Comicul din Reclamele Coniacului Unirea

Cuprins:

Introducere

Capitolul 1. Evolutia reclamei in lume

-1.1 Istoric

-1.2 Publicitatea la nivel international si publicitatea în România…….pag6-8

-1.3 Conceptul de marketing

-1.4 Marketingul bauturilor alcoolice

-1.5 Reclame celebre

Capitolul 2. Produsul Unirea

-2.1 Istoricul coniacului

-2.2 Coniacul

-2.3 Coniacul Unirea. Tipologia lui Dorel

-2.4 Cazuri din presa

Concluzii

Bibliografie

Introducere

Aceasta lucrare are la baza ideea comicului din reclamele coniacului " Unirea ". Astfel comicul esti necesar pentru cresterea vazari produsului.

Dorel personajul principal din reclama este exemplu muncitorului roman care face numai boacane.Coniacul Unirea este un coniac care si-l poate perimite omul de rand,muncitorul dupa santier.

Reclamele cu Dorel au avut in impact asupra populatie si au dus la cresterea vanzarilor chiar daca nu este un coniac de calitate superioara totusi esti un coniac cautat.

Brandul Unirea a fost lasat in Decembrie 2001,campania de lansare a inceput in iunie 2003 sub sloganul " Unde-s multi puterea creste ". Ideea reprezentand viata pe santier a muncitorilor romani.

La inceputul lucrarii am vorbit desre evoulutia reclamei in lume, un istoric al publicitatii cum a aparut , despre marketingul bauturilor acoolice si marketingul coniacului Unirea , am aratat cateva reclame ale altor coniacurii concurente coniacului Unirea.

In etapa urmatoare voi prezenta produsul Unirea si pe Dorel personajul principal, cateva detalii despre coniac in general si instoricul acestuia.

La final va prezint cateva exemple din presa ,cazuri reale ale muncitorilor avandul ca exemplu pe Dorel.

Lucrarea este structurata astfel:

1. Evolutia reclamei in lume

-1.1 Istoric

-1.2 Publicitatea la nivel international si publicitatea în România

-1.3 Conceptul de marketing

-1.4 Marketingul bauturilor alcoolice

-1.5 Reclame celebre

2. Produsul Unirea

-2.1 Istoricul coniacului

-2.2 Coniacul

-2.3 Coniacul Unirea. Tipologia lui Dorel

-2.4 Cazuri din presa

Ceea ce am vrut sǎ evidențiez în cadrul acestei lucrǎri este ca o reclama buna, cu un comic desavarsit este necesara pentru vanzarea produsului.

Comicul aduce o atentie sporita reclamei si o face placuta.

1. Evolutia reclamei in lume

1.1 Istoric

Primele forme de publicitate au fost atestate încă de pe vremea Babilonului și Romei Antice și au constat în diferite semne pictate pe pereții clădirilor. Acestea semne erau reprezentate prin semne pictate foarte atrăgător, care reușeau să atragă atenția trecătorilor. Mai exact, primele forme de publicitate au apărut odată cu schimbul de bunuri și cu nevoia de a identifica sursa acestor bunuri, respectiv cine le produce.

Necesitatea de a face reclamă, de a anunța, face parte din natura umană și datează, așadar, din cele mai vechi timpuri. Primele forme ale publicității, despre care am spus că și-au făcut pentru prima dată apariția încă din Antichitate, au fost inițial de tip informativ. Cei care doreau să-și facă cunoscuta marfa  ofereau doar informațiile necesare, fără a se folosi de alte artificii care să-i ajute să-și vândă mai bine produsele. Abia ulterior la procesul publicitar s-au adăugat elemente estetice și emoționale, care au avut drept scop mărirea șanselor ca reclama să fie recepționată și reținută.

Începuturile publicității outdoor au fost în Egiptul antic, unde comercianții amplasau de-a lungul drumului public bucăți de piatră pe care erau sculptate mesaje informative despre produsele sau serviciile oferite. În perioada anilor 500 î.e.n., în vechea Romă, mesajele erau pictate pe pereți în scopul promovării jocurilor publice, afacerilor locale sau pentru a chema alegătorii la vot.

În perioada medievală apare o nouă formă de publicitate, una extrem de simplă, dar și foarte eficientă : folosirea așa-numiților „strigători”. Strigătorii erau cetățeni, angajați de către comercianți, care aveau menirea de a lăuda prin strigăte calitățile mărfurilor acestora. Mai târziu, ei au devenit figuri familiare și pe străzile așezărilor coloniale americane. Corespondenții  „strigătorilor” în luma modernă sunt crainicii care difuzează reclamele la radio sau TV.

Odată cu inventarea presei tipografice, în 1453, de catre Johann Gutenberg, promovarea produselor și servicilor a căpătat noi dimensiuni. Așadar, primul pas important spre adevărata producție publicitară a fost făcută odată cu apariția tiparului. Prima formă de publicitate outdoor în Anglia a fost făcută în 1472, când a fost tipărit un ghid de comportament pentru prelați în timpul perioadei Paștelui ce era afișat pe ușile bisericilor  Tipografii, și mai târziu comercianții, încep să utilizeze mici „fluturași” pentru a-și promova produsele. Aceste mici bucăți de hârtie conțineau adesea simboluri specifice breslei și de multe ori erau lipite pe zidurile orașului. Modalitatea aceasta de promovare a rămas și în era modernă.

Prima reclamă tipărită și distribuită la nivel de masă a apărut în anul 1525 în Germania, într-o broșură. Reclama promova calitățile unui medicament miraculos.

În SUA, primele forme ale publicității au apărut în Philadelphia, Pennsylvania, în 1841, când Volney B. Palmer a deschis un magazin, considerat predecesorul agențiilor de publicitate din zilele noastre. Agenții săi contractau cu ziarele spații de publicitate la prețuri conținând discount-uri, urmând apoi ca ele să fie vândute către diverși clienți, la un preț mai mare. În 1869 Francis Ayer a fondat N.W. Ayer & Son, agenție care există și în zilele noastre. Ayer a modificat practica de până atunci a agenților de publicitate, facturând clienților același preț pe care el îl contractase, plus un comision agreat de ambele părți.

În Statele Unite, primul ziar care a publicat o reclamă a fost Boston Newsletter, care în anul 1704 publica un anunț prin care se oferea o recompensă pentru prinderea unui hoț. După  ziare, următorul mediu purtător de reclame au fost revistele. Prima reclamă apărută într-o revistă din Statele Unite s-a publicat în anul 1844, în Southern Messenger.

1920 este anul când întreaga industrie de publicitate a trecut printr-o transformare masivă, atât din punct de vedere al abordării, cât și al practicii. Acum, agențiile de publicitate încep să dezvolte strategii de marketing și copywriting. Mai mult, agențiile au început să efectueze cercetări de piață și studii demografice pentru a putea ținti mai bine consumatorii. Introducerea radioului a creat o nouă oportunitate, iar la sfârșitul anilor ’20 publicitatea a luat ființă și în acest domeniu.

Înițierea strategiilor de marketing care folosesc persoane publice pentru realizarea unei reclame se face în 1924, când Regina Maria a României face reclamă la crema «Pond’s  Cold». În timp, această modalitate de publicitate s-a dovedit a fi una dintre cele mai credibile și profitabile, folosită astăzi în întreaga lume.

Publicitatea și-a luat cel mai impresionant avânt odată cu apariția radioului, datorită posibilităților de cuprindere a unui public foarte numeros și variat, iar simtul auditiv, care este stimulat cu ajutorul radioului, nu poate fi închis la comandă. Apariția acestui miljoc de comunicare și-a adus un aport considerabil la crearea unei mari cereri de noi produse. Studiile arată că subconștientul uman înregistreaza și reține automat un mesaj pe care l-a auzit de 3 ori, chiar dacă nu l-a ascultat cu atenție. Astfel, în perioada anilor ’20, când apare radioul, economia statelor industrializate se dezvoltă exploziv, și tot astfel publicitatea.

Anii ’50 – ’70 aduc, de asemenea, pe scena socială cel mai mare actor media din istoria publicității : televiziunea. Deși televiziunea a apărut încă din anii ’40, nu s-a consolidat imediat din cauza costurilor  ridicate ale televizoarelor și a numărului redus de canale TV. După zece ani, însă, televiziunea își impune autoritatea în fața radioului, deoarece nu se mai prezintă doar avantajele produsului promovat, ci se încercă și crearea imaginii sale. Mai mult, publicitatea tv, căreia i-am acordat o atenție aparte în această lucrare, îmbină simțul văzului cu cel al auzului, și astfel se crează o mai mare atracție pentru consumatori.

Publicitatea TV se poate axa pe anumite segmente de consumatori prin analizarea tipului de telespectatori care urmăresc o anumită emisiune într-o anumită perioadă din zi. Televiziunea este continuă să fie mijlocul de comunicare preferat în publicitate. Odată cu dezvoltarea acestui suport media, publicitatea se dezvoltă exploziv, domeniul atingând rate de creștere fabuloase.

Anii ’80 arată faptul că industria publicitară nu este o industrie rigidă și că publicitatea este unul dintre cei mai fideli indicatori ai schimbărilor sociale și economice dintr-o societate. Televiziunile nu mai au doar câteva canale, ci zeci și chiar sute, iar ziarele care odată se adresau unor cititori relav omogeni, au acum un conținut atât de diversificat, încât cititorii devin tot mai diversificați și mai mulți.

Când tehnologia a avansat și a apărut calculatorul și odată cu el o diversitate de programe speciale, tehnologia digitală a anilor 1990 a transformat industria outdoor. Dacă până atunci panourile publicitare erau pictate manual, se trece la tiparirea acestora cu ajutorul calculatorului. Companiile outdoor speculează toate posibilitățile de promovare a produselor și  apare o diversitate de formate outdoor: de la reclamele în stațiile de autobuz, pe chioșcuri, până la display-uri în marile centre comerciale și pe taxi-uri. Dacă vorbim despre locul actual pe care îl ocupă publicitatea outdoor, nu este deloc unul neglijabil, mai ales pentru faptul că această modalitate de promovare are o mulțime de avantaje : începând cu fixarea foarte bună a imaginii prin prezența îndelungată, afișarea mesajului 24 h / 24, 7 zile pe săptămâna pe toată perioada campaniei, până la dimensiunile mari, cu impact major, locațiile bine plasate care nu pot fi ignorate de către publicul țintă.

Rapiditatea cu care publicitatea a reușit să se impună și pe piața din România o demonstrează perioada 1990 – 2002, când în țară s-au editat 198 de titluri de publicații specializate în publicitate, dintre care 63 cu difuzare națională. Mai mult, în 1999, publicitatea ocupa poziția a treia, cu o pondere de 9%, din totalul timpului de emisie radio la nivel național și aceeași poziție, cu o pondere de 11,1%, din totalul timpului de emisie TV.

Odată cu apariția World Wide Web-ului (www), inventat de către Tim Berners-Lee în 1990, industria publicitară și-a pus amprenta și asupra lumii virtuale, unde câștigă din ce în ce mai mult teren.

Originile publicitatii sunt foarte îndepartate, iar evolutia acesteia este spectaculoasa. Statele Unite este tara cu cea mai puternica industrie a reclamei. Elementele cele mai importante din istoria publicitatii sunt marcate de aspecte ale experientei americane publicitare.

Putem identifica trei mari perioade în istoria publicitatii: (1) perioada premarketing -dinainte de Antichitate pâna la aparitia mijloacelor de comunicare în masa; (2) perioada comunicarii de masa – din 1800 pâna la jumatatea secolului XX; (3) perioada publicitatii stiintifice (bazata pe abordari structurate) – din anii '50 pâna în prezent.

Publicitatea joaca un rol vizibil semnificativ în societatea de azi. Ea trebuie abordata în cadrul discutiilor mai largi despre comunicarea de masa, sociologia opiniei publice, psihologie, retorica, management, antropologie.

Desi la începuturile sale, publicitatea era studiata si practicata intuitiv, fiind sclipirea de moment a unor genii creative, în prezent se doveste a fi un domeniu ce necesita pregatire specializata si este abordata stiintific. Prin efectele pe care le are asupra societatii în ansamblu, ea a ajuns sa joace un rol vital, fiind responsabila nu doar pentru schimbarile de comportament ale indivizilor, dar si pentru diversele miscari sociale.

Fenomenul publicitar este unul complex. "El este, înainte de toate, un fenomen economic pentru ca obiectul esential al publicitatii îl constituie cresterea vânzarii si extinderea întreprinderii. Reprezinta în acelasi timp un fenomen social deoarece nu influenteaza doar clientela formata din personalul întreprinderii, ci întreaga populatie, pentru ca se bazeaza pe informarea, interesarea si convingerea oamenilor în toate circumstantele si momentele. Este si un fenomen politic, pentru ca priveste pe oricine si nu lasa pe nimeni indiferent; fiecare simte într-un mod aproape violent ca este "pentru" sau "contra", dupa cum ideile sale îl conduc spre a apara regimul economiei de piata concurentiale care conditioneaza acest fenomen, sau dimpotriva el gaseste intolerabil si înjositor invadarea permanenta a vietii particulare cu produse publicitare."

1.2 Publicitatea la nivel international si publicitatea în România

Publicitatea cu scop persuasiv îsi are începuturile în Antichitate. " De exemplu în Babilon, Egipt, Grecia au aparut inscriptii pe pereti, tablite de argila, papirus sau pe alte suporturi, continând anunturi de evenimente importante pentru colectivitate, de recompense pentru anumite actiuni solicitate din partea membrilor comunitatii, sau oferte de produse si servicii. Asemenea inscriptii si/sau desene sunt strabunicele reclamei contemporane." Înainte sa apara scrisul, chiar si dupa, reclama se facea prin mesaje strigate pe strazi, lânga locurile unde se vindeau produsele sau în alte locuri publice.

O data cu aparitia tiparului, la mijlocul secolului al XV-lea, s-au dezvoltat si noi forme de reclama. De fapt primele reclame adevarate au fost afisele si foile volante care contineau mesaje publicitare. De exemplu, în Anglia, la Londra (1472), prima reclama tiparita a fost un anunt pentru difuzarea unei carti de rugaciuni, pus pe usile bisericilor. Dar prima reclama tiparita la nivel de masa a aparut într-o brosura în Germania, promovând un medicament miraculos.

Ziarele au alocat reclamei sectiuni speciale. Primul ziar englezesc a aparut în 1622, dar de abia în 1625 apare prima reclama distribuita prin acest suport media.

În 1630, la Paris, apare agentia publicitara sub cordonarea lui Theophraste Renaudot, director fondator al publicatiei La Gazette, care avea un scop umanitar, ajutând institutiile de binefacere sa se întâlneasca si sa comunice. "Un prim jurnal publicitar datorat lui Jean-Louis Albert se numea La Petite Affiche. Prima agentie publicitara apare la Londra, în 1812." Britanicii schimba rolul agentiei de publicitate, atribuindu-i un scop comercial.

În SUA (1704), primul anunt, care oferea o recompensa pentru prinderea unui hot, a aparut în ziarul Boston Newsletter. Mult mai târziu, tot în SUA (1844), reclama apare si într-o revista, în Southern Messenger, editata o vreme de scriitorul celebru Edgar Allan Poe. "Revistele ofereau reclamei si alte avantaje majore: spatiu pentru mesaje mai lungi si mai complexe, o calitate grafica superioara ziarelor si posibilitatea folosirii ilustratiei pentru potentarea mesajului. Progresul tehnologic în domeniul tipografic a facut ca reclama de revista sa ajunga, treptat, sa fie dominata de ilustratie."

La mijlocul secolului al XIX-lea se poate vorbi despre o industrie americana de reclame, dar reclama moderna dateaza de la începutul secolului XX. Au fost persoane importante în istoria reclamei americane care au determinat dezvoltarea acesteia, ca tip de activitate promotionala. De exemplu, Earnest Elmo Calkens de la Agentia Bates a folosit un stil asemanator artelor plastice pentru a atrage atentia publicului. John E. Kennedy si Albert Lasker (1905), "precursorii stilului hard sell, de argumentare bazata pe aspectele concrete, cuantificabile ale produsului sau serviciului oferit", au pus accentul în reclame pe motivul cumpararii, pentru convingerea consumatorilor. La polul opus se afla Theodore F. MacManus, copywriter (scriitor al textului de reclama) al companiei General Motors, care a dezvoltat stilul soft sell- de data asta accentul e pus pe atributele "imateriale" ale produselor/serviciilor (eleganta, prestigiu, etc.).

Dupa primul razboi mondial, Helen si Stanley Resor de la Agentia J. Walter Thompson au introdus conceptul de marca, astfel produsul/serviciul putea fi identificat, chiar daca existau marfuri similare pe piata.

În timpul marii crize economice din 1929, reclama înselatoare a fost sanctionata, prin propunerile legislative facute de Comisia Federala pentru Comert din SUA. Creatorii de reclama scoteau în relief  valentele artistice ale acesteia.

George Gallup de la Young & Rubicam împreuna cu Daniel Starch si A. C. Nielsen au creat prima companie care se ocupa de cercetarea industriei reclamei. Jhon Caples de la Agentia BBDO (Batten, BArton, Durstine, Osborn) a reusit sa introduca paragrafele, frazele si propozitiile scurte în mesajul publicitar, detasându-se de stilul exagerat si redundant din anii ¢30.

Radioul a cucerit piata publicitara prin costurile reduse de productie si difuzare, dar si prin faptul ca înregistra o audienta foarte mare din cauza programelor de divertisment. Astfel, dupa 12 ani de la difuzarea primei reclame la radio, volumul de publicitate dat pe acest canal media a depasit pe cel al reclamelor din ziare si reviste.

În  timpul celui de-al doilea razboi mondial, în SUA, doua tipuri de reclame s-au dezvoltat: reclama necomerciala, specifica campaniilor de recrutare, operelor de caritate si reclama politica, pentru sprijinirea actiunii guvernamentale.

Rosser Reeves (anii ¢40) de la Agentia Ted Bates introduce termenul de propunere unica de vânzare ( USP-Unique Selling Proposition) pentru accelerarea vânzarilor si exploatarea noutatii si calitatilor speciale ale produselor.

O data cu aparitia televiziunii, în anii ¢50 s-a schimbat unghiul de abordare al reclamei si astfel s-a pus accentul pe lux, stil de viata si acceptabilitate sociala. În 1960, televiziunea era principalul canal media, purtator de reclama din SUA.

Din deceniul al saptelea, reclama scoate în evidenta avantajele produsului/serviciului (pret, utilitate, etc.). Initiatorul acestui curent a fost Fairfax M. Cone de la Agentia Foote, Cone & Belding.

Se poate vorbi despre o "moda" a reclamei. Cel mai bun argument este dat de urmatorii inovatori din istoria reclamei americane care s-au afirmat în anii ¢70.

William Bernbach de la Agentia Doyle Dane Bernbach s-a remarcat prin socarea receptorului, folosind o expresie grafica dramatica si punând în centrul mesajului publicitar trebuintele umane.

Leo Burnett, liderul scolii de Chicago, a introdus tipul de reclama offbeat, prin asociatii de elemente incompatibile. De altfel, a folosit naratiunea în compozitia reclamei, care avea rolul unei minidrame. El este cunoscut pentru multi eroi de reclama foarte cunoscuti, de exemplu cowboy-ul ca simbol al Americii din reclamele la tigarile Marlboro.

David Ogilvy de la Agentia Ogilvy & Mather a cultivat atractivitatea povestirii, introdusa de Burnett, a readus în actualitate principiul marcii, al lui Stanley si Helen Resor, dar nu în ultimul rând a accentuat faptul ca reclama trebuie sa contina o informatie concreta si semnificativa.

Jack Trout de la Agentia Ries Capiello Cowell a elaborat principiul pozitionarii noilor produse în constiinta publicului, adica reclama se construieste pornind de la cerintele si asteptarile clientilor, fiind foarte importanta si dimensiunea produsului.

Thomas Dillon  de la Agentia BBDO a fost initiatorul expresiei de client fidel, cel care evalueaza produsul dupa calitatea acestuia.

În anii ¢80 creatorii de publicitate se bazeaza pe deviza: " cumpara acum, plateste mai târziu" (Russel si Roland, 1996), luând în considerare caracteristicile psihodemografice ale consumatorilor. La diferenta de un deceniu avem o tendinta de globalizare a industriei publicitare, agentiile de publicitate formând uriase retele multinationale. 

În acest moment mesajul publicitar este foarte individualizat, se fac strategii de marketing pentru cucerirea unui anumit tip de consumator.

În România, prima forma de reclama comerciala a fost facuta de strigatorii din piete si târguri. Initial publicitatea avea caracter strict local, însa cresterea consumului si a ofertei de marfa si de asemenea aparitia presei scrise ca mijloc de comunicare a determinat dezvoltarea publicitatii moderne. Primul anunt publicitar a aparut în anul 1830 în ziarul Mercur din Braila. David Adania (1880) înfiinteaza prima companie româneasca care publica anunciurile.

 George Albert Tacid (1886) fondeaza Oficiul de Publicitate România, iar împreuna cu Constantin Brailoiu (1884) editeaza saptamânalul de reclame La Publicite Roumaine.

Ziarul Românul al lui C. A. Rosetti (1875) publica numeroase reclame, iar ziarul Universul fondat de Luigi Cazzavillan în 1886 avea o rubrica speciala numita "Micul anuntator".

La începutul secolului apar primele ziare si reviste de specialitate: Anuntatorul (1886),  Monitorul reclama (1907), Reclama (1909), iar în provincie la Braila,Reclama moderna (1923),la Pitesti, Reclama (1910),la Brasov, Reclama magazin (1933), iar la Sibiu, Reclama Sibiului (1934).

Agentiile de publicitate apar în jurul anului 1914: I. Branisteanu, F. Lazar, Adania, etc. (Petcu, Migdalovici, 2002).

Între 1925 si 1935 coexistau marci locale si marci internationale pe piata româneasca de vânzare. De altfel, din 1924, existau pe lânga agentiile locale de publicitate si reprezentantele câtorva retele internationale de agentii de publicitate.

În perioada interbelica românii sunt la curent cu tendintele internationale. Doar la un an de la folosirea tuburilor de neon în reclamele stradale din Statele Unite si la 25 de ani de la aparitia acestora la Paris, se fabricau si se foloseau tuburile de neon (1937) si în publicitatea româneasca.

În România, perioada comunista se caracterizeaza printr-o reducere drastica a activitatii de publicitate, datorita instaurarii monopolului statului asupra activitatilor comerciale. Monopolul asupra publicitatii a fost realizat prin înfiintarea în 1950, a Societatii de Stat pentru Exploatarea Cartilor Postale, Ilustratelor, Portretelor Oficiale si Tablourilor Populare. În 1955, sectia de publicitate a ziarului Scânteia se transforma în agentie de publicitate. De altfel, redactiile cotidienelor judetene functionau ca agentii de publicitate. (M. Petcu, Migdalovici, 2002). Singura forma de publicitate care se practica era mica publiciate. Însa acum apar lozincile, pancartele, copertile si publicatiile cu mesaj politic implicit sau explicit.

Dupa 1989 s-au înfiintat numeroase agentii de publicitate, odata cu trecerea la economia de piata. Prima agentie de publicitate din România a fost Centrade, înfiintata de Radu Florescu în mai 1990. Din 1992, retelele internationale au invadat si piata româneasca. Au aparut si o serie de institute private de sondarea opiniei publice, care realizeaza studii si cercetari ale caror rezultate sunt folosite pentru construirea campaniilor de promovare a produselor.

Industria de publicitate actuala este în mare masura apropiata de ceea ce se petrece în acest domeniu la nivel international, desi mai avem mult de recuperat. Începând din anul 2000, agentiile de publicitate locale au vrut sa se dezvolte folosind propriile lor resurse, fara a realiza un parteneriat cu o retea internationala.

1.3 Conceptul de marketing

Etape în evolutia conceptului de marketing

Termenul marketing este de origine anglo-saxona si provine din verbul to market care înseamna a desfasura tranzactii de piata, a cumpara si a vinde.
În literatura de specialitate, termenului marketing îi sunt atasate mai multe acceptiuni. În linii mari, a face marketing înseamna a actiona pe piata, dezvoltând produse si servicii si distribuindu-le acolo unde sunt cerute, celor care le asteapta si care sunt dispusi sa plateasca pentru ele.
Definitiile marketingului pot fi impartite în doua mari categorii:
– definitii clasice (înguste) – se axeaza în principal pe activitatea comerciala si pe miscarea fizica a bunurilor si serviciilor, ignorând multe categorii puternic influentate de activitatile de marketing (angajatori, sindicate, grupuri de consumatori, agentii guvernamentale etc.);
– definitii moderne (largite) – extind aria de influenta a marketingului si asupra diverselor organizatii nonprofit, persoanelor si ideilor, raporteaza activitatea întreprinderii la mediu si se refera si la aspecte de natura sociala. 
Într-o asemenea viziune moderna, marketingul poate fi definit drept un proces managerial si social prin care indivizii sau grupurile obtin ceea ce le este necesar prin crearea, oferirea si schimbul de produse având o anumita valoare, sau chiar procesul de management responsabil pentru identificarea, anticiparea si satisfacerea în mod profitabil a necesitatilor clientului.
Aceste definitii ajuta la stabilirea sarcinilor marketingului ca functie manageriala în cadrul organizatiei si anume:
-identificarea si anticiparea nevoilor consumatorilor;
-crearea de valoare prin dezvoltarea de noi produse si servicii ce ofera suficiente beneficii pentru a-i convinge pe potentialii consumatori sa participe la procesele de schimb;
-stabilirea pretului, respectiv valoarea pe care consumatorul o acorda unui produs si pe care este dispus sa o plateasca pentru a intra în posesia acestuia;
-plasarea si distribuirea produselor si serviciilor acolo unde sunt cumparate sau consumate;
-promovarea produselor pe piata si în constiinta potentialilor consumatori prin comunicare cu acestia.
Prin urmare, functia manageriala a marketingului este o functie integrata care ajuta potrivirea nevoilor clientilor actuali si potentiali cu scopurile organizatiei prin intermediul schimburilor.
Marketingul este deci un concept organizational, o organizare de metode, procedee si tehnici de cercetare, analiza, de previziune si de control, dar si de organizare si promovare în întreprindere a unui spirit de cunoastere si anticipare a schimbarilor permanente în conceptiile si atitudinile cumparatorilor, în preferintele si aspiratiile acestora.
Ca o sinteza a caracteristicilor esentiale ale marketingului, se poate spune ca acesta urmareste cunoasterea pietei potentiale actuale si de perspectiva pentru adaptarea productiei în vederea satisfacerii consumatorilor si realizarii de profituri de catre întreprindere, prin conceperea, promovarea, schimbul si distribuirea rationala si eficienta a bunurilor si serviciilor catre consumatori.
Marketingul nu trebuie confundat cu activitatea de vânzare desfasurata de întreprindere. În vechea conceptie comerciala, toate eforturile întreprinderii erau îndreptate spre sprijinirea desfacerii a tot ce producea întreprinderea. Marketingul are însa menirea sa dea indicatii referitor la ce poate sa vânda întreprinderea, cum si cât, prin coordonarea tuturor functiilor ce privesc direct sau indirect consumatorul, aducând totodata profituri întreprinderii.
Marketingul nu trebuie identificat nici cu studierea cererii de consum nici cu studierea pietei, aceastea fiind doar subdiviziuni ale cercetarilor specifice pe care activitatea de marketing le presupune. O parte importanta a actiunilor de marketing este concentrata nu asupra consumatorilor ci asupra diverselor categorii de producatori si societati comerciale. 
Daca initial întreprinderile erau preocupate cu precadere de problemele legate de fabricarea produselor, evolutia complexa a pietei a determinat o restructurare a prioritatilor, punându-se accent pe studierea pietei, a cererii consumatorilor la care trebuie adaptata productia.
Dezvoltarea marketingului a aparut tocmai o data cu întelegerea necesitatii organizarii cât mai eficiente a întreprinderii pentru a asigura o corelatie corespunzatoare între productie si cerere.
Superioritatea orientarii de marketing este cel mai bine subliniata de analiza sa în comparatie cu mai vechea orientare spre vânzari.
Orientarea spre vânzari este cea care urmareste cresterea prin orice mijloace a vânzarilor si, astfel, a profiturilor. Aceasta se realizeaza mai ales ca urmare a cresterii cantitative a volumului produselor si serviciilor obtinute de întreprindere.
Orientarea spre marketing urmareste crearea acelor produse care au la baza nevoile, dorintele si cerintele consumatorului; cresterea profiturilor este legata direct de cresterea gradului de satisfacere a consumatorilor.
Fara sa se diminueze importanta actului de vânzare propriu-zis, acesta trebuie privit doar ca o latura si un moment al marketingului. Daca vânzarea presupune doar obtinerea contravalorii bunurilor si serviciilor, marketingul urmareste ca aceste bunuri si servicii sa satisfaca la un nivel superior consumatorii. Pentru aceasta, actiunile de marketing nu sunt concentrate doar asupra trasaturilor fizice ale produsului, ci si asupra celui mai atractiv pret pentru client, a celor mai eficiente variante de distribuire si promovare a acestor produse. De asemenea, pentru a asigura fidelitatea consumatorilor si repetarea cumpararii, marketingul recomanda si urmarirea produsului în consum, fiind preocupat de cresterea importantei serviciilor post-vânzare în asigurarea unui avantaj competitiv sustinut.
În concluzie, pilonii de baza ai marketingului sunt orientarea spre client, integrarea marketingului în activitatea întreprinderii si accentul pe profit.

Notiuni fundamentale în marketing

Orice definitie a marketingului, indiferent carei scoli ar apartine, ar trebui sa cuprinda urmatoarele concepte de baza: nevoi, dorinte si cereri; produse; valoare, satisfactie si calitate; piete.

Filozofia marketingului se întemeiaza pe nevoile si dorintele oamenilor. Necesitatile umane reprezinta cerinte ale unei persoane sau grup de persoane ce trebuie neaparat satisfacute, întrucât le asigura existenta si dezvoltarea. Cea mai cunoscuta ierarhizare a necesitatilor umane este realizata de Maslow.

Ierarhizarea necesitatilor umane

1. necesitati fiziologice: hrana, îmbracamintea, dormitul;
2. necesitati de siguranta: centura de siguranta, sistemele de protectie a locuintelor, detectoarele de fum etc;
3. necesitati sociale: de apartenenta, afectiune;
4. necesitati de stima, de recunoastere, prestigiu si faima: haine si masini de lux, obiecte de arta etc;
5. necesitati de autodepasire: educatia, hobby-urile etc.

Disconfortul provocat de nesatisfacerea unei necesitati, determina persoana în cauza sa achizitioneze produsul sau serviciul care sa satisfaca necesitatea.
Dorinta este forma luata de necesitatile umane, în functie de cultura si personalitatea fiecaruia. Nevoile sunt destul de restrânse dar posibilitatile de satisfacerea a acestora (dorintele) sunt foarte variate, oferind astfel câmp larg de actiune ofertantilor.
Cererea este o dorinta ce poate fi satisfacuta în conditiile existentei resurselor materiale ale individului. Tinând cont ca dorintele consumatorilor sunt numeroase, dar se concretizeaza în cereri doar în limita puterii de cumparare, ofertantii trebuie sa orienteze nu spre persoanele care doresc produsele ci mai ales catre cele care au si posibilitatea sa le achizitioneze.
Din analiza acestor concepte rezulta ca atingerea obiectivelor globale ale unei firme depinde de gradul de exactitate a determinarii necesitatilor si a dorintelor pietelor-tinta si satisfacerea acestora mai eficienta decât competitorii.
Produsul reprezinta orice poate fi oferit pe o piata pentru achizitionare, utilizare sau consum si care poate satisface o necesitate sau o dorinta. Raportul calitate/pretul si disponibilitatea sunt factori hotarâtori în alegerea unui produs. 
Valoarea produsului reflecta avantajele obtinute de consumator din utilizarea sau posesia unui produs, comparativ cu costurile necesare procurarii lui.
Satisfactia consumatorului depinde de valoarea perceputa de acesta si de costul suportat pentru a intra în posesia produsului respectiv. Satisfactia reflecta modul în care au fost atinse solicitarile consumatorului legate de produs si de pretul platit pentru aceasta.
Schimbul reprezinta actul de obtinere a produsului dorit de la o alta persoana fizica sau juridica prin compensare valorica cu alte produse sau bani. Schimbul reprezinta motorul conceptului de marketing. Marketingul urmareste maximizarea profitului pentru fiecare tranzactie si realizarea unui climat favorabil atât cu consumatorii cât si cu furnizorii de produse. 
Piata este locul de confruntare a cererii cu oferta si include cumparatorii efectivi si potentiali ai unui produs sau serviciu. 
Succesiunea acestor elemente -necesitate-dorinta-cerere-produs-schimb-piete- reprezinta principalele momente ale conceptului de marketing. Marketingul în sine reprezinta o activitate ce are în vedere influentarea acestor elemente în scopul satisfacerii cât mai depline a necesitatilor si a dorintelor oamenilor, în conditii de avantaj maxim pentru furnizor. Astfel, se poate aîntreprinderea ca activitatile de dezvoltare a produsului, cercetare, distributie, pret, promovare si service constituie esenta marketingului.
Managementul marketingului este analiza, planificarea, implementarea si controlul programelor destinate sa creeze, sa stabileasca si sa mentina schimburi profitabile cu cumparatorii tinta în scopul atingerii obiectivelor organizatiei.
Managementul activitatii de marketing se poate calauzi dupa 5 filozofii diferite:
1.conceptia de productie este una din cele mai vechi orientari în organizarea activitatii producatorilor si se bazeaza pe faptul ca pretul este un factor esential în alegerea produselor. Aceasta conceptie neglijeaza însa rolul pe care îl are atractivitatea unui produs în luarea deciziei de cumparare.
2.conceptia de produs, conform careia consumatorii opteaza pentru produsele ce prezinta cele mai multe caracteristici de calitate, performanta si noutate, îmbunatatirea produselor fiind o prioritate pentru întreprindere. Aceasta conceptie nu tine cont de faptul ca un produs, indiferent cât de inovator ar fi, nu se va vinde daca nu este însotit de un pret accesibil, nu este distribuit într-o maniera atractiva si nu este promovat catre grupele-tinta corespunzatoare. Producatorii uita adesea ca nu produsul în sine prezinta interes ci satisfactia pe care acesta o ofera.
3.conceptia de vînzare, potrivit careia consumatorii nu vor cumpara suficiente produse daca întreprinderea nu depune un efort de vânzare si de promovare pe scara larga. Aceasta conceptie urmareste rezultatele pe termen scurt (profituri imediate) si nu consolidarea imaginii întreprinderii pe termen lung, rezultata ca urmare a fidelitatii clientilor satisfacuti care vor reveni si vor aduce si alti clienti întreprinderii.
4.conceptia de marketing, potrivit careia atingerea obiectivelor organizatiei depinde de modul în care aceasta reuseste sa identifice nevoile si dorintele consumatorilor vizati si de satisfacerea acestora într-o masura mai mare si într-un mod mai eficient decât concurenta. În organizatiile ce aplica conceptia de marketing consumatorul este considerat principala sursa de venit, acceptându-se faptul ca profiturile realizate sunt în legatura directa cu gradul de satisfacere a consumatorilor. Pastrarea unei clientele fidele este mai putin costisitoare decât atragerea de noi clienti.
5.conceptia de marketing social, este cea mai noua dintre cele cinci conceptii prezentate si urmareste nu numai cresterea bunastarii consumatorilor dar si a societatii. Aceasta conceptie obliga marketerii sa ia în calcul în elaborarea politicii de marketing urmatoarele aspecte: profiturile întreprinderii, dorintele consumatorilor si interesele societatii.
Daca în faza initiala profitul pe termen scurt era principalul obiectiv al oricarei organizatii, în timp s-a recunoscut importanta satisfacerii pe termen lung a dorintelor consumatorilor (conceptia de marketing), pentru ca în prezent tot mai multe firme sa ia în cosiderare interesele societatii atunci când adopta deciziile de marketing (marketingul social).

1.4 Marketingul bauturilor alcoolice

Consumul de alcool a jucat un rol important și acceptat, în același timp, în cultura și tradițiile sociale atât în trecut cât și în prezent.

Comunicarea de marketing este definită ca fiind: “comunicarea produsă direct sau în numele agenților de marketing, ce are ca scop principal promovarea produselor, indiferent de mediul de comunicare folosit. Aceasta include promovarea mărcii, comunicarea către consumator, evenimente promoționale, packaging, etichete, sponsorizări, advertoriale, distribuție și materiale de vânzări”.

Definiția comunicării de marketing nu se extinde nediscriminat asupra oricărui tip de comunicare comercială sau corporație. De exemplu, nu include articolele gratuite din presa scrisă (tip PR), informațiile cuprinse în rapoartele anuale, nici mesajele transmise cu ajutorul comunicatelor de presă sau afirmațiile către media, agenții guvernamentale sau către publicul larg, mesaje ce conțin informații de interes public, cum ar fi riscurile sau beneficiile consumului de alcool, sau mesaje educaționale ce promovează consumul responsabil de alcool și rolul acestuia în societate.

Comunicarea în marketing ar trebui să fie legală, decentă, onestă și reală. Comunicarea în marketing va respecta principiile concurenței loiale și ale unei activități corecte în mediul de afaceri. Comunicarea în marketing va avea în vedere responsabilitatea socială și principiile corectitudinii și ale bunei credințe. Nu trebuie, sub nici o formă, să fie lipsită de etică, să nu respecte standardele generale ale decenței și bunului simț sau să pună sub semnul întrebării integritatea și demnitatea umană. Codul de comunicare responsabilă în marketing trebuie să se regăsească atât în spiritul campaniilor publicitare cât și în formulările acestora.

Comunicarea de marketing este adresată persoanelor cu vârsta de peste 18 ani4. Comunicarea ce are loc pe canale deținute de producătorii de băuturi alcoolice (cum ar fi paginile de internet ale website-urilor brandurilor, conținutul downloadabil/descărcabil, direct mailing, evenimente proprii, etc.) trebuie să se desfășoare astfel încât să indice, fără nici un fel de dubiu, că acestea sunt adresate exclusiv persoanelor peste 18 ani. Programele de marketing ce vor fi distribuite pe canale care nu aparțin producătorului de băuturi alcoolice, trebuie plasate în zonele în care cel puțin 70% din audiență are peste 18 ani.

Materiale de marketing prestabilite pot fi amplasate în cadrul evenimentelor, sponsorizărilor promoționale care sunt adresate în primul rând adulților și unde se poate deduce că peste 70% din persoanele prezente la eveniment au peste 18 ani. În cadrul evenimentelor organizate de sau în numele companiei producătoare de băuturi alcoolice, participarea persoanelor sub 18 ani nu trebuie permisă.

Plasarea produsului sub formă de inserții în cadrul filmelor, programelor TV, videoclipurilor muzicale, jocuri video și elementele de brand inserate în producția acestora trebuie să fie aprobată sau respinsă în funcție de informațiile primite de la producătorii acestora. Toate dispozițiile Standardelor Comune se aplică unor astfel de plasări de produse. Pentru reclamele tipărite, băuturile alcoolice nu trebuie promovate, sub nici o formă, în paginile ziarelor ce conțin benzi desenate, în reviste sau oricare alte publicații, decât dacă publicul acestora este, într-o proporție de peste 70% adult (are peste 18 ani). Pentru media digitală, este necesară implementarea unui sistem activ de verificare a vârstei; acesta va fi prezent pe pagina de start a website-urilor brandurilor. Conținutul și reclamele gratuite ce pot fi descărcate trebuie să aibă incluse instrucțiuni, pentru cei ce folosesc acel material, referitoare la faptul că nu au dreptul să împartă materialele respective către persoane cu vârsta mai mică de 18 ani.

Comunicarea de marketing nu trebuie, sub nici o formă, să încurajeze sau să îndemne la consum excesiv sau iresponsabil de alcool. Materialele de comunicare nu trebuie să portretizeze consumul excesiv, să arate persoane în stare de ebrietate sau să sugereze în vreun fel consumul în exces ca fiind un comportament acceptabil din punct de vedere social și, de asemenea, nu trebuie să promoveze efectele intoxicării cu alcool.Băuturile și consumatorii lor pot fi portretizați ca parte a unor experiențe și activități personale sau sociale responsabile.

Comunicarea de marketing va trebui să respecte alegerea de a nu bea și, astfel, să nu portretizeze sub nici o formă abstinența sau consumul moderat într-o lumină negativă. Comunicarea de marketing trebuie să evite orice asociere cu un comportament violent, agresiv, ilegal, periculos sau antisocial. Comunicarea de marketing trebuie să evite orice asociere, aluzie către substanțele stupefiante sau cultura acestora. Promoțiile implementate în locații cu consum pe loc trebuie să încurajeze consumul responsabil de alcool și să descurajeze consumul excesiv, incluzând aici și concursurile de consum alcool. Acolo unde este posibil se va depune întreaga diligență pentru a insera în cadrul promoțiilor și sponsorizărilor un mesaj care promovează consumul responsabil de alcool. Numele, ambalajul, eticheta și amplasarea în magazine a băuturilor alcoolice, trebuie să fie făcută astfel încât acestea să nu fie confundate cu cele non-alcoolice.

Conținutul reclamelor și al materialelor de marketing care promovează băuturile alcoolice trebuie concepute în așa fel încât să nu atragă tinerii sub 18 ani. Publicitatea și materialele de marketing pot fi considerate atractive de către publicul sub 18 ani dacă portretizarea respectivă este construită în așa fel încât depășește atractivitatea generală pe care o poate avea către adulți.

Campaniile de promovare și materialele de marketing dezvoltate în legătură cu băuturile alcoolice nu trebuie să conțină elemente care portretizează copii, obiecte, imagini, impresii, simboluri, muzică, caractere (fie reale sau fictive – desene animate), celebrități cum ar fi campionii sportivi, ce ar putea reprezenta o atracție către cei care au sub 18 ani. Băuturile alcoolice nu ar trebui promovate într-un mod în care ar sugera o legătură între consumul de alcool și demonstrarea maturității sau ca fiind un rit de trecere către maturitate.

Nici un fel de simbol care face parte din identitatea mărcii, de tipul logo-ului, trademark-uri sau nume, nu trebuie asociate sau puse sub aceeași licență cu articole de îmbrăcăminte, jucării, jocuri sau echipamente de joc sau orice alte obiecte ce sunt sau pot fi adresate sau atractive persoanelor sub 18 ani. Comunicarea de marketing nu trebuie să facă asocierea, sub nici o formă a consumului de băuturi alcoolice de nici un tip cu condusul autovehiculelor sau cu folosirea unor mașini potențial periculoase.

Comunicarea de marketing pentru băuturile alcoolice nu trebuie să facă asocierea acestora cu activități periculoase: de ex. nu trebuie să portretizeze sub nici o formă o persoană care consumă băuturi alcoolice în timp ce sau când este pe punctul de a începe o activitate (sport, la locul de muncă, etc), care necesită un nivel de alertă crescut sau coordonare fizică.

Nu trebuie să existe nici o sugestie conform căreia băuturile alcoolice au efect terapeutic sau că o anumită cantitate de alcool consumată poate ajuta în prevenirea, tratarea sau vindecarea anumitor boli. Unde legea permite, se pot menționa anumite situații concrete despre hidrații de carbon, despre conținutul caloric sau alți nutrienți ce sunt adecvați în anumite circumstanțe. Comunicarea de marketing nu trebuie să facă aluzie, prin mesajul transmis, sau să cuprindă imagini cu femei însărcinate sau să se adreseze acestora, nu trebuie să creeze confuzie în ceea ce privește natura băuturilor alcoolice sau conținutul de alcool al acestora.

Tipărirea informațiilor referitoare la conținutul de alcool este opțională, dar, cu toate acestea, în cazul băuturilor mai tari, tăria nu trebuie să fie parte dominantă a mesajului, transmis prin comunicarea de marketing, atât scris cât și vizual. Conținutul de alcool nu trebuie să fie subiectul unei campanii de publicitate a băuturii alcoolice, astfel încât să încerce atragerea consumatorilor făcând apel la acest criteriu. Opus ideii de mai sus, comunicarea de marketing nu trebuie să sugereze că, prin consumul de băuturi alcoolice cu un nivel scazut de alcool, se evită consumul abuziv.

Întreaga comunicare de marketing a băuturilor alcoolice trebuie să fie în concordanță cu spiritul și caracterul tuturor legilor naționale aplicabile, regulamentele și codurile de auto-reglementare ale practicii locale.

Euroavipo este o companie producătoare de băuturi alcoolice din Romania. Face parte dintr-un grup de firme deținut de fratii Dorobantu. Compania este controlată de Signus Establishment cu sediul în Liechtestein. Euroavipo produce și comercializează mărcile Unirea (brandy) și Couture (băuturi spirtoase colorate), rachiul de fructe Hanul Ars (băutură spirtoasă albă), lichiorurile Sao și Otilia, mărcile de vodcă Sankt Petersburg și Goldessa, ginul Bartender's, și băuturile intermediare Patriot (alb) și La Baionnette(roșu).

Brandul Unirea a fost lansat pe piață în decembrie 2001, fără a fi promovat, țintind un public format din bărbați cu venituri reduse. Campania de lansare și construire a brandului a început în iunie 2003, sub sloganul „Unde-s mulți, puterea crește” , in ultimii cinci ani fiind realizate sase spoturi pentru promovarea acestui brand.Potrivit reprezentantilor Euroavipo, in 2006, evolutia marcii Unirea s-a mentinut in acelasi trend ca in anul precedent, detinand o cota in volum de 30% din piata de alcool colorat, insa in prima parte a acestui an vanzarile au stagnat.

“Consumatorii de bauturi alcoolice carora ne adresam sunt foarte reticenti atunci cand schimbi ceva la ambalaj, chiar daca e vorba de o imbunatatire. Sunt mult mai conservatori decat consumatorii de bauturi racoritoare, care, din contra, asteapta mereu schimbari", explica brand managerul.
Unirea, brand care are ca principali competitori marcile Alexandrion si Cava D'Oro, produse de Alexandrion Grup, a inregistrat in 2008 o crestere cu 15% a vanzarilor in volum fata de cele realizate in anul 2007. In primul semestru al acestui an insa, vanzarile au scazut cu 22% fata de aceeasi perioada a anului trecut, cota de piata a brandului diminuandu-se, de asemenea, la circa 27% din piata de brandy, fata de 30% cat detinea in urma cu doi ani. 
„Acum cinci-sase ani erau zeci de branduri concurente slabe. Acum sunt mult mai putini competitori, dar puternici, fiecare avand ca obiectiv cresterea cotei de piata". 
Unirea realizeaza 35% din cifra de afaceri a producatorului de bauturi alcoolice Euroavipo Grup, fiind cel mai vandut brand din portofoliul companiei. Reprezentantii Euroavipo nu au dezvaluit rezultatele financiare inregistrate anul trecut. Potrivit datelor Ministerului de Finante, Euroavipo a rulat in 2007 afaceri de 27,5 mili. euro, la acest rezultat brandy-ul Unirea contribuind cu 9,5 mil. euro, potrivit estimarilor ZF.

1.5 Reclame celebre

Brancoveanu XO

Inchinam paharul intru pace si armonie.
Cei 25 de ani de pace din timpul domniei voievodului Constantin Brancoveanu au oferit neamului romanesc tihna de care avea nevoie pentru o dezvoltare spirituala si culturala nemaiintalnita.
Vinarsul Brancoveanu, invechit in butoaie de stejar romanesti, este creat in amintirea celor peste doua decenii de liniste si ii ofera degustatorului, peste secole, gustul rafinat si parfumul vremurilor de mult apuse.
Vinars inseamna traditie si istorie Romaneasca. Acesta se consuma in familie, in special in cadrul sarbatorilor crestine. Un obicei stravechi este de a oferi vinars in dar parintilor miresei, atunci cand aceasta este ceruta in casatorie. 
Vinarsul Brancoveanu XO este produs dupa o reteta traditionala a vinurilor romanesti Zghihara, Cramposia si Iordana. Invechirea se face in butoaie de stejar romanesti, de tip aromatice "quercus petraea" si "quercus robur", din zona Carpatilor. Vinars Brancoveanu XO reflecta traditia si cultura Romaneasca printr-un gust intens, elegant si rafinat; vrednic de a purta numele unui domnitor emblematic pentru istoria Romaniei.
In 2008, Alexandrion Grup Romania a obtinut, pentru Vinars Brancoveanu, Vinalies d'Or Troffee, cea mai inalta distinctie din categoria "Eau de vie de vin, brandy, coniac", in cadrul concursului "Vinalies Internationales”, de la Paris, Franta.

Cognac Metaxa 5 Stele

The Original Greek Spirit

Metaxa 5 stele are un design inspirat din arhitectura greceasca veche, spiritul sau captureaza caldura soarelui. Metaxa a fost pentru prima oara vanduta in S.U.A. in anul 1900 si astazi se bucura de popularitate in multe tari. Metaxa este in general disponibila in trei variante: 3 stele -cel putin 3 ani invechita, 5 stele-cel putin 5 ani invechita si 7 stele- cel putin 7 ani invechita. O versiune mai rar intalnita este Private Reserve, care este invechta mai mult de 20 ani. In Grecia sunt disponibile si variantele de 12 si 16 stele

Alexandrion 5*

Poporul grec este recunoscut pentru multe lucruri… traditie… originalitate…. calitate.
Cand toate acestea se combina, un produs de exceptie se naste. In cazul nostru, cel mai bun distilat de vin, invechit in butoaie de stejar timp indelungat, sta la baza celei mai bine vandute bauturi alcoolice: Alexandrion 5*. 

2. Produsul Unirea

2.1 Istoricul coniacului

Coniacul sau brandy-ul este o bautura alcoolica frantuzeasca, produsa in regiunea Charente. Se obtine prin dubla distilare a unor vinuri albe locale. Dupa o prima distlilare a vinurilor si separarea depunerilor (drojdia), produsul este supus unei distilari suplimentare. Rafinarea are loc in butoaie de stejar.

Exista multe legende cu privire la “inventatorul” coniacului. Din nefericire, adevarata origine a acestuia nu va putea fi cunoscuta niciodata. Cea mai credibila poveste si cea mai acceptata vorbeste despre un capitan olandez care transporta, cu propriul vapor, vin din Franta spre Olanda, candva, in secolul al XVI-lea.

Incercand sa faca mai multi bani, marinarul a inlaturat prin distilare apa din vin pentru a incarca pe nava sa o cantitate cat mai mare din pretioasa bautura. Odata ajuns la destinatie, in Olanda, el punea din nou apa peste vinul ramas. Din pacate, atat echipajul cat si prietenii sai ii “gustau” periodic bautura pe care o denumisera “Brandewijn” – “vin arzator”. Peste timp, acest cuvand a fost precurtat, rezultand actualul Brandy.

Povestea coniacului:drumul spre apa vieti

Istoria coniacului începe devreme, foarte devreme. Chiar în secolul al III-lea. Regiunea și băutura denumite Cognac au o poveste lungă și încâlcită care aduce laolaltă o sumedenie de nații, neguțători, regi, aristocrați, războaie crunte, ierni vitrege și catastrofe naturale. În largul peisaj al istoriei această bautură va evolua către ceea ce avea să se numească apa vieții sau licoarea zeilor, apelativele cele mai iubite pentru tăriile care într-un fel ușurau și împrospătau traiul greu al oamenilor din vechime.

În primul secol al erei noastre împăratul Domitian interzice cultivarea vinului, lege anulata două secole mai târziu de către Probus, care permite triburilor gallice să dețină podgorii și să producă vin. Activitățile viticole se răspândesc tot mai mult cam de prin secolul al XII-lea, când ducele de Guyenne ordonă plantarea de vie în regiunea Poitou Charente, iar imediat după aceea vin și în Anglia negustori viticoli din La Rochelle. Francezii au succes și în Hamburg.

Războiul de 100 de ani început în 1337 nu are numai consecințe dezastruoase. Cel puțin pentru englezi, care importă vin din Charente. 1411 este un punct de cotitură, pentru că atunci începe distilarea vinului într-un fel de ‘brandy’, numai că cei care se bucură de experiență sunt momentan doar femierii din Armagnac. Cei care vor avea un rol decisiv în răspândirea tehnicii licorii așa cum o știm sunt olandezii, care achiziționează vin din Champagne și Borderies și îl trimit acasă pe mare. Lucrul curios pe care îl observă este că vinul pare a suferi în timpul transportului, așa că pentru a-l păstra mai bine  încep să-l distileze și îi dau un nume sugestiv: brandwijn, care înseamnă literal ‘vin ars’. Este totuși doar o simplă tehnică prin care își permit să transporte cât mai multă băutură fără ca aceasta să se altereze. Pentru a-l consuma acasă se văd nevoiți să adauge apă.

Primul brandy adevărat apare, desigur, în regiunea Cognac, unde la 1549 un istoric pomenește un producător din La Rochelle, care creează noul sortiment. Între timp plantațiile din Aunis oferă un surplus de vin care, după model olandez, este distilat. De la ‘brandwijn’ provine de altfel cuvântul ‘brandy’. Tehnica producerii coniacului este impulsionată de taxele pe vin care explodează în 1636, blocând vânzarea băuturii. Așa că negustorii încearca distilarea dublă. Inițial procedeul se aplică pentru scăderea cantităților și implicit scăderea taxelor de transport. În momentul în care coniacul se va transporta în butoaie din lemn de stejar, comercianții vor constata o modificare în gust, aceasta fiind cel mai probabil punctul culminant care va încetățeni coniacul. Deja la 1638 Lewis Roberts menționează un sortiment foarte special de vin numit Rotchell sau Cogniacke, iar la puțin ani după asta Philippe Augier fondează Cognac Augier, companie producătoare de coniac. Ludovic al XIV-lea se arată foarte interesat de noua descoperire, ridicând familia Frapin din Charente, care produce mari cantități din deosebita licoare, la rangul de mari aristocrați.

În secolul al XVIII-lea deja activează casele de comerț, care achiziționează coniac pentru a-l revinde în Europa de Nord, Olanda, Anglia. În 1715 Jean Martell fondează compania Martell Cognac, ulterior Remy Martin; la 50 de ani după aceasta apare și Cognac Hennessy. Orașul Cognac ajunge să fie înțesat de antrepozite, iar din 1794 exporturile ajung și în America de Nord.

O nouă și foarte profitabilă industrie se dezvoltă atunci când coniacul încetează să mai fie distribuit în butoaie și în schimb de folosesc sticlele. Fenomenul coniacului, în ciuda restricțiilor sau dezastrelor naturale care distrug plantațiile, ia o asemenea amploare încât la 1848 chiar un personaj de talia poetului Alfred de Vigny ajunge să-și producă propria marcă, în La Maine Giraud. Pe hărți sunt înregistrate patru mari areale de producție din regiunea Cognac: Grande Champagne, Petite Champagne, Premier Bois și Deuxieme Bois. În 1861 coniacul Martell ajunge departe, în Shanghai, iar la sfârșitul secolului nici Bombay nu scapă de magia noii licori.

Din nefericire la finele secolului al XIX-lea producția va scădea ca urmare a invaziei filoxerei, fiind depăsită de cea de whiskey. Din cele 300.000 de hectare cultivabile doar 46.000 mai sunt viabile. Încep să se importe struguri din America, producția devine mult mai restricționată și controlată, dar mărcile tradiționale precum Frapin, Courvoisier, Hennessy, Martell  sau Bisquit rămân dominante. Din 1930 se vor lansa tot soiul de cocktailuri pe bază de coniac. Șase ani mai târziu se vor stabili noi reguli de producție: vinul pentru distilare trebuie obținut excpluciv din struguri albi, iar adaosul de zahăr este strict interzis. Pentru asigurarea calității și concurenței oneste se înfiintează în 1946 Le Bureau National Interprofessionel de Cognac. Abia din anii ’90 va crește simțitor popularitatea băuturii în SUA, în mare parte datorită promovării sale în culturile rap și hip-hop.

Coniacul este un produs de referintă în materie de distilate de vin. Mai precis, este un distilat învechit de vin, cu o tărie alcoolică de 38 – 50 vol %, caracterizat printr-o culoare galben – aurie – chihlimbărie și cu aromă fină de vanilie și alte nuanțe plăcute, care îi conferă un miros îmbietor și un gust și mai și. Există mai multe titluri de noblețe. In sticlele care poartă rangulVS (Very Special)cel mai prichindel coniac are cel puțin doi ani. Pentru VSOP(Very Superior Old Pale vârsta minimă e de patru ani. În cupajele de mare rafinament Napoléon, XO(Extra Old), Extrasau Hors d’âge, cel mai vârstnic distilat are cel puțin șase ani, iar din 2016 va trebui să aibă minim 10.

Nobila licoare, pe lângă istoria bogată, minuțiozitatea tehnicii de producere și fascinația gustului, mai are ceva de spus. O mică și interesantă legendă ne relatează că dubla distilare a fost inventată de cavalerul de la Croix Maron, senior de Segonzac. Probabil după mai multe pahare de coniac prost, omul a visat că Diavolul îl băgase într-un cazan pentru a-i fura sufletul.

Nobilul a rezistat însă primei fierberi, grație credinței bine ancorate în suflet, așa că Diavolul a trebuit să-l mai treacă o dată prin foc. Când s-a trezit, cavalerul s-a gândit să extragă și el toată esența din apa-vieții printr-o a doua distilare.

2.2 Coniacul

Nicio altă băutură nu e atât de strict reglementată precum coniacul. Legi, reguli, norme – totul pentru a păstra intactă noblețea acestei băuturi.

Așadar, pot fi numite cognac (sau mai rar, eau-de-vie de Cognac ori eau-de-vie de Charentes)numai distilatele produse în aria delimitată în 1909, din struguri recoltați aici.

Țara coniacului cuprinde departamentul Charente-Maritime, o mare parte din Charente și câteva sate ținând de Dordogne și Deux-Sèvres. Zona se laudă cu 75.000 de hectare de viță de vie dedicate exclusiv coniacului.

Pe acele pământuri, dacă vrei să faci coniac, nu ai voie să cultivi decât decât șase soiuri de struguri: Colombard, Folle Blanche, Montils, Ugni Blanc, Sémillon și Folignan. Acestea au fost alese pentru că produc vinuri potrivite pentru distilare: aciditatea mare le conservă în mod natural pe timpul iernii, iar conținutul scăzut de alcool facilitează concentrarea aromelor din vin.

După cules, strugurii sunt băgați imediat la stors, pentru a se limita oxidarea care ar dăuna fineții coniacului. Odată obținut mustul, vinificația poate începe. Acest proces e supravegheat foarte atent, fiindcă legea franceză interzice adăugarea de zahăr sau dioxid de sulf care să elimine bacteriile nedorite. 

Fermentarea are loc în două etape. Pentru faza alcoolică, se folosește specia de drojdie Saccharomyces cerevisiae, care convertește zahărul din struguri în alcool și produce compușii volatili care dau aromă coniacului. Prin fermentația malolactică, bacteriaOenococcus oeni transformă acidul malic în acid lactic, reducând aciditatea vinului și garantând un distilat mai rafinat.

Acum trecem la obținerea de eau-de-vie, obligatoriu folosind metoda de dublă distilare numită repasse (recirculare). Pentru asta, esențial e alambicul de aramă de tip Chanterais, încălzit la foc deschis, așa cum cere legea.

Etapele dublei distilări în alambicul Chanterais se numesc chauffes (fierberi). În prima fază se obține brouillis, care, având o tărie alcoolică de doar 28-32%, e întors iar în cazan.

Abia la următoarea fierbere, bonne chauffe, începe să apară adevărata eau-de-vie. Maestrul cognacais dă la o parte lichidul obținut la începutul și la sfârșitul celei de-a doua distilări și păstrează doar “inima” acesteia.

Le coeur nu trebuie să aibă o tărie alcoolică mai mare de 72,4%, pentru a putea fi alintată la maturitate cu denumirea de origine controlată “cognac”.

Alambicul va picura, după multă muncă, un litru de alcool perfect pentru fiecare nouă litri de vin pe care i-a înghițit. Tânărul coniac trebuie pus acum la învechit numai și numai în butoaie de stejar, așa cum cere legea. 

Învechirea trebuie să dureze minimum doi ani, iar cunoscătorii spun că licorile franțuzești ajung la apogeu după 50-60 de ani. Cele mai norocoase stau în butoaie și un secol, dar sunt folosite cu multă zgârcenie pentru a da un je ne sais quoi celor mai prestigioase cupaje.

În veacul nostru, cognac-ul a luat întreg Pământul în stăpânire: este exportat în 160 de țări, iar 96% din producția anului 2008 a fost savurată în afara Franței.

Și cu stejarul e treabă complicată. Doar două soiuri pot fi folosite, Quercus sessiliflora și Quercus pedunculata, și numai de au crescut în pădurile din Limousin sau Tronçais. Stejarul pedunculate din Limousine va îmbogății coniacul cu tanini, în timp ce sessile de Tronçais va contribui cu arome de lemn, cocos și cuișoare.

În timpul petrecut în butoaie, noua eau-de-vie câștigă miresme și culoare de vis. Dar și pierde din tărie, cei 2% evaporați în fiecare an fiind numiți “partea îngerilor”.

În fiecare an, îngerii ăștia iau cu ei cam 22 de milioane de sticle, arhisuficiente pentru chefurile de poveste din Paradis. Partea bună e că evaporarea alcoolului mărește concentrația de compuși aromatici din coniac.

Când coniacul a atins vârsta dorită de distilator, e mutat în damigene de sticlă, oprindu-i-se astfel învechirea. Acum începe cea mai importantă treabă a maeștrilor în coniac: descoperirea cupajului perfect.

Fără prejudecăți. Fie că-l bei simplu sau intr-un cocktail savuros, coniacul este o băutură care merită cu prisosință degustată și apreciată de cât mai mulți

Coniacul se luptă de ceva vreme cu prejudecata că este o licoare prea pretențioasă, care merită savurată doar în cunoșțință de cauză și nu poate fi accesibilă decât inițiaților. Cunoscut multă vreme ca “băutură a regilor”, el este într-adevăr o băutură foarte rafinată, creată printr-un proces destul de elaborat care necesită timp și multă măiestrie. Însă această realitate nu ar trebui să ne împiedice să-l apreciem la o scară cât mai largă. O necesitate care a devenit evidentă și pentru cei mai exclusiviști producători din Franța care caută în ultima vreme soluții de promovare a celebrei licori și în rândul consumatorilor mai tineri.

Știu că fanii puristi ai acestei bauturi își dau acum ochii peste cap, însă da, coniacul nu e o băutura servită exclusiv “la ocazii” în pahare pântecoase, eventual în compania unei țigări de foi. Este o licoare extrem de gustoasă care își poate găsi locul și într-un cocktail, spre deliciul celor care nu l-ar prefera, de pilda, băut simplu.

Mai nou producătorii de coniac îi încurajează pe consumatori întâmplători să folosească variantele mai tinere, în special VS și VSOP, în cocktailuri, și pe cei cu buzunare mai adânci, care apreciază în mod excepțional licoarea, să deguste variantele îndelung învechite de XO sau cele foarte rare de XXO în forma în care au fost ele create.  Coniacurile tinere nu sunt niște băuturi mai puțin nobile și merită cu prisosință să fie savurate și simple, însă cele maturate mult timp în butoaie de stejar capătă taninuri complexe care în contact cu gheața de exemplu pot da băuturii un gust prea sec și pronunțat lemnos. Coniacul maturat prelung trebuie să fie ușor încălzit ca să-și elibereze aromele, spre deosebire de distilatele din cereale care se înțeleg bine cu gheața. Coniacul tânăr, care este mai viguros și nu prea dulce poate găsi un echilibru bun în întâlnirea cu lichiorurile dulci, cu fructele și celelalte ingrediente pe care le folosești în cocktailuri.

Coganc-ul, asemanator vinului, reuseste atat olfactiv, cat si gustativ sa dezvolte un spectru foarte bogat de arome si tonuri. Potrivit mai multor specialisti in degustarea Cognac-ului, acest tip de bautura este caracterizat de cinci arome primare distinctive – vanilie, prune, caramel, portocala si caisa, restul aromelor incadrandu-se in categoria subtonurilor. Pentru a veni in ajutorul degustatorilor si pasionatilor de Cognac, Biroul National Interprofesional din regiunea Cognac a creat, cu ajutorul mai multor degustatori, o harta a aromelor ce pot fi descoperite in celebrul distilat de vin. „Roata aromelor de Cognac” a fost prezentata pentru prima data publicului dupa al doilea Summit International dedicat acestei bauturi, eveniment desfasurat in 2009. Aceasta creatie a fost rezultatul a patru zile de degustari si discutii la care au participat peste 50 de somelieri, degustatori, producatori si jurnalisti din intreaga lume. Ca material didactic au fost folosite peste 100 de cognac-uri premium VSOP si XO, ce au fost degustate in pahare de degustare de vin. In urma degustarilor, peste 5000 de note de degustare au fost compilate si analizate, lista finala continand 63 de arome. Jean Lenoir, creatorul trusei de degustare „Le Nez du Vin” si cel care a condus aceste degustari, a declarat ca proiectul a fost realizat tinandu-se cont de anotimpurile anului, deoarece „paleta aromelor de cognac se potriveste perfect celor patru anotimpuri, ce simbolizeaza o bogatie aromatica. Notele subtile ale cognac-ului trimit catre primavara, in timp ce tonurile de caisa, citrice si fructe exotice amintesc de caldura verii. Toamna este reprezentata de notele acute de ghimbir, lemn dulce, vanilie si caramel, iar iarna vine cu senzatii de cafea, tabac, paine prajita si lemn de cedru sau santal”. Jérôme Durand, directorul de marketing si comunicare al Biroul National Interprofesional din regiunea Cognac a precizat ca a realizarea paletei aromelor de Cognac a venit la cererea pietei deoarece „stilul de realizare a Cognac-ului difera de la o casa la alta, unele fiind mai proaspete si mai usoare, iar altele mai bogate si mai ample, asa cum difera si modul de apreciere a acestei bauturi. Roata aromelor este realizata atat pentru a veni in ajutorul consumatorilor in intelegerea si aprecierea aromelor complexe ale bauturii, cat si in ajutorul somelierilor si educatorilor care ghideaza publicul in acest demers.”

2.3 Coniacul Unirea. Tipologia lui Dorel

Brandul Unirea a fost lansat pe piață în decembrie 2001, fără a fi promovat, țintind un public format din bărbați cu venituri reduse. Campania de lansare și construire a brandului a început în iunie 2003, sub sloganul „Unde-s mulți, puterea crește”

Reclame Unirea

1.Manevre

2.Basculanta

3.Curentu

4.Dorel la mare

5.In tren

6.Razbunare lui Dorel

7.Dorel la sauna

8.Mingea

Una dintre cea mai reusita serie de reclame este la coniacul Unirea.
Ideea este geniala, reprezentand viata pe santier a muncitorilor romani.
"Unirea…unde's multi,puterea creste"

O tara de casting numita Romania. Publicitatea fabrica vedete din oameni obisnuiti, iar personaje ca dorel, gogu sau tanti maria devin unele dintre cele mai populare figuri. La inceput, figurile lor nu-ti spun mare lucru. Cu vremea insa replicile pe care le spun se lipesc de tine, iar personajele si produsele pe care le promoveaza intra in viata ta.

Publicitatea se foloseste de oameni deja celebri, care pentru sume mari accepta sa-si lege numele de un anumit produs, dar si de oameni mai putin cunoscuti sau de-a dreptul anonimi, care pentru mult mai putini bani ajung sa se identifice in ochii consumatorului cu brandul promovat.

De multe ori, „the guys next door“ ajung sa fie mai indragiti de public decit vedetele en titre, lumea le preia replicile sau gesturile, iar personajele interpretate de ei intra in folclor. De aici pina la identificarea cu respectivele personaje nu mai e decit un pas foarte mic si, prin urmare, campaniile publicitare isi ating cu eficienta tinta.

In spatele acestui succes stau, in primul rind, creativitatea publicitarilor si o buna strategie de marketing, dar si talentul sau carisma unor oameni simpli.

Dorel nu bea, dar calareste

„Vizionam, la un moment dat, propunerile realizate de casa de productie si am ajuns la concluzia generala ca Romania e o tara de casting pentru Unirea“, povesteste Codin Caradimu, copywriter NextCap, cel care a facut valuri cu gasca lui Dorel, Gogu&Co. in seria reclamelor pentru Unirea.

In viata de toate zilele, Dorel este cascador si oltean, il cheama Aurel Boata, are 33 de ani, o ferma si cinci cai pe care doreste sa ii inmulteasca.

„Cold Mountain“, „James“, „7 secunde“ sint doar citeva dintre peliculele hollywoodiene in care si-a incercat talentul baiatul cuminte de la Unirea, care a fost eroul tuturor caderilor de pe cal din ultimii sase ani in Romania (a filmat peste 20). Specialistul in trinte la calarie a devenit insa celebru descarcind o basculanta cu nisip.

„Ma recunoaste lumea pe strada. Unii mai rid de mine, altii ma felicita. Nu ma asteptam sa ajung aici. De unde am plecat eu si unde am ajuns!… Pentru mine, Dorel inseamna un baiat cuminte. Golanii maninca seminte, joaca barbut. Ma inteleg foarte bine cu ceilalti din gasca Unirea, care sint toti actori. Sintem prieteni. Iesim des, dar nu se intimpla ca in reclama. Eu nu beau, nu le am cu bautura“, povesteste protagonistul Unirea.

De la ziarist, la sofer pe basculanta

Pentru iubitorii de reclame, este inconfundabilul sofer de basculanta din reclamele Unirea. Cititorii de ziare il pot gasi insa in spatele semnaturii Mihai Antoci, acesta fiind reporter de investigatii la „Gazeta de Bucuresti“.

„Filmul este o preocupare de-a mea de zeci de ani“, explica Antoci motivul pentru care a decis sa participe la castingul pentru Unirea, alaturi de aproximativ 200 de alti pretendenti la rol. Desi nu este foarte incintat de ideea de a sta ore intregi pe platourile de filmare, ziaristul cocheteaza de mai multi ani cu camerele de luat vederi. (ziarul cotidianul )

Cine e "Dorel"?

Aurel Boata s-a nascut in comuna Farcas, judetul Dolj, in 1973. A plecat spre Voluntari, impreuna cu familia, la doar sase ani. Si-a descoperit pasiunea pentru cascadoriile ecvestre in 1984, lucrand de atunci la peste 30 de filme. 

E microbist si, ca orice oltean, este suporter al Universitatii Craiova. Pe site-ul de profil imdb.com, printre filmele mentionate in biografia lui se numara "Vlad", "Papusa Chucky" sau "7 seconds", unde a asigurat cascadoriile. A colaborat cu echipa de la oscarizatul "Cold Mountain", dar si cu Steven Seagal. Omul din spatele lui "Dorel" a jucat rolul unui sofer de taxi in "Snuff Movie", un horror american turnat in Romania.

El este, pentru majoritatea romanilor, "Dorel de la Unirea".

Victima farselor cazone puse la cale de tovarasii sai de pe santier, "Dorel" este tinta unor replici celebre: "Dorele, ia mai fa, ma!", sau "Ne miscam si noi mai cu talent?". Omul care distreaza tara este cascador in Voluntari, are 10 clase, iubeste caii si Universitatea Craiova. 

Cum ai ajuns sa joci in spoturile "Unirea"?
Aurel Boata: Pai eu lucrasem cu Radu Muntean si la cele doua reclame de la "Hanul Ars". Aveam o fisa de casting la el pentru cascadorie. Intr-o zi m-a sunat si m-a chemat la probe. Lui ii placuse de mine, ne intelegeam bine. Am venit, am dat de doua ori cu tarnacopul si am zis cateva replici. Le-a placut, asa ca am ramas sa joc in reclama.  

Cum ti se adreseaza acum familia sau prietenii? Se intampla sa-ti mai zica Dorel?
(rade) Da, imi mai zic si asa. Mai glumim, acum ca toata lumea ma stie din reclama asta. Mai vin si oameni necunoscuti si imi zic ca le-a placut reclama, ca e misto, e reusita. Nu prea vin straini sa ma strige Dorel. Mai mult printre prieteni mi se zice asa. De obicei, nu ma deranjeaza sa trec drept Dorel. Desi… el e vai de capul lui (pufneste in ras). Nu mi-ar placea sa fiu asa.

Cum ti se pare personajul? Aveti ceva in comun?
Nu, nu cred. Dorel e mai fraier, asa. Toata lumea rade de el, ceilalti baieti din reclama isi mai bat joc de el. E prea naiv, "babalau". Inghite toate glumele astea. Eu sunt o fire mai impulsiva, nu avem nimic in comun. Dar nu ma supar daca lumea crede ca sunt ca ala din reclama. 
Se intampla ca partenerii tai din reclama sa mai glumeasca despre Dorel in afara platoului?
Uneori mai radem de anumite replici sau situatii. "Nea Gogu" face cele mai multe glume despre rolul meu. El e mai (zambeste)… tampit asa.

Cum te intelegi cu ceilalti actori din spoturile "Unirea"?
Nu prea ne intalnim in afara de filmari. O data, de doua ori am mers la o cafea dupa ce am filmat spotul. In rest, nu avem relatii de prietenie pentru ca ne vedem rar. 

Cum e sa "fii" Dorel? Din punctul tau de vedere, al familiei, al tuturor celor care te stiu din reclama?
Pentru mine e la fel. Adica nu simt ca m-am schimbat. Familia – la fel. Sunt casatorit din ‘99, am o fetita de sase ani. Ei nu ma privesc altfel. Probabil ca aceia care ma vad la televizor au o anumita impresie despre mine. 

Dorel are o imagine intiparita in mintea oamenilor. Cred ca oamenii simpli, din popor, publicul-tinta al reclamei, ma plac pentru ca il vad pe Dorel si se gandesc: "Saracul de el, ceilalti isi bat joc de el". Ma vad ca pe un fel de victima. Eu sunt multumit cu rolul asta. Iar Dorel e… un om sarac, de care ceilalti isi bat joc… un biban (zambeste).

Te-a ajutat financiar rolul din reclame?
Da, m-a ajutat! Nu pot sa zic cat, n-am voie (rade). Dar am castigat bine, am luat o suma cel putin rezonabila pentru spoturile astea. Principala mea sursa de venituri ramane baza de echitatie. Asta e activitatea mea de zi cu zi. Lucrez in partea de cascadorie, am cinci cai acolo. Nu poti sa traiesti din rolul asta, se intampla sa apar in reclama doar o data pe an. Reclamele la Unirea le-am facut pentru bani, in primul rand. S-a platit bine, asa ca am zis: de ce nu? Nu m-a deranjat sa apar in rolul lui Dorel cat timp am luat bani pentru asta. 

Apropo de faptul ca faci reclama la o bautura, ai baut coniac "Unirea"?
Nu, niciodata. Poate suna ciudat, dar nu beau, in general. Nu am fost niciodata beat. De cand eram copil am avut regula asta, sa nu beau alcool. Cred ca acum un an si jumatate am pus ultima oara o picatura de bere in gura. De atunci nu am mai baut alcool deloc. Asa sunt eu (zambeste).

Care crezi ca e contributia ta la imaginea "Unirea" in Romania?
Nu stiu, poate si eu am jucat un rol in succesul produsului. Daca nu era bun nu il cumpara lumea. Poate il cumpara si pentru ca il vad pe Dorel, nu stiu. Reclama asta a prins la publicul simplu, la oamenii obisnuiti. Ei sunt 80 la suta din populatia tarii. Ei au gustat reclama asta, pentru ca e amuzanta. Cred ca reclamele care au o poanta, care te fac sa razi au un succes mai mare la public.

2.4 Cazuri din presa

www.cancan.ro

2.4.1 “Dorel” este somer. A facut sa rada o tara intreaga cu reclamele la coniac, acum isi cauta de munca in strainatate.

Il cheama Aurel Boata, insa toata lumea il stie drept “Dorel”, celebrul si simpaticul personaj care a jucat in urma cu mai multi ani in reclamele la coniac.

Boata are 40 de ani, este oltean, si a intrat in folclor datorita reclamelor pe care le-a facut la bautura spirtoasa. "Dorele, rotesti si dai cu ascutitul", " Era mare sobolanul ala?" sau "Dorele, ne miscam si noi mai cu talent?", sunt cateva din replicile din acele reclame care au facut deliciul publicului.

A cunoscut celebritatea, a avut parte si de satisfactii financiare, insa a lasat totul in urma. In urma cu sapte ani afirma ca nu ar pleca din tara ca sa munceasca, ci doar ca sa calatoreasca, insa acum lucrurile s-au schimbat. Aurel Boata spune ca este somer si a luat o hotarare radicala: vrea sa plece in strainatate si sa lucreze acolo. “Dorel” afirma ca a renuntat la filme, la reclame, si vrea sa se dedice echitatiei, marea sa pasiune.

“Momentan sunt somer, am renuntat sa mai dau lectii de echitatie, desi am facut asta in tara ani buni. Nu-mi mai convine in Romania, vreau altceva. Nu sunt angajat undeva, insa duc un trai decent. O sa vad ce o sa fac”, a declarat Aurel Boata pentru CANCAN.ro.

El are si o suparare: nu poate scapa de “Dorel”, iar acest lucru il necajeste putin. “Inca ma recunoaste lumea pe strada, se uita, zambesc, stiu ca nu o fac cu rautate, insa eu am trecut peste acel capitol. Este un subiect incheiat, nu ma mai intereseaza sa fac acest lucru. Am obosit sa fiu ascociat cu acel personaj, eu sunt cu totul altfel. Chiar zilele trecute am refuzat o oferta de a aparea intr-un clip publicitar. Cred ca am ajuns la un nivel in care mi-a ajuns partea artistica si vreau sa ma dedic echitatiei si familiei mele. Intentionez sa plec din tara, am cateva idei, insa nu am stabilit deocamdata ceva concret”, a mai spus actorul. 

Boata afirma ca mai are lucruri de invatat in privinta echitatiei, si ca in afara tarii poate face acest lucru. “Sunt alte conditii afara, este altceva, si nu vorbesc doar de partea materiala”. 

A jucat in peste 30 de filme, dar si in reclame

Aurel Boata este cascador ecvestru de peste 25 de ani iar, in urma cu ceva timp, spunea ca a ales sa practic aceasta meserie deoarece este un domeniu incitant, care l-a fermecat inca din primul moment.

I se spune “Sageata albastra”, are o fiica si a jucat in peste 30 de filme. “Reclama care m-a facut cunoscut este cea de la coniacul Unirea, cand am jucat rolul celebrului “Dorel”. In timpul liber ofer cursuri de echitatie, atat copiilor cat si adultilor”, asa se prezenta actorul in urma cu ceva timp pe un site de echitatie.

2.4.2 Dorel a fost detronat! O sa razi cu lacrimi cand o sa vezi cum astupa doi barbati o groapa. Se intampla in Romania

Top of Form

Dorel, celebrul personaj din reclame care a facut sa rada o tara intreaga, a fost detronat!

Si asta pentru ca au aparut alti “Dorei” care il concureaza cu mare success, si chiar il depasesc pe cel original. Pe internet circula un filmulet in care doi barbati incearca sa astupe o groapa cu pamant. Unul tine roaba, altul o incarca cu pamant. Pana aici, nimic neobisnuit, oamenii isi fac treaba. Insa, scenele care urmeaza sunt demne de cascadorii rasului.

Umplerea roabei ar fi avut logica daca groapa ar fi fost la o distanta cat de cat mare fata de nisip. Nici vorba de asa ceva. Distanta dintre mormanul de nisip si groapa care trebuia astupa este de…cativa centimetri. Iar in loc sa arunce nisipul direct in groapa cu lopata, acesta este incarcat in roaba, dupa care aruncat in groapa. Dorel a fost detronat!

2.4.3 Dorel a fost detronat. Trăiască Cichi Chan!

Ce-mi plăcea cel mai mult la Super Bowl-ul american erau reclamele din pauze. Și apoi toate comentariile din jurul acestora: topuri, bugete, branduri, evoluții. Nu mai urmăresc Super Bowl-ul, dar iată că avem și în România motive de mândrie. Ieri, când germanii și argentinienii se odihneau între reprizele finalei de  Cupă Mondială, românii s-au uitat la un calup publicitar bunicel. Cu unele apariții chiar surprinzătoare.

Așa a fost dat nației noastre Cichichan! ”N-o fi ziua lui notată în calendar dar e notată aici, la mine în suflet!”. Spotul de la Patriot a fost vedetă, iar astăzi mulți cântau prin birou ”Cichicane, cichicane, la mulți ani măi barosane!”. Versuri care vor înlocui cu siguranță citatele cu Dorel.

Oricât aș admira reclama, e și ceva care te întristează în ea. Cine și-a permis să cumpere spațiu publicitar în pauza de la Mondiale, înseamnă că are o piață mare pentru produsul său. Problema este că această piață mare este formată din cei care se regăsesc în clip: cetățeanul fără serviciu care pierde vremea prin birturile cu linoleum pe jos și cu grilaje de fier la ferestre. Cetățeanul care în loc să-și plătească ratele la televizorul HD (pentru că reclama a fost difuzată la TVR HD, deci e foarte probabil ca cei cărora se adresează să-și fi luat credit pentru un asemenea gadget), joacă la păcănele sau se cherchelește cu spirtoase ieftine. Asta este așadar o mare parte din România. Din păcate…

Și ca să nu fie nicio îndoială că reclama surprinde bine realitatea, o poză făcută anul trecut într-o comună din România. Eram pe acolo să vizităm o cetate fortificată. Nu am găsit informații despre cetate, dar am găsit alte informații importante!

În altă ordine de idei, meciul a fost frumos, Germania și-a câștigat pe drept victoria, discutabil dacă Messi merita într-adevăr balonul de aur și cea mai importantă concluzie: dacă joci la Cupa Mondială poți să ai cele mai faine gagici!

2.4.4 Dorel de Romania loveste din nou! Era cat pe ce sa-i asfalteze pe oameni in propriile case

www.kanald.ro

Sa vezi si sa nu crezi! In Brasov Dorel a modificat proiectul de reabilitare a unei strazi de trei ori! Totul, pe nervii si pe banii contribuabililor.

Dar mai bine haideti sa o luam cu inceputul. De lene sau din nepricepere, spun oamenii, muncitorii nu au mai scos vechiul asfalt, ci l-au inaltat cu unul nou! Ce a iesit?

Cutiile de electricitate deexemplu au fost asfaltate iar oamenii nu au mai avut acces la ele.

Si nu ar fi fost asa o mare problema daca, intre timp, nu ar fi aparut noile borduri. Proprietarii si-au pus mainile in cap cand au vazut ce-a iesit.

De adaugat s-au adaugat, dar chiar sa riste oamenii sa ajunga cu garajele si geamurile subsolurilor asfaltate? Dupa ce au reparat greseala, muncitorii si-au dat seama ca si gurile de canal sunt prea ridicate, asa ca iar au sapat.

A fost inca o greseala, pentru ca strada este in panta. Ce credeti ca au facut proprietarii? Satui de toata nebunia, s-au pus de paza. Doar asa, spun ei, va merge treaba.

Are Dorel de lucru, nu gluma. Si avem dovezi clare ca, inainte sa ajunga la Brasov, a fost pe o strada din Sfantu Gheorghe. Acolo a asfaltat toti salcamii. Ce-o fi fost in mintea lui?

2.4.5 DOREL LOVEȘTE LA CONSTANȚA

Jumătate de oraș lăsat fără apă

www.Cugetliber.ro

foto: www.romanialibera.ro

În cursul serii de marți, 22 octombrie, firma constructoare care lucrează pentru o societate a avariat conducta magistrală de alimentare cu apă a părții de sud a orașului Constanța. Din această cauză, RAJA a fost nevoită să întrerupă furnizarea apei pe conductă, fiind afectați de oprirea apei abonații din cartierele Palas, I.C. Brătianu, Medeea, CET și Anda. Abonații din cartierele Km 4 -5, Km5, Viile Noi au apă cu presiuni scăzute. 

„Având în vedere complexitatea lucrărilor ce trebuiesc efectuate, dar și faptul că în acest moment nu se cunoaște cu exactitate pe ce lungime este afectată magistrala nu se poate preciza perioada necesară finalizării lucrărilor. Asigurăm toți abonații din zonele afectate de lipsa apei, că echipele RAJA de intervenție vor face tot ce este omenește posibil pentru remedierea avariei și reluarea furnizării apei potabile în cel mai scurt timp posibil”, precizează purtătorul de cuvânt al S.C. RAJA S.A., Irina Oprea.

Potrivit acesteia, pe bulevardul Aurel Vlaicu în zona podului IPMC, firma respectivă a început construcția unei benzinării. În luna iunie a acestui an, societatea a cerut un aviz de principiu de la S.C. RAJA S.A., aviz prin care i s-a adus la cunoștință faptul că în zonă se află pozată magistrala de alimentare, iar pentru obținerea avizului necesar demarării lucrărilor este nevoie de realizarea unui proiect și de execuția lucrărilor de protecție a conductei. Mai mult, firma avea obligația ca, după realizarea acestor lucrări, să vina cu proiectul viitoarei construcții – stația Peco, refăcut în conformitate cu cerințele RAJA pentru a obține avizul pentru construire. 

„Reprezentanții firmei constructoare nu au ținut cont de nimic și la începutul acestei luni au demarat lucrările. Pe data de 2 octombrie 2013, la fața locului s-a deplasat o echipă RAJA formată din juriști și reprezentanți ai Departamentului tehnic, care au încheiat o notă de constatare semnată și de către firma respectivă, dar și de constructorul lucrărilor, prin care aceștia își luau angajamentul că vor stopa lucrările, vor asigura realizarea protecției pentru magistrală și vor depune toate actele pentru obținerea avizului necesar pentru a intra în legalitate. În data de 8 octombrie 2013, pentru că firma a continuat lucrările și nu a respectat nota de constatare S.C. RAJA S.A. a trimis către societate o notificare prin executor judecătoresc de stopare a lucrărilor. În plus, pe data de 9 octombrie s-a transmis și către Inspectoratul în Construcții o notificare prin care solicitam să se ia masurile legale necesare pentru întreruperea lucrărilor”, explică Irina Oprea. 

Cu toate acestea, firma a continuat lucrările și aseară a avariat magistrala, lăsând fără apă o mare parte a municipiului Constanța.În prezent se lucrează și urmează a se stabili în cât timp va fi reluată alimentarea cu apă a cartierele afectate. Vom reveni cu amănunte.

2.4.6 Dorel loveste din nou! Un mecanic neglijent si-a RASTURNAT locomotiva

www.kanald.ro

Dorel de Romania loveste din nou! De data aceasta este vorba despre un mecanic de locomotiva care, pur si simplu, si-a pierdut obiectul muncii

Un mecanic de locomotiva a uitat ca se afla in timpul unor manevre pe linia ferata si a coboart in gara Darste, din judetul Brasov, fara sa asigure locomotiva. Asa ca aceasta a pornit la vale de una singura.

Speriati, cei de la postul de control au schimbat imediat macazul si au reusit sa o treaca pe o linie secundara, numai ca, in viteza, locomotiva s-a rasturnat.

In timpul deraierii, locomotiva a distrus firele de inalta tensiune, si in orice clipa se putea produce o catastrofa.

Din fericire nimeni nu a fost ranit, insa politistii si reprezentantii CFR au deschis o ancheta pentru a stabili exact imprejurarile in care locomotiva a plecat singura din gara.

Locomotiva apartine unei firme private de transport calatori. Dupa verificarile autoritatilor, o macara va ridica locomotiva rasturnata.

2.4.7 ĂȘTIA SUNT FRAȚII LUI DOREL DIN TOATĂ LUMEA. Pur și simplu, râzi până faci pătrățele

www.libertatea.ro

Dorel, acest personaj fabricat și botezat de poporul român în ritul muncitorului care uluiește cu deciziile sale pe șantier, are frați peste tot în lume.

Fiecare țară cu Dorel al ei, mai simplu spus. Așa cum se vede în imagini, personajele în cauză sunt puse în situații care de care mai amuzante și mai ciudate. Într-o selecție a celor mai bune momente ale fraților lui Dorel din toată lumea intră câteva episoade memorabile.

Printre aceste se numără tăierea unui copac în stradă și care era să cadă pe o femeie, pentru că muncitorii nu au izolat perimetrul sau pierderea de sub control a unui camion de mare tonaj ce o ia la vale, cu utilaj, cu tot.

Alături de toate acestea mai sunt multe alte faze care arată că Dorel din România nu este singur pe acest pământ.

2.4.8 „Dorel” lovește din nou! Asfalt proaspăt turnat, spart a doua zi

www.adevarul.ro

Nu e glumă, chiar s-a întâmplat astăzi în municipiul Suceava. O alee care a fost asfaltată joi după-amiază de muncitorii firmei Florconstruct, a fost spartă vineri dimineață de angajații ACET, firma primăriei.

Locatarii blocurilor din zona punctului termic Zamca 5 din municipiul Suceava și-au văzut joi după-amiază visul cu ochii. Aleea care nu a mai fost reparată de când a fost construit cartierul a fost în sfârșit asfaltată de muncitorii firmei Florconstruct, societate cu care Primăria Suceava are contract pentru întreținerea străzilor. Bucuria a durat doar câteva ore. Vineri dimineață, locatarii din zonă au fost treziți de zgomotul provocat de un excavator care a început să spargă asfaltul turnat în urmă cu mai puțin de 24 de ore. În jurul gropii își făceau de lucru mai mulți angajați ai societății ACET SA, operatorul de apă și canalizare din municipiul Suceava.

Luați la întrebări, muncitorii au spus că au fost trimiși să remedieze o avarie la conducta de apă rece. Pe bună dreptate, oamenii din zonă au spus că totul s-a făcut în bătaie de joc. Mai ales că muncitorii au tăiat și un cablu electric care alimenta iluminatul public al parcării dintre blocuri.

„Ieri s-a făcut o cheltuială, astăzi se face altă cheltuială, se întocmesc situații de lucrări, se încasează niște bani, dar efectul lucrării este zero. Ce se întâmplă aici frizează penibilul și ridicolul”, a spus Doru Cărăușu, un bărbat care locuiește la un bloc din apropiere.

2.4.9 “DOREL” LOVEȘTE DIN NOU LA PLOIEȘTI. AM AFLAT UNDE LUCREAZĂ

V-am prezentat zilele trecute “maniera” în care firma Coni a executat lucrările (pentru Distrigaz) pe strada Take Ionescu. Se pare că am ratat ceva. La finalizarea lucrărilor “Dorel” de la firma Coni a ieșit în evidență distrugând capacul de canalizare.
Acum Apa Nova, societatea care administrează serviciul de apă și canalizare din Ploiești, trebuie să obțină autorizație de la Primărie pentru a schimba “opera lui Dorel”.
România, te iubesc!

2.4.10 Dorel a facut-o iar lata! Uite cum strange frunzele din parc

www.kanald.ro

Muncitorul din imagini pare pus pe fapte mari! Si-a propus sa faca o curatenie ca la carte pe alee si nu se lasa. IMai greu cu practica…sau cu suflanta…

Si-a propus sa faca o curatenie ca la carte pe alee si nu se lasa. Mai greu, insa, cu practica! Chiar daca "Dorel" al nostru nu a facut decat sa imprastie frunzele in toate partile, el este multumit. Sustine sus si tare ca munca lui ar fi fost si mai buna daca nu ar fi fost incurcat de vantul de afara. Pana si trecatorii au ramas muti de uimire! Ce s-a inteles din munca barbatului, numai el stie. Poate ar fi mai bine ca sefii sa il ajute cu o matura sau sa il invete cum poate lucra cu o suflanta.

Concluzii

Statisticile spun că peste 90% din producția anuală de cognac se bea în afara Franței, prin Statele Unite și China. Iar acolo e servit cu gheață sau în ce miri combinații mixologice. Spune și tu, cum să torni peste un XO de-o seamă cu tata niște cola onorată cu premiul Nobel pentru chimie?

De dragul marketingului și al Euro, distilatorii francezi și-au înghițit indignarea și vorbesc frumos de folosirea cognac-ului în cocktail-uri. Timid însă, prin subsolul paginilor, reamintesc și singurul mod corect de a bea cognac:

Iei un pahar “tulipe”, borțos la bază, dar cu gura strâmtă. Torni în el două-trei degete de cognac și-l  încălzești între palme zece minute. Când nu mai poți rezista efluviilor de parfumuri, îl sorbi cu înghițituri mici, atent la fiecare dintre aromele celei mai rafinate băuturi din lume.

Dar să nu fim absolutiști. Cognac-urile mai tinere, VS sau maxim-maxim VSOP, pot fi băute și în cocktail-uri. Important e să alegi ingredientele cât mai naturale care să complimenteze nobila băutură, ca de exemplu sucul proaspăt de lămâi.

Un sondaj realizat pe un eșantion reprezentativ de români și alegători a scos la iveală că mulți dintre ei nu știu ce se sărbătorește în 24 ianuarie. Astfel, mai bine de 80% dintre ei au afirmat că Unirea este o marcă de coniac de proastă calitate, cam ca unul contrafăcut. 

"Sunt extrem de deranjat de gradul de incultură care există în țara asta. Am ajuns să sărbătorim un coniac prost, ce fel de popor suntem? Au ajuns glumele cu "Dorele, las-o în punctul mort" atât de populare cât să sărbătorim asta?", a comentat Robert Acrișor, unul din tinerii români care au răspuns la sondaj. Pe de altă parte, chiar în această zi, pe tot cuprinsul țării s-au înregistrat incidente cu ocazia festivităților legate de Unire. La Constanța, de exemplu, sute de pensionari s-au călcat în picioare când au auzit că e vorba de o Unire mică. Aceștia s-au arătat jigniți că, în loc de băutură, au primit coroane de flori, interpretând asta ca un apropo că trebuie să moară. 

Cele mai grave incidente s-au înregistrat la Vaslui, unde a pornit un mic război civil. "O mică Unirea nu-i decât un aperitiv aruncat la mișto. Dacă erau cu adevărat patrioți și respectau țara și tradițiile noastre, dădeau câte o damigeană de Unirea de căciulă, să fie pentru toată lumea", a comentat liderul insurgenților vasluieni.

Gluma dar Dorel a devenit un simbol national, indiferent gandul te duce la brandul Unirea.

Cert este ca toata luma stie de Dorel,a intrat in folclorul popular.

Lumea asociaza pe Dorel cu coniacul Unirea cand zici Dorel primul gand este Unirea iar cand zici Unirea primul gand este la Dorel.

Dorel este pentru majoritatea romanilor victima farselor puse la cale de tovarasii sai de pe santier, este tinta unor replici dure: "Dorele,ia mai fa ma!" sau "Ne miscam si noi mai cu talent?"

Dorel este omul care distreaza tara.

Coniacul la fel de "prost" ca Dorel este un coniac usor cumparabil,accesibil la preft ideal pentru romanul amarat ,pentru muncitorul de santier.

Contributia lui Dorel la reclama i-a ajutat pe cei de la NextCap sa creasca de opt ori vanzarile coniacului "Unirea",intr-un singur an (de la lansare in 2003) si sa castige la ultimele trei editii Effie Awards-Romania.

In 2004 campania "Unire"-"Unde-s multi,puterea creste", a luat un Gold Effie, iar anul urmator, spoturile au castigat dublu: Grand Effie si Gold Effie.

In 2006, Dorel si compania au adaugat un Silver Effie la colectia NextCap.

Bibliografie

-www.historia.ro

-www.cancan.ro

-www.kanald.ro

-www. publicitateromaneasca.com

-www.publicitate.tv

-dorinpopa.files

-www.scritub.com

-www.bauturi-nobile.ro

-www.capital.ro

-www.costachel.ro

-www.adplayers.ro

-iuliadinalbaiulia.ro

-www.cugetliber.ro

-www.libertatea.ro

-www.svedu.ro

-timesnewroman.ro