Comiterea Contrabandei Prin Folosirea Frauduloasa a Mijloacelor de Indentificare Vamala

ADNOTARE

Prezentul articol este consacrat studiului științific asupra conceptului „mijloace de identificare vamală”, care sunt frecvent întâlnite în practica activității vamale naționale și internaționale. Înfăptuind studiul comparat al normelor juridice vamale cu statele vecine, autorul stabilește mijloacele de identificare întâlnite în practica vamală a statelor vecine, propunând a fi incluse în lista lor și alte mijloace sofisticate de identificare vamală care, fiind folosite în mod fraudulos, contribuie la comiterea contrabandei pe teritoriul vamal al statului naționale.

Cuvinte-cheie: mijloace de identificare; sigilii; sigilator; instalații de sigilare; mijloace de sigilare; mecanisme de sigilare; fraudă vamală; mijloace frauduloase; timbre; timbre de acciz; ștampile frauduloase; parafe frauduloase; sigilii vamale frauduloas; sigilii vamale neautentice.

La adoptarea CV al RM, legiuitorul a inclus în norma juridică vamală specială infracțiunea de contrabandă cu metodele, condițiile și modalitățile ei. Conform prevederilor art.224 CVal RM, alăturat de metodele de comitere a contrabandei – trecerea peste frontiera vamală de mărfuri, eludându-se controlul vamal sau tăinuindu-le de el, săvârșite în proporții mari, legiuitorul a inclus în norma juridică vamală nominalizată și modalitățile contrabandei. În calitate de modalități de comitere a contrabandei, legiuitorul prevede exhaustiv „trecerea peste frontiera vamală de mărfuri prin folosirea frauduloasă a documentelor vamale și a altor documente, fie însoțită de nedeclarare sau de declararea lor neautentică în documentele vamale sau în alte documente” [1].

Așadar, o altă modalitate de comitere a contrabandei comise de făptuitori în sfera AEE a RM este trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor, bunurilor, în proporții mari, prin folosirea frauduloasă a mijloacelor de identificare vamală.

Ținem să menționăm că la adoptarea CV al RM nr.1149-XIV din 20.07. 2000, cît și a CP al RM nr.985-XV din 18. 04. 2002[2], legiuitorul nu a inclus noțiunea de mijloace de identificare vamală și nici nu interpretează care sunt aceste mijloace de identificare vamală, care este clasificarea lor și în ce domeniu al activității vamale ele pot fi aplicate. După părerea noastră, CV al RM, fiind legea de căpătâi a activității vamale în țară, tebuia să prevadă și să explice noțiunea și enumerarea exhaustivă a mijloacelor de identificare aplicate în activitatea vamală a Republicii Moldova. Nu explică mijloacele de identificare vamală nici HP CSJ RM nr.5 din 24.12.2010[3]. Sursele teoretice existente în Moldova la fel nu indică, nu explică mijloacele de identificare vamală, care, în viziunea noastră, ar trebui să dea acestora o apreciere juridică concretă, să stabilească locul și rolul lor la înfăptuirea activității vamale, metoda și cazurile de aplicare a lor, ca mai apoi să confirmăm cu certitudine că au fost aplicate în mod fraudulos, calificând astfel acțiunile făptuitorilor ca contrabandă anume prin modalitatea de fraudare a mijloacelor de identificare vamală.

Legiuitorul ucrainean, în Codul vamal al Ucrainei[4], în art.1 pct.13), indică, că noțiunea de mijloace de identificare vamală cuprinde sigiliile vamale, instalațiile de sigilare vamală aplicate de regulă asupra încăperilor marfare în care se află mărfurile ce urmează să fie trecute peste frontiera vamală, precum și parafele, ștampilele vamale aplicate pe documentele de trăsură internaționale, documentele marfare, alte documente necesare la trecerea peste frontiera vamală a bunurilor.

Cercetând experiența vamală din Federația Rusă, am constatat că identificarea propriu-zisă a mărfurilor în cadrul activității vamale se efectuează prin metoda aplicării sigiliilor vamale, parafelor, ștampilelor, indicarea și aplicarea informației în cifre, litere și prin alte marcări ale semnelor de identificare, a ridicării mostrelor din mărfurile transportate, descrierea mărfurilor, unităților de transport, întocmirea desenelor, schițelor, pregătirea în format mare a imaginii mărfurilor, fotografierea mărfurilor care sunt trecute peste frontiera vamală și anexarea acestor documente la documentele internaționale, în bazacărora mărfurile sunt trecute peste frontiera vamală. Studiind literatura de specialitate din Federația Rusă, am constatat că juriștii V.V.Koreakovțev și X.V.Pitulico indică mult mai mult elemente ale identificării mărfurilor, obiectelor, încărcăturilor la trecerea peste frontiera vamală a statului, însă ei de asemenea nu arată ce urmează să înțelegem prin semnele de identificare, măsurile de identificare vamală sau mijloacele de identificare vamală aplicate în activitatea vamală pe teritoriul statului. Opinia noastră este că aprecierea juridică a acțiunilor care stabilesc aplicarea semnelor de identificare vamală asupra mărfurilor, încărcăturilor, obiectelor, valorilor, a altor bunuri materiale este absolut oportună și că acestea trebuie să fie incluse în primul rând în legea vamală, care și trebuie să formuleze noțiunea, apoi să reglementeze aplicarea propriu-zisă a mijloacelor de identificare vamală, fapt ce ar înlesni calificarea contrabandei comisă anume prin fraudarea acestor mijloace de identificare vamală. În situația dată nu este clar din care motive atât în CV al RM nr.1149-XIV din 20.07. 2000, cât și în CP al RM nr.985-XV din 18.07.2002 n-au fost incluse așa-numitele mijloace de identificare vamală atât de importante la calificarea contrabandei, a altor infracțiuni adiacente care frecvent și pe diferite căi se comit pe teritoriul Moldovei, dovedite de nenumărate ori de practica activitătii organelor vamale din țară.

Exemplu: Grupa turistică din 43 de persoane ce urma calea din or. Fergana, Republica Uzbekistan, spre Bulgaria, a sosit în vama Leușeni cu un autobuz „Icarus” din Moldova, care, conform vaucherului turistic, trebuia să-i transporte din or.Chișinău până în or.Sofia și invers. În momentul apropierii de linia de control vamal, la întrebarea inspectorului vamal care este scopul călătoriei, conducătorul grupei turistice, precum și majoritatea pasagerilor au răspuns că pleacă în călătorie turistică în Bulgaria și că se află în tranzit prin teritoriul vamal al Moldovei. Vameșul de la linia de control vamal, verificând vizual bagajele prezentate, n-a stabilit lucruri interzise sau lucruri care urmau să fie declarate în mod obligatoriu în formă scrisă organului vamal, hotărînd astfel să efectueze controlul vamal simplificat, permițându-le trecerea peste frontieră. La scurt tinp la linia de control vamal și-a făcut apariția vameșul din secția de combatere a contrabandei, care a observat că bagajele de mână ale pasagerilor nu sunt supuse controlului vamal prin aplicarea mijloacelor tehnice de control „Highscan”, deoarece gențile de mână aveau aplicate în Uzbechistan sigiliile vamale pe ele. După o verificare lentă a unuia din sigiliile vamale, vameșul a observat că acestea au mișcare liberă pe firul de metal, ceia ce contravenea instrucțiunii în domeniu, și a decis reîntoarcerea tuturor pasagerilor în sala pentru a efectua controlul vamal calificat al tuturor bagajelor prin aparatul „Haiscan”. În urma acestui control, s-a constatat că practic în fiecare bagaj de mână sigilat erau cantități de 300-700 gr de perle naturale de râu, în total 18 kg, pe care pasagerii din Uzbekistan le duceau pentru comercializare în Bulgaria. Pe numele persoanelor contraveniente au fost întocmite 38 de procese-verbale pe faptul încălcării regulilor vamale și a comiterii contrabandei prin aplicarea fictivă a sigiliului vamal asupra bagajelor de mână, fiind tăinuite astfel tăinuite de controlul vamal perlele naturale de râu[5].

Ținem să menționăm că peste două zile de la momentul descris, o altă grupă turistică la fel din Uzbekistan, or.Tașkent, la fel prin aplicarea fictivă a sigiliilor vamale asupra bagajelor și coletelor de mână au întreprins tentativa de a trece peste frontiera vamală a Republicii Moldova, prin vama Leușeni, o cantitate de 11 kg de perle naturale de râu, însă de data aceasta au fost depistate din start de serviciul respectiv al organului vamal. Asupra faptelor date au fost întocmite procese-verbale pe faptul comiterii contrabandei cu perle naturale de râu prin aceeași modalitate de tăinuire a perlelor de râu în bagajele de mână, aplicându-se fraudulos sigiliile asupra bagajelor și coletelor de mână[6].

Sursele juridice enciclopedice vamale din statele vecine, îndeosebi cele din Federația Rusă, ne denotă că în calitate de mijloace de identificare vamală sunt recunoscute sigiliile, ștampilele, parafele, fotografiile, schemele, schițele vamale, care sunt întocmite de organele vamale și trimise birourilor vamale interne pentru a calcula suma plăților și taxelor vamale care trebuie încasate de la destinatarii de mărfuri. Noi însă, practicienii activității vamale din Moldova, conchidem că pe lângă cele indicate de autorii sus-numiți referitor la compartimentul dat, în calitate de mijloace de identificare vamală mai pot fi considerate codul liniar al mărfii, iar în unele situații și timbrele de acciz ale mărfurilor, confecționate pe teritoriul statului de producere a mărfurilor. Această opinie de a considera aplicarea fictivă a codului liniar al mărfii, a timbrelor de acciz fictive a mărfurilor, ca unul din mijloacele de identificare vamală ne-o impun evenimentele care s-au produs nu numai la hotarul Moldovei, ci și al altor state, cum ar fi Ucraina, România, Republica Belarus, Federația Rusă etc.

Exemplu: SRL „N.S.”- participant la AEE a RM a scos pe cale licită din Moldova în Bulgaria o cantitate de 150 000 dal de vin care urma să fie supus prelucrării, ca ulterior să fie returnat pe teritoriul Moldovei pentru a fi comercializat atât pe piața internă a Moldovei, precum și în afara ei. Conform clauzelor contractului încheiat între părți, precum și a HGRM la prelucrarea vinomaterialului vrac în lohn se prevedea ca vinul expediat din Moldova în Bulgaria, să fie supus prelucrării și filtrării în condiții tehnologice de fabrică, și îmbuteliat în sticle confecționate în Bulgaria, iar etichetele cu denumirea vinului și contraetichetele aplicate pe sticle să confirme originea vinului anume din Republica Moldova. SRL „N.S.” din Moldova, înțelegând că poate câștiga sume fabuloase în valută forte, fiind susținuți și de firmele din Bulgaria, a început, pe cale ilegală, să introducă în Bulgaria vin necalitativ din Macedonia, pe care au început să-l îmbutelieze în sticle produse în Bulgaria, aplicându-le etichete de producere bulgărești, iar contraetichete cu codul liniar marfar al Republicii Moldova „484…”, pe care ulterior l-au importat în Moldova pentru a-l exporta în Federația Rusă ca vin de origine din Moldova. Cantitățile de vin introduse în felul acesta pe teritoriul Moldovei cu destinația pentru Federația Rusă au căpătat proporții atât de mari, încât volumul lor în ansamblu depășea de 3,5 ori mai mult decât cele 150 000 dal scoase la prelucrare și îmbuteliere în Bulgaria. Anume acest fapt a și determinat organele de drept din Moldova să verifice această schemă de introducere pe teritoriul Moldovei a vinului macedonean sub denumire bulgară prin aplicarea fictivă a codului liniar al mărfii din Republica Moldova. În una din transporturile de rând la vama Giurgiulești, Republica Moldova, a fost reținut lotul de vin de peste 550 000 sticle cu denumirile de „Монастырьская изба”, „Медвежья кровь”, „Огненый танец”, „Вечерный звон” și „Магарешко мляко”, care aveau contraetichete ce confirmau că vinul este produs și-i de origine din Republica Moldova. Asupra cazului dat a fost intentată o cauză penală de contrabandă prin declararea neautentică a vinului transportat, precum și a folosirii fictive a codului liniar marfar al Republicii Moldova considerat la intrare în Republica Moldova ca unul dintre semnele principale de identificare vamală a vinului care urma a fi expediat în Federația Rusă[7].

Cazul prezentat demonstrează ce prejudiciu enorm a fost cauzat nu numai Republicii Moldova, exprimat prin neachitarea plăților și taxelor vamale pentru vinul macedonean care la acel moment totaliza suma de peste 25 mil. lei moldovenești, ci și prejudiciul cauzat prin aplicarea fictivă a codului liniar al mărfii al Republicii Moldova vinului macedonean în sumă de peste 3,5 mil. dolari SUA, dar și prestigiului Republicii Moldova, fiind compromis Acordul vamal facilitar de a-și comercializa vinurile autohtone pe piața internă de consum a Federației Ruse.

După părerea noastră, pe lângă codul liniar al mărfii, unul dintre mijloacele de identificare vamală mai trebuie să fie recunoscute și timbrele de acciz ale mărfurilor. Posibil, cu opinia noastră de a recunoaște în calitate de mijloace de identificare vamală timbrele de accize, nu vor fi de acord unii juriști, economiști, finansiști, însă după cum arată practica vamală nu numai a Moldovei, ci și a statelor vecine, anume timbrele de acciz joacă un rol important la identificarea anume a acelor mărfuri care au fost produse pe teritoriul statelor străine și care mai apoi au fost introduse legal sau ilegal pe teritoriul vamal național pentru comercializare. Anume arhivele instituțiilor vamale de frontieră ale României denotă faptul că la frontiera vamală moldo-română, la intrare în țară, au fost reținute de nenumărate ori timbre de acciz în cantități, începând de la 250 000 până la 8,5 mil. bucăți, care erau trecute de pasagerii.

Exemplu: Cet. Moldovei I.Z., locuitor al satului Dancu, r-nul Hâncești, sistematic se deplasa din Moldova în România pentru a comercializa diferite produse agricole în satul Reșești, dislocat la 6 km de frontiera de stat a României cu Moldova. Mijlocul de deplasare de care dispunea cet. I.Z. era bicicleta, pe care avea instalat un suport pentru bagaje în față și altul în spate. De fiecare dată când trecea din Moldova în România, el declara și prezenta controlului vamal că dispune de 90-100 kg ori de porumb, grâu, ovăs. Dat fiind faptul că cet. I.Z. era muncitor în sfera de deservire la PCTF „Leușeni”, controlul vamal îl trecea simplificat, vameșii, cunoscându-l bine, examinau doar vizual bicicleta, permițându-i să se deplaseze peste frontiera vamală. În una din deplasările sale în România, vameșii de la vama Albița, au decis să efectueze un control vamal asupra conținutului sacilor aflați pe portbagajele bicicletei. În urma controlului s-a constatat că în ambii saci în care se afla ovăz, în mijlocul grânelor, era ascuns câte un colet cusut în formă de săculeț, rotund, în care erau împachetate 250 000 timbre de acciz confecționate în Republica Moldova și destinate țigărilor de origine moldovenească, confecționate la fabrica „TCTC” – Chișinău, fapt asupra căruia s-a întocmit un proces-verbal. Ținând cont că timbrele de acciz confecționate în Moldova nu prezentau nici un interes pentru România, acestea au fost considerate ca bunuri fără valoare, fiind ridicate de la cet. I.Z. și distruse în bază de act. La scurt timp același cet. I.Z., din nou a fost reținut de alți vameși la intrare în România cu o partidă de 300 000 timbre de acciz pentru țigări. În urma acestor controale vameșii din România au început a verifica mai amănunțit și calificat fiecare persoană și sacii cu grâne pe care aceștia îi introduceau în România. În una din aceste verificări din nou a fost reținut cet. Moldovei I.Z., care avea în sacii cu grâne peste 1 mil. timbre de acciz fabricate în Moldova. Fiind audiat de către autoritățile vamale române, cet. I.Z. a relatat că timbrele de acciz pe care i le aduce un cunoscut din or.Chișinău el nu le comercializează, ci le transmite unei persoane din România, care îl așteaptă în satul Reșești, iar pentru trecerea timbrelor de acciz peste frontiera vamală a României primește o recompensă simbolică în lei românești.

Funcționarii de la vama „Albița” din România au rămas și de această dată nedumeriți asupra faptului introducerii ilegale pe teritoriul României a timbrelor de acciz produse pentru țigările din Republica Moldova. Ținând cont de faptul că cet. I.Z. la un interval scurt de timp a fost reținut la intrarea în țară de trei ori cu timbre de acciz pe care le trecea ilegal peste frontiera vamală, iar alți 8 cetățeni ai Moldovei și un cetățean al României, deși au fost reținuți câte o singură dată, însă anume cu aceleași timbre de acciz pentru țigări confecționate în Moldova, al căror număr se ridica la 9 mil. unități, ei au decis să contacteze Direcția de supraveghere și control vamal a Direcției Generale a vămilor din România asupra fenomenului de introducere ilegală în țară a timbrelor de acciz confecționate în Moldova în cantități deosebit de mari. Numai atunci când de la București li s-a comunicat că ei presupun în cazul dat o filieră puternică și bine organizată de contrabandă cu țigări produse în Moldova, pe parcursul activității căreia numai în perioada august 2004 – ianuarie 2005 au fost reținute, în diferite locuri în România, 29 de autocamioane TIR cu o cantitate de peste 11 mil. pachete de țigări produse în Republica Moldova fără timbre de acciz, au înțeles semnificația introducerii ilegale a timbrelor de acciz pe teritoriul României. Este evident că timbrele de accize trecute ilegal peste frontiera vamală a Moldovei și a României erau confecționate pentru țigările produse în Moldova și trecute ilegal în România. Ele urmau a fi aplicate pe pachetele de țigări produse in Moldova, care deja se aflau pe teritoriul României, conferindu-le astfel caracter legal pe piața internă de consum. Anume din aceste considerente susținem ideia că timbrele de acciz, alături codul liniar al mărfii, indicat mai sus să fie inclus si considerate ca mijloacele de identificare vamală (n.a.).

Anume cazurile sus-menționate, precum și multe altele care n-au fost scoase la iveală de organele vamale, însă care au prejudiciat esențial bugetul Republicii Moldova, au determinat includerea mărfurilor purtătoare de accize în art.123 din Codul fiscal al Republicii Moldova, stabilind marcarea lor cu „Timbru de acciz special. Marca comercială de stat”, inclusiv întreaga producție alcoolică confecționată în Republica Moldova, care poate fi scoasă în afara hotarelor Moldovei pentru comercializare. În baza celor expuse asupra cazurilor practice de contrabandă comisă prin aplicarea fictivă a mărcilor de acciz care au avut loc și care au fost depistate atât pe teritoriul Moldovei, în afara ei, fapt care în timpul de față a căpătat o amploare multiaspectuală și pe plan internațional, considerăm că „Timbrul de accize. Marcă comercială de stat” trebuie să fie recunoscut ca unul din mijloacele de identificare vamală la transportarea mărfurilor peste frontiera vamală a Moldova, propunând în acest scop modificările respective în legislația vamală administrativă și penală a Republicii Moldova.

Bibliografie:

Art.224 Cod vamal al Republicii Moldova, adoptat în baza Legii nr.1149 din 20 iulie 2000, în vigoare din 23 decembrie 2000. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.160-162/1201 din 23 decembrie 2000.

Art.248 Cod penal al Republicii Moldova, adoptat în baza Legii nr.985 din septembrie 2002, în vigoare din 12 iulie 2003.

Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova privind practica judiciară în cauzele referitoare la contrabandă, eschivarea de la achitarea plăților vamale și contravențiile vamale nr.5 din 24 decembrie 2010.

Art.1 pct.13) Codul vamal al Ucrainei, adoptat de Rada Supremă a Ucrainei în 2002, publicat în or.Harkov, Editura «Одиссей», 2009.

Materialele cauzelor penale de reținere a perlelor naturale de râu. Arhiva vamei Leușeni, Republica Moldova, 1995.

A se vedea: А.И.Бойко, Л.Ю.Родина, Контрабанда, Санкт Петербург: Юридический Центр Пресс, 2000, pag.159.

Materialele cauzei penale nr.511/98. Arhiva Departamentului Vamal al Moldovei, 1998.