Comertul Electronic Magazine Virtuale

CUPRINS

Lista figurilor

Introducere

Generalități

1.1.Conceptul de e-commerce

1.2.Avantajele prezenței pe web

1.3.Modele de e-business

1.4.Categorii de e-business

1.5.Prezentarea câtorva modele de afaceri pe Internet

1.6.Mijloace de plată în afacerile electronice

1.7.Categorii de fraude în e-commerce

1.8.Probleme de securitate

1.9.Legislație română relevantă pentru comerțul electronic

Capitolul II.Magazinele virtuale

2.1.Aspecte generale

2.2.Tipuri de magazine virtuale

2.3.Eficiența comercială a unui magazin virtual, cercetarea de marketing

2.4.Avantajele și dezavantajele comerțului electronic

Concluzii

Bibliografie

LISTA FIGURILOR

Fig.1 Site-ul www.okazii.ro …………… pag.6

Fig.2 Site-ul www.seap.ro ……………..pag.9

Fig.3 Site-ul www.licitatiapublica.ro ….. pag.9

Fig.4 Site-ul www.cameredigitale.ro … pag.20

Fig.5 Site-ul www.domo.ro ……………pag.21

Fig.6 Site-ul www.sportmag.ro ……… ..pag.22

Fig.7 Site-ul www.cel.ro ……………… pag.23

Fig.8 Site-ul www.librarie.net …………,pag.24

Fig.9 Site-ul www.bestkids.ro ……… ..pag.25

Fig.10 Site-ul www.phoenix-gsm.ro …. .pag.26

Fig.11 Site-ul www.catena.ro …………. pag.26

Fig.12 Site-ul www.4love.ro ……….… pag.27

Fig.13 Site-ul www.publi24.ro …….…. pag.28

Fig.14 Site-ul www.emag.ro …….……. pag.28

Fig.15 Magazine virtuale 3 D …….…… pag.34

Fig.16 Site-ul www.trafic.ro ……….…. pag.36

INTRODUCERE

Fără hotărâri de guvern, fără directive europene, societatea informațională a intrat în viața de zi cu zi. Mulți ani, internetul a fost folosit doar de oameni de știință și universitari, fiind folosit numai în scopuri științifice și pentru comunicația în cadrul mediului academic. Retragerea în anul 1995 a subvenționării structurii sale de baza de către guvernul American a determinat trecerea funcționarii internetului pe principii comerciale. Astfel, au apărut servicii noi cum ar fi reclamele, comerțul electronic și alte servicii aducătoare de profit.

Dezvoltarea internetului a dus la amploarea Comerțului electronic (EC – Electronic Commerce), antrenând din ce în ce mai mulți jucători pe piață. Aceasta a dus la schimbarea radicală a mediului de afaceri. Acum și cele mai mici firme pot avea o pagină web în care să prezinte câteva date de contact, domeniul de activitate și oferta de servicii sau bunuri oferită clienților săi. Prezența on-line marește șansa de a găsi clienți noi sau parteneri de afaceri, dezvoltând astfel afacerea.

Acest domeniu este într-o continuă expansiune, ceea de m-a determinat să aleg ca temă Comertul electronic, cu accentul pe magazinele virtuale.

Lucrarea se dorește a fi o scurtă prezentare a comerțului electronic, cu o privire asupra afacerilor on-line, cu avantajele și dezavantajele pe care le poate avea deținerea unei afaceri electronice și un mic studiu al magazinelor virtuale.

Una din definițiile Comerțului electronic este derularea unei afaceri, ca activitate generatoare de valoare, având ca suport rețeaua Internet și utilizarea unor pachete de programe software specifice. În perioada actuală, comerțul electronic este cheia competitivității întreprinderilor în era informaționalǎ, el având urmatoarele avantaje:

atragerea de noi clienți, de noi segmente de piață;

derularea afacerilor cu o viteză mai mare;

o mai mare flexibilitate a politicilor comerciale;

simplificarea procedurilor;

reducerea costurilor de aprovizionare, de desfacere, de publicitate etc.;

pe ansamblu, creșterea competitivității.

Strămoșul Comerțului Electronic (EC – Electronic Commerce) poate fi considerat Schimbul Electronic de Date (EDI – Electronic Data Interchange) apărut prin anii 1960. EDI a oferit societăților comerciale posibilitatea schimbării documentelor de afaceri într – o formă standard, utilizând mijloace electronice pentru prelucrarea și transmiterea acestora. Băncile utilizează rețele dedicate pentru Transferul Electronic de Fonduri (EFT – Electronic Funds Transfer).

Creșterea accesibilității la Internet, a făcut ca EC sa capteze interesul consumatorilor individuali și al societăților comerciale indiferent de mărime și preocupări. Comerțul electronic este mai mult decât vânzarea/cumpărarea de produse și servicii, prin acesta se poate realiza schimbul de idei, de cunoștinte, de diverse bunuri.

Tehnologiile comerțului electronic permit conducerea unei afaceri utilizând pentru comunicare Internetul, Intranetul sau alte rețele de calculatoare. În ultimii ani Internetul este din ce în ce mai utilizat pentru Comerțul Electronic.

Declarația comună dintre Uniunea Europeană – Statele Unite referitoare la comerțul

electronic scoate în evidență rolul comerțului electronic intr-o societate globala si aportul la dezvoltarea economiei mondiale în secolul XXI, la dinamizarea întreprinderilor mici si mijlocii, astfel, micile companii vor fi capabile să obțină un acces fără precedent la piețele mondiale cu prețuri reduse, consumatorii vor fi capabili să aleagă dintr-o gamă tot mai largă de produse si servicii. Comerțul electronic antrenează productivitatea în toate sectoarele economiei noastre, încurajează atât comerțul de bunuri si servicii, cât și investițiile, crează noi sectoare de activitate, noi forme de marketing și vânzare, noi fluxuri de venituri și, cel mai important, noi slujbe.

Marele avantaj al Internetului este acoperirea globală și că este prin excelență descentralizat. Internetul a devenit un canal de comerț cu o mare putere în facilitarea și creșterea vânzărilor unei game din ce în ce mai largi de produse și servicii. Raportul recent al companiei Ernst&Young, arată că peste 80% din consumatorii cu acces la Internet îl folosesc și pentru cumpărături.

EC depinde puternic de infrastructurile de bază ale economiei globale, în special de infrastructura rețelelor de comunicații. Noile realizări tehnologice legate de Internet cum ar fi rata de transmisie de Gbps, mijloacele sofisticate de asigurare a protecției datelor, creșterea disponibilității si a accesibilității, interfața multimedia evoluată, îl fac tot mai atractiv pentru comerțul electronic.

Lucrarea are următoarea structură: o scurtă Introducere, o prezentare generală a afacerilor pe Internet și a comerțului electronic în Capitolul I și un studiu al magazinelor virtuale în Capitolul II. Lucrarea se încheie cu o scurtă prezentare a tendințelor în Concluzie.

Lucrarea se dorește a fi un mic îndrumar pentru încurajarea practicării și utilizării comerțului online.

Capitolul I

Generalități

1.1.Conceptul de e-commerce

Conceptul de e-business a apărut cu mult înaintea Internetului. Prin anii '70, domeniul afacerilor asistate de calculator a devenit popular în rândul retelelor financiare. Diferite institutii, cum ar fi băncile, erau conectate prin intermediul unor rețele private pentru efectuarea diverselor tranzacții cu sprijinul tehnologiei computaționale. Standardul EDI (Electronic Data Interchange) definește diverse formate universale pentru schimbul de informații. Apariția Internetului a făcut să crească dimensiunea afacerilor electronice.

Termenul  de e-business e folosit pentru prima dată în 1997 de către IBM. Acesta definește businessul ca fiind o modalitate de acces securizat, flexibil și integrat pentru desfășurarea afacerilor. Pentru aceasta folosește combinarea proceselor și sistemelor care execută operații de bază ale afacerilor cu cele ce fac posibila găsirea informațiilor pe Internet. Astfel, prin conectarea sistemului informatic pe Web, putem spune că dezvoltăm un e-business, adică instruim " sistemul nervos central al afacerii noastre", citându-l pe Bill Gates.

La inceput a fost folosit termenul e-commerce, care a devenit, ulterior doar un aspect (important) al conceptului de e-business.

Compania Hewlett-Packard a lansat în 1999 termenul de e-service, prin care se înțelege oferirea de soluții complete pentru e-business, constituite din hardware, software și consultanță.

Prin Internet se pun la dispoziție diferite forme de comunicație, care combină toate tehnologiile actuale într-un singur cadru de lucru în care-s integrate diferite tehnologii electronice (trimiterea unui fax pe Internet, recepționarea și trimiterea unui mesaj, convertirea unui fax intr-un mesaj e-mail și reciproc, alte mesagerii electronice vocale și video) oferind afacerilor posibilitatea integrării mult mai ușoare. Tranzacțiile pot fi efectuate și prin intermediul telefonului mobil cu acces prin WAP. Conectarea la Internet ne permite parcurgerea și trimiterea mesajelor de e-mail (www.yahoo.com, www.gmail.com, etc.), și navigarea pentru căutarea de informații pe Internet cu diverse motoare de căutare (www.google.com, www.mozilla.com, www.opera.com, etc.).

1.2.Avantajele prezenței de web

Prin Comerțul electronic există posibilitatea câștigării de mai mulți clienți, datorită comunicării mai strânse cu aceștia. Pe web afacerile pot să aibă o prezență non-stop, indiferent de mărimea ei, comunicând cu clienți din întreaga lume pe domenii mai mult sau mai puțin specializate.

Costurile reduse ale serviciilor de distribuție a informației și actualizării ei permit o răspîndire mai rapidă a ofertelor de bunuri și servicii. Informația poate avea și statutul de produs, comerțul electronic ocupându-se tot mai mult de vânzarea de date (diverse consultări de date, software, filme, muzică, etc.).

Trebuie ținut cont de niște lucruri:

-pentru a migra de pe piața locală la cea globală, mondială trebuie dezvoltat un model viabil;

-respectarea drepturilor de autor-expunerea pe web a unui conținut doar cu acordul autorilor;

– activitatea  să se desfășoare în condiții legale;

-respectarea normelor de securitate și asigurarea confidențialității.

1.3.Modele de e-business

Modelele de afaceri E-Commerce sau Comerț electronic general pot clasificate în următoarele categorii:

-Business – la – Business (B2B)
-Business – la – Consumator (B2C)

-Consumator – la – Consumator (C2C)
-Consumator – la – Business (C2B)
-Business – la – Guvern (B2G)
-Guvernul – la – Business (G2B)
-Guvernul – la – Cetățean (G2C)

Business – la – Business (B2B)

Site-ul după modelul de afaceri B2B vinde produsul la un cumpărător intermediar care vinde apoi produsul la clientul final. Ca un exemplu, un angrosist plasează un ordin de la site-ul unei companii și după primirea lotului, vinde produsul final clientului final, care vine să cumpere produsul de la locația de vânzare cu amănuntul.

Business – la – Consumator (B2C)

Site-ul după modelul de afaceri B2C vinde produsul direct la un client. Un client poate vizualiza produsele prezentate pe site-ul organizației de afaceri. Clientul poate alege un produs și să-l comande. Site-ul va trimite o notificare la organizația de afaceri prin e-mail și organizația va trimite produsul / bunurile către client.

Consumator – la – Consumator (C2C)

Site-ul după modelul de afaceri C2C ajută consumatorii să-și vândă activele, cum ar fi proprietăți rezidențiale, mașini, motociclete și alte bunuri sau a închiria o cameră prin publicarea de informații pe site-ul lor. Site-ul poate sau nu poate percepe o taxă consumatorului pentru serviciile sale. Un alt consumator poate opta pentru a cumpăra produsul primului client prin vizualizarea reclamei de pe site și comunicând cererea.

Un asemenea site foarte popular este Okazii.ro Fig.1

 
Consumator – la – Business (C2B)
În acest model, un consumator accesează un site care prezintă mai multe organizații pentru un anumit serviciu. Consumatorul plasează o estimare a sumei pe care vrea să o consume pentru un anumit serviciu. De exemplu, compararea ratelor și dobânzii de împrumut pentru credit auto acordate de diferite bănci, prin intermediul site-ului. Organizația care îndeplinește cerința consumatorului în cadrul bugetului specificat comunică clientului și îi oferă serviciile sale.
 
Business – la – Guvern (B2G)
Modelul B2G este o variantă a modelului B2B. Aceste site-uri sunt utilizate comunicând cererea.

Un asemenea site foarte popular este Okazii.ro Fig.1

 
Consumator – la – Business (C2B)
În acest model, un consumator accesează un site care prezintă mai multe organizații pentru un anumit serviciu. Consumatorul plasează o estimare a sumei pe care vrea să o consume pentru un anumit serviciu. De exemplu, compararea ratelor și dobânzii de împrumut pentru credit auto acordate de diferite bănci, prin intermediul site-ului. Organizația care îndeplinește cerința consumatorului în cadrul bugetului specificat comunică clientului și îi oferă serviciile sale.
 
Business – la – Guvern (B2G)
Modelul B2G este o variantă a modelului B2B. Aceste site-uri sunt utilizate de către guvern în comerțul și schimbul de informații cu diferite organizații de afaceri. Aceste site-uri sunt acreditate de către guvern și oferă mediului de afaceri o prezentare a formularelor de cerere către guvern.

Guvern – la – Business (G2B)

Guvernul folosește site-ul modelului G2B să se apropie de organizațiile de afaceri. Aceste site-uri sprijină licitații și oferă funcționalități de depunere a cererilor.
 
Guvern – la – Cetățean (G2C)

Guvern foloseste site-ul modelului G2C să abordeze cetățeanul, în general. Aceste site-uri sprijini licitații de vehicule, mașini sau orice alt material. Un astfel de site-ul oferă, de asemenea servicii cum ar fi înregistrarea de certificate de naștere, căsătorie sau deces. Principalele obiective ale site-ului G2C sunt de a reduce timpul mediu pentru îndeplinirea cererilor oamenilor pentru diverse servicii guvernamentale.

1.4.Categorii de e-business

Prima decizie ce trebuie luată când se demarează o afacere pe Internet

este asupra modelului. Există multe modele pentru derularea afacerilor pe Internet. Acestea pot fi clasificate în funcție de numărul de furnizori, prestatori de servicii către clienți, astfel: 1 catre 1 ( e-shop), mai mulți către 1 (e-mall), mai mulți catre mai mulți (e-licitație). Se constitue astfel, un lanț de servicii cu următoarele elemente: primul element este furnizorul de produse sau servicii, al doilea este furnizorul de servicii Internet, care pune la dispoziție de la spațiu pe pagina web până la posibilitatea integrării într-un emall, al treilea element al lanțului este clientul, cu o anumită formare profesională, interese și preferințe proprii.

1.5.Prezentarea câtorva modele de afaceri pe Internet 

Magazinul electronic (e-shop)

Ideea de bază a comerțului electronic este aceea de a transpune afacerea fizică,

materială, în pagină web pe Internet. Astfel, firma își prezintă oferta de produse și servicii pe pagina web. Produsele sunt oferite, în cele mai variate forme, la diferite categorii de preț, ținand seama de preferințele clienților.

Cele mai adecvate produse pentru comercializarea pe Internet sunt cele care pot fi descrise ușor și nu necesită a fi atinse, cum ar fi biletele pentru mijloace de transport (avion, tren,etc.), bilete la spectacole, cărți, software, CD-uri, și altele.

S-a răspândit cumpărarea de autoturisme și piese de schimb.

Acum vânzarea de produse s-a diversificat, având succes chiar și produse care nu erau considerat adecvate pentru e-commerce, cum ar fi cravatele.

Oferta de produse este completată cu diverse servicii, cum ar fi schița cu tipurile de noduri de cravată, ghid de culori, îndrumar pentru succes în afaceri.

În general, prețurile produselor vândute prin Internet ar trebui să fie mai mici decât echivalentul din magazinele clasice, pornind de la cheltuielile de personal până la probleme de depozitare. 

Un e-shop poate fi accesat pe mai multe căi: un link/publicitate pe un site portal, un cuvânt-cheie în cadrul motoarelor de căutare sau în cadrul prezentării pe Internet a informațiilor generale despre activitatea firmei sau despre gama de produse oferită sau o fereastră a acestui site în cadrul unui e-mall.

Magazinul universal electronic (e-mall)

E-mall -Comerciale online – de asemenea, cunoscut sub numele Centre Comerciale virtuale – sunt contrapartida pe internet de mall-urilor existente fizic. Acestea pot fi definite ca o colecție de mai multe magazine online, în același website. Diferitele magazine sunt enumerate într-un director sau index.
Unele E-mall funcționează ca o formă de Web Hosting (găzduire web). Aceasta înseamnă că operatorii individuali din magazinul online, fac transfer de fișiere de la magazin la pagina Mall-ului, în scopul de a prezenta oferta lor online. Mai mult, ei trebuie să plătească o taxă lunară pentru a fi prezenți pe E-mall online și a folosi utilitățile acestuia.

Exemplu:Shopping24.de
Shopping24.de este un Shopping Mall virtual, care a fost fondat în 1997 ca una dintre primele companii care operează în sectorul E-Commerce. Acesta combină oferta de produse de la mai mult de 500 de retaileri (în jargonul internet sunt numite e- tailers) și furnizorii de servicii în termen de un site web comun. Clienții au posibilitatea de a vizita unul dintre magazinele online direct (de exemplu, Otto), sau pentru a căuta un anumit produs în întreaga ofertă de produse din Mall. Pentru a facilita această căutare, diversele produse sunt clasificate în diferite categorii, cum ar fi moda, multimedia, de uz casnic, sport și petrecere a timpului liber, articole de copii,etc.

Avantaje
Pentru comercianții cu amănuntul participarea într-un Mall Online crește nivelul de conștientizare a produselor lor ca urmare a integrării într-un website mare. Ei beneficiază de activități de marketing corporative care vizează să câștige noi clienți prin trimiterea de cupoane sau Newsletters-anunțuri cu noutățile apărute. Mai mult, toți vânzătorii pot folosi pachetele de servicii cu privire la livrare sau plată. Furnizorii Online Mall câștiga bani prin taxarea retailerilor pentru utilizarea serverului Web Mall, precum și prin comisioane pe care le primesc pentru produsele vândute. Principalul avantaj pentru clienți este reducerea timpului necesar pentru a căuta diferite bunuri pe mai multe site-uri. Mall Online este accesibilă de la orice computer din lume, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână.

Dezavantaje

Participarea la un Mall Online înseamnă că vânzătorii cu amănuntul au un control mai mic al imaginii lor de brand și satisfacția clientului. Ele sunt dependente de performanța și imaginea providerilor Mall-ului online. Principala problemă pentru furnizorii Mall-ului este de a asigura o calitate înaltă a motorului de căutare. Acest lucru este de o importanță crucială pentru clienți pentru a minimiza complexitatea și pentru a găsi articolele care sunt in cautate, rapid și ușor.

Concluzie
Astăzi multe E-mall sunt afectate de o imagine destul de negativă datorită operabilității sale complexe. O contraacțiune de succes, pentru a evita marea complexitate este de a limita oferta pe Mall la anumite grupe de produse (de exemplu, vin) sau la regiuni clar definite. În general, mall-urile online sunt o soluție bună mai ales pentru micii comercianți cu amănuntul, cu resurse financiare mici, care ar dori să înceapă o afacere online și să-și crească gradul de popularitate.

Achiziția publică electronică (e-procurement)

În România pentru licitații publice pe Internet există SEAP – Societatea pentru Excelență în Administrația Publică. Fig.2

Achizițiile publice prin Internet pot include negocierea electronică, contractarea și licitarea.

Un exemplu de site pentru licitatie publică este www.licitatiapublica.ro

Fig.3

Licitația electronică (e-auction)

Un model de mare succes este licitarea produselor și obiectelor pe web. Produsele vândute prin licitația electronică pot fi de la bunuri materiale, metale si materii prime agricole până la obiecte de artă unicat. 

Comunitatea virtuala (virtual community)

Pe lnternet – ca și în realitate, oamenii cu interese comune se întrunesc în comunitati pentru a discuta sau a asculta  tematicile  preferate. De exemplu există forumuri cu problemele care apar în contabilitate, cu probleme de calculatoare, cu peobleme legislative, etc.

Furnizare  de servicii pentru comerțul electronic (e-serviceproviding)

Pe lângă serviciile care susțin activitatea de comert electronic care sunt oferite de către furnizorii de Internet, care constau în general la găzduirea  paginilor de web sau la asigurarea  accesului  pe Internet, există și servicii electronice externe, cum ar fi cele de management, de prelucrare a datelor, de consultanță, de informații, de integrare a serviciilor de livrare, oferite în diverse forme de e-commerce.

Brokeraj de informatii

Pe tot parcursul activității, informațiile sunt foarte importante. Deoarece această necesitate nu mai poate fi satisfăcută doar de motoarele de căutare cunoscute sau de cataloage, pe web au apărut deținători de baze de date consacrate care oferă arhive pentru publicații periodice, literatură științifică de specialitate, brevete, etc., care pot fi accesate contra cost.

Modele de publicitate

Reclamele găzduite pe pagina de Internet a e-shop sunt și ele generatoare de profit pentru magazinele electronice, pe lângă vânzarea de produse.

Pentru ca activitatea de reclamă să genereze profit trebuie ca site-ul să aibe un trafic intens.

Agențiile de publicitate sunt interesate de un anumit site, doar dacă există un număr mare de vizitatori lunar.

E-banking – tranzacții bancare electronice

Unele din cele mai de succes afaceri on-line sunt Băncile electronice, care sunt la rândul lor un vast domeniu în e-commerce.

  1.6.Mijloace de plată în afacerile electronice

În desfășurarea afacerilor on-line, un aspect foarte important îl reprezintă efectuarea plăților pentru produsele și serviciile oferite. Cele mai raspândite metode de plată utilizate în afacerile electronice sunt:

        Cărțile de credit;

        Cecuri electronice (e-checks);

        PayPal;

        CyberCash;

         Gift certificates;

        eCharge;

        Mijloace de plată tradiționale.

            Cea mai utilizata modalitate de plată pentru produsele si serviciile oferite pe   Internet este cea prin cărți de credit. Clientul completează on-line un formular de comandă care cuprinde informațiile necesare despre cartea de credit.

           Este important să fie cât mai multe tipuri de cărți de credit acceptate, pentru a avea acces cât mai mulți cumpărători și implicit să crească vânzările.

Avantajul acestei modalități de plată este că riscul de fraudă se transferă de la firmă la instituția financiară care a emis cartea de credit.

O alta metoda care se raspandeste este Debitarea electronica (eCharge) este un sistem electronic care permite utilizatorilor sa încarce factura proprie de plata a convorbirilor telefonice cu contravaloarea achizitiei facute prin Internet.

          Sunt foarte răspândite  metodele de plată tradiționale. Deoarece sistemele electronice de plată sunt la început în România, mulți clienți optează pentru utilizarea metodelor de plată tradiționale, cum sunt cecurile pe suport de hârtie și numerar la livrare – ramburs.

1.7.Categorii de fraude în e-commerce

Principalele categorii de fraude sunt:

Oferte de lucru pe Internet

Se oferă câștiguri importante, rapide pentru desfășurarea de diferite activități de acasă (de obicei diverse activități manuale cum ar fi asamblarea de jucării).

Pentru aceasta se solicită, pentru început,  achiziționarea unor cărți, pliante sau materiale, contracost, care să ofere datele și cunoștințele necesare pentru îndeplinirea corectă a sarcinilor.

Planuri MLM (Multi Level Marketing)    

Se solicita, celor interesati, recrutarea de noi membrii pentru lărgirea afacerii și mărirea numărului de vizitatori.

 Scheme piramidale

O afacere cunoscută atât on-line cât si offline. Câștigurile promise sunt obținute după un anumit număr de cotizații și un anumit număr de noi membrii recrutați.

Fraude legate de operele de creatie

Lansarea unui concurs de lucrări, într-un anumit domeniu, pe un "site oficial", se oferă un premiu generos, dar după expirarea timpului ideile și eventualele proiecte sunt folosite de către organizatori ca fiind propriile lor realizări.  

Înștiintari asupra unor achizitii fictive

Anunțarea prin email de primirea unui pachet cu produse comandate anterior de la o anume companie.

1.8.Probleme de securitate

Problemele de securitate sunt foarte importante și complexe. Pentru asigurarea securității și confidențialității informațiilor sau dezvoltat diverse protocoale și standarde de criptare. S-au făcut eforturi pentru securizarea aplicațiilor standard Internet. Din acest punct de vedere, comerțul electronic este interesat în special de două dintre aceste aplicații: mesageria (poșta electronică) și World Wide Web.

Domeniul securității e-commerce și în general a Internetului ( comunicații, baze de date) este un domeniu vast cu multe implicații.

1.9. Legislație română relevantă pentru comerțul electronic

Principalele legi referitoare la e-commerce sunt:

Codul comercial

Codul civil

Legea 31/1990 + Cod

Legislație privind protecția consumatorului

Legea comerțului electronic nr. 365/2002 se referă la:

Libertatea furnizării serviciilor societății informaționale – Art.4

Comunicări comerciale nesolicitate (SPAM) opt-in – Art.6

Contracte încheiate prin mijloace electronice (obligația de informare a destinatarilor, încheierea contractelor) – Cap. 3

Răspunderea furnizorilor de servicii (simpla transmitere, stocarea temporară sau permanentă a informației, instrumente de căutare a informațiilor) – Cap. 4

Încurajează auto-reglementarea – Art 18 – Coduri de conduită

Hotarirea Guvernului  nr. 1308 din 11/20/2002 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii 365/2002 privind comertul electronic:

Clarificări asupra aspectelor legate de comunicările comerciale nesolicitate  

Caracterul informațiilor și activităților în domeniul serviciilor societății informaționale

Legea  51/2003 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanță:

Înainte de încheierea contractelor consumatorul trebuie să fie informat într-o manieră clară despre identitatea furnizorului, principalele caracteristici ale bunurilor li serviciilor, prețul și taxele, etc (Art.3)

Confirmarea în scris sau pe un alt suport de informații durabil a informațiilor antecontractuale (Art.4)

Dreptul de denunțare unilaterală – 10 zile lucrătoare (Art.7)

Contractul trebuie să fie executat în 30 de zile (Art. 11)

Legea semnăturii electronice –  429 / 2001

Norme tehnice și metodologice din 13 decembrie 2001 pentru aplicarea

Legii Nr. 455/2001 privind semnătura electronică

Regimul juridic

Stabilirea conditiilor de furnizare a semnaturii electronice

Legea pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date – 677 / 2001

Reguli generale și speciale privind prelucrarea datelor cu caracter personal

Drepturile persoanei vizate în contextul prelucrării datelor cu caracter personal;

Informarea persoanei vizate

Confidențialitatea și securitatea prelucrărilor

Supravegherea și controlul prelucrărilor de date cu caracter personal

Regulament nr. 4/2002 al BNR  privind tranzacțiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plată electronică și relațiile dintre participanții la aceste tranzacții

Drepturile si obligațiile participanților în cadrul tranzacțiilor  derulate prin intermediul instrumentelor de plată electronică: 

Condițiile de desfășurare a tranzacțiilor 

Drepturi ți obligații generale

Obligațiile și responsabilitățile emitentului și ale băncii acceptante 

Obligațiile și răspunderea deținătorului 

Obligațiile comerciantului acceptant 

Capitolul II

Magazinele virtuale

2.1.Aspecte Generale

Cumpărăturile on-line (uneori cunoscute ca e-tail la "retail electronic" sau e-shopping) sunt o formă de comerț electronic, care permite consumatorilor să cumpere direct de bunuri sau servicii de la un vânzător de pe Internet, folosind un browser web. Denumiri alternative sunt: ​​e-web-store, e-shop, e-store, magazin Internet, web-shop, web-magazin, magazin online sau magazin virtual. Comerțul mobil (sau m-commerce) descrie cumpărarea de pe mobil.

Un magazin virtual evocă analogia fizică de a cumpăra produse sau servicii de la un retailer sau de la un centru comercial; procesul este numit cumpărături on line modelul – business la consumator (B2C). Cele mai mari dintre aceste corporații de comerț cu amănuntul on-line sunt Alibaba, Amazon.com și eBay.

Istoric

Michael Aldrich, pionier al cumpărături online în 1980.

Englezul antreprenor Michael Aldrich a inventat cumpărăturile on-line în 1979. Sistemul său a conectat un televizor intern modificat la un calculator de procesare a tranzacțiilor în timp real prin intermediul unei linii telefonice interne. El crează videotex, tehnologia modificată TV cu o interfață simplă om-calculator bazată pe meniuri; videotex a fost un mediu nou, universal aplicabil, participativ de comunicare – primul de la inventarea telefonului. Acest lucru a permis sistemelor informatice corporative să fie deschise corespondenților din afară și nu doar să proceseze tranzacțiile, dar și să le folosească pentru e-mesagerie, pentru căutarea și trimiterea informațiilor, model cunoscut mai târziu ca e-business. Definiția lui a noilor sisteme comunicare în masă ca participativ –interactiv a fost fundamental diferită de definițiile tradiționale de comunicare în masă și mass-media și un precursor al rețelelor sociale de pe Internet, 25 de ani mai tîrziu.
În luna martie 1980 a continuat să lanseze Oficiul Revolution Redifon, care a permis consumatorilor, clienților, agențiilor, distribuitorilor, furnizorilor și companiilor de servicii să fie conectate on-line la sistemele corporative și să facă tranzacții de afaceri finalizate electronic în timp real.

În anii 80 au fost proiectate, fabricate, vândute, instalate, întreținute și susținute mai multe sisteme de cumpărături online, cu ajutorul tehnologiei videotex. Aceste sisteme au furnizat, de asemenea, răspuns vocal și erau precursoarele Internetului și World Wide Web , IBM PC și Microsoft MS-DOS; ele au fost instalate în special în Marea Britanie de către marile corporații.

Primul Server Wide Web Mondial și browser-ul, creat de Tim Berners-Lee în 1990, a fost deschis pentru uz comercial în 1991. După aceea au apărut inovațiile tehnologice: online banking în 1994, deschiderea unui magazin online de pizza de către Pizza Hut, standardul Netscape SSL pentru criptarea și transferul de date sigure, primul sistem Intershop de cumpărături on-line. Prima tranzacție de vânzare cu amănuntul securizată pe Web a fost NetMarket sau Internet Shopping, rețea creată în 1994. Imediat după aceea, Amazon.com a lansat site-ul său de cumpărături on-line în 1995 și eBay a fost, de asemenea lansat în 1995. Alibaba și site-urile Taobao și Tmall au fost lansate în 2003, respectiv 2008.

Statisticile arată că, în 2012, regiunea Asia-Pacific a crescut vânzările internaționale cu peste 30%, acumulînd mai mult de 433 miliarde dolari în venituri. Aceasta este cu 69 miliarde dolari mai mult față de venitul SUA de 364,66 miliarde dolari. Se estimează că Asia-Pacific va crește cu încă 30%, preluând conducerea cu mai mult de o treime din totalul vânzărilor de comerț electronic la nivel global.

Cel mai mare magazin cumpărături on-line din lume este SingleDay, cu vânzări doar în site-urile Alibaba în Statele Unite de 9.3 miliarde dolari in 2014.

Clienții

Clienții online trebuie să aibă acces la Internet și o metodă validă de plată, în scopul de a finaliza o tranzacție.
În general, un nivel mai ridicat de educație și venitul personal corespund percepțiilor mai favorabile de cumpărături online. Expunerea crescută la tehnologie crește probabilitatea de a dezvolta atitudini favorabile față de noi canale comerciale.
Într-un studiu din decembrie 2011, prin chestionarea a 1.500 de cumpărători on-line, a constatat că 87% dintre proprietarii de tablete fac cumpărături online în sezonul de cumpărături de Crăciun.

Selecție produs

Consumatorii pot găsi un produs de interes vizitând site-ul retailerului direct sau prin căutarea printre furnizorii alternativi, folosind un motor de căutare. Odată ce un anumit produs a fost găsit pe site-ul vânzătorului, majoritatea comercianților cu amănuntul on-line utilizează coșul de cumpărături software pentru a permite consumatorului să acumuleze mai multe elemente și să adapteze cantitățile, ca și la umplerea unui coș de cumpărături într-un magazin convențional. Urmează un proces "checkout" (în continuare analogia cu magazinul fizic), prin care sunt colectate informații de plată și livrare și permite consumatorilor să se înscrie pentru un cont online permanent, astfel că unele sau toate aceste informații trebuie să fie introduse doar o dată. Consumatorul primește adesea un e-mail de îndată ce tranzacția este completă.
Magazinele mai puțin sofisticate se bazează pe consumatorii care dau comenzi prin telefon sau e-mail (deși numere complete de card de credit, data expirării, codul de securitate al cardului sau contul bancar nu ar trebui să fie acceptate pe e-mail, din motive de securitate).

Plata

Cumpărătorii on-line folosesc frecvent un card de credit sau un cont PayPal pentru a face plăți. Cu toate acestea, unele sisteme permit utilizatorilor să creeze conturi și să plătească prin mijloace alternative, cum ar fi:

• Factură pentru telefoane mobile și fixe
• Cash la livrare (C.O.D.)
• Cec / Check-
• Card de debit
• debit direct, în unele țări
• Moneda electronică de diferite tipuri, vezi Bitcoin sau crypto currencies
• Carduri cadou
• mandat poștal
• transfer bancar / livrare contra plata-ramburs

Livrarea produselor

Odată ce o plată a fost acceptată, bunurile sau serviciile pot fi livrate în următoarele moduri. Pentru articole fizice:
• Transport: Produsul este livrat la o adresă desemnată de client. Retail pachetul de livrare se face de obicei de către sistemul poștal public sau un curier cu amănuntul, cum ar fi FedEx, UPS, DHL sau în România: Cargus sau Fun Curier.

• transport maritim picătură: Comanda este trecută la producătorul sau distribuitorul terț, care apoi trimite marfa cu navele direct la consumator, ocolind locația retailerului fizic, pentru a economisi timp, bani și spațiu.
• In-store pick-up: Clientul alege un magazin local, folosind un software de localizare și preia produsul livrat în locația selectată.

Sisteme de coș de cumpărături

• Sistemele simple permit administrarea off-line de produse și categorii. Magazinul este apoi generat ca fișiere HTML și grafice care pot fi încărcate într-un spațiu web. Sistemele nu utilizează o bază de date on-line.
• O soluție high-end poate fi cumpărată sau închiriată ca un program de sine stătător sau ca o completare la un program de planificare a resurselor întreprinderii. Acesta este de obicei instalat pe serverul companiei și se poate integra în lanțul de aprovizionare existent, astfel încât comanda, plata, livrarea, contabilitatea și depozitarea pot fi automatizate într-o mare măsură.
• Alte soluții permit utilizatorului să înregistreze și să creeze un magazin online pe un portal care găzduiește mai multe magazine simultan de la un back office.
• Deschideți surse de coș de cumpărături- aceste pachete includ platforme precum Interchange avansate și soluții cum ar fi Shopgate, PrestaShop, OpenCart, Magento.
• Sistemele comerciale pot fi, de asemenea, adaptate astfel încât magazinul să nu trebuiască să fie creat de la zero. Prin utilizarea unui cadru existent, module software pentru diverse functionalități cerute de un magazin web pot fi adaptate și combinate.

Magazine de cadouri online
Magazine de cadouri online, site-uri web care au ca obiectiv principal de a vinde produse online, care vor fi date altora. Acest comerț cu amănuntul on-line, poate fi sau nu asociat la un magazin fizic.

Încărcare informații

Designerii de magazine online sunt preocupați de efectele prezentării de informații. În comparație cu comerțul cu amănuntul convențional, mediul informațional de cumpărături virtual este îmbunătățit prin furnizarea de informații suplimentare cum ar fi produse și servicii comparative, precum și diverse alternative și atributele fiecărei alternative, etc.

Două dimensiuni majore ale prezentării de informații sunt complexitatea și noutatea. Complexitatea se referă la numărul de elemente diferite sau caracteristici ale unui site, de multe ori ca rezultat a crescut diversitatea informațiilor. Noutatea implică aspecte neașteptate, surprize sau noutăți ale site-ului. Dimensiunea noutate poate păstra consumatorii să exploreze un site de cumpărături, în timp ce dimensiunea de complexitate poate induce un impuls la achiziții.

Nevoile consumatorilor și așteptările

Un Magazinul de succes nu este doar site-ul cu caracteristici tehnice dinamice, cu bune motoare de căutare. Pentru a face bani, este importantă construirea unei bune relații cu clienții.

Designul centrat pe utilizator este critic. Înțelegerea dorințelor și nevoilor clientului este esențială. Aceasta oferă clienților un motiv să se întoarcă și satisfacerea așteptărilor acestora le dă un motiv să rămână. Este important ca site-ul să comunice cât de mult prețuiește compania clienții săi.
Nevoile clienților și așteptările nu sunt aceleași pentru toți clienții. Vârsta, sexul, experiența si cultura sunt factori importanți.

Interfața cu utilizatorul

Cei mai importanți factori care determină dacă clienții revin la un site web sunt ușurința de utilizare și prezența de caracteristici ușor de utilizat. Testul de utilizare este important pentru găsirea problemelor și îmbunătățirea site-ului web. Se folosesc mai multe metode de evaluare cum ar fi evaluarea euristică, testarea de utilizator și altele. Fiecare tehnică are propriile caracteristici și subliniază diferite aspecte ale experienței utilizatorului.

Cotă de piață

În E-commerce vânzările de produse B2C au totalizat 142.5 miliarde dolari, reprezentând aproximativ 8% din vânzările de produse de retail din Statele Unite. Valoarea de haine comercializate on-line de 26 miliarde dolari a reprezentat aproximativ 13% din piața internă, și cu 72% din femei în căutarea de îmbrăcăminte on-line a devenit una dintre cele mai populare categorii de e-commerce. Forrester Research estimează că în Statele Unite industria de retail online va fi în valoare de 279 miliarde dolari în 2015. Popularitatea cumpărăturilor on-line continuă să erodeze vânzările de comerț cu amănuntul convenționale. De exemplu Best Buy, cel mai mare retailer de electronice din SUA, în august 2014 a raportat creșterea de consumatori de cumpărături on-line.
Au fost 242 milioane de oameni cumpărături on-line în China, în 2012.
Pentru țările în curs de dezvoltare și gospodăriile cu venituri reduse din țările dezvoltate, adoptarea de e-commerce, în loc de sau în plus față de metodele convenționale este limitată de lipsa de acces la Internet la prețuri accesibile.

Informații și comentarii

Magazine online trebuie să descrie produsele de vânzare cu text, fotografii și fișiere multimedia, în timp ce într-un magazin de vânzare cu amănuntul fizic, produsul real și ambalajul producătorului sunt disponibile pentru inspecție directă (care ar putea implica un test drive, montaj, sau alte experimente)

.
Unele magazine online oferă un link (o legătură) către informații despre produs suplimentare, cum ar fi instrucțiunile, procedurile de siguranță, demonstrații, sau specificațiile producătorului. Unele oferă informații generale, sfaturi, sau ghiduri concepute pentru a ajuta consumatorii să decidă ce produs să cumpere.

Unele magazine chiar permite clienților să comenteze sau evalua produsele lor. Există, de asemenea site-uri dedicate cu recenzii de utilizator și chiar unele bloguri care oferă clienților posibilitatea de a face cumpărături mai ieftine din toată lumea, fără a fi nevoie să depindă de retaileri locali.

Într-un magazin de vânzare cu amănuntul convențional, funcționarii sunt în general disponibili pentru a răspunde la întrebări. Unele magazine online au caracteristici de chat în timp real, dar cele mai multe se bazează pe e-mailuri sau apeluri telefonice pentru a gestiona întrebările clienților.

Preț și selecție

Un avantaj al cumpărături on-line este posibilitatea de a căuta rapid oferte pentru articolele sau serviciile furnizate de către mulți furnizori diferiți. Motoarele de căutare, serviciile de comparare a prețurilor online și motoarele de descoperire de cumpărături pot fi folosite pentru a căuta vânzatori ai unui anumit produs sau serviciu.

Măsuri de protecție a consumatorului

• Accesarea magazinelor cunoscute, sau încercarea de a găsi recenzii independente;

de asemenea, asigurarea faptului că există informații complete de contact pe site-ul dorit înainte de a utiliza serviciul și observarea dacă retailerul folosește programele de supraveghere industrială, cum ar fi un semn de încredere sau un sigiliu trust.
• Înainte de a cumpăra de la o noua companie, se evaluează site-ul luând în considerare aspecte precum: profesionalismul și ușurința utilizării site-ului; compania afișează sau nu un număr de telefon și / sau adresă împreună cu informații e-contact; dacă oferă rambursare corectă și rezonabilă și politica de returnare este clară; dacă există umflare ascunsă a prețurilor, cum ar fi taxele excesive de expediție.
• Asigurarea că retailerul are o politică de confidențialitate acceptabilă postată. De exemplu, nota explicită dacă că distribuitorul nu va împărtăși informații private cu alții fără acordul clientului.
• Folosirea de parole puternice, fără informații personale.

Deși beneficiile cumpărăturilor on-line sunt considerabile, în cazul în care procesul merge prost se poate crea o situație spinoasă. Câteva probleme cu care cumpărătorii s-ar putea confrunta includ furtul de identitate, produse defecte, precum și acumularea de spyware (programe spion).

Chiar dacă comercianții cu amănuntul online fac eforturi mari pentru a proteja informațiile referitoare la consumatori, este o luptă constantă pentru a menține confidențialitatea datelor personale .
Confidențialitatea informațiilor cu caracter personal este o problemă importantă pentru unii consumatori. Mulți consumatori doresc să evite spam-ul și telemarketing-ul, care ar putea rezulta din furnizarea de informații de contact pentru un comerciant online. Ca răspuns, mulți comercianți promit să nu utilizeze informațiile consumatorilor în acest sens. Multe site-uri urmăresc obiceiurile de consum ale cumpărătorilor, în scopul de a sugera articole și alte site-uri care să fie vizualizate.

Produse adecvate

Multe companii pur virtuale de succes fac comerț cu produse digitale (inclusiv de stocare a informațiilor, regăsire, și modificarea-actualizarea lor), filme, programe de educație, comunicare, software, fotografii, și tranzacții financiare.

Unele produse non-digitale au avut mai mult succes decât altele pentru magazinele online. Articolele profitabile au adesea un raport ridicat valoare/greutate. Produse care se pot potrivi într-o cutie poștală, cum ar fi CD-uri muzicale, DVD-uri și cărți-sunt deosebit de potrivite pentru magazinele virtuale.

Produse, cum ar fi piese de schimb, de exemplu pentru mașini de spălat și pentru echipamente industriale ca pompe centrifuge, se pare, de asemenea, că sunt buni candidați pentru vânzările on-line. Comercianții cu amănuntul de multe ori trebuie să comande piese de schimb special, deoarece de obicei nu le au pe stoc la punctele de vânzare. Un factor de succes în această nișă poate consta din a furniza clienților informații exacte, fiabile, prin furnizarea de liste de piese de tastat.

Produse mai puțin potrivite pentru e-commerce includ produse care au un raport redus valoare de greutate, produse care au un miros, gust, sau componente de atingere, produse care au nevoie de accesorii-în special de îmbrăcăminte- și produsele în cazulul cărora integritatea de culoare apare importantă. Cu toate acestea, unele site-uri de alimente și îmbrăcăminte au devenit o afacere mare în SUA.

Agregare

Site-uri de volum mare, cum ar fi Yahoo !, Amazon.com, eBay , oferă servicii de găzduire pentru magazine online pentru toți comercianții cu amănuntul indiferent de dimensiuni. Aceste magazine sunt prezentate într-un cadru de navigație integrat, uneori cunoscut sub numele de mall-uri virtuale sau piețe on-line.

2.2. Tipuri de Magazine On-line

  MAGAZINELE  DE  FOTO

Printre primele magazine on-line apărute sunt magazinele foto. Acestea ocupa un segment de piață de circa 6%. Cele 30 de magazine on-line care pot fi găsite în România se află într-o concurență foarte mare. Diferența o face, pe de o parte, prețul (nu toate practica prețuri corecte) și, pe de altă parte, serviciile complementare. Neincluse în zona "foto" dar complementare cu acestea sunt magazinele care vând carduri de memorie, magazine de nișă care cunosc un succes impresionant.

În ceea ce privește modalitatea de livrare, magazinele preferă transportul asigurat de curierii rapizi ce manipulează mai cu grijă coletele.

La o simplă cautare pe Internet cu ajutorul motorului de cautare www.google.ro, printre primele variante oferite posibilului client este www.cameredigitale .ro, un magazin on-line care comercializeaza camere foto digitale și camere video digitale ale unor mărci cum ar fi: Benq, Canon, Casio,  FujiFilm, Genius, HP, Kodak, Logitech, Mercury, Minolta, Nikon, Olympus, Panasonic, Polaroid, Samsung, Sony, etc. În oferta lor se mai află și alte produse din aceeași gamă cum ar fi: binocluri, video proiectoare, reportofoane digitale.

Fig.4

Plata produselor comandate se poate face:

-ordin de plată (OP), în contul firmei urmând ca, în momentul în care se obtine confirmarea intrării banilor în cont, să se primeasca efectiv comanda.

-ramburs cu plata în numerar la livrare, către curierul rapid tip Cargus, Fun courier, etc. care efectueaza livrarea;

Eventualele reduceri ce pot fi acordate cumpărătorilor se negociază direct cu unul din operatorii site-ului prin utilizarea mijloacelor de contact.

MAGAZINELE DE ELECTRONICE

La fel de interesante ca aparatele foto sunt toate tipurile de electronice, începând cu banalul player și până la MP3 playere cu video încorporat, roboți cu diverse întrebuințări și facilități de zi cu zi.

Există o ofertă foarte variată de produse.

Modalitatile de livrare sunt diverse, în principal folosindu-se curierii rapizi sau propriile sisteme de distributie.

Magazinul on-line care ofera spre vânzare acest gen de produse și este oferit printre primele variante la o căutare pe www.google.ro este pagina oficială magazinului Domo (www.domo.ro).

Fig.5

Site-ul oferă vizitatorilor un "motor de căutare" care permite acestora găsirea foarte ușor a unui anumit produs.

Ca orice magazin virtual profesionist realizat și www.domo.ro are o pagină specială cu informații despre modul în care se desfașoara o achizitie on-line. Aici sunt furnizate rșspunsurile la cele mai des întâlnite întrebări puse de vizitatorii paginii de internet. Sunt explicate aici etapele ce trebuie parcurse până la efectuarea cu succes a comenzii, modul de folosire a opțiunii de căutare produse, utilizarea instrumentului de comparare între produsele alese de cumpărător.

O alta opțiune în ajutorul clienților este prezența unor comentarii pentru fiecare produs, acestea fiind lăsate de alți cumpărători pe baza experienței proprii.

Pentru cei cu alte nelămuriri sau care preferă asistența telefonică este oferit un număr de telefon gratuit. 

Modalitățile de plată preferate de acest magazin electronic sunt variate, începând cu cea mai des întâlnită formă – plata ramburs și încheind cu plata prin ordin de plată sau cu cec.

MAGAZINELE DE ARTICOLE SPORTIVE

În Europa de Vest piața articolelor sportive este în continua creștere de ceva timp. În aceasta categorie nu se includ numai produsele de îmbracaminte sportive ci și cele de accesorii de orice fel.

Sport-mag.ro este printre primele site-uri găsite de Google la o căutare a unui posibil client a unui magazin virtual de articole sportive.

Site-ul oferă marfă pentru toate categoriile de utilizatori: casnici, cluburi, comerciale.

Alegere marfă după producător.

Marfă în funcție de greutatea utilizatorului.

Un client va găsi în acest site toate produsele care l-ar putea interesa din categoria mărfurilor sportive. Fig.6

Magazinul on-line comercializează mărfuri variate pentru sporturi ca: ciclism, culturism, fitness, alpinism, patinaj, tenis, box si arte marțiale, etc. Pe lângă acestea în promoțiile site-ului se află și produse din gama drumețiilor, pescuitului sportiv sau a sporturilor nautice.

MAGAZINELE  DE  PRODUSE  IT

În general, este vorba de firme care activează în domeniu și offline, care au dorit extinderea afacerilor din mediul real pe Internet pentru atragerea de noi clienți prin spargerea barierelor geografice.

Jucătorii de pe această piață preferă transportul cu Poșta Româna sau cu serviciile de curierat rapid, modalitățile de plată oferite fiind diverse, cu precădere plata făcându-se ramburs la livrare.

Magazinele de IT dețin aproximativ 75% din valoarea tranzacțiilor. Pare mult,  în comparație cu potențialul pieței și tendințele internaționale, dar vulnerabilitatea firmelor existente permite intrarea unor noi "jucători" profesioniști.

Un site nou și devenit popular de produse IT este cel.ro: Fig.7

Oferă o gamă largă de produse de la telefoane la electrocasnice mari, de la foto-video la jocuri, cu un meniu ușor de utilizat.

 MAGAZINELE  DE  CĂRȚI

Comerțul electronic de carte este unul din cele mai profitabile segmente ale pieței, atât la nivel internațional cât și în România. În prezent există un număr de 45 de magazine cu acest  domeniu de activitate. Deși valorile sunt mai mici în comparație cu sectorul IT, numărul clienților este mult mai mare.

Comanda unei cărți este un lucru mai facil si nu sperie atât de mult utilizatorul de Internet din cauza valorii comenzii, adeseori aceasta fiind până în limita sumei de 50 RON. Posibilitățile de plată sunt în cea mai mare parte offline (plata ramburs la livrarea cu Poșta Română sau alte firme de curierat gen Cargus sau Fun Curier). 

Și această piață are un potential uriaș mai ales în ceea ce privește comercializarea de cărți din străinătate. Această situație nu va mai dura mult, este suficient ca firme ca Amazon sau alți mari furnizori de acest tip să-și mărească piața.

La o simplă, căutare pe Internet cu ajutorul motorului de căutare www.google.ro printre  primele variante oferite posibilului client este www.librarie.net. Acesta este, din punctul meu de vedere, site-ul cel mai profesionist începând cu așezarea în pagină a meniului, ofertei, a contului sau a motorului de căutare și încheind cu explicațiile clare, succinte, cu alternativele variate oferite posibilului cumpărător. Fig.8

Pentru a comanda o carte, trebuie mai întâi să se realizeze o autentificare a cumpărătorului, urmată de găsirea produsului dorit și adăugarea lui în coșul de cumpărături. Apoi din pagina coșului se va completa formularul de comandă. Imediat după trimiterea și validarea comenzii cumpărătorul va primi un email automat cu detalii complete despre livrare si despre modalitățile de plată.

Sunt acceptate și comenzi prin email în cazuri speciale din punct de vedere al cantităților achiziționate sau al titlurilor, însa este de preferat realizarea comenzii pe site-ul de prezentare.

Pentru cărțile care nu mai sunt disponibile, se oferă posibilitatea clienților de a fi informați în cazul în care acestea vor fi din nou disponibile pentru vânzare. Rezervarea nu implică nicio obligație din partea cumpărătorului.

O alta opțiune pusă la dispoziția vizitatorilor este un motor de căutare a titlurilor prezente în oferta firmei. Pentru clienții care doresc să achiziționeze o anumită carte această facilitate se poate dovedi foarte utilă.

MAGAZINELE ONLINE DE ARTICOLE PENTRU COPII

Profitabilitatea acestui segment de piață este în continuă creștere pentru că mămicile stau acasa cu copii. Acestora le este mai comod să comande produse pe care le găsesc printr-o simplă sortare, fără timp pierdut și stat la coadă. Produsele vin direct acasă, fără să mai fie nevoie de cărat, și de multe ori se obține un preț mai bun decât cel din magazinele tradiționale.

Un site cunoscut pentru articolele sale este bestkids.ro Fig.9

MAGAZINELE ONLINE GSM

 Deși piața acestor produse este în continua creștere, pe Internet există numai 21 de magazine care comercializează telefoane și accesorii GSM.

În privinta serviciilor post-vânzare 38% din firme prefera transportul comenzilor cu Poșta Româna si 50% cu diverăi alți transportatori. Numai 5% au propria rețea de distribuție, iar livrarea se plștește în 75% din cazuri.

Un asemenea site este Phoenix-Gsm care si-a diversificat foarte mult gama de produse: telefoane mobile, accesorii GSM, accesorii auto, sisteme pentru navigatia FPS, dar si produse multimedia ca mp3 playere sau camere video digitale și multe altele.

Meniul site-ului cuprinde link-uri către: prima pagina, contact, informațiile privind cumpărarea, livrarea și plata serviciilor și a bunurilor. Fig.10

 MAGAZINELE ONLINE  DE FARMACEUTICE

            Acesta este un segment foarte sensibil, firmele din domeniu fidelizându-și clienții on-line. Produsul este același cu cel achiziționat în farmacii, doar că este livrat la domiciliu. În cele mai multe situatii serviciile de transport sunt gratuite, dar condiționate de valoarea comenzii.

Toate marile rețele farmaceutice, cum ar fi Catena, au și varianta online: Fig.11

MAGAZINELE ONLINE  SEXSHOP 

Principalul avantaj în acest segment de piață este discreția. Din cele 13 magazine de tip sex-shop 90% fac livrarea cu Poșta Româna pentru a demonstra un maxim de siguranță clientului.

Un asemenea site este 4love.ro: Fig.12

ANUNȚURILE PUBLICITARE

Anunțurile publicitare, închirieri, matrimoniale sunt iarăși o afacere bună. Un asemenea exemplu este Publi24.ro Fig.13

MAGAZINE UNIVERSALE

Multe magazine au o gamă foarte variată de produse asemeni magazinelor universale. Un astfel de magazin online foarte cunoscut este emag, cu oferte de la carte la auto-moto: Fig.14

2.3.Eficiența comercială a unui magazin virtual, cercetarea de marketing

Evoluția relativ rapidă a magazinelor virtuale de la faza în care erau folosite doar pentru prezentarea produselor și a broșurilor în format electronic a condus la etapa în care au devenit adevărate canale de distribuție cu asistența clienților online.

Eficiența unui magazin on-line este importantă de știut. Este influențată de rapiditatea navigării, pe care cei mai mulți din vizitatorii site-urilor comerciale o practică.

Eficiența marketingului  prin Internet poate fi analizată pe baza clienților câstigați și păstrați.

Cercetarea de marketing prin magazin virtual

Metoda de Cercetare magazin virtual este o extensie a metodelor tradiționale de cercetare de marketing. În timp ce cercetarea de marketing are tehnici, cum ar fi grupuri-focus, studii și observații pentru a înțelege mai bine luarea deciziilor de consum, cercetarea de magazin virtual folosește aceste tehnici de cercetare standard într-un cadru de magazin simulat, realizat prin intermediul computerului. Cercetarea magazin virtual utilizează tehnologiile bi-dimensionale și tri-dimensionale simulate pe calculator pentru a crea contexte de retail, care sunt cât mai aproape de experiența de shopping, cât mai real posibil. Acest lucru permite consumatorilor de a testa în mediul virtual interacțiunea cu marfa din magazin și să ia decizii de cumpărare într-un mod care se aseamănă mult cu comportamentul din magazinul tradițional.

În plus, tehnologia magazin virtual poate ajuta companiile de bunuri de consum ambalate și comercianții cu amănuntul să ia decizii pentru afacerile de zi ci zi, fără a fi nevoie de magazine și produse fizice.

Istorie
Înainte de apariția tehnologiei magazin virtual, singura modalitate de a obține din interiorul magazinului date comportamentale a fost utilizarea persoanei de cercetare din interioul magazinului. Persoana cercetare magazin este standardul de aur recunoscut pentru testarea impactului schimbărilor de preț, planograme, ambalajul produsului, sau noi produse asupra comportamentului consumatorilor. Un test magazin controlat necesită o schimbare care să se facă într-un set de magazine, dar nu într-un alt set similar de magazine. Rezultatele de vânzări sunt apoi comparate pentru a determina dacă schimbarea a fost benefică. Această abordare este adesea asociată cu cercetarea de interceptare, care necesită cercetarea colectorilor de date staționați în magazine reale și întrerup cumpărătorii pentru a pune întrebări despre experiența lor de cumpărături. Aceste tipuri de teste au loc la momentul achiziției și sunt folosite pe scară largă pentru a produce intuiții mai exacte despre comportamentul real de consum. Cu toate acestea, ele sunt foarte scumpe și consumatoare de timp, iar testele sunt considerate de mulți cumpărători și deținători de magazine extrem de deranjante.

Cercetarea magazin virtual a apărut ca o alternativă mai rentabilă, care ar putea aborda dezavantajele din folosirea persoanei cercetare magazin prin simulări controlate.
Metodologii pentru simularea unui raft situat într-un mediu virtual a apărut pentru prima dată în anii 1990, conduse de laboratoare de cercetare academice, cum ar fi Harvard Business School Marketing Simulare Lab. În 1996, Harvard Business Review a publicat un articol semnat de profesorul Raymond R. Burke numit "Shopping virtual: Breakthrough in cercetare de marketing", care a stabilit empiric că "datele de laborator pot prezice cu exactitate cota de piață, de brand și prețurile de consum sensibil observate în supermarket. Aceste previziuni au fost cele mai corecte atunci când simularea a reprodus indicii vizuale utilizate de către consumatori pentru a lua decizii de cumpărare . Datele sale au indicat că vânzările din magazinul virtual corelează strâns cu vanzarile din magazinele reale (scorul de corelație a variat de la 0.90 pentru categoriile de frumusețe la 0,94 pentru produsele de curățenie).

Cu toate acestea, articolul lui Burke a apărut un deceniu mai devreme. Într-un sondaj de cerecetare din 2008, doar 3,7% dintre respondenți au raportat folosirea tehnicilor de testare virtuale. Motivul pentru adoptarea inițială lentă a metodei cercetare magazin virtual este că aceste teste au fost încă efectuate în laboratoare izolate, care impuneau consumatorilor venirea la anumite locații. Adoptatorul timpuriu Kimberly-Clark a fost prezentat pe prima pagină a The Wall Street Journal în 2007 pentru utilizarea tehnologiei magazin virtual în cercetarea de marketing, dar pătrunderea pe piață de masă a rămas scăzută.

Pentru soluție furnizorii de tehnologii magazin virtual au tendința de a cădea

într- una din cele două categorii:

    -Primii intrați pe piață aveau un raft 3D realist stabilit în laborator și s-a reușit testarea consumatorilor în domeniu folosind un laptop care rulează tehnologia magazin virtual. Respondenții au fost recrutați ad hoc din magazine alimentare pentru a participa la teste.

    -Alții au văzut internetul ca o modalitate de a atrage eșantioane mai mari, mult mai rapid și eficient prin cautare optimizată 2D, mai degrabă decât 3D, imagini de produs într-un magazin de ușor de simulat, astfel încât anchetele să fie executate în mod eficient prin browsere web folosind conexiunile la Internet dial-up încă răspândite la începutul anilor 2000.

La sfârșitul anului 2005, ACTIPLAY, o companie de tehnologie cu sediul in Franța, a realizat una dintre primele soluții online pentru a permite companiilor de cercetare testarea de noi concepte de marketing într-un context virtual 3D folosind vorbitori on-line . Inițial creată pentru grupul Carlsberg, a fost și rămâne provocare tehnică, fiind capabilă să țină numărul de vorbitori la minim, menținând în același timp cele mai înalte niveluri de realism. De atunci mai multe versiuni au fost lansate, mai târziu incluzând un puternic editor Shop, permițând interacțiunea directă cu mediul 3D, înainte de crearea versiunii finale de consum. Comparând un magazin mediu 3D cu altul ajută brandurile să înțeleagă conceptul de lucru mai eficent în interiorul magazinului.

În 2005 FACTBOY, folosind tehnologia de mai sus, a inceput să vândă online, cercetare virtuală 3D și a crescut cunoștințele și experiența cu un număr mare de proiecte de cercetare de pe piața cumpărăturilor online si a devenit pionier în acest domeniu, cu un număr serios de proiect în domeniu. După ce s-a mutat la propria platforma în 2007 și a continuat îmbunătățirea platformei, Factboy are astăzi o platformă performantă și a găsit un compromis bun între performanță și calitate. FACTBOY, bazat pe dezvoltarea pe motor 3D de la Unity3D, oferă servicii complete clienților de la colecția de conținut a magazinului până la analiza de date.

În 2006, un nou jucător numit Red Dot Square Solutions apărut în Marea Britanie operează inițial în piața nord-americană. Accentul Red Dot a fost pe crearea unui magazin virtual complet aprovizionat cu obiecte 3-dimensionale în cazul în care cumpărătorii ar putea umbla în voie. Companiile de produse de consum ar putea testa mai multe variabile p deplin în mediul magazin virtual. Compania a stabilit o rețea de mai mult de 60 de centre de testare în incintă, pentru studiile de cercetare de teren care utilizează tehnologia de urmărire ochi, alături de nave virtuale în care respondenții au interactionat cu ecrane tactile pentru a examina produse. Soluțiile Red Dot au fost achiziționată de WPP în anul 2009.

Tehnologia este în continuă dezvoltare calitativă. Societățile sunt dornice pentru experiența realistă a mediilor 3D combinată cu costuri mai mici și viteze mai rapide de raspuns. Ca urmare, în anul 2009, InContext Solutions a dezvoltat o tehnologie pentru a transmite obiecte 3D complexe de date bogate pe Internet. Soluția a fost folosită pentru companiile de bunuri de consum ambalate pentru a pune consumatorii lor într-un context comercial 3D realist, care să le permită să crească dimensiunea eșantioanelor, studiile de teren oriunde în lume, și să realizeze în mod semnificativ mai rapid finalizarea proiectului, în același timp să se apropie de nivelurile de precizie ale persoanei de cercetare magazin.

În 2012 toate activitățile Factboy s-au mutat la echipa operațională a Factboy și continuă serviciile și soluția sub marca ShopperFact. ShopperFact și Factboy sunt gestionate de ShopperFact, Inc. (o companie cu prezența în New York, Miami, Cancun, Mexico City si Germania).

Promisiunea pe termen lung a metodei de cercetare magazin virtual rămâne în articolul lui Burke din 1996: "Într-o zi, magazinul virtual poate deveni un canal de comunicații directe, personale, și inteligente cu consumatorul, care să cuprindă cercetare, vânzări și service."

Cercetarea de marketing tehnologia magazin virtual este folosită în general pentru a răspunde la întrebări cu privire la deciziile clienților într-un de magazin real. Aceasta include toate caracteristicile următoare:

    Plasarea de produse noi
    Modificări de ambalare
    Studiile de stabilire a prețurilor
    Pârghii de marketing, inclusiv display-uri, promoții si mesagerie
    Strategiile de vânzare
    Planograme sau modificări seturi de marfă pe raft
    Evenimente în magazin
    Studii de vandabilitate produs sau categorie
Integrarea cu punctul de vânzare

În 2011, InContext Solutions a introdus Vizualizarea InContext, un instrument software care permite companiilor să pootă vedea datele reale din punctul de vânzare în mediul magazin virtual. Prin Vizualizarea InContext, retailerii pot vedea în timp real ce se întâmplă pe raft, permițându-le optimizeze mai bine planogramele pentru cel mai eficient produs vândut-prin utilizarea datelor reale din punctul de vânzare.

Tehnologiile magazin virtual au aplicații suplimentare ca instrumente de vizualizare pentru eforturile de marketing și de dezvoltare a programelor , cum ar fi:

   – Colaborarea între producătorii și furnizorii de design de ambalaj și dezvoltare produs
– Colaborarea între producătorii și partenerii de vânzare cu amănuntul
    -Vizualizarea de idei de marketing și de promovare din cadrul departamentelor de marketing
    -Afișarea în magazin virtual pentru a prezenta produse în expozitii sau cu parteneri externi
    -Ca un ajutor de vizualizare pentru echipele profesionale de vânzare.

2.4.Avantajele și dezavantajele comerțului electronic

Avantajele comerțului electronic

Folosind ca suport rețeaua Internet și utilizând programe software specializate, comerțul electronic are beneficii atât pentru firme, cât și pentru consumatori individuali și societate.

Pentru firme enumerăm câteva avantaje:

-extinderea pe piețele internaționale prin asigurarea de servicii performante;

-o deschidere totală în relațiile cu clienții, aceștia având o imagine mai bună a ofertanților;

-costuri mai mici de comunicație;

-scăderea costurilor de creare, procesare, distribuire, păstrare, actualizare și regăsire a informației, prin crearea unui site web atractiv pentru un magazin virtual. Printr-o bună concepție, acesta poate înlocui într-o oarecare măsură interacțiunile de tip față în față din comerțul tradițional;

-modelarea serviciilor după nevoile cumpărătorilor și simplificarea procedurilor;

-seriozitate și siguranță, cu ajutorul unor tehnici cum fi: serverele paralele și alte tehnici hardware, încriptarea informației, firewall-urile, etc.

-creșterea competitivității;

-raționalizarea proceselor de afaceri;

-magazinele electronice pot fi atât specializate cât și generale, în funcție de cum sunt concepute și programate.

Consumatorii au și ei avantaje, dintre care enumerăm;

-posibilitatea de a cumpăra sau tranzacționa la orice oră din zi, în tot timpul anului, din aproape orice locație;

-mai multe posibilități de alegere a produselor și prețurilor;

-o livrare rapidă a produselor;

-obținerea rapidă de informații, cîteva secunde, în loc de zile sau săptămâni;

-posibilitatea participării la licitații virtuale;

-interacționarea cu alți cumpărători și comparea experiențelor;

-accesul la site-uri gen de autoservire, ușor de folosit fără asistență;

-familiarizarea cu tehnologii noi, ținîndu-i în pas cu ultimele noutăți.

Societatea în ansamblu are și ea beneficii, cum ar fi:

-crearea unui "simț comun" al comunității comerciale, de exemplu prin chaturi și diverse foruri pe domenii variate;

-posibilitatea persoanelor să lucreze sau să cumpere de acasă, ceea ce duce la micșorarea traficului rutier și poluării aerului;

-vânzarea unor mărfuri la prețuri mai scăzute, cu avantaje pentru cei cu venituri mai mici;

-crește eficiența.

Dezavantajele comerțului electronic

la noi cumpărătorii sunt destul de sceptici la achiziționarea de produse prin intermediul comertului electronic; acest lucru poate fi diminuat prin profesionalismul firmelor care desfășoară comerț electronic;

-trebuie dezvoltate mai mult sistemele de securitate pentru asigurarea unui suport mai bun pentru raspândirea comerțului electronic și diminuarea afacerilor ilegale.

ignoranta unor persoane și refuzul de a accepta tehnologiile noi;

Scăderea costurilor accesului la internet permite unui numar din ce în ce mai mare de oameni să poată beneficia de serviciile Internetului și de a se familiariza cu noile tehnologii.

Alte diferențe față de comerțul traditional sunt: 

     cumpărătorii nu pot atinge sau testa produsele, aceasta contând foarte mult pentru mulți clienți;

     vânzătorul care să poată face recomandări și să răspundă la intrebările cumpărătorilor este înlocuit cu asistența on-line;

     trebuie implementat un sistem profesionist de livrare a produselor și efectuarea plății.

Marile magazine on-line din România au înțeles aceste probleme și au reușit să le depășească, în cea mai mare parte.

CONCLUZII

Comerțul prin magazine virtuale este un domeniu foarte dinamic în continuă dezvoltare. O ultimă noutate în domeniu este comerțul prin magazine virtuale tridimensionale. În aceste magazine cumpărătorul se plimbă printre display-uri care afișează diverse produse. Cumpărătorul își alege un anumit produs și cu ajutorul unui smartphone scanează codul de bare al produsului și tastează cantitatea și adresa de livrare. Produsul respectiv va fi livrat în cantitatea cerută la adresa specificată. Fig.15 Magazine virtuale 3 D

Pentru comerțul online din 2015 se prefigurează următoarele tendințe:

Tendința 1 – Go

Cea mai importantă și mai des indicată direcție este Go Mobile, se estimează că în Marea Britanie 50% din cererile de retail din Marea Britanie vor veni de la smartphone-uri, o dovadă a trecerii de la epoca desktop la epoca mobile.

Tendința 2 – Strategia Omni-channel

Tot mai mulți comercianți au început să vadă beneficiile aduse de către magazinele fizice, mici. Prezența lor în mall-uri îmbunătățește serviciile pentru clienți și întărește marca. Mai mult decât atât, in astfel de locuri, clienții pot ridica sau returna bunurile. Prin urmare se va răspîndi strategia omni-chanel de a folosi ambele variante de comerț, atât online cât și tradițional.

Tendința 3 – Analiza și Ofertele Targetate

Folosirea informațiilor pentru elaborarea de oferte personalizate, cu o anumită țintă, pentru cumpărători. Se va folosi un soft mai intelligent și mai intuitiv iar strategiile de comunicare vor fi bazate pe date concrete, personalizate.

Tendința 4 – Transportul Gratuit si Politica de Retur

Deși nu este o metodă nouă, transportul și returul gratuit este folosit de doar 10% din magazinele online din Occident. În 2015 acest procent se va mări. Această tendință este combinată cu cea a livrării în aceeași zi.

Tendința 5 – Marketing mai Eficient

Se știe că nucleul e-commerce-ului este oferta atractivă și personalizată. De aceea, s-a decis să se pună accentul pe marketing, (dobândirea de noi clienți și păstrarea celor deja existenti).

Tendința 6 – Modalitati Convenabile de Plată

Cele mai căutate metode de plată sunt cele one-click. Viitorul va aparține portofelelor electronice universale.

Tendința 7 – Oferte Personalizatetă

Se vor personaliză aplicațiile, newsletter-ele și alte forme de marketing online. Chiar și modelul de ofertă va fi ajustat conform preferințelor clientului.

Tendința 8 – Social Media

Rețelele de socializare permit publicitatea țintă și segmentarea. Acest lucru nu era posibil înainte.

Tendința 9 – Experiența End User-ului – utilizatorului final

Baza unei experiențe plăcute pentru client este un proces de achiziții online bine conceput. Tendința este de schimbare a Web design-ului de la desktop la telefonul mobil. De obicei ne uităm la aspectul unui site pe calculator desktop și apoi verificăm pe mobil, lucru care se va schimba.

Tendința 10 – Cum Să Iți Crești Vânzările Prin Conținut

Un mod principal de câștigarea încrederii clienților de către companii este crearea de conținut valoros. Prin aceasta, se permite unei companii construirea unui raport de date demografice și câștigarea încrederii consumatorului.

În anul 2000, firma Netbridge Services lansează site-ul românesc trafic.ro care monitorizează traficul altor site-ul. Cu ajutorul acestui site putem evalua succesul sau insuccesul unui site. Putem vizualiza pe categorii, pe domenii de afaceri, numărul de vizitatori ai site-urilor.

Fig.16

BIBLIOGRAFIE

Alina Andreica (2001) , New Word-Wide Commerce, Univ. “Babes- Bolyai”,

Studia Europaea, XLVI,1, p. 141-151;

Laurentiu A. Dan (2000) , Elemente de Marketing în Internet,

Editura ASE, Bucuresti ;

Rosu Alexandra, Dumitras C. (2010) , Bazele Comertului,

Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2010 ;

Gheorghe Epuran (1999) , Publicitate și eficiența pe Internet,

Editura Plumb, Bacau ;

5. Burke, Raymond R. (1996), Shopping Virtual: Breakthrough in cercetare de marketing,

Harvard Business Review;

6.Letchford, Michael (2009), Shaping Retail: Utilizarea Simulărilor Virtual Store în cercetarea

de marketing,

Institutul de Marketing;

7. WPP (2009) , Comunicat de presă;

8. Zorzini, Catalin (2014) "Commerce Top Platforme",

Platforme E-commerce;

9.Farris, Paul W .; Neil T. Bendle; Phillip E. Pfeifer; David J. Reibstein (2010),

Marketing Metrics: Ghidul definitiv la măsurarea

Performanțelor de Marketing,

Upper Saddle River, New Jersey: Pearson Education, Inc.

10.Bogdan Manolea (2012), Introducere în comerțul electronic, prezentare powerpoint

11.Hellerstein, W.(2002), Electronic Commerce and the Challenge for Tax Administration,

Referat Geneva