE DIPLOMĂ

3
1.3. Managementul din R omânia

În anul 2007 conducerea firmei a fost preluată de doi investitori români, soț și soție. Cu
ajutorul calificărilor și experienței dobândite, au putut acoperi toate domeniile importante. Ambii
vorbesc limba germană , realizandu -se astfel o comunicare perfectă între firma din România și cea
din Germania.

1.4. Certificări obținute

– Certificare EN ISO 9001:2015 (Managementul calității)
– Certificare OHSAS 18001:2007 (Sănătatea și securitatea în muncă)
– UL- Aprobare pentru Cabluri – componente (ZPFW2.E338202)

Auditurile regulate , realizate cu succes de către clienții , demonstrează faptul că procesele
sunt bine gândite și eficiente. Procesele sunt monitorizate și documentate complet de către sistemul
de management al calității.

1.5. Prezentare produse

Firma este specializată în asamblara de cabluri complexe cu un grad ridicat de dificultate , conform
figurii 1.2 ; fibră optică ; fire; cabluri de control; imprimare cabluri/fire; cabluri cauciucate; cabluri
pentru motoare ; cabluri de date ; lanțuri de ghidaj; cabluri de interfață, reprezentate in figura 1.3 .

fig. 1.2 . Ansamblu de cabluri complexe

LUCRARE DE DIPLOMĂ

4

fig. 1.3. Cabluri de interfață

– Asamblare (plug and play)
– Specializați în asamblarea de module gata de conectare și alimentare
– Dulapuri de comandă și control
– Panouri de control
– Panouri de comandă
– Piese de tablă prelucrate / lăcuite, complete , cu componente încorporate (plug and play) conform
figurii 1.4 .

fig 1.4. Panouri de comandă si control

Compania pema electrotehnic România are spre vanzare:
– Cabluri;
– Presutupe;

LUCRARE DE DIPLOMĂ

5 – Conectori industriali;
– Accesorii pentru montaj;
– Tehnică pentru rețele;
– Sisteme de protecție pentru cabluri : FLEXA;
– Seturi de asamblare pre -asamblate conform specificațiilor clientului;
– Seturi de conexiuni, reprezentate in figura 1.5.

fig. 1.5. Accesorii si conectori industriali

Cercetare – Dezvoltare / Soluții sistematice
Clienții pema electrotehnic apreciază vasta competență în diversele ramuri ale industriei –
și îi sprijină la:
– dezvoltarea ansamblurilor de cabluri;
– dezvoltarea ansamblurilor electrice ;
– optimizarea componentelor existente;
– optimizarea proceselor de producție.

Prin Service -ul de montaj oferit la fața locului , portofoliul ui i se mai adaugă:
– Servicii de personal;
– Company Sharing / Outsourcing.

LUCRARE DE DIPLOMĂ

6 1.6. Obiectivele, Valorile și Misiunea companiei

OBIECTIVE :
– Respectarea termenelor de livrare;
– Eficientizarea producției;
– Creșterea calității;
– Reducerea numărului de reclamații;
– Respectare timpilor de producție;
– Protejarea mediului înconjurător: Sortarea corecta a deșeurilor
– Dezvoltare continuă/atragere clienți noi;
– Reducerea costurilor rezultate în urma cantităților de rebut;

VALORI
– Dedicare zilnică pentru creșterea calității serviciilor și produselor;
– Pasiune pentru performanță ;
– Responsabilitate pentru a duce la bun sfârșit proiectele începute, pentru calitatea oferită și
serviciile prestate;
– Devotament demonstrat pentru performanța clienților și partenerilor;
– Profesionalism prin natura muncii prestate, etică și deontologie, specialiști de elită și tehnologii de
ultimă generație;
– Inovare și un plus de valoare aduse di verselor sectoare ale economiei (medical, feroviar,
automotiv, industrie solară s.a.) prin soluții viabile, cercetare și studii avansate;

MISIUNE
Atingerea excelenței prin oferirea de servicii de consultanță și produse în domeniul
electrotehnic, alături d e ansambluri electrice, cablaje, automatizări și echipamente performante
pentru sectoare industriale diverse (utilaje, vehicule feroviare, automotive, industria solară), cu
scopul asigurării performanței clienților.

LUCRARE DE DIPLOMĂ

7 CAPITOLUL 2
OBIECTIVELE LUCRĂ RII

Obiectivele acestei lucrări ar trebui sa fie obiectivele oricărei intreprindere mică sau
mijlocie, adică progresul din punct de vedere al productivității. Operația de sertizare este o perație
destul de complexă iar timpul de execuție este unul relative ma re. La modul general, toate
companiile, indiferent de mărimea lor, râvnesc pentru un timp cât mai mic și cât mai eficient de
producție. În sertizarea clasică, manuală, timpul de lucru este unul foarte mare deoarece operatorul
trebuie să facă toate operații le manual. La sertizarea automata lucrurile stau total invers. Operatorul
are obligația în mare parte doar de o abilitate crescută în vederea rapidității mâinilor pentru a insera
sufcient de repede firele în direcția senzorului care declanșeaza sertizarea finală. Având abilități
crescute în acest scop, timpul de lucru va fi unul mic iar productivitatea va fi una crescută.
Operatorul mai are obligația de a verifica visual fiecare terminal sertizat însă acest lucru trebuie să
se întâmple și la sertizarea manu ală.
Acum câțiva ani de zile, firma pema electrotehnic România s -a confruntat cu un flux foarte
mare de comenzi din Europa iar acest lucru a dus la imposibilitatea de a onora acele comenzi în
ritmul în care se lucre în acea perioadă. Împreuna ca alți doi i ngineri a trebuit sa găsim soluții care
să rezolve această problemă si totodată pentru a crește din punct de vedere al capacității de
productivitate. Experiența acumulată a fiecăruia dintre noi în interiorul firmei ne -a spus că pe lângă
alte cauze minore c are creșteau timpul de producție, cea mai importantă cauză era sertizarea
manuală cu un clește de sertizat. A trebuit să punem cap la cap toate informațiile existente pe piață
și să începem procesul de îmbunătățire al productivității prin eliminarea pe cât posibil a sertizării
manual si trecerea la sertizarea automata cu o presă prevăzută cu un modul automat de dezizolare.
După îndelungi căutări am fost puțin dezamăgiți din punct de vedere financiar deoarece
suntem intr -o firma relativ mica iar prețurile d e vânzare ale unor astfel de prese erau mari. Pe lângă
prețul presei trebuia să mai adăugăm și prețurile aplicatoarelor care deasemenea aveau un preț
crescut. A durat puțin timp iar de comun accord am ajuns la achiziționarea unei prese cu modul
automat de dezizolare de tip second -hand. A fost cea mai bună alegere pe care am putut să o facem
în acel moment deoarece diferența de preț între o presă nouă si una de tip second -hand, am folosit -o
pentru achiziționarea altor două prese simple, fără modul de dezizol are, cu acționare la pedală.
Totul a fost gândut pentru a putea face față acelui flux mare de comenzi știind că acela era doar
începutul și că asemenea comenzi urma să mai primim.

LUCRARE DE DIPLOMĂ

8 Așadar , principalele obiective ale lucrării sunt:
– creșterea semnificativ ă a productivității;
– scăderea timpului de lucru;
– creșterea nivelului de calitate al sertizării;
– eliminarea nevoii de a avea în permanență o persoană calificată;
– progresul din punct de vedere profesional.

LUCRARE DE DIPLOMĂ

9 CAPITOLUL 3
STADIUL ACTUAL

3.1. Sertizarea corectă

Un punct important în terminația oricărui fir este conexiunea între fir și terminal.
Sertizarea contactelor este o metodă de obținere a acestei conexiuni. Pe lângă cerințele de bază
enumerate mai jos, contactul nu ar trebui să fie deteriorat, să prezinte deformări care cauzează
fricțiune sau dificultăți la inserarea contactului/ blocarea contactului în conector.
Lițele unui conductor nu trebuie tăiate sau modificate în orice fel, în scopul de a reduce
diametrul și a putea insera conductorul în contact. Contactele nu trebuie cositorite înainte de
inserarea în contact, exceptând cazurile unde este specificat acest l ucru. Toate sertizările trebuie
să corespundă cu specificațiile cerute de producătorul contactului, ținând cont de dispozitivele
specificate de acesta.
Toate dispozitivele manuale trebuie să aibă integrat un mecanism pentru controlul
operației de sertizar e, astfel încât, odată începută sertizarea, procesul să nu mai poată fi oprit
până la finalizarea ciclului complet de sertizare a contactului respectiv.

3.2. Terminale cu cleme deschise

La inserarea mai multor fire în contact, fiecare fir trebuie să într unească același criteriu
ca și în cazul sertizării unui singur fir.
La sertizarea unui fir sau a mai multor fire într -un contact, suma secțiunilor respective,
secțiunea lițelor trebuie să corespundă cu secțiunea terminalului reprezentat în figura 3.1 .

LUCRARE DE DIPLOMĂ

10

fig 3.1. Terminal cu cleme deschise
Unde:
1.Zona de verificare a izolației
2. Începutul sertizării pe lițe
3. Sfârșitul sertizării pe lițe
4. Zona de verificare lițe
5. Urechiușa de blocare
6. Zona de sertizare pe izolație
7. Zona de sertizare pe lițe
8. Zona de fixare a contactului
10. Urechiușa de blocare a terminalului

Zona de prindere pe izolație
 Corect, conform figurii 3.2.
– Izolația intră și trece de zona de sertizare pe izolație ;
– Dacă sunt sertizate mai multe fire, izolația fiecărui fir trebuie să treacă de zona de sertizare pe
izolație ;
– Crimparea pe izolație nu taie sau rupe izolația ;
– Clemele de prindere pe izolație acoperă complet și fixează izolația Izolația intră și trece de zona de
sertizare pe izolație.

LUCRARE DE DIPLOMĂ

11
fig. 3.2. Sertizarea corectă pe izolație

 Acceptabil , conform figurii 3.3.
– Deformare minoră a suprafeței de izolare atâta timp cât clemele de sertizare pe izolație nu taie,
deteriorează, penetrează sau perforează izolația.
– Clemele de prindere pe izolație asigură un suport lateral de minim 180° a izolației și ambele cleme
ating suprafața de sus a izolației.
– Clemele de prindere pe izolație nu se ating în partea de sus, dar înconjoară firul lăsând o zonă
liberă a izolației de maxim 45°.

fig. 3. 3. Sertizare acceptabilă pe izolație

 Defect , conform figurii 3.4.

LUCRARE DE DIPLOMĂ

12 – Clemele de prindere pe izolație străpung izolația.
– Clemele de prindere pe izolație nu asigură un suport lateral 180° în jurul izolației.
– Clemele de prindere pe izolație nu ating izolația în partea de sus.
– Clemele de prindere pe izolație ating lițele.
– Clemele de prindere pe izolaț ie încercuiesc firul, dar lasă o deschidere mai mare de 45° în partea
de sus.

fig. 3. 4. Sertizare defectă pe izolație

Zona de verificare a izolației
 Corect, conform figurii 3.5.
– Izolația și lițele sunt centrate în zona de verificare.

fig. 3.5 . Zona corectă de verificare a izolației

 Acceptabil , conform figurii 3.6.
– Atât izolația cât și lițele sunt vizibile în zona de verificare;
– Izolația este trasă, dar se află pe toată suprafața de prindere a clemelor pe izolație;
– Izolația este în față, dar nu intră în zona de prindere a clemelor pe lițe.

LUCRARE DE DIPLOMĂ

13
fig. 3. 6. Sertizare acceptabilă pe izolație

 Defect, conform figurii 3.7.
– Izolația intră în zona de prindere a clemelor pe lițe;
– Izolația nu se află pe toată zona de prindere a clemelor pe izolație.

fig. 3. 7. Sertizare greșită pe izolație

Zona de prindere pe lițe
 Corect , conform figurii 3.8.
– Nu există izolație în zona de prindere pe lițe ;
– Lițele se continuă până în mijlocul zonei de verificare lițe ;
– Nu există lițe rupte, întoarse către izolație sau prinse în clemele de prindere pe lițe ;
– Sertizarea este centrată pe lungimea de sertizare a lițelor ;
– Sertizarea este uniformă și respectă cerințele producătorului ;
– Contactul nu este deformat/ îndoit după sertizare ;
– Clemele de prindere pe lițe nu prezintă semne de deformare sau deteriorare ;
– Lițele firului nu sunt răsucite, tăiate sau ajustate pentru a încăpea în contact.

LUCRARE DE DIPLOMĂ

14

fig. 3 .8. Sertizarea corectă pe lițe

 Acceptabil, conform figurii 3.9.
– Deformare minor ă a contactului care nu îi alterează forma, măsura, funcționalitatea sau siguranța.
– Clemele nu sunt fixate uniform, dar nu modifică forma, măsura, funcționalitatea sau siguranța.

fig. 3. 9. Sertizare acceptabilă pe lițe

 Defect , conform figurii 3.10.
– Izolația intră sub clemele de prindere pe lițe
– Clemele de prindere pe lițe nu sunt fixate pe toată lungimea lițelor
– Deformare care afectează forma, funcțiile sau siguranța contactului
– Lițe care ies din clemele de prindere, lițe întoarse, lițe prinse între clemele de prindere.

LUCRARE DE DIPLOMĂ

15
fig. 3. 10. Sertizare incorectă pe lițe

Zona de verificare lițe
 Corect , conform figurii 3.11.
– Lițele firului depășesc ușor capătul clemelor de prindere pe lițe, formând o „perie de lițe” ;
– Lițele care formează peria stau strânse împreună , nu sunt separate.

fig. 3.11. Zona corectă de verificare a lițelor

LUCRARE DE DIPLOMĂ

16  Acceptabil , conform figurii 3.12.
– Lițele firului ajung până la capătul clemelor de prindere pe lițe;
– Lițele firului nu ajung în zona de conectare a contactului;
– Lițele firului sunt împrăștiate, dar nu ies din secțiunea interioară a contactului.

fig. 3.12. Sertizare acceptabilă pe lițe

 Defect , conform figurii 3.13.
– Lițele nu se găsesc sub toată lungimea clemelor de prindere pe lițe;
– Lițele firului ajung în zona de conectare a contactului;
– Lițele firului ies din secțiunea interioară a contactului.

fig. 3.13 . Sertizare greșită pe lițe

LUCRARE DE DIPLOMĂ

17
Cazuri speciale – sertizarea a doua fire într -un terminal
La sertizarea dublă , reprezentată in figura 3.14 , dacă avem 2 fire de secțiuni diferite (sau
aceeaș i secțiune dar izolații de diametre diferite), firul mai mic va fi așezat în partea de jos . În
caz contrar, există riscul este ca sertizarea să nu f ie făcută corect.

fig. 3.14. Sertizarea a două fire într -un terminal

 Corect , conform figurii 3.15.
– Clemele contactului cuprind toată izolația firelor, zona de sertizare este închisă;
– Firul de secțiune mai mică așezat în partea de jos.

fig. 3.15 . Sertizarea corectă a două fire într -un terminal

 Defect , conform figurii 3.16.
– Izolația este străpunsă de clema contactului;
– Izolația nu este înconjurată total de clemele contactului, zona de sertizare este deschisă;
– Firul de secțiune mai mică așezat în partea de sus.

fig. 3.16. Sertizarea greșită a două fire

LUCRARE DE DIPLOMĂ

18 3.3. Terminale cu cleme închise

La inserarea mai multor fire în contact, fiecare fir trebuie să întrunească același criteriu
ca și în cazul sertizării unui singur fir.
Conform figurii 3.17, l a sertizarea unui fir sau a mai multor fire într -un contact, suma
secțiunilor, respective secțiunea lițelor trebuie să corespundă cu secțiunea terminalului.

fig. 3.17 . Terminal cu cleme închise
Unde:
1.Zona fără izolație;
2.Zona de sertizare lițe;
3.Zona de verificare lițe.
Zona fară izolație:
 Corect , conform figurii 3.18.
– Mai puțin de 50% din diametrul firului (D), liber (C) între izolație și zona de sertizare.

fig. 3.18. Verificarea corectă a izolației după sertizare

LUCRARE DE DIPLOMĂ

19
 Acceptabil , conform figurii 3.19.
– Lițele sunt vizibile între izolația firului și partea de sertizare, dar nu mai mult de 1 x secțiunea
firului;
– Izolația ajunge până la zona de sertizare;
– Lițele sunt vizibile între izolația firului și partea de sert izare, între 1x secțiunea firului și 2 x
secțiunea firului.

fig. 3.19 . Distanță acceptabilă a izolației după sertizare

 Defect , conform figurii 3.20.
– Lițele sunt vizibile între izolația firului și partea de sertizare, mai mult de 2 x secțiunea firului;
– Izolația firului intră în zona de sertizare.

fig. 3.20 . Sertizare greșită pe izolație

LUCRARE DE DIPLOMĂ

20
Zona de verificare pe lițe:
 Corect , conform figurii 3.21.
– Lițele ajung până în capătul contactului;
– Lițele sunt vizibile pe toată zona de verificare lițe;
– Nu există lițe în afara contactului.

fig. 3.21 . Sertizare corectă pe lițe

 Acceptabil, conform figurii 3.22.
– Lițele sunt parțial vizibile în zona de verificare lițe;
– Nu există lițe în afara contactului.

fig. 3.22. Sertizare acceptabilă pe lițe

 Defect, conform figurii 3.23.
– Lițele nu sunt vizibile pe toată zona de verificare lițe;
– Izolația firului este vizibilă în zona de verificare lițe;
– Lițele sunt răsucite înainte de inserarea în contact;

LUCRARE DE DIPLOMĂ

21 – Există liț e în afara contactului.

fig. 3.23. Sertizare greșită pe lițe

Zona de sertizare pe lițe:
 Corect , conform figurii 3.24.
– Zona sertizată este centrată între zona de verificare lițe și capătul contactului;
– Zona sertizată este distribuită egal și la aceeași adâncime în jurul contactului;
– Nu există lițe în afara contactului;
– Contactul nu are defecte vizibile.

fig. 3.24. Zona de sertizare corectă pe lițe

LUCRARE DE DIPLOMĂ

22
 Acceptabil , conform figurii 3.25.
– Zona sertizată nu este centrată și zona de verificare lițe nu este deteriorată;
– Partea contactului în zona de intrare a firului nu este deteriorată.

fig. 3.25. Zona acceptabilă de sertizare pe lițe

 Defect , conform figurii 3.26.
– Zona sertizată nu este centrată și zona de verificare lițe este dete riorată;
– Firul nu este fixat prin sertizare;
– Contactul este vizibil deteriorat;
– Contactul este deformat sau îndoit;
– Contactul este dublu sertizat.

fig. 3.26. Zona greșită de sertizare pe lițe

LUCRARE DE DIPLOMĂ

23 3.4. Terminale cu garnitură
În cazul în care un stecker necesită etanșare, contactul sertizat trebuie să aibă garnitură.
Diametrul garniturii(A) trebuie să se potriveasca cu decalajul (A) dintre izolația firului și lițe, astfel
încât după sertizare să se formeze o diferență de nivel între ce le două.

Garnitura se montează întotdeauna urmând pașii din figura 3.27 :
1) dezizo lare;
2) inserare;
3) sertizare .

fig. 3.27. Pașii de montare a garniturii

Dacă montarea nu este făcută corect, garnitura va fi deformată sau de plasată. Astfel,
etanșarea stech erului nu va fi facută corect, conform figurii 3.27.
În plus, clemele contactului nu se vor închide bine, acest lucru ducând la probleme de
insertie si implicit de conexiune.

fig. 3.27. Garnitură montată incorect

LUCRARE DE DIPLOMĂ

24 Garnitura trebuie după inserare să fie montată complet în stecker, și în aceeași poziție ca
și contactul.
Dacă garnitura intră greu în stecker, se verifică cu departamentul AVOR dacă este
compatibilă cu steckerul/ firul respectiv, dar nu se schimbă fără aprobare!
Este interzisă inserarea gar niturii prin împingere cu șpiț sau alte obiecte ascuțite,
deoarece se poate deteriora și astfel se va pierde proprietatea de etanșare.
În unele cazuri, pe desenul clientului este specificată crimparea a două fire într -un
contact. Acest lucru este posibil doar dacă contactul respectiv nu necesită garniture.
La contactele cu garnitură, nu se inserează ni ciodată 2 fire într -o garniture, exact ca în
figura 3.28. Se va face Paralellverbinder chiar dacă acesta nu este specificat pe desen .

fig. 3.28 . Organizarea corectă și greșită în cazul a două fire într -un terminal

LUCRARE DE DIPLOMĂ

25 3.5. Contacte de tip Aderendhulse

Prelucrarea se face în funcție de tipul AE -ului reprezentat în tabelul 3.1.
Cu izolație – pentru 1 fir Cu izolație – pentru 2 fire Fără izolație

tab. 3. 1. Tipuri de AE -uri

Pentru controlul vizual, indiferent dacă sertizarea se face manual sau la mașină, se ține
cont de următoarele puncte:
– Izolația firului trebuie să intre cât mai mult posibil î n gulerul contactului , conform figurii
3.29;
– Partea metalică a terminalului trebuie umplută complet de liț ele firului , conform figurii 3.30;
– Lițele trebuie să iasă în afara AEului între 0,1 și 0,5 mm , conform figurii 3.31.

fig. 3.29. Poziția corectă a izolației firului

fig. 3.30. Umplerea cu lițe a părții metalice a terminalului

LUCRARE DE DIPLOMĂ

26

fig. 3.31 . Distanța corectă a lițelor față de vârful terminalului

În cazul sertizării corecte, la un AE montat în clema de secțiune potrivită, strâns cu
forța necesară, nu are voie să se spargă izolația.
AE – urile cu izolație se deosebesc prin culoarea izolației, în funcție de secțiunea firului.
Presarea se face în funcție de secțiunea firului, sau, dacă este altfel specificat pe desen, în
funcție de cerințele clientului.

3.6.Contacte de tip Haifischkralle

Reprezintă o formă de AEuri fără izolație, care se sertizează automat la mașină . Aceste
tipuri de terminale sunt reprezentate în figura 3.32 . Lițele trebuie sa fie vizibile între izolație și
contact (2)!

fig. 3.32. Contacte de tip Haifischkralle

Nu este acceptat ca izolația să fie prinsă sub închiderea contactului. Codița contactului
trebuie să stea pe izolație.

LUCRARE DE DIPLOMĂ

27 3.7.Terminale de tip Ringkabelschuhe

La sertizarea unui fir sau a mai multor fire într -un contact, suma secțiunilor, respective
secțiunea lițelor trebuie să corespundă cu secțiunea terminalului. La inserarea mai multor fire
în contact, fiecare fir trebuie să întrunească același criteriu ca și în c azul sertizării unui singur
fir. În cazul acestor contacte nu se aplică metoda cositoririi. Totuși, în cazul în care anumite
specificații o cer, lițele s e cositoresc înainte de procesul de sertizare . Terminalele de tip
ringkabelschuhe sunt reprezentate în figura 3.33 .

fig. 3.33 . Terminal de tip Ringkabelschuhe

1.Începutul prinderii pe lițe( nu este vizibil)
2. Capătul prinderii pe lițe
3. Zona de verificare lițe
4. Zona de sertizare pe izolație
5. Zona de prindere pe fire
6. Zona de conectare a contactului

Zona de prindere pe izolație
 Corect, conform figurii 3.34.
– Izolația firului intră în zona de prindere pe izolație;
– Zona de prindere pe i zolație este sertizată uniform și prinde izolația firului, fixând fără a deteriora
izolația;
– Izolația contactului este fixată de contact;
– Izolația exterioară a contactului nu este deteriorată.

LUCRARE DE DIPLOMĂ

28

fig. 3.34 . Zona corectă de prindere pe izolație

 Acceptabil, conform figurii 3.35.
– Zona de prindere pe izolație nu este uniformă dar este prinsă corect pe izolația firului (A,B,C);
– Izolația firului nu este deteriorată;
– Izolația contactului nu este deteriorată ;
– Izolația contactului este fixată d e contact;
– Surplusul de fir se află în interiorul izolației contactului și nu o depășește.

fig. 3.35. Zona acceptabilă de prindere pe izolație

 Defect, conform figurii 3.36.
– Izolația firului nu intră în zona de prindere pe izolație(A);
– Izolația firului este deteriorată(B);

LUCRARE DE DIPLOMĂ

29 – Izolația contactului nu este fixată pe contact(C);
– Surplusul de fir iese în afara izolației contactului(D);
– Zona de prindere a izolației nu este fixată pe fir;
– Lițe întoarse sau vizibile în zona de prindere a izolației.

fig. 3.36. Zona greșită de prindere pe izolație

Zona de prindere pe lițe
 Corect , conform figurii 3.37.
– Lițele firului depășesc ușor zona de prindere pe lițe a contactului;
– Toate lițele firului sunt în interiorul zonei de prindere pe lițe;
– Sertizarea este centrată pe zona de prindere;
– Izolația terminalului nu este deteriorată;
– Lițele care ies din zona de prindere pe fire sunt drepte;
– Izolația firului nu este prinsă în zona de sertizare.

fig. 3.37. Zona corectă de prindere pe lițe

 Acceptabil, conform figurii 3.38.
– Lițele firului sunt la limita zonei de prindere pe fire;

LUCRARE DE DIPLOMĂ

30 – Lițele firului nu ajung până în zona de conectare a contactului;
– Prinderea pe fir este vizibilă în ambele capete;
– Lițele care ies din zona de prindere pe fire nu sunt egale în lungime;
– Deformare minoră a contactului care nu afectează forma, măsura, funcționalitatea sau siguranța;
– Sertizarea pe lițe nu este centrată dar este situată pe zona de prindere lițe.

fig. 3.38. Zona acceptabilă de prindere pe lițe

 Defect, conform figurii 3.39.
– Lițele firului nu ies din zona de prindere pe fire a contactului;
– Prinderea pe fir nu este vizibilă în ambele capete;
– Izolația contactului este deteriorată, metalul este e xpus;
– Lițele firului ajung până în zona de conectare a contactului;
– Izolația firului este prinsă în zona de sertizare.

fig. 3.39 . Zona incorectă de prindere pe lițe

LUCRARE DE DIPLOMĂ

31 3.8. Contacte de tip Rohrkabelschuhe

Pașii pentru pregătirea sertizării , reprezentată în figura 3.40:
– Se verifică dacă secțiunea firului corespunde cu secțiunea contactului ;
– Capătul firului trebuie să fie tă iat drept;
– La dezizolare lițele nu au voie să fie deteriorate sau tă iate;
– Se dezizolează firul la lungimea corespu nzătoare.

fig. 3.40 . Pașii pentru pregătirea sertizării

Sertizarea terminalelor de tip Rohrkabelschuhe , conform figurii 4.41.

Se așează contactul în
presă.
Se închide presa astfel încât
contactul să fie fixat și se verifică
poziția. Se introduce firul în
contact. Odată început procesul, presa
nu se mai poate deschide decât
după finalizarea sertizării.

fig. 3.41. Pașii pentru pregătirea sertizării

LUCRARE DE DIPLOMĂ

32 Numărul de sertizări sunt specificate de producator. În cazul mai multor sertizări, acestea
nu au voie să se suprapună. Sertizările se fac la distanțe egale în conformitate cu figura 3.42.

fig. 3.42 . Sertizare multiplă pe același terminal

Posibile le sertizări necorespunzătoare sunt reprezentate în figura 3.43.

fig. 3.43 . Sertizări defecte ale terminalelor de tip Rohrkabelschuhe

Firul nu este
introdus destul
în contact

Seritizarea
contactului
prea în față

Sertizarea
contactului
prea iî spate
Bavura rămasă în
partea laterală,
datorită matriței
incorecte sau
defecte

Sertizarea nu este
centrată corect

LUCRARE DE DIPLOMĂ

33 CAPITOLUL 4
ÎMBUNĂTĂȚIREA PROCESULUI

4.1. Procesul de sertizare manuală

4.1.1. Alegerea firului pentru sertizare .

fig. 4.1. Alegerea firului

În funcție de caz , este posibil sau nu să avem de ales ce fel de fir să folosim. În primul rând,
nu se folosest e fir cu o compozitie solida (sârmă ), evitați foarte mult „sârmă de conductă” (câteva
cabluri largi destinate rețelelor îngropate în conductă). Pentru a utiliza într -un mod cat mai fiabil
acest tip de fir sunt necesare tipuri specifice de sertizări. Cel mai bun fir pentru uz gen eral de
aplicatii va fi tipul de fir cu multe l ițe.
După alegerea tipului de fir reprezentat în figura 4.1 , pute m alege dimensiunea lui in funcț ie
de consumatorii aparatelor unde va fi utilizat. Aceasta poate apărea sub mai multe forme , cele mai
frecvente fiind AWG (American Wire Gauge) (de ex. 16AWG), suprafaț a secțiunii transversale în
mm2 (de exemp lu 1mm2) sau număr de lite și diametru (de exemplu 32 / 0,2 5). Există o mulțime de
tabele pentru a ne ajuta să convertim între dimensiunile obișnuite si cele prescrise in funcție de
aplicatia dorită .
Diametrul de izolație este important pentru cele mai fiabile terminale, deoarece afectează
modul î n care partea din spate a bratului se prinde de fir. Atata timp cat folosim fire standard, atunci

LUCRARE DE DIPLOMĂ

34 acest lucru nu ar trebui să ne ofere o problemă relativ mare. Cu toate acestea, este important să aveți
în vedere a cest lucru pentru o bună funcționare a apli cației demarate.

4.1.2. Alegerea terminalului pentru sertizare .

fig. 4.2 . Tipuri de terminale

Având în vedere că am stabilit ce dimensiune a firului avem, va trebui, de asemenea, să
aflăm ce model de cavitate regăsim in aplicaț ie pentru a avea o conexiune corectă . Există multe
variante de sertizare, dar există o parte din ele foarte comune, cele afișate în figura 4.2. Calitatea
sertizării va fi critică pentru obținerea unei îmbinări foarte bune. Este aproape imposibil să obținem
o sertizare bună, de durată, cu un terminal de sertizare de proastă calitate. Terminalele placate sunt
disponibile cu o serie de opțiuni de placare diferite pentru a ne oferi protecție la corozi une și din
alte motive tehnice, precu m rezistența scăzută la contact. Este indi cat să evită m orice sertizare (dacă
este posibil) care nu are o placare, astfel încât să nu fie necesar să o revizită m în viitor pentru a o
curăța de coroziune. Acest lucru va fi de osebit de important în atmosferă cu multă umezeală ,
precum cele găsite pe o barcă sau vapor . Cea mai obișnuită placare disponibilă este staniu, iar acest
lucru se regăsește în cele mai multe aplicaț ii. Argintul și aurul sunt, de asemenea, frecvente în
anumite aplicații, dar sunt de obicei utilizate în aplicații cu, curent redus / semnal, unde este
necesară o rezistență minimă la conectare.

LUCRARE DE DIPLOMĂ

35 Toate terminalele sunt vândute cu o gamă largă de dimensiuni definite. Acest lucru ar trebui
să fie listat pe pach etul sau rola de terminale, dar dacă nu, ne p utem da seama de culoarea izolaț iei
terminalului. Standardul adoptat în general este:
– Izolație roșie 0,5 -1,5 mm2 / 22-16 AWG ;
– Izolație albastră 1,5 -2,5 mm2 / 16-14 AWG ;
– Izolație galbenă 4.0 -6.0 mm2 / 12-10 AWG .
Există și alte culori ale izolatiei terminalului, dar este puțin probab il să întâlnim aceste
aspecte decât dacă facem lucrări industriale, aerospațiale sau militare.
O mare parte din tip ul terminalelor se găs esc într -o formă care permite sertizarea automată
pe o mașină specializată, în mod normal pe o bandă sau un suport furn izat pe o mulinetă. Aceste
terminale pot fi sertizate si cu unelte de mână, dar va trebui să fie eliminate sau tăiate dintr -o bandă
de transport. Alte terminale su nt furnizate ca „piesă liberă”. Aceste piese individuale sunt furnizate
de obicei în pungi, s aci sau cutii.

4.1.3. Alegerea unui instrument pentru sertizare

fig. 4.3 . Tipuri de instrumente pentru sertizare

La fel ca în cazul oricărui alt instrument, există o mare varietate de opțiuni disponibile
reprezentate în figura 4.3 , acoperind o gamă uriașă de preț și calitate. Un instrument generic ieftin

LUCRARE DE DIPLOMĂ

36 poate porni de la 5 euro iar un instrument profesional de sertizat poate depasi 500 de euro. Un
echipament automatizat ajunge la sume de zeci de mii de euro sau mai mult.
De regul ă, trebuie să evităm orice instrument care nu a re o caracteristică de clichet, deși
uneor i acest lucru nu este posibil. Prin urmare, putem garanta că o s ertizare a fost formată corect
dacă am selectat sertizarea și firul corect pentru matriță . În mod simil ar uneltele de tip ciocan au
aceeași problemă. . Fișele tehnice ale producătorului vor enumera, în general, numărul de piesă al
instrumentului corect. Pentru cele mai obișnuite terminale , există instrumente generice disponibile
la prețuri rezonabile, care vor funcționa corespunzător. În realitate, există un număr foarte limitat de
producători ai acestor instrumente în lume. Principalul producător al acestora este o companie
numi tă OPT în Taiwan .
Ceilalți principali producători de instrumente de mână pentru marii furnizori sunt Wezag,
Press Master, DMC Tools, Astro Tool, Rostra Tool. Toate aceste instrumente de sertizat se vând
sub nume propriu.

4.1.4. Efectuarea sertiză rii propriu -zise

fig. 4.4 . Sertizarea cu un instrument manual

Înainte de a efectua o m ulțime de sertizări, este absolut necesar să efectuă m o sertizare de
testare pe firul și terminalul reprezentativ pentru a ne asigura că avem setări corecte , conform figurii
4.4. Un aspect foarte important este setarea lungimii dezi zolarii, având grijă să nu deterioram liț ele
din interiorul firului. Lungimea dezizolarii poate fi indicată pe ambalajul de sertizare, dar dacă nu,

LUCRARE DE DIPLOMĂ

37 ar trebui să fie astfel încât atunc i când firul este introdus în lăcașul din terminal, să iasă aproximativ
1mm în afară. Introducem firul în lăcaș ul din term inal, asigurându -ne că toate liț ele f irului sunt
înăuntru și nici una nu este lăsată în afară . Nu este recomandat să răsucim liț ele împreună.
Așezam cu grijă terminalul pe fir si apoi în instrumen tal de ser tizat (uneori poate să fie mai
ușor să punem terminalul în une altă înainte de a introduce capătul firului) și apoi ne asigurăm că
firul este așezat în poziția corectă. După acest proces, strângem cu forță instrumentul de sertizat
până declanșează automat. Îndepărtam și inspectăm sertizarea. Ne asigură m că firul este în poziția
corectă și izolația este prinsă cu succes. Terminalul sertizat trebuie să ia forma corectă a bacurilor si
să se imprime o mica bavură pe partea din spate a acestuia.
Dacă utiliză m unele dintre instrumentele mai ieftine, fără cli chet, este posibil să fim nevoiți
să sertiză m fiecare terminal de două ori, eventual cu două setări pe acelasi terminal. Dacă tr ebuie să
facem acest lucru, sert izam mai în tâi capătul terminalului (pe liț e), a poi urmează sertizarea pe
izolaț ie.

4.1.5. Informații suplimentare

Sistemele de sertizare sunt concepute pentru a conecta firele la un nivel stabilit astfel încât
să nu rămână spații interst ițiale (goluri) între terminal și lițele firului. Acest lucru împiedică atât
umiditatea cât și oxigenul care intră în sertizare și, prin urmare, se stopeaza apariția
coroziunii. Dacă acest lucru este efectuat corect, nu va avea niciun efect asupra rezistenței la
coroziune a îmbinării, deoarece nu va mai exista spațiu deschis. În cele din urmă, procesul de
sertizare urmărește deformarea firului și a terminalului la un nivel prestabilit, pentru a elimina
spațiile .
Sub-sertizarea care poate fi obținută folosind unealta greșită sau matriță gresita pen tru
sertizare, dific ultatea ce împiedică o î nchidere completă a instrumentului de sertizat, sau prin
selecția incorectă de sertizare a firului, va lăsa aceste spații interstițiale deschise, permițând ca
umiditatea și oxigenul să intre, iar în cele din urmă coroziunea iși poat e face apariția la acea
îmbinare, iar în acel loc, în timp, poate apărea o defecțiune mecanică . Dacă un terminal este sub –
sertizat, articulația va avea, de asemenea, o rezistență mecanică redusă, iar la un nivel extrem se va
extrage cu o forță foarte mică. Deși rezistența la tracțiune a articulației nu este un test ideal (din
cauza problemelor de suprapunere descrise în continuare), este un test obișnuit care se aplică rapid
într-un mediu de fabricație și este utilizat frecvent ca un control al calității.
Suprapunerea articulației poate avea rezultate la fel de dezastruoase. La un nivel extrem,
stresul impus pe fire poate duce la o defecțiune completă, ceea ce este probabil să fie evident.

LUCRARE DE DIPLOMĂ

38 O problemă mai puțin evidentă este o sensibilitate mai mare la obos eală, care v a apărea în
locuri cu vibrații. Acest tip de defecțiune este asociata cu ceea ce se întâmplă atunci când continuăm
să flexă m o clemă. Materialul se întărește iar apoi se rupe. Acest proces este mai dificil de detectat,
deoarece un simplu test d e tracțiune nu va putea rezolva problema, datorită acestui fapt, alte tehnici
de control al calității tind să fie utilizate.
Micros ectarea este un test distructiv si este singura metodă complet definitivă de
determinare a calității unei sertizări corecte. Prin urmare, este utilizat ă adesea în industrie pentru a
asigura că proiectarea / calibrarea și configurarea utilajelor de sertizare sunt corecte, unde pot fi
prelevate probe și analizate. Procesul constă în tăierea unei îmbinări ondulate prin zona sertiz ată,
montarea și lustruirea secțiunii , inspecția și măsurarea cu un microscop. Criteriile pentru o sertizare
bună sunt, în mare parte, să stabilească dacă s -a produs o consolidare corectă (fără spații de gol, fără
includer i de materii străine sau oxizi).
Înălțimea de sertizare este măsurarea înălțimii firului în zona de sertizare. Este o metodă
bună pentru controlul calității, de oarece nu este distructivă si este foarte precisă. Această înalț ime
de sertizare se masoară cu un micrometru și se verifică în a celași timp tabelul cu parametrii și
valorile evidențiate pentru secț iunea firului sertizat.
Forța de sertizare poate fi masurata si in timpul sertizarii. Multe instrumente automate de
sertizare măsoară forța aplicată în timpul procesului de sertizare. Aceasta este o altă metodă fiabilă
de a obține o indicație a calității de sertizare și are avantajul că este o verificare în proces , nu este
necesară oprirea mașinilor sau eliminarea eșantioanelor.

LUCRARE DE DIPLOMĂ

39 4.2. Sertizarea automată si semiautomat ă

4.2.1. Aplica toare pentru sertizarea automată si semiautomat ă

fig. 4.5. Aplicator sertizare

LUCRARE DE DIPLOMĂ

40 Principalele componenet ale unui aplicator de sertizare se regăsesc în figura 4.6 .

fig. 4.6. Principalele component ale unui aplicator pentru sertizare

Aplicatorul pe care îl regăsim în figura 4.5 este cea mai avansată versiune a instrumentului
universal de sertizare disponibil. Este conceput pentru a permite ajustarea rapidă a presiunii
înălțim ilor de sertizare, menținerea controlului statistic, sau aproape de medie. Aplicatorul pentru
sertizare oferă un timp minim de configurare și o întreținere ușoară pentru economii de costuri
sporite, oferind în același timp multe funcții standard. Înălțimil e de sertizare pot fi presetate pentru

LUCRARE DE DIPLOMĂ

41 o configurare rapidă, cu reglarea optimă în timp ce aparatul se află în presă, fără a fi necesara
demontarea lui de pe presa de sertizat. Controlul procesului de înălțime a sertizarii este benefic
pentr u o calitate superioară a operaț iunii iar parametrii de reglaj sunt compatibili cu diametrele
firului ce urmeaza a fi sertizat.

4.2.2. Caracteristici generale

Aplicatoarele detin reglaje independente ale conductorului de 0,015 mm și creșteri de 0,063
mm pentru a sat isface cele mai critice cerințe , cum ar fi:
– Reglarea poziției piesei în timp ce aplicatorul este în presă, asigurând un control ușor al
dimensiunii deschiderii conice și a lungimii tăierii benzii ;
– Poansonul și nicovala oferă capabilități de schimbare rapidă pentru diferi te intervale de diametru
de fir;
– Productivitate foarte mare de sertizare ;
– Alimentare reglabila a benzii de contacte ;
– Aplicatorul are în componență un tampon care ajută la poziționarea f irului ;
– În timpul sertizarii, banda port -trans portoare a terminalelor sortează automat fiecare terminal ș i îl
duce pe poziț ia de sertizare;
– Întreținerea aplicatorului este ușoară și nu necesită mult timp (gresare temporara pe ghidajele care
culiseaza) ;
– Aplicatorul se menține foarte uș or curat ;
– Timpul de reglare al aplicatorului este redus .

4.2.3. Specificatii tehnice

Lațime – 132mm
Lungime – 101mm
Înalțime – 152mm 

Greutate – 4.1 kg

Aplicatoarele, în general, sunt furnizate fără apărătoare de protecție. Aceste apărătoare de
protecție trebuie sa apară pe presa pe care urmează a fi montat aplicatorul respectiv. Niciodată nu se
foloseste un aplicator fără sistem de protecție împotriva posibilelor accidentă ri a operatorului care
lucrea za pe acea pr esă.

LUCRARE DE DIPLOMĂ

42 4.3. Operaț iile de reglare ale presei
4.3.1. Lungimea de cursă
Aplicatoarele s unt proiectate pentru a fi funcționale î n standardul preselor de sertizat.
Înălțimea standard este de 135.80mm. O instalare necorespunzatoare a aplicatorului p e o altă presă
decât cea specificată de că tre producator, poate cauza deteriorarea sau chiar ruper ea uneltei. Este
recomandat ca î nainte de in stalare a aplicatorului pe presă, să se verifice înălțimea specifică.
Această verificare este necesară pentru a pr eveni lov irea peste limită a dornului de nicovală si a
instrumentelor de tă iere a benzii pe care vin amplasa te terminalele. Deasemenea, dacă avem aceeasi
înălțime de î nchidere la to ate presele, aplicatorul poate f i montat p e mai multe tipuri de prese fără a
mai fi necesară reglarea inălț imii presei.
Înălțime a de închidere a presei in cauză poate fi reglată cu un indicator al înălțimii, care este
calibrat sub sarcină pentru a atinge 135,80 mm.

4.3.2. Masurarea inaltimii de inchidere a presei

fig. 4.7 . Măsurarea înălțimii de închidere a presei

LUCRARE DE DIPLOMĂ

43 Oprirea sursei de alimentare a pres ei este primul lucru si totodată cel mai important pe ntru a
evita eventuale accidentări. Așezăm indicatorul de înălț ime pe placa de bază a presei specific figurii
4.7. Consultă m manualul de utilizare al presei si reglăm manual apăsarea in poziția de coborâ re.
După ce am reglat apăsarea, citim înălțimea de închidere de pe partea frontală a
indicatorului de măsurat. Dacă este nevoie d e reglaje suplimentare, consultă m producator ul presei
să ne î nderume pentru efec tuarea reglajului corect. Repetăm toți acești pași până obțimen înălțimea
corectă de deschidere pentru aplicatorul utilizat.
4.4. Setarea aplicatorului
4.4.1. Instalarea si dezinstalarea aplicatorului
Toate presele pentru sertizat sunt echi pate in partea de jos cu o placă de bază iar î n partea de
sus cu un adaptor universal. Montarea aplicatorului pe presă se face in câțiva paș i:
– Oprirea sursei de a limentare a presei este indicată iar îndepărtarea obictelor de pro tecție ale presei
sunt in cele mai multe cazuri o bligatorii pentru a avea acces în incinta in care se montează
aplicatorul.
– Glisăm aplicatorul pe placa de bază a presei până când crestăturile din partea stângă de jos se
intrepatrund pe opritoare. În acel ași timp, introducem șurubul de fixare î n adaptorul de pe presă ,
conform figurii 4.8 . Sistemul de prindere diferă în funcție de fiecare presă în parte. După strângerea
șurubului de fixare, trebuie să ne asigurăm și să verificăm fixarea aplicatorului în lăcaș ul destinat
lui.
Demontarea aplicatorului s e face in sensul invers al montă rii. De pozitarea aplicatorului se
face într-o cutie cu capac plafonată cu burete pentru evitarea lovirii componentelor. Est e
recomandat sa se lase o bucată din banda de termi nale in aplicator dupa terminarea procesului.

fig. 4.8. Zăvorul de blocare al plăcii de bază

LUCRARE DE DIPLOMĂ

44 4.4.2. Montarea benzii cu terminale

Pe fișa tehnică a aplicatorului regă sim toate tipurile de terminale pe care le putem sertiza cu
acel tip de bacuri. Sunt aplicatoare care au compatibilitate cu un s ingur tip de terminal dar sunt ș i
aplicatoare care sunt compatibile cu 5 sau chiar mai multe tipuri de terminale.
Pentru a introduce terminalele î n aplicator, trebuie să oprim sursa de alimentare a presei, să
înlătură m obie ctele de protecție și apoi să introducem banda cu terminale în aplicator de la stâ nga la
dreapta, conform figurii 4.9.

fig. 4.9 . Poziț ionarea terminalelor in aplicator

Terminalele sunt împinse până ajung pe locul lor de fixare final. Ele trebuie să culiseze ușor,
fără să avem nevoie de alte instrumente ca să forțăm pătrunderea lor în aplicator. Este necesar să
verifică m toate aceste aspect e înainte de începerea sertiză rii propriu -zise, ba chiar de mai multe ori
dacă este cazul.
În momentul î n care dorim să schimbăm tipul de terminal, ca să scoatem banda afară,
trebuie sa învârtim la stâ nga sau la dreapt a de blocatorul de terminale, sâ ridicăm împingătorul iar în
același timp să tragem afară banda de terminale. La fel ca si la procesul de introducere a
terminalelor, ele trebuie să culiseze ușor pe traseul lor fără a forța în pereț ii de ghidaj.

LUCRARE DE DIPLOMĂ

45 4.4.3. Alinierea dintre poanson si nicovală

Alinierea se face manual, ciclând cilindrul presei până la capă tul cursei sale. În această
poziție strângeți șuruburile de fixare a le nicovalei pentru a asigura a linierea perfectă a poansoelor î n
raport cu nicovala.

4.4.4. Ajustă rile aplicatorului

Pentru a putea face ajustă rile corecte, este necesară demo ntarea aplicatorului de pe presă .
Unele aplicatoare necesită scoaterea cadrului aplicatorului de pe placa suport. Aceasta se realizează
prin scoaterea celor două șuruburi cu cap hexagonal M6 de pe partea inferioară a plăcii de susținere
reprezentate în figura 4. 10.

.

fig. 4. 10. Scoaterea cadrului aplicatorului de pe placa suport.

LUCRARE DE DIPLOMĂ

46 4.4.5. Reglarea poziț iei capacului posterior

Este necesară slă birea cu ajutorul unu imbus a celor două șuruburi M4 cu cap hexagonal ș i
apoi putem face reglajul pozi ției capacului posterior reprezenta t în figura 4.11 . Jocul recomandat
între banda terminalului ș i placa capac ului este de aproximativ 0.25mm .

fig. 4.11 . Pozitionarea plăcii de protecț ie si ghidaj a terminalelor

După ce am verificat acest joc ș i am fixa t terminalele corect, putem strânge cele două
șuruburi M4 cu cap hexagonal.

4.4.6. Reglarea liniei

Setare liniei si a traseului corespunzător în raport cu nicovala și dispozitivul de tăiat se face
slăbind șurubul pozitionat în partea frontală a aplicatorului , reprezentat în figura 4.12.

fig. 4.12 . Reglarea liniei aplicatorului

LUCRARE DE DIPLOMĂ

47
După slăbirea ș urubului de fixare, se pozitionează terminalul in pozitia corectă î n raport cu
nicovala. In momentul în care operatorul rotește ș urubul in sens orar, pista se va deplasa înspre
operator. Ca să obținem o deplasare invers ă a pistei, o peratorul trebuie să rotească șurubul î n sens
invers acelor de ceasornic. După finalizare a procesului de reglare, se strânge ș urubul de fixare. Se
face o verificare manuală a sertizarii pentru a ne asigura ca terminal ul este sertizat co rect și respectă
toți parametrii impuși de că tre controlul de calitate.

4.4.7. Reglajul î mpingatorului terminalului

Reglajul î mpingatorului terminalului trebuie sa fi e foarte precis. In momentul acționării
sertiză tii, berbecul aplicatorului coboară iar î mpingatorul termina lului se deplasează în spate cu
scopul de a aduce în poziț ia de sertizare a urmatorul ui terminal de pe bandă. Banda pe care se află
terminalele este prevazută cu niș te găuri speciale de pozitionare, conform fig urii 4.13.

fig. 4.13 . Găuri de poziț ionare a terminalului

Procesul de reglare al împingătorului se face slăbind șurubul amplasat pe brațul de
alimentare și glisă m împringătorul în poziția dorită , conform figurii 4.14 . În timpul sertizării unui
terminal, împingătorul trebuie să se deplaseze în spate până î n gaura de pozitionare a benzii
terminalului (poate să depașească puțin acea gaură dar să nu ajungă in gaura următoare), vârful
împingătorului intră în acea gaură si agață banda iar în momentul în care p oansonul aplicatorului se
ridică, împingă torul aduce terminalul intr -o nouă poziție corectă de sertizare.
De obicei acest pas se reglează destul de rar deoarece terminalele care sunt compa tibile cu
aplicatorul respectiv , sunt fabricate cu aceeas i distanță de pas. Sunt însa și cazuri î n care anumite
benzi cu terminale au pasul diferit. În acele situații va trebui să reglă m pas ul aplicatorului de fiecare
dată când schimbăm terminalele î ntre ele.

LUCRARE DE DIPLOMĂ

48
fig. 4.14 . Reglarea împingătorului

4.4.8. Reglajul cursei de alimentare

Cursa de alimentare depinde î n mare parte de cursa de apă sare a apl icatorului. Determinarea
corectă a cursei de apă sare a aplicatorului o putem gasi in manualul de utilizare al a plicatorului. De
exemplu o presă de sertizare cu o cursă de apăsare de 28.58mm utilizează o lungime de aliment are
mai scurtă decât o presă cu o cursă de apă sare de 41.28mm. Reglaju l cursei de alimentare se face în
așa fel încât atunci câ nd poansonul aplicatorului este în poziț ia de start, te rminalul trebuie să fie
poziționat și centrat pe nicovală .

4.4.9. Reglajul avansului cursei

La fel ca și celelalte reglaje, și acesta are o influentă mare în poziționarea corectă a
terminalului pe nicovală . Reglajul se face sl ăbind ș urubul de blo care M5 al soculului si rotind
șurubul de reglare a alimentării pentru a poziț iona terminalul în poziția finală , conform figurii 4.15 .

LUCRARE DE DIPLOMĂ

49 Rotirea șurubului de reglare î n sensul orar al acelor de ceasornic face ca avansul să se scurteze iar
rotirea șurubului de reglare î n sens invers acelor de ceasornic va lungi pozitia de avans. După
terminarea reglajului, se strânge ș urubul de blocare al soclului.

fig. 4.15. Reglarea avansului cursei

4.4.10. Reglajul avansului cursei din spate

Pentru preluarea terminalului în poziția următoare, trebuie să avem cursă și în spate, nu doar
in față . Ca să facem poosibil acest lucru, trebuie să slăbim piulița M12 pentru a putea permite
mișcarea bu cșei balamalei în jos și î n sus, reprezentată în figura 4.16 .

LUCRARE DE DIPLOMĂ

50

fig. 4.16 . Reglarea avansului cursei din spate

După slăbirea piuliței, urmează slăbirea ș urubului M4 cu cap hexagonal si apoi reglarea
bucșei balamalei în poziția corectă a cursei înapoi. În momentul în care bucșa balamalei este
coborâtă în faț a de sprijin, cursa se va scurta iar în momentul în care bucșa balamalei este ridicată ,
se va lungi cur sa de alimentare . După terminarea reglaj ului, piulita de blocare se strânge iar șurubul
M4 se poziționează în sus pe balamaua de aș ezare.

4.4.11. Reglarea strângerii terminalului pe liț e

Reglajul strângerii pe liț e se face rotind cama de reglare di n partea de jos a aplicatorului
reprezentat în figura 4.17 . Această camă de reglare este inscripționată cu litere în ordine alfabetică.
Litera ”A” reprezintă valoarea cea mai mica a strâ ngerii. Mai exact, acest reglaj, este compatibil cu
diametrul cel mai mare d e fir pe car e îl pute m utiliza. Litera ”N” reprezintă strângerea maximă de
sertizare pe liț e. Fiecare roti re a camei de reglare reprezintă aproximativ 0.015mm dintr -un total de

LUCRARE DE DIPLOMĂ

51 1.20mm. Ajustăm această camă de reglare î n functie de diametrul firului care ur mează să fie
sertizat.
Daca reglajul camei nu corespunde cu diametru firului, atunci trebuie să ne î ntoarcem la
verificarea înalțimii de î nchidere a presei.

fig. 4.17. Reglarea str ângerii pe lițe si pe izolaț ie

4.4.12. Reglajul strâ ngerii terminalulu i pe izolaț ie

Reglajul strângerii pe izolaț ie se face rotind cama de reglare din partea de sus a aplicatorului
reprezentat în figura 4.17. Această camă de reglare este inscripționată cu cifre in ordine c rescatoare.
Cifra ”1” reprezintă valoarea cea mai mi ca a strâ ngerii. Mai exact, acest reglaj, este compatibil cu
diametrul cel mai mare de izolație a firului pe care î l pute m utiliza. Cifra ”29” reprezintă strângerea
maximă de sertizare pe izolaț ie a fi rului. Fiecare rotire reprezintă aproximativ 0.06mm din tr-un total
de 1.58mm. Ajustăm această camă de reglare în funcție de diametrul izolaț iei firului care urmează a
fi sertizat.

LUCRARE DE DIPLOMĂ

52 4.4.13. Reglajul opritorului de fir

Opritorul se utilizează în cazul î n care ap licatorul este montat pe o presă care nu este dotată
cu sistem automat de dezizolare a f irului. Dacă presa este dotată cu sistem de deziz olare, senzorul
care declansează dezizolarea ți ne loc si de opritor al fi rului. În cazul preselor fără sistem de
dezizolare, opritorul se reglează desfăcând ș urubul de fix are M5 și mutând opritorul în față sau în
spate în funcț ie de terminalul folosit conform figurii 4.18 . Acest regla j este foarte important din
două motive:
– calitatea terminalului sertizat din punc t de vedere a controlului calităț ii;
– posibilitatea de a i ntra î n coliziune cu poansonul.
Calitatea termin alului sertizat este determinată si de acest factor deoarece po zitionarea
opritorului determină lungimea lițelor din față dupa sertizare. Această lungime trebuie să fie de
maxim 1mm, așadar dacă orpitoru l este poziționat prea mult în spate, lungimea lițelor din față o să
fie prea mare iar terminalul sertizat nu corespunde cu criteriile de control al calităț ii. Dacă opritoru l
firului este pozitionat prea în față, este posibil ca atunci când acționează poan sonul , să lovească
oprit orul iar din acest lucru rezultă deteriorarea sau ruperea elementelor aflate î n coliziune.

fig. 4.18 . Reglarea opritorului de fir

LUCRARE DE DIPLOMĂ

53 Reglajul acestui opritor este făcut doar în situaț ii speciale deoarece cu ajutorul ș urubului de
strângere, nu trebuie să se deregleze în timp iar sertizarea o să fie corectă pe toată durata procesului.

4.5. Mentenanț a aplicatoarelor pentru sertizare

4.5.1 Curățarea ș i ungerea aplicatorului

Dupa fiecare utilizare este indicată curățarea cu o cârpă uscată sau cu o perie mo ale a
aplicatorului de impuritați sau de bucăț i din banda pe care sunt fixate terminalele. Ungerea
aplicatorului se face în funcție de utilizarea lui și se recomandî ungerea cu vaselină sintetică cu
teflon. După o îndelungă folosire, vaselina specială tinde să prindă o culoare închisă înspre negru
iar în acel momen t trebuie facut procesul de curățare și apoi ungere în părțile î n care avem piese
mobile și se declanșează frecare. Părțile de ungere sunt reprezentate în figura 4.19.

fig. 4 .19. Punctele de gresare ale aplicatorului

LUCRARE DE DIPLOMĂ

54 Cu toate reglajele făcute corect, putem să începem testarea sertizării din procesul pe care îl avem în
moment în firmă . Reglajele aplicatorului se fac în funcț ie de terminalul pe care trebuie să îl sertizăm
și în funcț ie de diametrul firului folosit. La f iecare schimbare de d iametru a firului, este necesară
reglarea ap licatorului, controlarea vizuală si refacerea testului de tragere pentru terminalul
respectiv.
Ca să fie benefică reglarea aplicatorului, trebui e să avem un ciclu de mini m 50 de terminale
de sertizat. În cazul în care avem un numă r mai mic de ter minale de sertizat, folosim cleș tele pentru
sertizat. La o valoare mai mare d e 50 de terminale, este necesară reglarea aplicatorului deoarece
timpul de re glare nu este foarte mare în comparaț ie cu timpul de sertizare manuală .
După cum am amintit în rândurile de mai sus, există prese dotate cu un mecanism de dezizolare
automată . Aceste prese sunt cele mai recomandate din punct de vedere al timpilor de produc tivitate
însa nu de fiecare dată este posibilă utilizarea lor. Daca avem o sertizare dublă (doua fire intr -un
termi nal), nu se poate folosi o presă cu dezizolare automată deoarece nu se pot dezizola două fire în
același timp. Un alt caz î n care nu se poate folosi dezizolarea automată este atunci când pe capă tul
firului este aplicat un colier de silicon numit diftung. Rolul ace stui diftung este de a proteja
împotriva a jungerii unor posibile lichide în cavitatea în care se inserează acel terminal sertizat.
Așadar firul respectiv trebuie dezizolat după care acel diftung e ste introdus manual si abia după
acest proces putem să sertizăm terminalul pe o presă simplă fără dezizolare.
Ca și la setizarea manuală , operatorul are obligat ivitatea de a verifica vizual mă nunchiul de
fire pe care îl sertizează. Este recomandată o verifica re din partea controlului calităț ii la fiecare 300-
500 d e terminale sertizate. Sunt mulți factori care pot împiedica buna funcț ionare a aplicatorului.
Cel mai important factor este adunarea impurităților, bucăț ilor din banda de terminale sau bucăți din
izolația firului în zone î n care pot afect a spre exemplu lungimea dezizolării sau alți factori care
dăunează unei sertiză ri corecte. Dacă ținem seama de o mentenanță cum am amintit mai sus,
aplicatoarele au o durată foarte mare de funcționare.

LUCRARE DE DIPLOMĂ

55 CAPITOLUL 5
CONCLUZII

Obiectivul principal al lucrării a fost acela de a justifica avantajele sertizării automate în
comparație cu sertizarea manuală. Am făcut și un experiment real în acest sco p pentru a dovedi
avantajele și dezavantajele acestor două procedee de lucru. Am luat un operator cu experiență în
acest domeniu si am calculate timpul de lucru al efectuării unui număr de 50 de sertizări
consecutive. La sertizarea manuală am obținut următ oarele rezultate :
– tăiere terminale de pe bandă – 25 secunde;
– dezizolare fir – 50 secunde;
– sertizare manuală – 5 minute.
Timp total de sertizare manuală de 6 minute 15 secunde.
La sertizarea automata la o presă cu modul de dezizolare am obținut următ oarele rezultate :
– sertizare automata – 2 minute.
Din acest experiment real putem observa că la sertizarea automata avem o scădere de timp
cu aproximativ 65% în raport cu sertizarea manuală. Pe lângă timpul foarte mic de producție avem
și o calitate superioară pentru sertizarea automată. Orice procedeu ar e avantaje și dezavantaje.

Avantajele sertizării automate:
– timp foarte mic de producție;
– timp mic de reglare al aplicatorului;
– calitate foarte mare a sertizării;
– monitorizare automata cu avarie în cazul unei sertizări incorecte;
– mentenanță cu c osturi mici;
– nu necesită o persoană calificată în domeniu.
Dezavantajele sertizării automate:
– preț de cost ridicat pentru serii mici de fabricație.

Avantajele sertizării manuale:
– procedeu bun pentru seriile mici de fabricație;
– reglaj ușor de rea lizat;
– schimbare ușoară a bacurilor;
– preț mic de achiziție.

LUCRARE DE DIPLOMĂ

56 Dezavantajele sertizării manuale:
– timp foarte mare de producție;
– posibilă poziționare greșită a terminalului în clește;
– necesită personal calificat.