Comert Virtual la Firma Edan

COMERȚ VIRTUAL LA FIRMA EDAN

CUPRINS

Introducere

Capitolul I. COMERȚUL PE INTERNET

I. 1. Internetul

I. 1.1. Apariția internetului

I. 1.2. Servicii internet

I. 2. Comerț electronic

I. 2.1. Tipuri de comerț electronic

I. 2.2. Avantajele comerțului electronic

I. 2.3. Securitatea în comerțul electronic

I. 2.4. Tipuri de site-uri utilizate in comerțul electronic

I. 3. Marketing electronic

I. 3.1. Piața electronică

I. 3.2. Promovarea vânzărilor

I. 3.3. Realizarea unui plan de marketing online

Capitolul II. PAGINI WEB ÎN COMERȚUL ELECTRONIC

II.1. Pagini web

II.1.1. WWW – World Wide Web

II.1.2. Browsere internet

II.2. Limbaje de programare

II.2.1. HTML

II.2.2. PHP

II.2.3. MySQL

II.3. WebDesign

II.3.1. Ce este necesar pentru realizarea unui site

Capitolul III. APLICATIE PRACTICA

Concluzii

Bibliografie

Anexă . Cod sursă

INTRODUCERE 

Odată cu dezvoltarea internetului , comerțul electronic a luat un avânt tot mai mare , antrenând din ce în ce mai mulți jucători pe piață . Mediul de afaceri s-a schimbat tot mai mult . Practic , acum și cele mai mici firme au o pagină web în care își prezintă oferta de bunuri și servicii oferită clienților săi, datele de contact și domeniul de activitate . Afacerile se dezvoltă tot mai mult iar cei care iau în calcul și o prezență on-line pot spera să găsească noi clienți sau parteneri de afaceri . Consumatorii de azi , foarte mulți dintre ei utilizatori de internet , vor să își reducă anumite costuri prin achiziționarea unor produse din mediul on-line . S-a constatat faptul că utilizatorii mediului virtual din România au în general o atitudine pozitivă față de cumpărăturile pe internet . În prezent , peste 80% din cei care folosesc internetul , au cumpărat cel puțin odată prin intermediul unui site de profil . Principalul motiv pentru care oamenii preferă cumpărăturile on-line este timpul economisit și eliminarea stresului cauzat de aglomerație . Amenajarea unui magazin on-line este mai puțin costisitoare , programul este non-stop , costurile de întreținere sunt mult mai reduse iar aria de acoperire este nelimitată , livrarea produselor făcându-se prin intermediul firmelor de curierat . Tranzacționarea electronică a produselor și serviciilor constituie o prelungire a comerțului clasic . Comerțul electronic facilitează și cooperarea între societățile comerciale . Reduce costurile de marketing și de livrare , susține strategia de marketing a firmei și oferă acces pe noi piețe . În viitorul apropiat , comerțul electronic va avea un impact puternic asupra competitivității firmelor .

Din acest motiv am considerat ca fiind foarte utilă alegerea unei asemenea teme , studiul unui sector în continuă dezvoltare , precum și învățarea construirii unui site .

Lucrarea este organizată în trei capitole . Primul capitol COMERȚUL PE INTERNET oferă informații generale despre internet , avantajele internetului , modul în care acesta funcționează , un istoric al modului în care internetul a evoluat în România și felul în care este folosit de societățile comerciale . În capitolul al doilea PAGINI WEB ÎN COMERȚUL ELECTRONIC voi prezenta ce înseamnă o pagină web și cum se construiește , cum se folosesc și care sunt limbajele de programare pentru alcătuirea unei pagini web și browser-ele ce permit utilizatorului să acceseze internetul . Al treilea capitol APLICAȚIE PRACTICĂ- MAGAZIN VIRTUAL AL FIRMEI EDAN prezintă construcția unui magazin on-line de vânzare a produselor electronice , în special de televizoare . Magazinul este realizat pe localhost cu ajutorul aplicației XAMPP și aplicația WORDPRESS pe care se construiește site-ul .

Capitolul I. COMERȚUL PE INTERNET

I. 1. Internetul

Internetul , ce este internetul? Multa lume se întreaba ce este internetul , dar oare toți pot să și dea un răspuns la această întrebare?

Tehnic , internetul este o rețea ce interconectează două sau mai multe rețele autonome aflate la mare distanță unele față de altele. Mai simplu spus , internetul este o rețea de calculatoare răspândită la nivel global. Din punct de vedere hardware internetul este format din mai multe rețele de calculatoare conectate între ele , o rețea de rețele . Din punct de vedere software internetul este un grup de tehnologii de transmisie a datelor între calculatoare din lumea întreagă . O determinare exactă a numărului total de dispozitive conectate în acest moment la internet este imposibilă , dar se estimează valori de câteva miliarde .

În prezent la internet sunt conectate nu doar calculatoare ci și alte dispozitive : de dirijare a traficului de date (hub, switch, router), de comunicare sau gestionare date personale (telefoane mobile, i-pad, pda), de altă natură (camere video, dispozitive de monitorizare sau chiar aparatură casnică – televizoare, frigidere, etc) . La început rețeaua avea scopul de a servi programele de cercetare și de a rezolva orice problemă legată de calculatoare . Ușurința cu care se pot distribui informații dar mai ales ușurința cu care orice utilizator poate avea acces la informații , a facut din internet un mediu de nelipsit. Sunt distribuite informații de orice tip , începând cu programe de învățare a utilizării microcalculatoarelor , continuând cu lecții de însușire a cunostințelor din cele mai diverse domenii , știri , baze de date imense , cotații la bursă , oferte de locuri de muncă , legislație , rețete medicale , muzee virtuale și chiar rețete culinare .

Internet-ul este în același timp o uriașă bibliotecă , un instrument de corespondență rapidă , un nou mediu de publicare și un mijoc de difuzare mondial al informaticii . Modul de acces este simplu , interactiv și înlătură discriminarea geografica .

În viitor internet-ul ar putea avea un impact dramatic asupra afacerilor și educației superioare , pe măsură ce tot mai multe firme oferă bunuri și servicii iar universitățile oferă cursuri și cărți on-line.

I. 1.1.Apariția internetului

Internetul , numit și rețeua rețelelor , poate conecta toate rețelele LAN , MAN și WAN între ele prin legaturi rapide și performante . Legatura poate fi făcută prin satelit , prin linii analogice dedicate , circuite de comunicații digitale , unde radiofonice etc.

Începuturile internet-ului se situeaza în anii ’60 . Astfel , în 1967 Bob Taylor pe când lucra la ARPA (Advanced Research Project Agency ), a avut ideea de a lega împreuna într-o rețea redundantă bazată pe pachete , toate calculatoarele de la universitățile importante participante la programele agenției .

Astfel se realizează în 1969 prima conexiune la distanță între doua calculatoare ARPA experimentând o rețea de comutare de pachete bazată pe linii telefonice între Stanford Research Institute si University of California din Los Angeles . În acest fel i-a naștere ARPANET (Advanced Research Project AgencyNetwork).

În perioada anilor ’70 s-au adus o serie de modificări în sensul îmbunătățirii comunicațiilor, cea mai importantă fiind crearea unor seturi de reguli (protocoale) , ce au asigurat o comunicare între calculatoare la un nivel mai bun ce a adus viteză de transmitere la 50Kbps . La începutul anilor ’80 datorită traficului extrem de ridicat de informații și din rațiuni de securitate a datelor cu caracter militar , ARPANET se divide în doua departamente: MILNET – o rețea militară și ARPANET – o rețea civilă ce continuă cercetările asupra rețelelor și orientată pe schimbul nelimitat de informații .

Anul 1982 marchează reunirea principalelor rețele: ARPANET , MILNET , NSNET , BITNET (Because It’s Time NET work – aparută in mediul universitar), USENET (aparută tot în mediul universitar , dar care oferă și o serie de servicii comerciale) și altor rețele luând naștere internetul , sub denumirea Internetwork Sistem (sistem interconectat de rețele). Evolutia internet-ului este marcată în continuare de adăugarea de noi servicii: serviciul de informare GOPHER , serviciul de transfer de fișier FTP , serviciul World Wide Web etc .

Data de 1 ianuarie 1983 marchează trecerea de la protocolul NCP (Network Control Protocol) la TCP/IP (Transmission Control Protocol/ Internet Protocol ). Numărul calculatoarelor conectate la rețeaua internet a crescut apoi rapid de la un an la altul: 1024 în 1984 , 5089 în 1986 , 28.000 în 1987 și 130.000 în 1989 .

În anii ’90 internet-ul s-a dezvoltat mult , nu numai ca volum de informații și servicii permanent accesibile , dar și ca numar de utilizatori .

Anul 1991 este momentul în care National Science Foundation , care superviza modul de operare pe internet a ridicat restricțiile impuse de domeniul comercial , ceea ce a produs o adevarată explozie în creșterea numărului calculatoarelor conectate: 992.000 în 1992 , 1.776.000 în 1993.

În 1993 Casa Alba deschide o cutie poștală internet ([anonimizat]).

Anul 1994 marchează realizarea primelor transmisii audio și video prin internet . În fiecare lună se conectează la internet peste un milion de noi utilizatori . Internet Society estimează că aproximativ 115 țări dispun de o conexiune la rețeaua informatică mondială . Numărul de calculatoare gazdă conectate la rețea depășea 3,2 milioane în anul 1994 , cel al utilizatorilor era apreciat la 20-30 milioane .

Conform Computer Industry Almanac Inc., numărul utilizatorilor a ajuns la sfarșitul anului 1980 la 150 milioane . Numai în SUA aproape 67 de milioane de utilizatori adica aproape 51% din total .

În România internet-ul a apărut abia în anul 1993 , conform datelor prezentate de ICI (Institutul de Cercetari în Informatică) ,evoluția sa fiind legată de urmatoarele evenimente principale:

1971 – au demarat la ICI , primele studii din România privind rețelele de calculatoare

1975 – au fost fabricate primele modem-uri românești și au fost testate liniile de comunicații din

România , pentru transmisia de date

1991 – la inițiativele Academiei Române , a Ministerului Învățămîntului și a Comisiei Nationale de

Informatică , a fost aprobată finanțarea, din bugetul statului alocat cercetarii, a unui proiect

de conectare la subrețeaua EARN (European Academic Research Network), având ca

principale noduri ICI, Institutul de Fizică Atomică si Universitatea “Politehnică” București.

1992 – pimul nod românesc, care a realizat legătura internațională cu EARN , prin Universitatea

din Viena, a devenit operațional la ICI (ROERAN, BITNET) la acest nod s-au conectat

Institutul de Fizică Atomică , Universitatea “Politehnică” București , Academia de Studii

Economice București si Universitatea Tehnică Timișoara, în martie 1993, nodul asigura

conectivitate completă la internet

1992 – s-a proiectat prima concepție-cadru a unei rețele pentru cercetare și învațamânt superior ,

denumită RNC

1993 – în februarie s-a înregistrat domeniul .ro

1993 –în luna iunie , infrastructura de comunicații a Universitații “Politehnica” București a devenit

operațională (RoEduNet)

1993 – a apărut SC EDUNET SRL, primul operator comercial de internet din România

1995 – s-au stabilit prioritățile importante pentru Societatea Informațională în România , în cadrul

Strategiei de Aderare la Uniunea Europeană

1998 – 20.000 de utilizatori au fost înregistrați în domeniul .ro

I. 1.2. Servicii internet

Pe măsura ce internet-ul a evoluat , au apărut și s-noduri ICI, Institutul de Fizică Atomică si Universitatea “Politehnică” București.

1992 – pimul nod românesc, care a realizat legătura internațională cu EARN , prin Universitatea

din Viena, a devenit operațional la ICI (ROERAN, BITNET) la acest nod s-au conectat

Institutul de Fizică Atomică , Universitatea “Politehnică” București , Academia de Studii

Economice București si Universitatea Tehnică Timișoara, în martie 1993, nodul asigura

conectivitate completă la internet

1992 – s-a proiectat prima concepție-cadru a unei rețele pentru cercetare și învațamânt superior ,

denumită RNC

1993 – în februarie s-a înregistrat domeniul .ro

1993 –în luna iunie , infrastructura de comunicații a Universitații “Politehnica” București a devenit

operațională (RoEduNet)

1993 – a apărut SC EDUNET SRL, primul operator comercial de internet din România

1995 – s-au stabilit prioritățile importante pentru Societatea Informațională în România , în cadrul

Strategiei de Aderare la Uniunea Europeană

1998 – 20.000 de utilizatori au fost înregistrați în domeniul .ro

I. 1.2. Servicii internet

Pe măsura ce internet-ul a evoluat , au apărut și s-au dezvoltat servicii fundamentale , necesare funcționarii lui . Dintre acestea , cele care au avut un impact deosebit sunt: serviciul de nume (DNS), serviciile WWW (World Wide Web), serviciul de poștă electronică (e-mail), serviciul de transfer de fișiere (FTP-Files Transfer Protocol), serviciul de știri (News).

Serviciul de nume DNS

DNS este un serviciu de registru internet distribuit . DNS translatează din nume de domeniu în adrese IP și din adrese IP în nume . Translatarea numelui în adresa IP se numește "rezolvarea numelui de domeniu". Cele mai multe servicii internet se bazează pe DNS și dacă acesta cade , site-urile web nu pot fi găsite iar livrarea mail se blochează . Denumirea domeniilor sunt mult mai ușor de reținut decât adresele IP, dar nu oferă nici o indicație despre cum să găsiți site-ul pe internet. Acest lucru este făcut de către sistemul DNS, care rezolvă domeniile în adevăratele lor adrese – adresele IP. O mapare este o simplă asociere între două lucruri, în acest caz un nume de mașină, ca ftp.linux.org , și IP-ul mașinii (sau adresa) 199.249.150.4. Un calculator se identifică printr-o adresă , unică în internet , numită adresa IP a calculatorului respectiv.

Deasemenea calculatorul poate avea asociat și un nume. Astfel, adresa IP este utilizată la nivelul programelor de prelucrare în rețea. În schimb, la nivelul utilizatorilor cu acces la mediul internet, identificarea calculatoarelor se face printr-un nume de calculator gazdă gestionat de sistemul DNS. Concepția protocolului TCP/IP este astfel implementată încât schema de adresare permite utilizatorilor și programelor din rețea să identifice în mod unic o rețea sau un calculator gazdă, atât prin intermediul unei adrese IP (adresa unică pe care o are fiecare calculator cuplat la mediul internet), cât și prin intermediul unui nume de calculator gazdă. Evident, protocolul IP realizează o corespondență bijectivă între adresele IP și numele gestionate de DNS. Structura DNS realizează administrarea unor nume prin care se acordă diferite responsabilități de grup, fiecare nivel reprezentând un domeniu.

Cum funcționează DNS-ul?

Fiecare calculator trebuie să 'știe' de existența a cel puțin un server DNS pentru a rezolva corelația între un nume calificat de domeniu (FQDN, sau nume de domeniu DNS), adică o adresă literală (gen www.google.com, sau www.islavici.ro) și adresa sa numerică (IP address, de tipul 191.16.101.22), aceasta pentru că o conexiune TCP/IP între 2 calculatoare în internet se face la nivel de adrese numerice IP.

DNS-ul are următoarele caracteristici :

– folosește o structură ierarhizată

– deleagă autoritatea pentru nume

– baza de date cu numele și adresele IP este distribuită

Fiecare implementare TCP/IP are o rutină software specializată în interogarea serverului de nume (DNS) în vederea obținerii translatării nume/adresă IP sau invers.

Există 2 tipuri de rezoluții de nume :

– rezoluție recursivă (name resolverul cere serverului de nume să facă translatarea)
– rezoluție iterativă (name resolverul cere serverului de nume să îi furnizeze adresa IP a

unui server care poate face translatarea).

Tipic, procesul de rezoluție a numelor se desfășoară astfel:

– resolverul de nume primește de la o aplicație client TCP/IP un nume iar acesta

formulează o

interogare primului server de nume din lista serverelor

– serverul de nume (DNS) determină daca este autorizat pentru domeniul respectiv (dacă

există configurată o zonă DNS care conține numele respectiv)

– dacă este autorizat, transmite răspunsul clientului ,dacă un , transmite o interogare altui

server de nume pentru un răspuns autorizat ,obține răspunsul autorizat și transmite

clientului

un răspuns neautorizat și totodată stochează răspunsul local pentru a răspunde la alte

cereri

pentru același nume.

– resolverul de nume transmite răspunsul aplicației utilizator și îl păstrează într-un cache

pentru o anumită perioadă

– dacă resolverul de nume nu primește un răspuns într-un anumit timp, transmite cererea

următorului server de nume din listă. Când lista este epuizată, va genera o eroare.

Dacă procesul 'resolver' din calculatorul propriu nu reușește să facă o căutare validă DNS (acel DNS lookup), atunci veți primi o eroare pentru orice pagină web sau server mail, apelate prin numele lor de domeniu.

Serviciul de transfer fișiere FTP – File Transfer Protocol

FTP – File Transfer Protocol – este un protocol specializat de tip client-server prin intermediul căruia se fac transferuri de fișiere între calculatoarele conectate în rețeaua internet . Serverele sunt calculatoare care stochează fișierele și transmit copii ale acestora oricărui calculator care solicita acest lucru . Pe internet există servere speciale de FTP cu care calculatorul personal poate intra în contact dacă se folosește un program special numit client FTP . Cu ajutorul acestui program se pot face diverse operații cu fișiere între calculatorul client și calculatorul server .

Cele două acțiuni de bază care se pot realiza cu un client FTP sunt descărcarea și încărcarea de fișiere.

Descărcarea de fișiere sau download înseamnă copierea de fișiere de pe server pe calculatorul personal . Încărcarea de fișiere sau upload înseamnă copierea unor fișiere de pe calculatorul personal pe server. Pe server se mai pot face și alte operații cum ar fi – redenumirea fișierelor, mutarea, sincronizarea sau chiar ștergerea lor.

Programele de tip client FTP nu mai sunt folosite foarte mult în ultimul timp de către majoritatea internauților din simplul motiv că transferul de fișiere se poate face prin protocolul HTTP folosind doar browserul de internet cu care toți sunt deja familiarizați.

Serverele FTP sunt în principal niște containere în care internauții pot găsi multe lucruri utile.

O altă utilizare curentă a programelor de client FTP este pentru actualizarea site-urilor web, în special când este vorba de transferuri mari de fișiere, când actualizarea trebuie făcută periodic sau când serviciul care oferă găzduirea site-ului nu permite alt tip de actualizare. Din aceste motive internauții trebuie să știe să folosească un program de tip client FTP.

Din punct de vedere al interfeței, programele FTP sunt de două feluri : cu meniu sau cu linie de comandă. Multe dintre programele FTP care rulează sub UNIX sunt în stilul linie de comandă.

Altfel spus , sub UNIX , utilizatorul lansează programul FTP și apoi tastează comenzi la un prompt FTP exact în modul în care o face la prompt-ul sistemului de operare. Programele FTP sub WINDOWS oferă utilizatorului posibilitatea folosirii meniurilor și butoanelor de comandă.

Serviciul de știri – News

Serviciul de știri permite unui utilizator de web să citească un articol de știri ca și cum ar fi o pagină de web. Aceasta înseamnă de fapt că un program de navigare este în același timp și un cititor de știri. De fapt multe programe de navigare au butoane sau elemente de meniu care permit citirea știrilor USENET mai ușor decât dacă se utilizează cititoare de știri obișnuite.

Serviciul de stiri (news) apare sub mai multe forme : de la grupuri de discuții ( numite forum) , pagină web , e-mail (utilizatorul primește știrile sub formă de mail).

Protocolul news admite două formate.

Primul format specifică un grup de știri și poate să fie utilizat pentru a obține o listă de articole de la un server de știri preconfigurat.

Al doilea format cere identificatorul unui articol de exemplu [anonimizat] .

Programul de navigare aduce articolul de la serverul corespunzător utilizând protocolul NNTP.

Serviciul de poștă electronică – e-mail

Fiecare utilizator dispune de o cutie de scrisori și de o adresă electronică. Cutia de scrisori este memorată pe serverele de mesagerie , care funcționează 24 de ore din 24 și pot primi mesaje în orice moment. Mesajele internet sunt vehiculate prin rețea în baza unui protocol specific numit SMTP3 – Simple Mail Transfer Protocol . Acesta definește regulile schimbului de mesaje electronice între serverele SMTP extreme (emițatorul de mesaje și destinatarul mesajelor) și serverele SMTP intermediare (relee) . La începuturile mesageriei , utilizatorul trebuia să se conecteze în mod Telnet la serverul de mesagerie pentru a utiliza un program greoi, în mod text .

Datorită micro-calculatoarelor au fost realizate protocoale de conectare la serverele de mesagerie pentru a culege mesajele stocate în cutia de scrisori .

Pentru a consulta noile mesaje, utilizatorul lansează programul său de mesagerie care se conectează automat la server folosind protocolul POP și copiază noile mesaje pe calculatorul propriu , apoi consultarea se desfășoară folosind programe prietenoase.

Mesajele electronice care circulă pe internet au o structură bine determinată.

Orice mesaj începe printr-un antet (header) care cuprinde adresa emițătorului (from), cea a destinatarului (to), subiectul mesajului (subject), data și ora mesajului. Urmează conținutul mesajului și în general o semnătură (signature) , adică câteva rânduri cu numele , adresa electronică și uneori cea poștală a emițătorului. Unii adaugă citate sau desene realizate cu caractere ASCII . Subiectul descrie într-o linie conținutul mesajului . Programele de mesagerie afișează mesajele indicând autorul și subiectul, ceea ce permite selectarea rapidă a mesajelor care ne interesează.

Pentru a reprezenta sentimente greu de exprimat în text se folosesc smileys . Smiley-urile se citesc sub un unghi de 90 de grade, spre stânga .

Astfel , simbolul 🙂 înseamnă că textul care urmează trebuie luat în glumă , iar simbolul 😉 corespunde unui semn de complicitate simpatică , etc. Stilul textelor și expresiilor utilizate în mesajele electronice este direct și în general neconvențional . Într-un mesaj de răspuns care cuprinde comentarii pe marginea textului primit , liniile acestuia sunt deseori identificate prin “ >”.

Adresele electronice au forma generală – user@host ( nume utilizator@gazdă ).

Exemplu : [anonimizat]

Programele de mesagerie permit crearea și consultarea mesajelor, dar mai oferă și alte posibilități cum ar fi imprimarea și înregistrarea mesajelor primite, trimiterea aceluiași mesaj mai multor destinatari deodată , retransmiterea unui mesaj primit la care s-au adăugat comentarii (forward) ,trimiterea de copii ale unui mesaj unuia sau mai multor destinatari (cc , carbon copy ) , redirecționarea unui mesaj (redirect) , ordonarea mesajelor primite în funcție de anumite criterii (filter ).

Pentru a ascunde conținutul mesajelor e-mail de intențiile hackerilor de a le intercepta și citi se folosește criptarea. Una din cele mai utilizate metode de criptare este folosirea unor „chei” speciale .

Pentru a realiza efectiv criptarea sunt necesare o cheie publica si o cheie privata. Cheia publica este disponibila oricarei persoane pentru a realiza criptarea mesajelor email. Cheia privata este folosita numai de catre destinatar pentru a decripta mesajul.

Mesajul criptat este transmis în internet în același fel ca și unul necriptat. Deosebirea constă în faptul că nu poate fi citit cât circula pe internet, fiind vizibile numai eventuale caractere aleatoare. Cu toate acestea, orice mesaj criptat poate fi decriptat de catre o persoana în mod ilicit, dar de obicei cu eforturi financiare mai mari decât dacă ar cumpara direct informația conținută în mesajul criptat.

Mesajul e-mail criptat ajunge la destinatar ca orice mesaj e-mail, dar pentru a putea fi citit el trebuie decriptat. Pentru a decripta mesajul , destinatarul foloseste „cheia” sa privata.

Sistemul de e-mail este una dintre cele mai importante aplicații folosite pe sistemele de calcul, ducând în același timp la dezvoltarea și răspândirea la nivel global a internetului. Printre principalele avantaje ale sistemului de poșta electronica, care au dus la raspândirea sa, sunt: fiabilitatea, garanția ca mesajele ajung la destinatar, timpul scurt, de ordinul secundelor sau a minutelor, între momentul în care un mesaj este expediat și momentul în care ajunge la destinatar, securitatea, putându-se utiliza mecanisme de criptare a conținutului mesajelor, flexibilitatea, permițând trimiterea într-un mesaj electronic (de obicei ca atașament) a oricărui tip de date – multimedia, documente, semnături electronice, facturi de plată, etc. Pentru firme, acest sistem permite schimbarea de documente în format electronic în timp real, ceea ce duce la creșterea productivității angajaților și permite ținerea unei strânse legături între partenerii de afaceri. De asemenea, în interiorul unei firme de dimeniuni mari acest sistem poate fi principalul mediu de transport al documentelor între angajați, substituind astfel alte sisteme de comunicație precum fax-ul și telefonul. Din punct de vedere al utilizatorilor casnici, e-mail-ul poate fi privit ca un serviciu de corespondența cu persoanele cunoscute care presupune costuri scăzute, disponibilitate si fiabilitate foarte ridicată.

Comunicația între procesul client si procesul server se efectuează în modul urmator: clientul trimite o comandă server-ului, acesta o execută și returnează clientului un cod numeric (în funcție de care se va putea apoi analiza dacă respectiva comandă a fost executată sau nu corect).

I. 2. Comerț electronic

Comerțul electronic (Electronic commerce sau E-commerce ) este demersul de cumpărare prin intermediul transmiterii de date la distanță, demers specific politicii distributive a marketingului. Prin intermediul internetului se dezvoltă o relație de schimb și servicii între ofertant și viitor cumparător. Termenul de Electronic Business a fost făcut popular în anii 1990, printr-o campanie publicitară a companiei IBM.

Utilizarea tuturor mijloacelor electronice pentru participarea la o activitate de comerț electronic poartă denumirea de tranzacție electronică (e-trade ). Strâns legate de comerțul electronic sunt afacerile electronice, ce nu se limitează la cumpărarea și vânzarea de bunuri sau servicii, ci includ și servirea cumpărătorilor, colaborarea cu partenerii de afaceri sau conducerea unei organizații prin mijloace electronice.

În tranzacțiile comerciale clasice se disting patru etape diferite, după cum urmează:

– informarea comercială referitoare la tranzacție și anume, cercetarea de marketing

– încheierea contractului comercial

– vânzarea produsului sau a serviciului

– plata produsului sau a serviciului

În cadrul comerțului electronic pot fi tranzacționate bunuri și servicii digitale (sunt excluse fazele logistice), iar locul în care sunt tranzacționate aceste bunuri digitale poartă denumirea de piață electronică (e-marketspace ) – contextul virtual în care cumpărătorii și vânzătorii se găsesc unul pe altul și tranzacționează afaceri electronice.

I. 2.1. Tipuri de comerț electronic

Comerțul electronic implică participarea atât a persoanelor fizice și juridice, cât și a statului sau a instituțiilor acestuia. În funcție de asocierile dintre acești participanți au luat naștere mai multe forme de comerț electronic. Comerțul electronic înglobează o mulțime de tipuri de afaceri , organizate în două mari familii – business-to-business B2B și business-to-consumer B2C , pe scurt afaceri cu firme și afaceri cu consumatori . Aceste două tipuri de comerț electronic sunt cele mai cunoscute dar un sunt singurele tipuri, existând de asemenea și consumer-to-business C2B, consumer-to consumer C2C , business-to-goverment B2G , goverment-to-business G2B,

overnment-to-consumer G2C , E-government .

B2B business-to-business

Tranzacțiile B2B se caracterizează prin faptul că ambele părți participante la tranzacția comercială , atât vânzătorul cât și cumpărătorul , sunt companii.

Principalele avantaje ale modelului B2B sunt :

– accesul la noi piețe de desfacere

– reducerea costurilor de aprovizionare și de administrare a stocurilor

– obținerea unor prețuri mai avantajoase pentru unele produse , servicii sau materii prime

– adaptabilitate crescută la nevoile clienților

– stabilire de relații mai strânse atât cu furnizorii , cât și cu clienții

Exemple

www.alibaba.com – cel mai mare site de tip b2b conform Forbes

www.globalsources.com

www.busytrade.com

www.asesoftdistribution.ro – site-ul companiei Asesoft special creat pentru firmele colaboratoare

și revânzătoare ale produselor comercializate de Asesoft

B2C business-to-consumer

Tranzacțiile B2C se referă la vânzarea produselor și serviciilor pentru consum personal. Cumpărătorii sunt persoane fizice , familii sau alte grupuri care cumpără produsele sau serviciile pentru satisfacerea nevoilor personale . Acest model este cel mai întălnit pe Internet, prin acest tip de comerț se tranzacționează o gamă diversificată de produse și servicii .

Exemple

www.amazon.com , www.wallmart.com , www.emag.ro

C2B consumer-to-business

Tranzacțiile C2B se referă la persoanele care vând produse și servicii unor organizații , precum și cei care caută vânzători , negociază cu ei și în final are loc o tranzacție.

C2C consumer-to-consumer

Tranzacțiile C2C este un model de comerț în care consumatorii vând direct altor consumatori . Din această categorie fac parte persoanele care vând case , mașini , telefoane , cunoștințe sau alte bunuri.

Exemple

www.ebay.com , www.okazii.ro , www.mercador.ro , www.tocmai.ro

B2G business-to-government

Guvernele utilizează canale de comerț electronic pentru creșterea eficienței operațiunilor, îmbunătățirea nivelului serviciilor oferite clienților. O arie de interes pentru guverne în domeniul afacerilor este utilizarea pe scara mai largă a interent-ului și a rețelelor VAN, pentru diseminarea informației , a oportunităților , cotațiilor primite de la vânzători sau furnizori de bunuri și servicii.

E-government

Această formă de comerț electronic este întâlnită în următoarele forme: B2G (business-to-government), G2B (government to business), G2C (government-to-consumer).

G2B government-to-business

Model de comerț electronic în care o instituție guvernamentală cumpără sau vinde bunuri, servicii sau informații de la persoanele juridice.

G2C government-to-consumer

Tranzacțiile G2C se referă la relațiile govern-cetațean la nivel de informare și prestare servicii publice.

Exemplu – plata taxelor on-line

I. 2.2. Avantajele comerțului electronic

Având ca suport rețeaua internet și utilizarea unor pachete de programe software specifice, comerțul electronic a avut și are avantaje și beneficii pentru firme, consumatori individuali și societate.

Pentru firme :

1. Extinderea pe piețele internaționale prin asigurarea de servicii de calitate

2. Asigurarea unei deschideri de 360° în privința relațiilor cu clienții, prin faptului că toți

angajații, ofertanții și partenerii au o imagine completă, aceea a clientului

Scăderea costului de creare , procesare , distribuire , păstrare și găsire a informației bazată

pe hârtie prin crearea unei pagini web atractive, a unui magazin virtual. Site-urile web

personalizate, sugestiile pentru cumpărare și ofertele speciale personalizate pot înlocui ,

într-o oarecare măsură , interacțiunile de tip față în față, obișnuite

4. Creează posibilitatea modelării produselor și serviciilor pe nevoile cumpărătorilor și

simplificarea procedurilor

5. Costuri mai mici cu comunicația .

6. Seriozitate și siguranță. Serverele paralele, redundanța hardware-ului, tehnologia fail-safe,

encriptarea informației și firewalls-urile pot îndeplini această cerință .

Pentru consumatori :

1. Posibilitatea consumatorilor să cumpere sau să facă tranzacții 24 h/zi, în tot timpul anului de

oriunde din lume

2. Acordă consumatorilor mai multe posibilități de alegere a produselor și prețurilor

3. Consumatorilor li se dă siguranță asupra valorii. Vânzătorii pot realiza acest lucru, oferind

un produs sau o linie de produse care atrage potențialii clienți prin prețuri competitive, ca și

în comerțul ne-electronic

4. Permite o livrare rapidă a produselor și/sau serviciilor (în anumite cazuri)

5. Consumatorii pot să primească informații relevante în secunde, și nu în zile sau săptămâni

6. Asigurarea motivației consumatorilor de a cumpăra și de a returna. Vânzările promoționale

pot implica cupoane, oferte speciale sau reduceri. Link-urile de pe alte situri web și

programele afiliate de reclame pot fi de asemenea de ajutor

7. Face posibilă participarea în licitații virtuale

8. Încurajarea consumatorilor la consum. Comercianții prin intermediul internetului pot

asigura acest tip de ajutor printr-o amplă informare comparativă și prin facilități bune de

căutare

9. Permite consumatorilor să interacționeze cu alți cumpărători în comunități electronice și să

compare experiențele

10. Lăsând clienții să se ajute singuri. Asigurând funcționarea unui site de autoservire, ușor de

folosit fără asistență, poate fi de ajutor în acest sens

11. Facilitează competiția, ceea ce rezultă în scăderea prețurilor

12. Familiarizează consumatorii cu tehnologia și îi ține pe aceștia în pas cu ultimele schimbări

Pentru societate:

Asigurarea simțului comunității prin chaturi, forumuri de discuții ce solicită implicarea

clientului, scheme de loialitate și programe de afinitate

Dă posibilitatea mai multor persoane să lucreze de acasă și să cumpere de acasă ceea ce

rezultă un trafic mai mic pe străzi și poluare scăzută a aerului

Permite vânzarea anumitor mărfuri cu prețuri mai scăzute, cu avanateje pentru cei cu

venituri mai mici

4. Crește eficiența și/sau îmbunătățesc calitatea

5. Pune la dispoziție o organizare suficient de atentă și agilă, pentru a răspunde rapid la orice

schimbări din mediul economic, social și fizic

I.2.3. Securitatea în comerțul electronic

Securitatea este unul din principalele obiective al unui site web. Cu trecerea timpului securitatea site-urilor web creste simțitor prin utilizarea de noi programe . Un site care comercializează servicii sau bunuri on-line contra cost nu poate avea succes fără a avea o securitate sporită pentru utilizatorii săi . În acest sens Visa si MasterCard promovează SET (Secure Electronic Transaction) care este un program standard global care asigură plata pe internet . SET își propune 7 obiective de securitate în e-Commerce:

Să asigure confidențialitatea instrucțiunilor de plată și a informațiilor de cerere care îi sunt transmise odată cu informațiile de plată . Pentru a facilita și încuraja comerțul electronic folosind cartile de credit , este necesară asigurarea deținatorilor de cartele că informațiile de plată sunt în siguranță .

Să garanteze integritatea tuturor datelor transmise . Această specificație garantează ca nu se alterează conținutul mesajelor în timpul transmisiei în rețea . Informatiile de plată transmise de cumpărător la vânzător conțin informații de cerere , date personale și instrucțiuni de plata . Dacă una dintre aceste informații este modificată , tranzacția nu se va face corect . Protocolul SET folosește semnătura digitală pentru integritatea datelor .

Să asigure autentificarea cumpărătorului precum și faptul că acesta este utilizatorul legitim al unei mărci de card.

Să asigure autentificarea vânzătorului precum și faptul că acesta acceptă tranzacții cu carduri prin relația sa cu o instituție financiară achizitoare . Vânzătorul are nevoie de un mijloc de verificare a clientului său , a faptului că acesta este utilizatorul legitim al unui număr de cont valid.

Să folosească cele mai bune metode de securitate pentru a proteja părtile implicate în comerț.

Să fie un protocol care să nu depindă de mecanismele de securitate ale transportului și care să nu împiedice folosirea acestora .

Să faciliteze și să încurajeze interoperabilitatea dintre furnizorii de soft și cei de rețea.

Semnătura digitala în România este reglementată de Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică publicată în Monitorul Oficial nr.429 din 31.07.2001 și Hotărârea de Guvern nr.1259 din 13.12.2001 , privind semnătura electronică .

În prezent tot mai multe produse de e-Commerce implementează protocolul SET , ceea ce conferă securitate plaților pe internet cu card .

Comerțul electronic mondial are o dinamică ascendentă pe măsură ce tot mai mulți consumatori și tot mai multe afaceri se conectează la web.

Principalele bariere în dezvoltarea comerțului electronic rămân problemele legate de securitate si încredere.

În concluzie apreciem că orientarea a tot mai multe activități umane către utilizarea comerțului electronic , face ca să se regăsească cu trasaturile ei definitorii , atât pozitive , cât și cele negative.

I. 2.4. Tipuri de site-uri utilizate in comerțul electronic

Orice afacere implică atragerea de noi clienți și de reținerea celor existenți, iar prin intermediul unui site web bine conceput aceste obiective pot fi atinse cu succes. Unele companii își creeaza și actualizează singure propiile pagini cu ajutorul unor programe ușor de folosit și comune pentru marea majoritate a utilizatorilor: Adobe PhotoShop, Microsoft FrontPage, Pachetul Macromedia , etc.

Multe companii preferă ca crearea și dezvoltarea propriului site web să fie realizată de către unele persoane specializate in domeniu, bineînțeles contra cost. Un site web este o componentă necesară companiei dar nu suficientă pentru a avea succes în afaceri electronice.

Practic , există patru tipuri de site-uri :

– Site-uri statice , care contin doar fișiere HTML și CSS , imagini și text . Acestea sunt cele mai simple site-uri , pentru că nu necesită cunostințe avansate de programare . Acest tip este potrivit pentru prezentarea unei firme mici .

– Site-uri dinamice , bazate pe baze de date PHP și MySQL . Acest tip de site este recomandat pentru pagini complexe , de genul portalurilor de știri , blog-urilor dar și a site-urilor de prezentare care oferă funcționalitate sporită . Dacă se optează pentru un astfel de site , principalele elemente care trebuie luate în calcul sunt modul în care vor fi actualizate datele de pe site și care sunt costurile induse de actualizarea periodică .Inserarea de formulare de e-mail pe paginile site-ului este o modalitate de a veni în întâmpinarea potențialilor clienți . Înainte de a publica aceste formulare orice firmă trebuie să se asigure că are capacitatea de a raspunde solicitărilor , având în vedere că un e-mail la care nu se răspunde este similar cu un apel telefonic pierdut . Se poate folosi un autoresponder care va transmite automat un mesaj de răspuns vizitatorului site-ului , mulțumindu-i pentru vizită .

– Site-uri dezvoltate pe baze de date , ce necesită actualizări frecvente ale elementelor componente , fiind extrem de greu de administrat . Acest tip de site este recomandat în activitați cu volum mare de informații ce trebuie actualizat la intervele regulate de timp . Trebuie avut în vedere că în unele cazuri poate fi necesară parcurgerea unui număr de pași intermediari pentru conversia datelor existente într-un format convenabil designului firmei respective .

– Magazinul virtual , este cel mai complicat tip de site . Acestea stochează informațiile într-o bază de date care dă posibilitatea utilizatorului să poată acționa în siguranță produsele și serviciile on-line cu ajutorul cărților de credit sau a banilor virtuali . Aceste site-uri de comerț electronic sunt cele mai complexe dar și cele mai costisitoare din punct de vedere al dezvoltării și întreținerii .

Partea cea mai dificilă în dezvoltarea unui magazin virtual este procesarea cărților de credit, deoarece trebuie asigurată legătura cu o bancă și cu o companie care emite cărți de credit , nu înainte de a asigura dotarea cu un „secure server” . Serverul dotat cu sisteme de securitate avansate împotriva „teroriștilor electronici” permite colectarea , în deplină siguranță , a informațiilor legate de clienții site-ului și transmiterea lor către bancă în vederea procesării . Programe speciale precum NetVerify de la CyberCash , sau PCAutorize de la Tellan Software , verifică datele și furnizează o conexione directă cu banca . Banca transferă informațiile referitoare la tranzacție prin intermediul unui serviciu precum Paymentech , care prelucrează toate tranzacțiile la sfârșitul zilei .

I. 3. Marketing electronic

Marketingul electronic reprezintă toate activitățile on-line sau bazate pe electronic , care facilitează producția de bunuri și prestarea de servicii de către producător pentru satisfacerea dorințelor și necesitaților clienților.

Marketingul electronic utilizează intens tehnologia de rată pentru a coordona cercetările de piața , pentru a ajuta dezvoltarea de noi produse , dezvoltarea de strategii și tactici pentru a determina clientul să consume , pentru a susține distribuția on-line , pentru a menține nivelul consumului , a dirija serviciul de servire a clienților și a colecta feed-back-ul consumatorilor .

Marketingul electronic promovează toate programele care deservesc obiectivele de ansamblu ale comerțului electronic.

Marketingul electronic cuprinde toate metodele de marketing ce pot fi adaptate unei afaceri on-line . O asemenea afacere va fi promovată folosind mijloace specifice : e-mail-ul , schimbul reciproc de legături (link exchange) , concursuri , înscrierea la motoare de căutare , folosirea unui autoresponder , editarea unui newsletter , participarea la grupuri de discuții etc.

I. 3.1. Piața electronică

Date generale despre piața electronica

Piețele joaca un rol important în economie , facilitând schimbul de informații , bunuri , servicii și plăti . În cadrul procesului , acestea creează o valoare economica pentru cumpărători , vânzători , intermediari și pentru societate în ansamblu .

Piețele îndeplinesc trei funcții principale:

– Pun în relație cumpărătorii și vânzătorii

– Facilitează schimbul de informați , bunuri , servicii și plăți

– Susțin o infrastructură instituțională , la fel ca un cadru legal care permite eficiență în

funcționalitatea pieței

În anii recenți , piețele au cunoscut o creștere dramatică în folosirea Tehnologiei Informaționale și a Comerțului Electronic . Acesta din urmă a mărit eficiența pieței prin extinderea și îmbunătățirea funcțiilor enumerate anterior . Mai mult , comerțul electronic a fost capabil să reducă semnificativ costul executării acestor funcții .

Urgența piețelor electronice , în special bazate pe internet , a schimbat câteva procese folosite în comerț și lanțurile cererii . Aceste schimbări , conduse de TI , au avut rezultate chiar și în cele mai mari randamente economice .

Componentele pieței electronice

Similar unei piețe fizice , într-o piața electronică , cumpărătorii și vânzătorii schimbă bunuri și servicii pentru bani , dar o fac pe cale electronică . O piață include tranzacții electronice care vorbesc despre o noua distribuție de bunuri si servicii . Principalele componente și jucători ai unei piețe sunt: clienții , vânzătorii , bunurile (fizice sau digitale) , infrastructura , intermediarii și alți parteneri de afaceri și servicii de susținere .

Clienții – zeci de milioane de oameni care navighează pe internet sunt potențiali cumpărători de bunuri și servicii oferite și prezentate pe internet . Aceștia caută articole cunoscute , articole de colecționat , distracție și altele . Ei pot căuta informații detailate , compara , solicita și uneori negocia . Organizațiile sunt principalii clienți , acoperind peste 85 % din activitățile comețului electronic .

Vânzătorii – Milioane de magazine sunt pe web , făcând publicitate și oferind o larga varietate de articole . Este posibil ca în fiecare zi să găsim noi oferte de produse și servicii . Vânzătorii pot vinde direct de pe site-ul lor sau de pe piețele electronice .

Produsele – O diferență majoră între piața fizică și piața electronică este posibila automatizare a produselor și serviciilor într-o piața electronică . Deși ambele tipuri de piețe pot vinde produse digitale care sunt bunuri ce pot fi transformate în format digital și furnizate pe internet . Pe langa automatizarea software-ului și muzicii , este posibilă automatizarea a mai multor produse și servicii

Produsele digitale au curbe (variații) ale costurilor diferite de cele ale produselor obișnuite . În cadrul electronicii ,majoritatea costurilor sunt fixate și costul variabil este foarte mic . Astfel , profitul va crește foarte rapid pe măsura creșterii volumului , odată ce costurile fixate vor fi platite . Acesta este unul din avantajele majore ale pieței electronice .

Infrastructura – Infrastructura unei piețe electronice include hardware , software , rețele electronice

Intermediarii – În marketing , un intermediar este a treia parte care operează între vânzători și cumpărători . Intermediarii de toate tipurile își oferă serviciile pe web . Rolul acestor intermediari electronici este , de obicei , diferit de cel al intermediarilor obișnuiți (en-gross-istii). Intermediarii on-line creeaza și conduc piețele on-line . Ei ajuta la crearea legăturii dintre cumpărători și vânzători , susțin unele servicii de infrastructură și ajută clienții și/sau vânzătorii să instituie și să desfășoare tranzactii . Majoritatea unor astfel de intermediari operează ca și sisteme computerizate .

Alți parteneri de afaceri – Pe langă intermediari , există câteva tipuri de parteneri , precum expeditorii care colaborează pe internet , mai ales de-a lungul lanțului ofertei .

Serviciile de susținere – diverse servicii de susținere sunt disponibile , începând cu servicii de certificare și legalizare , care implică securitatea , până la cunoscuții furnizori .

I. 3.2. Promovarea vânzărilor

Un magazin on-line oferă posibilitatea de a avea milioane de potențiali clienți , dar dacă nimeni nu știe despre el sau nu există suficiente motive pentru a cumpara produsele și/sau serviciile expuse , este puțin probabil să fie și profitabil . Pentru a reuși cu un magazin on-line , nu este suficient ca acesta să aiba un design bun sau să vândă produse de calitate . Trebuie să ne asigurăm de asemenea , ca are un trafic bun , cu vizitatori de calitate , că site-ul încurajează clienții să cumpere . În general , cele mai multe vizite se fac de la motoarele de cautare ( în special Google) , asa că principala modalitate de a promova un magazin on-line este de avea o poziție bună în rezultatele de căutare de pe aceste motoare.

O poziție bună în rezultatele de căutare , nu îți dă numai posibilitatea de a avea un trafic crescut , dar site-urile care apar în partea de sus a motoarelor de cautare generează consumatorilor un sentiment mai mare de încredere .

Pozitionarea bună în motoarele de cautare poate lua ceva timp , și depinde de mai mulți factori , inclusiv inbound link-uri și utilizarea adecvată a cuvintelor cheie .

On-line Advertising

Publicitate on-line sau publicitate pe internet se face , în principiu cu anunțuri text sau grafice introduse pe alte site-uri.

Un mod eficient de a face publicitate on-line este prin intermediul programului Google AdWords , care ne permite să plasăm anunțuri pe site-uri legate de tema afacerii , și se platește numai pentru click-urile care se fac catre magazinul on-line .

Un alt mod de a face publicitate on-line este prin scrierea de articole referitoare la produsele pe care le oferi , la sfaturi cu privire la utilizarea corectă a acestora , cu o mica imagine și link catre magazinul on-line .

Bineinteles ca promovarea pe rețelele de socializare este la fel de importantă pentru crearea încrederii potențialilor clienți .

E-mail marketing

O altă modalitate de a promova un magazin on-line este e-mail marketing-ul . De exemplu, poti avea un buletin informativ prin care anunți vechii clienți despre promoții sau produse nou lansate.

Vânzări Promoționale

O altă modalitate de a face cunoscut magazinul este folosind promovarea vânzărilor , cum ar fi oferte speciale , reduceri , cupoane , tombole , concursuri , etc.

De exemplu, poti da un produs gratuit la achiziționarea unui produs diferit , sau trimite prin e-mail la clienții existenți un cupon de discount care poate fi folosit atunci când achiziționează unul din noile produse .

O bună prezentare a produsului

O prezentare bună a produsului implică faptul că fiecare dintre produsele afișate în magazin are o descriere atractivă ce scoate în evidență principalele caracteristici și beneficii ale produsului , imagini de calitate , un preț corect și o varietate mare de produse .

Promovarea produselor pe alte site-uri

O altă modalitate de a promova magazinul on-line este promovarea produselor pe site-uri , cum ar fi portalurile ( Shopmania) , site-uri de comparații de preturi ( Compari , Price ) și site-urile de licitații (eBay, Ocazii ) sau portaluri de afaceri (profit360.ro ) care permit afișarea și vânzarea produselor tale și care oferă posibilitatea de a promova magazinul , astfel crescând și traficul de pe site-ul tau .

Publicitate off-line

Deși magazinul on-line este un business a cărui promovare poate fi realizată exclusiv pe internet , totuși nu ar trebui respinsă posibilitatea de a face publicitate off-line .

De exemplu, am putea face publicitate în mass-media traditională , cum ar fi televiziunea , radioul și presa scrisă , deși există mai multe alternative cu costuri mai reduse , cum ar fi anunțurile mici pe panourile publicitare sau postere , distribuirea de pliante , cărți de vizita , etc.

Aproape orice produs poate fi vândut prin intermediul internet-ului . Putem spune ca internetul a revoluționat modul de a face afaceri .

Întrebarea nu este " daca ? " se pot face bani pe internet ci " cât de mulți !!! " .

Profiturile potențiale pot fi mari iar costurile vor fi mult mai scăzute decât intr-o afacere clasica . Se pot face afaceri cu oameni aflați în diferite colțuri ale lumii , la orice oră , stând confortabil în fața calculatorului .

I. 3.3. Realizarea unui plan de marketing online

Ca orice teorie noua de management , marketingul continuă să țina pasul cu dezvoltările tehnologice . Ca urmare , dupa ce ne-a invadat cu mesaje pe toate canalele tradiționale ( audiovizual, presa scrisa , reclame indoor și outdoor , evenimente PR ) , ataca mai nou și în mediul virtual , în încercarea de a atrage , și mai ales , de a reține noi clienți . Așa a apărut conceptul de marketing on-line , prezent și în România , unde piața virtuală se află înca la început , în ciuda numărului crescut de utilizatori de internet (potrivit estimărilor , peste cinci milioane de utilizatori la începutul anului trecut). Marketingul on-line ajută companiile să atingă obiectivele oricărei companii : realizarea de brand awareness (constientizarea brandului) și brand attitude (dezvoltarea unei atitudini față de brand) fața de produs .

Marketingul on-line oferă avantajul prezentării de materiale promoționale interactive care pot întruni așteptarile fiecarui tip de compărător . În loc sa creeze un mesaj unic , așa cum se întamplă în promovarea de masa , marketingul on-line permite crearea de « broșuri interactive » , care permit potențialilor clienți să aleagă informația pe care vor să o vadă . Pe internet companiile pot crea prezentări de vânzări individualizate , care să se muleze pe nevoile fiecarui cumpărător . Marketingul on-line permite companiilor să-și țintească clienții într-un mod în care marketingul pe mediile tradiționale nu poate . Mesajele individualizate , vânzarea unu-la-unu și plasarea unui mesaj publicitar în interiorul unei cantitați însemnate de informație utilă , fac regula . Publicitatea on-line este mai apropiată de vânzarea personală decat orice altceva .

Sesizând avantajele prezenței on-line , unele companii românești se orientază spre relationship marketing , stabilind o relație individualizată cu consumatorii care le pot aduce profit . O mai bună servire a nevoilor clienților conduce la reținerea consumatorilor – lucru absolut esential într-o piața din ce în ce mai competitivă .

Maturizându-se repede , consumatorul român este obișnuit să selecteze media pe care doreste să o acceseze . Astfel se constată continua schimbare a statutului consumatorilor din cea de telespectatori în cea de navigatori pe internet exclusiv, fapt care a dat de gândit companiilor de adversting , cât și clienților lor .

În aceste condiții , marketingului tradițional nu îi este diminuată deloc importanța , însă se impune dezvoltarea unei noi componente , numită marketing on-line . În acest context companiile care nu neglijează latura lor de marketing își propun să fie prezente cât mai mult pe piață pentru diverse acțiuni care vizează fie o lansare de produs , fie întărirea unui brand existent , fie a unui serviciu , fie publicitate . Oricare din acțiunile pe internet generează comportamente de marketing pentru că acesta este de fapt scopul final – câți mai mulți oameni să ajungă la informația ta și să ia o decizie în ceea ce o priveste . În acest context o să amintim rațiunile deja întipărite a utilizatorilor de internet ( sau « Regual celor 3C » ) – Caută , Compară , Cumpară .

Companiile care beneficiază deja de un sistem de marketing on-line au urmat un plan de lucru foarte bine definit și riguros . Există mai multe etape pe care trebuie să le parcurgem în crearea și implementarea unui asemenea plan.

– Analiza mediului întreprinderii

– Obiective

-Stabilirea pieței țintă

– Strategiile marketingului online

– Politica de produs

– Politica de preț

– Politica de distribuție

– Promovarea online

– Stabilirea bugetului planului

– Coordonare, evaluare și control

Etapa de bază a primei faze a planului de marketing este analiza SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats ) . Prin SWOT se analizează și se evaluează impactul punctelor forte (strengths) și a slăbiciunilor interne (weaknesses) , a oportunitaților (opportunities) și a amenințărilor (threats) ce provin din mediul extern . Identificarea caracteristicilor și evoluțiilor conjuncturale a noțiunilor simbolizate prin acest acronim se constituie în obiectivul eforturilor acestei etape și are un rol esențial în derularea ulterioară a planului și deci a activității întreprinderii Trebuie să ne cunoaștem clienții , furnizorii , concurenții , creditorii .

Ne stabilim apoi care sunt obiectivele planului nostru de management: maximizarea vânzărilor , a profitului , cunoașterea de către clienți a companiei și a istoricului ei , dezvoltarea imaginii .

Trebuie să definim trăsăturile dominante ale pieței în raport cu obiceiurile de cumpărare , tipurile de reacții afective , mijloacele de informare atât pe internet cât și în afara rețelei . Având în vedere faptul că acum , în România , piața utilizatorilor de internet este ceva mai uniformă decât alte piețe care vizează segmente mai largi de consumatori , compania poate opta pentru un plan de marketing care se adresează unei audiențe generale , în special în cazul în care obiectivele firmei sunt legate de trafic , de audiență sau de furnizarea unor servicii de rețea .

E necesară stabilirea a două strategii: o strategie generală și o alta , specifică . Strategia generală va avea la bază raportul cerere-ofertă , raport care se schimbă în perioade scurte de timp , de aceea strategia se va diferenția corespunzător .

Un alt aspect foarte important este politica de produs . În viziunea marketingului on-line în centrul mix-ului de marketing stă notorietatea firmei . Desigur pentru atingerea acesteia sunt necesare oferta excepțională , distribuția adecvată , publicitatea agresivă și prețurile mici sau gratuitatea .

Politica de preț trebuie stabilită după ce știm exact ce oferă concurența , pentru a ataca piața cu o oferă mai bună . Companiile ce desfășoară activități de comerț electronic practică de asemenea prețuri reduse . Sistemul de plată în avans permite deschiderea unei afaceri on-line fără investiții majore de capital ceea ce a creat pe net o concurență acerbă . Prețurile se încadrează deci în categoria concurențială .

Când ne ocupăm de politica de distribuție , avem în vedere distribuția produselor de la vânzător la detailist , dar nu trebuie să scăpăm din vedere faptul că există persoane care se ocupă de vânzări en-gros , ei putând deveni vânzători pentru anumiți detailiști off-line .

Pentru a putea vinde , însă , este nevoie să creăm popularitate on-line , să afle despre existența unei anumite companii , exact posibilii cumpărători . În acest sens ne poate fi de ajutor publicitatea on-line. Forma cea mai frecventă de publicitate on-line este bannerul publicitar care apare pe majoritatea site-urilor . Astfel multe site-uri își acordă reciproc spații publicitare . Trebuie să ne alegem foarte bine instrumentele de publicitate , să găsim care sunt cele mai bune momente pentru difuzarea spoturilor publicitare către publicările țintă .

Exact înainte de a pleca la drum în implementarea acestui proces , trebuie să stabilim ce buget alocăm fiecare activități și care este echipa cu care lucrăm . Este necesar ca fiecare membru să știe exact ce are de făcut și să fie conștient de importanța respectării deadline-urilor .

Capitolul II. PAGINI WEB ÎN COMERȚUL ELECTRONIC

II.1. Pagini web

O pagină web este o resursă aflată în spațiul web (WWW) din internet, de obicei în format HTML sau XHTML și având hiperlinkuri (hiperlegături) pentru navigarea simplă (cu un singur clic de mouse) de la o pagină sau secțiune de pagină la alta . Pagina web se numește astfel deoarece ea se poate afișa pe un monitor de calculator și se aseamănă într-o oarecare măsură cu o pagină de ziar . Lățimea paginii web este de obicei astfel făcută ca ea să încapă în întregime pe lățimea ecranului disponibil . În schimb înălțimea ei poate depăși cu mult pe cea a ecranului . În aceste cazuri browserul și mouse-ul permit de obicei vizionarea simplă și rapidă a întregii pagini , și anume prin "tragerea" ei în sus și în jos , după dorință .

Pentru a furniza nu numai texte dar și imagini și sunete , paginile web utilizează deseori fișiere grafice sau sonore integrate , dar și hiperlinkuri către alte resurse neintegrate în pagina respectivă .

O pagină web poate conține :

– texte în cele mai diferite formate (forme , mărimi , culori , poziții )

– imagini (fișiere cu formatele .gif , .jpeg , .png )

– audio (fișiere în formatele .mid , .wav )

– conținut multimedia interactiv care , pentru a fi văzut și utilizat , necesită de obicei un plugin –

Adobe Flash sau Adobe Shockwave

– miniaplicații (așa-numite "applets") – subprograme care rulează la chemarea paginii și care

deseori oferă filme, imagini, interacțiune și sunete.

Paginile web mai pot conține și elemente care nu sunt făcute pentru a fi văzute de utilizator, cum ar fi:

– scripturi (de obicei în formatul JavaScript), care adaugă paginii funcționalitate suplimentară –

de exemplu creează efecte vizuale sau verifică datele introduse intr-un formular web

– meta-etichete – furnizează informații despre pagină , instrucțiuni pentru roboții motoarelor de

căutare , etc. Cuvintele cheie și celelalte descrieri din meta-etichete ajută motoarele de căutare

să catalogheze pagina corect și să ofere rapid informații și rezultate

– foi de stil (așa-numite Cascading Style Sheets sau CSS), care stabilesc modul cum este formatată

pagina

– comentarii

– paginile web mai pot conține și așa-numiți viruși informatici precum și alte funcțiuni dăunătoare

(malițioase) dar greu de văzut sau recunoscut.

De obicei un site web este administrat (creat , întreținut și actualizat) de către un așa-numit webmaster , dar există și alte posibilități cum ar fi :

– site-ul web se actualizează automat și permanent pe baza unei bănci de date

– paginile sale se creează în mod dinamic și automat în funcție de acțiunea utilizatorului în cadrul

uneI aplicații web

– site-ul web se creează și e administrat chiar de către utilizatorii săi

La începuturile internetului fiecare site web se accesa prin indicarea adresei sale numerice specifice (adresa IP) , de ex. 155.284.317.027 . Ulterior pentru site-urile web s-au introdus și numele de domenii , care permit indicarea adresei respective în mod mult mai comod , prin cuvinte sau nume ușor de reținut , ca de exemplu www.eDAN.ro . Adresele de sie-turi web trebuie să fie clar stabilite , unice pe lume , și chiar garantate pentru posesorul respectiv.

Un site web alcătuit din mai multe pagini are de obicei o pagină inițială sau principală numită homepage , de la care pleacă legături către paginile interioare , secundare . Structurile și schemele de "navigare" din interiorul site-urilor web sunt foarte diferite , în funcție de scopurile , dorințele și posibilitățile ofertantului de informații . De obicei această homepage-uri este chiar pagina de start a site-ului , pe care ofertantul de informații în web o face cunoscută la public drept punct de plecare pentru întregul site web al său .

Noțiunea de standarde web reprezintă un termen general pentru standardele formale și alte tehnici specifice care definesc și descriu aspecte ale World Wide Web . În ultimii ani , termenul a fost frecvent asociat cu tendința de însușire a celor mai bune practici standardizate pentru designul, construirea și dezvoltarea paginilor web folosind aceste metode .Un site web este alcătuit de regulă din mai multe pagini web . O pagină web este un document creat cu ajutorul unui limbaj de programare cum ar fi HTML , PHP , ASP sau AJAX , fiind accesibil vizitatorilor prin intermediul protocolului HTTP , care transferă informația de la server la browser. De asemenea , un site web poate fi vizualizat pe orice dispozitiv conectat la internet capabil să afișeze informații prin intermediul protocolului HTTP (telefoane mobile , PDA-uri ) .

II.1.1. WWW – World Wide Web

Internet-ul este o rețea mondiala de informații , compusă din computere grupate într-o multitudine de rețele mai mici . Cu ajutorul acestui instrument , oamenii de pe întreaga planetă beneficiază de o cale eficientă și puțin costisitoare de a comunica și interacționa . Spre deosebire de celelalte mijloacele de comunicare , devenite traditionale – radioul și televiziunea , internet-ul este un sistem descentralizat în care fiecare individ poate relaționa cu oricine altcineva din rețea , poate vehicula idei , bunuri și servicii cu efort și costuri minime . World Wide Web-ul este o componentă a internet-ului , acesta încorporând și alte metode de a “lega” computere , și implicit , pe utilizatorii lor : E-mail , Telnet , File Transfer Protocol . World Wide Web-ul reprezintă un set de programe , standarde și protocoale , toate reglementând modul în care fișierele multimedia

( documente care pot conține texte , fotografii , grafice , secvențe video și audio ) sunt create și afișate pe internet . Web-ul este deci o colecție mondială de fișiere text și multimedia , precum și de alte servicii interconectate printr-un sistem de documente hipertext . Pentru utilizator , WWW este atractiv și datorită construcției sale pe baza unei interfețe grafice de utilizare (GUI) o metoda de afișare a informațiilor cu imagini , dispunând astfel de o mare varietate de expunere a informațiilor: utilizatorii pot citi texte , pot privi imagini , pot asculta sunete sau chiar explora diferite medii virtuale si interactive . Metodele web de stocare a informației în mod asociat , prin accesarea documentelor prin hiperlink-uri și numirea site-urilor web cu URL-uri fac din web o extensie simpla a restului internet-ului . Aceasta determină un acces facil la informație între diferitele servicii de internet .

Web-ul oferă , de asemenea și un spațiu unde companiile , organizațiile și indivizii pot etala informații despre produsele , resursele și viețile lor și oricine care are acces la un computer conectat la internet poate dispune de aceste informații – un mic procent al informațiilor de pe web sunt disponibile numai utilizatorilor autorizați . Web-ul a devenit așadar un forum pentru întâlnirea diferitelor organizații – muzee , librarii , agenții guvernamentale , instituții de învatamânt etc. , care aleg sa devină publice pe web .

ISTORIC

World Wide Web-ul a fost dezvoltat de fizicianul și informaticianul britanic Timothy Berners-Lee în cadrul Centrului European de Cercetare a Energiei Nucleare (CERN, actual Laboratorul European de Fizica Moleculara ) din Geneva , Elveția . Prima implementare a web-ului a devenit operațională CERN în 1989, și s-a răspândit rapid prin intermediul instituțiilor de învatamânt superior din domeniul fizicii moleculare . Comisia Europeana a aprobat primul proiect web (WISE) la sfârșitul anului 1991 , încheind un parteneriat cu CERN . Pâna în 1993 existau pe plan mondial 500 de servere web , WWW fiind “responsabil” de 1% din traficul pe internet . La sfârșitul 1994 , web-ul avea 10000 de servere , din care 2000 comerciale , și 10 milioane de utilizatori .

Oamenii continuă să extindă și să îmbunătățească utilizările și forma web-ului . Informaticienii prezic că utilizatorii vor putea să constate cel puțin cinci noi moduri în care a fost extins WWW: noi modalitati de căutare pe web , noi moduri de restricționare a accesului la proprietatea intelectuala , mai multe baze de date incluse pe web , un mai larg acces la bibliotecile software și din ce în ce mai mult comerț electronic . HTML-ul va continua cel mai probabil să se dezvolte prin noi forme cu capacitati extinse de a formata pagini de web . Firme de software , telefonie și companii de cablu proiectează deja parteneriate care vor permite ca informațiile de pe web să “calatoreasca” în stațiile client prin linii îmbunătățite de telefon și cabluri de același tip ca acelea folosite pentru televiziunea prin cablu . Noi tipuri de computere , special create pentru accesul la WWW, vor căpăta o mare popularitate , fiind considerabil mai ieftine decât computerele obișnuite pentru că rețin doar acele trăsături necesare pentru accesul la web .

MOD DE FUNCTIONARE

Ca oricare altă rețea de computere și web-ul se bazează pe conexiunile dintre doua tipuri de computere: clienți și servere , utilizând un set standard de legi pentru a reglementa comunicarea dintre acestea . În acest tip de arhitectură , unele computere se comporta ca un server , o baza de date , în timp ce altele se comportă ca niste clienti , ca solicitatori și receptori ale acelor date . Particularitatea acestei structuri constă în faptul că un singur computer-client poate accesa informații de la diferite servere , la fel cum un singur server poate fi accesat de mai multe stații-client . Computerele server stochează informațiile care alcătuiesc web-ul , iar utilizatorii , prin stațiile-client , accesează aceste informații . O stație-client înseamnă orice computer care primește infornații de la un server , de cele mai multe ori fiind vorba de un computer personal (PC) . Pentru a accesa informații de pe web, respectiv internet , un utilizator trebuie să se conecteze la un computer-gazda ( host ) – rețeaua din care PC-ul face parte (de obicei, o retea locala / de tip LAN).

WWW diferă de celelalte servicii internet prin regulile utilizate de computere pentru a comunica și prin accesibilitatea informațiilor , mai ales acelor informații care nu sunt de tip text . Este mult mai dificil sa accesezi imagini sau alte fișiere multimedia prin alte metode decât prin web . Stațiile-client pot accesa acest tip de informații prin instalarea unui tip de software numit browser – un program care confera posibilitatea unui computer de a localiza , downloada și afișa documente conținând text , sunet , imagini , animații , grafică și fotografii din cadrul diferitelor rețele de computere . Browser-ele sunt cele care permit utilizatorilor să acceseze informații . Browser-ele sunt cele care permit utilzatorilor să acceseze informații de pe web , localizând documente aflate pe computere “îndepărtate” care funcționează ca servere . Un browser downloadează informații prin legaturi telefonice pe computerul utilizatorului prin modemul acestuia , iar apoi afișează informația pe monitor . Majoritatea browser-elor afișează o largă varietatea de texte și grafică , incluzând animații , secvențe de sunet și imagine . Cele mai cunoscute și utilizate browsere sunt Netscape , Internet Explorer, Mozila , Opera . Browser-ele pot crea iluzia deplasării într-o locație veritabilă din spațiul virtual ( hiperspațiu ), locație în care se afla documentul dorit . Această locație virtuală poarta denumirea de nod sau site web , iar procesul de “calatorie” virtuală – navigare .

Performanța unui browser depinde de eficiența și viteza computerului utilizatorului , de modemul folosit , de lățimea benzii mediului de transport a informației ( cantitatea de informații care poate fi transmisă într-o secundă ). O bandă de mică lățime poate produce deplasarea lentă a datelor între sursă și receptor , ducând la timpi mai lungi de transmisie a documentelor . Browser-ele pot întampina dificultăți în accesarea unui site și atunci cand traficul în rețea este intens sau utilizarea site-ului respectiv este intensa . Cele mai utilizate browsere pentru web sunt disponibile gratis sau contra unui tarif redus , și pot fi downloadate de pe internet . Totusi , browser-ele au devenit unele dintre cele mai importante instrumente – la nivelul e-mailului – pentru utilizatorii computerelor , având în vedere faptul că au oferit zecilor de milioane de oameni cale spre comunicare și informare pe internet . Fiecare document web conține informații codate despre ce conține pagina de web , cum ar trebui sa arate pagina și legăturile cu alte site-uri pe care le cuprinde . Browser-ul de pe computerul client citește această informație și o folosește pentru a deschide pagina pe ecranul computerului client . Majoritatea paginilor și documentelor web conțin legaturi ( link-uri ) numite hiperlink-uri către alte site-uri web . Aceste hiperlink-uri reprezintă o trăsătură definitorie a web-ului – ele permit utilizatorilor să “călătorească ” între mai multe documente web diferite fără a urma o ordine sau o ierarhie specifică .

Când clienții vor sa se conecteze la WWW ei folosesc browser-ul pentru a se conecta la un server , iar acest lucru se poate realiza în doua modalitați: direct printr-un router ( o piesa a hard-ului care determina cea mai buna metodă de a conecta serverele cu clienții ) sau făcând parte dintr-o rețea cu conexiune directa la web . Unele modem-uri trimit semnale prin cablu de televiziune sau prin linii telefonice de capacitate sporită cum ar fi Integrated Services Digital Network (ISDN) sau Asymmetric Digital Subscriber Loop (ASDL).

Stațiile client și serverele folosesc un anumit set de reguli pentru a transmite informațiile de la unul la altul , iar acest set se numește protocol . Internet-ul , inclusiv WWW folosesc protocolul TCP / IP ( Transmission Control Protocol / Internet Protocol ) – un set de reguli care face posibilă comunicarea dintre diferite tipuri de computere și rețele din cadrul internet-ului . TCP/IP a fost dezvoltat inițial în Statele Unite , de catre Departamentul de Aparare , pentru computerele care utilizau sistemul de operare UNIX , însă acum este folosit de orice computer din cadrul internet-ului , indiferent de modul de operare . TCP-ul definește cum sunt transferate informațiile pe internet către destinație , iar IP –ul definește cum informațiile sunt divizate în pachete , pentru a fi transmise , determinând de asemenea calea pe care o pargurge fiecare pachet între diferitele stații client .

Adresa unui document web ajuta stațiile client să găsească și să se conecteze la serverul care deține această pagină . Adresa WWW se numește Uniform Resource Locator (URL) și este un cod ( un șir de caractere ) care conține: tipul de document , computerul pe care se află documentul, directoarele și subdirectoarele pe care se află documentul , numele documentului și extensia acestuia ( cele mai întalnite sunt .org – organizational , .com – commercial , .edu – educational , .gov – governmental etc. ). URL-urile sunt sensibile în ceea ce privește caracterul literelor

( majuscule și minuscule ) , utilizatorul trebuie să fie foarte atent la tastarea corectă a adresei .

WWW conține informații sub mai multe formate: text, imagini și orice alt tip de fișier media , inclusiv video , audio și fișiere de realitate virtuală . Dacă informațiile sunt stocate în format text , fișierul e un document de tip hipertext , iar dacă include și muzică , animații sau imagini , se numește document hipermedia . Pentru a crea diferite aplicații media pe WWW se utilizează o mare varietate de programe iar pentru a derula o astfel de aplicație , un browser trebuie să fie suplimentat de anumite programe numite plug-in-uri – unelte care permit computerului să afișeze și să interpreteze varietatea de formate în care exista fișierele media . Plug-in-urile sunt de obicei gratuite și pot fi downloadate și stocate pe un hard drive .

Unele elemente ale paginilor web sunt de fapt mici programe software de sine-stătătoare numite applets ( aplicație , un alt mod de a denumi programele ) și care urmează un set de instrucțiuni decise de programator . Applet–urile permit utilizatorilor să joace jocuri , să caute baze de date , să efectueze experimente științifice virtuale și multe alte activități . Applets-urile sunt scrise în limbaje de programare cum ar fi Visual Basic și Java .

Ca orice aplicație care rulează pe internet , operațiile web depind de un protocol , comunicarea între clienți și servere fiind reglementată de Hyper Text Transfer Protocol (HTTP). Acesta a fost creat în 1990 , la CERN , ca mod ieftin și instantaneu de a comunica date științifice pe plan internațional . Fiecare tranzacție HTTP urmează același prototip care cuprinde patru parți: o conexiune , o cerere , un răspuns și închiderea canalului de comunicație , iar descrierea structurii logice a documentelor se face prin Hyper Text Markup Language (HTML), care permite să accesezi în mod rapid informatii din alte documente prin intermediul link-urilor . Fiecare document web e scris în text simplu , iar instrucțiunile care spun stației client cum să prezinte documentul sunt conținute în documentul respectiv, codate cu simboluri speciale – etichete HTML . Browser-ul știe cum să interpreteze etichetele HTML astfel încât documentul să apară pe ecranul utilizatorului așa cum se gasește în server.

Hipermedia reprezintă integrarea graficii , sunetului , imaginii și animațiilor în documente sau fișiere legate într-un sistem asociativ de stocare și accesare a informației . Fișierele hipermedia conțin referințe numite hiperlink-uri ( fraze în interiorul unui document care fac legătura spre un altul cu informații relaționate , conținând URL-ul aceluia când utilizatorul accesează fraza respectivă ) Hiperlink-urile permit utilizatorilor să sară peste diverse pagini de pe web fără o ordine stabilită .

Hipertext-ul e o colecție de documente , acestea existând ca fișiere stocate în hard-ul utilizatorului , pe instrumente externe de memorare cum ar fi CD-ROM-urile sau în computerele server care intra în componenta internet-ului sau a altor rețele locale , mai mici . Documentele de tip hipertext sunt alcatuite și create pe baza unui limbaj de programare special conceput pentru a structura documente în rețele . Limbajul general de acest tip este Standard Generalized Markup Language (SGML) , însa documentele de tip hipertext de pe internet sunt create într-unul mai specializat , numit Hypertext Markup Language (HTML). În HTML , etichetele ( tag-urile ) sunt încorporate în text pentru a determina modul în care utilizatorul citește documentul . Etichetele integrează hiperlink-urile în hipertext și fac posibile legaturile către alte documente , e-mail-ul către alți utilizatori internet , grafică , secvențele audio și video .

În consecință , world wide web reprezintă un univers al informației și comunicării , accesibil tuturor doar prin click-ul unui mouse .

II.1.2. Browsere internet

Un browser este o aplicație software ce permite utilizatorului să comunice și să afișeze text , grafică , video , muzică și alte informații localizate pe o pagină din World Wide Web . Unele dintre cele mai cunoscute browsere web sunt Microsoft Internet Explorer , Mozilla Firefox , Apple Safari , Apple Camino , Opera Software – Opera , Nintendo DS browser și Flock .

Protocoale și standarde

Browser-ele web funcționează pe baza anumitor protocoale , care le leagă de paginile web stocate pe servere web specializate . Se folosesc de obicei protocoalele HTTP , HTTPS sau FTP. Un browser este alcătuit dintr-un set de programe care permite afișarea și manevrarea informațiilor bazate pe text , imagini și sunet precum și rularea unor programe pe care site-urile web și documentele le pot include (Apple-uri, scripturi). Fiecare browser are o casetă de text unde utilizatorul poate introduce adresa documentului sau a site-ului dorit , adresă care este unică pe lume numită (Uniform Resource Locator sau URL). În cazul în care utilizatorul nu cunoaște adresa exactă , el poate introduce drept "cheie de căutare" o porțiune mică de text specifică pe care documentul ar trebui să îl conțină . Browser-ul transmite acest text unor aplicații speciale din web numite motoare de căutare . Acestea caută în multitudinea de documente sau situri respectivul text , oferind apoi ca rezultat o listă de adrese care conțin textul căutat . Utilizatorului nu îi mai rămâne decât sa aleagă – eventual prin mai multe încercări – locația dorită . În realitate această listă de adrese poate fi uneori extrem de lungă , de ordinul sutelor de mii de linii sau chiar și mai lungă , caz în care este nevoie de o strategie de căutare mai exactă .

În general , documentele și paginile web pe care le afișează browser-ele sunt interconectate prin tehnologia Hipertext , care permite saltul simplu de la un document sau site la altul , printr-un simplu click .

Există mai multe astfel de programe de navigare web , dar cele mai cunoscute sunt :

– Microsoft Internet Explorer 9.0

– Mozilla Firefox 3.6.12

– Opera 10.62

– Google Chrome 9.0.597.10

– SeaMonkey 2.0.10

– Apple Safari 5.0.3

II.2. Limbaje de programare

Noțiunea de limbaj este definită ca un sistem pentru comunicare . Limbajele scrise folosesc simboluri (caractere) pentru a forma cuvinte . Întreg setul de cuvinte formează vocabularul limbajului . Modul în care cuvintele pot fi combinate pentru a fi înțelese este definit de sintaxa și gramatica limbajului . Sensul dat de cuvinte sau combinații de cuvinte este definit de semantica limbajului .

În domeniul computerelor , limbajele umane sunt denumite limbaje naturale . Din nefericire computerele nu sunt de ajuns de sofisticate pentru a întelege limbajele naturale , prin urmare comunicarea cu computerele se face prin intermediul unor limbaje specifice computerelor denumite limbaje de programare .

Noțiunea de limbaj de programare este definita ca fiind ansamblul format de un vocabular și un set de reguli gramaticale , necesar instruirii unui computer pentru a realiza anumite activități .
Dupa modul cum au evoluat în timp limbajele de programare pot fi:

-limbaje de prima generație – limbajul în cod mașină

-limbaje de generația a doua – limbajul de asamblare

-limbaje de generația a treia – limbajele de înalt nivel – Pascal , Fortran , C , C++ , Java

-limbaje de generația a patra – limbaje mai apropiate de limbajul uman decât limbajele de înalt

nivel

exemplu de comanda: FIND ALL RECORDS WHERE NAME IS "DAN"

II.2.1. HTML

HyperText Markup Language sau prescurtat HTML este o formă de marcare orientată către prezentarea documentelor text pe o singura pagină, utilizând un software de redare specializat, numit agent utilizator HTML, cel mai bun exemplu de astfel de software fiind browserul web. HTML furnizează mijloacele prin care conținutul unui document poate fi însemnat cu diverse tipuri de metadate și indicații de redare. Indicațiile de redare pot varia de la decorațiuni minore ale textului, cum ar fi specificarea faptului că un anumit cuvânt trebuie subliniat sau că o imagine trebuie introdusă, până la scripturi sofisticate, hărți de imagini și formulare. Metadatele pot include informații despre titlul și autorul documentului, informații structurale despre cum este împărțit documentul în diferite segmente, paragrafe, liste, titluri etc. și informații cruciale care permit ca documentul să poată fi legat de alte documente pentru a forma astfel web-ul.

HTML este un format text proiectat pentru a putea fi citit și editat de oameni utilizând un editor de text simplu. Totuși scrierea și modificarea paginilor în acest fel solicită cunoștințe solide de HTML și este consumatoare de timp. Editoarele grafice cum ar fi Macromedia Dreamweare , Adobe GoLive , sau Microsoft FrontPage permit ca paginile web sa fie tratate asemănător cu documetele Word, dar cu observația că aceste programe generează un cod HTML care este de multe ori de proastă calitate.

HTML se poate genera direct utilizând tehnologii de codare din partea serverului cum ar fi PHP, JSP sau ASP . Multe aplicații ca sistemele de gestionare a conținutului , wiki-uri și forumuri web generează pagini HTML.

HTML este de asemenea folosit în e-mail. Majoritatea aplicațiilor de e-mail folosesc un editor HTML încorporat pentru compunerea e-mail-urilor și un motor de prezentare a e-mail-urilor de acest tip. Folosirea e-mail-urilor HTML este un subiect controversat și multe liste de mail le blochează intenționat.

Paginile HTML sunt alcătuite din etichete sau tag-uri și au extensia .html sau .htm . În marea lor majoritate aceste etichete sunt pereche, una de deschidere <eticheta> și alta de închidere </eticheta> . Mai există și cazuri în care nu se închid, atunci se folosește <eticheta /> , browserul interpretează aceste etichete afișând rezultatul pe ecran. HTML-ul nu face deosebirea între litere mici și mari. Pagina principala a unui domeniu este fisierul index.html respectiv index.htm Această pagină este setată a fi afișată automat la vizitarea unui domeniu. De exemplu la vizitarea domeniului www.eDAN.ro este afișată pagina www.eDAN.ro/index.html.

Unele etichete permit utilizarea de atribute care pot avea anumite valori :

<eticheta atribut="valoare"> … </eticheta>

Componenta unui document HTML este:

1. versiunea HTML a documentului

2. zona head cu etichetele <head> </head>

3. zona body cu etichetele <body> </body> sau <frameset> </frameset>

Versiunea HTML poate fi:

HTML 4.01 Strict

<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 4.01//EN" "http://www.w3.org/TR/html4/strict.dtd">

HTML 4.01 Transitional

<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 4.01 Transitional//EN" "http://www.w3.org/TR/html4/loose.dtd">

HTML 4.01 Frameset

<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 4.01 Frameset//EN" "http://www.w3.org/TR/html4/frameset.dtd">

HTML 5

<!DOCTYPE html>

Toate paginile HTML încep și se termină cu etichetele <html> și </html>. Între cele două etichete găsim perechile <head>, </head> și <body>, </body>.

În head se scrie titlul paginii între etichetele <title> și </title>, descrieri de tip <meta>, stiluri pentru formatarea textului , scripturi și legături către fisiere externe (de exemplu scripturi, fișiere de tip CSS sau favicon) .

Etichetele de tip meta conțin cuvinte cheie, descrierea paginii, date despre autor, informații utile motoarelor de căutare și au următorul format:

<meta name="nume" content="continut">

Exemplu: link către un fisier extern CSS:

<link rel="stylesheet" type="text/css" href="css.css">

Body conține toate etichetele afișate de browser pe ecran.

Exemplu:

<html>

<head>

<title>Titlu</title>

</head>

<body> Continut pagina </body>

</html>

Și în HTML se poate introduce un comentariu , care nu va fi afișat de browser.

Tot in body se gasesc și elementele de marcare.

Marcare structurală

Descrie scopul unui text.

Exemplu:

<h1>Televizoare</h1>

Direcționeaza browserul pentru a reda "Televizoare" ca pe cel mai important titlu. Marcarea structurală nu are un anumit stil predefinit, dar cele mai multe browsere web au standardizat modul în care acestea sunt afișate. De exemplu, titlurile importante (h1, h2, etc.) au conturul mai gros și sunt mai mari decât restul textului. De notat că "h1" este folosit doar o singură dată per pagină deoarece cu el este marcat titlul ei.

Marcare pentru prezentare

Descrie cum apare un text, indiferent de funcțiile sale.

Exemplu:

<strong>îngroșat</strong>

Va afișa textul cu litere groase.

Marcare pentru hiperlink

Leagă părți ale unui document cu alte documente.

Exemplu:

<a href="http://ro.wikipedia.org/">Wikipedia Românească</a>

Va reda Wikipedia românească ca hiperlink către un URL specificat.

Elemente speciale (widget)

Creează obiecte, cum ar fi butoanele și listele.

HTML5 introduce noi elemente și atribute care reflectă utilizarea tipică a unui site modern. Unele dintre ele sunt semantic înlocuite cu utilizări comune de blocuri generice (<div>) și de elemente inline (<span>), de exemplu <nav> – bloc de navigatie în site -, <footer> – în mod normal se referă la partea de jos a unei pagini web sau la ultima linie de cod HTML – sau <audio> și <video> în loc de <object>. Unele elemente depreciate din HTML 4.01 au fost șterse, inclusiv element de prezentare <font> și <center>, al căror efect este realizat cu CSS ( Cascading Style Sheets ). Se pune astfel accent pe importanța DOM Scripting (e.g. JavaScript) în comportamentul web.
Sintaxa HTML5 nu mai este bazată pe SGML în ciuda asemănării cu marcajele acestuia. Oricum a fost dezvoltată pentru compatibilitatea cu parserele comune de HTML mai vechi. Aceasta vine cu o nouă linie introductivă, arată ca tipurile de declarare SGML, <!DOCTYPE html>, care declanșează modurile standard de redare. Din 5 ianuarie 2009 , HTML5 include de asemenea Web Forms 2.0, anteriorul caiet de sarcini WHATWG.

Un browser de HTML5 (text/html) va fi flexibil în tratarea sintaxelor incorecte. HTML5 este proiectat de asemenea pentru ca browserele vechi să poată ignora în siguranță noile construcții HTML5. În contrast cu HTML 4.01, caietul de sarcini HTML5 oferă reguli detaliate pentru lexing și parsare cu intenția ca browsere, diferite între ele, vor produce același rezultat și în cazul unei sintaxe incorecte. Deși HTML5 definește azi un comportament consistent pentru documentele "tag soup", documente de taguri, acestea nu sunt considerate ca fiind conforme cu standardul HTML5.

II.2.2. PHP

Hypertext Prepocessor sau pe scurt PHP , cunoscut în versiunile mai vechi și sub numele de PHP/FI (Personal Homepage/Form Interpreter), a fost gândit inițial ca o simplă aplicație CGI pentru interpretarea formularelor definte prin HTML și procesate de un program scris într-un limbaj Perl, script shell, executat pe server. În cazul interfeței CGI era necesară permisiunea de a rula programe pe server, ceea ce ducea la lacune în securitate și în plus la disocierea de documentul HTML a programului care procesa datele.

PHP (în versiunea curentă PHP 4.0) reprezintă un pachet care oferă un limbaj de programare accesibil din cadrul fișierelor HTML, limbaj asemănător cu Perl sau C, plus suport pentru manipularea bazelor de date într-un dialect SQL (dBase , Informix , MySQL , mSQL , Oracle , PostgreSQL , Solid , Sybase , ODBC etc.) și acces la sisteme hipermedia precum Hyperwave . De asemenea , PHP suportă încărcarea fișierelor de pe calculatorul client: upload (standard propus de E. Nebel și L. Masinter de la Xerox, descris în RFC 1867) și oferă suport pentru cookies (mecanism de stocare a datelor în navigatorul client pentru identificarea utilizatorilor, propus de Netscape).

Această aplicație este disponibilă gratuit pe internet, pentru Unix și mai nou pentru Windows (inclusiv sursele), integrându-se în popularul sever Apache.

Istoria PHP-ului începe la sfârșitul anului 1994, când Rasmus Lerdorf dezvoltă prima versiune, ca proiect personal. PHP-ul este făcut public în debutul anului 1995 sub denumirea de Personal Home Page Tools, fiind considerat un analizor simplist care interpreta câteva macrouri ce puteau fi incluse în cadrul documentelor HTML, permițând contorizarea accesului la paginile Web sau accesarea unei carți de oaspeți (guestbook). Analizorul a fost rescris la mijlocul aceluiași an și denumit PHP/FI 2.0, unde FI era o alta aplicație scrisă de Rasmus Lenford , un interpretor de formulare HTML . A fost adăugat și suportul pentru bazele de date mSQL și astfel PHP/FI a început să aibă succes, fiind disponibil gratuit pe web. Se estimează că la sfârșitul lui 1996 cel puțin 15 mii de site-uri web utilizau PHP/FI, iar în anul 1997 numărul acestora era de 50 de mii.

Programatorii Zeev Suraski și Andi Gutmans rescriu analizorul PHP și noua aplicație formează nucleul versiunii PHP 3.0 care include o parte din vechile surse PHP/FI 2.0. Relativ recent, la începutul anului 2000, a fost facută publică versiunea PHP 4.0, utilizând puternicul motor de scriptare Zend și oferind suport nu numai pentru servrul Apache ci și pentru alte servere web. De asemeni, PHP 4.0 oferă posibilitatea accesării documentelor XML via DOM.

În prezent se estimează că numărul site-urilor care folosesc PHP este de peste un milion. Deja, pe web, exista o mulțime de aplicații și utilitare concepute în PHP, care se regăsesc grupate și în așa-numitul PEAR (PHP Extension and Add-on Repository).

PHP este un limbaj de script care funcționează alături de un server web.

Exemplu:

<html>

<head>

<title>Exemple</title>

</head>

<body>

<?php

echo "Salut, eu sunt un script PHP!";

?>

</body>

</html>

Codul PHP este inclus între tag-urile speciale de început și de sfârșit care permit utilizatorului să treacă din "modul HTML" în "modul PHP".

Față de alte limbaje , ca Javascript, în PHP codul se execută pe server. Dacă pe serverul web se află un script similar , clientul nu va primi decât rezultatul execuției scriptului , fără a avea nici o posibilitate de acces la codul care a produs rezultatul. Vă puteți configura serverul de web să prelucreze toate fișierele HTML ca fișiere PHP. Astfel nu există nici un mijloc de a distinge paginile care sunt produse dinamic de paginile statice.

Limbajul PHP posedă aceleași funcții ca alte limbaje permițând să se scrie scripturi CGI, să colecteze date și să genereze dinamic pagini web sau să trimită și să primească cookies.

Marea calitate și cel mai mare avantaj al limbajului PHP este suportul cu un număr mare de baze de date. A realiza o pagină web dinamică cu o baza de date este foarte simplu. Următoarele baze de date sunt suportate de către PHP:

Limbajul PHP are deasemenea suport pentru diverse servicii server utilizând protocoale precum IMAP, SNMP, NNTP, POP3 și HTTP.

II.2.3. MySQL

MySQL este un sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD) relațional , produs de compania suedeză MySQL AB și distribuit sub Licența Publică Generală GNU . La ora actuală este cel mai popular SGBD open-source , fiind o componentă cheie a stivei LAMP ( Linux , Apache , MySQL , PHP ). În general MySQL se folosește împreună cu limbajul de programare PHP , dar cu el se pot dezvolta aplicații în orice limbaj major . Există multe scheme API disponibile pentru MySQL ce permit scrierea aplicațiilor în numeroase limbaje de programare pentru accesarea bazelor de date MySQL, cum are fi: C , C++ , C# , Java , Perl , PHP , Python , FreeBasic , etc. fiecare dintre acestea folosind un tip spefic API .

O interfață de tip ODBC denumită MyODBC permite altor limbaje de programare ce folosesc această interfață, să interacționeze cu bazele de date MySQL cum ar fi ASP sau Visual Basic. În sprijinul acestor limbaje de programare , unele companii produc componente de tip COM/COM+ sau .NET (pentru Windows) prin intermediul cărora respetivele limbaje să poată folosi acest SGBD mult mai ușor decât prin intermediul sistemului ODBC. Aceste componente pot fi gratuite (ca de exemplu MyVBQL) sau comerciale . Pentru a administra bazele de date MySQL se poate folosi modul linie de comandă sau, prin descărcare de pe internet, o interfață grafică: MySQL Administrator și MySQL Query Browser . Un alt instrument de management al acestor baze de date este aplicația gratuită , scrisă în PHP, phpMyAdmin . MySQL poate fi rulat pe multe dintre platformele software existente: AIX , FreeBSD , GNU/Linux , Mac OS X , NetBSD , Solaris, SunOS , Windows x/NT/2000/XP/Vista.

II.3. WebDesign

Prin web design se înțelege în general realizarea de site-uri web , de la momentul conceperii structurii și interfeței grafice și până la finalizarea programării și introducerea propriu-zisă a datelor care alcătuiesc conținutul site-ului – imagini, text, fișiere și alte elemente .

Frame-urile ( cadrele ) reprezintă elementul potrivit pentru designeri atunci când doresc ca homepage-ul să aibă o structură corespunzătoare, iar navigarea să fie pe măsură.

1.Planificarea și pregătirea

În cazul în care dorim să introducem frame-uri în homepage, trebuie să știm câteva lucruri: De ce utilizăm frame-urile? De câte frame-uri avem nevoie? Cum se împart paginile?

Pe o foaie de hârtie desenăm în mare împărțirea paginii. Liniile nu trebuie să fie poziționate la milimetru , dar această schiță ne ajută să avem o imagine asupra structurii paginii . Schițăm în cadre și conținutul –indicăm bara de navigare și includem imaginile. Scriem în notepad sau în notepad++ , care este mai avansat , trei noi fișiere HTML cu următorul conținut:

<html><body bgcolor=red> cadru X</body></html>

În locul lui X scriem cifrele de la 1 la 3. Salvăm aceste fișiere sub numele de cadrul.html până la cadru3.html . Dacă doriți, puteți schimba indicația de culoare din al doilea și al treilea fișier, de exemplu:

<body bgcolor=yellow> sau <body bgcolor=blue>

Aceste schiță ne ajută la construirea setului de frame-uri și permite verificarea împărțirii ei . Conținutul propriu-zis va putea fi alcătui ulterior .

2.Împărțirea setului de frame-uri

Tag-ul html<frameset> este răspunzător pentru frame-uri. Determinanți sunt parametrii rows și cols: rows împarte fereastra orizontal pe rânduri, iar cols vertical pe coloane. Acestea vor mai obține pe parcurs alte câteva valori. De numărul de indicații despărțite prin virgulă depinde numărul de coloane sau de rânduri. Indicația <frameset.cols="33%, 33%, 33%"> împarte fereastra browser-ului în trei coloane de dimensiuni egale. Cu <frameset rows="10%, 90%"> vom împărți fereastra în două rânduri. Primul rând ocupă o zecime din înălțimea ferestrei, iar cea de a doua 90 de procente. În locul procentajului putem indica dimensiunile și cu valori în pixeli. O poziție deosebită ocupă caracterul * , care semnifică: ocupă restul ferestrei.

3.Drumul spre primul frameset

Cu ajutorul unei valori în pixeli, putem stabili în partea dreaptă o coloană fixă pentru bara de navigare, iar celei de a doua coloane îi atribuim restul spațiului ferestrei. Pentru un prim test introducem listing-ul 1 și-l salvăm sub numele de frame.html . Aceste valori atribuie primei coloane 160 de pixeli, iar restul rămâne pentru coloana a doua. Pentru încărcarea datelor în frame-uri răspunde <frame src…>.

Este foarte important să atribuim fiecărui frame un nume (name=…), deoarece astfel vom simplifica organizarea ulterioară. În cadrul primului test vom observa și avantajul indicării valorilor în pixeli, atunci când dorim să mărim sau să micșorăm fereastra browser-ului: în timp ce cadrul din dreapta se modifică odată cu dimensiunea ferestrei browser-ului, cel din stânga rămâne mereu la fel.

4.Încastrarea frameset-urilor

Pentru a subîmpărți fereastra browser-ului atât orizontal cât și vertical, trebuie să încastrăm două frame-uri unul într-altul. Schița, pe care am realizat-o inițial, va fi acum de folos. Pentru că aici putem estima cât spațiu necesită fiecare cadru. În exemplul de față, coloana din stânga va avea o lățime de 160 de pixeli, iar bara de navigare din partea de sus a ferestrei va avea o înălțime de 70 de pixeli. Salvăm listing-u1 2 sub numele de frame1.html și verificăm layout-ul cu browser-ul. În cazul în care dorim ca bara de navigare să ocupe toată lățimea ferestrei, încastrăm frame-urile invers și realizăm inițial împărțirea orizontală și doar apoi cea verticală. Salvăm această definiție de frameset sub numele de frame2.html . Observăm diferențele pentru reprezentare față de frame1.html – împărțirea arată acum cu totul altfel .

5.Frame-uri fără cadre inestetice

După ce am realizat structura, ne ocupăm și de partea estetică. În majoritatea cazurilor, cadrele sunt nearanjate și inestetice. Aceste borduri pot fi îndepărtate cu ajutorul parametrului suplimentar border=0: <framset rows="70, *" bordez=0> Important este că acest parametru funcționează numai în cazul frameset-urilor încastrate și numai în prima indicație frame-set. În toate celelalte tag-uri frameset, border nu are nici un efect. Ambele versiuni actuale de Navigator și Explorer recunosc fără probleme parametrul border. Pentru a evita incompatibilitatea față de versiunile mai vechi de browser, este indicat să extindeți tag-ul cu indicații pentru versiuni mai vechi de Internet Explorer: <frameset rows="70, *" border=Oframeborder=0'frame-spacing=0> framespacing stabilește în Internet Explorer distanța dintre cadre, frameborder este analog cu border în browser-ele mai vechi. În cazul în care în tag-ul frameset utilizăm ambii parametri pentru a defini culoarea frame-urilor, trebuie să atribuim aceleași valori pentru aceste indicații.

6.Definirea distanțelor față de margini

În cazul unui layout foarte exact, sunt deranjante distanțele prea mari față de margini. Browser-ele includ automat asemenea distanțări. Prin intermediul a doi parametri pentru tag-ul frame, avem posibilitatea de a stabili valoarea exactă a acestor margini: <frame src="cadru3.html" name="continut" margin-width=0 margin-height=0> margin-width stabilește distanța față de marginile laterale. În cazul valorii 0, textul va începe de la marginea paginii. Margin-width este valabil atât pentru marginea din dreapta cât și pentru cea din stânga: Netscape Navigator va include totuși, în ciuda valorii 0, o distanță de l pixel. Pentru marginea de sus și cea de jos este nevoie de parametrul margin-height. Valoarea 0 nu va plasa conținutul lipit de marginea de sus a ferestrei – vor rămâne 5 pixeli în Navigator și 4 în Explorer.

Folosim aceste indicații pentru margini doar pentru layout-ul brut . În cazul în care dorim să poziționăm exact texte sau imagini , este indicat să folosim tabele .

7.Limitări raționale

Bordurile prezintă și un al doilea avantaj în design-ul frame-urilor , ele pot fi deplasate. În acest fel se pot modifica dimensional ramele din pagină. Dacă dorim să lucrăm cu dimensiuni fixe ale cadrelor, stabilim un parametru noresize. Acest parametru poate fi utilizat pentru fiecare frame în parte. Bineînțeles, el va avea un efect numai în cazul în care nu apare bordex=0. Pentru ca numai frame-urile din partea de jos să poată fi deplasate, modificăm a doua linie din frame2.html:

<frame src="cadru2.html" name="navsite" noresize>

Dacă conținutul este mai mare decât cadrul, va apărea în partea din dreapta o bară de navigare. Aceasta poate fi dezactivată cu scrolling=no. Astfel nu va apărea niciodată respectiva bară. Cu scrolling=yes, bara va apărea întotdeauna – chiar și atunci când conținutul încape în frame. Opțiunea presetată în browsere este scrolling=auto, ceea ce înseamnă că barele de navigare apar numai atunci când sunt necesare.

8.Link-uri spre frame-uri

Urmează partea complicată – trimiterile. Acestea trebuie stabilite cu mare atenție. Astfel, pot fi plasate câteva link-uri în cadrul.html, care se vor răsfrânge asupra navigării prin site. Pentru aceasta, vom înlocui documentul-schiță inițial cadru1.html cu listing-u13. Toate link-urile se află aici într-un document.

Determinant este parametrul target. El stabilește unde va fi încărcat conținutul link-ului selectat. Aici intervin numele care au fost atribuite în definirea frame-ului. Dacă acestea se grupează în parametrul target, documentul aferent link-ului va apărea exact acolo unde trebuie. Pe lângă numele stabilite de noi pentru frame-uri, există și câteva valori speciale. _self încarcă fișierul din spatele link-ului în frame-ul de unde a fost apelată trimiterea. Documentul precedent dispare din acest cadru, fiind înlocuit de cel apelat.

Un bun mecanism de securitate este _top. El se ramifică spre nivelul superior – surferul va ajunge din nou în fereastra browser-ului fără subîmpărțiri. _top este obligatoriu atunci când indicați un link spre un site web extern. _parent încarcă documentul în fereastra în care a fost definit anterior frameset-ul. Acesta prezintă interes în momentul în care sunt încastrate mai multe frame-uri, dar designul va fi derutant.

O altă valoare este _blank. Se leagă de o nouă fereastră. Browserul va deschide o nouă instanță, unde va reprezenta documentul.

Nu doar în web, ci și pe propriul homepage este importantă navigarea cât mai simplă.

Homepage-urile cu mai mult de două documente necesită o navigare bine pusă la punct, pentru că, dacă cititorii se rătăcesc prin paginile dumneavoastră, nemaigăsind cuprinsul sau homepage-ul, atunci ei vor apăsa cu siguranță butonul Home al browserului, iar pe viitor vor ocoli pagina dumneavoastră.

Principii de bază

Înainte de a lansa pagini web în rețea, trebuie să verificăm structura acestora. Există două variante : o structură în formă de stea pentru site-uri mici și o construcție ierarhică pentru ofertele ample. În cazul structurilor în formă de stea plasăm pagina de intrare în centrul atenției, de la aceasta plecând apoi toate celelalte pagini. Constucția ierarhică aduce cu structura arborescentă a unui hard-disck . Din pagina principală pleacă link-uri către nivelul următor – ca și spre subdirectoarele de pe hard-disck. Fiecare nivel conține o temă proprie și se ramifică în alte subrubrici. Acest tip de construcție este necesar, de exemplu, în momentul în care doriți să introduceți în rețea o arhivă de texte.

Atenția principală trebuie acordată paginii de intrare. Aceasta trebuie să conțină link-uri către toate celelalte pagini, când se lucrează cu site-uri cu mai multe nivele, este suficient să fie introduse link-uri către următorul nivel. Și invers, pagina de intrare trebuie să poată fi accesată întotdeauna de pe orice altă pagină. Dacă aveți mai multe nivele subordonate, este necesar un link pentru accesarea nivelului imediat superior. În cazul site-urilor mai mici, această structură ierarhică poate fi modificată. În afară de link-ul spre homepage, pot fi introduse în conceptul de navigare trimiteri către fiecare pagină în parte .

Poziționarea elementelor de navigare

Elementele de navigare trebuie să fie foarte vizibile și să fie plasate întotdeauna în aceeași zonă a fiecărei pagini. Atunci când lucrăm cu site-uri bazate pe frame-uri, trebuie grupate toate link-urile într-un frame individual.

Dacă însă nu utilizăm frame-uri, poziționăm elementele de navigare în partea de sus și în partea de jos a fiecărui document. Ele trebuie să fie evidențiate din punct de vedere al aspectului față de conținut. În acest sens, în funcție de gust și talent este suficient dacă includem o linie orizontală, o culoare sau o grafică deosebită. Astfel se creează o bară de navigare, care va fi recunoscuta de surfer pe fiecare pagină în parte.

Dacă avem nevoie de mai multe link-uri, includem două bare de navigare: una sus pe pagină și una în partea stângă, lângă document. Bara de sus va conține link-uri identice ce sunt incluse pe toate paginile, de exemplu trimiterea la homepage, la funcția de căutare sau la pagina de feed-back. În partea din stânga se vor afla link-urile spre celelalte documente sau subnivele ale site-ului.

1. Navigare simplă

Dacă ne grăbim sau ne place mai mult un design modest, o bară de navigare cu text este ideală. Hyperlink-urile vor arăta atunci așa cum au fost create în HTML , doar parantezele pătrate evidențiază faptul că este vorba de un element de navigare .

Toate link-urile acestui exemplu se află pe o singură linie. Ruperea rândurilor în codul sursă asigură plasarea unui spațiu între link-uri. Ultimul link este deosebit de util, de aceea nu ar trebui să lipsească de pe nici un site. Tag-ul mailto apelează clientul de e-mail al surferului, unde este completată adresa dumneavoastră în câmpul adresantului. În acest fel, surferul are posibilitatea de a vi se adresa direct de pe pagină, fără să caute adresa dumneavoastră. Bara de navigare este separată de restul documentului printr-o linie orizontală. Aici, aceasta este aliniată la stânga prin align=left, iar lățimea acesteia este limitată la 800 de pixeli prin width=800.

2. Butoane din creația proprie

Butoane fără umbră

Designerii web cu pretenții la capitolul grafică își desenează singuri elementele de navigare. În general sunt preferate butoane cu o dimensiune de circa 100×40 pixeli. Acestea au o suprafață destul de mare pentru a putea fi inscripționate și sunt suficient de mici pentru a nu ocupa prea mult spațiu în pagină. Aceste dimensiuni sunt avantajoase deoarece pot fi încărcate mai ușor.

Calea cea mai simplă de a face asemenea butoane este apelarea la programul shareware Paintshop Pro, care deține funcția Buttonize. Însă această funcție trebuie exploatată cu grijă.

Deschidem în Paintshop Pro un nou document grafic cu 16,7 milioane de culori cu lățimea de 100 de pixeli și înălțimea de 40 de pixeli. Fundalul rămâne alb. Mărim imaginea cu ajutorul funcției de zoom pentru a poziționa mai ușor textul, dăm un clic pe butonul de text și selectăm un font oarecare, de 12 puncte, bold. Introducem textul Home, dăm un clic pe OK și plasăm scrisul în mijlocul noului buton. Deoarece textul este încă marcat, apăsăm combinația de taste [CTRL]+[D] pentru a elimina marcajul.

Selectăm apoi Image – Effects – Buttonize. Pentru Height este indicată o valoare cuprinsă între 15 și 20, atunci când este activată funcția de Transparent Edge. Solid Edge nu arată la fel de bine. Dar dacă totuși dorim să o folosim, stabilim pentru Height o valoare mai mică, între 5 și 10. După confirmarea cu OK, noul buton este gata și îl salvăm ca fișier JPG. Apoi pentru ca timpul necesar încărcării acestei imagini să fie minim folosim un program pentru optimizare JPEG, cum ar fi JPEG Optimizer.

În documentul HTML (WELCOME. HTML) legăm grafica de hyperlink după cum urmează:

Cu ajutorul funcției Buttonize din Paintshop Pro putem desena rapid butoane pentru homepage-ul nostru. Pentru orice eventualitate salvăm separat un buton neinscripționat.

Parametrul border=0 evită afișarea marginii albastre inestetice, care sugerează faptul că respectiva grafică reprezintă un link.

Butoane cu umbră

Rămân în continuare la modă umbrele poziționate în spatele butoanelor. Cu puțină îndemânare putem desena chiar noi aceste elemente de navigare de efect. Și de această dată apelăm la Paintshop Pro.

Deschidem o imagine nouă, având dimensiunea de 400×400 de pixeli. Pentru prima încercare folosim albul ca și culoare de fundal . Desenăm un dreptunghi în colțul din stânga sus al ferestrei. Atenție ca funcția de fill să fie activată și să fie destul spațiu pentru un al doilea dreptunghi de aceleași dimensiuni. Marcăm apoi dreptunghiul cu Magic Wand, care apare ca o baghetă în bara de simboluri. Tolerance și Feather trebuie să aibă valoarea 0. Cu [Ctrl]+[C] și [Ctrl]+[E] inserăm o copie a dreptunghiului în spațiul liber al imaginii. Colorăm noul dreptunghi cu gri deschis cu ajutorul funcției Flood-Fill. Activăm apoi shortcut-ul [CTRL]+[D], pentru a elimina marcajul. Dăm din nou un clic pe bagheta magică. De această dată Feather va obține valoarea 10. În momentul în care dăm un clic pe dreptunghi, Paintshop Pro va desena un cadru de marcare. Apelăm de cinci ori consecutiv punctul de meniu Image – Blur – Blur More. În acest fel finisăm marginile umbrei. Marcăm din nou primul dreptunghi cu bagheta magică . Feather are valoarea 0. Tragem acest dreptunghi peste umbra sa. Decupăm butonul obținut și-l salvăm ca JPG. Bineînțeles că acum putem inscripționa butonul, salvându-1 de fiecare dată sub un alt nume. Nu ștergeți butonul gol (fără inscripționare), astfel încât să-1 puteți apela pentru orice fel de modificare.

3. Bară de navigare dintr-o bucată

Bara de navigare este compusă din mai multe grafice individuale, care sunt plasate unul lângă celălalt fără spațiu între ele.

Rolul esențial îl joacă aici tag-ul nobr. Acesta împiedică ruperea rândurilor, chiar și atunci când fereastra browser-ului este mai îngustă decât bara cu butoane. În afară de aceasta, nu este voie să se rupă rândul între hyperlink-uri în codul sursă. În caz contrar, browser-ul include un spațiu între diferitele imagini.

O variantă alternativă este includerea imaginilor într-un tabel. Acest lucru are același efect optic, dar oferă mai multe posibilități.

II.3.1. Ce este necesar pentru realizarea unui site

Pentru realizarea unui site web este necesară trecerea prin mai multe etape :

1. Analiza preliminară

2. Concretizarea ideilor

3. Schițarea elementelor vizuale și compunerea structurii site-ului

4. Programarea paginilor web în HTML , CSS , Javascript

5. Testarea site-ului

6. Schimbarea părților care nu corespund țintei

7. Publicarea site-ului pe internet sau pe un intranet

8. Modificarea ulterioară și relansarea pe internet, după nevoile clienților sau ale timpului

Actualizările ulterioare ale site-ului pot fi făcute în doua moduri : prin intervenția web designer-ului și prin accesarea interfeței de administrare pusa la dispoziție de web designer. Cea mai recomandată metodă este cea de-a doua, aceea în care site-ul dispune de CMS ( content system management ) în care proprietarul site-ului nu mai depinde de web designer.

După stabilirea structurii site-ului se intră în etapa conceperii unei interfețe grafice care, pe lângă scopurile sale estetice, trebuie să faciliteze și accesul vizitatorilor la toate secțiunile publice ale site-ului, să fie pe înțelesul tuturor și nu în ultimul rând, să asigure și încărcarea rapidă a paginilor, prin modul în care sunt realizate diversele elemente grafice. Din punctul de vedere al design-ului , site-urile sunt în mare parte alcătuite din tabele cu linii (invizibile pe ecran) în care se inserează imagini (siglă, imagini-simbol, butoane etc.) și texte, în așa fel încât aspectul să fie unitar și să nu se sesizeze vizual organizarea tabelară.

Celulele tabelelor pot fi :

1. fundaluri colorate,

2. formate din imagini și desene care se repetă , pe orizontală sau pe verticală,

3. umplute cu texturi mai mult sau mai puțin neregulate (ca pietrișul, frunzișul etc.)

4. pot rămâne și albe.

Actualmente locul tabelelor a fost luat de popularul mod de formatare CSS , care reprezintă o soluție mai "curată" din punctul de vedere al programării decât utilizarea tabelelor.

Astfel, design-erul utilizează inițial un program de grafică (de exemplu Adobe PhotoShop sau Corel PhotoPaint) pentru a concepe pagina site-ului respectiv .

El creează forma butoanelor grafice, dimensionează și poziționează sigla site-ului , stabilește locul meniurilor pe ecran, dimensiunea și aspectul textului, schema de culori a site-ului, precum și alte aspecte specifice. Datorită faptului că această imagine primară este apoi "tăiată" în imagini mai mici, care urmează să fie inserate în tabele sau definite în CSS, din punct de vedere grafic site-urile se supun acelorași reguli de compoziție ca și lucrările grafice tipărite, îmbinate însă cu o serie de parametri tehnici care permit implementarea ulterioară a elementelor de programare. Astfel, un "grafician de web" va lucra altfel decât un "grafician de print", încercând să anticipeze locurile unde pot apărea probleme și să găsească soluții pentru a evita orice deformare a site-ului, indiferent dacă urmează să fie utilizate dimensiuni relative sau absolute. De exemplu, un grafician de web trebuie să știe că este preferabil să utilizeze fundaluri de tip "culoare indicată din cod" sau de tip "imagine repetată pe axa x sau y", decât fundaluri dintr-o singură imagine foarte mare, care ar reduce mult viteza de încărcare a sitului.

După ce imaginea inițială a fost împărțită în mai multe imagini mici, acestea se introduc în tabele sau se poziționează cu ajutorul CSS, fie prin scrierea directă a codului HTML într-un program simplu de editare text, cum ar fi notpad , fie prin utilizarea unui editor HTML, în general de tip WYSIWYG , cum ar fi Dreamweaver .

Astfel se generează un prim format al site-ului, denumit "mock-up", care simulează site-ul și toate funcțiile lui, fără a avea însă conținutul real, ci numai texte de tip lipsum și imagini provizorii. În cazul în care este vorba de un site simplu, cu puține pagini, tot ce mai rămâne de făcut este introducerea conținutului final. În cazul în care este vorba de un site complex, de exemplu un catalog sau un magazin virtual , mock-up-ul intră în etapa de programare complexă, care poate utiliza limbaje mai complicate (de tip server-side ca de exemplu PHP , ASP , sau de tip client-side) precum și baze de date.

În concluzie , realizarea unui site web implica 3 aspecte majore:

1. achiziționarea unui nume pentru site (domeniu web)

2. gazduirea site-ului pe un server (hosting)

3. web-design-ul (crearea site-ului propriu-zis)

Capitolul III. APLICATIE PRACTICA

COMERȚ VIRTUAL AL FIRMEI EDAN

Un magazin virtual reprezintă un ansamblu de pagini ce are ca scop principal prezentarea și vânzarea produselor online prin intermediul coșului de cumpărături , oferind multiple posibilități de plată , cum ar fi ramburs , card , tranzacții bancare .

Magazinul virtual al firmei eDan se adresează tuturor persoanelor care doresc să achiziționeze un televizor nou , modern , fabricat cu tehnologie nouă .

SERVER

Acest site l-am construit cu ajutorul aplicației XAMPP cu care se creează serverul local sau localhost și cu aplicația WordPress unde se creează site-ul propriu-zis . Eu am folosit XAMPP 1.8.3. După instalare se deschide fișierul xampp-control.exe care arată ca în figura 1 .

Fig. 1 – Xampp control

Se acționează butoanele Start pentru a activa Apache și MySQL iar apoi se apasă pe butonul Admin pentru a apărea fereastra de mai jos – figura 2 .

Fig. 2 – Xampp

După setarea și configurarea XAMPP-ului am instalat WordPress Module 3.9.1-0 . WordPress reprezintă cea mai performantă și actuală platformă dedicată publicării personale . Orientarea sa pe estetică , standarde web și ușurința de folosire o fac alegerea principală pentru toți cei care vor un site sau un blog , iar faptul că e gratuit permite distribuirea și personalizarea sa pe placul tuturor .

Prin apăsarea butonului access din figura 3 se deschide site-ul eDan cu pagina de start prezentată în figura 4.

Această parte este cea pe care o vede utilizatorul , cumpărătorul. El poate doar să vizualizeze și să comande produsul sau produsele afișate pe pagini. La partea de construcție are acces doar administratorul site-ului , care poate să facă modificări , adăugări și ștergeri de produse .

Fig. 3 – Acces

MAGAZIN

Fig. 4 – Pagina de start

Fig. 4.1. – Pagina de start

Din pagina de start , vizitatorul are posibilitatea de a vizualiza toate produsele magazinului prin accesarea butonului Produse din bara de meniu figura 5 , dacă nu caută ceva anume , sau poate să restrângă căutarea prin acționarea filtrelor de căutare existente în partea dreaptă a paginii figura 6 , dacă caută ceva anume . Produsele sunt prezentate în mod atractiv , cu poze , se pot grupa după marcă , diagonală sau preț .

Fig. 5 – Bara de meniu

Fig. 6 – Sortare

Figura 7 – Produse

După vizualizarea și alegerea produsului dorit , acesta se pune în coș prin apăsarea butonului Adaugă în coș , figura 8 .

Fig. 8 – Adaugă în coș

În acest moment coșul de cumpărături va arăta ca în figura 9 .

Figura 9. – Coș de cumpărături

Următoarea etapă este plata . Pentru asta se vor complecta toate câmpurile formularului din figura 10 .

Figura 10. – Plata

Pentru început toate plățile se vor face cash iar livrarea va fi gratuită și se va face în termen de 24h în Timișoara cu mașina firmei și 48h pentru alte localități și se va face printr-o firmă de curierat .

În formularul de plată se găsesc două câmpuri . Unul pentru autentificare figura 11 și unul pentru cupon de promoție , dacă acesta există figura 12.

Figura 11. – Autentificare

Figura 12. – Cupon promoție

Pentru clienții fideli sau cumpărături mai mari de 2,000 lei magazinul oferă materiale promoționale cum ar fi tricouri sau căni inscripționate cu logo-ul firmei figura 13.

Fig. 13 – Promoții

CONSTRUCȚIE

La partea de construcție are acces doar administratorul site-ului . Pe baza unui user și a unei parole acesta are dreptul de a efectua orice modificare la site , figura 14 .

Fig. 14 – Autentificare administrator

După autentificare pe monitor va apărea interfața de construcție , figura 15 .

Fig. 15 – Adaugă produse

Fig. 16 – Meniu

Fig. 17 – Setări

Fig. 18 – Setări generale

CONCLUZII

Dezvoltarea simultană a telecomunicațiilor și utilizării calculatoarelor a făcut posibilă creșterea exploziva a internetului și dezvoltarea unor tehnologii specifice care vor influența esențial activitățile economico-sociale . În asemenea condiții , se va dezvolta comerțul electronic . Asemenea schimbări vor oferi consumatorilor noi posibilități de alegere și de căutare a celor mai competitive produse pe piața mondiala .Comerțul electronic implica plăți on-line ceea ce a dus la crearea unor tipuri de bani electronici și a unor sisteme de plată specifice . Modalitatea de plată fiind una dintre cele mai importante probleme ridicate de extinderea comerțului în sfera internet-ului . Internetul oferă multe avantaje și facilități , dar pentru a le utiliza , acestea trebuie personalizate pentru fiecare caz , companie sau aplicație . Crearea aplicațiilor specifice internet-ului reprezintă un factor important care se dezvoltă tot mai mult pe zi ce trece , la fel ca și pretențiile utilizatorilor individuali sau organizaționali .

În condițiile în care comerțul electronic cunoaște o creștere extrem de rapidă , multe intreprinderi încep să se facă cunoscute și pe internet și să-și dezvolte o activitate comercială în acest spațiu . Ținând cont de această evoluție , specialiștii apreciază că internet-ul va fi centrul comerțului de mâine.

În acest domeniu , marketingul este reproiectat de la A la Z . Succesoarea Societății Informaționale, Economia informației va penetra și va schimba aproape fiecare aspect al vieții noastre de zi cu zi . Revoluția digitala a modificat concepția despre spațiu , timp și masă .Astăzi mai mult de 100 de milioane de oameni din toata lumea se pot conecta la internet . Mai mult de 1 milion și jumătate de domenii sunt înregistrate pe internet .Ciberspațiul va introduce o epocă în care achizițiile și vânzările vor devin mai automatizate și mai comode . Afacerile vor fi conectate între ele , într-o rețea fără cusur . Informațiile circulă prin internet peste tot în lume , aproape instantaneu și fără costuri .

Comercianților le este mai ușor să găsească potențialii cumpărători , iar cumpăratorilor le este mai ușor să identifice cei mai buni comercianți și cele mai bune produse . Timpul și distanțele , care acționau ca bariere comerciale în trecut , s-au micșorat . Comercianți care vor continua să vândă în stilul vechi vor dispărea de pe piață .

Evoluția digitală a deschis ușa pentru un nou început , iar companiilor de nișă le-a oferit ocazia să lucreze cu piețe internationale , chiar și cu un capital mic .

În ziua de azi este mai ușor pentru membrii unei gospodării să aleagă produsele și să comande bunuri și servicii . Ei pot viziona descrieri de produse pe diverse pagini de web , pot monitoriza comentarii și pot să duca conversații în camera de chat . Se pot viziona pagini unde se pot găsi informații și comparații făcute despre produse , puse la dispoziție de intermediari . Oamenii folosesc agenți informatici care învăța preferințele lor în materie de muzică , filme și care vor face sugestii noi . Ei pot obține publicitate dar și programe la cerere .

Companiile își fac în mod normal achizițiile prin intermediul unor cumpărători profesioniști care consulta cataloage , telefonează la furnizori și încearcă să negocieze termeni mai buni . Agenți de cumpărare moderni adăugă acum și ciberinstrumente pentru a-și mări capacitatea de achiziție . Internet-ul oferă mai multe informații decât au avut vreodata . Ei pot vâna mai ușor cei mai buni furnizori și le pot verifica mai ușor credibilitatea și activitatea anterioară .Consumatorii de astăzi fac față , mai mult ca oricând , celor mai variate moduri de a obține un produs sau un serviciu. Internetul a devenit indispensabil pentru o mare parte din activități dar este și o sursă foarte importantă pentru noi toți . Pe internet fiecare utilizator poate găsi informațiile , serviciul și produsele de care are nevoie și multe altele .Magazinul virtual eDAN este doar un exemplu din miile de exemple ale comerțului și marketingului electronic . Pe internet se poate vinde sau cumpăra aproape orice ( mașini , bijuterii , produse alimentare până la fire de par a unor vedete celebre….si exemplele pot continua) .

Bibliografie

Cărți

Molnar-Matei Florin , Bebeșelea Adriana , Mnerie Alin Vasile , Krepelka Mircea , Groza Ioan Kürti Veronica , Körösi Antonela , Mnerie Gabriela Victoria , Dorneanu Liliana și Slavici Titus – Utilizarea și Programarea Calculatoarelor , 2010 , Timișoara , Editura Fundației pentru Cultură și Învățământ „Ioan Slavici “ Timișoara , p 195

Bucur Cristina Mihaela – Comerț electronic , 2002 , București , Editura A.S.E. București , p 70

Articole

US Small Business Administration – E-commerce – Small Business Venture Online , 1999,

p 70

Pagini web

http://www.ecursuri.ro/desprenoi.html

http://www.biblioteca.regielive.ro/referate

http://www.ro.wikipedia.org/wiki/html5

http://www.scritub.com/ știință/informatică/web-design152101995.php

http://www.referate10.ro/introducere-în-php

http://www.webdesignprofesional.ro

http://www.designpaginiweb.weebly.com/notiuni.html

ACASĂ

http://www.elfnet.ro/despre-web-design

http://www.prezi.com/istoria-limbajului

11. http://www.internetvalley.com

12. http://www.webinvent.ro/referate-web

13. http://www.competențedigitale.ro/html/pagini_web.html

14. http://www.arealweb.ro/articole.html

15. http://www.wordpress.com

16. https://www.apachefriends.org

Anexă

COD SURSĂ

<!DOCTYPE html>

<!–[if lt IE 7]> <html class="no-js lt-ie9 lt-ie8 lt-ie7" lang="ro-RO"> <![endif]–>

<!–[if IE 7]> <html class="no-js lt-ie9 lt-ie8" lang="ro-RO"> <![endif]–>

<!–[if IE 8]> <html class="no-js lt-ie9" lang="ro-RO"> <![endif]–>

<!–[if gt IE 8]><!–> <html class="no-js" lang="ro-RO"> <!–<![endif]–>

<head>

<meta charset="utf-8">

<title>eDan</title>

<meta name="viewport" content="width=device-width, initial-scale=1.0">

<link rel="shortcut icon" type="image/x-icon" href="http://localhost/wordpress/wp-content/uploads/2014/06/D1.jpg" />

<link rel="alternate" type="application/rss+xml" title="eDan &raquo; Feed" href="http://127.0.0.1/wordpress/feed/" />

<link rel="alternate" type="application/rss+xml" title="eDan &raquo; Feed Comentarii" href="http://127.0.0.1/wordpress/comments/feed/" />

<link rel="stylesheet" href="http://127.0.0.1/wordpress/wp-content/plugins/contact-form-7/includes/css/styles.css?ver=3.8">

<link rel="stylesheet" href="http://127.0.0.1/wordpress/wp-content/themes/virtue/assets/css/bootstrap.css?ver=204">

<link rel="stylesheet" href="http://127.0.0.1/wordpress/wp-content/themes/virtue/assets/css/virtue.css?ver=204">

<link rel="stylesheet" href="http://127.0.0.1/wordpress/wp-content/themes/virtue/assets/css/skins/default.css">

<script type='text/javascript' src='http://127.0.0.1/wordpress/wp-includes/js/jquery/jquery.js?ver=1.11.0'>

</script>

<script type='text/javascript' src='http://127.0.0.1/wordpress/wp-includes/js/jquery/jquery-migrate.min.js?ver=1.2.1'>

</script>

<script type='text/javascript' src='http://127.0.0.1/wordpress/wp-content/themes/virtue/assets/js/vendor/modernizr-2.6.2.min.js'>

</script>

<link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" title="RSD" href="http://127.0.0.1/wordpress/xmlrpc.php?rsd" />

<link rel="wlwmanifest" type="application/wlwmanifest+xml" href="http://127.0.0.1/wordpress/wp-includes/wlwmanifest.xml" />

<meta name="generator" content="WordPress 3.9.1" />

<meta name="generator" content="WooCommerce 2.1.10" />

<style type="text/css">#logo {padding-top:20px;}#logo {padding-bottom:10px;}#logo {margin-left:0px;}#logo {margin-right:0px;}#nav-main {margin-top:40px;}#nav-main {margin-bottom:10px;}.headerfont, .tp-caption {font-family:Lato;}

.topbarmenu ul li {font-family:Lato;}

#kadbreadcrumbs {font-family:Verdana, Geneva, sans-serif;}.product_item .product_details h5 {text-transform: none;}.product_item .product_details h5 {min-height:40px;}</style><style type="text/css" title="dynamic-css" class="options-output">header #logo a.brand,.logofont{font-family:Pacifico;font-weight:400;font-style:normal;font-size:32px;line-height:40px;}.kad_tagline{font-family:Lato;font-weight:700;font-style:normal;font-size:14px;line-height:20px;color:#444444;}.product_item .product_details h5{font-family:Lato;font-weight:700;font-style:normal;font-size:16px;line-height:20px;}h1{font-family:Lato;font-weight:400;font-style:normal;font-size:38px;line-height:40px;}h2{font-family:Lato;font-weight:normal;font-style:normal;font-size:32px;line-height:40px;}h3{font-family:Lato;font-weight:400;font-style:normal;font-size:28px;line-height:40px;}h4{font-family:Lato;font-weight:400;font-style:normal;font-size:24px;line-height:40px;}h5{font-family:Lato;font-weight:700;font-style:normal;font-size:18px;line-height:24px;}body{font-family:Verdana, Geneva, sans-serif;font-weight:400;font-style:normal;font-size:14px;line-height:20px;}#nav-main ul.sf-menu a{font-family:Lato;font-weight:400;font-style:normal;font-size:22px;line-height:26px;}#nav-second ul.sf-menu a{font-family:Lato;font-weight:400;font-style:normal;font-size:18px;line-height:22px;}.kad-nav-inner .kad-mnav, .kad-mobile-nav .kad-nav-inner li a,.nav-trigger-case{font-family:Lato;font-weight:400;font-style:normal;font-size:16px;line-height:20px;}</style><link rel="stylesheet" id="options-google-fonts" href="//fonts.googleapis.com/css?family=Pacifico:400%7CLato:700,400&amp;subset=latin&amp;v=1402199391" type="text/css" media="all" />

</head>

<body class="home blog wide">

<!–[if lt IE 9]>

<script src="http://127.0.0.1/wordpress/wp-content/themes/virtue/assets/js/vendor/respond.min.js">

</script>

<![endif]–>

<div id="wrapper" class="container">

<!–[if lt IE 8]><div class="alert">Your browser is <em>ancient!</em> <a href="http://browsehappy.com/">Upgrade to a different browser</a> or <a href="http://www.google.com/chromeframe/?redirect=true">install Google Chrome Frame</a> to experience this site.</div>

<![endif]–>

<header class="banner headerclass" role="banner">

<section id="topbar" class="topclass">

<div class="container">

<div class="row">

<div class="col-md-6 col-sm-6 kad-topbar-left">

<div class="topbarmenu clearfix">

<ul class="kad-cart-total">

<li>

<a class="cart-contents" href="http://127.0.0.1/wordpress/cart/" title="View your shopping cart">

<i class="icon-shopping-cart" style="padding-right:5px;"></i> Your Cart <span class="kad-cart-dash">-</span> <span class="amount">0.00lei</span> </a>

</li>

</ul>

</div>

</div><!– close col-md-6 –>

<div class="col-md-6 col-sm-6 kad-topbar-right">

<div id="topbar-search" class="topbar-widget">

<form role="search" method="get" id="searchform" class="form-search" action="http://127.0.0.1/wordpress/">

<label class="hide" for="s">Search for:</label>

<input type="text" value="" name="s" id="s" class="search-query" placeholder="Search">

<button type="submit" id="searchsubmit" class="search-icon"><i class="icon-search"></i></button>

</form>

</div>

</div> <!– close col-md-6–>

</div> <!– Close Row –>

</div> <!– Close Container –>

</section>

<div class="container">

<div class="row">

<div class="col-md-4 clearfix kad-header-left">

<div id="logo" class="logocase">

<a class="brand logofont" href="http://127.0.0.1/wordpress/">

<div id="thelogo"><img src="http://localhost/wordpress/wp-content/uploads/2014/06/logo3.jpg" alt="eDan" class="kad-standard-logo" />

</div>

</a>

<p class="kad_tagline belowlogo-text"></p>

</div> <!– Close #logo –>

</div><!– close logo span –>

<div class="col-md-8 kad-header-right">

<nav id="nav-main" class="clearfix" role="navigation">

<ul id="menu-meniu" class="sf-menu">

<li class="menu-acasa current-menu-item current_page_item">

<a href="http://127.0.0.1/wordpress">Acasa</a></li>

<li class="menu-produse current_page_parent">

<a href="http://127.0.0.1/wordpress/shop/">Produse</a></li>

<li class="menu-contul-meu">

<a href="http://127.0.0.1/wordpress/my-account/">Contul Meu</a></li>

<li class="menu-plata"><a href="http://127.0.0.1/wordpress/checkout/">Plata</a></li>

<li class="menu-cosul-meu"><a href="http://127.0.0.1/wordpress/cart/">Cosul meu</a></li>

<li class="menu-contact"><a href="http://127.0.0.1/wordpress/contact/">Contact</a></li>

</ul> </nav>

</div> <!– Close span7 –>

</div> <!– Close Row –>

</div> <!– Close Container –>

</header>

<div class="wrap contentclass" role="document">

<div class="sliderclass">

<div id="imageslider" class="container">

<div class="flexslider loading" style="max-width:1170px; margin-left: auto; margin-right:auto;">

<ul class="slides">

<li>

<img src="http://localhost/wordpress/wp-content/uploads/2014/06/DANTRANSPORT2.jpg" alt="" />

</li>

<li>

<img src="http://127.0.0.1/wordpress/wp-content/uploads/2014/06/produccion_cine_tv_monterrey.jpg" alt="" />

</li>

<li>

<img src="http://127.0.0.1/wordpress/wp-content/uploads/2014/06/foto1-1170×400.jpg" alt="" />

</li>

</ul>

</div> <!–Flex Slides–>

</div><!–Container–>

</div><!–sliderclass–>

<script type="text/javascript">

jQuery(window).load(function () {

jQuery('.flexslider').flexslider({

animation: "fade",

animationSpeed: 600,

slideshow: 1,

slideshowSpeed: 4000,

smoothHeight: true,

before: function(slider) {

slider.removeClass('loading');

}

});

});

</script>

<div id="content" class="container homepagecontent">

<div class="row">

<div class="main col-md-12" role="main">

<div class="home-margin home-padding">

<div class="rowtight homepromo">

<div class="tcol-lg-3 tcol-md-3 tcol-sm-6 tcol-xs-6 tcol-ss-12 home-iconmenu homeitemcount1">

<a href="" target="_self" title="">

<i class=""></i> </a>

</div>

</div> <!–homepromo –>

</div> <div class="homecontent fullwidth postlist clearfix home-margin">

<article id="post-77" class="post-77 post type-post status-publish format-standard hentry category-noutati">

<div class="row">

<div class="col-md-12 postcontent">

<div class="postmeta updated">

<div class="postdate bg-lightgray headerfont">

<span class="postday">6</span>

Iun 2014 </div>

</div>

<header>

<a href="http://127.0.0.1/wordpress/samsung-pregateste-revolutionarul-oled-hd-tv/"><h2 class="entry-title">Samsung pregateste revolutionarul OLED HD TV</h2></a>

<div class="subhead">

<span class="postauthortop author vcard">

<i class="icon-user"></i> by <a href="http://127.0.0.1/wordpress/author/admin/" rel="author">admin</a>

|</span>

<span class="postedintop"><i class="icon-folder-open"></i> posted in: <a href="http://127.0.0.1/wordpress/category/noutati/" title="Vezi toate articolele din NOUTATI" rel="category tag">NOUTATI</a></span> <span class="kad-hidepostedin">|</span>

<span class="postcommentscount">

<i class="icon-comments-alt"></i> 0 </span>

</div>

</header>

<div class="entry-content">

<p>Samsung va lansa noua generatie de televizoare OLED HT TV la IFA 2012 in luna august. Noul televizor va schimba, din multe puncte de vedere, modul in care percepem in prezent experienta vizuala si interactiunea cu televizorul. Tehonologia Super OLED &hellip; <a href="http://127.0.0.1/wordpress/samsung-pregateste-revolutionarul-oled-hd-tv/">Continued</a></p>

</div>

<footer>

</footer>

</div><!– Text size –>

</div><!– row–>

</article> <!– Article –> <article id="post-1" class="post-1 post type-post status-publish format-standard has-post-thumbnail hentry category-promotii-active">

<div class="row">

<div class="col-md-12 postcontent">

<div class="postmeta updated">

<div class="postdate bg-lightgray headerfont">

<span class="postday">5</span>

Iun 2014 </div>

</div>

<header>

<a href="http://127.0.0.1/wordpress/hello-world/"><h2 class="entry-title">Promotii la TV-uri &#8211; luna Iulie</h2></a>

<div class="subhead">

<span class="postauthortop author vcard">

<i class="icon-user"></i> by <a href="http://127.0.0.1/wordpress/author/admin/" rel="author">admin</a>

|</span>

<span class="postedintop"><i class="icon-folder-open"></i> posted in: <a href="http://127.0.0.1/wordpress/category/promotii-active/" title="Vezi toate articolele din PROMOTII ACTIVE" rel="category tag">PROMOTII ACTIVE</a></span> <span class="kad-hidepostedin">|</span>

<span class="postcommentscount">

<i class="icon-comments-alt"></i> 0 </span>

</div>

</header>

<div class="entry-content">

<p>Aici gasiti in fiecare zi cele mai noi promotii la TV-uri. Continuare &gt;&gt; In Luna Iulie vom publica zilnic cel putin o promotie atractiva de pe urma careia puteti profita. Reveniti zilnic pentru a beneficia de ele. Iar pentru clientii &hellip; <a href="http://127.0.0.1/wordpress/hello-world/">Continued</a></p>

</div>

<footer>

</footer>

</div><!– Text size –>

</div><!– row–>

</article> <!– Article –>

</div>

</div><!– /.main –>

</div><!– /.row–>

</div><!– /.content –>

</div><!– /.wrap –>

<footer id="containerfooter" class="footerclass" role="contentinfo">

<div class="container">

<div class="row">

</div>

<div class="footercredits clearfix">

<div class="footernav clearfix"><ul id="menu-meniu-1" class="footermenu"><li class="menu-acasa current-menu-item current_page_item"><a href="http://127.0.0.1/wordpress">Acasa</a></li>

<li class="menu-produse current_page_parent"><a href="http://127.0.0.1/wordpress/shop/">Produse</a></li>

<li class="menu-contul-meu">

<a href="http://127.0.0.1/wordpress/my-account/">Contul Meu</a></li>

<li class="menu-plata"><a href="http://127.0.0.1/wordpress/checkout/">Plata</a></li>

<li class="menu-cosul-meu"><a href="http://127.0.0.1/wordpress/cart/">Cosul meu</a></li>

<li class="menu-contact"><a href="http://127.0.0.1/wordpress/contact/">Contact</a></li>

</ul></div>

<p>&copy; 2014 eDan </p>

</div>

</div>

</footer>

<script type='text/javascript' src='http://127.0.0.1/wordpress/wp-content/plugins/contact-form-7/includes/js/jquery.form.min.js?ver=3.50.0-2014.02.05'>

</script>

<script type='text/javascript'>

/* <![CDATA[ */

var _wpcf7 = {"loaderUrl":"http:\/\/127.0.0.1\/wordpress\/wp-content\/plugins\/contact-form-7\/images\/ajax-loader.gif","sending":"\u00cen curs de trimitere…"};

/* ]]> */

</script>

<script type='text/javascript' src='http://127.0.0.1/wordpress/wp-content/plugins/contact-form-7/includes/js/scripts.js?ver=3.8'>

</script>

<script type='text/javascript'>

/* <![CDATA[ */

var wc_add_to_cart_params = {"ajax_url":"\/wordpress\/wp-admin\/admin-ajax.php","ajax_loader_url":"\/\/127.0.0.1\/wordpress\/wp-content\/plugins\/woocommerce\/assets\/images\/[anonimizat]","i18n_view_cart":"Vezi Co\u0219","cart_url":"http:\/\/127.0.0.1\/wordpress\/cart\/","is_cart":"","cart_redirect_after_add":"no"};

/* ]]> */

</script>

<script type='text/javascript' src='//127.0.0.1/wordpress/wp-content/plugins/woocommerce/assets/js/frontend/add-to-cart.min.js?ver=2.1.10'>

</script>

<script type='text/javascript' src='//127.0.0.1/wordpress/wp-content/plugins/woocommerce/assets/js/jquery-blockui/jquery.blockUI.min.js?ver=2.60'>

</script>

<script type='text/javascript'>

/* <![CDATA[ */

var woocommerce_params = {"ajax_url":"\/wordpress\/wp-admin\/admin-ajax.php","ajax_loader_url":"\/\/127.0.0.1\/wordpress\/wp-content\/plugins\/woocommerce\/assets\/images\/[anonimizat]"};

/* ]]> */

</script>

<script type='text/javascript' src='//127.0.0.1/wordpress/wp-content/plugins/woocommerce/assets/js/frontend/woocommerce.min.js?ver=2.1.10'>

</script>

<script type='text/javascript' src='//127.0.0.1/wordpress/wp-content/plugins/woocommerce/assets/js/jquery-cookie/jquery.cookie.min.js?ver=1.3.1'>

</script>

<script type='text/javascript'>

/* <![CDATA[ */

var wc_cart_fragments_params = {"ajax_url":"\/wordpress\/wp-admin\/admin-ajax.php","fragment_name":"wc_fragments"};

/* ]]> */

</script>

<script type='text/javascript' src='//127.0.0.1/wordpress/wp-content/plugins/woocommerce/assets/js/frontend/cart-fragments.min.js?ver=2.1.10'>

</script>

<script type='text/javascript' src='http://127.0.0.1/wordpress/wp-includes/js/masonry.min.js?ver=3.1.2'>

</script>

<script type='text/javascript' src='http://127.0.0.1/wordpress/wp-content/themes/virtue/assets/js/plugins.js?ver=200'>

</script>

<script type='text/javascript' src='http://127.0.0.1/wordpress/wp-content/themes/virtue/assets/js/main.js'>

</script>

<script type='text/javascript'>

/* <![CDATA[ */

var wc_add_to_cart_variation_params = {"i18n_no_matching_variations_text":"Ne pare r\u0103u, dar nu avem produse care sa corespund\u0103 criteriilor dvs. V\u0103 rug\u0103m \u00eencerca\u021bi o alt\u0103 combina\u021bie.","i18n_unavailable_text":"Ne pare r\u0103u, acest produs nu este disponibil. Te rug\u0103m s\u0103 alegi o alt\u0103 combina\u021bie."};

/* ]]> */

</script>

<script type='text/javascript' src='http://127.0.0.1/wordpress/wp-content/themes/virtue/assets/js/add-to-cart-variation-ck.js?ver=3.9.1'>

</script>

</div><!–Wrapper–>

</body>

</html>

Bibliografie

Cărți

Molnar-Matei Florin , Bebeșelea Adriana , Mnerie Alin Vasile , Krepelka Mircea , Groza Ioan Kürti Veronica , Körösi Antonela , Mnerie Gabriela Victoria , Dorneanu Liliana și Slavici Titus – Utilizarea și Programarea Calculatoarelor , 2010 , Timișoara , Editura Fundației pentru Cultură și Învățământ „Ioan Slavici “ Timișoara , p 195

Bucur Cristina Mihaela – Comerț electronic , 2002 , București , Editura A.S.E. București , p 70

Articole

US Small Business Administration – E-commerce – Small Business Venture Online , 1999,

p 70

Pagini web

http://www.ecursuri.ro/desprenoi.html

http://www.biblioteca.regielive.ro/referate

http://www.ro.wikipedia.org/wiki/html5

http://www.scritub.com/ știință/informatică/web-design152101995.php

http://www.referate10.ro/introducere-în-php

http://www.webdesignprofesional.ro

http://www.designpaginiweb.weebly.com/notiuni.html

ACASĂ

http://www.elfnet.ro/despre-web-design

http://www.prezi.com/istoria-limbajului

11. http://www.internetvalley.com

12. http://www.webinvent.ro/referate-web

13. http://www.competențedigitale.ro/html/pagini_web.html

14. http://www.arealweb.ro/articole.html

15. http://www.wordpress.com

16. https://www.apachefriends.org

Anexă

COD SURSĂ

<!DOCTYPE html>

<!–[if lt IE 7]> <html class="no-js lt-ie9 lt-ie8 lt-ie7" lang="ro-RO"> <![endif]–>

<!–[if IE 7]> <html class="no-js lt-ie9 lt-ie8" lang="ro-RO"> <![endif]–>

<!–[if IE 8]> <html class="no-js lt-ie9" lang="ro-RO"> <![endif]–>

<!–[if gt IE 8]><!–> <html class="no-js" lang="ro-RO"> <!–<![endif]–>

<head>

<meta charset="utf-8">

<title>eDan</title>

<meta name="viewport" content="width=device-width, initial-scale=1.0">

<link rel="shortcut icon" type="image/x-icon" href="http://localhost/wordpress/wp-content/uploads/2014/06/D1.jpg" />

<link rel="alternate" type="application/rss+xml" title="eDan &raquo; Feed" href="http://127.0.0.1/wordpress/feed/" />

<link rel="alternate" type="application/rss+xml" title="eDan &raquo; Feed Comentarii" href="http://127.0.0.1/wordpress/comments/feed/" />

<link rel="stylesheet" href="http://127.0.0.1/wordpress/wp-content/plugins/contact-form-7/includes/css/styles.css?ver=3.8">

<link rel="stylesheet" href="http://127.0.0.1/wordpress/wp-content/themes/virtue/assets/css/bootstrap.css?ver=204">

<link rel="stylesheet" href="http://127.0.0.1/wordpress/wp-content/themes/virtue/assets/css/virtue.css?ver=204">

<link rel="stylesheet" href="http://127.0.0.1/wordpress/wp-content/themes/virtue/assets/css/skins/default.css">

<script type='text/javascript' src='http://127.0.0.1/wordpress/wp-includes/js/jquery/jquery.js?ver=1.11.0'>

</script>

<script type='text/javascript' src='http://127.0.0.1/wordpress/wp-includes/js/jquery/jquery-migrate.min.js?ver=1.2.1'>

</script>

<script type='text/javascript' src='http://127.0.0.1/wordpress/wp-content/themes/virtue/assets/js/vendor/modernizr-2.6.2.min.js'>

</script>

<link rel="EditURI" type="application/rsd+xml" title="RSD" href="http://127.0.0.1/wordpress/xmlrpc.php?rsd" />

<link rel="wlwmanifest" type="application/wlwmanifest+xml" href="http://127.0.0.1/wordpress/wp-includes/wlwmanifest.xml" />

<meta name="generator" content="WordPress 3.9.1" />

<meta name="generator" content="WooCommerce 2.1.10" />

<style type="text/css">#logo {padding-top:20px;}#logo {padding-bottom:10px;}#logo {margin-left:0px;}#logo {margin-right:0px;}#nav-main {margin-top:40px;}#nav-main {margin-bottom:10px;}.headerfont, .tp-caption {font-family:Lato;}

.topbarmenu ul li {font-family:Lato;}

#kadbreadcrumbs {font-family:Verdana, Geneva, sans-serif;}.product_item .product_details h5 {text-transform: none;}.product_item .product_details h5 {min-height:40px;}</style><style type="text/css" title="dynamic-css" class="options-output">header #logo a.brand,.logofont{font-family:Pacifico;font-weight:400;font-style:normal;font-size:32px;line-height:40px;}.kad_tagline{font-family:Lato;font-weight:700;font-style:normal;font-size:14px;line-height:20px;color:#444444;}.product_item .product_details h5{font-family:Lato;font-weight:700;font-style:normal;font-size:16px;line-height:20px;}h1{font-family:Lato;font-weight:400;font-style:normal;font-size:38px;line-height:40px;}h2{font-family:Lato;font-weight:normal;font-style:normal;font-size:32px;line-height:40px;}h3{font-family:Lato;font-weight:400;font-style:normal;font-size:28px;line-height:40px;}h4{font-family:Lato;font-weight:400;font-style:normal;font-size:24px;line-height:40px;}h5{font-family:Lato;font-weight:700;font-style:normal;font-size:18px;line-height:24px;}body{font-family:Verdana, Geneva, sans-serif;font-weight:400;font-style:normal;font-size:14px;line-height:20px;}#nav-main ul.sf-menu a{font-family:Lato;font-weight:400;font-style:normal;font-size:22px;line-height:26px;}#nav-second ul.sf-menu a{font-family:Lato;font-weight:400;font-style:normal;font-size:18px;line-height:22px;}.kad-nav-inner .kad-mnav, .kad-mobile-nav .kad-nav-inner li a,.nav-trigger-case{font-family:Lato;font-weight:400;font-style:normal;font-size:16px;line-height:20px;}</style><link rel="stylesheet" id="options-google-fonts" href="//fonts.googleapis.com/css?family=Pacifico:400%7CLato:700,400&amp;subset=latin&amp;v=1402199391" type="text/css" media="all" />

</head>

<body class="home blog wide">

<!–[if lt IE 9]>

<script src="http://127.0.0.1/wordpress/wp-content/themes/virtue/assets/js/vendor/respond.min.js">

</script>

<![endif]–>

<div id="wrapper" class="container">

<!–[if lt IE 8]><div class="alert">Your browser is <em>ancient!</em> <a href="http://browsehappy.com/">Upgrade to a different browser</a> or <a href="http://www.google.com/chromeframe/?redirect=true">install Google Chrome Frame</a> to experience this site.</div>

<![endif]–>

<header class="banner headerclass" role="banner">

<section id="topbar" class="topclass">

<div class="container">

<div class="row">

<div class="col-md-6 col-sm-6 kad-topbar-left">

<div class="topbarmenu clearfix">

<ul class="kad-cart-total">

<li>

<a class="cart-contents" href="http://127.0.0.1/wordpress/cart/" title="View your shopping cart">

<i class="icon-shopping-cart" style="padding-right:5px;"></i> Your Cart <span class="kad-cart-dash">-</span> <span class="amount">0.00lei</span> </a>

</li>

</ul>

</div>

</div><!– close col-md-6 –>

<div class="col-md-6 col-sm-6 kad-topbar-right">

<div id="topbar-search" class="topbar-widget">

<form role="search" method="get" id="searchform" class="form-search" action="http://127.0.0.1/wordpress/">

<label class="hide" for="s">Search for:</label>

<input type="text" value="" name="s" id="s" class="search-query" placeholder="Search">

<button type="submit" id="searchsubmit" class="search-icon"><i class="icon-search"></i></button>

</form>

</div>

</div> <!– close col-md-6–>

</div> <!– Close Row –>

</div> <!– Close Container –>

</section>

<div class="container">

<div class="row">

<div class="col-md-4 clearfix kad-header-left">

<div id="logo" class="logocase">

<a class="brand logofont" href="http://127.0.0.1/wordpress/">

<div id="thelogo"><img src="http://localhost/wordpress/wp-content/uploads/2014/06/logo3.jpg" alt="eDan" class="kad-standard-logo" />

</div>

</a>

<p class="kad_tagline belowlogo-text"></p>

</div> <!– Close #logo –>

</div><!– close logo span –>

<div class="col-md-8 kad-header-right">

<nav id="nav-main" class="clearfix" role="navigation">

<ul id="menu-meniu" class="sf-menu">

<li class="menu-acasa current-menu-item current_page_item">

<a href="http://127.0.0.1/wordpress">Acasa</a></li>

<li class="menu-produse current_page_parent">

<a href="http://127.0.0.1/wordpress/shop/">Produse</a></li>

<li class="menu-contul-meu">

<a href="http://127.0.0.1/wordpress/my-account/">Contul Meu</a></li>

<li class="menu-plata"><a href="http://127.0.0.1/wordpress/checkout/">Plata</a></li>

<li class="menu-cosul-meu"><a href="http://127.0.0.1/wordpress/cart/">Cosul meu</a></li>

<li class="menu-contact"><a href="http://127.0.0.1/wordpress/contact/">Contact</a></li>

</ul> </nav>

</div> <!– Close span7 –>

</div> <!– Close Row –>

</div> <!– Close Container –>

</header>

<div class="wrap contentclass" role="document">

<div class="sliderclass">

<div id="imageslider" class="container">

<div class="flexslider loading" style="max-width:1170px; margin-left: auto; margin-right:auto;">

<ul class="slides">

<li>

<img src="http://localhost/wordpress/wp-content/uploads/2014/06/DANTRANSPORT2.jpg" alt="" />

</li>

<li>

<img src="http://127.0.0.1/wordpress/wp-content/uploads/2014/06/produccion_cine_tv_monterrey.jpg" alt="" />

</li>

<li>

<img src="http://127.0.0.1/wordpress/wp-content/uploads/2014/06/foto1-1170×400.jpg" alt="" />

</li>

</ul>

</div> <!–Flex Slides–>

</div><!–Container–>

</div><!–sliderclass–>

<script type="text/javascript">

jQuery(window).load(function () {

jQuery('.flexslider').flexslider({

animation: "fade",

animationSpeed: 600,

slideshow: 1,

slideshowSpeed: 4000,

smoothHeight: true,

before: function(slider) {

slider.removeClass('loading');

}

});

});

</script>

<div id="content" class="container homepagecontent">

<div class="row">

<div class="main col-md-12" role="main">

<div class="home-margin home-padding">

<div class="rowtight homepromo">

<div class="tcol-lg-3 tcol-md-3 tcol-sm-6 tcol-xs-6 tcol-ss-12 home-iconmenu homeitemcount1">

<a href="" target="_self" title="">

<i class=""></i> </a>

</div>

</div> <!–homepromo –>

</div> <div class="homecontent fullwidth postlist clearfix home-margin">

<article id="post-77" class="post-77 post type-post status-publish format-standard hentry category-noutati">

<div class="row">

<div class="col-md-12 postcontent">

<div class="postmeta updated">

<div class="postdate bg-lightgray headerfont">

<span class="postday">6</span>

Iun 2014 </div>

</div>

<header>

<a href="http://127.0.0.1/wordpress/samsung-pregateste-revolutionarul-oled-hd-tv/"><h2 class="entry-title">Samsung pregateste revolutionarul OLED HD TV</h2></a>

<div class="subhead">

<span class="postauthortop author vcard">

<i class="icon-user"></i> by <a href="http://127.0.0.1/wordpress/author/admin/" rel="author">admin</a>

|</span>

<span class="postedintop"><i class="icon-folder-open"></i> posted in: <a href="http://127.0.0.1/wordpress/category/noutati/" title="Vezi toate articolele din NOUTATI" rel="category tag">NOUTATI</a></span> <span class="kad-hidepostedin">|</span>

<span class="postcommentscount">

<i class="icon-comments-alt"></i> 0 </span>

</div>

</header>

<div class="entry-content">

<p>Samsung va lansa noua generatie de televizoare OLED HT TV la IFA 2012 in luna august. Noul televizor va schimba, din multe puncte de vedere, modul in care percepem in prezent experienta vizuala si interactiunea cu televizorul. Tehonologia Super OLED &hellip; <a href="http://127.0.0.1/wordpress/samsung-pregateste-revolutionarul-oled-hd-tv/">Continued</a></p>

</div>

<footer>

</footer>

</div><!– Text size –>

</div><!– row–>

</article> <!– Article –> <article id="post-1" class="post-1 post type-post status-publish format-standard has-post-thumbnail hentry category-promotii-active">

<div class="row">

<div class="col-md-12 postcontent">

<div class="postmeta updated">

<div class="postdate bg-lightgray headerfont">

<span class="postday">5</span>

Iun 2014 </div>

</div>

<header>

<a href="http://127.0.0.1/wordpress/hello-world/"><h2 class="entry-title">Promotii la TV-uri &#8211; luna Iulie</h2></a>

<div class="subhead">

<span class="postauthortop author vcard">

<i class="icon-user"></i> by <a href="http://127.0.0.1/wordpress/author/admin/" rel="author">admin</a>

|</span>

<span class="postedintop"><i class="icon-folder-open"></i> posted in: <a href="http://127.0.0.1/wordpress/category/promotii-active/" title="Vezi toate articolele din PROMOTII ACTIVE" rel="category tag">PROMOTII ACTIVE</a></span> <span class="kad-hidepostedin">|</span>

<span class="postcommentscount">

<i class="icon-comments-alt"></i> 0 </span>

</div>

</header>

<div class="entry-content">

<p>Aici gasiti in fiecare zi cele mai noi promotii la TV-uri. Continuare &gt;&gt; In Luna Iulie vom publica zilnic cel putin o promotie atractiva de pe urma careia puteti profita. Reveniti zilnic pentru a beneficia de ele. Iar pentru clientii &hellip; <a href="http://127.0.0.1/wordpress/hello-world/">Continued</a></p>

</div>

<footer>

</footer>

</div><!– Text size –>

</div><!– row–>

</article> <!– Article –>

</div>

</div><!– /.main –>

</div><!– /.row–>

</div><!– /.content –>

</div><!– /.wrap –>

<footer id="containerfooter" class="footerclass" role="contentinfo">

<div class="container">

<div class="row">

</div>

<div class="footercredits clearfix">

<div class="footernav clearfix"><ul id="menu-meniu-1" class="footermenu"><li class="menu-acasa current-menu-item current_page_item"><a href="http://127.0.0.1/wordpress">Acasa</a></li>

<li class="menu-produse current_page_parent"><a href="http://127.0.0.1/wordpress/shop/">Produse</a></li>

<li class="menu-contul-meu">

<a href="http://127.0.0.1/wordpress/my-account/">Contul Meu</a></li>

<li class="menu-plata"><a href="http://127.0.0.1/wordpress/checkout/">Plata</a></li>

<li class="menu-cosul-meu"><a href="http://127.0.0.1/wordpress/cart/">Cosul meu</a></li>

<li class="menu-contact"><a href="http://127.0.0.1/wordpress/contact/">Contact</a></li>

</ul></div>

<p>&copy; 2014 eDan </p>

</div>

</div>

</footer>

<script type='text/javascript' src='http://127.0.0.1/wordpress/wp-content/plugins/contact-form-7/includes/js/jquery.form.min.js?ver=3.50.0-2014.02.05'>

</script>

<script type='text/javascript'>

/* <![CDATA[ */

var _wpcf7 = {"loaderUrl":"http:\/\/127.0.0.1\/wordpress\/wp-content\/plugins\/contact-form-7\/images\/ajax-loader.gif","sending":"\u00cen curs de trimitere…"};

/* ]]> */

</script>

<script type='text/javascript' src='http://127.0.0.1/wordpress/wp-content/plugins/contact-form-7/includes/js/scripts.js?ver=3.8'>

</script>

<script type='text/javascript'>

/* <![CDATA[ */

var wc_add_to_cart_params = {"ajax_url":"\/wordpress\/wp-admin\/admin-ajax.php","ajax_loader_url":"\/\/127.0.0.1\/wordpress\/wp-content\/plugins\/woocommerce\/assets\/images\/[anonimizat]","i18n_view_cart":"Vezi Co\u0219","cart_url":"http:\/\/127.0.0.1\/wordpress\/cart\/","is_cart":"","cart_redirect_after_add":"no"};

/* ]]> */

</script>

<script type='text/javascript' src='//127.0.0.1/wordpress/wp-content/plugins/woocommerce/assets/js/frontend/add-to-cart.min.js?ver=2.1.10'>

</script>

<script type='text/javascript' src='//127.0.0.1/wordpress/wp-content/plugins/woocommerce/assets/js/jquery-blockui/jquery.blockUI.min.js?ver=2.60'>

</script>

<script type='text/javascript'>

/* <![CDATA[ */

var woocommerce_params = {"ajax_url":"\/wordpress\/wp-admin\/admin-ajax.php","ajax_loader_url":"\/\/127.0.0.1\/wordpress\/wp-content\/plugins\/woocommerce\/assets\/images\/[anonimizat]"};

/* ]]> */

</script>

<script type='text/javascript' src='//127.0.0.1/wordpress/wp-content/plugins/woocommerce/assets/js/frontend/woocommerce.min.js?ver=2.1.10'>

</script>

<script type='text/javascript' src='//127.0.0.1/wordpress/wp-content/plugins/woocommerce/assets/js/jquery-cookie/jquery.cookie.min.js?ver=1.3.1'>

</script>

<script type='text/javascript'>

/* <![CDATA[ */

var wc_cart_fragments_params = {"ajax_url":"\/wordpress\/wp-admin\/admin-ajax.php","fragment_name":"wc_fragments"};

/* ]]> */

</script>

<script type='text/javascript' src='//127.0.0.1/wordpress/wp-content/plugins/woocommerce/assets/js/frontend/cart-fragments.min.js?ver=2.1.10'>

</script>

<script type='text/javascript' src='http://127.0.0.1/wordpress/wp-includes/js/masonry.min.js?ver=3.1.2'>

</script>

<script type='text/javascript' src='http://127.0.0.1/wordpress/wp-content/themes/virtue/assets/js/plugins.js?ver=200'>

</script>

<script type='text/javascript' src='http://127.0.0.1/wordpress/wp-content/themes/virtue/assets/js/main.js'>

</script>

<script type='text/javascript'>

/* <![CDATA[ */

var wc_add_to_cart_variation_params = {"i18n_no_matching_variations_text":"Ne pare r\u0103u, dar nu avem produse care sa corespund\u0103 criteriilor dvs. V\u0103 rug\u0103m \u00eencerca\u021bi o alt\u0103 combina\u021bie.","i18n_unavailable_text":"Ne pare r\u0103u, acest produs nu este disponibil. Te rug\u0103m s\u0103 alegi o alt\u0103 combina\u021bie."};

/* ]]> */

</script>

<script type='text/javascript' src='http://127.0.0.1/wordpress/wp-content/themes/virtue/assets/js/add-to-cart-variation-ck.js?ver=3.9.1'>

</script>

</div><!–Wrapper–>

</body>

</html>