ComerțRaport al Comisiei Către Parlamentul European, [616454]

1 |
ComerțRaport al Comisiei Către Parlamentul European,
Consiliu, Comitetul Economic și Social European
și Comitetul Regiunilor
Raport privind punerea în aplicare
a strategiei de politică
comercială „Comerț pentru toți”
O politică comercială progresistă
pentru valorificarea
oportunităților oferite de globalizare
Bruxelles, 13.9.2017
COM(2017) 491 final

Manuscris finalizat în septembrie 2017
Nici Comisia Europeană și nici orice alte persoane care acționează în numele Comisiei nu sunt responsabile pentru
modul în care ar putea fi utilizate informațiile oferite în continuare.
Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2017
© Uniunea Europeană, 2017
Reutilizarea textului este autorizată cu condiția menționării sursei.
Politica de reutilizare a documentelor Comisiei Europene este reglementată prin Decizia 2011/833/UE ( JO L 330,
14.12.2011, p. 39).
Pentru orice utilizare sau reproducere a fotografiilor sau a altor materiale care nu se află sub dreptul de autor al UE,
trebuie să se solicite direct permisiunea deținătorilor drepturilor de autor.
Print ISBN 978-92-79-75865-2 doi:10.2781/408053 NG-06-17-092-EN-C
PDF ISBN 978-92-79-75855-3 doi:10.2781/732153 NG-06-17-092-EN-N

1 |
În urmă cu doi ani, strategia Comerț pentru toți a
prezentat o viziune privind o politică comercială
care să fie transparentă, responsabilă și avantajoa –
să pentru toți cetățenii, care să genereze locuri de
muncă și creștere economică și care să furnizeze
soluții moderne pentru realitățile care caracteri –
zează comerțul mondial actual. De atunci, con –
textul în care UE își desfășoară politica comercială
s-a schimbat în mod considerabil. Pe plan intern,
Europa a avut parte de o dezbatere publică fără
precedent cu privire la scopul și legitimitatea acor –
durilor comerciale, la care s-au adăugat noi preo –
cupări privind efectele globalizării. În comerțul
mondial, există un real pericol de recrudescență
a protecționismului. Recurgerea din ce în ce mai
frecventă la unele politici naționale care sunt în
detrimentul altor țări, chiar din partea celor mai
mari economii, subminează sistemul comercial
multilateral bazat pe reguli.
În acest context, este nevoie, acum mai mult decât
oricând, de o politică comercială care să fie efica –
ce, transparentă și bazată pe valori . Prin urmare,
aspectele fundamentale ale strategiei Comerț pentru
toți ghidează în continuare abordarea UE: o deschi –
dere asociată cu condiții de concurență echitabile,
standarde ridicate în materie de protecție a muncii,
a mediului, a consumatorilor și socială, alături de
politici adecvate la nivel național rămâne modali –
tatea cea mai potrivită de a face ca globalizarea să
fie în avantajul tuturor europenilor. UE s-a angajat
în favoarea unui sistem comercial multilateral bazat
pe reguli, care stă la baza prosperității noastre și care
este esențial pentru transformarea comerțului în –
tr-o forță pozitivă în întreaga lume, în conformitate
cu obiectivele de dezvoltare durabilă. Răspunsul
politic al UE are nevoie de parteneri precum Cana –
da, Japonia, Mexic, Mercosur, Australia sau Noua
Zeelandă, care doresc să colaboreze în vederea sta –
bilirii de reguli deschise și progresiste pentru reali –
tățile comerciale ale secolului 21. Strategia Comerț pentru toți a anticipat multe
dintre problemele pentru care întreprinderile,
consumatorii și lucrătorii așteaptă, în prezent,
o soluționare prin intermediul acordurilor co –
merciale . Angajamentele de a impune condiții
de concurență echitabile pentru companiile din
UE, de a proteja standardele sociale și de mediu
europene și de a negocia în mod transparent sunt
la fel de valabile astăzi precum erau și în trecut.
Punerea deplină în aplicare a acestor angajamen –
te nu este, cu toate acestea, lipsită de provocări:
acum, după doi ani, prezentul raport este o oca-
zie de a face bilanțul progreselor realizate
până în prezent .
Prezentul raport nu intenționează să acopere
întregul univers al acțiunilor de politică comer –
cială ale UE, ci mai degrabă se concentrează pe
activitățile legate de îndeplinirea angajamentelor
asumate în temeiul strategiei Comerț pentru toți
începând cu octombrie 2015. El vine în comple –
tarea altor rapoarte , cum ar fi primul Raport
anual privind punerea în aplicare a acordurilor de
liber schimb , care se va publica în această toamnă,
Raportul anual privind barierele din calea comer –
țului și a investițiilor , precum și a numeroaselor
documente publicate în legătură cu negocierile
în curs. Prezentul raport cuprinde realizările,
domeniile în care mai sunt încă multe de făcut,
lecțiile învățate și consecințele pentru prioritățile
Comisiei în faza următoare a punerii în aplicare.I. INTRODUCERE

| 2
În luna mai, Comisia a invitat la o dezbatere cu
privire la măsurile pe care UE le poate întreprin –
de pentru a modela globalizarea în concordan –
ță cu interesele și valorile noastre comune (1).
Globalizarea înseamnă mai mult decât comerț,
iar efectele sale se adaugă celor legate de evolu –
ția tehnologică; dar nu există nicio îndoială că
politica comercială joacă un rol important în
garantarea că aceste efecte devin pozitive pentru
cetățeni și întreprinderi, atât în Europa, cât și
dincolo de granițele acesteia. Comerțul mondial
reprezintă o oportunitate, dacă decidem să îl
modelăm : deschiderea la circulația mărfurilor, a
serviciilor, a persoanelor și a capitalurilor a favo –
rizat creșterea economică, competitivitatea și bu –
năstarea consumatorilor la nivelul UE, dar există
posibilitatea de a face mai mult.
Globalizarea a creat lanțuri de producție com –
plexe, în cadrul cărora numeroase țări își aduc
contribuția la crearea de valoare adăugată. Înlă –
turarea barierelor din calea comerțului este esen –
țială dacă se dorește ca UE să fie în continuare în
măsură să utilizeze aceste lanțuri valorice globale
pentru a genera creștere economică și pentru a
aduce avantaje tuturor cetățenilor europeni, fie
ei importatori, exportatori, lucrători, consuma –
tori etc. Închiderea pieței UE sau crearea de ba –
riere protecționiste ar afecta nu doar economia
UE, foarte bine integrată de altfel, ci și economi –
ile partenerilor UE, inclusiv țările cele mai sărace
ale lumii. În calitatea sa de principal bloc comer –
cial din lume și de actor internațional angajat,
UE are potențialul de a modela globalizarea în
spiritul guvernanței multilaterale .
(1) Comisia Europeană, „Document de reflecție privind valorifi –
carea oportunităților oferite de globalizare” , COM(2017) 240.Cu toate acestea, politica comercială nu poate
realiza, de una singură, această ambiție : pen –
tru ca globalizarea să fie în avantajul tuturor, este
nevoie de consolidarea guvernanței globale în
toate domeniile, inclusiv în domeniul climei.
Este nevoie de un răspuns cuprinzător la nivel
de politică internă , care să acopere diverse do –
menii precum educația, investițiile, inovarea,
energia, politicile fiscale și sociale etc., începând
de la nivelul statelor membre. Comisia își aduce
și ea contribuția, de exemplu prin intermediul
propunerii privind Pilonul european al dreptu –
rilor socia le (2) sau prin intermediul politicii de
coeziune a UE. Abordând aspecte cum ar fi in –
egalitatea și incluziunea socială, aceste politici ar
trebui, de asemenea, să fie mai bine corelate cu
semestrul european.
Comerțul are un efect pozitiv asupra ocupării
forței de muncă, 1 din 7 locuri de muncă (sau 31
de milioane) în UE depinzând de exporturi. În
medie, în UE, locurile de muncă legate de expor –
turi sunt, de asemenea, mai bine plătite, primele
salariale ajungând până la 16 %. Cu toate acestea,
globalizarea poate avea efecte negative în anumi –
te sectoare și regiuni. UE depune eforturi pentru
a-i ajuta pe cei afectați să se adapteze și pentru
a crește reziliența la schimbare a economiei
europene . O politică agricolă comună moderni –
zată va fi esențială pentru sectorul agroalimentar
în vederea integrării cu succes pe piețele inter –
naționale și a promovării în continuare a unor
standarde înalte. Comisia lucrează în prezent la
flexibilizarea Fondului european de ajustare la
globalizare , oferindu-și mai rapid asistența în ca –
zul închiderii unor companii. Intervenind ca răs –
puns la șocurile bruște din lanțul de producție,
(2) Comisia Europeană, Comunicare privind „Instituirea unui
Pilon european al drepturilor sociale” , COM(2017) 250.II. O POLITICĂ COMERCIALĂ CARE VALORIFICĂ
OPORTUNITĂȚILE OFERITE DE GLOBALIZARE

3 |
fondul ar putea permite, de asemenea, abordarea
efectelor exercitate de schimbările aduse de ino –
vare. În același timp, fondurile structurale și de
investiții europene ar putea contribui la îmbună –
tățirea rezilienței sistemelor economice locale și
a forței de muncă și ar putea anticipa schimbările
dinamice care decurg din globalizare și din evo –
luțiile tehnologice.

Concurența globală trebuie să fie de aseme –
nea echitabilă : comerțul multilateral bazat
pe reguli reprezintă cea mai bună modalitate
de a proteja avantajul competitiv și inovator
al Europei, care creează locuri de muncă de
înaltă calitate. Politicile comerciale care asi –
gură condiții de concurență echitabile pen –
tru companiile din UE – fie prin garantarea
deschiderii reciproce a piețelor, combătând
practicile neloiale, fie prin asigurarea respec -tării drepturilor UE și prin promovarea unor
standarde ridicate – vor ajuta Europa să profite
de următoarea revoluție în domeniul proce –
selor de producție, determinată în special de
digitalizare.
În plus, interesele esențiale ale UE trebuie să
fie protejate, având în vedere noile provocări.
Din acest motiv, Comisia propune astăzi insti –
tuirea unui cadru de examinare a investițiilor
străine directe în UE. Scopul este de a preveni
achiziționarea de active strategice care ar pu –
tea amenința securitatea sau ordinea publică,
menținând totodată deschiderea pieței UE la
investiții în ansamblul lor (3).
Prezentul raport prezintă modul în care strate –
gia Comerț pentru toți modelează globalizarea,
transformând-o într-o oportunitate.
(3) Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Încurajarea
investițiilor străine directe, asigurându-se totodată protejarea
intereselor esențiale” , COM(2017) 494.

| 4
Prioritatea strategică a UE este oferirea de ga –
ranții că acordurile comerciale aduc avantaje
concrete pentru economia și cetățenii săi. În
ultimii doi ani, printre realizările multilaterale
se numără acordul Organizației Mondiale a Co –
merțului (OMC) privind combaterea denatură –
rilor pe piețele agricole, liberalizarea comerțului
în domeniul tehnologiei informației și facilitarea
accesului la medicamente în țările cel mai puțin
dezvoltate (LDC). Acordul privind facilitarea
comerțului a intrat în vigoare în acest an, mo –
dernizând procedurile vamale, astfel încât chiar
și cele mai mici companii și cele mai sărace țări să
beneficieze de pe urma comerțului.
În ceea ce privește realizările bilaterale , UE a în –
cheiat negocieri privind un acord de liber schimb
(ALS) cu Vietnam , acorduri de parteneriat și de
cooperare cu Kazahstan și Armenia și a ajuns la
un acord de principiu cu privire la un acord de
liber schimb cu Japonia . Aceste acorduri sunt
moderne și progresiste, caracterizate de un am –
plu domeniu de aplicare, iar Comisia lucrează în
prezent la ratificarea și punerea lor în aplicare,
astfel încât efectele reale să se facă simțite cât mai
curând posibil. Ca urmare a aplicării cu titlu pro –
vizoriu a acordului dintre UE și Canada (CET A)
la 21 septembrie, vor continua pregătirile pentru
ratificarea acordurilor negociate cu Singapore ,
Vietnam și Armenia. În ultimii doi ani, au fost
puse în aplicare acordurile cu Ucraina , Georgia ,
Moldova , Ecuador , Ghana , Côte d’Ivoire și Co-
munitatea de Dezvoltare a Africii Australe .
O structură adecvată a acestor acorduri poate
asigura capacitatea UE de a acționa eficient și de
a oferi previzibilitate atât cetățenilor UE, cât și
partenerilor săi de negociere. Avizul Curții de
Justiție Europene cu privire la Acordul de liber III. AVANTAJE PENTRU TOȚI DATORITĂ COMERȚULUI
schimb cu Singapore (4) aduce o claritate bine –
venită în ceea ce privește repartizarea compe –
tențelor în cadrul acordurilor comerciale și de
investiții .
CETA reprezintă cel mai progresist
acord încheiat de UE până în prezent
Prin stimularea schimburilor de bunuri,
servicii și investiții, Acordul economic
și comercial cuprinzător UE-Canada
(CETA) creează oportunități atât pentru
exportatori, cât și pentru importatori,
precum și noi locuri de muncă pentru
cetățeni din întreaga Europă și Canada.
Acest acord produce rezultate ambițioase
privind dezvoltarea durabilă, respectând
în același timp standardele înalte ale UE
referitoare la protecția muncii, a mediului
și a consumatorilor și menținând în mod
explicit dreptul guvernelor de a legifera în
interes public.
CETA facilitează activitățile tuturor
operatorilor comerciali și, în special, ale
IMM-urilor. El elimină 99 % din taxele
aplicabile comerțului dintre UE și Canada,
precum și barierele din calea comerțului cu
servicii în diverse sectoare, printre care se
numără cel financiar, al telecomunicațiilor și
de mediu. Acordul conferă cerințelor tehnice
un caracter mai compatibil, eliminând
necesitatea unei duplicări costisitoare
a testelor pentru garantarea respectării
standardelor de conformitate, de exemplu, a
produselor electrice sau a jucăriilor.
Consumatorii vor beneficia de prețuri mai
(4) Avizul 2/15 al Curții de Justiție a Uniunii Europene în teme –
iul articolului 218 alineatul (11) din TFUE emis la 16 mai 2017.

5 |
mici și de o gamă mai largă de opțiuni, în
timp ce CETA oferă protecție unui număr
de143 de produse agricole distincte cu
indicații geografice. Acordul promovează
o economie inovatoare și competitivă,
prin protejarea drepturilor de proprietate
intelectuală, inclusiv prin alinierea la dreptul
UE a reglementărilor canadiene referitoare
la protejarea noilor tehnologii și gestionarea
drepturilor digitale. CETA deschide piețele
de achiziții publice la nivel federal, regional
și municipal, oferind companiilor din UE un
acces mai bun decât oricărui alt partener
comercial.
Asigurarea unor condiții de concurență
echitabile cu respectarea drepturilor UE
Deschiderea comerțului trebuie să fie, de aseme –
nea, echitabilă: UE utilizează în mod activ toate
instrumentele disponibile pentru a asigura res –
pectarea angajamentelor asumate de partenerii
noștri, de a elimina barierele din calea comerțu –
lui și de a combate practicile neloiale, astfel încât
să existe condiții de concurență echitabile pentru
companiile din UE. Printre intervențiile de acest
gen se numără contacte intense cu administrați –
ile partenere, numeroase procese desfășurate în
cadrul acordurilor de liber schimb și în cadrul
OMC, impulsionarea negocierilor în curs și uti –
lizarea de instrumente de apărare comercială.
O mai bună coordonare cu statele membre și
cu companiile din UE prin intermediul Par-
teneriatului pentru accesul pe piețe a permis
Comisiei să înlăture cu succes o serie de bariere
comerciale și să aducă îmbunătățiri concrete
pentru exportatorii din UE. Numai în 2016,
Comisia a soluționat 20 de cazuri diferite care
afectează exporturi ale UE în valoare de 4,2 mi –
liarde EUR [ Raportul anual privind obstacolele
în calea comerțului (5) oferă mai multe detalii].
Combaterea tratamentului discriminatoriu în
(5) Comisia Europeană, Raport al Comisiei, „Obstacolele în calea
comerțului și a investițiilor 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2016” ,
COM(2017) 338.domeniul sanitar și fitosanitar este deosebit
de importantă pentru UE, în calitatea sa de cel
mai important comerciant din lume de produse
agroalimentare, iar Comisia a înregistrat succe –
se de exemplu în privința deschiderii piețelor
către exporturile UE de carne de vită și de porc.
De asemenea, Comisia abordează obstacole –
le în materie de reglementare și de protecție a
drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv
a denumirilor produselor alimentare provenind
din UE (indicații geografice, IG).
Atunci când este necesar, UE asigură respec –
tarea drepturilor sale prin intermediul unor
proceduri de soluționare a litigiilor . Până în
prezent, UE a înaintat la OMC un număr de 21
de plângeri referitoare la 10 parteneri comerci –
ali diferiți, fiind astfel, alături de SUA, cel mai
mare utilizator al acestui sistem. În ultimii ani,
hotărârile OMC au asigurat condiții echitabile
în cazuri cum ar fi importurile de materii prime
din China sau exporturile de hârtie și frigidere
către Rusia.
Instrumentele de apărare comercială (TDI)
contribuie la garantarea faptului că întreprin –
derile din UE au parte de o concurență echi –
tabilă, constituind un pilon necesar pentru o
economie deschisă. În prezent, Consiliul și
Parlamentul European au în vedere două pro –
puneri ale Comisiei, care vizează să confere
instrumentelor de protecție comercială un plus
de eficacitate în combaterea amenințărilor la
adresa unui mediu concurențial echitabil: pe
lângă o modernizare foarte amplă, Comisia a
propus, de asemenea, o nouă metodologie de
calcul antidumping pentru a aborda denaturări
majore ale pieței și pentru a consolida capacita –
tea UE de combatere a practicilor de subvențio –
nare neloiale. Pentru a pregăti aceste propuneri,
Comisia a organizat o consultare publică, care
a atras un mare număr de răspunsuri și de do –
cumente de poziție și a organizat o conferință
a părților interesate, precum și o reuniune spe –
cială cu partenerii sociali din UE. Propunerile
fac parte dintr-un proces continuu de evaluare
a eficienței și eficacității instrumentelor noastre
de apărare comercială.

| 6
Valorificarea la maximum a acordurilor
comerciale încheiate de UE
Comisia colaborează îndeaproape cu statele mem –
bre, cu Parlamentul European (PE) și cu alte părți
interesate în cadrul parteneriatului consolidat pen –
tru punerea în aplicare, pentru a permite adoptarea
la o scară cât mai largă a oportunităților create
de acordurile de liber schimb. Aproape 40 % din ex –
porturile UE sunt acum reglementate de un acord
de liber schimb (pus în aplicare sau încheiat). De
exemplu, în primii cinci ani ai acordului de liber
schimb încheiat între UE și Coreea de Sud s-a în –
registrat o creștere cu 55 % a exporturilor europene,
iar companiile europene au economisit 2,8 mili –
arde EUR datorită eliminării sau reducerii taxelor
vamale. Viitorul Raport privind punerea în aplicare
a acordurilor de liber schimb , elaborat de Comisie,
va oferi detalii specifice fiecărui acord. Instituțiile
și statele membre ale UE lucrează, de asemenea,
la elaborarea unei abordări mai coordonate în ma –
terie de diplomație economică, asigurând o mai
mare coerență a politicilor externe pentru o mai
bună promovare a intereselor economice ale UE în
străinătate. În același timp, revizuirea din acest an
a strategiei privind ajutorul pentru comerț are ca
obiectiv consolidarea capacității țărilor în curs de
dezvoltare de a valorifica mai bine oportunitățile
oferite de acordurile comerciale încheiate de UE.
UE recunoaște faptul că întreprinderile mici și
mijlocii (IMM-urile) se confruntă cu provocări
specifice în ceea ce privește valorificarea acordurilor
de liber schimb. Ca parte a evaluărilor de impact,
Comisia realizează studii cu privire la barierele din
calea comerțului cu care se confruntă IMM-urile.
Dispoziții specifice pentru IMM-uri sunt acum in –
troduse în toate negocierile, iar Comisia își propu –
ne să includă un capitol special privind IMM-urile
în toate acordurile de liber schimb viitoare, pe
baza acordului de liber schimb cu Japonia. Un
procent de 30 % din exporturile UE sunt atribuite
IMM-urilor, iar proiectele specifice de punere în
aplicare au scopul de a spori și mai mult participa –
rea acestora.
Reguli de origine simple și ușor de utilizat ajută
întreprinderile din UE să maximizeze tratamen –
tul preferențial oferit de acordurile de liber schimb. UE se străduiește să elaboreze cel mai simplu și cel
mai adecvat set de reguli cu fiecare țară parteneră
la ALS, inclusiv privind cumulul de origine. Au
avansat, de asemenea, negocierile privind convenția
care furnizează un set unic de reguli pentru toate
cele 43 de țări din zona euromediteraneeană. UE
cooperează cu partenerii săi în cadrul Organizației
Mondiale a Vămilor pe tema instrumentelor și a
standardelor internaționale în domeniul vamal.
O abordare activă și specifică a cooperării în mate –
rie de reglementare previne fragmentarea la nivel
de reglementare și eficientizează dispozițiile în ma –
terie de liberalizare. De exemplu, un acord de recu –
noaștere reciprocă cu SUA privind bunele practici
de fabricație în ceea ce privește produsele farmace –
utice, încheiat anul acesta, reduce sarcina adminis –
trativă cu care se confruntă producătorii, inclusiv
producătorii mai mici, respectând în același timp
pe deplin nivelurile de protecție de ambele părți.
Comisia actualizează și îmbunătățește instru –
mentele de informare online pentru facilitarea
comerțului . Baza de date privind accesul pe piață
care oferă informații pentru exportatorii din UE
va fi în curând completată cu alte instrumente
de informare referitoare la modalitatea de valori –
ficare la maximum a acordurilor de liber schimb
încheiate de UE, punându-se un accent deosebit
pe IMM-uri. Realizarea unui bilanț al acordurilor
existente oferă un feedback extrem de valoros atât
pentru acordurile care sunt deja în curs de punere
în aplicare, cât și pentru acordurile noi, aflate în
curs de negociere. De acum înainte, se vor efectua,
în mod sistematic, evaluări ex-post, începând cu
acordul cu Coreea, evaluare care urmează să aibă
loc către sfârșitul acestui an.
Un parteneriat strategic cu Japonia
modelează regulile comerțului mondial
În luna iulie, UE și Japonia au ajuns la un
acord de principiu cu privire la elementele
principale ale unui acord de parteneriat
economic. În calitate de parteneri strategici
și dat fiind statutul lor de două dintre cele
mai mari economii ale lumii, UE și Japonia
sunt angrenate în modelarea regulilor

7 |
comerțului mondial, cu scopul de a promova
comerțul deschis și echitabil.
Prin stabilirea unor standarde ambițioase
la nivel mondial, acest acord inovator
și progresist susține standardele înalte
împărtășite de UE și de Japonia în ceea
ce privește protecția mediului, a muncii și
a consumatorilor și protejează pe deplin
serviciile publice. Acesta este primul acord
comercial internațional care sprijină în mod
explicit punerea în aplicare a Acordului de la
Paris privind schimbările climatice.
Acordul va elimina marea majoritate a
taxelor plătite de companiile din UE, care
se ridică la 1 miliard EUR anual. Acest fapt
ar putea duce la creșterea exporturilor UE
cu până la 20 de miliarde EUR, creând noi
oportunități pentru companiile europene, fie
ele mari sau mici, pentru angajații acestora
și pentru consumatori. Acordul acoperă
domenii variate, printre care se numără
dispozitivele medicale, telecomunicațiile
și achizițiile publice și include, totodată,
un capitol ambițios privind concurența
și subvențiile. Acordul va deschide piața
japoneză la exporturi UE de produse
alimentare de bază, cum ar fi brânza și
carnea de vită, și va asigura protecția a
peste 200 de produse agricole europene
specifice prin intermediul indicațiilor
geografice.
În prezent, Comisia lucrează la elaborarea,
până la sfârșitul anului, a textului final al
acordului.
O strategie prospectivă
Strategia „Comerț pentru toți” a UE se adaptează
la noile realități economice și vizează să valorifice
noile oportunități comerciale. Garantarea capa –
cității companiilor din UE de a dezvolta lanțuri
de valoare mondiale și de a participa la acestea
presupune accesul liber nu numai la mărfuri, ci și
la servicii, profesioniști și capital. Comisia acce –
lerează liberalizarea în domenii esențiale pentru
competitivitatea UE, cum ar fi energia și mate -riile prime , care este abordată prin dispoziții spe –
cifice în acordurile cu Vietnam și Ucraina și în
toate negocierile privind noile acorduri de liber
schimb, contribuind astfel la realizarea strategiei
UE în materie de securitate energetică.
UE urmărește liberalizarea investițiilor , atât
prin acordurile de liber schimb, cât și prin acor –
duri de investiții autonome. O abordare refor –
mată în materie de protecție a investițiilor și de
soluționare a litigiilor cu un accent mai clar pe
dreptul statelor de a reglementa în interes public
a dus la crearea unui nou sistem jurisdicțional în
materie de investiții cu Canada și Vietnam, care
va fi utilizat în acordurile viitoare. Dincolo de
contextul bilateral, Comisia se consultă cu par –
tenerii săi privind posibilitatea de a stabili o in-
stanță multilaterală dedicată investițiilor care
să se ocupe de soluționarea litigiilor în materie
de investiții. Au fost deja purtate discuții explo –
ratorii cu țările terțe, pentru a asigura caracterul
cu adevărat global al acestei potențiale inovări
majore în materie de guvernanță . Comisia reco –
mandă Consiliului să deschidă negocieri pentru
stabilirea unei astfel de instanțe. Această reco –
mandare este consecința unei evaluări a impac –
tului și a unei ample consultări publice realizate
de Comisie în cursul anului trecut, cum ar fi reu –
niunea specială a părților interesate cu societatea
civilă, ce a avut loc în februarie 2017. Comisia,
care desfășoară în prezent consultări ample cu
privire la politica de investiții, intenționează ca
în 2018 să revizuiască comunicarea din 2010 pri –
vind investițiile internaționale și să traseze calea
de urmat.
Modalitățile de producție din ziua de astăzi es –
tompează distincția dintre produse și servicii, dat
fiind că multe servicii UE permit în mod direct
comerțul cu mărfuri . Prin urmare, Comisia lu –
crează la liberalizarea comerțului cu servicii în
paralel cu liberalizarea comerțului cu mărfuri, în
cadrul tuturor acordurilor de liber schimb și al
negocierilor multilaterale, inclusiv prin depune –
rea de eforturi de a relua negocierile pentru Acor –
dul privind bunurile de mediu (EGA) și Acordul
privind comerțul cu servicii (TiSA). Mobilitatea
profesioniștilor facilitează, de asemenea, expor –

| 8
Intensificarea constantă a comerțului electronic
a determinat Comisia să elaboreze, în cadrul
acordurilor de liber schimb, un nou capitol dedi –
cat acestuia, în perspectiva viitoarelor negocieri
vizând facilitarea contractelor și a tranzacțiilor
electronice, inclusiv o mai bună protecție a con –
sumatorilor. Această tematică a fost deja propusă
Mexicului, iar UE pledează pentru examinarea
în continuare a acestui subiect în cadrul OMC.
Comisia va continua să analizeze efectele digita –
lizării asupra economiei europene și să identifice
modul în care politica comercială poate reflecta
cel mai bine aceste noi evoluții.turile de bunuri și servicii, în CET A și în ALS
cu Japonia existând în prezent dispoziții care
înlesnesc acest lucru. În plus, dispozițiile privind
transferurile în cadrul aceleiași companii și recu –
noașterea calificărilor profesionale sunt analiza –
te de la caz la caz. Atunci când mobilitatea este
facilitată, cooperarea în materie de returnare și
readmisie ar trebui să fie consolidată.

9 |
IV. O POLITICĂ COMERCIALĂ ȘI DE INVESTIȚII
ANCORATĂ ÎN VALORILE UNIVERSALE
O politică comercială și de investiții care oferă
avantaje tuturor răspunde preocupărilor cetățeni –
lor și reflectă valorile universale la care aderă Uniu –
nea. În primul rând, acest lucru înseamnă că niciun
acord comercial nu va duce la diminuarea nivelului
existent de protecție a consumatorilor, protecție a
mediului sau de protecție socială și a muncii oferit
în prezent în UE și nici nu va compromite dreptu –
rile fundamentale. Mai mult, acordurile încheiate
de UE dau mână liberă guvernelor să realizeze
obiectivele legitime de interes public și toate do –
cumentele de negociere ale UE reafirmă acest fapt.
Această abordare protejează progresele înregistrate
în Uniune. La rândul său, valorile și standardele
UE definesc, de asemenea, angajamentele lua –
te pe scena internațională . Bazându-și politica
comercială pe valorile UE și pe valorile universale,
UE este în măsură să modeleze globalizarea, astfel
încât să promoveze dezvoltarea durabilă, atât pe
plan intern, cât și pe plan extern, contribuind la
realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale
ONU și inițiative precum Acordul de la Paris pri –
vind schimbările climatice.
Dispoziții referitoare la dezvoltarea durabi –
lă, complexe și obligatorii, fac parte în prezent
din toate negocierile privind acordurile de liber
schimb și extind la întregul text al acordului prin –
cipiile-cheie în materie de guvernanță mondială.
Angajamentele variază de la respectarea standarde –
lor fundamentale de muncă la conservarea resur –
selor naturale, astfel cum este cazul, de exemplu,
în acordurile încheiate cu Canada și Vietnam.
Creșterea favorabilă incluziunii și dezvoltarea du –
rabilă reprezintă pietrele de temelie ale acordurilor
de parteneriat economic cu țările din Africa, zona
Caraibilor și Pacific (ACP) și ale sistemelor de pre –
ferință unilaterale ale UE „totul în afară de arme”
(EBA), „sistemul generalizat de preferințe” (SGP)
și SGP+. UE și-a asumat angajamentul de a monitoriza
și de a asigura respectarea dispozițiilor privind
dezvoltarea durabilă. Raportul privind punerea în
aplicare a acordurilor de liber schimb va oferi detalii
cu privire la punerea lor în aplicare în cadrul fie –
cărui acord comercial încheiat în prezent de UE.
UE colaborează sistematic cu guvernele partenere,
organizațiile internaționale, partenerii sociali, me –
diul de afaceri și societatea civilă, în vederea moni –
torizării angajamentelor GSP+ asumate, în 2016
și 2017 având loc misiuni de monitorizare care
i-au vizat pe toți cei nouă beneficiari ai sistemului.
Acest angajament se extinde, de asemenea, la par –
tenerii EBA precum Bangladesh și Cambodgia.
Punerea în aplicare reală și efectivă pe teren necesi –
tă timp. Sri Lanka a fost în măsură să facă progrese
în materie de drepturile omului și de drepturile
lucrătorilor, grație unui parteneriat de durată: țara
a câștigat preferințe SGP+ în mai 2017. Pe baza
acestei abordări, Comisia a publicat, în luna iulie,
un document privind punerea în aplicare și asi-
gurarea respectării dispozițiilor în materie de
dezvoltare durabilă (6), lansând astfel o dezbatere
cu statele membre, cu Parlamentul European și cu
părțile interesate menită să răspundă la întrebarea
dacă actualele capitole referitoare la comerț și dez –
voltare durabilă sunt conforme așteptărilor și ce
s-ar putea face pentru a le îmbunătăți.
UE monitorizează drepturile fundamentale în
timpul negocierilor și suspendă tratativele în ca –
zul în care există motive serioase de îngrijorare,
astfel s-a întâmplat cu Thailanda. Acordurile de
liber schimb conțin clauze de revizuire pentru a
(6) Document neoficial al serviciilor Comisiei, Trade and Sustainable
Development (TSD) chapters in EU Free Trade Agreements (FTAs)
[Capitole privind comerțul și dezvoltare durabilă (TSD) din acor –
durile de liber schimb (ALS) ale UE], 11 iulie 2017: http://trade.
ec.europa.eu/doclib/docs/2017/july/tradoc_155686.pdf .

| 10
asigura alegerea celei mai eficace abordări: UE
și Canada vor lansa o revizuire a dispozițiilor
de asigurare a aplicării în materie de dezvolta –
re durabilă în cadrul CET A, odată ce acordul
este aplicat cu titlu provizoriu la 21 septembrie.
De asemenea, UE a actualizat regulamentul său
prin care se împiedică exporturile de bunuri sus –
ceptibile de a fi utilizate pentru a impune pe –
deapsa capitală sau tortura . Listele de produse au
fost actualizate și au fost adăugate anumite servicii,
inclusiv servicii de brokeraj. Acest regulament re –
vizuit va sta la baza discuțiilor cu țările partenere
în cadrul Alianței mondiale pentru a le încuraja să
elaboreze politici de restricții comerciale similare,
cu scopul de a reduce la minimum, la nivel global,
piețele pentru acest tip de produse. Alianța mondi –
ală, o inițiativă lansată în luna septembrie a acestui
an în cadrul ONU (New Y ork) sub egida UE, în
urma colaborării cu Argentina și Mongolia, va per –
mite schimbul de informații, facilitarea măsurilor
și accelerarea proceselor atunci când pe piețe apar
noi produse care ar putea fi utilizate pentru a im –
pune pedeapsa capitală și tortura.
Regulamentul privind mineralele
provenite din zone de conflict reduce
încălcările drepturilor omului în unele
dintre cele mai vulnerabile regiuni din
lume
Un nou act legislativ al UE, adoptat în mai
2017, va pune capăt exportului către UE
de minerale și metale provenite din zone
de conflict. Acesta obligă companiile din UE
care fac parte din lanțul de aprovizionare
să se asigure că importă metale și minerale
cu conținut de aur, staniu, tungsten și tantal
exclusiv din surse responsabile și nu din
surse care ar putea finanța acte de violență
sau care ar putea duce la încălcări ale
drepturilor omului. Regulamentul respectiv
demonstrează modul în care un parteneriat
privind gestionarea lanțului de aprovizionare
poate facilita dezvoltarea comunităților
locale prin intermediul comerțului, respectând
în același timp drepturile fundamentale și
asigurând condiții de muncă decente.Plecând de la acest succes, UE propune,
în cadrul negocierilor în curs, o serie
de articole de sine stătătoare privind
gestionarea responsabilă a lanțului
de aprovizionare . Principiile de
responsabilitate socială a întreprinderilor
(RSI), bazate pe orientări trasate pentru
companiile multinaționale de către
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare
Economică (OCDE) și Organizația
Internațională a Muncii (OIM) sunt deja
ancorate în acordurile de liber schimb,
cum ar fi cel cu Vietnam. De asemenea,
Comisia încurajează raportarea nefinanciară
voluntară de către companii. UE este
angajată în mod activ, împreună cu alte
țări și actori internaționali, în vederea
consolidării instrumentelor existente și a
promovării de abordări similare. De exemplu,
UE participă la Pactul de sustenabilitate
pentru Bangladesh și colaborează cu OCDE
pentru a asigura condiții decente de
muncă în sectorul confecțiilor
UE continuă să urmărească noi modalități de
acțiune pentru a face ca politica comercială să
fie mai receptivă la preocupările cetățenilor.
Comisia își onorează angajamentul de a negocia
dispoziții de combatere a corupției în domeniul
comerțului și al investițiilor, elaborând o ambiți –
oasă propunere de document care va fi prezentat
în cursul negocierilor viitoare, începând cu cele
cu Mexic și cu Chile .
Abordarea chestiunilor legate de egalitatea de
gen ar permite ca toți cetățenii să se bucure de
avantajele comerțului; în acest mod, câștigurile
globale provenite din oportunitățile comerciale
ar fi maximizate. Comisia analizează modalită –
țile de a se baza pe dispozițiile existente privind
combaterea discriminării și pe acordarea de spri –
jin pentru sectoarele și operatorii esențiali, cum
ar fi IMM-urile, în vederea emancipării econo –
mice a femeilor. O mai bună înțelegere a impac –
tului instrumentelor comerciale asupra egalității
de gen este un pas crucial. În acest sens, un stu –
diu al Comisiei privind participarea femeilor la

11 |
exporturi, publicat în iunie (7), a venit în com –
pletarea evaluării impactului asupra egalității de
gen a activităților comerciale în contextul celor
mai recente evaluări ale impactului, evaluări ale
impactului asupra dezvoltării durabile și al eva –
luărilor ex post .
Ideile reieșite ca urmare a Forumului Internațio –
nal privind Femeile și Comerțul, care a avut loc
la Bruxelles în luna iunie a acestui an, precum și
cooperarea lansată în acest context cu actorii in –
ternaționali relevanți, inclusiv OMC, Centrul de
comerț internațional și alții, vor influența politi –
cile și negocierile viitoare, începând cu negocie –
rile cu Chile . Plecând de la noul Consens euro –
pean privind dezvoltarea și ducând mai departe
angajamentul Comisiei de a aborda chestiunile
legate de egalitatea de gen ca parte a revizuirii
din acest an a Strategiei privind ajutorul pentru
comerț, acest puternic accent pus pe egalitatea
de gen în ceea ce privește accesul la comerț se va
reflecta în continuare în pozițiile Comisiei din
toate domeniile, inclusiv în contextul viitoarei
Conferințe Ministeriale a OMC din decembrie.
Promovarea standardelor de producție durabile,
precum și a comerțului echitabil și etic și a sis –
temelor de asigurare a durabilității sporește în –
crederea consumatorilor în produsele pe care le
cumpără în UE. Comisia își continuă activitatea
de promovare a acestor sisteme, prin intermediul
unor acțiuni de sensibilizare desfășurate atât în
cadrul UE, cu țările partenere, cât și în cadrul
forurilor internaționale. T ema comerțului echi –
tabil și etic face obiectul dezbaterilor periodice
cu partenerii noștri, ca parte a punerii în aplicare
a acordurilor de liber schimb, și va fi abordată în
revizuirea din acest an a Strategiei privind ajuto –
rul pentru comerț. Comisia se asociază cu Cen –
trul de comerț internațional în vederea finanțării
unui studiu privind comerțul etic, lansarea unui
premiu intitulat „Oraș UE campion al comerțu –
lui echitabil și etic” fiind prevăzută pentru anul
2018.
(7) Chief Economist Note http://trade.ec.europa.eu/doclib/
docs/2017/june/tradoc_155632.pdfPolitica comercială bazată pe valori este mai efi –
cace dacă este complementară altor politici și
instrumente ale UE , inclusiv în ceea ce privește
finanțarea. Simplificarea regulilor de origine
pentru mărfurile care sosesc din Iordania a con –
tribuit în mod direct la integrarea economică a
refugiaților sirieni în Iordania, în concordanță
cu Cadrul de parteneriat al UE din 2016 privind
migrația. Pentru a reflecta noul Consens euro –
pean privind dezvoltarea, revizuirea din acest an
a Strategiei privind ajutorul pentru comerț vine
în sprijinul durabilității și contribuie la punerea
în aplicare a acordurilor de liber schimb, a acor –
durilor de parteneriat economic (APE) și a SGP.
De asemenea, Comisia își unește forțele cu orga –
nizații precum OIM și direcționează fonduri ale
Instrumentului de parteneriat al UE către anu –
mite proiecte de construire de capacități, promo –
vând buna guvernanță și respectarea drepturilor
omului.

| 12
V. UN PROCES DE ELABORARE DE POLITICI
TRANSPARENT ȘI INCLUZIV
Pentru a garanta că toată lumea beneficiază de pe
urma comerțului, o politică comercială eficace
trebuie, de asemenea, să fie responsabilă, deschi –
să și incluzivă. T ransparența este responsabilita –
tea tuturor instituțiilor UE, a tuturor statelor
membre și a tuturor parlamentelor naționale .
T oți acești actori își aduc contribuția la negoci –
erea și adoptarea de acorduri comerciale și, în
consecință, au o responsabilitate comună de a
informa și de a consulta .
Comisia s-a angajat să desfășoare
negocieri comerciale în condiții de
transparență
În prezent, UE publică în mod periodic
propunerile sale de negociere și
rapoartele rundelor de negocieri. Comisia
invită în mod sistematic statele membre să
consulte parlamentele naționale cu privire
la propunerile de directive de negociere și
să le publice cât mai curând după adoptare.
Publicul va avea în curând posibilitatea
de a consulta, de exemplu, mandatul
pentru acordul cu Japonia, după modelul
publicațiilor precedente pentru Parteneriatul
transatlantic pentru comerț și investiții
(TTIP), CETA și Acordul privind comerțul cu
servicii (TiSA).
Dat fiind că o politică comercială eficace
trebuie să fie transparentă, Comisia a decis,
de asemenea, să meargă mai departe și să
publice , de acum înainte , recomandările
sale privind directivele de negociere ,
urmând practica negocierilor prevăzută
pentru negocierile desfășurate în temeiul
articolului 50. Publicarea directivelor de
negociere, măsură care începe astăzi
cu cele referitoare la Australia și Noua
Zeelandă, va însemna totodată că acestea vor fi transmise automat parlamentelor
naționale, simultan cu transmiterea lor către
Consiliu pentru deliberări, la fel ca în cazul
oricărei alte propuneri a Comisiei, permițând,
încă de la început, o dezbatere incluzivă
cu privire la propunerile de negociere ale
UE. Acest lucru va facilita, de asemenea,
dialogul privind acordurile comerciale, pe
care guvernele tuturor statelor membre
trebuie să îl poarte. Inițiativa guvernelor
statelor membre de a asigura, încă de
la început, implicarea unui număr cât
mai mare de constituenți naționali este
indispensabilă pentru elaborarea unei
politici comerciale transparente și incluzive.
Începând din octombrie 2015, aceste texte
sunt disponibile pe paginile web dedicate
„Transparency in Action (Transparenței
în acțiune)” , împreună cu alte documentele
referitoare la negocieri. În același timp,
anumite propuneri, cum ar fi ofertele de
acces la piață, trebuie inițial să rămână
confidențiale, pentru a menține puterea de
negociere a UE. Odată ce negocierile sunt
încheiate, întregul text se publică, chiar
înainte de începerea examinării juridice și
a procedurilor întreprinse de Parlamentul
European și Consiliu. Textul CETA, precum
și textele referitoare la Vietnam și Japonia,
sunt exemple recente.
De asemenea, Comisia a sporit transparența
anchetelor de apărare comercială . Platforma
online „TRON” oferă acces direct la dosarul
complet deschis tuturor părților la noile anchete.
Rezumatele detaliate ale tuturor plângerilor, in –
clusiv revizuirile, sunt accesibile publicului larg.

13 |
În prezent, Comisia lucrează în mod activ pen –
tru a merge dincolo de transparența înțeleasă
ca un simplu schimb de informații. Un proces
de elaborare de politici cu adevărat incluziv are
nevoie de participarea activă a unei game largi de
părți interesate. Pentru ca informațiile să devină
nu numai disponibile, ci și mai accesibile , Co –
misia furnizează materiale explicative suplimen –
tare, atunci când ele sunt necesare pentru a veni
în completarea textelor de negociere publicate.
Comisia publică, de asemenea, fișe tehnice, sta –
tistici și o multitudine de alte informații online
și prin intermediul platformelor de comunicare
socială, pentru a încuraja o dezbatere în cunoș –
tință de cauză, bazată pe fapte – inclusiv porta –
lurile special concepute „Let’s T alk T rade” sau
hărțile interactive cu companiile din întreaga
UE care exportă către partenerii noștri comerci –
ali („CET A in Y our T own”).
Comisia va continua să desfășoare consultări
publice în mod sistematic , astfel încât toate opi –
niile exprimate să fie luate în considerare în ca –
drul procesului decizional al UE și să contribuie
la eforturile UE de a răspunde preocupărilor
cetățenilor. De exemplu, abordarea UE privind
protecția investițiilor și soluționarea litigiilor în
materie de investiții a fost remodelată în urma
consultării publice. Ca parte a accentului pus
pe un proces transparent și incluziv de elabora –
re a unei politici comerciale, Comisia va crea un
grup consultativ privind acordurile comerciale
încheiate de UE , cu scopul de a oferi consiliere
cu privire la negocierile comerciale ale UE și
punerea lor în aplicare. Prin intermediul acestui
grup, Comisia va putea să beneficieze de diverse
perspective și opinii privind comerțul din partea
organizațiilor europene, cum ar fi organizațiile
patronale, sindicatele, asociațiile reprezentative,
asociațiile de consumatori și alte organizații ale
societății civile.
Evaluările (evaluările impactului, evaluările im –
pactului asupra dezvoltării durabile și evaluările
ex post ) au fost consolidate, în măsura posibilu –
lui, părțile interesate, inclusiv partenerii sociali,
fiind consultate într-un mod mai intens: au avut
loc evaluări mai aprofundate, în special, în do -meniul protecției consumatorilor, al protecției
drepturilor omului și al IMM-urilor.
Comisia încurajează activ și contribuie la discu –
țiile și dezbaterile privind politica comercială
care au loc în cadrul Parlamentului European, al
parlamentelor naționale ale statelor membre, al
Comitetului Economic și Social European sau
al societății civile în general. Această dezbatere
pe marginea politicilor ar trebui să fie amplă și
să nu implice doar specialiștii în comerț. De la
preluarea portofoliului legat de comerț, comisa –
rul Malmström a vizitat parlamentele naționale
din aproape toate statele membre ale UE și a luat
parte la dialogurile cu cetățenii. La Bruxelles, au
loc periodic și o serie de reuniuni organizate în
cadrul dialogului cu societatea civilă, inclusiv în
luna mai a acestui an, când comisarul a informat
personal participanții cu privire la negocierile cu
Japonia și la viitorul politicii comerciale a UE.
UE negociază dispoziții ale acordurilor de liber
schimb, acordând societății civile atât în UE, cât
și în țările sale partenere un rol oficial în procesul
de monitorizare a modului în care dispozițiile
privind dezvoltarea durabilă din cadrul acordu –
rilor comerciale sunt puse în aplicare . În nego –
cierile viitoare, se va propune extinderea acestei
monitorizări la toate dispozițiile din acordurile
de liber schimb.

| 14
VI. IMPLICAREA PARTENERILOR DIN LUMEA ÎNTREAGĂ
OMC joacă un rol esențial în politica comerci –
ală a UE , precum și în ceea ce privește negoci –
erile, astfel cum a subliniat Consiliul European
în iunie 2017 (8). UE consideră că sistemul co –
mercial multilateral bazat pe reguli este esențial
pentru realizarea unei politici comerciale efici –
ente și echitabile, care să aducă beneficii tuturor
cetățenilor, în toate țările. Activitatea de zi cu zi
a OMC cu privire la monitorizare, transparență,
asigurarea aplicării legislației și mediere este de
neprețuit și poate conta întotdeauna pe partici –
parea activă a UE. Cu toate acestea, mai rămân
multe de făcut pentru a garanta că OMC își va –
lorifică întregul potențial ca organism de regle –
mentare și ca motor al guvernanței globale.
Acordul privind facilitarea comerțului și extin –
derea Acordului privind tehnologia informației
permit realizarea de progrese semnificative în
cadrul OMC, iar UE a jucat un rol esențial în
intermedierea acordurilor finale. Aceste exemple
demonstrează că, pentru a se ajunge la un rezul –
tat pertinent, membrii OMC și, în special, țările
emergente trebuie să fie pregătite să contribuie
în mod substanțial la sistem. Agenda de nego –
ciere a OMC trebuie să fie dinamică și să răspun –
dă la nevoile și așteptările mereu în schimbare
ale comercianților. Este necesar să se abordeze o
gamă largă de aspecte, astfel încât instrumentele
OMC să devină mai relevante pentru realitățile
actuale ale comerțului mondial și să se asigure
condiții de concurență echitabile.
Începând cu Conferința ministerială de la Nairo –
bi din decembrie 2015, UE a deschis calea remo –
delării agendei de negociere a OMC , militând
pentru propuneri de limitare a utilizării subven –
(8) Concluziile Consiliului European, 23 iunie 2017, EUCO
8/17, punctul 16.țiilor în domeniul agriculturii și al pescuitului
care denaturează piața, cu scopul de a promova
transparența în materie de subvenții industriale,
de a stabili noi și mult-așteptate reguli privind
comerțul electronic sau de a ajunge la un acord
asupra măsurilor disciplinare din cadrul regle –
mentării naționale. UE este, de asemenea, co –
patron al unor propuneri care ajută IMM-urile
în eforturile lor de a participa la comerțul inter –
național sau de a promova egalitatea de gen și se
implică în mod activ în dialogul cu privire la fa –
cilitarea investițiilor pentru dezvoltare.
În perioada premergătoare Conferinței minis –
teriale de la Buenos Aires, care va avea loc către
sfârșitul acestui an, UE intensifică discuțiile cu
alți membri ai OMC cu privire la modalitățile
de modernizare a regulilor ce guvernează co –
merțul mondial și de a reface supremația OMC
în ceea ce privește elaborarea de reguli. UE va re –
curge la soluții multilaterale, concomitent cu ex –
plorarea, în funcție de necesități, a unor abordări
multilaterale – cu o puternică preferință pentru
soluțiile de tip „platformă deschisă” care ar urma
să fie pe deplin ancorate în cadrul OMC.
Relațiile bilaterale ale UE pot oferi o consolida –
re mai ambițioasă a sistemului multilateral bazat
pe reguli. Această considerație nu este nicăieri
mai relevantă decât în relația dintre UE și cei
mai importanți doi parteneri comerciali ai săi:
Statele Unite ale Americii (SUA) și, respectiv,
China . Dată fiind influența ponderii economice
combinate a acestor țări asupra guvernanței glo –
bale, aceste relații trebuie să se ridice la înălțimea
potențialului lor pentru a duce la reguli progre –
siste și deschise pentru comerțul internațional.
Negocierile privind TTIP au fost întrerupte,
însă SUA rămâne principala piață de export a UE
și un aliat esențial. O convergență de idei între

15 |
UE și SUA privind un nivel ridicat de ambiție
și orientările-cheie referitoare la guvernanța glo –
bală în materie de reguli comerciale, precum și
în domenii cum ar fi clima, constituie o condi –
ție prealabilă necesară pentru orice acord. Între
timp, UE și SUA explorează modalități de in –
tensificare a cooperării cu privire la provocările
comerțului mondial, cum ar fi supracapacitatea,
precum și cu privire la inițiative concrete de faci –
litare a comerțului transatlantic.
Supracapacitatea este o problemă care afectea –
ză în special economia Chinei , iar consecințele
sale pot fi abordate în mod eficient numai prin
intermediul guvernanței economice internați –
onale, cum ar fi prin încercările de a soluționa
problemele urgente cu care se confruntă sectorul
siderurgic în cadrul Forumului global privind su –
pracapacitatea siderurgică, instituit de membrii
G20 și OCDE. În acest sens, UE a jucat un rol
decisiv în negocierea unui set de angajamente de
a reduce supracapacitatea siderurgică, în special
prin eliminarea subvențiilor care denaturează
piața și a altor tipuri de sprijin guvernamental.
UE colaborează cu China pentru a încuraja
participarea sa activă la structurile comerciale
multilaterale, proporțional cu ponderea pe care
o reprezintă China în sistem și cu avantajele pe
care aceasta le are de pe urma acestora. În cadrul
relației bilaterale, UE recurge la toate măsurile
disponibile pentru a face față politicilor Chinei
care subminează condițiile de concurență echi –
tabile pentru toți producătorii și comercianții,
inclusiv subvenționarea neloială și numeroasele
ajutoare la export. Din dorința de reciprocitate,
UE negociază în prezent un acord de investiții
cu China.
Strategia de negociere a UE se adaptează la
schimbări, atât economice, cât și politice și va –
lorifică noile oportunități. Domeniul de aplicare
deja amplu al relațiilor bilaterale ale UE s-a ex –
tins și mai mult, în special în ceea ce privește vi –
itoarele motoare de creștere din Asia și America
Latină. În America Latină, dezbaterile referitoa –
re la modernizarea negocierilor privind acordul
cu Mexic și cu Mercosur avansează rapid. De la
lansarea strategiei Comerț pentru toți , au fost de -marate negocieri cu Indonezia și Filipine și sunt
gata să fie reluate negocierile cu Malaysia și Thai-
landa , dacă vor fi întrunite condițiile adecvate.
Negocierile cu India au fost lansate în 2007, iar
ultima rundă oficială de negocieri a avut loc în
2013. UE se pregătește să lanseze negocieri în
materie de investiții cu Hong Kong și Taiwan  (9).
În viitor, dezbaterile pe tema investițiilor ar
putea, de asemenea, completa acordul de liber
schimb existent cu Coreea .
Cât despre vecinii UE, sunt în curs de desfășu –
rare negocieri cu Tunisia și ar putea fi în curând
reluate negocierile cu Marocul . Au fost lansate
negocieri cu Azerbaidjan în cadrul unui acord
de parteneriat și cooperare, în prelungirea an –
gajamentelor UE față de Parteneriatul estic. La
sfârșitul anului 2016, Comisia a propus Consi –
liului o serie de proiecte de directive de negocie –
re vizând modernizarea uniunii vamale a UE cu
Turcia .
UE continuă să sprijine proiectele de integrare
regională ale partenerilor noștri și explorează
aprofundarea relațiilor comerciale cu, de exem –
plu, Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est
sau inițiativele africane în favoarea integrării
regionale. UE și Uniunea Africană conlucrează
pentru a defini principii directoare privind ela –
borarea de politici în materie de investiții.
Privind în perspectivă, Comisia a propus recent
directive de negociere pentru a lansa negocieri cu
Chile și face același lucru astăzi în ceea ce privește
Australia și Noua Zeelandă .
(9) T eritoriul vamal distinct T aiwan, Penghu, Kinmen și Matsu.

| 16
VII. CONCLUZII
În primii doi ani de punere în aplicare a stra –
tegiei Comerț pentru toți s-au înregistrat pro –
grese concrete considerabile către o politică
comercială eficientă, transparentă și responsa –
bilă, care să răspundă provocărilor economice
și care să valorifice oportunitățile. UE mode –
lează regulile comerțului mondial, urmărind
să încheie acorduri progresiste și inovatoare,
astfel cum este cazul acordurilor cu Canada și
Japonia.
Însă munca sa nu s-a încheiat, iar eforturile vor
continua. Comisia trebuie să ducă la bun sfârșit
activitățile în curs: în primul rând, prin punerea
în aplicare cu cea mai mare atenție a acordurilor
deja încheiate, astfel încât să se asigure că noile
oportunități creează avantaje reale pe teren. În
al doilea rând, UE va continua să aplice strate -gia sa în favoarea dezvoltării de reguli moderne,
demne de comerțul secolului 21, în negocierile
în curs din cadrul OMC, precum și cu partene –
rii săi bilaterali. T otodată, UE poate valorifica
lecțiile învățate în urma punerii în aplicare con –
crete, pentru a-și actualiza și a-și adapta pro –
priile acțiuni, demarând astfel un proces de re –
flecție privind, de exemplu, asigurarea aplicării
dispozițiilor referitoare la dezvoltarea durabilă.
În cele din urmă, politica comercială va explora
noi domenii, cum ar fi egalitatea de gen.
Comisia așteaptă cu interes să colaboreze cu
Consiliul, Parlamentul European și cu toate
părțile interesate, pentru a pune în aplicare stra –
tegia și pentru a se asigura că politica comercia –
lă a UE continuă să fie în avantajul tuturor, atât
în Europa, cât și dincolo de granițele acesteia.

| 4
Print ISBN 978-92-79-75865-2 doi:10.2781/408053 NG-06-17-092-RO-C
PDF ISBN 978-92-79-75855-3 doi:10.2781/732153 NG-06-17-092-RO-N