Comisar șef de poliție Tiberiu Iulian IVANCEA [618746]

MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE NECLASIFICAT
UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE APĂRARE „Carol I”

Comisar șef de poliție Tiberiu – Iulian IVANCEA

T E Z A D E D O C T O R A T
-rezumat –

TEMA: “ GEOPOLITICA RESURSELOR ENERGETICE ȘI
IMPACTUL ASUPRA SECURITĂȚII ”

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT
Gl (r) prof. univ. dr. Teodor FRUNZETI

Teză elaborată în vederea
obținerii titlului de DOCTOR
în Științe Militare și Informații

– București 201 4 –

NESECRET
2

CUPRINS

INTRODUCERE ________ ____ ____________________________________________ 5
CAPITOLUL I. SECURITATEA ENERGETICĂ ȘI DIMENSIUNEA SA ECONOMICĂ 10
1.1. Securitatea energetică ______ ___________ ___________ ___________ ____________ 10
1.1.1. Evoluția conceptului ___________ ____ ___________ ___________ ___________ _10
1.1.2. Principii -cheie ale securi tății energetice ?__________ ___________ ___________ ___12
1.1.3. Resurse alternative – apariție și utilizare ___________ ___________ ____ _____ 13
1.2. România și criza economică mondială în contextul energetic ___________ _____ ___22
1.2.1. Apariția crizelor energetice -factori generatori ___________ ___________ ______ ___22
1.2.2. Interesele economice în regiunea Mării Negre. ___________ ___________ ___25
1.3. Zona lărgită a Mării Negre – zonă cu important potențial energetic ___________ __34
1.3.1. Caracteristici geopolitice ________ ____________ ___________ ___________ _34
1.3.2. Zona Mării Negre – zonă de interes politic, economic și militar __________ ___37
1.3.3. Factori de risc la adresa securității naționale ___________ ___________ ________ _39
1.3.4. Secur itatea maritimă în zona Mării Negre ___________ ___________ _______ __44
1.3.5 Evoluții privind stabilitatea și securitatea în zona Mării Negre. Surse de conflict ____47

CAPITOLUL 2. GEOSTRATEGIA PUTERILOR ENERGETICE GLOBALE ȘI
REGIONALE ______ ___________________ _________________________ _____ ____ __52
2.1. Geostrategia puterilor energetice globale _____ ___________ ___________ _______ __52
2.1.1. SUA ______ ___________ ___________ ___________ ___________ ______ ____ ___52
2.1.2. China ______________ ___________ ___________ ___________ ______ _______62
2.1.3. Rusia _____ ___________ ___________ ___________ ___________ _______ ______72
2.2. Geostrategia puterilor energetice regionale __________ ___________ ____ _____80
2.2.1. Zona Mării Caspice ___________ ___________ ___________ _____ _______ ___80
2.2.2. Zona Golfului Persic ___________ ___________ ___________ ___________ ____84
2.3. Geostrategia energetică a UE ___________ _________ ______ ___________ _____ 93

NESECRET
3
2.3.1. Securitatea energetică a UE ___________ ___________ ___________ ______ ___93
2.3.2. Politica energet ică a UE ___________ ___________ ___________ ______ ___98

CAPITOLUL 3. INDUSTRIA GAZELOR NATURALE NECONVENȚIONALE –
EXPLORAREA GAZELOR DE ȘIST Ș I A GAZELOR NATURALE LICHEFIATE _105
3.1 Gazele de șist: fracturarea pieței gazelor naturale convenționale ___________ _____106
3.1.1. Prezentare generală și impact global ___________ ___________ ________ ____ 107
3.1.2. Obstacole în extracția gazelor de șist ___________ ___________ __________ __112
3.1.3. Perspective pentru extracția europeană ___________ ___________ ___________ _116
3.2 Gazul natural lichefiat: securitate în lichiditate ___________ ___________ ______121
3.2.1 Prezentare generală și impact global ___________ ___________ ______ ______ 121
3.2.2 Obstacole în calea investițiilor ___________ ____ _________ ___________ _____ 124
3.2.3. Perspectivele de expansiune a gazului natural lichefiat (GNL) european ___128
3.3 Implicațiile politice ale modificării podului energetic ___________ ______ ____134
3.3.1. Rusia: Moscova va accepta această modificare ? ___________ _______ ___135
3.3.1.1. Politici interne ___________ ___________ ___________ ____________ 135
3.3.1.2. Relațiile ext erne ___________ ___________ ___________ _________ ___141
3.3.2. Regiunea Caspică: pe viitor „o nouă Mare a Nordului” ___________ ____146
3.3.2.1. Relațiile externe ___________ ___________ ___________ _________ ___147
3.3.2.2. Politicile interne ___________ ___________ ___________ _________ ___149
3.3.3. Uniunea Europeană: liberalizarea pieței – infrastructură critică ______ ___150
3.3.3.1 . Politicile interne ___________ ___________ ___________ _________ ___150
3.3.3.2. Re lațiile externe ___________ ___________ ___________ ______ ______157

CONCLUZII
___________ ___________ ___________ ___________ ___________ ______ __164
BIBLIOGRAFIE ___________ ___________ ___________ ___________ _______179
ACRONIME ȘI ABREVIERI ___________ ___________ ___________ ______ 186

NESECRET
5
INTRODUCERE

Creșterea importanței factorului energetic cu privire la politicile globale din
ultima vreme, susținută cu sporirea proceselor de dezvoltare și reformatare
geopolitică a spațiului global – este o direcție tot mai pregnantă, dar și firească a
prezentului nostru, care actualizează în mod inedit chestiunea securității
naționale și dimensiunea pe care o capătă ace a sta în politica externă.
În circumstanțele actuale reconturarea puterilor geopolitice, apelarea la
chestiunea securității naționale, ce acumulează în sine un element geopolitic de
o importanta specială , ne indică , mai întâi de toate, faptul că supraviețuirea
fizică a statului, ca parte integrantă a sistemului politic i nternațional, depinde în
mare măsură de resursele disponibile și de posibilitățile și capacitățile de a le
valorifica.
Tema actuală a acestei teze este impusă de nevoia conștientizării a trei
elemente constituente ale rela țiilor actuale interna ționale, ce sunt necesare
pentru o construire unitară a ordinii mondiale policentrice și ca una dintre
dispozițiile de organizare și dezvoltare a acesteia. Cele trei componente de care
discutam sunt: „securitatea energetică ” și „geostrategia puterilor energetice ” și
„noile resursele energetice ”.
Problemele vechi și controversate ale lumii contemporane – boom -ul
demografic, necontrolat în anumite zone ale planetei și îmbătrânirea accentuată
a populației în alte zone, lipsa resurselor de apă, reducerea rezervelor de hra nă,
diminuarea resurselor energetice, precum și degradarea accentuată a mediului pe
areale extinse s -au acutizat și au devenit probleme deosebite, cu efecte
nebănuite.
În ultimele decenii ale secolului XX, alte fenomene și -au făcut apariția:
terorismul, crima organizată și proliferarea armelor de nimicire în masă.
Complementar, intensificarea conflictelor locale și regionale, determinate
de cauze de natură etnică, religioasă, teritorială sau ideologică, cu un puternic
substrat economic, au impus dezvoltar ea și amplificarea mijloacelor non –

NESECRET
6
militare de securitate internațională, instrumental militar al forței fiind ultima
măsură dorită1.
Balanța de putere mondială a fost modificată, fără îndoială, odată cu
sfârșitul Războiului Rece.
După prăbușirea comunismu lui, într -o serie de țări cu tradiție, s -a simțit
nevoia de schimbare și de apariție a unor noi mecanisme care să conducă la
promovarea și consolidarea unei noi ordini politico -economice internaționale.
Apariția globalizării, prin integrarea economiilor lu mii, a favorizat
creșterea economică, dar a produs și efecte secundare, cum ar fi adâncirea
decalajelor economice, pauperizarea anumitor zone, criminalitatea
transfrontalieră și migrația ilegală.
Evoluția securității mondiale este determinată de nivelul gr adului de
interdependență și interacțiune în domeniile economic, politic, tehnologic și
cultural cu implicații deosebite în domeniul creșterii stabilității relațiilor
internaționale.
În perioada actuală, regulile competiției internaționale sunt stabilite d e
puterea tehnologică, de forța economică a statelor și de resursele energetice,
făcându -se tot mai puțin apel la războiul clasic.
Astfel, în primul capitol, vom cuantifica rolul securității energetice , în
lumea contemporană, luând în considerare spațiul R omâniei și zona lărgită a
Mării Negre.
Secolul XXI este un secol al interdependențelor, în care elementul
caracteristic și integrator îl constituie globalizarea. Aceasta este rezultatul
dezvoltării tehnologice țară precedent și, în special, a evoluției tehnologiei
informației, care a determinat, mai mult ca niciodată, o comprimare fără
precedent a spațiului și timpului. Globalizarea are atât consecințe pozitive, cât și
negative, acestea din urmă fiind preponderent de natură nemilitară și
semimilitară.

1 Dr. Teodor Frunzeti, dr. Vladimir Zodian -“Lumea 2007 ”, Enciclopedie Politică și Militară
(Studii strategice și de securitate, Ed. Centrului Tehnic Editorial al armatei, București 2007)

NESECRET
7
Caracteristic acestui început de mileniu este faptul că pe arena
internațională evoluează o multitudine de actori – state, organizații internaționale
interguvernamentale și neguvernamentale, trusturi media, mari corporații
multinaționale, structuri ale crime i organizate, organizații teroriste și altele
asemenea. Toți acești actori dezvoltă între ei relații de competiție sau de
colaborare. Aceste relații se dezvoltă în funcție de interesele comune sau
divergente, cât și de apartenența sau nu la sisteme comune de valori.
Polarizarea centrelor de putere, evoluția de la sistemul bipolar, specific
sfârșitului Războiului Rece, trecerea printr -un sistem unipolar, având drept
putere globală dominantă SUA și reconfigurarea unui sistem multipolar, așa
cum de fapt a fost întotdeauna sistemul internațional înainte de sfârșitul celui de –
Al Doilea Război Mondial, constituie evoluția firească a lumii contemporane,
determinată de dispariția antagonismului ideologic dintre două sisteme complet
opuse – capitalismul și comunismul – și care a fost caracteristica principală a
Războiului Rece.
Confruntarea lumii cu atacurile teroriste de la 11 septembrie a generat
reevaluarea și modificarea modului în care politica mondială, securitatea și
apărarea sunt definite, promovate și realiza te.
Cooperarea actorilor internaționali cu interese generale comparativ cu cele
de grup (statele, organizațiile internaționale, coalițiile) a devenit principala
modalitate, cu eficien ță dovedită, de reacție în fața unei amenințări
neconvenționale , difuze și extrem de virulente, precum terorismul.
Adaptarea la mediul internațional de securitate a devenit un clișeu în
literatura de specialitate. În prezent, conceptul care caracterizează acest efort
globalizat este transformarea economică și politică a organizațiilor de securitate.
Reforma și transformarea sunt procese necesare, obligatorii, impuse atât de de
realitatea aflată în continuă evoluție cât și de de resursele (naturale, economice,
umane , financiare ) din ce în ce mai rare și mai greu de obținut .
Studierea și analizarea comportamentului actorilor, a cauzelor ce determină
acest comportament și instrumentelor specifice pe care fiecare în parte, state sau

NESECRET
8
entități nonstatale, le promovează și utilizează, reprezintă priorități ale analiști lor
politici și ale mediului academic. Lumea nu poate fi schimbată, nu poate deveni
un loc mai bun și mai sigur pentru specia umană fără a opera o schimbare în
prioritizarea diferitelor obiective ale politicii mondiale și interne.
Ființa umană și comunitat ea umană trebuie să devină sau să redevină
prioritatea absolută. Statele și organizațiile interguvernamentale trebuie să pună
în centrul politicii lor prioritățile securității, bunăstării și asigurării drepturilor și
libertăților fundamentale ale cetățenil or în slujba cărora trebuie să se afle.
Geostrategia, ca teorie și disciplină științifică, are în ziua de astăzi un rol
important în a umaniza gestionarea puterii în mediul internațional și global. Ea
are rolul de a demonstra modul în care principalii acto ri – statali și nonstatali –
gestionează puterea în funcție de caracteristicile specifice mediului geografic și
natural și în care elaborează și aplică strategii de acțiune specifice utilizării
instrumentelor de putere, adaptat potențialului fiecăruia în p arte.
Este important să se înțeleagă care este mecanismul intim al luării
deciziilor în politica internațională, să se înțeleagă de ce lucrurile se petrec așa
cum se petrec și, mai ales, să se înțeleagă faptul că de multe ori, dacă nu chiar de
cele mai mul te ori, imaginea anumitor evenimente, fapte, decizii sau alte
realități este diferită de realitatea însăși. Realitatea și imaginea sa constituie
astfel una dintre principalele provocări ale politicii internaționale și globale.
Astfel , în capitolul 2 examin ăm problematica influenței puterilor energetice
globale și regionale analizată prin strategiile de politică externă promovate de
acestea.
Securitatea energetică a devenit un sinonim cheie în definirea peisajului de
securitate contemporană. Deși criza petro lieră din anul 1973 este probabil, cea
mai semnificativă dispută energetică din istoria modernă, conflictele pe tema
energiei continuă să afecteze națiunile și cetățenii din întreaga lume. Conflictele
energetice cu Rusia, din prima decadă a secolului XXI, servesc drept exemple
grăitoare de insecuritate energetică contemporană. Dezacordul din anul 2006
dintre Rusia și Ucraina, privind resursele de gaz, a oprit livrarea a 100 de

NESECRET
9
milioane de metri cubi de gaze naturale în Europa. În anul 2007, conflictul
energ etic Rusia – Belarus a afectat radical economia Germaniei. Ulterior, în anul
2009, în timpul unui conflict cu Rusia, privind prețul gazelor, Ucraina a sistat
furnizarea de gaze din conducta proprie către Europa, într -o încercare de a o ține
ostatec. Cu toa te acestea, inovațiile din sectorul gazelor naturale
neconvenționale, cum ar fi gazele de șist și gazele naturale lichefiate (GNL ) au
influențat în mod radical relațiile de securitate energetică dintre Rusia, fostele
republici sovietice și Europa.
În ultimul capitol tratăm tema industriei gazelor naturale neconvenționale –
explorarea gazelor de șist și a gazelor naturale lichefiate. În primul rând, vom
face referire la situația actuală privind piața de gaze neconvenționale, la
perspectivele privind explora rea gazelor și controversele pe această temă.
Așadar , în acest capitol vom face comparații între piața contemporană a gazelor
naturale de conductă și piața actuală de gaze neconvenționale, va analiza
ramificațiile pe care cele două piețe le au asupra securității energetice europene
și eurasiatice, perspectivele de viitor pentru extinderi, precum și posibilele surse
de dispută, ceea ce va conduce la o examinare a implicațiilor politice viitoare.

NESECRET
10

CAPITOLUL I. SECURITATEA ENERGETICĂ ȘI DIMENSIUNEA SA
ECONOMICĂ
1.1. Securitatea energetică
1.1.1. Evoluția conceptului
Problemele majore cu care s -a confruntat omenirea în ultima perioadă au
impus, ca o necesitate, reconfigurarea conceptului de securitate, care a reușit să
se dezvolte și să capete consistență, chiar dacă n -au fost înregistrate conflic te
militare deosebite.
Deși de sorginte recentă, conceptul de securitate energetică a cunoscut mai
multe accepțiuni, împărtășite de grupuri mai mici sau mai mari de specialiști2.
Pentru unii, securitatea energetică înseamnă producerea energiei necesare
în propria țară și o dependență cât mai redusă de importurile externe, având 3
dimensiuni: asigurarea unor surse alternative de aprovizionare, identificarea
unor rute energetice alternative și securizarea surselor și rutelor de transport
existente. Realitățil e actuale demonstrează că marii consumatori ar trebui să
renunțe la utopia independenței energetice totale și să accepte independența
energetică3.
Alții, percep securitatea energetică precum o “pălărie ” ce acoperă multe
preocupări legate de energie, crește re economică și putere politică. Poziția
ocupată în circuitul și clasamentul economic determină viziunea asupra
securității energetice. Pe cale de consecință, industriile energetice energofage și
consumatorii doresc prețuri rezonabile și au în vedere posib ile întreruperi ale
aprovizionării.
Companiile de petrol și gaze afirmă că accesul la noi rezerve, dezvoltarea
unei noi infrastructuri și regimuri de investiții stabile sunt elemente critice în
procesul de asigurare a securității energetice.

2 Dr. Teodor Frunzeti, dr. Vladimir Zodian -“Lumea 2007 ”, Enciclopedie Politică și Militară
(Studii strategice și de securitate, Ed. Centrului Tehnic Editorial al armatei, București 2007)
3 D.Yergin, Ensuring Energy S ecurity , in „Foreign Affairs” March/April 2006

NESECRET
11
Companiile put ernice sunt preocupate în integritatea rețelelor, de riscurile
de subminare a aprovizionării și securității infrastructurii datorită acțiunilor
teroriste, precum și de mărimea capacității excedentare, rezervele strategice și
surplusul de infrastructură. În concluzie, prețurile și diversitatea surselor de
aprovizionare, de -a lungul circuitului economic, reprezintă componentele critice
ale securității energetice. Securitatea energetică este percepută diferit și de
“marii actanți ” ai scenei economice, astfel:
– pentru S.U.A. , termenul înseamnă reducerea dependenței de resursele
din Golful Persic.
– Securitatea energetică a Europei poate fi asigurată, în condițiile în care
Federația Rusă se obligă să asigure hidrocarburile necesare, fapt ce -i
asigură Moscovei acces pe piețele occidentale.
– Pentru China, securitatea energetică înseamnă atât securitatea
aprovizionării (acces la resurse), cât și securitatea cererii (consum
energetic echilibrat și protecția mediului).
Anumite teme de securitate economică și, în special, liberalizarea pieței
energetice din Rusia, sunt intens dezbătute cu ocazia desfășurării unor Summit –
uri G.8. La Summit -ul G.8 desfășurat la St. Petersburg, din luna iulie 2006,
trebuia să fie semnat un acord care să permită accesul companiilor energetice
rusești pe piețele occidentale, în schimbul recunoașterii princip iilor economice
internaționale și accesului investitorilor străini pe piața energetică a Federației
Ruse, discuții și negocieri care continuă și în prezent4.
Secretarul General al NATO, Jaap d e Hoop SCHEFFER, a recunoscut
public necesitatea de a include, pe agenda Alianței Nord -Atlantice, tema
securității energetice. “În prezent, din motive evidente, inclusiv posibilitatea ca
teroriștii să atace resursele noastre energetice, este rezonabil ca a liații să discute
acest lucru ”5.

4 G.8 Summit St. Petersburg, Russia, 2006
5 Jaap de Hoop SCHEFFER, Speech at the 42nd Munich Conference on Security Policy ,
February 4th, 2006

NESECRET
12
Conceptul Strategic al NATO prevede protejarea resurselor vitale de
aprovizionare ca fiind una din problemele critice ale membrilor organizației.
Prin urmare, securitatea energetică nu mai este doar o problemă economică, ea
devine mult mai importantă, chiar vitală, cu implicații politico -militare.
Procesul de globalizare a promovat, cu mai multă insistență, o serie de mari
companii multinaționale, cu putere tehnologică, financiară și economică în
domeniul politico -economic m ondial:
Exxon Mobil (valoare de piață 362 miliarde dolari), P.P. (225 miliarde),
Shell (205 miliarde), Gazprom (184 miliarde), PetroChina (172 miliarde), Total
(154 miliarde), Chevron (126 miliarde), ENI (114 miliarde), Petrobras Petroleo
Brasil (100 milia rde), Coroco Ph. (83 miliarde) etc.6.
În concluzie, securitatea energetică nu este amenințată doar de terorism,
tulburări politice, conflicte armate, piraterie, ea este vulnerabilă și la fenomene
naturale (uragane, cutremure, inundații) sau distrugeri prov ocate de “mâna
omului ”. Securitatea energetică trebuie să țină cont de provocările pe care le
aduce cu sine procesul de globalizare, disfuncționalitățile sau vulnerabilitățile
dintr -o zonă a lumii, afectează consumatorii din întreaga lume.

-//-

6 Dr. Teodor Frunzeti, dr. Vladimir Zodian -“Lumea 2007 ”, Enciclop edie Politică și Militară
(Studii strategice și de securitate, Ed. Centrului Tehnic Editorial al armatei, București 2007)

NESECRET
80

CAPITOLUL 2. GEOSTRATEGIA PUTERILOR ENERGETICE
GLOBALE ȘI REGIONALE
2.2. Geostrategia puterilor energetice regionale
2.2.1. Zona Mării Caspice
Din punct de vedere geografic, Marea Caspică este localizată la granița
dintre Europa și Asia, fiind delimitată de Munții Caucaz , la vest, Munții Elburz ,
la sud și de Deșertul Ustiurt , la est. Aici, în zona Caucazului, există mai multe
focare de conflict simultane, uneori acestea fiind și interdependente, iar
tensiunile din zonă au implicații nu numai asupra stabilității zonei, ci privesc și
amenință și securitatea Vestului. De -a lungul timpului, această mare a fost
cunoscută sub peste 40 de denumiri, acesta fiind un argument în a susține faptul
că ea a constituit dintotdeauna un element important în ecuațiile geopolitice,
geoeconomice și geostrategice ale lumii. Regiunea Mării Caspice e ste
considerată a fi cea mai importantă zonă din punctul de vedere al resurselor
energetice, după Golful Persic. Conform prognozelor, în anul 2020, la nivel
global se va consuma cu 30% mai mult petrol decât în prezent. Iar în aceste
condiții, regiunea Mări i Caspice pare să asigure resursele energetice pentru
dezvoltarea economică viitoare.
Bazinul Mării Caspice adăpostește al treilea zăcământ de petrol al lumii,
după cele din Golful Persic și Siberia. I n raportul Departamentului de Stat al
SUA din 1997 prez entat Congresului se remarca faptul că, „dispunând de
rezerve potențiale (posibil de extras), care ating 200 miliarde barili de petrol (în
jur de 27,5 miliarde tone), regiunea caspică poate deveni jucătorul nou cel mai
important pe piața mondială a petrolu lui în deceniul următor ”. Cât despre
rezervele de gaze naturale, sunt identificate în regiune rezerve de 7 trilioane m3
și estimate rezerve de 20 -22 trilioane m7. Cifre mari. Și cum un adevărat festin

7 Noul proiect geopolitic al Rusiei http://geopolitics.ro/nou l-proiect -geopolitic -al-rusiei/

NESECRET
81
atrage multă lume, instinctele de posesiune, dorințele de acaparare, alianțele și
jocurile strategice nu au întârziat să apară8.
Contradicțiile, tensiunile, crizele și conflictele din Caucaz formează un
adevărat complex de insecuritate la frontiera sudică a F. Ruse și la confluența
Europei de Est cu Asia Centr ală și de Est5. La baza acestei situații trebuie puse
cauze etnice, politice, religioase, economice, culturale, acumulări de
resentimente istorice și recente. Lor li se adaugă influențele unor tendințe și ale
unor actori internaționali majori, în contextul mutațiilor geopolitice și geo –
economice produse la încheierea Războiului Rece și în decursul integrării
Caucazului în circuitul economiei mondiale. Specificul regiunii, de spațiu al
afirmării unor vechi și noi entități etno -politice, pune în lumină mai ac centuat
decât în Balcani componenta religioasă a conflictelor într -un spațiu tradițional
de ciocnire frontală între creștinism si islamism.
Zona include opt foste republici sovietice: Kazahstan, Kîrgîztan,
Tadjikistan, Uzbekistan, Turkmenistan (prezentat a nterior datorită necesității
abordării separate), Azerbaidjan, Armenia și Georgia, cărora li se alătură, de unii
politologi, Turcia, Afganistan și Iran. Unii o numesc și Balcanii Euroasiei,
datorită diversităților etnice, a frontierelor trasate arbitrar în perioada colonială
de către puterile străine. O parte din statele amintite stau pe adevărate rezervoare
uriașe, de hidrocarburi. Astfel, Azerbaidjanul, situat pe malurile Mării Caspice,
este considerat un fel de „robinet ” care deschide „rezervorul ” de hid rocarburi
din bazinul Mării Caspice. Cu o producție de 15 milioane tone de petrol și 5,3
milioane mc de gaze naturale, plus rezerve greu de estimat, Azerbaidjanul este
în atenția tuturor puterilor economice ale lumii dornice sa se înfrupte din
bogățiile sa le. Și alte republici fost -sovietice sunt mari producătoare: Kazahstan
(39,7 miliarde tone petrol și 10,7 mc de gaze în 2001, locul 19 în lume la
producție), Uzbekistan (7,3 milioane tone de petrol și 52,2 miliarde mc de gaze
în 2001), Tadjikistan (cu ceva petrol, 31.000 tone în 1996, și gaze, 32 milioane
mc), Turkmenistan (cu petrol, 8 milioane tone în 2001, dar gaze în cantități

8 http://geopolitics.ro/zona -marii -caspice -premise/

NESECRET
82
foarte mari, 43,8 milioane mc în 2000). Până la destrămarea URSS ,aceste cinci
republici atât de bogate în petrol și gaze erau în sfera exclusivă a sovietelor.
Acum, este o dispută acerbă pentru a obține o cotă cât mai mare din exporturi,
implicit profituri, de către statele interesate, mari consumatoare. Spre deosebire
de alte zone, cum ar fi zona Golfului Persic, amintitele state sunt într -o zonă
continentală, departe de căile maritime de transport. Ca urmare, soluția
transferurilor hidrocarburilor este construirea de conducte magistrale de mare
capacitate: oleoducte și gazoducte. Acestea trebuie să traverseze și teritoriile
altor state, pe tot parcursul trebuind să existe condiții bune de securitate și
stabilitate politică și socială. Or i, zona se caracterizează prin instabilitate, care
este generată tocmai de interesele divergente ale marilor concurenți: SUA,
Rusia, China, Uniunea Europeană, Japonia, Turcia. Competiția fiind mare și de
durată (mai ales că, potrivit specialiștilor, în timp ce rezervele din zona Golfului
Persic si Arabia Saudită sunt în declin, acestea sunt abia la începutul extracțiilor
intense), principalii competi tori s -au grupat.
Marea Caspică reprezintă cel de -al treilea mare depozit de energie, după
Golful Persic și după Siberia rusească, fiind considerat ultimul vast rezervor de
energie al lumii. Se știe că, în 1998, Boris Elțîn și președintele kazah Nursultan
Nazarbaev au semnat un acord ce diviza partea nordică a Mării Caspice și care
deschidea drumul exploatării întinselor rezerve de hidrocarburi pe porțiunea
kazahă a mării. Exista o clauză că numai plafonul maritim putea fi forat,
pescuitul și drepturile mar itime urmând să fie exploatate împreună de statele ce
înconjoară Marea Caspică: Rusia, Iran, Kazahstan, Azerbaidjan și
Turkmenistan, Acordul a deschis calea unei competiții acerbe între riveranii
Caspicii care, la rândul lor, încearcă să stabilească , pe co nt propriu , relații cu
parteneri internaționali. Numai că transportarea petrolului și a gazelor către
piețele internaționale a rămas nereglementată, lăsând loc disputelor deschise și
litigiilor teritoriale. Pe de altă parte, ruta petrolului prin această re giune instabilă
politic implică și probleme de mediu. Sau mai bine zis, argumentul ecologic este
manipulat, atât de Rusia , cât și de Iran.

NESECRET
83
Nemulțumite că traseele cele mai avantajoase ale petrolului și gazelor
naturale tind să le ocolească, prin construire a unei conducte pe sub fu ndul mării,
la care au acces tot i, aceste țări au ajuns chiar să invoce motive ecologice, pentru
a bloca un astfel de proiect. în realitate, frustrarea Moscovei și a Teheranului
provin din faptul că aceste conducte comune, care ar urma să treacă prin
teritoriile lor, vor cauza pierderi de milioane de dolari, pentru ca în acordul din
1998 se stipulează că pentru forările sub plafonul marii nu se încasează taxe de
tranzit. De asemenea, printr -o astfel de politică, Rusia și Iranul s -ar fi văzut puse
în situația de a pierde controlul efectiv asupra regiunii. Iranul, de asemenea, a
obiectat în privința unei conducte sub plafonul mării. Teheranul a spus că Marea
Caspică nu poate fi divizată în sectoare și că petrolul aparține tuturor celor 5
state (Rusia, Iran, Kazahstan, Azerbaidjan și Turkemenistan). Ulterior, Iranul a
declarat că ar putea fi de acord cu divizarea Marii Caspice, doar dacă aceasta s –
ar face în părți egale, ceea ce ar fi însemnat că Teheranul să controleze 20% din
plafonul maritim, în timp ce o împărțire firească, în acord cu legislația
internațională, i -ar fi acordat mai puțin de 10%. Totuși, surse occidentale au
afirmat că motivul adevărat al Iranului de a întârzia construirea unei conducte
submarine, era speranța că SUA î și vor retrage opoziția lor și vor susține o
conductă mai ieftină ce ar fi putut să traverseze Iranul. Recent, Ayatolahul
Iranului, Al i Khamenei, a lansat propunerea de creare, împreună cu Rusia, a
unei „structuri de colaborare în domeniul gazelor naturale , după modelul
OPEC ”. Cele două state dețin împreună circa jumătate din rezervele mondiale
de gaze.
Zona Mării Caspice este astăzi una dintre cele mai importante zone
geostrategice de pe glob .
-//-

NESECRET
163

CONCLUZII

Schimbări majore s -au înregistrat în scenariul strategic European în anul
2014, nu numai în Uniunea Europeană
Schimbări majore au avut loc în scenariul energetic geostrategic european
de-a lungul anului 2014, în cadrul Uniunii Europene (Acordul Consiliului
Europei în ceea ce privește cadrul de acțiune în materie climatică și de energie
pentru anul 2030, cuplarea piețelor de energie electrică, , etc.), și, concomitent
cu criza UE (Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu și Africa de Nord,
scăderea prețului petrolul ui, angajamentele comune de cooperare între China și
America de Nord referitoare schimbările climatice și energia curată, etc.) statele
membre ale UE au definit și pus în aplicare a politici energetice foarte
importante, prin realizarea unui echilibru adec vat între obiectivele competitive,
securitate și durabilitate.
Politica energetică europeană necesită un management exercitat pe două
niveluri. În primul rând, statele membre și instituțiile comunitare trebuie să
coopereze îndeaproape, atât în scopul de a dezvolta politici comune cât și să
mențină legătura cu politicile puse deja în aplicare de către fiecare țară, care ar
trebui să se fie diferite, tocmai pentru a se asigura că acestea sunt în concordanță
cu obiectivele comune.
În al doilea rând, în cont rast cu ceea ce se întâmplă pe plan intern în cadrul
UE, competiția precede cooperarea și acest lucru se întâmplă nu numai la nivelul
statelor membre ci, de asemenea, la nivelul instituțiilor comunitare care
promovează acțiuni economice europene comune.
În scopul de a evalua importanța strategică a acestor noi resurse de energie,
trebuie să ia în considerare resursele de petrol și gaze neconvenționale alături de
un număr de tendințe le existente în ceea ce privește cererea și aprovizionarea cu
energie la niv el global. Acestea includ scăderea consumului de energie în

NESECRET
164
economiile dezvoltate din cauza încetiniri creșter ii economică, o mai mare
eficiență și cre șterea dependenț ei de combustibili alternativi .
După incidentul de la Fukushima producerea de energie nucleară a generat
o îngrijorarea crescută față de gestionarea mediului, schimbările climatice,
precum și față de dorința unui număr tot mai mare de țări de a folosi tehnologii
energetice curate .
În plus, producerea de resurse energetice din utilizarea de petrol și gaze
neconvenționale este într -un stadiu incipient și afacere ăn acest domeniu pe
termen lung are momentan multe necunoscute cum ar fi profilul de producție și
sustenabilitatea acestor resurse. De aceea, atunci când vine vorba de
extrapolarea tre ndurilor pe termen lung în ceea ce privește fenomenul energetic
este foarte dificil să fii încrezător într -un viitor favorabil.
În capitolul 1 am scos în evidență cum zona Mării Negre a rămas un
spațiu activ din punct de vedere al evenimentelor politice, e conomice și chiar
militare care ar putea afecta securitatea regională și globală. Potențialul
conflictual existent în zonă, de la conflictele „înghețate” la cele în stare latentă și
în derulare, coroborate cu existența unor grupări teroriste și elemente al e crimei
organizate, precum și cu interesul crescând al unor actori statali și non statali
față de resursele strategice din Caucaz, Asia Centrală și Orientul Mijlociu și de
nevoia controlului accesului la acestea, va determina o concentrare substanțială
de forțe, mijloace și, nu în ultimul rând, de investiții importante.
În aceste condiții, este posibil ca, în următorii 10 -15 ani, bazinul Mării
Negre și zona adiacentă acestuia să devină nu numai element de dispută, ci și
cheia securității regionale și conti nentale.
Focarele de criză/conflict din proximitatea bazinului Mării Negre vor
continua să preocupe organismele internaționale de securitate și vor impune în
mod deosebit intervenția unor forțe multinaționale de stabilitate dintre care nu
pot lipsi forțele Alianței Nord -Atlantice.
Pe plan economic, se va înregistra o blocare, cel puțin pentru o perioadă
medie de timp, a proiectelor energetice spre Europa, inclusiv a proiectului

NESECRET
165
conductei Nabucco, concomitent cu impunerea Rusiei ca factor ce poate
condiționa funcționarea conductei Baku – Tbilisi – Ceyhan.
Lipsa unor soluții pentru aceste conflicte „înghețate” care iată, se pot
reaprinde în orice moment, este un impediment major pentru continuarea
integrării regiunii Mării Negre în spațiul euroatlantic și pent ru construirea unei
Europe sigure și stabile. Starea de insecuritate și teama reușesc să mențină
existența „statelor de facto” din jurul Pontului Euxin, tot aceste stări fiind cele
care au dus la declanșarea conflictelor armate de la sfârșitul anilor ’80 –
începutul anilor ’90. Insecuritatea resimțită de populație este o caracteristică a
vieții de zi cu zi în aceste zone, definind strategiile politice în regiunile
separatiste.
Valoarea strategică a zonei Mării Negre va continua să crească pe măsura
conștie ntizării reale a importanței sale de către toți actorii politici cu interese în
regiune, globali și regionali, și a definirii și aplicării unor politici specifice.
Uniunea Europeană va trebui să elaboreze o strategie mai nuanțată și mai
cuprinzătoare pentr u regiunea Mării Negre, care să depășească cadrul actual al
inițiativei „Sinergia Mării Negre” și să aibă în vedere înființarea unui Acord de
cooperare la Marea Neagră, care să includă UE, Turcia și toate statele cu litoral
la Marea Neagră cu statut de par teneri egali, urmărind totodată implicarea
deplină a Rusiei, și care ar putea, într -o etapă ulterioară, să devină o Uniune a
Mării Negre. Un astfel de cadru multilateral ar oferi țărilor participante
posibilitatea de a -și consolida cooperarea cu UE în nume roase domenii de
acțiune și ar permite totodată Uniunii Europene să joace un rol mai activ în
soluționarea pe cale pașnică a conflictelor din această regiune, care va contribui
în acest fel, la realizarea securității regionale.
China și Rusia au probleme, dar China nu poate reprezenta o amenințare
semnificativă la interesele de bază rusești. Există probleme economice și
politice, desigur, dar China nu se află în centrul preocupărilor strategice ale
Rusiei.

NESECRET
166
Pentru Rusia, preocuparea strategică covârșitoare este fosta Uniune
Sovietică, fără a deveni însă obiectivul său primordial . Ucraina este un element
cheie, și un joc politic și economic de lungă durată și totodată complex este în
curs. Al doilea joc este în Asia Centrală, unde Rusia își afirmă în mod siste matic
puterea. Al treilea este in țările baltice, în care nu a făcut încă primul pas deși nu
există conflict în Caucazul de Nord, această zonă va oferi totdeauna oportunități
pentru reafirmarea puterii Rusiei în sud. Politica externă a Rusiei este construi tă
în jurul necesit ății de a cumpăra timp pentru a finaliza evoluției sale .
– // –
Prețul petrolului a atins recent cote minime istorice, iar piețele bursiere
internaționale sunt extrem de sensibile la declarații politice venite din partea
unor regimuri autoritare, cum ar fi cel iranian. Resursele energetice generează
politici internaționale, în direcții uneori necunoscute, în acest context
internațional acut, „criza gazului” provocată de neînțelegerile dintre Rusia și
Ucraina, respectiv Uniunea Europeana , anului trecut a scos în evidență
dependența țărilor europene în special a celor din Centrul și Estul Europei, de
importurile de energie. În privința gazului natural, dependența Uniunii Europene
de importuri din Rusia se situează în acest moment la 40% și este prevăzută să
crească la 60% până în 2030. Datorita rezervelor naturale de care dispune (o
treime din rezervele mondiale de gaz), Rusia devine un actor important în
problema securității alimentării cu hidrocarburi la nivel global. Ambițiile de
superpu tere energetică internațională ale Rusiei au fost resimțite acut de țări din
fostul spațiu sovietic – proaspetele regimuri portocalii, ca cele din Georgia sau
Ucraina – pentru care alimentarea cu gaz a avut sincope pe perioada iernii, dar și
de către țări membre ale Uniunii Europene.
Uniunea Europeana speră să își reducă dependența de importurile de gaze
din Rusia cu ajutorul așa -numitului Coridor Sudic, o posibila alăturare a Iranului
la proiect după ridicarea sancțiunilor impuse de tarile din Vest fiind a șteptata să
contribuie semnificativ la creșterea livrărilor către Europa.

NESECRET
167
Coridorul Sudic, o inițiativa a Comisiei Europene pentru importul gazelor
naturale din Azerbaidjan și tarile învecinate, inclusiv Iran, către sudul Europei,
va deveni operațional cel mai probabil în 2019 și va avea o capacitate inițiala de
10 miliarde metri cubi pe an.
Din perspectiva geostrategiei, oportunitățile politice ale spațiului geografic
se corelează cu cele ce decurg din ansamblul resurselor puterii economice și
comerțului, informațiile, educația, viabilitatea și modernitatea sistemelor
politice, coerența. În acest perimetru se operează cu „modele geostrategice”,
construite prin ceea ce s -a numit metoda „deservabilității parțiale”. Modelele
geostrategice îndeplinesc o funcție dublă: ele sunt atât modele de diagnoză,
identificând, de pildă,, turbulența geostrategică sau chiar războiul geostrategic
cât, și modelele tendenționale prin încorporarea unor scenarii evolutive, prin
estimarea unor tendințe și evaluarea probabilității d e concretizare a acestora.
Geostrategia și modelele geostrategice evidențiază un cuplu categorial
definitoriu: tensiunea geostrategică și echilibrul.

NESECRET
180

BIBLIOGRAFIE

Al-Shahi, Ahmed, Lawiess, Richard I., Middle East and North African
immigrants in Europe , Routledge, 2005
Anderson, James, Geopolitics of European Union enlargement: the fortress
empire , Routledge, 2007
Baker Institute. “Shale Gas and U.S. National Security ” Baker Institute
Policy Report, Number 49. Houston: Rice University Baker Institute, October
2011.
Bari, I., Probleme globale contemporane, Editura Economică, București,
2003
Barna, Cristian, Parteneriatul Euro -Mediterranean: Uniunea Europeană și
Orientul Mijlociu Extins , anul III, nr. 13
Băhnăreanu C., „Arma energetică ” în contextul relațiilor internaționale
ale începutului de secol XXI , Editura Universității Naționale de Apărare “Carol
I” București, 2007
Blockmans, S., Lazowski, A., The European Union and Its Neighbours: A
Legal Appraisal of the EU's Policies of Stabilisation, Partnership and
Integration , Cambridge University Press, 2006
Bretherton, C., Vogler, J., The European Union as a global actor,
Routledge, 2006
Browne, P., The longest journey: resettling refugees from Africa , UNSW
Press, 2006
Cohen, A., “Energy Security in the Caspian Basin ” In Energy Security
Challenges for the 21st Century: A Reference Handbook . Ed., Gal Luft and
Anne Korin. Washington, D.C.: Library of Congress Cataloging -in-Publication
Data, 2009.
Collon,M., Monopoly – L'Otan ă la Conquete du monde, EPO, Bruxelles,
March 2000

NESECRET
181
De Leo, L., The immigrant threat :the integration of old and new migrants
in western Europe since 1850 , University of Illinois Press, 2005
De Tinguy, A., Moscova și lumea. Ambiția grandorii: o iluziei , Editura
Minerva, București, 2008
Dobrescu, P., Globalizare și integrare europeana, București, 2007 -2008,
note de curs Mașter Managementul Proiectelor
Domjan, P. and Stone, M. “A Comparative Study of Resource Nationalism
in Russia and Kazakhstan 2004 –2008 ” Europe -Asia Studies 62, no. 1 (January
6, 2010): 35 –62.
Ebel, R . and Menon R., ed. Energy and Conflict in Central Asia and the
Caucasus. New York: Rowman & Littlefield Publishers, 2000.
Engdahl, W. F., Monsanto Buys 'Terminator' Seeds Company, Global
Research, August 27, 2006
Fernández, R. “The EU and Natural Gas from Central Asia: Is Nabucco
the Best Option? ” Madrid: Real Instituto Elcano, 2010.
Frunzeti, T., Geostrategie , Editura Centrului Tehnic Editorial al Armatei,
București, 2009
Frunzeti, T., Zodian, V., Lumea 2005. Enciclopedie politică și militară
(Studii strategice și de securitate), Editura Centrului Tehnic Editorial al
Armatei, București, 2005
Frunzeti, T., Zodian, V., Lumea 2007. Enciclopedie politică și militară
(Studii str ategice și de securitate), Editura Centrului Tehnic Editorial al
Armatei, București, 2007
Frunzeti, T., Zodian, V., Lumea 2009. Enciclopedie politică și militară
(Studii strategice și de securitate) , Editura Centrului Tehnic Editorial al
Armatei, București , 2009
Frunzeti, T., Zodian, V., Lumea 2011. Enciclopedie politică și militară
(Studii strategice și de securitate), Editura Centrului Tehnic Editorial al
Armatei, București, 2011

NESECRET
182
Garrison, J . A. and Ahad , A. “Explaininfg the Central Asian Energy Game:
Complex Interdependence and How Small States Influence Their Big
Neighbors ” Asian Perspective 35, (2011): 381 –405.
Geantă, N., Strategii energetice în Asia Centrală. II Geopolitica. Anul VII,
nr. 32(4), 2009
Geante, R., Le Kazakhstan ou la geopolitique de l'eurasisme. II Le Monde
diplomatique, Novembre, 2010
Gebrewold -Tochalo, De Belachew, Africa and Fortress Europe: threats
and opportunities , Ashgate Publishing, Ltd., 2007
Ghaleb, A. “Natural Gas as an Instrument of Russian State Power ” Letort
Paper . Strategic Studies Institute -U.S. Army War College. October 2011.
Gibney, M . J., Hansen, R ., Immigration and asylum: from 1900 to the
present , ABC -CLIO, 2005
Giddens, A. , Europa în epoca globală , Editura Ziua, București, 2007
Gnesotto, N ., Grevi, G ., The new global puzzle. What world for the EU in
2025?, European Union, Institute for Security Studies, Paris, 2006
Gresh, A ., Radvanyi, J ., Rekacewicz, Philippe, Samary, Catherine, Vidai,
Dominique, Atlas – Le monde diplomatique , SC Societatea de Editură LMD
SRL, București, 2006
Griffin, R. “Gazprom looks to Restructure European Gas Assets ” Platts
Oilgram News. September 26, 2012. Accessed November 6, 2012.
http://www.lexis – nexis.com/ .
Hâldan R., Islamul și Oceanul Planetar, în Geopolitica, Anul IX, Nr. 43
(4/2011), Editura TOP FORM, București, 2011
Howorth, J. Security and Defence Policy in the European Union .
Basingstoke: Palgrav e Macmillan, 2007.
Hurst, C. “Liquefied Natural Gas: The Next Prize? ” In Energy Security
Challenges for the 21st Century: A Reference Handbook . Ed., Gal Luft and
Anne Korin. Washington, D.C.: Library of Congress Cataloging -in-Publication
Data, 2009.

NESECRET
183
James, S., Security in the Black Sea Region, back to Realpolitik? , articol
apărut în jurnalul „Southeast European and Black Sea Studies ”, voi. 8, nr. 2, iun.
2008.
Joppke, C., Selecting by origin: ethnic migration in the liberal state,
Harvard University Press, 2005
Kaczmarski, Marcin. “Domestic Sources of Russia’s China Policy, ”
Problems of Post – Communism 59, no. 2 (April 2012): 3 –17.
Karaosmanoglu, Aii (2001), Turkey's objectives in the Caspian region. in
The Security of the Caspian Sea Region. Edited by Genna dy Chufrin. Oxford
University Press
Kemp, Geoffrey, Corey Johnson, and Tim Boersma. “The Shale Gas
Boom: Why Poland Is Not Ready ” German Marshall Fund of the United States.
Khanna, P.. Lumea a doua. Imperii și influență în noua ordine globală,
Editura Polirom, 2008
Larsson, R ., Nord Stream, Sweden and Baltic Sea Security . Swedish
Defense Research Agency: Stockholm, 2007.
Lazăr, M., Strategiile Uniunii Europene în Orientul Mijlociu, Geopolitica,
anul III, nr.13
Lucas, R ., International migration and economic development: lessons
from low -income countries , Edward Elgar Publishing, 2005
Moran, T. “The Globalization of America’s Defense Industries: Managing
the Threat of Foreign Dependence ” International Security 15, no. 1 (1990): 57 –
99.
Moștoflei, C., Popa,V., Rolul UE în asigurarea securității globale, Edit.
Universității Naționale de Apărare, București, 2008
Mureșan, M ., Toma, Ghe ., Provocările începutului de mileniu , Editura
U.N.Ap., București, 2004
Neguț, S ., Geopolitica.Universul puterii , Editura Meteor Press, București,
2008
Popescu, D ., Conducerea afacerilor , Editura Scripta, București, 1998

NESECRET
184
Rădoi,F., Securitatea energetică – concept și realități, Forumul regional al
energiei – FOREN, Neptun, 2008
Roberts, P ., Sfârșitul petrolului. În pragul unui dezastru , Editura Litera
Internațional, București, 2008
Rumer, E ., Jeffrey Simon, „ Contribuție la strategia euroatlantică pentru
Regiunea Mării Negre ”, Editura UNAp București, 2006
Scaesteanu, R ., “Magistrala “NATO -portocalie ” pentru petrolul din
Caspica? ”, ziarul România liberă din 19 Octombrie 2005
Schröer, A. “European Energy Security: A New Pattern of External
Stability and Internal Risks ” American Institute for Contemporary German
Studies.
Smith, K . E., European Union for eign policy in a changing world , Wiley –
Blackwell
Stănișoară, M ., Promovarea regiunii Mării Negre este și în interesul
statelor UE , ziarul ZIUA din 06.05.2006
Teixeira, N . S., The International Politics of Democratization:
Comparative Perspectives , Taylor & Francis, 2008
Telo, M ., European Union and new regionalism: regional actors and
global governance in a post -hegemonie era, Ashgate Publishing, Ltd.. 2007
Thachuk, K ., Transnațional Threats Smuggling and Trafficking in Arms,
Drugs, and Human Life , Greenwood Publishing Group, 2007
Toma, Gheorghe, Cearapin, T., Homotescu, G., De la securitate
individuală la securitate colectivă , Editura Biotera, 2003
Trenin, D ., Post-Imperium: A Eurasian Story . Washington, D.C.: Carnegie
Endowment for International Peace, 2011.
United States Senate. “Energy and Security from the Caspian to Europe ” A
Minority Staff Report prepared for the use of the Committee on Foreign
Relation.
Vallelersundi, A ., Palacio, The Barcelona Process . A Euro -Mediterranean
North -South Partnership , 2004

NESECRET
185
Verrastro, F . A. “The Role of Unconventional Oil and Gas: A New
Paradigm for Energy ” Center for Strategic and International Studies.
Walker, J . W., and S. Enders Wimbush. “Eurasia’s Hinge: It’s More than
just Energy ”, German Marshall Fund of the United States.
Wilkinson, P ., Homeland security in the UK: future preparedness for
terrorist attack since 9/11, Taylor & Francis, 2007
Yergin, D. “Ensuring Energy Security ” Foreign Affairs 85, no. 2 (Mar
2006): 69.
Youngs, R ., Energy Security: Europe's New Foreign Policy Challenge ,
Taylor & Francis, 2009