Compania Danone a fost fondată în 1919 de către Isaac Carasso în Barcelona, Spania. [617967]

1
CRIZA DANONE

Despre Danone

Compania Danone a fost fondată în 1919 de către Isaac Carasso în Barcelona, Spania.
Primele iaurturi au fost comerci alizate în farmacii și erau recomandate chiar de către Colegiul
Medicilor din Barcelona .
În România, compania Danone ș i-a început activitatea în anul 1999 , în București.
În prezent este lider pe piața de lactate proaspete și este producător de lapte, iaurturi și
smântână. În fabrica Danone din București, lucrează peste 500 de angajați, se produc pes te 1
milion de iaurturi zilnic și se asigură peste 1600 de teste de calitate pentru lapte, procesare,
produse finale, ambalaje și mediu.
Portofoliul de produse Danone din România include 10 mărci și deține 100 de
sortimente, brandurile preferate ale român ilor fiind Danone Natural și Activia.
Misiunea companiei este să promoveze prin comercializarea produsel or lactate un mod
de viață sănătos, unui număr cât mai mare de persoane.

Etapa de p recriz ă (14.08.2007 -21.08.2007)

Danone prime ște semnale cu privire la abaterile producerii iaurturilor . Alertele primite
din partea consumatorilor s e intensifică în timpul procesului de producție. Directorul Danone,
Jacques Ponty , a explicat că în aceste cazuri, lotul este blocat, examinat și, dacă nu sunt
descoperite probleme, este dat spre vânzare.
Având în vedere faptul că în România frecvența acestor cazuri a fost mică,
reprezentanții Danone au intârziat să vină cu declarații, probabil în speranța că situația nu va
degenera într -o criză, ci va ramâne la stadiul de incident.

Principalele evenimente cu semnificaț ie pentru imaginea organizației

Detectarea semnalelor

Majoritatea țărilor din Uniunea Europeană au primit avertismente din partea Comisiei
Europene încă din luna iulie 2007, cu privire la consumul unui aditiv numit „gumă de guar”,
suspectat de contaminarea cu dioxină. În urma acest or avertisment e, unele produse au fost
retrase de pe piețele altor țări ale Uniunii Europene . Informațiile au fost preluate și prezentate

2
și de media din România, publicul primind informații despre posibilitatea contamin ării cu
dioxină.
Forța de acțiune a acestei substanțe era perceput ă de către public ca fiind catastrofal ă,
datorită mediatizării intense a cazului Victor Iuscenko, candidat: [anonimizat], în
anul 2004; acesta a fost transportat de urgență la o clinică din Viena , chiar în timpul
campaniei electorale, unde a fost diagnosticat de către medici cu pancrea tită și infecție virală.
Rezultatele a nalizel or au demonstrat că el a fost otrăvit cu dioxină iar cloracneea , o
caracteristică a intoxicației, a generat deformarea feței sale. I maginea lui Victor Iuscenko cu
chipul transformat de urmele substanței periculo ase, întipări tă pe ecranele televizoarelor, a
circulat în toată lumea și a impresionat milioane de oam eni: dioxina avea cele mai
înspăimânt ătoare consecințe .
Mai multe semnale ce vizau direct firma Danone, au precedat cu câteva saptămâni
izbucnirea crizei . În luna iulie 2007, autori tățile Uniunii Europene au emis 80 de alerte de
contaminare, cea din Români a fiind a 55 -a cu referire la produsele Danone.
Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a
informat Danone refer itor la această alertă în data de 14 august 2007 . Reprezentanții
companiei au declarat că în următoare a zi au retras de pe piață două loturi de iaurt, unul cu
data de expirare 20 august și altul cu termen de consum pâna pe 11 septembrie. În data de 15
august, ANSV SA a anunțat Direcțiile sanitar veterinare din România asupra obligativității
retragerii iaurturilor contaminate și a prelevat e șantioane care au fost trimise pe 17 august spre
analiză la un laborator specializat din Budapesta. Însă t oate acest e măsuri nu au fost aduse la
cunoștința publicului așa cum ar fi fost indicat .
În concluzie, în faza de pregătire a crizei au existat numeroase semnale (de la unele
mai generale la cele legate direct de firmă) care ar fi trebuit trate serios de către repre zentanț ii
Danone România. Specialiștii responsabili de comunicare ar fi trebuit să utilizeze strategia
răspunsului inițial, care ar fi evitat sau amortizat efectele cri zei. În locul unei tăceri care apare
ca un semn de vinovăție în ochii publicului , oficia lii companiei ar fi trebuit să asigure
transparența mesajelor, să anunțe starea de alertă, să ofere prioritate protej ării consumatorilor
și să anunțe eforturile firmei pentru a reduce riscurile.

Semnale externe de natură umană

Mass -media
„Autoritatea Veterinară a fost notificată prin Sistemul Rapid de Alertă pentru
Alimente și Furaje , pe 14 august, referitor la posibilitatea contaminării cu dioxină a gumei de

3
guar, ingredient folosit în iaurturi cu fructe ”, se arată într -un comunicat al AN SVSA
http://www.mediafax.ro (22 august 2007) .
„Mai multe iaurturi Danone contaminate cu dioxină au ajuns în frigiderele
consumatorilor români. Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța
Alimentelor (ANSVSA) recunoaște că o parte dintre iaurturile contaminate au fost vândute
consumatorilor, însă refuză să vorbească despre ce cantitate e ste vorba.”
http://www.hotnews.ro (23 august 2007).
Mass -media este cu desăvâr șire nucleul de unde se desprind informații despre criza de
imagine a unei organizații. În funcție de modul în care se derulează toată activitatea din
media, cu toate zvonurile și preluările de informații, se poate da verdictul asupra impactului
mediatic ce afectează imagin ea și a bun a funcțion area a organizației . Semnalele detectate în
media con duc ușor la formarea unor consta tări n edorite de către gigant ul Danone, întrucât îi
sunt asociate elemente cu impact asupra conștiinței umane: infestare , contaminare, lipsa
reacției, întârzierea unui răspuns și neanunțarea consumatorilor. Toate acestea prezic o
răsturnare de situaț ie în evoluția companiei Danone și contribuie la crearea unei imagini de
amsamblu indezirabile.

Semnale dinspre clienți

Comen tarii ale consumatorilor cu privire la situația Danone , de pe site -ul
http://www.hotnews.ro :

„Ce așteaptă autoritățile? De ce nu anunță prin mass -media populația să arunce
iaurturile infestate pe banii Danone. Nu spun ei în reclame că dacă după 14 zile nu ești
mulțumit de calitate , Danone îți dă banii înapoi? Oricum, un singur caz de intoxicare i -ar
costa enorm dar să sperăm că nu vor fi victime, asta contează cel mai mult. ”

„Faptul că doar un lot nereprezentativ a fost contaminat trebuie să ne consoleze sau
dimpotrivă trebuie sa ne alarmeze despre atitudinea față de consumatori? Cine a verificat acel
lot s-a gândit cum ar fi, dacă fară să știe, ar consuma el însuși sau cineva drag din acele
produse?”

„Eu m -am ferit de gustul Danone pentru că mi se parea că îmi rămân prafuri pe cerul
gurii, însă ce să mă fac când aproape fiecare produs 100% natural este de fapt 1% natural? ”

4
„Astăzi am fost la Metro și vreau să zic că m -a șocat faptul că iaurtul Danone cu
pricina făcea stivuri pe raftul de lactate… De obicei, magazinele vând iaurt fară nici o
problemă. ”

„Am urmărit aseară o emisiune pe B1TV, despre otrăvurile din alimente și despre
scandalul iaurtului Danone contaminat și ce reclamă cre deți că au dat în pauza publicitară?
Reclama la iaurtul Danone, desigur! ”

Potrivit consumatorilor, chiar și un mic zvon poate altera întregul sistem al unei
organizații, aceasta astfel spre prăpastie. Mulți dintre consumatorii de iaurturi Danone se simt
bulversați de situație, înșelați și tind spre un comportamen t negativ cu privire la această
companie . Unii dintre aceștia și-au anunț at intenția de a nu mai consum a iaurturi și chiar alte
produse marca Danone . Ei își simt sănătatea pusă în pericol și blamează compania pentru
lipsa de responsabilitate a conținutului produselor pe care le pun în vânzare.

Semnale externe de natură tehnică

Avertizare oficială

Cercetătorii atrag atenția că dioxina ajunsă în corp poate provoca moartea.
Gheorghe Mencinicovschi, director la Institutul de Cercetare a Alimentelor, explică:
„Ea manifestă o activitate extrem de putenică, deci atacă sistemul nervos, atacă ficatul,
apar manifestări la nivelul pielii care este modificată dramatic și sigur că, în timp, produce
moartea ”, confo rm site -ului oficial http://www.realitatea.net (22 august 2007).
Ionel Mangalagiu, șeful catedrei de Chimie Organică a Universității Alexandru Ioan C uza,
Iași, susține declarația de mai sus:
„Pentru fiecare produs în parte există niște standarde. Problema intervine în momentul
în care toate elementele care conțin cantități mici de dioxină sunt amestecate în organism și
pot ataca sistemul nervos. Este asemănătoare cu nitriții și nitrații din ap ele fântânilor, letale în
cazul copiilor mici. Odat ă intrat ă în organism, dioxina nu mai poate fi eliminat ă”, conform
site-ului https://www.bzi.ro ( 25 August 2007).
Evaluând aceste informații obținute în urma detectării semnalelor, Danone s -a aflat în
fața unui pericol de criză căruia putea să -i facă față prin implicare și asumarea răspunderii,
ceea ce în tr-o primă instanță nu a făcut. Organizația trebuie să aibă la zi cunoștințele despre
legislație (directorul Danone a susținut că nu a știut că de la 1 Iu lie 2007 producătorii au
obligația să declare toate importurile, referindu -se la guma de guar) , să verifice ce se întâmplă

5
în țara unde activează dar și pe plan internațional (iaurturile din Cehia au fost retrase) și
întotdeauna să dețină controlul asupra fiecărui zvon car e se vehiculează cu privire la obiectul
ei de activitate . Suspiciunea contaminării cu dioxină a fost o acuzație foarte aspră și
dăunătoare companiei Danone care trebui a să aibă urmărească continuu modul în care
informația este difuzată de către mass -media și să aibă un plan de diminuare a potențialelor
prejudicii aferente unei crize.

Declan șarea crizei (22.08.2007)

În urma alerte i europene, în August 2007, au fost retrase de pe piață apoximativ 700
de kilograme de iaurt cu fructe Danone , suspect de infestare cu dioxină. Știrea a apărut în
mass – media și a produs panică având în vedere că o parte din ia urturile suspecte au ajuns în
magazine și o parte din ele chiar consumate.
Simptomele unei crize serioase au început să apară iar aceasta trebui a stopa tă și rezolvată cât
mai repede, promptitudinea și acuratețea informațiilor fiind modalități sigure prin care o criză
se poate gestiona .

Etapa de c riză propriu -zisă (23.08.2007 -30.08.2007 )

Ziarul Evenimentul zilei a anunța t cititorii despre confiscarea celor două loturi
suspecte (având la bază declarațiile reprezentanților supermarketului Kaufland), î nsuși
directorul ANSVSA confirm ând alerta și retragerea iaurturilor Danone din magazine .
În data de 22 august , compania emite un comunicat de presă, semnat de Mirela
Nedelcu, director de comunicare Danone , prin care a afirmat că alerta a fost primită pe 15
august , produsele suspecte de dioxină au fost blocate , împreună cu ANSVSA au prelevat
probe care au fost trimise la laborato rul din Budapesta și faptul că analizele efectuate în
interiorul firmei confirmau că nu sunt riscuri de contaminare . Comunicatul neagă existența a
două loturi contaminate, preciz ând că au fost prelevate probe pentru analize numai din cele cu
data de expira re pe 11 septembrie , produse suspecte de contaminare nu au fost vândute și că
asemenea alarme sunt frecven t în industri a procesării lactatelor dar că ele se dovedesc a fi
nefondate.
În esență, comunicat ul include strategii de negare (contestarea amenzii ) și de
minimalizare a caracterului dăunător al actului (directorul Danone a susținut că nu a in format
publicul pentru că nu era obligația lui ). Combinația acestor strategii este incompatibilă ,
această abordare a crizei fiind nepotr ivită în contextul în care mass -media oferea informații
complexe despre riscurile de contaminare iar publicul era deja profund îngrijorat.

6
Declarațiile actorilor principali, Danone, ANSVSA și mass media, prezintă o înșiruire
de evenimente incomplete și contradictorii; strategi ile de comunicare alese de Danone au fost
inadecvate deoarece comunicatul de presă nu a avut putere de convingere mare iar strategiile
de răspuns la criză nu sunt ales e și exploatate în mod profesionist.
Începând cu data de 23 August , iaurturile suspecte devin subiectul principal și cel mai
important al presei din România . Articolele din mass media vorbesc despre un volum încă
necunoscut de produse contaminate, de faptul că iaurturile din lotul cu data de expirare 20
August se află în consum și că ele au fost deja vândute după ce ANSVSA a dat alerta , de lipsa
de informații clare privind tipul de iaurt contaminat (cu vișine sau cu fructe de pădure ), despre
efectul nociv al dioxinei, de contradicțiile dintre comunicatul D anone și declarațiile altor
oficialități intervievate de jurnali ști. În tot acest interval, în perioda cea mai dificilă a crizei,
Danone refuză orice demers de a interven i public, oferind prilejul ca presa și alte voci
(oficialități, experți, oameni din pu blic) să creeze imaginea crizei, să atribuie responsabilitățile
și să impună punctele lor de vedere .
În acest context mass media promovează și dezbate mai multe puncte de vedere :
Directorul diviziei „Siguranța alimentelor” a ANSVSA , Liviu Rusu , a evidenț iat că la
data de 23 August, toate iaurturile din lotul cu data de expirare 11 Septembrie fuseseră retrase
de pe piață; cele din lotul 20 August au fost cel mai probabil consumate deoarece nu s -au mai
găsit prea multe recipiente în magazine; ANSVSA nu a fă cut publică alerta la cererea
Comisi ei Europen e care a cerut oficial României să păstreze confidențialitatea în cazul
iaurturilor Danone. Philip Tod, purtătorul de cuvânt al Comis iei Europe ne de Sănătate , a
desmințit imediat declarațiile lui Liviu Rusu .
În 25 August, directorul diviziei „Siguranța alimentelor” , Liviu Rusu , anunță că
ANSVSA a amendat Danone cu 10.000 Lei, pentru motivul că autoritățil e nu au fost
înștiințate asupra importurilor de amestec de fructe cu gumă de guar , provenite din Cehia
(conform Programului Strategic Național, un produs care ajunge pentru prima dată în
România, trebuie întâi testat din punct de vedere sanitar -veterinar și de abia după aceea poate
fi folosit în produc ție și comercializat). Contactați de către jurnaliști, reprezentanții Danone a u
negat faptul că amenda are legătură cu iaurturile contaminate și a susținut că ea este datorată
întocmirii incorecte a unor acte . (A. Jităriță, A. Vlad, în „Evenimentul zilei, 25 -08-2007).
În această etapă a crizei, Danone a utiliz at o strategie de distanțare față de evenimente,
lăsând impresia că vrea să reduc ă legăturile dintre companie și criză. R eprezentanții Danone
au contat pe refacerea imaginii după ce rezultatele testelor dovedeau caracter ul nepericulos al
gumei de guar însă inexistența din spațiul dezbaterilor a permis nașterea unor versiuni

7
nefavorabile firmei. D ecizia de a aborda strategia negării în cazul amendei primită de la
ANSVSA a fost neinspirat ă, amplificând neîncrederea în comunicăr ea cu publicul. Pe de altă
parte, ANSVSA a folosit strategia eludării responsabilității (prin utilizarea falsei
confidențialități a datelor pentru a explica faptul că nu au făcut publică alerta privind
iaurturile contaminate) și strategia corectării (prin anu nțarea măsurilor luate pentru a retrage
iaurturile , testarea gradul ui de contaminare cu dioxină și prin anunțarea sancționării
companiei Danone cu amendă).

Etapa de p ostcriz ă (Septembrie 2007 -Octombrie 2007)

În 28 August , Radu Roatiș, preș edintele ANSVSA a anunțat că rezultatele testelor
efectuate în laboratorul d in Budapesta au dezvăluit un procent de dioxină în limitele ad mise
de regulamentele europene; ANSVSA a ridicat sechestrul asupra loturilor retrase însă Danone
a decis să nu reintroducă în comerț cele 44.000 de recipiente cu iaurt (A. Jit ariță, in
Evenimentul zilei, 30. 08.2007). A doua zi, Danone a organizat o amplă conferință de presă la
care a participat Jacques Ponty, director general al firmei.
Aproape toate publicați ile au reprodus for mula de scuză a directorului general:
„Suntem și noi oameni și mai greșim !” (A. Vlad, în „Evenimentul zilei”, 31 -08-2007, E.
Hirtan, „Gândul”, 31 -08-2007).
În esență, Jacques Ponty a subliniat următoarele aspecte: amenda primită de Danone
de la ANSVSA nu ar e legătură cu iaurturile contaminate; firma nu a declarat utilizarea
substanțelor respective deoarece nu era la curent cu schimbările din legislația românească;
Danone nu a făcut publice informațiile legate de suspiciunea de contaminare, deoarece acest
lucru nu era de competența sa, ci ținea de atribuțiile ANSVSA; Danone nu va reintroduce
lotul suspect pe piață, chiar dac ă acesta este bun pentru consum; au mai fost testate loturi de
iaurt cu datele de expirare 22, 23 și 26 August iar produsele sunt conforme cu standardele
europene. În comentariile lor jurnaliștii au subliniat neconcordanțele dintre declarațiile
Danone și cele ale ANSVSA; în plus, ei au atras atenția asupra eludării situației lotului cu data
de expirare 20 August, care a fost consumat în peri oada în care alerta nu fusese făcută publică
nici de Danone și nici de ANSVSA.
În această ieșire publică, Danone a folosit diverse strategii: eludarea responsabilității
(prin faptul că ANSVSA și nu Danone ar fi avut obligația de a transmi te publicului sta rea de
alertă), diminuarea caracterului periculos al evenimentului (sublinierea faptului că dioxina era
în limitele adm ise de reglementările europene), corectarea (prin afirmația că nu va mai

8
comerc ializa cele 44.000 de iaurturi), recunoașterea faptului că au greșit – afirmație anulată
imediat de ideea că greșeala este o constantă a omenirii.
După aceste evenimente care au perturbat compania , Danone se va implica într -o
campanie costisitoare de comunicare (de tip publicitate , în special ) în care putem identifica
alte strategii de refacere a imaginii: cele de corectare (prin l ăudarea calității produselor
Danone, a contribuției iaurturilor la menținerea sănătății) , a confi rmării respectării legislației
și cele ale suferinței (prin exprimarea recunoștinței adresat ă clienților fideli care nu au părăsit
compania în momentele dificile).

Consecințele crizei

În abordarea crizei iaurturilor contaminate cu dioxina din guma de guar , Danone a
aplicat diverse strategii de comunicare: nu a existat o viziune unitară asupra comunicării de
criză iar strategiile alese au fost contradictorii de la un moment la altul. Atât firma Danone cât
și autoritățile implicate nu au comunic at coerent cu publicurile vizate și nici nu au reușit să
explice clar în ce consta riscul consu mării produselor infestate . A fost creat un v id de
informații care prin aplicarea haotică a comunicării de criză a permis altor actori să își impună
discursul și să fixeze imaginea evenimentului , cel mai important fiind mass media. Presa a
exagerat subiect ul contaminării, l-a asociat cu imaginea desfigurării lui V ictor Iuscenko și a
distribuit informații generatoare de panică și confuzie („iaurturi contaminate în frigiderele
noastre”) . Mass-media a speculat toate contradicțiile dintre declarațiile Danone și cele ale
autorităților, impunând imaginea unor actori sociali preocupați să își ascundă greșelile și să își
apere interesele, chiar cu prețul sacrificării publicului. Presa nu a contribuit la c reerea unei
culturi a riscului și nici a unei dezvolt ări a conștiinței riscului. Absența vocii edificatoare a
experților a făcut ca nici până astazi consumatorii să nu știe cu precizie care sunt implicațiile
consumului de produse cu procente (chiar mici) d e dioxină, care este riscul de îmbolnăvire pe
termen mediu sau lung, ce este sănătos și ce este periculos în procesul de fabricare a
iaurturilor.
Reputația companiei Danone a fost afectată , încredere a din partea consumatorilor a
scăzut drastic datorită comunicării defectuoase iar procentul de produc ție s-a redus cu 15%.
Conform unui studiu elaborat de AC Nielsen, vânzările de iaurturi s -au diminuat cu 8% în
perioada August – Septembrie 2007, față de perioada Iunie -Iulie 2007 .
Pe masură ce timpul a trecut, mass -media și consumatorii au dat uitării criza Danone.
În ciuda situ ației de criză apărute, Danone a continua t să includă guma de guar în produsele

9
sale, atitudine care spune totul despre poziția companiei: “nu e nimic în neregulă cu produsul
nostru!”

Concluzii

Percepția publicului asupra companiei a avut de suferit. Când ceva este în neregulă cu
produsele companiei iar aceasta ezită să ofere explicații publice, încrederea oamenilor este
serios afectată. Repercursiunile pot fi dintre cele mai severe atunci când apare o situație de
criză . Dacă nu este identificată și rezolvată la timp, o criză aparent banală poate duce o
companie la faliment. O situație de criză gestionată eficient poate crește popularitatea și
încrederea clienților în respectiva compan ie. Comunicarea poate păstra publicul devotat ,
lăsând o impresie bună despre reputație sau poate să afecteze compania într-o asemenea
măsură, încât ulterior să fi e obligată să se retrag ă de pe piață sau să își schimb e numele.
Pe 29 August , laboratorul din Budapesta a anunțat rezultatele analizei iaurtului
infestat, constat ând că procentul de dioxină din iaurt a fost de 0,22 picograme la gramul de
grăsime , un procent mult sub limita ma ximă admisă de legile europene care prevăd 3
picograme la gramul de gr ăsime și că ia urtul poate fi repus în vanzare . Este un rezultat pe care
și-l dorește orice companie confruntată cu o astfel de criză , un rezultat care ar trebui să ducă
la o stare normal ă de activitatea, ca cea de dinaintea crizei .

Oportunit ățile oferite de criză

Chiar dacă compania trece printr -o criză de amploare, acest lucru nu duce î n mod
obligatoriu la ieșirea ei de pe piață . Se poate gândi și din unghiul în care c riza se poate
transforma în avantaj e.
Danone e ra lider de piață în domeniul produselor lactate , la momentul apariției crizei .
Gradul mare de mediatizare de care a avut parte a înseamn at publicitate care putea fi
transforma tă din una negativă în una cu influențe pozitiv e. Organizația trebuia să informeze
publicul, să arate că prioritatea ei a fost protejarea consumatorilor și să își prezinte intenția de
implica re în proiecte care susțin un trai de viață sănătos.

La doisprezece ani după criză , Grupul Danone și-a păstrat poziția de lider mondial pe
segmentul de produse lactate proaspete, în timp ce Danone România produce zilnic peste 1
milion de iaurturi, unul din două iaurturi cumpărate de consumatorii români fiind din marca
Danone.

10
Evoluție Danone după criza din August 2007

Anul 2007
Timp de șapte ani, Danone va susține proiectul „Zâmbet pentru Viitor”, dedicat îmbunătățirii
șanselor de supraviețuire ale copiilor bolnavi de cancer.

Anul 2010
Se obține certificarea ISO 22000 pentru sistemul de management al siguranței alimentare ,
acesta fiind standardul maxim pentru calitate și siguranța alimentului.

Anul 2013
Danone retrage de pe piață 75 tone de lactate, în urma unei suspiciuni de contaminare a
laptelui cu aflatoxină.

Anul 2014
Activia Mic Dejun a fost ales de consumatori produsul anului , având cel mai mare scor la
criteriile atractivitate, inovație și satisfacție.

Anul 2017
Danone a achiziționat compania americană WhiteWave, specializată în produceara lactatelor
bio și de origine vegetală.

Anul 2019
Compania aniversează 20 de ani de activitate în Romania și 100 de ani de istorie în producția
de iaurt.

11
Bibliografie

1. http://www.danone.ro/lumea -danone/danone -in-romania/#inceputurile
2. http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A24649/pdf
3. https://www.gandul.info/financiar/scandalul -iaurturilor -cum-ar-fi-putut -fi-evitata -una-
dintre -cele-mai-grave -crize -aparute -in-romania -13198492 , autor Corina Vîrlan , 3 Septembrie
2014
4. https://www.wall -street.ro/articol/Companii/ 32636/Danone -o-criza -simpla -consecinte –
complicate.html#gref , nu are autor si nici data
5. http://www.scritub.com/medicina/alimentatie -nutritie
6. http://www.ziare.com/economie/criza -economica -romania/comunicat -de-presa -danone –
romania -121244 , 30 August 2007
7. https://evz.ro/ingrediente -netestate -457360.html , nu are autor, 25 August 2007
8. https://www.hotnews.ro/stiri -arhiva -1037124 -cantitate -necunoscuta -iaurt-dioxina -ajuns –
frigiderele -consumatorilor -romani.htm , autor L.Anghelescu, A.Vasilache, Joi, 23 August
2007, 0:00
9. https://adevarul.ro/life -style/stil -de-viata/700 -kg-iaurt-suspectate -contaminare -dioxina –
1_50b9fbb87c42d5a663addfcc /index.html , nu are autor, 24 August 2007, 21.21