COMERȚUL ELECTRONIC TEORIE ȘI CERCETARE [311091]

Introducere

Comerțul electronic conturează o [anonimizat] ȋn prim-plan o lume ȋn [anonimizat].

“[anonimizat] (bani) [anonimizat] „cerere” și „ofertă”. “.Comerțul are ȋn [anonimizat]. În cazul ȋn care societatea unde are loc comerțul este mai diferențiată și mai complexă atunci apare nevoia prezenței experților în acest schimb de mărfuri.

“Comerțul electronic (în limba engleză: Electronic Commerce sau e-Commerce)  [anonimizat] a marketingului companiilor comerciale.”, definiție pe care o regăsim ȋn [anonimizat].wikipedia.ro. Cu ajutorul internetului este dezvoltată o legătură de servicii și schimb de mărfuri între ofertant și viitorul cumpărător. La ȋnceputul anilor ’90  [anonimizat], a reușit să facă popular și termenul echivalent Electronic Business. Termen ce este ȋn strânsă legătură cu E-Trade, care pune accentul pe tranzacțiile bursiere electronice.

Tranzacția electronică poate fi definită ca reprezentând folosirea diverselor mijloace electronice pentru participarea la o activitate de comerț electronic.

În strânsă legătură cu comerțul electonic pot fi avute ȋn vedere și alte activități precum: [anonimizat] (dacă e ne raportăm la mediul electronic), colaborarea cu partenerii de afaceri sau conducerea unei organizații prin intermediul mijloacelor electronice.

În contextul prezentat, ȋ[anonimizat] ȋmbrăcăminte și ȋncălțăminte, ȋn detrimentul magazinelor fizice.

Obiectivul asumat al demersului științific ȋl reprezintă informațiile obținute care să constituie un punct de reper pentru cei ce vor să ȋ[anonimizat] ȋn funcție de dorințele și așteptările clienților.

CAPITOLUL I

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

1.1 Abordări conceptuale ale comerțului electronic

1.1.1 Definiții ale comerțului electronic

De-a lungul istoriei omenirii comerțul a căpătat diverse valențe și forme. La ȋ[anonimizat], prin intermediul căruia producătorii ȋ[anonimizat] a ȋ[anonimizat] a [anonimizat] a luat amploare. [anonimizat] a luat naștere ȋn momentul ȋn care au apărut banii și ȋn care a [anonimizat] s-au remarcat printr-o [anonimizat]. Evoluția progresivă a societății a permis ȋmbunătățirea treptată și semnificativă a formelor de comerț.

Un rol extrem de important ȋl reprezintă dezvoltarea concomitentă a comunicațiilor și a utilizării calculatoarelor, dar și a altor instrumente tehnologice moderne (tableta, smart-phone-ul, etc) ce au dus la creșterea explozivă a inetrnetului și realizarea unor tehnologii specifice care vor avea un impact fundamental ȋn cadrul activităților economico-sociale. În astfel de condiții, va lua amploare comerțul electornic, ce va revoluționa conducerea afacerilor și va duce la dezvoltarea comerțului international. Comerțul electronic realizat prin intermediul internetului este o formă amplă a comerțului electronic clasic și se află ȋn strânsă legătură cu evoluția pe care a avut-o internetul de-a lungul timpului, implicând ȋn mod evident si gradul de penetrare treptată ȋn societate, de acceptare a acestei formă de tehnologie. Cel mai important lucru este acela că informația circulă ȋn ȋntreaga lume cu mare usurință și rapiditate.

Odată cu intrarea ȋn mileniul trei viața oamenilor a căpătat cu totul și cu totul alte valențe, repectiv tranziția către o societate bazată pe tehnologie. Potrivit opiniei lui Marc Andressen, unul dintre cei mai reprezentativi pionieri ai comerțului on-line, la sfârșitul anului 2004 existau 800 de milioane de utilizatori de internet ȋn ȋntreaga lume, cifră ce este așteptat să atingă ȋn următoarea decadă trei miliarde.

Comerțul electronic contituie unul dintre cele mai importante elemente ale internetului, ce oferă utilizatorilor posibilitatea de a cumpăra un produs, serviciu, informație ȋn mod instantaneu, fără nicio interdicție din punctul de vedere al distanței și al timpului, astfel că fiecare dintre noi poate achiziționa orice dorește indiferent de oră, doar conectâdu-se la internet.

Comerțul electronic a fost definit sub diverse forme astfel că, din punct de vedere științific acesta este definit ca fiind:” o tehnologie modernă de a face afaceri ce se adresează nevoilor organizațlor, comercianțior și consumatorilor de a reduce costurile tranzacțiilor o data cu ȋmbunătățirea calității bunurilor șserviciilor și creșterea vitezei de livrvare. Termenul poate fi folosit și ȋn cazul utilizării rețelelor de computer, pentru căutarea și regăsirea informațiilor pentru suportul deciziei umane sau instituționale” Dacă avem ȋn vedere definiția din puncte de vedere realist aceasta ar putea căpăta una dintre următoarele forme: “ toate activitățile efectuate on-line, cu scopul de a stârni interesul consumatorilor ȋnaintea vânzării și de a asigura suportul consumatorilor după vânzare” ; tranzacții comerciale ce au loc ȋn cadrul unor rețele deschise ; “ tehnologiile comerțului electronic include toate formele de tranzacționare electronica, mesaje electronice, schimbul de date electronice (SDE), transferul electronic de fonduri (TEF), poșta electronică, cataloage electronice, baze de date electronice, servicii electronice de știri și informații, state de plată electronice, alte forme de comunicare electronice (FCE) , acces on-line la servicii prin intermediul internetului și alte forme de transmitere a datelor electronice ȋn scopuri comerciale” ( definiție ce apare ȋn “Electronic Commerce for Small to Medium Sized Enterprises” al Universității Monash din Australia; “ comerțul electronic se referă ȋn general la toate formele de tranzacții ce au legătură cu activitățile comerciale, derulate la nivel de firmă, sau cu cumpărătorii, care se bazează pe procesarea și transmisia de informați sub formă digital, incluzând text, sunet și imagini”.

Sub o formă mai simplă comerțul electronic ar putea definit astfel: un ansamblu de procese de software și de activități comerciale care sunt necesare ȋn afaceri, pentru ca acestea din urmă să poată funcționa la capacitate maximă, să poată oferi un randament cât mai ridicat. Comerțul electronic se realizează prin utilizarea internetului, a comunicațiilor digitale precum și a aplicațiilor software pentru realizarea proceselor de vânzare-cumpărare, fiind ȋn esență o componentă a procesului de e-business. Dacă ne raportam la conotația ȋn sens larg a ideii de comert electronic, acest concept definește procesul de vânzare-cumpărare sau schimb de produse, servicii, informații cu ajutorul unei rețele de calculatoare și implicit a internetului.

Comerțul electronic poate fi analizat din patru puncte și anume: cu privire la comunicații, (reprezintă furnizarea de informații, servicii, produse, efectuarea diverselor plăți prin folosirea unor linii telefonice, a rețelelor de calculatoare sau a altor mijloace electronice) din punctul de vedere al proceselor de afaceri (aplicații ce pot duce spre automatizarea relațiilor de afaceri, dar și a procesului de lucru), cu privire la servicii (ȋn acest sens poate fi considerat un element ce are ȋn vedere dorințele firmelor, consumatorilor, dar și managementului referitor la reducerea costurior și creșterea calității bunurilor și a vitezei de servire, expediere) și din punctul de vedere al accesibilității ȋn timp real (posibilitatea de a cumpăra, respectiv vinde produse, servicii, informații prin intermediul internetului sau a altor mijloace electronice ȋn timp real).

În figura 1 este prezentată o grupare a definițiilor comerțului electronic după lărgimea sensurilor ce le sunt atribuite:

După cum se poate observa din figura de mai sus comerțul electronic ȋnglobează toate activitățile economice care au la bază tranzacțiile electronice (incluzând transferul electronic al mijloacelor bănești și cel realizat prin intermediul caselor de credit) și infrastructură asociată (echipamente moderne și serviciile cu caracter electronic special care sunt intermediare comerțului electronic, furnizorii de servicii, etc). Mai simplu spus comerțul electronic include comerțul dintre firme și cel cu clienții individuali realizate cu ajutorul mijloacelor electronice.

1.1.2 Rolul și locul comerțului electronic ȋn cadrul afacerilor electronice

Comerțul electronic este confundat de foarte multe ori cu e-business-ul, deoarece foarte multe persoane consideră că termenul comerț reprezintă o simplă descriere a tranzacțiilor realizate ȋntre partenerii de afaceri. Dacă ne raportăm strict la această definiție sintagma comerț electronic pare a avea conotații extrem de restrânse, din acest considerent foarte mulți preferă să folosească termenul de e-business, astfel că, acesta din urmă nu se referă doar la procesul de vânzare-cumpărare de produse și servicii, cât și la servirea clienților, colaborarea cu partenerii de afaceri, tranzacțiile din cadrul unei firme, ȋntreprinderi și e-learning-ul.

Potrivit lui Mckay și Marshall e-business-ul presupune utilizarea internetului, precum și a altor tehnologii de informații pentru a veni ȋn ȋntâmpinarea susținerii comerțului și ȋmbunătățirii performanțelor ȋn afaceri. Cu toate acestea, unii dintre autori sunt de părere că e-business-ul are la bază acele activități ce nu presupun vâzarea-cumpărarea prin intermediul internetului, cum ar fi colaborarea și activitățile intrabusiness (activități desfășurate ȋn mediul on-line ȋntre afaceri, dar și ȋn cadrul afacerii). Comerțul electronic e un domeniu extrem de complex și de variat, ce include numeroase activități, diverse firme, organizații, cât și tehnologii. În același timp pot fi regăsite o serie de aplicații ale comerțului electronic pe care le pot folosi companiile. Aplicațiile comerțului electronic pot fi puse-n practică prin intermediul infrastructurii sale și a cinci factori reprezentativi: oamenii: (vânzători, cumpărători, intermediari, specialiști ȋn sisteme informatice,angajaț din diverse domenii de activitate, precum și alți participanți care joacă un rol important ȋn suportul pentru comerțul electronic), politica publică (problemele legale, diverse reglementări, ca de exemplu politica de confidențialitate a datelor, taxele care sunt impuse de gurvern, etc. un rol important ȋn acest caz ȋl constituie problema standardelor tehnice, care sunt impuse de către guvern ori de cei din industria de profil care sunt mandatați să stabilească aceste standarde), marketingul si promovarea (joacă un rol important ca ȋn cadrul oricărei activități, mai cu seamă ȋn cazul tranzacțiilor pe internet B2C (business to consumer), când cei mai mulți dintre cei care participă la astfel de tranzacții nu se cunosc) serviciile suport ( este necesar ca o serie de servicii să sprijine comerțul electronic, ce diferă de la grafica și prezentarea site-ului, până la realizarea plăților și a comenzilor de livrare) parteneriatele de afaceri (joint-venture-urile, schimburile și parteneriatele ȋn afaceri din diverse domenii de activitate sunt foarte des ȋntâlnite ȋn comerțul electronic, ele fiind prezente pe canalul de distribuție și constând ȋn legăturile dintre firmă și furnizori, clienți și alți parteneri ai săi). Infrastructura comerțului electronic are la bază hardware-urile, software-urile, precum și rețelele ce sunt utilizate ȋn cadrul comerțului electronic, toate acestea fiind puse corespunzător ȋn practică de un management adecvat și bine pus la punct. De aici rezultă că firmele, organizațile sunt nevoite să planifice, organizeze diverse procese, de așa natură ȋncât afacerea să poată da randament prin folosirea unor modele, respectiv strategii ce sunt specifice comerțului electronic.

Afacerile desfășurate ȋn mediul online sunt similare afacerilor realizate ȋn mod traditional, oferind clienților posibilitatea de a afla informații despre companie, de la istoria acesteia, la date de contact, produse și prețuri, etc.

1.1.3 Factori care generează dezvoltarea comerțului electronic

În ultimele două decenii tehnologia informațională a avut o dezvoltare rapidă și continuă, fapt datorat nevoii de stocare, respectiv de transmitere imediată a datelor cu cele mai mici costuri, fapt ce a dus la revoluționarea comerțului global, direct sau cu amănuntul. În prezent sintagma comerț electronic este echivalentă cu ideea de maximizare a profitului.

Firmele moderne sunt definite printr-o cerere din ce ȋn ce mai semnificativă, prin existența unei concurențe la nivel international și prin sporirea perpetuă a dorințelor și așteptărilor consumatorilor. Pentru a putea veni ȋn ȋntâmpinarea acestor cerințe, firmele din ȋntreaga lume se află ȋn continuă transformare organizatională și de adaptare a felului lor de funcționare. Comerțul electronic reprezintă o modalitate ce poate fi aplicată la scară mondială prin inetrmediul căreia se facilitează și sprijină aceste raporturi.

Dezvoltarea comerțului electronic se află ȋn strânsă legătură cu creșterea numărului de utilizatori ai internetului, accesibilității acestui mediu de comunicare.

Principalii factori care influențează comerțul electronic sunt: factorii economici (cel mai elocvent avantaj al e-commerce-ului ȋl reprezintă eficacitatea economică pe care firma o realizează ȋn urma diminuării costurilor de stocare și depozitare, a celor de producție și distribuție, a cheltuielilor de comunicații, a costurilor mai mici cu privire la echipamentele și infrastructura software și hardware, realizarea cu o eficiență sporită a  tranzacțiilor electronice cu consumatorii, respectiv furnizorii, mult mai mici la nivel mondial, la schimbul de informații operativ dar și  costurile pentru publicitatea și promovarea companiei, la diversitatea serviciilor  alternative ce presupun costuri mai scăzute. Implementarea economică a aplicațiilor necesare comerțului electronic este avută ȋn vedere ȋn plan extern sau intern activităților desfășurate de către companie. Implementarea externă a aplicațiilor de comerț electronic face referire la retele electronice de corporații, de furnizori, de clienti  și de contractori independenți ȋn cadrul unei singure comunități de comunicare online. Implementarea internă a aplicațiilor de comerț electronic are la bază diverse rețele informatice ale  departamentelor ȋn cadrul unei corporații, dar și a operațiunilor de business existente ȋn cadrul acestor departamente.), forțele pieței ( majoritatea firmelor sunt ȋncurajate să ȋși creeze site-uri pentru a ȋși promova, respectiv extinde afacerile pe piețe internaționale mai mici sau mai mari, urmărind ȋn mod evident satisfacerea și fidelizarea consumatorilor la standarde cât mai ridicate. De asemenea, clienților le pot fi puse la dispoziție informații cât mai detaliate și reprezentative despre produsele, serviciile pe care le comercializează.), tehnologia ȋncorporată (Tehnologia TIC ȋncorporată este definitorie ȋn creșterea aplicațiilor de e-commerce.  Poate fi avut ȋn vedere faptul că, referitor la evoluțiile tehnologice ȋn digitaliizarea de continuț, de compresie, dar și de promovare ȋntr-un ansamblu de elemente deschise, tehnologia a urmăit să realizeze o convergență a serviciilor de comunicație ȋn cadrul unei singure platforme hardware. Aceasta din urmă, a reușit să realizeze o comunicare mult mai bine pusă la punct și implicit mai rapidă, mai economică fără a impune nevoia de a crea rețele de comunicație izolate, pentru servicii de telefonie, tv, dar și de posibilitate a accesării nternetului. Dacă be raportăm la firmele și clienții ce au doar un furnizor de date costurile de comunicare s-au micșorat cu cel putin 20%.)

Referitor la factorii interni, ce joacă un rol fundamental ȋn succesul comerțului electronic putem avea ȋn vedere: aspecte tehnice și organizaționale (existența unei echipe de management foarte eficiente, precum și a unor servicii post vânzare calitative, dar și a unui site bine pus la punct cu o grafică atrăgătoare și cu posibilitatea de a accesa informațiile dorite ȋntr-o manieră foarte simplă), orientarea către client (oferirea unei game cât mai variate de produse la prețuri competitive, a unei experiențe plăcute și prietenoase de cumpărare, de interacțiune cu vânzătorul, fidelizarea clienților prin oferirea de cupoane de reducere, oferte speciale, etc., atenția către consummator, ceea ce presupune site-uri personalizate, ce pot oferi utilizatorului sugestii de cumpărare, dar și oferte personalizate; crearea unui sentiment de apartenență la comunitate) procesarea plății. De asemenea, alți factori relevanți sunt: timpul scurt de ȋncărcare a paginii, navigarea cu ușurință ȋn catalogul de prezentare de pe site, optimizarea pentru motoarele de căutare, rapiditatea procesării comenzii, existența unui serviciu suport clienți eficient.

1.1.4 Avantajele și dezavantajele comerțului electronic

Principalele avantaje pe care le are o firmă care desfășoara activități comerciale ȋn mediul online sunt: usurința extinderii activității ȋntreprinzătorului la nivelul piețelor locale și naționale, și implicit a celor internaționale; reducerea costurilor privitoare la activitățile firmei, ȋndeosebi a celor cu ȋndeplinirea, prelucrarea, plasamentul, păstrarea și regăsirea diverselor informații din documente; cu privire la acest gen de afaceri online sunt utilizate soluții informatice automatizate; conferă posibilitatea modelării cu mare ușurință a produselor și serviciilor potrivit nevoilor, dorințelor consumatorilor; costurile de transport și communicate sunt mult mai mici.

Cele mai relevante avantaje ale clienților, care fac cumpărături ȋn mediul online sunt: șposibilitatea de a achiziționa produse, servicii și informații 24 ore din 24, pe tot parcursul anului din aproape orice locație; fiecare cumpărător poate alege dintr-o gamă foarte variată de produse; de asemenea, clienții pot compara cu foarte mare ușurință prețurile, fiecare dintre aceștia putând să ȋl aleagă pe cel mai potrivit pentru el; posibilitatea de livrare rapidă ȋn foarte multe cazuri; cumpărătorii pot obține informații relevante ȋntr-un timp foarte scurt (de regulă ȋn câteva secunde); au posibilitatea de a participa la licitații virtuale; competiția este acerbă, fapt ce duce la scăderea prețurilor; cumpărătorii, au posibilitatea de a schimba opinii, cu alte persoane care au achizițonat aceleași produse și servicii.

În același timp, afacerile electronice aduc și alte beneficii firmei, precum: posibilitatea de a lucra de acasă și de a cumpăra produse printr-un simplu click, ceea ce poate duce la fluidizarea traficului și la scăderea poluării; unele produse pot fi vândute la prețuri mai mici, ceea ce ȋi poate avantaja semnificativ pe clienții cu posibilități restrânse, contribuind astfel la protecția socială.

De asemenea, pot fi avute ȋn vedere noi modalități de a pune ȋn practică marketing-ului direct (one-to-one) – față de factorul uman, computerul este capabil să rețină nu doar numele și datele personale ale consumatorilor, cât și preferințele, dorințele acestora, putând să adapteze oferta și felul ȋn care produsele, serviciile sunt prezentate ȋn funcție de profilul fiecarui consumator. Site-urile oferă posibilitatea studierii comportamentului utilizatorilor fara ca ei să ȋși dea seama de acest lucru, putând fi culse informații precum: localizarea, tipul browser-ului si determinarea sistemului de operare, site-ul de unde vine, deprinderile de navigare. Datorită acestui lucru, multi dintre utilizatori consideră acest lucru drept o ȋncăcare a intimității consumatorului individual.

Limitele impuse de comerțul electronic sunt: inexistența unor standarde de calitate, securitate universal acceptată; aplicațiile, software-urile sunt ȋn continuă dezvoltare și firmele trebuie să țină pasul cu ele; există unele carențe cu privire la intergrarea diferitelor aplicații de comerț electronic cu unele aplicații existente și bazele de date.

1.1.5 Mecanisme și modele specifice comerțului electronic (tipuri de comerț electronic)

Afacerile electronice sunt ȋmpărțite ȋn diverse categorii, care ȋn mod evident sunt strâns legate de comerț electronic.

Comerțul electronic (e-commerce) reprezintă procesul de cumpărare, vânzare sau schimb de produse, servicii sau informații cu ajutorul unor rețele de calculatoare.

Afacerile electronice (e-business), spre deosebire de e-commerce, ȋnglobează facilități cu privire la servirea clienților, colaborarea cu partenerii de afaceri sau conducerea unei firme prin intermediul instrumentelor electronice.

În urmă cu câțiva ani, Hewlett Packard, făcea cunoscut sub numele de servicii electronice (e-services), mai multe soluții complete pentru diverse afaceri, alcătuite din: o component hardware, una software și consultanță pentru afaceri.

Se poate ȋntâmpla, ca doar anumite activități din cele ale business-urilor tradiționale să poată fi automatizate. Afacerile electronice sunt parțiale sau totale și ȋntreprind cel puțin una dintre următoarele activități: prezența ȋn mediul online, comanda online; efectuarea plăților prin intermediul sistemului online, transmiterea online a produsului sau serviciului. De asemenea, un rol funamnetal ȋl constituie piața virtuală, aceasta fiind reprezentată de locul ȋn care cumpărătorii și vânzătorii se ȋntâlnesc pentru schimbul de bunuri și servicii contra cost.

În prezent există câteva mari categori și anume: Business to Business (B2B), Business to Consumer (B2C), Consumer to Business (C2B), Consumer to Consumer (C2C), M-commerce (comerțul mobil), E-banking, E-directories, E-engineering, E-gambling, E-learning, E-mailing, E-working, E-operational resources management, E-procurement, E-trading/ e-brokering, E-leasing, Government to Business (G2B), Government to consumer (G2C)

Business to Business (B2B) este o formă a comerțului electronic, ȋn cadrul căreia toți participanții sunt reprezentați de diverse companii și organizații. Acest gen de afaceri utilizează ca modalitate de comunicare extranetul vânzătorului de servicii, ȋn timp ce celelalte afaceri electronice folosesc internetul ca modalitate de comunicare.

Business to Consumer (B2C) reprezintă o formă a comerțului electronic prin intermediul căreia firmele, organizațiile oferă cumpărătorului individual, diverse servicii cu ajutorul magazinelor online, respectiv informații despre produse, servicii, oferte promoționale, discount-uri, plata electronică a produselor achiziționate. Orice magazin electronic are la bază un site, care este administrat și actualizat ȋn mod regulat pentru a fi promovate și vândute produsele, serviciile, respectiv informațiile companiei. Site-ul este asemenea unui catalog, astfel că fiecare produs sau serviciu este prezentat ȋn detaliu. Catalogul este gestionat cu ajutorul unui Sistem de Gestiune a țBazelor de Date (SGBD) ce ajută la stocarea și actualizarea datelor referitoare la produsele/serviciile oferite. Toate magazinele electronice ȋnglobează diverse funcții pentru căutarea și vizualizarea produselor, preluarea comenzilor și efectuarea plăților (sau inițierea acestora).

Consumer to Business (C2B) constituie acea modalitate a comerțului electronic, prin intermediul căreia persoanele fizice vând propriile produse sau servicii companiilor și/sau caută vânzători, care să liciteze pentru produsele/serviciile de care au nevoie.

Consumer to Consumer (C2C) este o categorie a afacerilor electronice prin care consumatorii ȋși vând produsele și serviciile altor consumatori prin intermediul unor licitații online. (www.okazii.ro).

M-commerce sau altfel spus comerțul mobil are ȋn vedere tranzacțiile și activitățile de comerț realizate cu ajutorul unui smartphone. Cele mai des oferite servicii sunt livrarea de informații, vânzarea de bilete la concerte, spectacole, teatru, etc.

E-banking are ȋn vedere realizarea de tranzacții bancare online, transfer de bani din conturile deschise la băncii, plăți electronice, consultanță bancară.

E-directories, numite și cataloage de informații, sunt acele site-uri care ȋși organizează informațiile pe categorii de concepte.

E-gambling se bazează pe jocurile de noroc virtuale.

E-learning presupune utilizarea mijloacelor electronice, repectiv a tehnologiilor de comunicație și informaționale ȋn educație.

E-mailing are ȋn vedere serviciile de poștă electronică.

E-working-ul face referire la ȋntreprinderile virtuale.

E-operational resources management sunt acele site-uri care pot pune la dispoziție echipamente de calcul, produse pentru ȋntreținere și reparații, etc.

E-procurement (aprovizionare electronică) – este definit ca reprezentând o soluție bazată pe tehnologii internet care facilitează cumpărarea de bunuri de către o companie cu ajutorul mediului virtual. Un aspect essențial ȋn acest sens este faptul că odată postate pe site produsele, serviciile scad ȋn mod evident atât timpul cât și costul de transmisie, ȋn acest fel crescând număul firmelor care iau parte la licitație. Acest sistem duce ȋn mod evident la creșterea concurenței și implicit la scăderea prețurilor pentru produse și servicii.

E-trading/e-brokering sisteme de bursă virtuală utilizate pentru a fi cumpărate și vândute online acțiuni. Un exemplu elocvent este site-ul Bursei Electronice RASDAQ este www.rasd.ro.

Prin e-leasing sunt puse la dispoziție sisteme de leasing cu ajutorul mediului electronic, ca de exemplu www.leasing.ro

Government-to-business (G2B) este acel model de afaceri electronice în cadrul căreia o instituție guvernamentală cumpără sau vinde bunuri, servicii sau informații persoanelor juridice.

Government-to-consumer (G2C) – au ȋn vedere relațiile guvern-cetățeni cu privire la informarea și prestarea serviciilor publice. În această categorie sunt regăsite site-urile pentru plata on-line a taxelor și impozitelor, ca de exemplu Serviciul Public pentru Finanțele Publice Locale Sector 4 București www.taxelocale4.ro.

1.2 Cadrul juridic și normativ al comerțului electronic

“Noțiunea de comerț electronic, cu toate că a fost cunoscută anterior anului 2000, nu a fost legiferată în România până la apariția Legii comerțului electronic nr. 365/7 iunie 2002. Proiectul acestei legi nr. 277/7 iunie 2000 a fost întocmit în conformitate cu Directiva UNCITRAL privind comerțul electronic, adoptată de Organizația Națiunilor Unite prin Rezoluția nr. 51/162 din 16 decembrie 1996 cu modificările adoptate în anul 1998 și cu Directiva nr. 98/0191 din 13 mai 1998 a Uniunii Europene privind semnătura electronică.”

Comerțul electronic se bazează pe folosirea unor rețele de calculatoare ce urmăresc realizarea unor acte și fapte de comerț. Două dintre cele mai importante operațiuni efectuate în comerțul electronic sunt reprezentate de business to business (între comercianți), respectiv business to consumer (între comercianți și consumatori). În primul caz este nevoie, ȋnainte de toate de legiferarea regimului documentelor comerciale cu valoare contractuală, astfel că în cea de-a doua situație trebuie legiferate, ȋndeosebi, aspectele necesare funcționării magazinului virtual. Industria comerțului electronic mai are ȋn vedere și tranzacția business to employee, care pune accentul pe tranzacțiile ce au loc ȋn cadrul unei societăți comerciale, orientate către salariații firmei și realizate prin sistemul de intranet propriu.

“Pentru a fi înțeleasă noțiunea de faptă de comerț trebuie avută ȋn vedere noțiunea de act juridic, fapt juridic, pentru a se putea ajunge la cea de act juridic de comerț, faptă de comerț sau operațiune comercială. Pe de altă parte, pentru a analiza cele două tipuri principale de operațiuni efectuate în comerțul electronic, trebuie stabilite noțiunile de comerciant (persoană fizică sau juridică), necomerciant, consumator.”

Comerțul electronic are ca fundament semnătura electronică, reglementată de Legea nr. 455/2001 și conform stabilirii unor standarde cu privire la securitatea transmisiei și stocării de informații (Legea nr. 365/2002).

Pentru a obține calitatea de comerciant, o persoană fizică, este necesar să ȋntrunească anumite condiții concomitent, respectiv să săvârșească acte de comerț; actele de comerț să fie săvârșite cu titlu de profesiune obișnuită și în nume propriu, să fie obținută autorizația administrativă prealabilă.

Este neapărat necesar ca persoanele juridice care produc acte de comerț electronic să fie înmatriculate în Registrul comerțului, deoarece doar de la această dată societățile comerciale obțin personalitate juridică și implicit calitatea de comerciant.

Un rol important ȋl are “ordonanța guvernului nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanță, aprobată prin Legea nr. 51/2003, care definește comerciantul ca „orice persoană fizică sau juridică autorizată să desfășoare activitate de comercializare a produselor sau serviciilor de piață în cadrul activității sale”. informative regăsită ȋn cadrul site-ului http://www.legi-internet.ro/legislatie-itc/comert-electronic/legea-comertului-electronic.html.

Referitor la consumator trebuie avută ȋn vedere “Ordonanța de Guvern nr. 21/1992, modificată și completată succesiv printr-o serie de acte normative, definește consumatorul (la art. 2) ca persoană fizică ce dobândește, utilizează ori consumă, ca destinatar final, produse obținute de la agenți economici sau care beneficiază de servicii prestate de aceștia. Doctrina a pus accent în definirea consumatorului pe cumpărarea, dobândirea, utilizarea și consumul de produse sau servicii, în afara activității profesionale a consumatorului.”

CAPITOLUL II

DATE ȘI ANALIZE STATISTICE PRIVIND COMERȚUL ELECTRONIC

În cadrul celui de-al doilea capitol am dus ȋn prim plan piața comerțului electronic: fiind prezentat atât comerțul electronic la nivel mondial (mai ales că acesta a luat amploare treptat mai ȋntâi ȋn SUA, pentru ca ulterior să ajungă să penetreze piețe din ȋntreaga lume) dar și comerțul electronic la nivelul pieței din România, care pare să atingă cu pași timizi pragul de maturitate, având an de an o creștere continuă.

2.1 Comerțul electronic la nivel mondial

De-a lungul timpului, au fost realizate diverse cercetări experimentale, care au arătat că utilizarea comerțului electronic, duce ȋn mod evident la creșterea productivității, a eficienței și a concurenței firmelor, dar și la sporirea interdependențelor existente ȋntre economiile și piețele naționale. Datorită acestui lucru, comerțul electronic a ajuns să constituie un element extrem de important al activităților ȋntreprinse de organizațiilor economice internaționale, fiind ȋn aceeași măsură și parte integrantă a strategiilor de dezvoltare ȋn cea mai mare parte din țările lumii.

Economia actuală reprezintă economia tuturor tipurilor de afaceri ce au luat ființă cu ajutorul internetului, iar comerțul electronic este unul dintre elementele cele mai active ale sale, ce poate duce la creșterea, la dezvoltarea afacerii.

Cercetările realizate recent arată faptul că, o piață virtuală poate intra ȋn categoria comerțului electronic, ȋn momentul ȋn care platformele virtuale favorizează realizarea tranzacțiilor online și business electronic atunci când ajută la integrarea proceselor interne pe care le are compania.

Tehnologia internetului nu modifică rolul pieței, ci vine ȋn ȋntâmpinarea consumatorilor cu noi forme de comportament, respectiv mecanisme noi de stabilire a relațiilor dintre producători și furnizori și dintre vânzători și cumpărători. Cei care doresc să penetreze această piață virtuală sunt nevoiți să se adapteze continuu la schimbări, să poată face față celor mai exigente cerințe și să facă față concurenței globale.

Potrivit unei cercetări realizate ȋn 2016 de către Social Commerce Survey – The Future of E-commerce, efectuate pe un eșantion de 1.003 utilizatori social media din SUA, s-a constatat că 50% dintre respondenți sunt influențați de rețelele de socializare atunci când vor să achiziționeze anumite produse sau servicii, iar 62% au afirmat că obișnuiesc să transmită și altor persoane informațiile și ofertele interesante despre produse, fiind astfel ambasadori de brand benevoli.

De asemenea, potrivit aceluiași studio realizat de către cei de la Social Commerce Survey – The Future of E-commerce ȋn anul 2016 s-a constatt că 45,1% dintre utilizatorii de internet din S.U.A au făcut cumpărături online folosind smartphone-urile și 45% au achiziționat produse, servicii utilizând un PC. Se așteaptă ca ȋn 2017 cei ce vor cumpăra produse online prin intermediul unui smartphone să ajungă la 60%.

Unul dintre principalii jucători ai pieței virtuale la nivel mondial este SUA. Tot ȋn America se regăsesc cele mai mari magazine virtuale și platforme de comerț electronic. Cele mai importante sunt: amazon (reprezintă cel mai mare magazin online din lume, a căui cifră de afaceri depășește 74 miliarde de dolari); e-bay (cea mai mare platforma online de licitații din lume) ; best bay (este unul dintre cele mai mari magazine virtuale care comercializează produse electronice); 6 pm ( magazin virtual care se ocupă cu comercializarea de haine și ȋncălțăminte de brand, care dupa ora 6pm obișnuiesc să facă reduceri foarte mari), disney (binecunoscutul magazin virtual ce comercializează produse din imperial walt Disney pentru copii din ȋntreaga lume).

De asemenea, un rol extrem de important pe piața virtuală ȋl are regiunea Asia-Pacific, incluzând și China (cea mai mare platformă online de tip marketplace din Asia aparține companiei chineze Alibaba), care ȋn anul 2014 a atins o cifră de afaceri de 525,2 miliarde de dolari, ȋn timp ce America de Nord doar 482,6 miliarde de dolari. Se vehiculează ideea potrivit careia ȋn anul 2017 China va deține o treime din afacerile cu comerț electronic din regiune. În Orientul Mijlociu și Africa de Nord, la nivelul anului 2015 existau 72.5 milioane de utilizatori de internet. S-a stabilit că aproximativ 66% dintre consumatorii acestor țări obișnuiesc să facă cumpărături, 32% dintre cumpărătorii online din lumea arabă sunt femei; 33% dintre utilizatorii din Golf folosesc cu regularitate internetul pentru a se informa, a căuta și cumpăra diverse produse.

Piața europeană a comerțului electronic a ajuns să o egaleze pe cea din SUA, atingând ȋn anul 2009 o cifră de 106 miliarde de euro. Principalii jucători care au avut o contribuțe fundamentală ȋn acest sens au fost: Marea Britanie, Germania și Franța. Se pot remarca diferențe semnificative ȋntre cele trei state privind modul de cumpărare, astfel că 57% dintre locuitorii din Regatul Unit au achiziționat bunuri pentru uz personal, iar 66% dintre francezi au făcut cumpărături online. În Germania aproximativ 58% dintre dintre utilizatorii de internet au si achiziționat diverse produse online. Țările nordice au de asemenea un rol extrem de important, astfel că ȋn 2009 aproximativ 91% dintre cei care folosesc internetul au făcut cumpărături online ȋn ultima jumătate de an. La polul opus al acestui clasament se regăsesc: Italia, Grecia, Cipru, Estonia și Portugalia unde doar 10% dintre consumatorii individuali au făcut cumparaturi online. Ultimele locuri ale acestui clasament sunt ocupate de către România și Bulgaria, cu un procent de 4%, respectiv 3%. Vânzările magazinelor virtuale ajung să afecteze magazinele tradiționale, deoarece mulți dintre cumpărători comparâd prețurile, adesea găsesc prețuri mult mai avantajoase ȋn mediul online.

La nivelul Europei 73,5% din populația acesteia folosește Internetul, astfel că potențialul pentru comerțul online este extrem de ridicat. Se apreciază că aproximativ două treimi dintre aceștia au făcut cumpărături online ȋn anul 2015. În Europa cele mai vândute produse ȋn mediul online sunt: hainele și articolele sportive. Potrivit primului studiu Masterindex, s-a constatat că  europeniilor le place foarte mult să facă cumpărături online fiind pasionați de acest lucru, cele mai multe achiziții transfrontaliere sunt înregistrate în Austria și Irlanda, iar cele mai puține în Polonia și România.

Pe tot cuprinsul Europei, s-a remarcat o ascensiune majoră a activității online, ȋn momentul ȋn care sunt comparate frecvența cumpărăturilor zilnice cu cea a achizițiilor săptămânale. Acest lucru s-ar ȋntâmpla din cauza faptului că este mai puțin probabil ca felurile de bunuri pe care le cumpără oamenii apelând la mediul online să fie „obiecte de zi cu zi”. Ca de exemplu, îmbrăcămintea și încălțămintea reprezintă, fără ȋndoială, principala categorie de produse ce sunt cumpărate în arealul EEA (48%), urmată ȋndeaproape de bilete la meciuri, spectacole, teatru, concerte, etc. (34%), produse electronice (33%) și cărți (31%).

Cu toate acestea, ceea ce achiziționează oamenii ȋn cantități mari din magazinele din mediul online, diferă ȋn mod semnificativ de la o țară la alta: astfel că britanicii sunt cei care obișnuiesc să cumpere cele mai multe produse alimentare online (33%), față de vecinii lor olandezi (16%) sau francezi (15%). Grecii sunt de patru ori mai deschiși spre a ȋși rezerva online bilete de călătorie decât orice alt stat din balcani, precum croații. Dacă ne raportăm la țările nordice, putem constata că ȋn Finlanda (33%), Suedia (22%) și Norvegia (22%), din cinci cumpărători online mai mult de unul se implică în jocuri de noroc pe Internet.

Comportamentul este distinct și în privința modalităților preferate de cumpărături online. În Cehia, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg și Polonia, plățile efectuate prin intermediul sistemelor de online banking sunt de două ori mai populare decât cele făcute prin carduri. Însă în state precum Marea Britanie, Franța, Spania, Irlanda și Italia, cardurile sunt modalitatea de plată la distanță preferată de cei mai mulți dintre utilizatorii online. Există și alte modalități de plată ce sunt ȋn plină ascensiune, respectiv aplicațiile bancare, scanarea de QR codes, portofelele digitale, numai că dorința de utilizare exprimată de către oameni nu concordă cu folosirea propriu-zisă. De exemplu, deși cumpărătorii online din Spania susțin că sunt interesați de portofelele digitale,ba chiar se arată foarte entuziaști față de acestea la nivel teoretic, ei se află cu mult în urmă cu privire la folosirea propriu-zisă a acestor produse. Cei mai mulți utilizatori de portofele digitale ȋi regăsim ȋn Norvegia (20%), Grecia (20%), Polonia (19%) și Belgia (18%).

Referitor la comerțul online transfrontalier, mulți dintre consumatori nu preferă această variantă și nu din cauza faptului că nu au încredere în site-urile altor țări sau ȋn securitatea acestora, ci pentru că au opțiuni de cumpărături mai bune sau la fel de bune în propria țară. Când un utilizator decide să achizitioneze un produs dintr-o altă țară, o va face de regulă, ȋn momentul ȋn care va considera că oferta este extrem de atractivă (40%). Cel mai adesea sunt cumpărate haine, ȋncălțăminte, accesorii, (40%) urmate de cărți, DVD-uri (37%). În țări precum România,  Franța, Germania, Ungaria, Lituania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Polonia, Bulgaria, Cehia și Slovacia doi din cinci cumpărători ai magazinelor online afirmă că nu au achiziționat niciodată de pe un website din alt stat. Însă în țări ca Austria și Irlanda, aproximativ 90% dintre cumpărătorii online susțin că au cumpărat diverse produse, servicii dintr-un alt stat cel puțin o dată în viață. La fel stau lucrurile și ȋn Italia, Spania și UK, unde trei din cinci cumpărători au apelat la site-urile unor țări din străinătate. Rata cea mai scăzută, a celor care cumpără produse online din alte state, o regăsim ȋn România și Polonia, unde doar unul din cinci utilizatori online achiziționează de peste granițe cel puțin o dată pe an. Se estimează o creștere semnificativă a comerțului online transfrontalier, dat fiind faptul că 40% dintre europeni au achiziționat cel puțin o dată pe an produse, servicii dintr-o altă țară.

La nivelul pieței de comerț electronic din Europa ȋntâlnim peste 220 de platforme marketplace, dintre care 39 numai în Germania, 24 în Franța și 14 în Italia, potrivit unui studiu realizat în anul 2015 de către Asociația federală pentru comerț din Germania. Potrivit sursei anterior menționate cele 220 de platforme marketplace au la bază de un număr de 50 de firme.

Potrivit unei cercetări realizate de e-marketer China, Indonezia, India, brazilia, Argentina Mexic, Italia, Rusia și Canada vor fi țările, care ȋn urmăoarea perioadă vor avea o creștere fulminantă a vânzărilor ȋn mediul online.

Principalii factori care pot duce la creșterea semnificativă a comerțului online atât la nivelul piețelor locale, naționale, cât și a celor internaționale sunt eforturile perpetue de a construi o ȋncredere ȋn sistemul online, dar și îmbunătățirea continuă a ofertelor și condițiilor pentru cumpărăturile online.

Doar un procent 3% dintre cei care au achiziționat produse online, au reclamat că au avut probleme legate de fraudă. 68% din cumpărători au susținut că nu au avut nicio problemă, iar 17% s-au arătat nemulțumiți de viteza mai scăzută a livrării față de timpul precizat de comerciant. În același timp, 13% au ȋntâmpinat problem legate de blocajele tehnice ale site-urilor în timpul comenzii sau al plății.

Piețele emergente au avut o creștere semnificativă datorită extinderii bazelor de clienți ai seviciilor de internet și ai serviciilor de telefonie mobilă. Este adevărat ȋnsă, că ratele de penetrare privitoare la comerțul electronic sunt mai reduse pentru piețele aflate ȋn plină dezvoltare, comparative cu cele deja dezoltate.

Sursa: Eurostat, Community survey on ITC usage and e-commerce in enterprises

Fig. 2 Procentajul ȋntreprinderilor care utilizează comerțul electronic ȋn U.E.

(2006-2007-2008)

Se estimează, că până ȋn anul 2020 există posibilitatea ca 80% dintre vânzări, să fie realizate fără să existe o interacțiune fizică ȋntre comercianți și cumpărători. Deși pare că acest lucru se va ȋntâmpla cu siguranță, ȋn mod cert nu va duce la dispariția magazinelor fizice, deoarece acestea vor rămâne ȋn continuare cele mai bune modalități de consolidare a brandului. Acest lucru se ȋntâmplă deja ȋn anumite state de peste ocean și chiar ȋn unele din Europa, care au ajuns să investească la fel de mult ȋn magazinele online ca ȋn cele offline.

Sursa Eurostat (2009)

Fig 3. Ponderea comerțului electronic ȋn cifrele de afaceri ale firmelor

2.2 Comerțul electronic ȋn România

Comerțul electronic a apărut ȋn România la sfârșitul anului 1999 și până ȋn prezent s-a remarcat printr-o creștere continuă. În momentul de față acesta se află la ȋnceputul fazei de maturizare și chiar dacă ȋnregistrează o dezvoltare semnificativă, cel mai probabil vor fi mult mai puține magazine online ce vor supraviețui perioadei de tranziție, astfel că vom putea discuta despre o piață stabilă ȋn acest sens peste abia trei, patru ani.

În țara noastră, cel mai cunoscut și utilizat sistem de monitorizare a activităților online este www.trafic.ro. Potrivit acestuia cele mai accesate zece site-uri de comerț electronic la sfârșitul lunii aprilie 2017 au fost:

Sursa: www.trafic.ro

Fig 4 Top site-uri comerț electronic la sfârșitul lunii aprilie 2017

Faptul că tot mai mulți utilizatori din România compară produsele prin intermediul diverselor site-uri care permit acest lucru (respectiv shopmania.ro și price.ro – cele mai accesate ȋn acest sens), ne face să ȋnțelegem ca piața comerțului din țara noastră a atins cu pași timizi un oarecare prag de maturitate. În țările civilizate, dezvoltate astfel de sisteme sunt foarte populare și apreciate. De asemenea, un alt aspect relevat este dat de faptul că mulți utilizatori de internet urmăresc să fie ȋn pas cu tehnologia, să ȋși achiziționeze gadgeturi și aparatură de ultimă generație, mai cu seama tinerii. Putem ȋnțelege din acest lucru faptul că tehnologia informației joacă un rol fundamental, astfel că majoritatea dintre cei care au acces la internet apelează ȋn primul rând la acest sistem imediat, fără nicio ezitare, pentru ca ulterior sa se raporteze și la alte surse.

Site-ul okazii.ro este liderul detașat, ocupând primul loc nu doar pentru perioada ȋn care a fost accesat site-ul trafic.ro, ci ȋn majoritatea perioadelor . okazii.ro a fost lansat de netBrigde Investments ȋn anul 2000, ideea fiind de a fi creat un mediu ȋn care să fie posibilă vânzarea și cumpărarea unor produse cât mai variate la cele mai bune prețuri.

Potrivit ultimului recensământ, țara noastră a atins o populație de 19,7 milioane de locuitori. Dintre aceștia aproximativ 10 milioane sunt utilizatori de Internet, rata de penetrare a internetului ȋn România fiind de 49,76%. Există o serie de statistici de bun augur, ce plasează țara noastră pe primul loc la nivelul Europei dacă avem ȋn vedere viteza de download pentru conexiuni broadband: 55,54 Mbps comparativ cu Suedia (locul al doilea – 47,08 Mbps) și Olanda (locul al treilea – 45,71 Mbps).

Odată cu creșterea interesului romanilor pentru bunurile și serviciile vândute ȋn mediul online, profitablitatea sectorului a avansat continuu.

Numărul de conexiuni mobile la Internet a avut un curs ascendant, respectiv de la 8,2 milioane ȋn anul 2013, la 9,6 milioane la nivelul lunii iunie 2014. Un alt aspect ce trebuie luat ȋn calcul este că aproximativ 80% dintre utilizatorii de internet provin din mediul urban.

În topul celor mai vândute produse online, le regăsim pe cele din categoria Electro-IT&C, urmate ȋndeaproape, de articolele de vestimentație și ȋncălțăminte (a căror titulatură generică e ȋntâlnită sub numele de  Fashion).

Mai mult de 90% dintre cumpărătorii online, preferă să facă plata ramburs, respectiv la livrare, indiferent de bunurile pe care le achiziționează. Pe de altă parte, plata online prin card bancar pare să devină o metodă tot mai apreciată, atunci cand ne raportăm la plata facturilor, a utilităților, a serviciilor pentru vacanțe și călătorii ȋn scopuri de afaceri și nu numai, bilete la concerte, teatru, operă sau alte tipuri de servicii online.

La nivelul anului 2014 suma totală a tranzacțiilor făcute cu cardul  a fost de 337 milioane euro, conform valorilor declarate de principalii procesatori de plăți RomCard și mobilPay (respectiv: aproxmativ 255 milioane euro efectuate prin RomCard și aproximativ 82 milioane euro realizate prin mobilPay). Totalitatea tranzacțiilor realizate cu card a fost de 9.456.668, dintre care 7.534.668 au fost ȋnregistrate ȋn sistemul RomCard și 1.922.000 prin Netopia mobilPay. Conform celor de la RomCard, ȋn decembrie 2014 a fost ȋregistrat cel mai mare număr de tranzacții efectuate cu cardul, respectiv 753.038 tranzacții ȋn cadrul unei singure luni. Aceeași sursă, afirmă că la sfârșitul anului 2014 ȋn țara noastră existau 13.666.219 carduri ȋnregistrate ȋn sistemul 3D Secure, putând fi remarcată o creștere importantă față de anul 2013 când se ȋnrolau aproximativ 12. 000 000 carduri ȋn 3D Secure. Din totalitatea cardurilor ȋnregistrate ȋn 3D Secure, numai 830.912 dintre acestea sunt activate ȋn 3D Secure, fiind utilizate propriu-zis ȋn tranzacționare.

Conform oficialilor Visa, valoarea medie a unei tranzacții online prin card realizată către comercianții din România este de 47 euro (tranzacție efectuată printr-un card Visa (ce a fost emis ȋn România) către comercianții români), comparativ cu 67 euro atunci când ne raportăm la cumpărăturile realizate de românii posesori de card Visa la comercianții, care au magazine online ȋn alte țări decât România. Cu toate acestea reprezentanții GPeC au calculat valoarea medie a unei tranzacții online prin card, având ȋn vedere valoarea totală declarată de RomCard și mobilPay (337 milioane euro) ȋmpărtit la numărul total de tranzacții declarate de RomCard și mobilPay (9.456.668), fiind obținută o cifră de aproximativ 35 euro/tranzacție.

De asemenea, potrivit studiilor realizate s-a constatat, că ziua ȋn care românii fac cumpărături online cel mai des este miercurea.

Foarte mulți dintre români manifestă un interes semnificativ față de mall-urile virtuale, fapt ce duce ȋn mod evident la creșterea accelerată a pieței comerțului electronic, urmărindu-se dublarea numărului firmelor, care pun la dispoziția consumatorilor produse, servicii folosind mediului online. De asemenea, se poate remarca o creștere incontestabilă și continuă a comerțului electronic pe piața din România care de la 1,68 miliarde lei ȋn 2011 la 5,47 miliarde lei ȋn 2015.

În ceea ce privește comerțul electronic din țara noastră, cea mai semnificativă creștere a acestui sector a fost ȋregistrată ȋntre anii 2014 și 2015, cu o valoare de două miliarde de lei. Această creșterea a afacerilor a avut loc pe baza dezvoltării remarcabile a serviciilor de comerț online.

Potrivit unui studiu realizat de KeysFin, ȋn 2013 existau pe piața electronică din România 2600 firme, aceasta cifră ajungând ȋn 2016 la 5300 companii. Aproximativ 6.8 milioane de români au achiziționat produse, servicii și informații online anul trecut, cumpărături ce ȋnsumează peste două miliarde de euro, putând fi remarcată o creștere evidentă fațăde 2015.

Un rol fundamental ȋl au campaniile de BlackFriday, care au arătat că mediul online din țara noastră este un fenomen ajuns să fie apreciat, adoptat de tot mai mulți oameni, care aparțin unor categorii de vârstă tot mai variate. Nu neaparat reducerile, cât volumul extraordinar de ridicat al vânzarilor a arătat că românii sunt tot mai atrași, interesați de vânzările din mall-urile virtuale. Un exemplu elocvent ȋn acest sens ȋl reprezintă retailerul online eMag, ȋn cazul căruia , Black Friday 2016 a produs ȋncasări record, fiind atins pragul de 300 de milioane de lei. În data de 18 noiembrie 2016, firma a ȋnregistrat ȋncasări de peste 1,1 milioane de produse online. Inclusiv procesatorul de plăți PayU, cu ocazia ediției Black Friday din 2016, desfășurată ȋn zilele 18-20 noiembrie, a produs 188.000 tranzacții online ce au ȋnsumat 113,3 mil lei, cu 67% mai mult decât ȋn cadrul ediției din anul 2015. Au fost atinse până la 500 de tranzacții pe minut, de doua ori mai multe față de nivelul maxim atins ȋn 2015.

Numărul firmelor care oferă servicii de comerț online a ajuns să se dubleze ȋntr-un timp foarte scurt, această piață fiind ȋntr-o ascensiune continuă. Principalul jucător de pe piață, conform datelor financiare din anul 2015, depuse la Ministerul Finantelor, e firma Dante International SA, care a avut o cifră de afaceri de 1,7 miliarde de lei ȋn 2015.

În funcție de cifra de afaceri pe care au atins-o ȋn anul 2015, cei mai importanți jucători pe piața comerțului online din România sunt:

Fashion Days Shopping SRL (221 mil. lei)

Studio Moderna SRL (188 milioane lei)

PayPoint Services SRL (188 milioane lei)

Corsar Online SRL (173mil.lei)

PC Garage SRL (166 milioane lei)

Payzone SA (155 milioane lei)

Teamnet Business Services (130 milioane lei)

Euronet Services SRL (88 milioane lei)

Elefant Online S.A. (78 milioane lei)

În ultimii ani ȋncrederea românilor ȋn ceea ce ȋnseamnă comerț electronic a urmat o pantă ascendentă la nivelul ȋntregii țări.

S-a constat, de asemenea, că sezonalitatea are un rol fundamental ȋn afacerile ce sunt desfășurate ȋn mediul online, fapt demonstrat de evoluția vânzărilor lunare. Dorința, deschiderea românilor pentru a achiziționa produse, servicii online are un impact important ȋn perioada săbătorilor (Paștele și Crăciunul), dar și a zilelor speciale din timpul anului, cum ar fi Ziua Îndrăgostiților, Mărțișorul, Ziua Femeii, Black Friday, acestea reprezentând perioade de un real interes, dat fiind faptul că numărul cumpărătorilor și cifra de afaceri atinge ȋn mod sigur niveluri superioare mediei lunare.

De asemenea, un rol important e dat de obiceiurile de consum ale românilor, care treptat capătă alte valențe, accentul fiind pus pe ideea de rapiditate, comoditate, calitate, preț avantajos. Evoluția rapidă a tehnologiei din ultimii ani, ȋn concordanță cu extinderea serviciilor de internet și scăderea prețurilor desktop-urilor, laptopurilor, smartphone-urilor, tabletelor, etc. au avut o contribuție decisivă ȋn creșterea pieței comerțului electronic. Foarte mulți romani, aparținând unor categori diferite de vârstă, educație, clase sociale au ȋnvățat care sunt pașii pentru a cumpăra online, care sunt avantajele și dezavantajele unui astfel de comerț, cum pot să caute alternativă ȋn magazinele fizice, tot mai mulți dorind ca produsele să le fe aduse acasă.

În ultimii cinci ani, dispozitivele mobile de tip smartphone au fost achiziționate de foarte mulți dintre români, conferindu-le acestora accesul la internet și implicit posibilitatea de a achiziționa produse și servicii online. Dacă în țara noastră la nivelul anului 2012 existau aproximativ 2,5 milioane de smartphone-uri, astăzi acest număr a ajuns să depășească zece milioane, fiind preconizată o rată de penetrare a pieței ce depășește 50%.

Cercetătorii ȋși dau seama și de riscurile, pe care le implică tranzacțiile online raportate la nivelul de educație al consumatorilor din magazinele virtuale.

O bună parte a utilizatorilor de internet, care fac cumpărături online au căzut victime site-urilor clonate, care din dorința de a găsi cel mai mic preț, ajung să acceseze site-uri clonă, unde datele de pe carduri le sunt copiate, iar banii sunt retrasi de hackeri din conturi. Un lucru remarcabil este faptul că sistemul bancar a reușit să se adaptateze acestui fenomen, astfel că a dezvoltat masuri de protecție, ȋn genul codului unic de tranzacție transmis printr-un SMS.

“Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) a devenit membru EMOTA (The European eCommerce & Omni-Channel Association) și Ecommerce Europe, două dintre cele mai importante organizații de e-commerce din Europa, fiind astfel direct implicată în influențarea cadrului legislativ european care va facilita trecerea la piața unică digitală.”

Cu toată această deschidere a românilor față de comerțul electronic, la nivelul Europei ne clasăm pe ultimul loc ȋn ceea ce privește cumpărarea de bunuri, servicii, respectiv informații de pe internet. Conform datelor Comisiei Europene, ȋn anul 2015 aproximativ 10% dintre utilizatorii cu vârsta ȋntre 16-74 de ani a achiziționat online bunuri și servicii. Daca ne raportăm la comerțul transfrontalier, această cifră este și mai mică, astfel că aproximativ 2% dintre românii cu vârsta ȋntre 17-74 de ani au cumpărat ȋn 2015 bunuri si servicii de la un magazin online din altă țară europeană decât România.

Referitor la comerțul electronic realizat de către mediul de afaceri, în 2014 numai 7% dintre IMM-urile din țara noastră au vândut produse și servicii online, iar marile companii au atins un procent de 14% pentru același an.

Autoritățile si-au propus ȋn Agenda Digitală pentru România, ca până ȋn 2020, procentul utilizatorilor de internet din țara noastră cu vârsta ȋntre 16-74 de ani, care fac cumpărături online să crească până la 30%, iar cel al IMM-urilor să ajungă să atingă un procent de 20%.

Încrederea românilor ȋntr-un astfel de sistem ar putea să crească dacă oamenii s-ar informa cu mai mult interes asupra modalităților de returnare, care de regula pe site sunt prezentate detaliat pe site. Folosind sistemul online este foarte simplu sa returnezi un produs daca nu este conform așteptărilor, uneori acest lucru se poate face ȋn mod gratuit. În situația ȋn care comanda a fost achitată cu cardul online, magazinul are obligația de a returna cumparatorului banii direct ȋn cont ȋn cel mult 28 de zile. Încă de la bun ȋnceput, cei de la PayU au luat măsuri pentru a spori ȋncrederea consumatorilor prin intermediul diverselor programe de informare a utilizatorilor cu privire la siguranța plăților online. Cei ce fac plăți online folosind cardul trebuie de asemenea să știe că, cei de la PayU de exemplu,au mai mult de 40 de categorii de filtre de securitate care sunt activate la fiecare tranzacție, exceptând elementele de siguranță la care trebuie sa fie atent orice consumator ajuns pe pagina pe care urmează să facă plata (https ȋn adresa din browser și lacătul ȋnchis din partea de jos a paginii). În același timp, datele cardului nu vor fi stocate nici ȋn baza de date a magazinului, dar nici a PayU. Informațiile circula criptat. Comunicarea consumatorilor pe diverse forumuri, site-uri de socializare, etc. atrage după sine alți posibili cumpărători sau face ca unii dintre aceștia să ȋș dorească să nu aibă nici macar o experiență cu site-ul respectiv.

Existența unui număr tot mai mare de produse, servicii și informații este ȋn mod cert un motor relevant de creștere a vânzărilor oline. Unele produse, precum parfumurile și serviciile turistice care sunt comercializate pe internet, au un preț mult mai mic decât cele din offline. Prețurile scăzute atrag mai mulți utilizatori online, care dacă au comandat o dată un produs și au fost mulțumiți, ȋn mod cert vor face acest lucru și a doua oară, uneori devenind un obicei, ba chiar vor recomanda magazinul online și altor persoane. În ultima perioadă, unul dintre factorii cei mai relevanți de creștere a comenzilor online, l-a constituit crearea de site-uri/magazine online a celor mai mulți furnizori de servicii de telefonie și de utilități, dar și a marilor retaileri. Aceștia erau deja cunoscuți pe piață din offline și foarte mulți dintre consumatori au ajuns să aibă ȋncredere ȋn ei și să ȋi aprecieze, astfel că pentru aceștia a fost destul de ușr să ȋși atragă clienții ȋn mediul virtual. Ei reușind să realizeze o creștere cu peste 30% a numărului de utilizatori eCommerce ȋn ultimii ani.

Problemele cele mai des ȋntâlnite, cu care mulți dintre cei care au comandat produse online s-au confruntat au fost legate de ȋntârzierea livrarilor sau livrarea unor bunuri care nu corespund ȋntotdeauna cu ceea ce găsesc ei pe site. Pentru a fi remediate astfel de probleme, respectiv evitate este necesar ca ȋntre firmele de curierat și magazinele online să existe o foarte bună comunicare. În același timp, punerea la dispoziție a unor resurse mult mai bine puse la punct pentru detalierea informatiilor referitoare produse, servicii, precum și permiterea adăugarii propriei opinii sau comentarii la acestea ar face să crească nu doar ȋncrederea in magazinul online, dar ar permite utilizatorului sa facă o alegere mai informată, ceea ce ȋn mod cert ar duce la reducerea numărului de retururi.

Potrivit studiilor realizate cu privire la comerțul online din România a fost creat un portret robot al cumpărătorului fidel din mediul online romanesc: bărbat a cărui vârstă se află ȋntre 25 și 34 de ani, care a finalizat studii superioare, informat, căruia ȋi pasă ȋntr-o măsură foarte mare de propria imagine, care cumpără ȋn special haine și articole sportive".

În țara noastră există aproximativ 5.000 de magazine online active, iar dintre acestea în jur de 200 sunt business-uri medii și mari, respectiv ajung să depășească un million de euro ca cifră de afaceri anuală.

Dintre cele 5.000 de magazine online, numai 1.374 sunt înregistrate în standardul de securitate 3D Secure.

CAPITOLUL III

Cercetare cantitativă referitoare la comerțul electronic din România

ȋn domeniul modei

3.1 Prezentarea magazinelor on-line din România care comercializează ȋmbrăcăminte și ȋncălțăminte

Primul magazin online din România comercializa Cd-uri cu muzică și a fost lansat în anul 1997 de către cei de la PC Net. Acesta se numea cybershop.ro și a constituit fundamentul comerțului online din țara noastră. Au mai existat o serie de încercări timide cu site-uri ca eShop.ro sau AllOnline.ro, dar primul site de succes ce aparține acestei categorii a fost eMania.ro, care a fost lansat la data de 14 septembrie 2000. Primul magazin online care oferea utilizatorilor de internet posibilitatea de a achiziționa produse IT a fost magazinultau.ro, site lansat de către retailer-ul Best Computers. Tot la nivelul anului 2000, cei de la NetBridge au lansat renumitul site Okazii.ro, acesta reprezentând primul site de licitații online din România, iar pe urmă în decembrie 2001 a apărut emag.ro, care este unul dintre marile magazine online din țara noastră.

Ca ȋn orice domeniu pornirea a fost foarte grea atât pentru producători, prestatori, cât și pentru consumatori. Unele magazine online au reușit să se mențină pe piață, ȋn timp ce altele au dispărut relativ repede, fiind vorba de faza incipienta a comerțului online din România. Dacă ne referim la acea vreme, puțini dintre români aveau internet ȋn propriile case, astfel că majoritatea tinerilor obișnuiau să meargă ȋn “internet café-uri” sau “net cafe-uri”. Trebuie, de asemenea avut ȋn vedere, faptul că majoritatea celor care foloseau internetul de acasă sau mergând ȋn internet cafe-uri o făceau cu scopul de a se distra, de a se juca sau de a se informa cu privire la diverse lucruri și mai puțin sau deloc pentru a cumpăra produse online, mai cu seamă că în acea perioadă gradul de neîncredere în acest tip de comerț era foarte ridicat.

În același timp, putem constata că abia în 2004, RomCard împreună cu Visa și MasterCard, au realizat standardul de securitate 3D Secure, acest moment fiind extrem de important pentru piața comerțului electronic, deoarece marchează: efectuarea plăților cu cardul direct online. În mod evident lucrurile au căpătat contur treptat astfel că, primele astfel de tranzacții online au fost efectuate în luna februarie 2004, fiind urmat un drum greoi și extreme de anevoios ȋn acest sens, pentru că daca ne raportăm la statisticile primelor șapte luni de e-commerce securizat, au fost ȋnregistrate numai 3.106 tranzacții, cifră total nesemnificativă, comparativ cu numeroasele tranzacții care au loc ȋn prezent.

Fig. 6 Sursa Trafic.ro (accesată ȋn martie 2001)

Din figura de mai sus, se poate constata faptul că okazii.ro avea săptămânal aproximtiv 7000 de vizitatori unici și o rată a tranzacțiilor de 72 pe săptămână

Comerțul electronic a avut și ȋn țara noastră un trend ascendent continuu, astfel că astăzi pot fi achiziționate de pe internet produse din domenii cât mai variate, plecând de la cărți, cd-uri, ȋmbrăcăminte, ȋncățăminte până la tehnologii de ultima generație,oamenii devenind tot mai ȋncrezători ȋn acest sistem care le conferă produse și servicii la prețuri avantajoase, dar și confort, dat fiind faptul că printr-un simplu click pot comanda un produs care le vine la ușă.

Astăzi, dacă ai nevoie de haine noi sau ȋncălțăminte și nu dispui de suficient timp sau nu ȋți place să te plimbi prin magazine, comerțul online ȋți poate oferi tot ceea ce ȋți dorești, respectiv de la prețuri mici la prețuri foarte mari, gamă foarte variată de produse, livrare rapidă.

Există multe alte avantaje ale cumpărăturilor online dincolo de faptul că clientul are posibilitatea de a cumpăra când are dispoziție și timp, respectiv la orice oră din zi și din noapte, acesta poate compara cu ușurință prețurile, produsele fără să fie nevoie să se deplaseze, fără să se simtă agasați de vânzători. De asemenea, ȋn cazul ȋn care ȋn magazinul online cumpărătorul nu găsește mărimea dorită poate cauta produsul pe un alt site, care are disponibil articolul vestimentar potrivit pe care vrea să ȋl achiziționeze.

După cum era firesc, comerțul online presupune și o serie de dezvanataje atunci când ne referim la achizițonarea de haine sau ȋncălțăminte. Principalul inconvenient ar putea fi acela că produsele nu pot fi probate, dar deținătorii site-urilor au ȋncercat diminueze această problemă și să vină cu soluții, astfel ca se pot regăsi secțiuni cu tabele de mărimi pentru sistemul european, englezesc sau american, pentru ca utilizatorii să aleagă mărimea potrivită. Dincolo de asta, există posibilitatea returnării produsului ȋn cel puțin 14 zile de la cumpărare, fapt stabilit prin lege.

E drept că unii români ȋncă manifestă o anumită reticență atunci când vine vorba de cumpărăturile online, ȋn sensul ȋn care le este teamă ca nu cumva să acceseze anumite site-uri fantomă, care să le copieze datele de pe card și ulterior să se trezească cu conturile goale. Iar o altă reținere ar fi dată de calitatea produselor, pentru că mulți dintre cumpărători au tendința de a se ȋntreba, dacă ceea ce văd ȋn pozele de pe site-uri concordă cu realitatea, cu atât mai mult cu cât tehnicile de editare ale pozelor au devenit tot mai performante și ușor de utilizat.

Printre cele mai cunoscute site-uri din România care comercializează ȋmbrăcăminte și ȋncălțăminte online se numără:

FashionDays.ro este un magazin online care comercializează ȋmbrăcăminte, accesorii și ȋncălțăminte atât pentru femei și bărbați, cât și pentru copii, dar și articole pentru casă, ce aparțin unor branduri internationale de top. Preturile sunt foarte atractive, iar reducerile substanțiale. Aceștia obișnuiesc să organizeze zi de zi campanii de reduceri pentru diverse branduri sau categorii de produse, respectiv accesorii.

Fashionup.ro reprezintă primul mall online din țara noastră de unde cumpărătorii pot achiziționa haine, ȋncălțăminte, accesorii și parfumuri ale unor mărci naționale și internaționale. În fiecare săptămână acest mall online organizează campanii cu reduceri de până la 90%, iar ȋn outletul acestuia pot fi găsite produse din ultimele colecții la prețuri foarte mici.

Mycloset.ro  este un magazin online, care pune la dispoziția consumatorilor numeroase branduri de haine, ȋncălțăminte, bijuterii și alte accesorii care sunt renumite in intreaga lume, fiind comercializate la preturi de outlet. De asemenea pe site pot fi găsite produse de ȋngrijire personală sau pentru casă și grădină. În cazul acestui magazin online, cei care fac cumpărături, ce depășesc 150 lei dispun de transport gratuit, un alt lucru essential fiind că oferă cumpărătorilor diverse promoții săptămânale, zilnice sau oferte de weekend.

Answear.ro vine ȋn ȋntâmpinarea clienților cu ultimele colecții de modă ale celor mai cunoscute firme, fiind un retailer polonez , care a pătruns pe piața din România relativ recent și care dorește să implementeze sistemul “we care and we try harder”.

Elefant.ro  a intrat pe piața comerțului online din România, comercializâd inițial cărți, pentru ca pe parcurs să ȋși diversifice ȋn mod continu produsele, ajungând astfel să includă ȋn oferta lor și articole de vestimentație ȋncălțăminte și accesorii pentru ȋntreaga familia. Datorită faptului că pune la dispoziția consumatorilor promoții zilnice sau lichidari de stoc, ȋl fac un magazin foarte atractiv pentru pasionații de fashion.

ZOOT.ro  este un retailer de origine cehă, care a apărut relativ recent pe piața online din România, care dorește să vină cu o altă perspectivă privind comerțul online, repectiv oferă cumpărătorilor posibilitatea de a comanda mai multe mărimi și culori pe care clientul le poate proba ȋn Cabinele de Fericire, păstrand doar articolele potrivite.

Matar.ro este un magazin online, ce comercializează ȋncălțăminte și accesorii de modă pentru intreaga familie. Acesta vine ȋn ȋntâmpinarea clienților săi cu prețuri accesibile, iar dincolo de acest aspect, pe langă raportul calitate – preț care este foarte avantajos sau ofertele dese, magazinul vine cu o strategie de marketing inedită oferind consumatorilor posibilitatea de returnare a produselor ȋn 356 de zile.

E-mag.ro este un magazin online cunoscut pe piața comerțului electronic din România, pentru comercializarea de produse electronice și electrocasnice. Odată cu trecerea timpului au devenit tot mai cunoscuți, iar oamenii au căpătat o ȋncredere aparte ȋn aceștia, astfel că s-au gândit că ar fi un lucru foarte bun dacă și-ar diversifica gama de produse și au ȋnceput să vândă cărți, jucării, articole pentru casă și de ȋngrijire personală, dar și articole vestimentare și ȋncălțăminte pentru femei, bărbați și copii.

StarShiners.ro se adresează ȋn mod exclusiv femeilor, punându-le la dispoziție produse de calitate (haine, accesorii, ȋncălțăminte) la prețuri corecte și servicii foarte bine puse la punct pentru clienți. În fiecare săptămână ȋn zilele de vineri sunt introduse pe site noi colecții, respectiv rochii, ținute office sau pentru evenimente, costume de baie și articole sport.

Eccoshoes.ro comercializează ȋncălțăminte pentru ȋntreaga familie. Acest magazin este cunoscut pe piață datorită pantofilor din piele naturală la standarde de ȋnaltă calitate, având ȋn spate o istorie de peste 50 de ani. De asemenea, un lucru extrem de important ȋn cadrul acestei firme ȋl constituie faptul că este singurul producător care controlează toate etapele pe care le implică procesul de fabricare a ȋncălțămintei.

Originals.ro se ocupă de vânzarea hainelor, ȋncălțămintei și accesoriilor sport sau casual pentru femei, barbate și copii. Oferă o varietate și un număr foarte mare de produse, dar pe lângă acestea vine și cu o serie de servicii inovatoare, și anume: cabina de probă acasă la client, 365 zile ȋn care produsele pot fi returnate și 200 zile de garanție.

B-mall.ro vine ȋn ȋntâmpinarea cliențior cu o gamă foarte largă de produse pentru ȋntreaga familie, de la haine și ȋncălțăminte elegante până la cele sport!

Inpuff.ro este un magazin care comercializează articole vestimentare pentru femei ce sunt produse exclusiv ȋn România. Vinde ȋn primul rând rochii elegante, dar și ținute office, casual sau pentru vacanță. Produsele pot fi livrate oriunde ȋn țară, dar și ȋn 26 de state ale uniunii europene, prin intermediul curierului rapid.

Lafemme.ro, după cum ȋi spune și numele, este un magazin adresat ȋn exclusivitate doamnelor și domnișoarelor și cunoscut ȋn magazinele fizice de peste 20 ani. Pune la dispozița clienților haine ș accesorii specific femeii moderne a cărei vârstă se ȋncadrează ȋn segmental de vârstâ 25-45 ani.

Potrivit studiilor realizate cu privire la comerțul electronic, s-a stabilit că un procent de 10% din totalul cumpărăturilor efectuate prin tranzacții online este reprezentat de articolele de ȋmbrăcăminte. La nivelul anului 2015 valoarea acestora se ridică la 170 milioane de euro, cu aproximativ 20% mai mult decât ȋn 2014.

S-a constatat că un rol extrem de important ȋn realizarea diverselor comenzi online ȋl au telefoanele mobile, astfel că 50% din traficul ȋnregistrat de marile magazine online a fost realizat prin intermediul unui dispozitiv de tip smartphone.

Aproximativ 90% dintre cei ce fac achiziții online preferă să facă plata ramburs, respectiv la livrare (cash on delivery), 6-7% optează pentru plata online cu cardul (ȋn special a facturilor), ȋn timp ce doar 3% fac plata prin online banking, prin sms, etc.

Statisticile au arătat faptul că sunt mai multe doamne și domnișoare care fac cumpărături online decât bărbați, ba mai mult decât atât, acestea obișnuiesc să cheltuie mai mult. Dacă ne raportăm la modă vom avea ȋn vedere cumpărăturile de impuls, care ȋn mod evident sunt realizate de femei, ȋn timp ce la electro-IT nu se întâmplă asta. Acest lucru se datoreazăși faptului că ȋn cazul produsele electronice sau electrocasnice, valoarea medie a produsului este de regulă mai ridicată decât în fashion, unde o bluză sau un accesoriu poate costa și doar câteva zeci de lei.

În fashion lupta are loc ȋn mod echitabil între comercianții care sunt activi numai online, între mallurile de pe internet, spre deosebire de domeniul electro-IT, unde situația stă distinct, existând un singur jucător care deține o cotă de piață relevantă precum eMAG și între retailerii tradiționali care testează și acest segment.

3.2 Prezentarea, analiza și interpretarea rezultatelor cercetării

Stabilirea coordonatelor spațiale, temporale și modale ale cercetării

Cercetarea a fost realizată în perioada 1–15 aprilie 2017, în diverse zone, respectiv: Piața Unirii, Piața Romană, Universitate, precum și în mari centre comerciale: Afi Cotroceni, Băneasa Shopping City, Mega Mall, Promenada, unde operatorul de interviu a fost prezent și a folosit un chestionar cu ajutorul căruia, a interogat diferite persoane aflate în trecere în zonele, care au fost menționate anterior.

În cursul săptămânii, în zilele de luni, miercuri și joi în intervalul orar 17-21 operatorul de interviu s-a aflat într-una din locațiile din centrul Bucureștiului ce au fost specificate anterior. În zilele de marți și vineri între orele 10-14 acesta a fost prezent în centrul comercial Afi Cotroceni, respectiv Mega Mall, iar sâmbăta în intervalul orar 16-20 a chestionat persoane în Promenada, pentru cǎ în ultima zi din săptămână (duminica) a fost prezent în Băneasa Shopping City între orele 12-16, unde de asemenea a intervievat trecătorii.

Au fost administrate chestionare persoanelor, care s-au încadrat în categoria de vârstă 20 de ani, respectiv 60 de ani, fiind interogate atât femeile cât și bărbații, care au cumpărat cel puțin un articol de ȋmbrăcăminte sau ȋncălțăminte dintr-un magazin online ȋn ultima jumătate de an.

Definirea surselor de informații

Colectivitatea cercetată va fi reprezentată de persoane care locuiesc în București și care au cumpărat ȋn ultima jumătate de an cel puțin un articol de ȋmbrăcăminte sau ȋncălțăminte dintr-un magazin online. Unitatea de observare avută în vedere va fi reprezentată de consumatorul individual și vor fi studiat comportamentul de cumpărare, pe care acesta ȋ are în legătură cu produsele de modă atunci când intențonează să achiziționeze un anumit produs dintr-un magazin online. Unitatea de sondaj este reprezentată de individul care răspunde la întrebările din chestionar, referitoare la comportamentul de cumpărare a produselor vestimentare și de ȋncălțăminte ȋn mediul virtual.

Buna ziua/ seara !

Mă numesc ……și sunt studentă în cadrul Universității Titu Maiorescu din București. Aș dori să vă adresez câteva întrebări referitoare la comportamentul dumneavoastră cu privire la cumpărăturile de ȋmbrăcăminte și/sau ȋncălțăminte din magazinele online. Răspunsurile dumneavoastră sunt strict confidențiale. Timpul necesar completării chestionarului este de aproximativ 10 minute.

1. Ați cumpărat ȋn ultima jumătate de an produse de ȋmbrăcăminte și ȋncălțăminte dintr-un magazine online?

a) DA

b) NU (STOP INTERVIU)

2. Care este domeniul de activitate în care profesați?

a) comerț (STOP INTERVIU) e) învățământ

b) IT f) sanitar

c) fashion ( STOP INTERVIU) g) alt domeniu

d) cercetări de marketing ( STOP INTERVIU)

3. În cadrul cărei categorii de vârstă vă încadrați?

a) între 20-30 de ani c) între 41-50 de ani e) peste 60 ani

b) între 31-40 de ani d) între 51-60 de ani

4. Cât de des obișnuiți să cumpărați articole vestimentare și/sau ȋncălțăminte dintr-un magazin online?

săptămânal

lunar

o dată la trei luni

o dată la șase luni

o dată la un an

5. Care este principalul motiv pentru care preferați să cumpărați ȋmbrăcăminte și/sau ȋncălțăminte dintr-un magazin online?

a) pot cumpăra produse la orice oră din zi și din noapte

b) nu este nevoie să mă deplasez

c) pot compara prețurile cu ușurință

d) nu este nevoie să interacțioenz cu personalul magazinului care uneori este deranjant

6. Care este tehnologia pe care o utilizați de obicei atunci când comandați online haine/ȋncălțăminte?

a) desktop c) tabletă e) alt gadget

b) laptop d) smartphone

7. Care este sursa principală de informare, pe care o aveți ȋn vedere atunci când doriți să cumpărați online articole vestimentare, ȋncălțăminte?

a) motoare de căutare c) bloguri e) reclame tv

b) forumuri d) facebook

8. Acordați note de la 1 la 10 în funcție de importanța pe care o au următoarele criterii atunci când cumpărați haine și/sau ȋncălțăminte dintr-un magazin online (unde nota 10 va indica faptul că respectivul criteriu este foarte important).

9. Care este durata medie de timp, pe care o petreceți pe un site, care comercializează haine și/sau ȋncălțăminte când doriți să cumpărați un produs?

a) cincisprezece minute c) o oră

b) jumătate de oră d) mai mult de o oră

10. De pe ce site-uri obișuiți de regulă să comandați haine și/sau ȋncălțăminte?

a) din România b) din străinătate

11. Vi s-a ȋntâmplat să doriți să cumpărați un anumit produs, dar pentru că ați accesat un site care pune la dispozițe oferte atractive, să achiziționați acele produse doar pentru că sunt reduse?

a) da b) nu

12. Care este modalitatea de plată pe care o preferați atunci când cumpărați un articol vestimantar și/sau ȋncălțăminte dintr-un magazin online?

a) plata ramburs c) online banking

b) online cu cardul d) sms

13. În medie, ce sumă obișnuiți să cheltuiți atunci când cumpărați haine și/sau ȋncălțăminte dintr-un magazin online?

a) mai puțin de 100 lei

b) ȋntre 100 – 300 lei

c) ȋntre 300 – 500 lei

d) ȋntre 500 – 1.000 lei

e) peste 1.000 lei

14. Care este stilul vestimentar care vă definește?

a) sport

b) smart casual

c) elegant

d) business

15. Obișnuiți să vă abonați la newsletter pentru a afla informaț ii noi despre produsele oferite de diverse magazine online, care comercializează ȋncălțăminte și/sau ȋncălțăminte?

a) da b) nu

16. În cadrul cărei categorii de venit vă încadrați

a) mai puțin de 1000 lei d) între 3001-4000 lei

b) între 1001-2000 lei e) între 4001-5000 lei

c) între 2001-3000 lei f) peste 5000 lei

17. Sexul respondentului (SE OBSERVĂ NU SE ÎNTREABĂ)

a) femeiesc b) bărbătesc

Analiza variabilelor centrale ale cercetării

ÎNTREBAREA NUMĂRUL 4

Tabelul 3.1 regularitatea cu care este cumpărat un articol vestimentar și/sau de ȋncălțăminte dintr-un magazine online

Fiind întrebați cât de des obișnuiesc să cumpăre articole vestimentare și/sau ȋncălțăminte dintr-un magazin online, 36% dintre subiecți au afirmat că de obicei cumpără lunar, în timp ce 22% dintre persoanele intervievate cumpără o dată la trei luni. Doar 8% fac cumparaturi online săptămânal. De aceste date, putem ȋnțelege că cei chestionați acordă o importanță semnificativă felului ȋn care arată si urmaresc cu regularitate site-urile care vând haine și/sau ȋncălțăminte.

ÎNTREBAREA NUMĂRUL 5

Fig.3.1 motivul principal pentru care este preferat un magazin online pentru cumpărarea de ȋmbrăcăminte și/sau ȋncălțăminte

În momentul în care au fost întrebați care este motivul principal pentru care preferă să cumpăre ȋmbrăcăminte și/sau ȋncălțăminte dintr-un magazin online, 33% dintre respondenți au afirmat că preferă acest sistem, pentru că pot compara prețurile cu mare ușurință. Un alt aspect ce este apreciat de 32% dintre cei chestionați e faptul că, au posibilitatea de a cumpăra produse la orice oră. La polul opus se află procentul ocupat de cei care se bucură că nu este nevoie să interacțioenze cu personalul magazinului care uneori este deranjant.

ÎNTREBAREA NUMĂRUL 6

Fig.3.2 tehnologia utilizaă de obicei atunci când este plasată o comandă online de haine/ȋncălțăminte

Cei mai mulți dintre respondenți, respectiv 36%, au afirmat că de obicei, preferă să plaseze o comandă online folosind un smartphone, cel mai probabil datorită faptului că tehnologia telefoanelor a avansat foarte mult și este la ȋndemâna tot mai multor utilizatori de vârste tot mai variate. Doar 16% ȋși comandă haine și/sau ȋncălțăminte folosind un desktop, semn că tot mai mulți preferă un dispozitiv pe care ȋl pot lua cu ei oriunde.

ÎNTREBAREA NUMĂRUL 7

Dintre cei care au fost intervievați cu privire la sursa principală de informare, pe care o au ȋn vedere, atunci când doresc să cumpere din magazine online articole vestimentare, ȋncălțăminte 42% au afirmat că relevante sunt motoarele de căutare, urmate de rețeaua de socializare facebook (24%), care a luat amploare și care a ajuns să fie privită de tot mai mulți tineri și nu numai, ca fiind o modalitate de informare. La polul opus regăsim forumurile care ocupă un procent de doar 7%, cel mai probabil datorită faptului că raspunsurile nu sunt primite imediat, că trebuie urmarită platforma, că e nevoie sa te loghezi, așa că mulți dintre respondenți și-au ȋndreptate atenția spre alte modalități de informare mai simple.

Fig.3.2 modul principal de informare avut ȋn vedere atunci când sunt cumpărate online articole vestimentare și/sau ȋncălțăminte

ÎNTREBAREA NUMĂRUL 8

Notă acordată – importanța notorietății magazinului online

Fiind întrebați ce note ar acorda importanței notorietății magazinului online, 27 dintre subiecți au acordat nota 10, cea mai mică notă a fost 5, fiind acordată de 12 dintre subiecți. Media răspunsurilor are valoarea 8.08, ceea ce arată faptul că notorietatea magazinului virtual constituie un element foarte important pentru mulți dintre cumpărători.

Notă acordată – importanța calității articolelor vestimentare și/sau de ȋncălțăminte comercializate de magazinul online

Când au fost întrebați, ce importanță are calitatea articolelor vestimentare și/sau de ȋncălțăminte comercializate de un magazin online, 33 dintre subiecți au acordat nota 10, în timp ce doar 6 respondenți au acordat nota 6. Media răspunsurilor obținute este 8.71, astfel că ne putem da seama cu mare ușurință, că pentru cumpărători calitatea joacă un rol fundamental atunci când este ales un produs.

Notă acordată – importanța răplătirii fidelității de către magazinul online

30 dintre subiecți au acordat nota 8 , atunci când au fost chestionați cât de importantă este pentru ei răplătirea fidelității de către un magazin online. Cea mai mică nota a fost 5, fiind acordată de doar cinci dintre respondenți. Valoarea medie a răspunsurilor este 7.63, de unde se poate concluziona, faptul că mulți dintre respondenți sunt destul de interesați de răsplătirea fidelității și atribuie acestora o importanță deosebită atunci când cumpără un produs.

Notă acordată – importanța ofertelor de ȋmbrăcăminte și/sau de ȋncălțăminte puse la dispoziție de un magazin online

Aproape jumătate dintre cei intervievați, mai exact 43 de subiecți au acordat nota 10 cu privire la importanța ofertelor puse la dispoziție de un magazine online. Cea mai mică notă a fost 6, fiind acordată de doi respondenți. Media răspunsurilor are valoarea 8.91, ceea ce arată că ofertele joacă un rol determinat atunci când un compărător achiziționează un anumit produs dintr-un magazin online.

Notă acordată – importanța transportului gratuit pus la dizpoziție de un magazin online care comercializează haine și/sau ȋncălțăminte

Când au fost întrebați cât de importantă este asigurarea transportului gratuit de către un magazin online, care comercializează haine și/sau ȋncălțăminte, 37 dintre subiecți au acordat nota 9, în timp ce nota cea mai mică a fost 6 și a fost acordată de un singur respondent. Media răspunsurilor este 8.43, ceea ce sugerează un interes destul de ridicat față de transportul oferit gratuit de către comerciant, atunci când utilizatorul cumpără un produs online.

Notă acordată – importanța unei game variate de ȋmbrăcăminte și/sau ȋncălțăminte pusă la dizpoziție de un magazin online

Fiind întrebați ce note ar acorda cu privire la existența unei game variate de ȋmbrăcăminte și/sau ȋncălțăminte pusă la dizpoziție de un magazin online, 32 dintre subiecți au acordat nota 7, iar 29 dintre aceștia nota 10. Cea mai mică notă a fost 6, fiind acordată de 7 subiecți. Media răspunsurilor are valoarea 8.29, ceea ce arată faptul că o gamă variată de produse poate atrage semnificativ clienții, astfel că este de preferat ca deținătorii de magazine online, să pună un accent deosebit pe acest lucru și să vină ȋn ȋntâmpinarea clienților cu o gamă cât mai largă de produse.

Notă acordată – importanța practicării unor prețuri mai mici față de celelalte magazine online care comercializează haine și/sau ȋncălțăminte

Când au fost întrebați câ de importantă este practicarea unor prețuri mai mici față de celelalte magazine online, care comercializează haine si/sau ȋncălțăminte, 28 dintre subiecți au acordat nota 7 și 26 nota 8, în timp ce notele 9 și 10 au fost acordate de 19, respectiv 16 respondenți. Media răspunsurilor obținute este 7.97, mai mică decât multe dintre celelalte criterii de selecție, ȋnsă aflată la o diferență mică, ceea ce rezultă că acest criteriu este destul de important și mulți dintre clienți obișnuiesc să compare prețurile și să ȋl aleagă pe cel mai avantajos, mai ales dacă site-ul respectiv are notorietate.

Notă acordată – importanța seriozității și promptitudinii operatorilor din magazine online care comercializează haine și/sau ȋncălțăminte

42 dintre persoanele care au fost intervievate cu privire la importanța seriozității și promptitudinii operatorilor din magazinele online, care comercializează haine și/sau ȋncălțăminte (pe o scală de la 1 la 10), au acordat nota 8, iar nota 5 a fost acordată de un singur respondent. Valoarea medie a răspunsurilor este 7.93, ceea ce sugerează faptul că acest criteriu este relevant, ȋnsă nu primează, fapt ce a putut fi constatat din scorurile obținute pentru celelalte criterii de alegere a unui magazin online.

Notă acordată – importanța părerii altor clienti ai site-ului

Cele mai multe persoane chestionate au acordat nota 7, cu privire la importanța părerii altor clienți, care au cumpărat deja produse de pe un anumit site, respectiv 37 de respondenți. Numai 4 dintre cei chestionați au acordat nota 5, fiind și cea mai mică dintre note. Media notelor este 7.76, fiind astfel înțeles faptul că părerea celorlalți clienți nu îi interesează în mod deosebit pe cei chestionați, mai ales că de regulă o serie de opinii sunt pro și altele contra, astfel că important este ceea ce urmărește un cumpărător cu privire la un anumit produs.

Notă acordată – importanța returnării gratuite a produselor

Fiind întrebați ce note ar acorda importanței posibilității de returnare gratuită a produselor, 35 dintre subiecți au acordat nota 8 și 21 dintre aceștia nota 10. Cea mai mică notă a fost 6, fiind acordată de 2 dintre respondenți. Media răspunsurilor are valoarea 8.32, ceea ce arată faptul că returnarea gratuită reprezintă un criteriu de selecție important pentru cei intervievați, astfel că cei ce dețin magazine online ar trebui să aibă în vedere acest criteriu de selecție și eventual să găsească o modalitate de a ȋl pune la dispoziția clienților ȋn mod gratuit.

Conform graficului de mai sus, cea mai mare medie a notelor acordate de respondenți cu privire la importanța criteriilor de selecție, atunci cand vor să cumpere haine, ȋncălțăminte dintr-un magazin online, a fost 8.91, acesta reprezentând ofertele puse la dispoziție de către deținătorii magazinelor online. Aceasta medie este urmată îndeaproape de calitatea produselor, pentru care media notelor a fost 8.71. La nu foarte mare distanță regăsim importanța oferiri de către comercianți a transportului gratuit al produselor, a cărui medie este 8.43. Se poate spune că ofertele, calitatea produselor și transportul gratuit la domiciliu constituie principalele criterii de selecție dintre cele menționate, pentru care cei ce au fost intervievați au oferit cele mai mari note, drept urmare sunt primele avute în vedere atunci când doresc să cumpere haine, ȋncălțăminte dintr-un magazin online. Astfel că este indicat ca deținătorii de magazine virtuale să vină ȋn ȋntâmpinarea clienților cu produse de calitate, oferte cât mai tentante pentru a putea atrage cât mai multi consumatori. La polul opus se află răsplătirea fidelității și părerile celorlalți clienți a căror medie este de 7.63, respectiv 7.76, ceea ce înseamnă că subiecții nu văd neapărat fundamentale aceste criterii, ȋnsă ȋn aceeași măsură nu sunt nici de neglijat, dat fiind faptul ca mediile obținute nu sunt foarte mici. De asemenea, nu trebuie deloc neglijate mediile obținute de criterii precum notorietatea magazinului online (media 8.08), care de regulă este foarte importantă, deoarece conferă clientului ȋncredere, siguranță sau gama variată de produse(media 8.29), pentru că odată ce un utilizator a accesat un site ȋn cadrul căruia găsește produse cât mai numeroase și mai variate, șansele de a găsi ceea ce dorește și de a comanda sporesc tot mai mult. Fiecare criteriu menționat a obținut medii mari și destul de apropiate, ceea ce ȋnseamnă, că odată puse la punct, de către deținătorii de magazine virtuale aceste criterii pot atrage tot mai mulți consumatori.

ÎNTREBAREA NUMĂRUL 9

Fig.3.4 durata medie de timp petrecută pe site

Dintre cei care au fost intervievați cu privire la durata medie de timp petrecută pe site, 37% au afirmat, că atunci când vor să cumpere haine, ȋncălțăminte petrec pe site jumătate de oră, la diferență de doar un procent fiind regăsiți cei care navighează ȋn magazinul virtual o oră. Doar 8% dintre respondenți au spus că petrec mai mult de o oră, un lucru relevant ȋn acest caz fiind o grafică simplă a site-ului și o gamă variată de produse, precum și oferte atractive care să stârnească interesul utilizatorului și să ȋl determine să cumpere.

ÎNTREBAREA NUMĂRUL 10

Tabelul 3.2 originea magazinelor online de unde sunt comandate hainele, ȋncălțămintea

Referitor la originea magazinelor online de unde ȋși comandă ȋmbrăcămintea, ȋncălțămintea subiecții preferă cu precădere magazinele virtuale din România, respectiv 91% dintre aceștia, ȋn timp ce doar 18% fac achiziții de pe site-uri din străinătate. Această preferință pentru site-urile românești, ar putea fi datorată faptului că produsele pot fi livrate mai rapid sau chiar ridicate dintr-un punct fizic, pot avea notorietate mult mai mare decât unele site-uri din străinătate, pot conferi mai multă ȋncredere, siguranță.

ÎNTREBAREA NUMĂRUL 11

Tabelul 3.3 cumpărarea unui produs doar pentru că este la ofertă

Cei mai mulți dintre respondenți, respectiv 68% au afirmat că li s-a ȋntâmplat să fie ȋn căutarea unui anumit produs, dar pentru că au accesat anumite site-uri care comercializau produse la ofertă să le cumpere doar pentru că sunt reduse, ȋn timp ce doar 32% au spus că nu au făcut acest lucru.

ÎNTREBAREA NUMĂRUL 12

Fig.3.5 modalitatea de plată preferată

Fiind întrebați care este modalitatea de plată, pe care o preferă ȋn momentul ȋn care cumpără un articol vestimentar, ȋncălțăminte dintr-un magazin online, 53% dintre cei chestionați au spus că de regulă aleg sistemul de plată ramburs, respectiv la livrare, care le oferă mai multă siguranță, ȋn timp ce 31% au spus că optează pentru plata online cu cardul și doar 11% plata prin online banking.

ÎNTREBAREA NUMĂRUL 13

Referitor la suma medie cheltuită la cumpărarea de articole vestimentare, ȋncălțăminte dintr-un magazin online, 38% dintre cei ce au fost intervievați au afirmat că obișnuiesc să cheltuie ȋntre 100-300 lei, 26% dintre subiecți cheltuie mai puțin de 100 lei, iar 22% ȋntre 300-500 lei. Doar 4% au spus ca fac cumpărături a căror valoare depășește 1000 lei.

Fig.3.6 suma medie cheltuită la cumpărarea de articole vestimentare, ȋncălțăminte dintr-un magazin online

ÎNTREBAREA NUMĂRUL 14

Având în vedere figura de mai jos, în care sunt prezentate rezultatele obținute cu privire la preferințele legate de stilul vestimentar abordat, se poate observa că au întâietate stilurile sport si smart casual, care sunt preferate de 36%, respectiv 28% dintre respondenți, ceea ce arată că subiecții preferă hainele și ȋncălțămintea, care să fie cât mai confortabile, mai practice și mai lejere. 21%, respectiv 15% dintre subiecți au zis că obișnuiesc să se ȋmbrace elegant și business, fapt ce poate si datorat și domeniului de activitate ȋn care lucrează.

Fig.3.7 stilul vestimentar preferat

ÎNTREBAREA NUMĂRUL 15

În momentul în care respondenții au fost întrebați, dacă obișnuiesc să se aboneze la newsletter pentru a afla informații noi despre produsele oferite de diverse magazine online, care comercializează ȋmbrăcăminte și/sau ȋncălțăminte 72% au răspuns pozitiv, drept urmare cei mai mulți dintre subiecți sunt interesați să fie la curent cu noile produse, oferte promoționale, ȋn timp ce doar 28% au spus că nu doresc să se aboneze la newsletter.

Fig.3.7 abonarea la newsletter

Cu privire la variabilele socio-demografice, se poate spune, că cei mai mulți dintre subiecți au între 20-30 ani, respectiv 34%, la distanță de doar două procente, fiind segmentul de vârstă 31-40 de ani, care e reprezentat de 32% dintre subiecți. 35% dintre respondenți au venitul cuprins între 1001-2000 lei, iar 24% dintre aceștia între 2001-3000 lei. Procentul reprezentat de femei ȋn cadrul acestui studiu a fost de 58%.

Concluzii

Prin prezenta lucrare ȋn cadrul primului, respectiv celui de-al doilea capitol sunt prezentate o serie de informații referitoare la comerțul electronic ȋn scopul unei mai bune ȋnțelegeri a acestuia, fiind aduse ȋn discuție istoria comerțului electronic, definiți ale acestuia, dar și elemente de legislație și afaceri de succes ȋn acest domeniu.

Având ca fundament conținutul acestei lucrări științifice, autorul aduce ȋn discuție ȋn cadrul primului capitol următoarele elemente:

abordări conceptuale ale comerțlui electronic, respectiv definiții și posibilități de analiză și integrare ale acestuia de la apariție până ȋn prezent ( capitolul 1.1).;

rolul comerțului electronic și factorii care ajută la dezvoltarea unei astfel de afaceri sunt prezentate ȋn cadrul capitolelor 1.1.2 și 1.1.3, fiind pus accentul pe dezvoltarea treptată a unor astfel de afaceri, ce au luat amploare odată cu ascensiunea fulminantă a tehnologiilor.;

avantaje și dezavantaje ale comerțui electronic (capitolul 1.1.4)

tipurile de comerț electronic constituie obiectul capitolul 1.1.5, astfel că cele mai cunoscute sunt: Business to Business (B2B), Business to Consumer (B2C), Consumer to Business (C2B), Consumer to Consumer (C2C), M-commerce (comerțul mobil), E-banking.;

cadrul juridic și normativ al comerțului electronic este dominat ȋn prezent de caracterul complex și greu de interpretat al acestuia, subiect tratat ȋn capitolul 1.2.;

Potrivit acestui demers științific, cel de-al doilea capitol face o analiză amănunțită asupra următoarelor aspecte:

capitolul 2.1 prezintă o sinteză evoluției afacerilor electronice la nivel mondial, care mai ȋntâi s-au făcut remarcate ȋn S.U.A, pentru ca ulterior să penetreze piețele din Europa și Asia, cea din urmă ajungând sa detroneze America, un rol fundamental ȋn acest sens fiind datorat Chinei care deține ȋn prezent cea mai mare platformă online de tip marketplace din Asia numită Alibaba.;

comerțul electronic ȋn România, care din 1999 până ȋn prezent a avut o ascensiune perpetuă, fapt datorat ȋn primul rând dezvoltării tehnologiilor, prezentarea principalilor competitori de pe piață, precum și evolutia cifrelor de afaceri din acest domeniu.;

În cadrul celui de-al treilea capitol al acestei lucrări științifice sunt prezentate principalele magazine online din România ce comercializează haine și/sau ȋncălțăminte și rezultatele unei cercetări cantitative realizate de către autorul prezentului studiu. În urma efectuării acestui sondaj, referitor la preferințele bucureștenilor pentru cumpărarea de articole vestimentare, ȋncălțăminte din magazine online, s-a ajuns la concluzia că cei mai mulți dintre cei intervievați (36%) fac astfel de cumpărături online lunar, principalele motive pentru care preferă mediul virtual fiind faptul că, magazinele sunt diponibile non stop (32% dintre cei chestionați apreciază acest lucru), drept urmare comenzile pot fi plasate la orice oră din zi și din noapte, iar dincolo de acest aspect, la fel de important, s-a dovedit a fi faptul că există posibilitatea de a vedea prețul aceluiași produs ȋn diferite magazine la doar un click distanță (fapt apreciat de 33% dintre respondenți).

S-a putut constata, de asemenea că 36% dintre respondenți, obișnuiesc să comande haine și ȋncălțăminte din magazinele virtuale cu ajutorul unui smartphone, tehnologie ce este la ȋndemâna tot mai multor utilizatori, semn că mulți pun accentul pe comoditate, dat fiind faptul că telefonul ȋl au ȋn permanență la ȋndemână și pot cumpăra online oriunde s-ar afla ( ȋn metrou, autobuz, la serviciu, etc), iar 23% au afirmat că ȋși comandă ȋmbrăcăminte și ȋncălțăminte folosind un laptop, fapt ce arată că sunt preferate dispozitivele pe care le pot lua cu ei oriunde. Sursa principală de informare cu privire la gradul de seriozitate al unui site o constituie motoarele de căutare (42%), urmate de rețeaua de socializare facebook (24%), unde site-urile care au o astfel de pagină, dincolo de faptul că ȋși promovează produsele, ofera clienților posibiliatea de a ȋși manifesta mulțumirea sau nemulțumirea prin intermediul unor review-uri și a unui număr de maxim cinci stele pe care le pot acorda.

Referitor la criteriile de selecție, pe care le au ȋn vedere atunci când vor să plaseze o comandă online de articole vestimentare, ȋncălțăminte, în urma acordării de note, pe o scală de la 1 la 10 și stabilirii mediei fiecărui criteriu în parte, s-a putut observa că ofertele constituie cel mai important criteriu de selecție, scorul obținut de acestea fiind 8.91. La o mică diferență de acest scor, se află calitatea și transportul produselor gratuit la domiciliu, pentru care media notelor a fost 8.71 și 8.43, ceea ce înseamnă că aceste criterii sunt de asemenea prioritare, având o importanță semnificativă atunci când se dorește achziționarea de haine și ȋncălțăminte dintr-un magazin online.În acest sens este de preferat ca deținătorii de magazine online să pună la dispoziția clienților produse de calitate și oferte cât mai atractive și de nerefuzat.

Cei mai mulți au afirmat că obișnuiesc să comande produse vestimentare, ȋncălțăminte de pe site-uri din România (91%), spunând că de regulă navighează pe site ȋn jur de jumătate de oră (37% dintre respondenți), respectiv o oră (36%). Acest lucru poate fi explicat, de faptul că modalitatea de plată preferată este cea ramburs (53%), care oferă clientului mai multă siguranță, pentru că deși băncile au luat toate masurile posibile de siguranță, ca datele de pe card să nu poata fi copiate, ȋncă se confruntă cu această problemă, astfel că mulți dintre utilizatori sunt reticenți, cu atât mai mult dacă site-ul nu are notorietate, nu are afiște date de contact sau practică prețuri extrem de mici.

Așa cum am menționat anterior, un rol fundamental ȋn cadrul comerțului electronic ȋl au ofertele promoționale, care pot atrage foarte mulți clienți, ba chiar mai mult decât atât, ȋi pot determina pe mulți dintre aceștia (68%) să cumpere un anumit articol vestimentar, ȋncălțăminte dintr-un magazin online, doar pentru că produsul este redus, clientul neavând neapărat nevoie de acesta, dar consideră că face o achiziție foarte avantajoasă.

Potrivit rezultatelor obținute s-a ajuns la concluzia conform căreia cei mai mulți preferă stilul vestimentar sport (36% dintre respondenți) și smart casual (28%), sumele cheltuite cel mai adesea pentru astfel de cumpărături online fiind ȋncadrate ȋn segmentul 100-300 lei. Sunt mai puțini cei care optează pentru ținutele elegante și business, care de altfel sunt mai costisitoare și mai puțin confortabile, astfel că 21%, respectiv 15% dintre subiecți au zis că preferă aceste stiluri vestimentare. De asemenea, a putut fi observat faptul că cei mai mulți dintre subiecți (72%) doresc să fie informați și să fie la curent cu noile oferte, produse introduse pe site prin abonarea la newsletter.

În concluzie, se poate spune că prezenta lucrare poate constitui un punct de reper pentru cei care sunt la ȋnceput de drum și vor să pună bazele unui magazine virtual, care să fie cât mai bine pus la punct, să aibă o grafică atrăgătoare, produse de calitate, oferte cât mai variate și mai tentante, cu care să vină în întâmpinarea diverselor segmente de clienți. Magazinele online au luat amploare odată cu trecerea timpului, cu evoluția rapidă și perpetuă a tehnologiei, iar oamenii au ȋnceput ca treptat să ȋși schimbe comportamentul de consum, să se adapteze la noile schimbări punând accentul pe reducerea timpului petrecut printre rafturi, pe comoditate, pe accesul rapid la produse și informații.

Bibliografie

Alexandru Bleoancă, „Comunicările comerciale efectuate prin poșta electronică”, în Revista de Drept Comercial, nr. 2/2003, Editura Lumina Lex, București, 2003

Barefoot, C., Revoluția comerțului electronic, Editura Amaltea, 2004

Bătăgan, L., Mărășescu, A., Pocovnici, A., Drepturile consumatorilor in economia digitala.Studiu de caz al utilizarii comertului electronic in Romania, Economie teoretică și aplicată, Volumul XVII , No. 9(550),2010

Bodnar, G., Hopwood, W.S.,  Accounting Information Systems, 8th edition, Prentice Hall Inc, 1999

Bollier, D. – Future of Electronic Commerce, Editura Aspen Institute for Humanistic Studies, Aspen, 1996

Bucur C. – Comerț Electronic, Editura ASE, București, 2002

Burlacu Șt., Candin C., Informatică economica 2009, Editura Alma Mater, Sibiu

Cătoiu, I., Teodorescu, N., “Comportamentul consumatorului”, ediția aII-a revăzută și adăugită, editura Uranus, București , 2004

Fingar P.- Enterprise E- commerce, Editura Meghan- Kiffer Press, Montreal 2000

Florescu, V., Stanciu, V., Cozgarea, G., Cozgarea, A., Baze de date, Editura Economica, Bucuresti, 1999

Gherorghe Stancu, „Unele considerații privind comerțul electronic”, în Revista de Drept Comercial, nr. 7-8/2003, Editura Lumina Lex, București, 2003

Gheorghe Beleiu, „Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil”, Casa de Editură și Presă „Șansa” SRL, București, 1995

Grama A. .Tehnologii informationale in lumea afacerilor, Editura Sedcom Libris, Iasi 2009

Ion Gh. Rosca – Comerțul electronic, Editura Economică, București, 2004

Ion, Raluca, Loredana Florentina , Talpeanu “Tribuna Economica -Comportamentul consumatorului “nr.34 v.19, București, august 2008

Kalakota, R., & Whinston, A. Electronic commerce: a manager's guide. Boston: Addison-Wesley. 1997

Lacurezeanu Ramona si colectiv. Informatică Economică , Editura Risoprint , Cluj –Napoca,2007

Lipsitz, Lawrence, (Editor); Reisner, Trudi, The Computer and Education, Englewood Cliffs, NJ: Educational Technology Publications, January 1973. Articles selected from Educational Technology magazine

OECD – „Electronic Commerce: Opportunities and Challenges for Government, Paris, 1997

Pleșea, Doru – Domotica, Editura A.S.E., București, 2000

Stanciu D. Cărpenaru, „Drept comercial român”, Editura All Beck, București, 2000

Tiberiu Gabriel Savu, „Consacrarea legală a semnăturii electronice”, în Revista de Drept Comercial, nr. 7-8/2002, Editura Lumina Lex, București, 2002

Turban, E – Electronic Commerce A Managerial Perspective 2006, Editura Pearson Prentice Hall, 2006

www.banknews.ro

www.bursa.ro

www.businessmagazin.ro

www.buyer.md

www.capital.ro

www.computerhoy.com

www.creativision.ro

www.dcnews.ro

www.economiczoom.ro

www.mae.ro

www.mediafax.ro

www.news.ro

www.rbd.doingbusiness.ro

www.wall-street.ro

www.wikipedia.org/wiki/Comerț_electronic

www.zf.ro

ww.zfcorporate.ro