Comertul Extern
Cuprins
Introducere……………………………………………………………………………..2
Cap.I Comerțul exterior ……………………………………………………………………………………3
Particularități în comerțul exterior al României…………………………………………….3
Analiza structurii pe grupe de mărfuri a comerțului exterior al României…….15
Analiza structurii geografice a comerțului exterior al României……………………21
Cadrul legislativ………………………………………………………………………………………….25
Cap.II Contabilitatea comețului exterior
2.1 Contabilitatea exportului de mărfuri pe cont propriu…………………………………..28
2.1.1 Cu încasare la vedere………………………………………………………………………………..28
2.1.2 Pe credit comercial……………………………………………………………………………………35
2.1.3 Contabilitatea provizioanelor specifice………………………………………………………39
2.2 Contabilitatea exportului de mărfuri în comision cu plata la vedere………………41
2.3 Contabilitatea mărfurilor în comision cu credit comercial……………………………..44
Cap.III studiu de caz………………………………………………………………………………………….48
Concluzii……………………………………………………………………………………………………………59
Bibliografie
=== Comertul exterior ===
Cuprins
Introducere……………………………………………………………………………..2
Cap.I Comerțul exterior ……………………………………………………………………………………3
Particularități în comerțul exterior al României…………………………………………….3
Analiza structurii pe grupe de mărfuri a comerțului exterior al României…….15
Analiza structurii geografice a comerțului exterior al României……………………21
Cadrul legislativ………………………………………………………………………………………….25
Cap.II Contabilitatea comețului exterior
2.1 Contabilitatea exportului de mărfuri pe cont propriu…………………………………..28
2.1.1 Cu încasare la vedere………………………………………………………………………………..28
2.1.2 Pe credit comercial……………………………………………………………………………………35
2.1.3 Contabilitatea provizioanelor specifice………………………………………………………39
2.2 Contabilitatea exportului de mărfuri în comision cu plata la vedere………………41
2.3 Contabilitatea mărfurilor în comision cu credit comercial……………………………..44
Cap.III studiu de caz………………………………………………………………………………………….48
Concluzii……………………………………………………………………………………………………………59
Bibliografie
Introducere
Colapsul regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est și opțiunea fermă a acestor state de a adopta modelul economiei libere a reprezentat un eveniment fără precedent în istoria mondială.
Începând cu 1990, majoritatea țărilor din centrul și estul Europei, inclusiv România, au văzut în Uniunea Europeană un punct de sprijin, iar în procesul de integrare europeană, o șansă pentru relansarea lor în plan economic.
Aspirația României de a se integra în Uniunea Europeană este expresia firească a identității de idealuri,valori și principii, a vocației sale de țară democratică, profund ancorată prin tradiție, cultură și civilizație în spațiul unic european.
Actualul proces de convergentă UE al României va îmbunătăți infrastructura economică si capacitatea țării noastre de a atrage investiții străine directe (IST). Integrarea crescândă cu piețele din UE va accentua rolul României ca punct de intrare cu costuri eficiente către economiile altor tari europene. Îmbunătățirile de infrastructura pe scara largă aflate în curs, precum si cele viitoare, vor primi influxuri substanțiale de fonduri UE si împrumuturi în anii următori. Investiții directe cu impact semnificativ în economie se vor înregistra, în continuare, în domenii ca: telecomunicații, servicii, comerț, industria constructoare de mașini, industria lemnului, celulozei si hârtiei, industria energetică, construcții si materiale de construcții, industria electronică și electrotehnică, industria metalurgică. Deschiderea către investițiile străine a însemnat si dezvoltarea multor sectoare de importanță, cum este de exemplu cel bancar, în care mari instituții bancare multinaționale au adus noi expertize si tehnici manageriale, în beneficiul general al mediului de afaceri.Trebuie de asemenea avut în vedere de către investitorii străini potențialul uman și material oferit de diferite județe ale României, deoarece unul din obiectivele majore ale politicii actuale de coeziune economică și socială, îl reprezintă dezvoltarea echilibrată a regiunilor țării noastre, ceea ce presupune facilitarea creșterii economice în regiunile mai puțin dezvoltate, astfel încât procesul de convergență reală cu economia europeană să se resimtă și în plan teritorial.
Cap.I Comerțul exterior
Particularități în comerțul exterior al României
În România, comerțul reprezintă o componentă cheie a strategiei de relansare și dezvoltare durabila a țării. Principalul obiectiv al politicii comerciale este creșterea într-un ritm superior a exporturilor comparativ cu importurile, pentru a se realiza un echilibru dinamic al balanței comerciale.
În ceea ce privește obiectivele politicii comerciale externe în primul rând avem în vedere rolul important al comerțului exterior și al relațiilor comerciale externe în ansamblul lor ca factor al creșterii și dezvoltării economice a statelor.În al doilea rând ținând cont de caracterul unitar al politicii economice a unui stat sau altul, obiectivele politicii comerciale externe – ca parte a întregului- reflectă obiectivele generale ale politicii economice a statului respectiv.În al treilea rând obiectivele politicii comerciale externe urmăresc prin măsurile și instrumentele utilizate atât apărarea de concurența străină cât și dezvoltarea unor sectoare economice pe plan intern, concomitent cu crearea unor condiții de acces cât mai larg și avantajos al bunurilor și serviciilor comerciale ale României pe piețele externe.În al patrulea rând obiectivele politicii comerciale externe se modifică în funcție de nivelul și etapa de dezvoltare a statului și de strategiile corespunzătoare diferitelor stadii ale dezvoltării, precum și în funcție de condițiile conjucturale atât pe plan intern cât și pe plan internațional.În al cincilea rând politica comercială externă trebuie să ia în considerare cadrul general de reglementare a schimburilor de bunuri și servicii pe piețele externe convenit în cadrul organizațiilor internaționale cu vocație mondială sau regională, îndeosebi compatibilitatea cu grupările integraționiste la care statul urmează sa adere sau unde are deja calitatea de membru cu drepturi depline.
Tipologia politicilor externe
După criteriul domeniului de aplicabilitate
Politici comerciale de export
Politici comerciale de import
Politici comerciale de tranzit
După numărul partenerilor și felul acordurilor încheiate:
Politică comercială unilaterală
Politică comercială bilaterală
Politică comercială regională sau subregională
Politică comercială multinațională
După instrumentele de politică comercială externă utilizată
Politica comercială tarifară vamală
Politică comercială netarifară
Politică comercială promoțională și de stimulare a exportului
După gradul de protecție a producției naționale
Politică comercială autarhică
Politică comercială protecționistă
Politică comercială a liberului schimb
Politica comercială tarifară ( vamală )
A dominat cel mai mult timp ca importanță între politicile comerciale externe.Politica tarifară cuprinde totalitatea reglementărilor și normelor emise de stat prin instituțiile abilitate care vizează intrarea sau ieșirea din țară a mărfurilor și care presupune controlul mărfurilor și mijloacelor de transport cu ocazia trecerii frontierei vamale, îndeplinirea formalităților vamale, impunerea vamală prin plata drepturilor vamale, alte formalități specifice.de regulă ca instrumente de politică tarifară sunt utilizate:
Legile, codurile și reglementările vamale ca factor care diferențiază modul de aplicare a politicilor vamale de către statele lumii
Tarifele vamale, principalul instrument prin care se realizează impunerea vamală, folosit de toate țările lumii, cuprinzând taxele vamale percepute asupra mărfurilor importate sau exportate, în funcție de procedurile aplicate, tariful vamal reprezintă mijlocul indirect prin care este protejată economia unui stat, prin faptul că taxa vamală înscrisă în acest tarif este restricția comercială cea mai larg utilizată la practicile de comerț exterior, dar și cea mai veche ca aplicabilitate.
Taxele vamale și tariful vamal ca instrumente tarifare împreună cu problematica teritoriului vamal și a regimurilor vamale speciale acoperă domeniul politicii comerciale tarifare și cea mai mare parte a conceptului de politică vamală a unui stat.
În cadrul politicii vamale a unui stat se mai înscriu normele privind controlul autorizațiilor de export sau import, determinarea valorii în vamă a mărfurilor, controlul vamal propriu-zis, vămuirea mărfurilor, aplicarea taxelor vamale, reglementarea trecerii temporare a mărfurilor peste frontiera de stat.
Politica comercială netarifară cuprinde un ansamblu, vast, de reglementări și practici naționale care conduc către discriminarea (restricționarea) bunurilor importate față de cele indigene. Ea cuprinde, de regulă, obstacole în calea importurilor practicate de către autoritățile guvernamentale ale statelor, dar și de unele entități de drept privat pe care autoritățile nu le împiedică să aplice aceste bariere.
În conformitate cu clasificarea efectuată de experții GATT, cele 5 mari grupe de instrumente netarifare au în vedere:
a) limitări directe cantitative (îndeosebi la importuri);
b) limitări indirecte la importuri prin
mecanismul prețurilor;
c) restricții la import decurgând din formalitățile vamale și administrative la import;
d) bariere rezultând din participarea statului la activitățile comerciale;
e) bariere tehnice decurgând din standardele aplicate produselor importate.
Politica comercială promoțională și de stimulare a exportului cuprinde următoarele instrumente: mecanisme de dezvoltare a exporturilor; măsuri promoționale de dezvoltare a exporturilor, măsuri bugetare de stimulare a exporturilor; măsuri fiscale de stimulare a exporturilor; măsuri financiar-bancare de stimulare a exporturilor; măsuri valutare de stimulare a exporturilor.
Negocierile multilaterale de politică comercială au loc în cadrul organizațiilor și organismelor internaționale cu vocație universală, regională și subregională în comerțul internațional. Sistemul comercial multilateral cuprinde ansamblul de relații comerciale internaționale existente între toate statele membre ale Organizației Națiunilor Unite, și relațiile comerciale dintre diferite grupări economice de state. În sensul larg al cuvântului, în sistemul comercial multilateral sunt incluse relațiile economice internaționale de orice natură, precum și întregul arsenal de organizații comerciale, financiare, bancare, de asigurare, de transporturi, cu caracter internațional, instituite în cadrul ONU sau în afara acestei organizații care contribuie la promovarea comerțului internațional. Principalele organizații internaționale care constituie structura instituțională a sistemului comercial internațional sunt: Acordul General pentru Tarife și Comerț (azi OMC), Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare; Grupările economice regionale; Fondul Monetar Internațional; Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană pentru reconstrucție și Dezvoltare.
Tendința către sistemul unilateral este determinată de evoluția adâncirii proceselor economice internaționale, a interdependențelor în producția și circulația mărfurilor în cadrul diviziunii internaționale a muncii, sub incidența și impactul progresului tehnico-științific. În aceste condiții, politicile comerciale promovate de diverse state dobândesc forme, dimensiuni și valențe noi.
Reformarea politicii comerciale tarifare, în România, a fost direcționată, în principal, pe următoarele priorități: adoptarea și aplicarea unui nou tarif vamal de import; reduceri și exceptări temporare de taxe vamale de import; facilități vamale pentru întreprinderi mici și mijlocii (IMM) și tranzacții în leasing: adoptarea unui nou cod vamal; utilizarea avantajoasă a tarifului vamal de import al țării.
Principalul instrument de influențare a importurilor în economia de piață este tariful vamal de import. Începând cu 1 ianuarie 1992, s-a trecut la aplicarea unui nou tarif vamal de import, în baza nomenclatorului Convenției internaționale din anul 1983 privind sistemul armonizat de descriere și codificare a mărfurilor. Acest nou 6ommer vamal al României avea trei coloane:
1) taxe vamale convenționale, pe care România le aplica la importurile din țările cu care avea convenit în acordurile comerciale regimul reciproc al clauzei națiunii celei mai favorizate;
2) taxe vamale preferențiale, aplicate în relațiile cu țările membre ale Acordului privind Sistemul Global de Preferințe Comerciale (SGPC);
3) taxe vamale preferențiale cu regim de cote mai reduse, pe care România le aplica la unele mărfuri convenite în relațiile cu țările semnatare ale „Protocolului celor 16” (țări în curs de dezvoltare).
Aria perfecționării politicii comerciale netarifare în România, în perioada de tranziție la economia de piață, cuprinde o mulțime de măsuri, între care mai urgente au fost urătoarele: regimul de licențe (autorizații) de export și import; regimul restricțiilor cantitative la import și export, întârzieri (prohibiții) la exportul și importul de mărfuri; problema instrumentelor de apărare comercială și a altor taxe percepute la intrarea pe teritoriul vamal al României; evaluarea în vamă a mărfii; standardele și reglementările tehnice; măsurile sanitare și fitosanitare; achizițiile publice (guvernamentale; protecția drepturilor de proprietate intelectuală. A fost creat un nou cadru juridic care a avut ca efect o accentuată liberalizare a importurilor și exporturilor mărfurilor din și în teritoriul României, acestea nefiind supuse, în principiu unor restricții netarifare.
Încă din anul 1990, au fost eliminate licențele aplicate discriminatoriu, aplicându-se acum trei tipuri de autorizații : licențele de import, licențele de export și licențele de operațiune.
O evaluare de ansamblu a instrumentelor netarifare sub forma licențelor de export și import utilizate în România în perioada de preaderare la Uniunea Europeană ne conduce la următoarele concluzii:
în primul rând, am asistat la reducerea numărului acestor licențe, s-a scurtat timpul obținerii lor și a scăzut costul lor, cu mențiunea că perioada de valabilitate a acestora este redusă;
în al doilea rând ca urmare a procesului de liberalizare, sfera produselor supuse regimului de licențe a devenit marginală și mai acoperea numai 99 poziții tarifare la import și 201 poziții tarifare la export, dintr-un număr de peste 11.000 poziții tarifare incluse în Nomenclatorul Tarifului vamal de import al României. Este evidentă reducerea bruscă a regimului de autorizații în anii 2002 și 2003, când licențele se utilizau pentru 1.038 poziții tarifare, deci triplu față de anul 2004.
Politica de promovare și de stimulare a exportului în perioada tranziției la economia de piață, în țara noastră a fost axată, în principal, pe perfecționarea instrumentelor promoționale și de stimulare a exportului, precum și pe crearea unui nou sistem de susținere și promovare a exportului, concomitent cu acordurile încheiate de România pe plan bilateral și regional.
Pe parcursul unui deceniu și jumătate a fost evidentă diferența tot mai mare, an de an, dintre valoarea exportului și a importului. În perioada 1990-2007, deficitul comercial se ridică la peste 70 miliarde de euro.
Această situație a făcut și va face în continuare ca în cadrul politicii comerciale a României să crească importanța atât a componentei promoționale, cât și a celei de stimulare a exportului, diversificându-se gama de instrumente de natură să amplifice vânzările de mărfuri românești în străinătate. O sinteză a instrumentelor promoționale practicate în România în perioada de preaderare la UE evidențiază câteva măsuri de natură să sporească atractivitatea produselor de export românești pentru cumpărătorii de pe piețele externe.
În primul rând, a avut loc extinderea continuă a cadrului juridic extern care să faciliteze pătrunderea mărfurilor din România pe un număr cât mai marele piețe externe, prin încheierea a peste 150 de acorduri comerciale și a altor acorduri in măsură să susțină dezvoltarea exporturilor românești, în plan bilateral, regional și multilateral
În al doilea rând, a crescut rolul parteneriatului public-privat în stabilirea participării României la târguri și expoziții în străinătate, selectându-se profilul economic al manifestărilor expoziționale în noul context al procesului de globalizare și regionalizare, respectiv, punându-se accent atât pe participarea la târguri având caracter pronunțat legat de tehnologia informației și industrie de înaltă tehnicitate, cât și pe produsele românești cu cea mai mare pondere la export și care și-au găsit piețe de desfacere durabile pentru confecții –textile, încălțăminte, mobilă și vinuri.
În al treilea rând, în perioada de preaderare la UE, Camera de Comerț și Industrie a România s-a constituit într-un puternic sistem al Camerelor de Comerț și Industrie atât la nivel național, cât și județean, având statut de membru al Camerei Internaționale de Comerț de la Paris și membru afiliat la Eurochambres.
În al patrulea rând, sunt de remarcat încercările din perioada de preaderare la UE de a găsi lunile cele mai adecvate de către organul guvernamental de specialitate în domeniul comerțului exterior, cu prioritate pentru gestionare a activității de export, astfel ca aceasta să înregistreze rezultate cât mai bune. În acest sens, s-au căutat diferite formule ministeriale, consolidarea și dezvoltarea reprezentanțelor din cadrul Ambasadelor României și a oficiilor consulare din străinătate, organizarea de misiuni comerciale la nivel ministerial care prezentau un interes deosebit pentru pătrunderea, dezvoltarea și diversificarea exportului românesc în aceste spații geografice, precum și înființarea pe teritoriul țării noastre de oficii și agenții, fără personalitate juridică, dar care să joace un rol activ în promovarea exportului, sub coordonarea ministrului însărcinat cu schimburile comerciale cu străinătatea din România.
În al cincilea rând, s-a înființat, în 1995, Centrul Român de Comerț Exterior (CRCE), instituție publică în subordinea fostului Minister al Industriei și Comerțului, având ca obiectiv principal promovarea comerțului exterior al României și, în mod deosebit, a exportului.
În al șaselea rând, un rol important în cadrul măsurilor promoționale de sprijinire a exportului îl are Asociația Națională a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR), creată în anul 1995, reunind societăți comerciale de stat și private, care desfășoară activitate în domeniul comerțului exterior sau care efectuează tranzacții internaționale în nume propriu.
În al șaptelea rând, a crescut rolul EXIMBAK în activitatea de stimulare a exporturilor, care dispun de următoarele fonduri: • fondul pentru garanții la export; • fondul pentru asigurarea și reasigurarea creditelor de export pe termen scurt, mediu și lung, a garanțiilor de export și a investițiilor în străinătate; • fondul pentru acordarea bonificațiilor de dobândă; • fondul pentru asigurarea și reasigurarea creditelor obținute în vederea realizării de bunuri și servicii destinate exportului; • fondul pentru garantarea investițiilor românești în străinătate.
Principalele instrumente, de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat în cadrul noului 9ommer de promovare a exportului României.
În perioada 2003-2006, Comitetul Interministerial de Garanții de Credite de Comerț Exterior, a alocat fonduri prin bugetul de stat pe instrumentele din administrarea Băncii de Export – Import a României (EXIMBANK- SA) circa 1.143 mil. RON. Celelalte cinci instrumente au avut o contribuție mult redusă față de instrumentele în administrarea EXIMBAK prin Comitetul Interministerial.
Un instrument important în politica promoțională și de stimulare a exportului îl reprezintă acordurile comerciale pe plan bilateral și regional încheiate de România, în procesul tranziției la economia de piață.
Politica comercială a România în organizații internaționale cu vocație universală se referă la activitatea în cadrul GATT/OMC și la activitatea UNCTAD.
Fiind membru cu drepturi depline al GATT România a început să beneficieze de o serie de avantaje, cu implicații pozitive asupra schimburilor noastre comerciale. Dintre aceste avantaje menționăm:
-a obținut pe cale bilaterală clauza națiunii celei mai favorizate din partea țărilor membre (cu excepția SUA, care acordă această clauză numai pe cale bilaterală și din partea căreia a obținut-o în 1975), beneficiind astfel de concesiile tarifare negociate în cadrul GATT, concesii ce nu mai pot fi retrase unilateral de către părțile contractante;
-au fost eliminate treptat restricțiile cantitative discriminatorii la exportul de produse românești în țările membre ;
– a avut dreptul de a invoca prevederile GATT și de a folosi mecanismul consultărilor bi și multilaterale din cadrul GATT pentru a-și apăra interesele comerciale în eventualitatea în care anumite măsuri de politică comercială ale partenerilor din GATT i-ar aduce prejudicii;
-a putut participa direct la toate negocierile comerciale organizate în cadrul GATT;
-a avut posibilități lărgite de informare cu privire la acțiunile țărilor membre în domeniul politicii comerciale, ceea ce i-a permis să adopte la momentul oportun măsurile corespunzătoare menite să-i apere interesele, tară a contraveni prevederilor GATT;
-ca țară în curs de dezvoltat, a avut posibilitatea de a beneficia de măsurile speciale adoptate de părțile contractante în favoarea acestui grup de țări, potrivit părții a patra din Acordul General pentru Tarife și Comerț.
În schimbul acestor avantaje, în Protocol au fost înscrise și o serie de obligații ce au revenit țării noastre :
-să-și sporească și să-și diversifice importurile de mărfuri din țările membre ale GATT în același ritm în care vor crește importurile totale ;
-să respecte prevederile Acordului General, să țină la curent partenerii din GATT cu informații privind reglementările de comerț exterior din țara noastră, evoluția comerțului exterior, a balanței comerciale și de plăți și să contribuie la bugetul GATT, achitând o cotizație care se stabilește proporțional cu ponderea ce revine fiecărei țări în comerțul mondial.
În cadrul Conferinței de Aderare România – UE din 14 iunie 2000 au fost deschise și închise provizoriu negocierile la capitolul 26 – Relațiile economice externe. Cu acest prilej, România a acceptat în întregime, acquis-ul comunitar, considerând că va fi capabilă să îl implementeze în totalitate în momentul aderării, fără a solicita perioade de tranziție.
Acquis-ul comunitar aferent capitolului 26 acoperă relațiile economice și comerciale ale Comunității Europene cu țările terțe în ceea ce privește regimul de import/regimul de export, măsurile de apărare comercială, relația cu Organizația Mondială a Comerțului și cadrul comerțului multilateral, precum și cooperarea economică și asistența pentru dezvoltare.
Prin Acordul European și colaborarea cu Uniunea Europeană în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului și al altor foruri internaționale, România, în fapt, s-a asociat, chiar înainte de data aderării 1 ianuarie 2007, politicii comerciale comune a Comunității Europene.
Evident, avantajele decurgând din calitatea de membră a UE depășesc cu mult costurile sistării statutului de țară în curs de dezvoltare, care trebuie oricum să intervină în scurt timp.
Din analiza datelor disponibile pentru anul 2008, rezultă că România continuă tendințele manifestate în anul 2007, de creștere a exporturilor manufacturate, cu valoare adăugată mare, în scopul valorificării superioare a posibilităților de export.
În acest sens, Planul de măsuri al Strategiei Naționale de Export , pentru perioada anilor 2007-2009 prevede noi acțiuni în contextul în care România a devenit membru al Uniunii Europene, respectiv:
• coordonarea inițiativelor de susținere și promovare a exportului și de acces pe piețe cu cele ale Uniunii Europene;
adaptarea practicilor de susținere și promovare a exportului cu cele comunitare;
implementarea de strategii de branding pentru sectoare cu potențial de export ;
extinderea activității Consiliului de Export la nivel județean, prin crearea de Consilii de export județene și preluarea de inițiative de competitivitate la export de la județe ;
adaptarea și concretizarea Strategiei Naționale de Export la nivel de regiuni de dezvoltare și elaborarea de strategii regionale de competitivitate la export, conform experienței din UE.
Prioritatea intereselor economice naționale în cadrul relațiilor internaționale cere o politică externă mlădioasă, bazată pe o politică internă adecvată, în lipsa căreia cea externă rămâne fără 11ommerc real. Iar respectarea intereselor economice naționale va face casă bună cu interesele economice internaționale, atunci și acolo unde politica internațională se bazează pe democrație și respect reciproc, iar totalitarismul în luarea deciziilor este 11ommercia. Acest lucru este esențial pentru succesul integrării europene și o mare șansă pentru popoarele continentului nostru.
În luna ianuarie 2009 exporturile FOB au însumat 8080,2 milioane lei (1920,1 milioane euro). Comparativ cu luna ianuarie 2008, exporturile au scăzut cu 12,6% la valori exprimate în lei (24,0% la valori exprimate în euro).
Diferența între dinamica determinată pe baza valorilor exprimate în lei și cea determinată din valori exprimate în euro este urmarea deprecierii monedei naționale cu 14,6% în luna ianuarie 2009 față de luna ianuarie 2008.
În structura exporturilor, șase secțiuni ale Nomenclatorului Combinat dețin 75,4% din totalul exporturilor, după cum urmează:
Analiza structurii pe grupe de mărfuri a comerțului exterior al României
Activitatea de comerț exterior reprezintă o componentă esențială a complexului economic național, exercitând o influență determinată asupra dezvoltării și modernizării producției și serviciilor, asupra creșterii eficienței economice generale. Condițiile în care au loc schimburile comerciale și a trăsăturilor ce caracterizează dezvoltarea economiei mondiale contemporane, oferă dovezi incontestabile că nici o țară, indiferent de gradul ei de dezvoltare și dotare cu resurse materiale, funciare și umane, nu poate să asigure o dezvoltare modernă a economiei naționale fără o participare susținută la circuitul mondial. Comerțul exterior în include toate schimburile de bunuri intre România și alte țări având ca obiect importul de mărfuri direct pentru consum, mărfurile importate scoase din antrepozitele vamale sau zonale libere pentru a fi puse în consum, exportul de produse naționale, precum și exportul de mărfuri importate declarate pentru consumul intern. De asemenea, se cuprind: importurile temporare de bunuri străine pentru prelucrare în interiorul tarii și exportul de produse compensatoare după prelucrarea în tara; exporturile temporare de bunuri pentru prelucrare în alte țări și importurile de produse compensatoare după prelucrarea în afara tarii. În exporturi și importuri nu sunt incluse mărfurile în tranzit (cu excepția celor pentru prelucrare), mărfurile achiziționate de organizații internaționale pentru utilizări proprii în România și mărfurile pentru reparații.
Tabelul 1.2.2 Evoluția structurii fizice a exportului, importului și a soldului balanței comerciale a României pe grupe de produse între anii 2000-2005
Statistica României, Notele Informative ale activității de comerț exterior
Principalele modificări structurale survenite în evoluția pe secțiuni NC a exporturilor din luna ianuarie 2009 față de luna ianuarie 2008 constau în:
• majorarea ponderii la secțiunile: “Mașini și dispozitive mecanice; mașini, aparate și echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul și imaginile” – cu 3,9 puncte procentuale, “Produse vegetale” – cu 1,8 puncte procentuale, “Materiale textile și articole din acestea” – cu 1,6 puncte procentuale“;
• diminuarea ponderii la secțiunile: Produse minerale” – cu 3,5 puncte procentuale, “Metale comune și articole din acestea” – cu 2,6 puncte procentuale, “Produse ale industriei chimice” – cu 1,6 puncte procentuale.
Exporturile de mașini și dispozitive mecanice; mașini, aparate și echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul și imaginile, reprezentând 27,5% din totalul exporturilor lunii ianuarie 2009, s-au situat pe primul loc înregistrând o creștere cu 1,6% la valori exprimate în lei (o scădere cu 11,5% la valori exprimate în euro) comparativ cu luna ianuarie 2008. În această secțiune, capitolul „Mașini, aparate și
echipamente electrice și părți ale acestora” deține ponderea principală (64,5% în total secțiune și 17,8% în total exporturi).
Exporturile de materiale textile și articole din acestea, situate pe locul doi, au înregistrat o scădere cu 0,7% la valori exprimate în lei (13,4% la valori exprimate în euro) 16ommercial16 cu luna ianuarie 2008. În cadrul acestei secțiuni, exporturile de articole de îmbrăcăminte și accesorii, altele decât tricotate sau croșetate, au reprezentat 58,9% din total secțiune și 7,8% din total exporturi. De asemenea, exporturile de îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte tricotate sau croșetate au avut o pondere de 19,8% în total secțiune și de 2,6% în total exporturi.
Exporturile de metale 16ommerc și articole din acestea au 16ommerc această secțiune pe locul trei ca pondere în total exporturi, înregistrând o scădere cu 27,6% la valori exprimate în lei (37,0% la valori exprimate în euro) față de luna ianuarie 2008. În cadrul acestei secțiuni, o pondere importantă au avut-o capitolele „Fontă, fier și oțel”, reprezentând 35,7% din total secțiune și 4,4% din total exporturi și „Produse din fontă, fier sau oțel ”,
reprezentând 32,5% din total secțiune și 4,0% din total exporturi.
Pe locul patru s-a clasat secțiunea „Mijloace și materiale de transport” cu 10,4% în total exporturi, în cadrul căreia exporturile de “Automobile, tractoare și alte vehicule terestre” reprezintă 80,8% din total secțiune și 8,4% din total exporturi.
Pozițiile următoare în top sunt deținute de secțiunile:
– „Produse minerale” cu 7,0% din total exporturi, în cadrul căreia exporturile de produse petroliere (16ommerc, motorină, uleiuri) reprezintă 95,5% din total secțiune și 6,7% din total exporturi;
-„Încălțăminte, pălării, umbrele și articole similare” cu o pondere de 4,8% din total exporturi.
Analiza structurii geografice a comerțului exterior al României
Valoarea exporturilor către cele 26 de țări ale Uniunii Europene în luna ianuarie 2009 comparativ cu luna ianuarie 2008 a scăzut cu 6,8% la valori exprimate în lei (18,7% la valori exprimate în euro), având o pondere de 77,7% în total exporturi.
Țările partenere situate pe primele 10 locuri în derularea exporturilor din luna ianuarie 2009 (reprezentând 70,4% din total exporturi) au fost: Germania (18,7% din total exporturi), Italia (17,9%), Franța (8,4%), Turcia (4,7%), Ungaria (4,4%), Olanda (4,1%), Bulgaria (3,5%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (3,2%), Austria (3,2%), Spania (2,3%).
Deficitul comercial FOB-CIF în luna ianuarie 2009 a fost de 2537,5 milioane lei (610,1 milioane euro), cu 2769,2 milioane lei (840,8 milioane euro) mai mic față de luna ianuarie 2008.
EXPORTURILE FOB, IMPORTURILE CIF ȘI SOLDUL BALANȚEI COMERCIALE FOB / CIF PE PRINCIPALELE GRUPE DE ȚĂRI
TOPUL PRINCIPALELOR ȚĂRI PARTENERE LA EXPORT ÎN LUNA IANUARIE 2009
Cadrul legislativ
Acte normative de reglementare a comerțului exterior:
Hotărârea nr. 1761 din 22 decembrie 2005 privind instituirea unei masuri de salvgardare la importul de zahar originar din Republica Moldova
Hotărâre nr. 55 din 17 ianuarie 2002 pentru instituirea măsurii de salvgardare în cadrul Sistemului global de preferințe comerciale între țările în curs de dezvoltare (MO nr. 71 din 31 ianuarie 2002);
Rectificare nr. 55 din 17 ianuarie 2002 (MO nr. 118 din 13 februarie 2002);
Hotărâre nr. 681 din 12 iunie 2003 pentru modificarea alin. (2) al art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 55/2002 pentru instituirea măsurii de salvgardare în cadrul Sistemului global de preferințe comerciale între țările în curs de dezvoltare (MO nr. 435 din 19 iunie 2003).
Ordonanță de urgență nr. 120/2002 din 25.09.2002 privind aprobarea Sistemului de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat
Hotărârea nr. 2100 din 24/11/2004 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1147 din 03/12/2004 privind aprobarea Mecanismelor de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat pentru aplicarea Programului de promovare a exportului, administrat de Ministerul Economiei și Comerțului
Hotărârea nr. 486 din 1 aprilie 2004 privind înființarea Consiliului de export (Publicata in Monitorul Oficial nr. 338/19.04.2004)
Hotărârea nr. 1527 din 18.12.2003 (MO nr. 936/24.12.2004) privind regulile și procedurile în materie de licențe de export și de import
Hotărârea nr. 1618 din 23.12.2003 (MO nr. 48/20.01.2004) privind regimul de import al produselor periculoase pentru sănătatea populației și pentru mediu
Hotărârea nr. 1521 din 18.12.2003 (MO nr. 360/27.12.1994) privind exceptarea si reducerea temporara a taxelor vamale de import pentru unele categorii de marfuri
Hotărârea nr. 1526 din 18.12.2003 (MO nr. 937/24.12.2003) privind regimul general de export și de import
Legea nr. 608 din 2003 (MO nr. 928/23.12.2003) pentru modificarea denumirii și clasificării mărfurilor din Tariful vamal de import al Romaniei și a taxelor vamale aferente acestor modificări
Anexa la Legea nr. 608/2003 (MO nr. 928 bis) pentru modificarea denumirii și clasificării mărfurilor din Tariful vamal de import al Romaniei și a taxelor vamale aferente acestora
Legea nr. 73 din 11.03.2003 (MO nr. 167/17.03.2003) pentru ratificarea Protocolului privind adaptarea aspectelor comerciale ale Acordului european instituind o asociere intre România, pe de o parte, si Comunitățile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte, pentru a lua in considerare rezultatele negocierilor dintre parti pentru noi concesii reciproce in domeniul comerțului cu produse agricole, semnat la Bruxelles la 20 decembrie 2002, anexa la Acordul european instituind o asociere intre România, pe de o parte, si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993
Hotărârea nr. 1518 din 18.12.2002 (MO nr. 05/08.01.2003) privind aprobarea mecanismului de acordare a primelor de export de la bugetul de stat pentru produsele agroalimentare
Hotărârea nr. 1557 din 18.12.2002 (MO nr. 19/15.01.2003) privind aprobarea mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de creștere a competitivității produselor agroalimentare
Legea 73/11.03.2003, pentru ratificarea Protocolului Adițional in comerțul produselor agricole de baza. (Legea 73/11.03.2003 – M.O. 167/17.03.2003)
Hotărârea nr. 1494/18.12.2002 privind deschiderea de contingente tarifare la importul in România al unor produse agricole originare din Uniunea Europeana si modul de administrare a acestor contingente in anul 2003 (MO 963/28.12.2002)
Hotărârea nr. 56/ 17 01.2002 privind reducerea temporara a taxei vamale pentru unele produse agricole
Legea nr. 192 din 16.04.2002 (MO nr. 273/23.04.2002) privind scutirea de la plata drepturilor de import a bunurilor provenite sau finanțate direct din fonduri nerambursabile NATO
Hotărârea nr. 329/22.03.2001 (MO nr. 151/28.03.2001) privind importul si comercializarea unor produse folosite
Legea nr. 96 din 02.06.2000 (MO nr. 250/06.06.2000) privind organizarea și funcționarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK-S.A. și instrumentele specifice de susținere a comerțului exterior Comitetul Interministerial de Garanții și Credite de Comerț Exterior
Hotărârea nr. 267/ 17.06.1997 privind reglementarea unor operatiuni comerciale de tip barter
Hotărârea nr. 157/ 19.03.1996 privind plata la vedere sau pe credit
Hotărârea nr.276/1995 – Operatiunile legate de import-export
OG nr. 14 /31 ianuarie 1995 privind unele masuri pentru stimularea realizarii de obiective complexe si a productiei cu ciclu lung de fabricatie, destinate exportului
Legea nr. 133 din 22.12.1994 (MO nr. 360/27.12.1994) pentru ratificarea Acordului de la Marrakech privind constituirea Organizației Mondiale de Comerț
Hotărârea nr. 148/ 12.04.1993 – incasarile in valuta din operatiunile cu strainatatea
Hotărârea nr.215/ 30.04.1992 privind regimul licentelor de export si import al Romaniei
Hotărârea nr.340/1992 privind întărirea controlului, in vederea prevenirii importurilor de deșeuri si reziduuri de orice natura
Hotărârea nr. 764 din 09.11.1991 (MO nr. 232/19.11.1991) privind unele măsuri în legătură cu respectarea regimului licențelor de export și de import
Hotărârea nr. 228/1992 (MO nr. 133/17.06.1992) privind protejarea producătorilor naționali și a pieței interne de competiția neloială
Decret-lege nr. 122 din 24.041990 (MO nr. 54/25.04.1990) privind autorizarea și funcționarea în România a reprezentanțelor societăților comerciale străine
Cap.II Contabilitatea comețului exterior
Exportul de mărfuri reprezintă o componentă a activității de comerț exterior care include totalitatea operațiilor prin care mărfurile produse sau prelucrate într-o țară se vând în alte țări.
Ca entități participante la activitatea de comerț exterior, societățile de comerț exterior pot realiza exportul de mărfuri pe cont propriu sau în comision. Atât exportul de mărfuri pe cont propriu, cât și exportul de mărfuri în comision poate fi cu încasare la vedere și pe credit comercial.
2.1 Contabilitatea exportului de mărfuri pe cont propriu
2.1.1 Cu încasare la vedere
În modalitatea exportului de mărfuri pe cont propriu, societățile de comerț exterior au calitatea de cumpărător – vânzător. Ele cumpără mărfuri de la unitățile producătoare și le vând la extern în numele, pe contul și pe riscul lor. Ca o consecință a acestei activități, rezultatele exportului de mărfuri pe cont propriu se reflectă în gestiunea societății de comerț exterior.
Relațiile economice dintre societățile de comerț exterior și unitățile producătoare se realizează pe bază de contracte interne, iar cele cu clienții externi se realizează pe bază de contracte externe.
Pentru diferite prestări de servicii, societățile de comerț exterior încheie separat contracte economice cu unități de acest gen, cum ar fi societăți prestatoare de servicii de expediții, de control al mărfurilor, etc.
Elementul esențial al contractelor încheiate îl constituie prețul mărfurilor. Prețul mărfurilor cumpărate de la unitățile producătoare se negociază, de regulă, în condiția franco – fabrică, iar în anumite cazuri în condiția franco – frontiera – română. Circuitul mărfurilor poate urma însă diferite trasee cu implicații corespunzătoare în reflectarea contabilă a operațiilor, cum ar fi:
unitate producătoare – societate de comerț exterior – client extern;
unitate producătoare – client extern;
unitate producătoare – societate de comerț exterior – diverși terți (pentru prelucrare) – societate de comerț exterior – client extern.
Prețul mărfurilor vândute clienților externi se negociază în diferite condiții de livrare, cele mai reprezentative fiind condițiile FOB (franco portul românesc de încărcare) și CIF (franco portul străin de descărcare).
În funcție de condiția de livrare stabilită se diferențiază nivelul și structura prețului extern. Astfel, în condiția de livrare FOB prețul extern cuprinde doar prețul mărfii corespunzător valorii internaționale negociate, iar în condiția de livrare CIF prețul extern cuprinde pe lângă prețul mărfii și transportul extern și asigurarea mărfurilor pe parcursul extern. În toate cazurile, la prețurile prezentate se mai pot adăuga diverse elemente cum ar fi: dobânzi – dacă vânzarea se face pe bază de credit comercial, diverse comisioane de control sau expediție a mărfurilor și altele.
Așadar, rezultă două concluzii și anume:
a) în condiția de livrare FOB se diferențiază două componente ale prețului extern: FOB brut, în care prețul extern cuprinde prețul mărfurilor și alte componente ca dobânzi, comisioane, cote de service etc. Și FOB net în care prețul extern cuprinde doar prețul mărfurilor;
b) în condiția de livrare CIF se diferențiază, de asemenea, două componente ale prețului extern, însă pe un plan mai cuprinzător și anume: prețul mărfurilor (adică valoarea FOB net) și celelalte componente cum ar fi transport, asigurare, comisioane, dobânzi, etc.
Din punct de vedere financiar, decontarea mărfurilor se face pe fluxul circulației mărfurilor și anume: la cumpărare societatea de comerț exterior achită unităților producătoare contravaloarea mărfurilor în lei din resurse proprii sau din credite bancare, iar la vânzare societatea de comerț exterior încasează de la clienții externi contravaloarea mărfurilor în valută. Valuta încasată se transformă în lei la cursul de schimb valutar al zilei. Datorită faptului că încasarea mărfurilor de la extern are loc în majoritatea cazurilor ulterior facturării, cu ocazia încasării de la extern se calculează diferența de curs valutar după relația:
Diferența de curs valutar = Valuta încasată x (Cursul de schimb valutar la încasare – Cursul de schimb valutar la facturare)
dobânzi – dacă vânzarea se face pe bază de credit comercial, diverse comisioane de control sau expediție a mărfurilor și altele.
Așadar, rezultă două concluzii și anume:
a) în condiția de livrare FOB se diferențiază două componente ale prețului extern: FOB brut, în care prețul extern cuprinde prețul mărfurilor și alte componente ca dobânzi, comisioane, cote de service etc. Și FOB net în care prețul extern cuprinde doar prețul mărfurilor;
b) în condiția de livrare CIF se diferențiază, de asemenea, două componente ale prețului extern, însă pe un plan mai cuprinzător și anume: prețul mărfurilor (adică valoarea FOB net) și celelalte componente cum ar fi transport, asigurare, comisioane, dobânzi, etc.
Din punct de vedere financiar, decontarea mărfurilor se face pe fluxul circulației mărfurilor și anume: la cumpărare societatea de comerț exterior achită unităților producătoare contravaloarea mărfurilor în lei din resurse proprii sau din credite bancare, iar la vânzare societatea de comerț exterior încasează de la clienții externi contravaloarea mărfurilor în valută. Valuta încasată se transformă în lei la cursul de schimb valutar al zilei. Datorită faptului că încasarea mărfurilor de la extern are loc în majoritatea cazurilor ulterior facturării, cu ocazia încasării de la extern se calculează diferența de curs valutar după relația:
Diferența de curs valutar = Valuta încasată x (Cursul de schimb valutar la încasare – Cursul de schimb valutar la facturare)
Structura cheltuielilor și a veniturilor impune însă unele discuții generate de specificul activității de comerț exterior. Baza de plecare a discuțiilor, în cazul exportului de mărfuri pe cont propriu, o constituie cifra de afaceri.
Conform prevederilor Regulamentului pentru aplicarea Legii contabilității (art. 99) potrivit căruia cifra de afaceri “se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri, executarea de lucrări și prestările de servicii și alte venituri din exploatare, mai puțin rabaturile, remizele și alte reduceri acordate clienților” ar trebui ca în comerțul exterior aceasta să se constituie la nivelul prețului extern încasat, 29ommercial29 de condiția de livrare a mărfurilor.
În urma unei analize amănunțite s-a ajuns la concluzia că se pot lua în considerare trei variante de evidență a veniturilor care să se constituie ca cifră de afaceri:
O primă variantă – constă în faptul ca: veniturile din vânzarea mărfurilor la extern să se constituie la nivelul prețului extern corespunzător condiției efective de livrare a mărfurilor, dar să se reflecte în conturi diferite de venituri astfel contul 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” să înregistreze partea prețului extern corespunzătoare valorii FOB, contul 708 “Venituri din activități diverse” să înregistreze celelalte componente ale valorii externe (transport, asigurare, etc.), iar contul 766 “Venituri din dobânzi” să reflecte dobânzile externe ale exporturilor care se constituie ca venituri financiare.
În mod asemănător se reflectă în contabilitate și cheltuielile, astfel în contul 607 “Cheltuieli privind mărfurile” se înregistrează costul de cumpărare
a mărfurilor vândute, iar celelalte componente ale prețului extern se înregistrează în contul 613 “Cheltuieli cu primele de asigurare”, 624”Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal”, etc. Această variantă prezintă anumite avantaje și anume este simplă în aplicare și permite o metodologie contabilă unitară pentru toate operațiile de comerț exterior 30ommercial pe cont propriu. Dezavantajele acestei variante constau în:
majorarea cifrei de afaceri cu diferența dintre valoarea CIF și valoarea FOB, făcând necomparabile cifrele de afaceri între diferite societăți de comerț exterior;
implică reflectarea în cheltuieli a serviciilor prestate la nivelul cursului de schimb de la data facturării pentru a nu denatura indicatorii de analiză ai contului de rezultate;
implică regularizarea diferențelor dintre cheltuielile externe de transport antecalculate și cele efective, între cele două conturi de venituri 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” și 708 “Venituri din activități diverse”, în vederea determinării corecte a marjei comerciale (ca indicator de analiză al contului de rezultate).
A doua variantă – constă în faptul că reflectarea veniturilor la nivelul prețului extern se face la nivelul condiției 30ommercia de livrare, în totalitatea lor, prin intermediul contului 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor”. În această situație ar urma ca toate cheltuielile cu mărfurile și prestările de servicii să se reflecte cu ajutorul contului 607 “Cheltuieli privind mărfurile”. Această variantă, deși asigură calculul unei cifre de afaceri ca și în primul caz, ea prezintă dezavantajul că obligă la reflectarea cheltuielilor externe de circulație tot în contul 607 “Cheltuieli privind mărfurile”, ceea ce nu corespunde
a mărfurilor vândute, iar celelalte componente ale prețului extern se înregistrează în contul 613 “Cheltuieli cu primele de asigurare”, 624”Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal”, etc. Această variantă prezintă anumite avantaje și anume este simplă în aplicare și permite o metodologie contabilă unitară pentru toate operațiile de comerț exterior 30ommercial pe cont propriu. Dezavantajele acestei variante constau în:
majorarea cifrei de afaceri cu diferența dintre valoarea CIF și valoarea FOB, făcând necomparabile cifrele de afaceri între diferite societăți de comerț exterior;
implică reflectarea în cheltuieli a serviciilor prestate la nivelul cursului de schimb de la data facturării pentru a nu denatura indicatorii de analiză ai contului de rezultate;
implică regularizarea diferențelor dintre cheltuielile externe de transport antecalculate și cele efective, între cele două conturi de venituri 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” și 708 “Venituri din activități diverse”, în vederea determinării corecte a marjei comerciale (ca indicator de analiză al contului de rezultate).
A treia variantă – constă în faptul ca: veniturile și deci cifra de afaceri să se constituie la nivelul valorii externe FOB net cu ajutorul contului 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor”, iar cheltuielile cu mărfurile să se reflecte cu ajutorul contului 607 “Cheltuieli privind mărfurile”. Celelalte componente ale prețului extern, cum ar fi transport, asigurare, etc., ar urma să se reflecte direct cu ajutorul conturilor de terți astfel: creanța externă în contul 411 “Clienți”, iar angajamentele în conturile 401 “Furnizori” sau 408 “Furnizori – facturi nesosite”, după caz. Avantajele acestei variante constau în: calculul mai corect al cifrei de afaceri; asigurarea comparabilității cifrelor de afaceri între societățile de comerț exterior și asigurarea unei metodologii contabile unitare, specifică pentru toate operațiile de comerț exterior. Ca dezavantaje se pot menționa amplificarea calculelor de regularizare de diferențe de cheltuieli externe și de diferențe de curs valutar.
O problemă cu implicații de ordin metodologic se referă la sistemul de evidență a operațiilor cu străinătatea și anume sistemul monomonetar sau sistemul plurimonetar. Astfel, Regulamentul de aplicare a Legii contabilității, în art. 10, prevede că operațiile privind investițiile de capital străin, titlurile de valoare, comerțul exterior, cooperarea economică internațională, prestările de servicii și executările de lucrări externe, creditele și operațiile bancare externe, schimbul valutar, disponibilitățile în devize, precum și alte operații în devize se înregistrează în contabilitate atât în devize, cât și în lei, la cursul de schimb în vigoare la data efectuării lor.
Astfel, luând în considerare modul de reglementare a reflectării în conturi a creanțelor și angajamentelor externe la cursul de schimb de la data constituirii lor, a disponibilităților în devize la cursul zilei și a metodei de evidență a stocurilor de mărfuri, cum ar fi metoda inventarului permanent și metoda inventarului intermitent, rezultă posibilitatea aplicării sistemului monomonetar de evidență în mai multe variante, prin combinarea factorilor menționați. În contabilitate se va înregistra în mod distinct relațiile la intern și la extern.
Exemplu de export de mărfuri pe cont propriu
1. Societatea de comerț exterior “A” achiziționează mărfuri de la furnizori interni în vederea vânzării lor la export pe cont propriu în valoare de 22.000.000 lei, TVA 22%, pe bază de factură fiscală, plata se efectuează integral prin bancă.
2. Deoarece societatea de comerț exterior “A” nu are vânzări și pe piața internă, se înregistrează pe baza decontului de TVA regularizarea TVA deductibilă cu bugetul statului.
3. Societatea de comerț exterior “A” vinde mărfurile la export în condiția de livrare CIF, în valoare de 4.500 USD, din care 600 USD asigurarea externă, iar 400 USD transportul extern. În momentul livrării cursul de schimb valutar este de 10.000 lei/USD.
4. Se primește factura privind asigurarea externă și se plătește integral.
5. Se înregistrează descărcarea gestiunii de mărfurile vândute.
6. Se încasează contravaloarea mărfurilor vândute în condiția de livrare CIF. În momentul încasării, cursul de schimb valutar este de 10.500 lei/USD.
7. Se primește factura de transport pe parcurs extern la un curs de schimb valutar de 10.500 lei/USD. Ea a fost înregistrată anterior în contabilitate la un curs de schimb valutar de 10.000 lei/USD.
8. Se înregistrează plata facturii de transport pe parcurs extern la un curs de schimb valutar de 10.550 lei/USD. În momentul primirii facturii, cursul de schimb valutar era de 10.500 lei/USD.
Registrul jurnal
Export de mărfuri pe cont propriu
Pentru stabilirea rezultatului activității de export se va proceda, în mod obișnuit, la decontarea cheltuielilor și veniturilor asupra contului de profit și pierdere.
2.1.2 Pe credit comercial
Efectuarea de operații de export de mărfuri în comision pe credit comercial constituie o problemă de decizie a unităților producătoare. Deoarece decontarea cu societățile de comerț exterior a mărfurilor exportate în comision se face după încasarea acestora de la extern, asigurarea refinanțării exportului revine unităților producătoare. În consecință, exportul în comision pe credit comercial nu afectează în nici un fel situația gestionară a societăților de comerț exterior care, din punct de vedere financiar, au doar obligația, potrivit contractelor de comision încheiate, să urmărească și să efectueze operațiile de decontare la extern și la intern.
În condițiile în care asigurarea refinanțării exportului în comision revine unităților producătoare, dobânda calculată și facturată clienților externi pentru creditul comercial acordat (fie că este vorba de dobândă simplă sau dobândă compusă, după cum exportul se realizează pe termen scurt sau pe termen mediu și lung) se decontează de societățile de comerț exterior unităților producătoare pe măsura încasării de la extern.
Modul de reflectare în contabilitate a dobânzii externe este, în principiu, similar dobânzii externe privind exportul de mărfuri pe cont propriu pe credit comercial.
În cazurile în care exportul de mărfuri pe credit comercial se decontează de partenerii externi anticipat termenului de plată, discontul reținut de aceștia se reține la rândul lor de societățile de comerț exterior din prețul extern datorat unităților producătoare. La fel se procedează și în cazul decontării exportului prin efecte de comerț pentru comisionul bancar și scontul reținut de către băncile comerciale.
În cazul exporturilor complexe în comision pe credit comercial pe termen mediu și lung, particularităților prezentate li se adaugă încasarea de către unitățile producătoare de la partenerii externi, prin intermediul societăților de comerț exterior, a unor avansuri pentru începerea fabricației produselor. Avansurile acordate se rețin de partenerii externi din valoarea facturată de societățile de comerț exterior. Separat, partenerii externi rețin din prețul extern și o cotă de garanție care, în condițiile derulării normale a contractelor externe, se restituie la expirarea perioadei de garanție.
La rândul lor, societățile de comerț exterior rețin unităților producătoare la facturarea mărfurilor la extern avansul plătit acestora, cota de garanție reținută de partenerii externi și o cotă de risc, penalități și neprevăzute la dispoziția societăților de comerț exterior pentru efectuarea de cheltuieli cu această destinație în perioada de garanție.
La expirarea perioadei de garanție, societățile de comerț exterior restituie unităților producătoare cota de risc, penalități și neprevăzute neconsumată și cota de garanție încasată de la partenerii externi.
În cazul exportului de mărfuri nu se pune problema consituirii de provizioane pentru deprecieri de către societățile de comerț exterior. De aici rezultă și necesitatea organizării contabilității analitice distincte a creanțelor și angajamentelor provenite din operațiile de export de mărfuri pe cont propriu față de cele provenite din operațiile de export de mărfuri în comert.
Exemplu de export de mărfuri în comision pe credit comercial pe termen scurt
1. Societatea de comerț exterior “A” efectuează o activitate de export de mărfuri în comert pe credit commercial pe termen scurt în următoarele condiții: facturează mărfurile clientului extern la prețul commercia în condiția de livrare CIF de 20.800 USD, perioada de creditare este de 8 luni, cu o dobândă de 800 USD, iar comisionul societății este de 3% din valoarea externă FOB. Cursul de schimb valutar este de 11.400 lei/USD.
2. Se înregistrează încasarea la scadență a contravalorii mărfurilor livrate clientului extern. Cursul de schimb valutar este de 11.450 lei/USD.
3. Se înregistrează plata mărfurilor unității producătoare. Cursul de schimb valutar este de 11.430 lei/USD.
4. În situația în care clientul extern efectuează plata facturii cu două luni înainte de scadență, discontul reținut este egal cu dobânda corespunzătoare perioadei decontate anticipat și anume 196 USD. Cursul de schimb valutar este de 11.450 lei/USD.
5. Se înregistrează plata mărfurilor unității producătoare, cu două luni înainte de scadență, mai puțin discontul reținut de clientul extern. Cursul de schimb valutar este de 11.450 lei/USD.
Exemplu de export de mărfuri în comision pe credit comercial pe termen mediu și lung
6. În vederea realizării unui export de mărfuri (o instalație complexă) în comision pe credit comercial pe termen mediu și lung, societatea de comerț exterior exportatoare încasează un avans de la clientul extern în sumă de 2.000 USD, la cursul de schimb valutar de 11.250 lei/USD pe care îi transferă în aceiași zi unității producătoare.
7. Se înregistrează facturarea și livrarea mărfurilor în condiția de livrare CIF, în valoare de 25.875 USD, la cursul de schimb valutar de 11.300 lei/USD. Transportul extern luat în calcul este de 2.500 USD, pentru care nu s-a primit încă factura. Livrarea s-a făcut pe credit commercial pe termen mediu de 3 ani cu o dobândă de 3.375 USD. Comisionul societății de comerț exterior este de 2% din valoarea externă FOB.
8. Se înregistrează încasarea de la clientul extern, la livrarea mărfurilor, a cheltuielilor de transport și a încă 15% din valoarea FOB (15% x 20.000
USD = 3.000 USD). Cursul de schimb valutar este de 11.300 lei/USD. Restul din valoarea FOB și dobânda externă se va încasa în 3 rate anuale egale.
9. Se înregistrează reținerile efectuate de către clientul extern din valoarea facturată constând în avansul acordat și o cotă de garanție de 1.000 USD. Cursul de schimb valutar este de 11.300 lei/USD.
10. Se înregistrează diferența de curs valutar aferentă avansului încasat deoarece:
– avans încasat: 2.000 USD x 11.250 lei = 22.500.000 lei
– avans reținut : 2.000 USD x 11.300 lei = 22.600.000 lei
11. Se înregistrează reținerile făcute unității producătoare din valoarea externă FOB, astfel: avansul plătit 2.000 USD, comisionul societății de comerț exterior 400 USD și cota de garanție 1.000 USD. Cursul de schimb valutar este de 11.300 lei/USD.
12. Se înregistrează diferența de curs valutar aferentă avansului reținut de la unitatea producătoare.
13. Se înregistrează plata efectuată către unitatea producătoare a încasărilor la livrare, reprezentând 15% din valoarea externă FOB (3.000 USD). Cursul de schimb valutar este de 11.300 lei/USD.
14. Se înregistrează primirea facturii de la unitatea prestatoare de transport pe parcurs extern, la valoarea estimată de 2.500 USD, cursul de schimb valutar este de 11.350 lei/USD.
15. Se înregistrează plata facturii privind transportul pe parcurs extern, cursul de schimb valutar este de 11.400 lei/USD.
Export de mărfuri în comision pe credit comercial pe termen scurt
Export de mărfuri în comert pe credit commercial pe termen mediu și lung
2.1.3 Contabilitatea provizioanelor specifice
În vederea realizării exportului de mărfuri pe cont propriu se pot constitui de către societățile de comerț exterior trei categorii de provizioane și anume:
– provizioane pentru deprecierea stocurilor;
– provizioane pentru deprecierea creanțelor;
– provizioane pentru riscuri și cheltuieli.
Calculul și înregistrarea în contabilitate a provizioanelor sunt o consecință directă a aplicării principiului prudenței și a evaluării patrimoniului în consecință cu cerințele gestiunii de piață.
Potrivit principiului prudenței “nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ și a veniturilor și respectiv subevaluarea elementelor de pasiv și a cheltuielilor, ținând cont de deprecierile, riscurile și pierderile posibile generate de desfășurarea activității exercițiului curent sau anterior.
Corelând principiul prudenței cu evaluarea elementelor patrimoniale rezultă că, la sfârșitul fiecărui exercițiu, după efectuarea inventarierii generale, apare necesitatea comparării valorii contabile (adică valoarea de intrare în patrimoniu) cu valoarea de inventar (valoarea actuală) și necesitatea reținerii pentru înregistrarea în contabilitate, în cazul elementelor de activ, a minusului de valoare (când valoarea contabilă este mai mare decât valoarea de inventar).
Pentru elementele de activ de natura stocurilor, valoarea contabilă (valoarea de intrare în patrimoniu) rezultă din conturile de stocuri, iar valoarea de inventar se calculează în funcție de utilitatea bunului în unitate și în funcție de prețul pieței.
Normele legale prevăd calculul deprecierii stocurilor pe categorii ale acestora (materii prime, materiale consumabile, mărfuri, etc.) și apoi analizarea și regularizarea provizioanelor aferente, la finele fiecărui exercițiu financiar următor, cu ocazia inventarierii, prin suplimentare sau diminuare, după cum provizionul necesar este mai mare sau mai mic decât provizionul existent. În cazul în care provizioanele constituite au rămas fără obiect la sfârșitul exercițiului, ele se anulează.
Pentru creanțele în devize provenite din operațiile de export se calculează deprecieri, ca și în cazul celorlalte creanțe, adică doar pentru creanțele incerte. Calculul provizioanelor se face prin compararea valorii nominale a creanțelor (adică valoarea în devize transformată în lei la cursul de schimb valutar în vigoare la data efectuării operațiilor) cu valoarea de utilitate, adică valoarea probabilă de încasat. În toate cazurile în care valoarea nominală este mai mare decât valoarea de utilitate, deprecierea rezultată se înregistrează în contabilitate sub forma provizioanelor și apoi, la sfârșitul fiecărui exercițiu următor are loc analizarea și regularizarea provizioanelor.
Regulamentul de aplicare a Legii contabilității include în categoria deprecierilor pentru creanțele în devize și diferențele de conversie nefavorabile, rezultate atunci când cursul de schimb la închiderea exercițiului este mai mic decât cursul de schimb la data constituirii creanțelor.
De asemenea, trebuie precizat faptul că se referă la toate creanțele în devize, commerciale de felul exporturilor comerciale: cu încasare la vedere, pe credit commercial pe termen scurt sau pe credit commercial pe termen mediu și lung.
Provizioanele pentru riscuri și cheltuieli privind exportul de mărfuri pe cont propriu se constituie în special pentru:
• litigii, amenzi și penalități, despăgubiri, daune și alte datorii incerte;
• cheltuieli legate de activitatea de service în perioada de garanție și alte cheltuieli privind garanția acordată clienților.
Calculul acestor provizioane se face în principiu prin estimarea cheltuielilor în cauză care vor fi efectuate, urmând ca la sfârșitul fiecărui exercițiu următor să se analizeze și să se regularizeze după metodologia aplicabilă tuturor provizioanelor.
În contabilitate, provizioanele pentru deprecierea stocurilor de mărfuri se reflectă cu ajutorul contului 397 “Provizioane pentru deprecierea mărfurilor”, cele pentru deprecierea creanțelor cu ajutorul contului 491 “Provizioane pentru deprecierea creanțelor – clienți”, iar cele pentru riscuri și cheltuieli cu ajutorul contului 151 “Provizioane pentru riscuri și cheltuieli”
Fiecăruia dintre provizioanele menționate îi corespunde un cont de cheltuieli pe seama căruia se constituie sau se suplimentează și un cont de venituri pe seama căruia se diminuează sau se anulează provizioanele constituite.
2.2 Contabilitatea exportului de mărfuri în comision cu plata la vedere
Relațiile economice ale societăților de comerț exterior au la bază contractele economice încheiate cu unitățile producătoare, cu clienții externi și cu unitățile prestatoare de servicii. Contractele economice încheiate cu unitățile producătoare sunt contracte de comision care, din punct de vedere juridic, împuternicesc societățile de comerț exterior să îndeplinească actele de comerț în nume propriu, dar în contul producătorului, în schimbul unui comision ce reprezintă prețul serviciilor prestate. Rezultă deci că, obiectul contractelor de comision nu îl constituie transferul proprietății mărfurilor, ci prestarea unor servicii de specialitate cu privire la încheierea și derularea contractelor de vânzare internațională.
Faptul că prin contractele de comision se stabilesc raporturile obligaționale de mandat și cele financiare cum ar fi: obligațiile reciproce ale părților, modalitățile de colaborare cu privire la realizarea exportului și prețul serviciilor prestate, pune în evidență că de fapt aceste contracte creează temeiul juridic de decontare cu unitățile producătoare a tuturor serviciilor prestate, adică decontarea directă prin plata sumelor datorate unităților producătoare și decontarea indirectă prin reținerea din încasările de la extern a unor plăți efectuate în contul unităților producătoare.
Datorită faptului că în contractele de comision sunt înscrise doar prevederi generale cu privire la realizarea unei operațiuni de export sau a tuturor operațiunilor de export dintr-o anumită perioadă (de regulă un an), iar în contractele externe sunt înscrise prevederi concrete, corelarea celor două contracte se face prin transmiterea de către societățile de comerț exterior unităților producătoare, a unor sinteze a contractelor externe încheiate care se constituie ca anexe la contractele de comision. De aici se poate desprinde concluzia că drepturile și obligațiile unităților producătoare izvorăsc din contractele externe încheiate de societățile de comerț exterior.
În legătură cu contractele încheiate de societățile de comerț exterior cu unitățile prestatoare de servicii, trebuie precizat faptul că în cazul operațiunilor de 39ommercial, deși societățile de comerț exterior apar ca beneficiare, ele prestează serviciile în contul unităților producătoare.
Mărfurile care fac obiectul exportului în comision circulă, de regulă, direct de la unitățile producătoare la clienții externi (destinatari). În consecință, societățile de comerț exterior nu gestionează efectiv mărfurile și nu le reflectă cu ajutorul conturilor de stocuri.
Din punct de vedere financiar, decontarea mărfurilor are loc pe fluxul invers al circulației mărfurilor și anume :
• se încasează mărfurile de la clienții externi la prețul extern convenit, transformat în lei la cursul de schimb al zilei ;
• se achită valoarea externă FOB net, mai puțin comisionul reținut unităților producătoare la cursul de schimb de la data încasării, de unde rezultă consecința reflectării diferențelor de curs valutar în gestiunea producătorilor ;
• se achită prestatorii de servicii pe măsura primirii facturilor.
Dacă la data facturării la extern unele cheltuieli au fost antecalculate, la înregistrarea cheltuielilor 40ommercia se efectuează și regularizarea cu unitățile producătoare, fiind servicii prestate în contul lor. Dacă părțile contractante convin se poate renunța la această regularizare, diferențele urmând să se reflecte în gestiunea societăților de comerț exterior.
Sub aspectul metodologiei contabile, problema principală care se pune este cea a modului de evidențiere a cheltuielilor și veniturilor.
Pornind de la faptul că exportul de mărfuri în comision generează, în general, aceleași cheltuieli și venituri ca și exportul de mărfuri pe cont propriu, dintre acestea, în virtutea societăților de comerț exterior de comisionare, în gestiunea lor se reflectă ca cheltuieli proprii doar cheltuielile de exploatare de natura cheltuielilor administrative și de conducere, iar ca venituri proprii doar comisionul de export rezultat din serviciile prestate. Restul încasărilor și plăților se fac în contul terților (adică a unităților producătoare și a unităților prestatoare de servicii) și se reflectă direct cu ajutorul conturilor de terți și de trezorerie.
Reflectarea în contabilitate a veniturilor din comisionul de export se realizează cu ajutorul contului 704 “Venituri din lucrări executate și servicii prestate”, iar reflectarea cheltuielilor generale se realizează cu ajutorul conturilor corespunzătoare felului acestora cu ajutorul conturilor din clasa 6.
Există opinii ca veniturile în comision să se reflecte în contabilitate cu ajutorul contului 708 “Venituri din activități diverse”. Dar întrucât operațiile în comision reprezintă prestări de servicii și fac parte din activitatea de bază a societăților de comerț exterior este normal ca veniturile din operațiuni de export de mărfuri în comision să se reflecte cu ajutorul contului 704 “Venituri din lucrări executate și servicii prestate”.
Exemplu de operațiuni de export de mărfuri în comision cu încasare la vedere
1. Societatea de comerț exterior “A” efectuează un export de mărfuri în comision, facturând mărfurile clientului extern la prețul convenit, în condiția de livrare CIF, de 8.000 USD. Transportul extern care se ia în calcul la facturare pe baza unor date estimate este de 1.000 USD. Comisionul societățiide comerț exterior este de 5% din valoarea externă FOB. Cursul de schimb valutar în momentul facturării este de 11.200 lei/USD.
2. Se înregistrează încasarea contravalorii mărfurilor vândute, de la clientul extern, iar în momentul încasării cursul valutar de schimb este de 11.300 lei/USD.
3. Societatea de comerț exterior exportatoare achită producătorului valoarea externă FOB, mai puțin comisionul, la cursul valutar de schimb de la data încasării la extern.
4. Se primește factura de la societatea prestatoare de transport extern, pentru serviciul prestat, a cărei valoare este de 1.000 USD, cursul de schimb valutar fiind de 11.250 lei/USD.
5. Se înregistrează plata facturii primită de la societatea prestatoare de servicii de transport pe parcurs extern, în momentul plății cursul de schimb valutar este de 11.300 lei/USD.
Registrul jurnal
Export de mărfuri în comert cu încasare la vedere
2.3 Contabilitatea mărfurilor în comision cu credit comercial
Efectuarea de operații de export de mărfuri în comision pe credit comercial constituie o problemă de decizie a unităților producătoare. Deoarece decontarea cu societățile de comerț exterior a mărfurilor exportate în comision se face după încasarea acestora de la extern, asigurarea refinanțării exportului revine unităților producătoare. În consecință, exportul în comision pe credit comercial nu afectează în nici un fel situația gestionară a societăților de comerț exterior care, din punct de vedere financiar, au doar obligația, potrivit contractelor de comision încheiate, să urmărească și să efectueze operațiile de decontare la extern și la intern.
În condițiile în care asigurarea refinanțării exportului în comision revine unităților producătoare, dobânda calculată și facturată clienților externi pentru creditul comercial acordat (fie că este vorba de dobândă simplă sau dobândă compusă, după cum exportul se realizează pe termen scurt sau pe termen mediu și lung) se decontează de societățile de comerț exterior unităților producătoare pe măsura încasării de la extern. Modul de reflectare în contabilitate a dobânzii externe este, în principiu, similar dobânzii externe privind exportul de mărfuri pe cont propriu pe credit comercial.
În cazurile în care exportul de mărfuri pe credit commercial se decontează de partenerii externi anticipat termenului de plată, discontul reținut de aceștia se reține la rândul lor de societățile de comerț exterior din prețul extern datorat unităților producătoare. La fel se procedează și în cazuldecontării exportului prin efecte de comerț pentru comisionul bancar și scontul reținut de către băncile comerciale.
În cazul exporturilor complexe în commert pe credit commercial pe termen mediu și lung, particularităților prezentate li se adaugă încasarea de către unitățile producătoare de la partenerii externi, prin intermediul societăților de comerț exterior, a unor avansuri pentru începerea fabricației produselor. Avansurile acordate se rețin de partenerii externi din valoarea facturată de societățile de comerț exterior. Separat, partenerii externi rețin din prețul extern și o cotă de garanție care, în condițiile derulării normale a contractelor externe, se restituie la expirarea perioadei de garanție.
La rândul lor, societățile de comerț exterior rețin unităților producătoare la facturarea mărfurilor la extern avansul plătit acestora, cota de garanție reținută de partenerii externi și o cotă de risc, penalități și neprevăzute la dispoziția societăților de comerț exterior pentru efectuarea de cheltuieli cu această destinație în perioada de garanție.
La expirarea perioadei de garanție, societățile de comerț exterior restituie unităților producătoare cota de risc, penalități și neprevăzute neconsumată și cota de garanție încasată de la partenerii externi.
În cazul exportului de mărfuri în commercial nu se pune problema consituirii de provizioane pentru deprecieri de către societățile de comerț exterior. De aici rezultă și necesitatea organizării contabilității analitice distincte a creanțelor și angajamentelor provenite din operațiile de export de mărfuri pe cont propriu față de cele provenite din operațiile de export de mărfuri în cmmercial.
Exemplu de export de mărfuri în comision pe credit comercial pe termen scurt
1. Societatea de comerț exterior “A” efectuează o activitate de export de mărfuri în comision pe credit comercial pe termen scurt în următoarele condiții : facturează mărfurile clientului extern la prețul stabilit în condiția de livrare CIF de 20.800 USD, perioada de creditare este de 8 luni, cu o dobândă de 800 USD, iar comisionul societății este de 3% din valoarea externă FOB. Cursul de schimb valutar este de 11.400 lei/USD.
2. Se înregistrează încasarea la scadență a contravalorii mărfurilor livrate clientului extern. Cursul de schimb valutar este de 11.450 lei/USD.
3. Se înregistrează plata mărfurilor unității producătoare. Cursul de schimb valutar este de 11.430 lei/USD.
4. În situația în care clientul extern efectuează plata facturii cu două luni înainte de scadență, discontul reținut este egal cu dobânda corespunzătoare perioadei decontate anticipat și anume 196 USD. Cursul de schimb valutar este de 11.450 lei/USD.
5. Se înregistrează plata mărfurilor unității producătoare, cu două luni înainte de scadență, mai puțin discontul reținut de clientul extern. Cursul de schimb valutar este de 11.450 lei/USD.
Exemplu de export de mărfuri în comision pe credit comercial pe termen mediu și lung
6. În vederea realizării unui export de mărfuri (o instalație complexă) în comision pe credit comercial pe termen mediu și lung, societatea de comerț exterior exportatoare încasează un avans de la clientul extern în sumă de 2.000 USD, la cursul de schimb valutar de 11.250 lei/USD pe care îi transferă în aceiași zi unității producătoare.
7. Se înregistrează facturarea și livrarea mărfurilor în condiția de livrare CIF, în valoare de 25.875 USD, la cursul de schimb valutar de 11.300 lei/USD. Transportul extern luat în calcul este de 2.500 USD, pentru care nu s-a primit încă factura. Livrarea s-a făcut pe credit 44ommercial pe termen mediu de 3 ani cu o dobândă de 3.375 USD. Comisionul societății de comerț exterior este de 2% din valoarea externă FOB.
8. Se înregistrează încasarea de la clientul extern, la livrarea mărfurilor, a cheltuielilor de transport și a încă 15% din valoarea FOB (15% x 20.000 USD = 3.000 USD). Cursul de schimb valutar este de 11.300 lei/USD. Restul din valoarea FOB și dobânda externă se va încasa în 3 rate anuale egale.
9. Se înregistrează reținerile efectuate de către clientul extern din valoarea facturată constând în avansul acordat și o cotă de garanție de 1.000 USD. Cursul de schimb valutar este de 11.300 lei/USD.
10. Se înregistrează diferența de curs valutar aferentă avansului încasat deoarece:
– avans încasat: 2.000 USD x 11.250 lei = 22.500.000 lei
– avans reținut : 2.000 USD x 11.300 lei = 22.600.000 lei
11. Se înregistrează reținerile făcute unității producătoare din valoarea externă FOB, astfel: avansul plătit 2.000 USD, comisionul societății de comerț exterior 400 USD și cota de garanție 1.000 USD. Cursul de schimb valutar este de 11.300 lei/USD.
12. Se înregistrează diferența de curs valutar aferentă avansului reținut de la unitatea producătoare.
13. Se înregistrează plata efectuată către unitatea producătoare a încasărilor la livrare, reprezentând 15% din valoarea externă FOB (3.000 USD). Cursul de schimb valutar este de 11.300 lei/USD.
14. Se înregistrează primirea facturii de la unitatea prestatoare de transport pe parcurs extern, la valoarea estimată de 2.500 USD, cursul de schimb valutar este de 11.350 lei/USD.
15. Se înregistrează plata facturii privind transportul pe parcurs extern, cursul de schimb valutar este de 11.400 lei/USD.
Registrul jurnal
Export de mărfuri în comision pe credit comercial pe termen scurt
Export de mărfuri în comert pe credit commercial pe termen mediu și lung
Cap.III Studiu de caz
S.C.Concelex S.R.L
3.1 Prezentarea societății
S.C.CONCELEX S.R.L. a fost infiintata in anul 1994, in baza Legii nr.31/1990. Societatea este inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului cu nr.J40/ 23131/1994, avand codul fiscal nr.R0 544184. Durata de functionare a societatii este nelimitata. Capital social: 2.010.000.000 lei
Sediu
S.C.CONCELEX S.R.L. are sediul social in Bucuresti, str. Aeroportului nr.120-130, sector 1
Activitati
Principalele activiatati in domeniul contructiilor – montaj executate de S.C.CONCELEX S.R.L. sunt:
Constructii civile;
Constructii industriale, energetice;
Confectii metalice
Instalatii sanitare, termice si electrice
Canalizari, alimentari cu apa
Drumuri
Izolatii
Reparatii capitale
Tamplarie Aluminiu si PVC
Mobilier casnic si de birou
Rulouri exterioare din PVC
Constructii speciale
4.Personalul societatii
S.C.CONCELEX S.R.L. dispune de personal calificat, atestat si autorizat in domeniul contructiilor-montaj. Numarul mediu de personal este de 250 angajati, dintre care 26 cu studii superioare.
5.Asigurarea tehnica si materiala
S.C.CONCELEX S.R.L. are in dotare o gama larga de utilaje de constructii si mijloace de transport de diferite tonaje.
6.Experienta societatii
In ceea ce priveste experienta in lucrarile de constructii-montaj putem spune ca inca de la inceputul activitatii sale, S.C.CONCELEX S.R.L. si-a propus sa raspunda cat mai eficient cerintelor actuale ale pietii de constructii in sensul satisfacerii exigentelor beneficiarilor atat in ceea ce priveste calitatea constructiilor cat si durata de realizare a acestora. Ca antrepenor general S.C.CONCELEX S.R.L., in perioada 1995-2006, a executat si are in curs de executie lucrari de constructii-montaj deosebit de complexe, pornind de la executarea infrastructurilor, suprastructurilor, pana la finalizarea obiectivelor si darea in exploatare la cheie.
PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI
Evolutia productiei
2006 2007 2008
Profitabilitate
Astfel , ca urmare a extinderii continuie a personalului cu inalta calificare si a boom-ului economic national societatea , s-a specializat mai ales in instalatiile termice , atat in sectorul privat , cat si in cel industrial .Anul 2006 s-a remarcat in felul acesta ca unul de varf , in ce priveste cifra de afaceri, urmand la jumatatea anului 2008 o cifra de afaceri uimitoare in crestere.
Evoluția cifrei de afaceri
2005 2006 2007 2008
Evoluția cheltuielilor totale
2005 2006 2007 2008
Evoluția profitului
3.2 Inregistrari contabile
Factura externa de uz intern
Pe baza datelor și documentelor mentionate, comercializarea marfurilor la extern pe contul propriu se reflecta in contabilitate prin urmatoarele operatiuni:
a) in cursul exercitiului 2008
1. Livrarea marfurilor la extern, pe baza facturii externe și a facturii externe de uz intern
411 Clienți = % 90.000.000
707 Venituri din vînzarea mărfurilor 75.000.000
708 Venituri din activități diverse 15.000.000
2. Concomitent, are loc descarcarea gestiunii pentru marfurile vandute la costul de achizitie de 60.000.000 lei calculat dupa metoda FIFO:
607 Cheltuieli privind marfuri
3. Incasarea marfurilor de la clientul extern la cursul de 15.100 lei/USD :
– Val. in lei la incasare: 6.000 USD x 15.100 lei = 90.600.000 lei
– Val. in lei la facturare: 6.000 USD x 15.000 lei 90.000.000 lei
– Dif de curs valutar, favorabila (Dcv+) 600.000 lei
5124 ,,Conturi la banci in devize"
%
411 ,,Clienti
765 ,,Venituri din diferenfe de curs valutar'
4. Inregistrarea facturii de cheltuieli externe de transport pentru suma de 1.000 USD x 15.0001ei/USD= 15.000.000 lei
624 ,,Cheltuieli cu = 401 Fumizori 15.000.000
transportul de bunuri
și personal"
In urma acestor operatiuni, veniturile corespunzatoare valorii externe FOB antecalculate și a celor din activitati diverse se aduc la nivelul lor efectiv.
5. Plata facturii unitatii prestatoare de servicii de 1.000 ș la cursul zilei de 15.200 lei/USD :
% = 5124 Conturi la bănci în devize 15.200.000 lei
401 Furnizori 15.000.000 lei
665 Cheltuieli din diferențe de curs 200.000 lei
valutar
6. Livrarea de marfuri la extern in conditia de livrare FOB:
4.000 ș x 15.300 lei = 61.200.000 lei:
411 ,,Clienti" = 707 ,,Venituri din vanzarea marfurilor" 61.200.000
7. Scaderea din gestiune a marfurilor vandute la costul de achizitie de 50.000.000 lei:
607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 50.000.000
8. Diverse cheltuieli de exploatare (cheltuielile de administrate și conducere): salarii 7.000.000 lei, energie și apa 1.000.000 lei (TVA inclus in tarif), comision vamal 400.000 lei, comisioane bancare: 80 ș x 15.100 lei, 20 ș x 15.200 lei, 600.000 lei:
641 Cheltuieli cu remunerațiile = 421 Personal – remunerații 7.000.000 lei
personalului datorate
% = 401 Furnizori 1.000.000
605 Cheltuieli privind 820.000
energia și apa
4426 TVA deductibilă 180.000
627 Cheltuieli cu serviciile = 5124 Conturi la 1.512.000
bancare și asimilate bănci în devize
80 USD x 15,100 lei = 1.208.000 lei
20 USD x 15.200 lei = 304.000 lei
TOTAL 1.512.000 lei
627 Cheltuieli cu serviciile = 5121 Conturi la bănci în lei 600.000 lei
bancare și asimilate
635 Cheltuieli cu alte = 447 Fonduri speciale și 400.000 lei
impozite și taxe vărsămimte asimilate
b) Operatiunile la sfarșitul exercitiului 2008
9. Calculul și inregistrarea diferentelor de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta. Operatiunea este determinata de faptul ca, in cursul exercitiului, incasarile și platile in valuta sunt inregistrate la diferite cursuri și de necesitatea reflectarii in bilant a disponibilitatilor in valuta la cursul zilei
Situatia contului 5124 la inchiderea exercitiului
Debit – incasari: 6.000 USD x 15.100 lei = 90.600.000 lei
Credit-piati 1.100 USD……… ____ 16.712.000 lei
Sold scriptic 4.900 USD ……. = 73.888.000 lei
Sold la cursul 31.12 :4.900 USD x15.500 lei =_ 75.950.000 lei
D.c.v. (+) = 2.062.000 lei
5124 = 765 2.062.000
10. Calculul și inregistrarea diferentelor de conversie pentru creantele neincasate la 31.12.2008:
Create in sold (D.411) -4.000 ș x 15.300 lei = 61.200.000 lei
Create in sold la cursul zilei.. 4.000 ș x 15.500 lei =62.000.000 lei
DCV(+) = 800.000 lei
411 Clienti = 765 Venituri din diferente de curs valutar 800.000
11. Calculul rezultatelor financiare. Operatiunea are ca scop determinarea profitului sau pierderii realizate din activitatea exercitiului incheiat. Calculul se face, in contabilitatea financiara, in mod global, deci pentru intreaga activitate a societatii.
In conditiile exemplului luat:
a) Se repartizeaza cheltuielile asupra rezultatului exercitiului:
% 135.532.000
605 ,,Cheltuieli privind energia și apa" 820.000
607 ,,Cheltuieli privind marfurile" 110.000.000
624 ,,Cheltuieli cu transportul de bunuri 15.000.000
și personal"
627 ,,Cheltuieli cu serviciile bancare 2.112.000
și asimilate"
635 ,,Cheltuieli cu alte impozite, taxe și 400.000
varsaminte asimilate"
641 ,,Cheltuieli cu remuneratiile 7.000.000
personaluluiu
665 ,,Cheltuieli din diferențe de curs 200.000
valutaru
b) Se incorporeaza veniturile in rezultatul exercitiului:
%
707 ,,Venituri din vanzarea marfurilor"
708 ,.Venituri din activitafi diverse"
765 ,,Venituri din diferenfe de curs valutar"
121 ,,Profit și pierdere"
154.662.000
136.200.000
15.000.000
3.462.000
Deci, rezultatul financiar brut este dat de diferenta:
-venitaritotale……154.662.000………._
-cheltuielitotale .. 135.532.000
– profit brut (se face abstracție de impozit)………………………………………………………..19.130.000
c) Operațiunile în exercițiul 2008+1
12. Incasarea marfurilor livrate in exerctiul N, in conditia de livrare FOB, la cursul de 15 600 lei/USD
-Val. in lei la incasare: 4.000 USD x 15.600 lei = 62.400.000 lei
– Val. in lei la faclurare: 4.000 USD x 15.300 lei = 61.200.000 lei
-D.c.v.(+)………………………………………………………………………… 1.200.000 lei
5124 Conturi la banci in devize = % 62.400.000
411Clienti 61.200.000
765 Venituri din diferențe 1. 200.000
de curs valutar
și concomitent :
765 = 411 800.000
In acest sens, consideram ca SC Concelex exporta la 1.06.2008. o instalatie complexa pe credit comercial pe termen mediu de 2 ani, cunoscand ca:
• la 1.03.2009. SCE incaseaza de la clientul extern un avans de 300 USD (15% din valoarea externa FOB net). In aceeași zi vinde valuta pe piata valutara la cursul de 15.200 lei/USD, iar suma in lei incasata o transfera ca avans unitatii producatoare;
• la 20.05.2009 unitatea producatoare factureaza marfa catre SCE la pretul de livrare de
• 25.560.000 lei, TVA 22%;
• la 30.05.N SCE contracteaza cu banca comerciala un credit pe termen mediu de 2 ani pentru suma de 21.000.000 lei (valoarea facturata de producator exclusiv TVA – avansul acordat de 4.560.000 lei). Dobanda perceputa de banca pentru creditul acordat se calculeaza pe baza procentului de 10%. Creditul bancar și dobanda aferenta se
ramburseaza bancii pe masura incasarii ratelor de la extern (doua rate egale: 1.06.+1 și 1.06.+2);
• la 1.06.N se factureaza marfa clientului extern in conditia de livrare CAF pentru suma de 2.322 USD din care: transport extern efectiv 200 USD, dobanda externa 122 USD (4% din creditul comercial acordat de 1.500 USD);
• decontarea exportului cu clientul extern se face astfel: 15% din valoarea FOB avans incasat la 1.03.N; 10% din valoarea externa FOB + cheltuielile externe de transport la livrare (1.06.); restul de 1.500 USD din valoarea FOB + dobanda aferenta de 122 USD se incaseaza in doua rate anuale egale. Din suma facturata, la livrare, clientul extern retine cota de garantie de 5% din valoarea FOB, adica 100 $ care se restituie integral la expirarea
perioadei de garantie (1.06.+3) ;
• la 1.06.2009 se înregistreaza și factura unitatii prestatoare de servicii pentru transportul extern de 200 $, plata facandu-se in aceeași zi, la cursul de 15.500 lei/$;
Evolutia cursului in lei al dolarului in perioada de derulare a contractului extern: la 1.03.2009. – 15.000 lei, la 1.06.. = 15.500 lei, la 31.12.. = 16.000 lei, in exercitiile N+1, N+2 și N+3 = 16.500 lei.
Pe baza datelor de mai sus, operatiunile contabile proprii exportului pe credit pe termen mediu și lung sunt urmatoarele:
a) Operatiunile in cursul exercitiului N
1. Incasarea avansului de 15% din valoarea externa FOB net de la partenerul extern:
2.000 $ x 15% = 300 $ x 15.000 lei = 4.500.000 lei; vanzarea valutei la cursul de 15.200 lei/$ x 300 $ = 4.560.000 lei și transferarea avansului in lei unitatii producatoare:
__________________ 1.03.N._____________________________
5124,,Conturilabanciindevize"= 419 ,,Clienti-creditori" 4.500.000
5121,,Conturi la banci inl ei" = 5124 ,,Conturi la band in devize" 4.560.000
409 ,,Furnizori-debitori" = 5121 ,,Conturi la banci in lei" 4.560.000
2. Inregistrarea facturii unitatii producatoare:
– Prejul de livrare ……………………..!….. 25.560.000 lei
-TVA22% ………………………………….. 5.623.200 lei
Total 31.183.200 lei
20.05.2009
357 ,,Marfuri in custodie = 401 ,,Fumizori" 31.183.200
sau consigna|ie la terti" 25.560.000
4426 ,,TVA deductibila" . 5.623.200
3. Contractarea cu banca comerciala a creditului necesar platii furnizorului intern: valoarea facturata exclusiv TVA = 25.560.000 lei – avansul platit 4.560.000 lei = 21.000.000 lei. Dobanda se calculeaza pe baza cotei de 1 0% și se achita o data cu ratele scadente.
30.05. 2009
5121nConturilabanciinlei = 1621 ,,Credite bancare pe 21.000.000
termen lung și mediu"
4. Decontarea marfurilor cumparate cu unitatea producatoare:
-Valoare facturata ……………. 31.183.200 lei
– Avans refaut…………………… 4.560.000 lei .
– Diferenja de plata…………… 26.623.200 lei
30.05.2009
401 ,,Furnizori" = % 31.183.200
5121 ,,Conturi la band in lei" 26.623.200
409 ,,Furnizori-debitori" 4.560.000
5. Facturarea marfurilor livrate pe credit comercial pe termen mediu clientului extern (1.06.2009):
Factura externa de uz intern
*Dc = VE0(l+K)n -VE0
dc = 1.500 $ x (1,04)2-1.500 $ = 122 $ (rotunjit)
1.500 $=valoarea creditui comercial (valoarea FOB de 2.000 $- avansul de 300$ și plata la livrare de200$)
707 = 411 35.991.000
708= 472 31000000
6. Concomitent se scad marfurile din gestiune la costul de achizitie de 25.560.000 lei.
7. Concomitent se calculeaza si inregistreaza diferenta de curs valutar aferenta avansului incasat de la clientul extern:
Dcv(-) = 300 $ x (15.000 lei – 15.500 lei) = 150.000 lei
8. Totodata se inregistreaza incasarile la livrarea la extern:
– 200 $ (10% din val. FOB) x 15.500 lei = 3.100.000 lei
– 200 $ transportul extern x 15.500 lei = 3.100.000 lei
Total 6.200.000 lei
1.06.2009
5124 ,,Conturi la band in devize"
9. Factura unitatii prestatoare de servicii (de 200 $ x 15.500 lei = 3.100.000 lei) și plata
acesteia:
624 ,,Cheltuieli cu transportul = 401 ,Fumizoriu 3.100.000
de bunuri și personal"
401 ,,Furnizoii" = 5124 ,,Conturi la banci in devize" 3.100.000
b) Operatiunile la sfarsitul exercitiului N
10. Diferenta de curs valutar aferenta creantei neincasate: :
– Debit cont 411: 2.322$
– Credit cont 411: 800 $
– Sold cont 411: 1 .522 $
– Valoarea in lei la cursul de la 31.12.N 1.522 $ x 16.000 lei = 24.352.000 lei
– Val. in lei la cursul de la facturare (soldul in lei al ct. 411): 23.591.000 lei
-DCV (+) 761.000 lei
31.12.2009
411 ,,Cliențiu = 765 ,,Venituri din diferențe de curs valutar" 761.000
11. Diferenta de curs valutar aferenta cotei de garantie: __
– Val. in lei la cursul de la 31.12.N:
……………………………………. 100 $x 16.000 lei = 1.600.000 lei
– Val. in lei la cursul de la reținere:
……………………………………. 100 $ x 15.500 lei = 1.550.000 lei
– DiCV (+) 50.000 lei
31.12.N
267 ,,Crean|e imobilizate" = 765 ,,venituri din diferențe de curs valutar" 50.000
12. Constituirea provizionului pentru cota de garantie retinuta de clientul extern: 100 $ x 16.000 lei = 1.600.000 lei
_____________________30.05.2009_________________________
6812 ,,Cheltuieli de exploatare = 1512 ,?Provizioane pentru 1.600.000
privind provizioane pentru garanții acordate clienților"
riscuri și cheltuieli"
13. Diferentele de curs valutar aferente disponibilitatilor in devize:
Debit cont 5124: 300$ (op.l) + 400 $ (op.9) = 700 $
Credit cont 5124: 200 $ (op. 10) + 300 $ (op. 1) = 500 $
Sold final debitor: 200 USD
– Val. in lei la cursul de la 31.12.N:
200 $ x 16.000 lei = 3.200.000 lei
-Val. In lei a soldului contului 5124: 3.040.000 lei
-Dcv(+) 160.000 lei
31.12.N
5124 ,,Conturi la banci in devize" = 765 ,,Venituri din diferente de curs valutar" 160.000
14. Cheltuielile financiare aferente exercitiului N cu dobanda datorata bancii pentru finantarea exportului:
D = = 1.225.000 lei
666 ,,Cheltuieli privind dobanzile"
1682 ,,Dobanzi aferente creditelor bancare 1.225.000
pe termen lung §i mediu"
15. Constituirea veniturilor aferente exercitiului N din dobanda facturata la extern:
– Dobanda totala calculata pentru 24 luni (2 ani) = 122 ș
– Dobanda lunara: 122 ș : 24 luni = 5 ș
– Dobanda aferenta exercițiului N: 5 ș x 7 luni = 35 ș
– Val. in lei a dobanzii: 35 ș x 15.500 lei = 542.500 lei :
472 ,,Venituri inregistrate in avans"
= 766 „Venituri din dobanzi"
c) Operatiunile in exercitiile N +1 și N + 2 (cumulat)
16. Incasarea ratelor anuale și dobanzilor aferente de la clientii externi:
Rata anuala: 1.500 USD -100 USD cota garanție:2 ani = 700 USD
Dobanda anuala: 122ș: 2= 61 USD :
Total 761USD
– Val. in lei a incasarilor la cursul zilei 1.522 USD x 16.500 lei = 25.113.000 lei
– Val. in lei a incasarilor la cursul de la fact.: 1.522 USD x 15.500 lei = 23.591.000 lei
– Dcv (+)……………………………………………………………………………. 1.522.000 lei
17. Rambursarea creditelor bancii comerciale: 21.000.000 lei: 2 ani = 10.500.000 lei/anual
__ 1.06.N+1, N+2 ____________________________
162l,,Credite bancare = 5121 ,,Conturi la banci in lei" 21.000.000
pe termen lung și mediu"
18. Cheltuielile fmanciare cu dobanda aferenta creditelor obtinute de la banca:
-pentru exercitiul N+1:
a)perioada l.01-1.06.N+l:
D = = 875.000 lei
b)perioada 1.06. -31.12. N + 1:
10.500.000 lei x 10 x 7 luni / 100 x 12 = 612.500 lei
Total N+ 1 = 1.487.5001ei
– pentru exercitiul N + 2
a) perioada 1.01 – 1.06. N + 2
10.500.000 lei x 10 x 5 luni
——————————————— = 437.5001ei
100 x 12
Total N+l, N + 2……………………………………….. 1.925.0001ei
_________________31.12.N+1, N+2______________
666 ,,Cheltuieli privind dobanzile" = 1682 ,,Dobanzi aferente creditelor bancare 1.925.000
pe termen lung și mediu"
19. Plata dobanzilor bancare aferente creditelor obtinute:
Rata N + 1: 21.000.000 lei x 10 / 100 = 2.100.000 lei
Rata N + 2: Credit ramas: 21.000.000 – 10.500.000 = 10.500.000 lei
10.500.000-10
D = ——————— = 1.050.000 lei
100
– Total dobanzi: 2.100.000 lei + 1.050.000 lei = 3.150.000 lei
1.06. N+1, N+2
20. Constituirea veniturilor financiare din dobanzile facturate la extern:
– pentru N + 1: Dobanda anuala…………………………………………. 61 $
– pentru N + 2: Dobanda. = 61 $ : 12 luni = 5,10 $ x 5 luni……. 26 $
Total……………………………………………………………………………….. 87 $
– Val. in lei la cursul de la facturare: 87 $ x 15.500 lei = 1.348.500 lei
31.12.N+LN+2
472 ,,Venituri inregistrate in avans" = 766 ,,Veiiituri din dobanzi" 1.348.500
21. Incasarea cotei de garantie de la clientul extern la expirarea perioadei de garantie:
– Val. in lei la cursul zilei: 100 $ x 16.500 lei = 1.650.000 lei
– Val. in lei la data retinerii: 100 $ x 15.500 lei = 1.550.000 lei
-Dcv(+) 100.000 lei
1.06.N+3
5124,,Conturilabanciindevize" = % 1.650.000
267 ,,Creante imobilizate" 1.550.000
765 ,,Venituri dindiferente 100.000
de curs valutar"
22. Anularea provizionului pentru cota de garantie restituita de clientul extern: 100 $
16.000 lei = 1.600.000 lei
_____________________31.12.N+3
1512 ,,Provizioanepentru = 7812 ,,Venituridinprovizioane 1.600.000
garantii acordate clientilor” pentru riscuri și cheltuieli”
Concluzii
In epoca noastra, nici o țară, indiferent de mărimea sau bogățiile sale, nu-și poate asigura toate produsele de care are nevoie numai din producția proprie. Ca urmare, fiecare țară este nevoită să desfășoare o activitate de comerț exterior.
Activitatea de comerț exterior cuprinde: în raporturile cu străinătatea privind vînzarea-cumpărarea sau schimburile de mărfuri, prestarile de servicii, transporturile și expedițiile internaționale, proiectarea și executarea de lucrări, asistența sau colaborare tehnică, vînzarea sau cumpărarea de licențe pentru folosirea brevetelor de invenții sau a procedeelor tehnologice, consignația sau depozitul, reprezentarea și comisionul, operațiunile financiare, asigurările și turismul și, în general, orice acte sau fapte de comerț.
Alături de formele tradiționale de comerț exterior, o extindere din ce in ce mai mare cunoaste in zilele noastre, cooperarea economică internatională.
Aceasta reprezintă o forma superioara a legăturilor economice dintre state, în care se împletesc elemente din domeniul producției cu cele din sfera circulației, cele din economie cu cele din știință și tehnică, presupun existența unei legături mai strînse și pe perioade mai lungi între parteneri.
Bibliografie
Adriana Giurgiu, Comertul intraeuropean.O noua perspectiva asupra comertului exterior al Romaniei, ed.Economica,2008
Alina Bargaoanu, 2009 Fondurile Europene. Strategii de promovare si utilizare,Editura Profile Publishing,
Birtalan, Á., Reconsiderarea piețelor din Europa Centrală și de Est, Editura Expert, București
Belu, Mihaela, Operațiuni de comerț exterior, Editura ASE, 2008
Boșcor, Dana, Tehnica operațiunilor de comerț exterior, Editura Universitaria, 2007
Ionescu, Ion, Contabilitatea comerțului exterior,ed.Universitaria, 2007
Jalbă, Luminița, Contabilitatea în comerț, Editura Universitaria, 2008
Niculescu, N., România pe calea integrării economice europene, Editura Economică, București, 2001
Niță, I.,Comerțul exterior românesc în perioada de tranziție, Editura Lumina Lex, București, 2000
Radu, Florin, Contabilitatea operațiunilor de comerț exterior, Editura Tehnopress, 2007
Rădulescu, Irina, Comerț internațional, Editura Universitaria, 2008
Rotariu I., Brândeu O., Bâzoi G., Tendințele mondializării și mondializarea tendințelor.Integrarea economică regională și globalizarea afacerilor, Editura Mirton, Timișoara, 2004
Richard Baldwin , Charles Wyplosz , Economia integrarii europene, editura Economica, 2006
Sută, N., Comerț internațional și politici comerciale contemporane, Editura Eficient, București, 2000
Șoșdean, Aleodo, Contabilitate națională,ed. Mirton,2005
Toma, Constantin, Contabilitatea operațiilor de comerț exterior, Editura Universitaria, 2006
Zuca, Marilena, Tratamente contabile de bază și alternative,ed. Pro Universitaria,2007
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Comertul Extern (ID: 134657)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.