Comert Electronic Prin Magazine Online

LUCRARE DE LICENȚĂ

Comert electronic prin magazine online

Cuprins

Cuprins

1. Introducere

2. Elemente de teorie

2.1 Domeniile comertului electronic

2.1.1 Domeniul fc (firma – consumator)

2.1.2 Comert elctronic fc (intre firma si consumator )

2.1.3 Site-uri web de comert FC

2.1.4 Domeniul FF (comert intre firme)

2.1.5 Comert electronic ff (intre firme)

2.1.6 Retele comerciale deschise

2.1.7 Retele comerciale private

2.1.8 Domeniul CC (comert intre consumatori)

2.1.9 Comert electronic intre consumatori

2.1.10 Domeniul cf (consumator – Firma)

2.1.11 Comertul electronic cf (consumator – Firma)

2.2 Protocolul HTTP .

2.3 Server-ul Apache .

2.3.1 Scurta istorie

2.4 PHP

2.4.1 Istoric

2.4.2 Popularitate

2.4.3 Utilizare

2.4.4 Suport

2.5 JOOMLA CMS

2.5.1 JOOMLA in actiune

2.5.2 JOOMLA pentru utilizatori

2.5.3 Modernizare joomla

2.5.4 JOOMLA pentru dezvoltatori

3. Magazinele virtuale

3.1 Magazinele virtuale inregistreaza o crestere de 15% lunar

3.1.1 Ce grad de siguranta ofera comertul electronic ?

3.1.2 Ce dimensiune economica are comertul electronic ?

3.1.3 Cum pot firmele mici sa beneficieze de comertul electronic

3.1.4 Care sunt cele mai mari bariere din comertul electronic

3.1.5 Ce putem cumpara prin internet

3.1.6 Ce este comertul electronic

3.2 Comertul elctronic va creste de 1.000 de ori in trei ani

3.2.1 Romania intermediar prin tranzactii americane

3.2.2 PAYpal zice pas pietei romanesti

3.2.3 Estimarea potentialului romanie este de 600.000 de cumparatori din magazine virtuale

3.3 Un leu virtual , cat se poate de real

3.3.1 Moneybookers , preferatul pariorilor

3.3.2 Procesatorii tranzactiilor virtuale

3.3.3 Ajuta intr-adevar un magazin electronic sa va dezvoltati afacerea ?

3.4 Ce este un magazin electronic

3.4.1 Cum difera comertul electronic de cel clasic ?

3.4.2 Avantajele comertului electronic

3.4.3 Mai sunt si alte avantaje pe care nu le-am mentionat inca

3.4.4 Ce este un magazin electronic

3.5 Pasii de urmat pentru a deschide un magazin electronic

3.5.1 Stabilirea obiectivelor

3.5.2 Identificarea produselor pe care doriti sa le prezentati

3.5.3 Stabilirea detaliilor logistice

3.5.4 Ce alternative oferiti in magazin pentru transmiterea comenzilor

3.5.5 Cine proceseaza comenzile primite

3.5.6 cat de des si cand veti livra produsele

4. Construirea de prototipuri de magazine electronice

4.1 Ce este un prototip de magazin electronic ?

5. Magazinul Dumar Impex Computers

Bibilografie

1. Introducere

Comertul electronic prin magazine online ofera posibiliatea potentialilor clienti de a achizitiona produse prin comenzi on-line de la agentii economici care isi prezinta produsele prin aceasta metoda .

Datorita evolutiei internetului si a cresterii numarului de utilizatori al acestuia , agentii economici au optat pentru extinderea activitatilor si prin intermediul WWW.

Pentru creerea unui magazin online sunt necesari mai multi pasi si sunt folosite mai multe tehnologii atat pentru creare cat si pentru optimizare , securizare si promovare a lui .

Tehnologiile implicate în creearea, folosirea și actualizarea unui magazin virtual sunt:

Un server Internet: Apache;

Un server de baze de date: Microsoft SQL Server;

Un certificat digital : SET sau SSL ce reprezintă atât modul de identificare al serverului cât și o tehnică de criptare pentru a securiza datele în tranzit;

Generarea automată și transmisia comenzii clientului către comerciant și a chitanței către client;

Pachetul software PHP ce se poate copia gratis de pe Internet cu ajutorul căruia se pot realiza pagini dinamice care preiau informațiile din baza de date.

În cadrul acestei lucrări se va prezenta evolutia comertului electronic , diferitele tipuri de comert desfasurat prin mediul online si un magazin virtual cu funcții de prezentare produse, comenzi on-line și situații finale pentru manageri pe o perioadă stabilită pentru firma Dumar Impex S.R.L. al cărui obiectiv de activitate reprezintă comercializarea de produse IT.

Pentru realizarea site-ului tehnologiile folosite vor fi: Sistemul de CMS (content management system) JOOMLA , aplicatia pentru creearea unui magazin virtual VirtueMart , Server-ul Apache, Limbajul de programare PHP și Microsoft SQL. Astfel va fi creeata o baza de date pentru stocarea informatiilor comerciantilor si proiectantilor , accesul la aceasta fiind stabilit prin intermediul limbajului de programare PHP , atat pentru a afisa produsele cat si pentru a stoca informatiile necesare .

2. Elemente de teorie

2.1 Domeniile comertului electronic

Cele patru domenii conceptuale de comert pe Internet pe care le vom analiza in continuare sunt: intre firma si consummator (domeniul FC); intre firme (domeniul FF); intre consumatori (domeniul CC) si intre consummator si firma (domeniul CF).

2.1.1 Domeniul fc (firma – consumator)

Presa si-a indreptat atentia catre e-comertul FC (firma – consumator) , vanzarea bunurilor si a serviciilor prin mediul online destinate consumatorului final . Doar consumatorii americani au cheltuit 42.75 miliarde de dolari in cadrul sezonului de sarbatori al anului 2013 . Produsele IT , echipamente de gaming , imbracaminte , accesori si pachete turistice , toate au contribuit la atingerea unor cifre greu de imaginat in anul 2005 de exemplu , an in care comertul electronic pe tot mapamondul se situa la cifra de 112 miliarde $ .

2.1.2 Comert elctronic fc (intre firma si consumator)

Cand si-l imagineaza pe utilizatorul de Internet, unii oameni continua sa vada, in mod eronat, un pustan palid si incercanat de-atata stat in casa cu ochii atintiti la calculator, in timp ce alti se gandesc la ceva ce trebuie sa fie neaparat tanar, de sex masculine cu studii universitare si cu slujba in domenii tehnice.Stereotipurile de acest gen au iesit de mult dein actualitate! Pe masura ce tot mai multi oameni descopera Internetul, populatia ciberspatiale se diversifica si se apropie de distributia demografica normala. “Internetul a fost la inceput un club elitist rezervat indivizilor cu posibilitati financiare deosebite si abilitati tehnice peste medie”, spune un analist al comertului electronic. “Acum aproape fiecare grup socio-economic a inceput sa adopte Web-ul actic si hotarat”.

Astfel, din ce in ce mai mult, Internetul le asigura marketerilor elecronici la o gama vasta si diversa de sisteme demografice. De exemplu gradul de acces la Internet la domiciliu pentru lucratorii din categoria “gulere albastre” creste mai repede decat orice alt grup occupational, majorandu-se cu 52% doar in ultimul an, un studiu in randul “bobocilor” de pe Internet- cei care au inceput sa utilizeze Internetul in anul precedent- a constatat ca 71% nu aveau studii superioare, 65% castigau sub 50,000$ pe an si numai 25% aveau sub 30 de ani.

Diversitatea crescanda a Internetului continua sa le aduca marketerilor ocazii noi de comert electronic dirijat catre o tinta precisa. De exemplu: Web-ul ajunge acum la consumatori din toate grupele de varsta. Copii si adolescenti intra online decat orice alta grupa de varsta. Nu mai putin de 65% din cei cu varste cuprinse intre 10 si 13 ani si 75% din grupa 14-17 ani utilizeaza in prezent Internetul. Astfel aceste segmente de “pustime a net-ului” si adoplescenti au atras o multime de e-marketeri. America online ofera o zona”exclusiv pentru pustani”, unde pot fi gasite reviste online si indicatii pentru rezolvarea temelor de la scoala, pe langa uzualele jocuri, programe si camere de chat. Situl Microsoft Network gazduieste pagina “Disney’s DailyBlast”, care le ofera pustanilor jocuri, povesti, benzi desenate etc.

Chiar daca utilizatorii continua sa fie in medie mai tineri decat populatia luata ca intreg, consumatorii cu varste de peste 50 de ani dau aproape 20% din totalul populatiei online. In timp ce grupele mai tinere sunt inclinate sa foloseasca Internetul pentru distractie si socializare, surferii mai in varsta intra pe Internet pentru chestii mai serioase.

Pentru ai ajuta pe marketeri sa-si vizeze mai bine clientii, firmele de cercetare a Internetului au inceput sa segmenteze cat mai diversificat populatia Web in functie de nevoi si interese. De pilda Harris Interactive a delimitat un segment pe care il denumeste”al ciper-ipohondrilor”: cei aproximativ 110 milioane de americani care intra online dupa informatii medicale. Usor mai tineri, mai bine educati si mai instariti deca populatia generala, de regula ori ei ori cineva din familie sufera de o boala. Pentru ei Internetul e ca un fel de biblioteca mobila, unde intra ca sa afle cele mai noi date de cercetare si tipuri de tratament pentru o anumita maladie.

Multe companii farmaceutice, de pilda Pfizer si Johnson &Johnson si-au lansat situr Web pentru a-si promova medicamentele eliberate pe reteta direct catre ciber-ipohondri, in speranta ca-I vor stimula astfel sa le ceara doctorilor o medicamentatie identificata dupa denumirea marcii comerciale, “Internetul este mama tuturor marketerilor care fac adaptere proactive a ofertei”, observa un director de la Harris. “Poti sa adaptezi proactive un produs pentru cineva care are 36 de ani. […] e diabetic si are parul rosu. Si poti sa o faci intr-un mod in care nu ti-ar fi reusit niciodata prin mijloace de comunicare traditionale.”

Consumatorii de pe Internet se deosebesc de consumatorii din sistemul clasic, non-digital, din punc de vedere al metodelor de cumparare si al modului in care reactioneaza la marketing. Procesul de schim prin intermediul Internetului a devenit in mai mare masura initiat de client si controlat de client. Oameni care utilizeaza Internetul valorizeaza mai mult informatia si tind sa reactioneze negativ la mesajele concentrate exclusiv pe vanzare. Marketingul traditional vizeaza un auditoriu oarecum pasiv. In sachimb marketingul electronic vizeaza oameni care selecteaza activ situri Web vor sa viziteze si ce informatii de marketing vor sa primeasca, despre ce fel de produse si in ce conditii. In consecinta noua lume a comertului electronic reclame metode noi de abordare a marketingului.

2.1.3 site-uri web de comert fc

Consumatorii pot gasi un sit Web care sa le permita sa cumpere aproape orice.

Internetul are maxima utilitate pentru produse si servici atunci cand cumparatorul cauta mai multa comoditate in plasarea comenzii sau costuri mai mici. Totodata Internetul le e de mare folos cumparatorilor care cauta informatii despre diferentele in materie de caracteristici ale produsului si valoare. Internetul, insa, le va fi mai putin util, consumatorilor atunci cand cumpara prodise care trebuie pipaite sau examinate dinainte-desi si atunci exista exceptii.

De pilda, cine s-ar fi gandit ca oameni vor ajunge sa comande calculatoare scumpe de la Dell sau Gateway, fara ca mai intai sa le vada si sa le incerce ?! Oamenii intra acum online pentru a comanda o gama variata de bunuri: zona”exclusiv pentru pustani”, unde pot fi gasite reviste online si indicatii pentru rezolvarea temelor de la scoala, pe langa uzualele jocuri, programe si camere de chat. Situl Microsoft Network gazduieste pagina “Disney’s DailyBlast”, care le ofera pustanilor jocuri, povesti, benzi desenate etc.

Chiar daca utilizatorii continua sa fie in medie mai tineri decat populatia luata ca intreg, consumatorii cu varste de peste 50 de ani dau aproape 20% din totalul populatiei online. In timp ce grupele mai tinere sunt inclinate sa foloseasca Internetul pentru distractie si socializare, surferii mai in varsta intra pe Internet pentru chestii mai serioase.

Pentru ai ajuta pe marketeri sa-si vizeze mai bine clientii, firmele de cercetare a Internetului au inceput sa segmenteze cat mai diversificat populatia Web in functie de nevoi si interese. De pilda Harris Interactive a delimitat un segment pe care il denumeste”al ciper-ipohondrilor”: cei aproximativ 110 milioane de americani care intra online dupa informatii medicale. Usor mai tineri, mai bine educati si mai instariti deca populatia generala, de regula ori ei ori cineva din familie sufera de o boala. Pentru ei Internetul e ca un fel de biblioteca mobila, unde intra ca sa afle cele mai noi date de cercetare si tipuri de tratament pentru o anumita maladie.

Multe companii farmaceutice, de pilda Pfizer si Johnson &Johnson si-au lansat situr Web pentru a-si promova medicamentele eliberate pe reteta direct catre ciber-ipohondri, in speranta ca-I vor stimula astfel sa le ceara doctorilor o medicamentatie identificata dupa denumirea marcii comerciale, “Internetul este mama tuturor marketerilor care fac adaptere proactive a ofertei”, observa un director de la Harris. “Poti sa adaptezi proactive un produs pentru cineva care are 36 de ani. […] e diabetic si are parul rosu. Si poti sa o faci intr-un mod in care nu ti-ar fi reusit niciodata prin mijloace de comunicare traditionale.”

Consumatorii de pe Internet se deosebesc de consumatorii din sistemul clasic, non-digital, din punc de vedere al metodelor de cumparare si al modului in care reactioneaza la marketing. Procesul de schim prin intermediul Internetului a devenit in mai mare masura initiat de client si controlat de client. Oameni care utilizeaza Internetul valorizeaza mai mult informatia si tind sa reactioneze negativ la mesajele concentrate exclusiv pe vanzare. Marketingul traditional vizeaza un auditoriu oarecum pasiv. In sachimb marketingul electronic vizeaza oameni care selecteaza activ situri Web vor sa viziteze si ce informatii de marketing vor sa primeasca, despre ce fel de produse si in ce conditii. In consecinta noua lume a comertului electronic reclame metode noi de abordare a marketingului.

2.1.3 site-uri web de comert fc

Consumatorii pot gasi un sit Web care sa le permita sa cumpere aproape orice.

Internetul are maxima utilitate pentru produse si servici atunci cand cumparatorul cauta mai multa comoditate in plasarea comenzii sau costuri mai mici. Totodata Internetul le e de mare folos cumparatorilor care cauta informatii despre diferentele in materie de caracteristici ale produsului si valoare. Internetul, insa, le va fi mai putin util, consumatorilor atunci cand cumpara prodise care trebuie pipaite sau examinate dinainte-desi si atunci exista exceptii.

De pilda, cine s-ar fi gandit ca oameni vor ajunge sa comande calculatoare scumpe de la Dell sau Gateway, fara ca mai intai sa le vada si sa le incerce ?! Oamenii intra acum online pentru a comanda o gama variata de bunuri: haine de la Gap sau LL Bean, carti sau electronice de la Amazon.com, mobila de la Ethan Allen, aparate elecrocasnice de la Sears, flori de la Calyx&Corolla si chiar ipoteci pe locuinta de la Quiken Loans.

2.1.4 Domeniul FF (comert intre firme)

Desi presa a acordat mai multa atentie siturilo Web de comert intre firme si consumatori ( domeniul FC), tranzactile de vanzare cu bunuri de consum, prin intermediul Web-ului sun aproape neinsemnate cu comertul electronic intre firme ( domeniul FF ). Un studiu estimeaza ca in anul 2005 comertul electronic FF va atinge suma de 4.3 trilioane $, fata de numai 282 miliarde $ in 2000. Un altul estimeaza ca in 2005 peste 500,000 de intreprinderi vor utiliza comertul electronic in calitate de vanzatori, cumparatori sau si una si alta. Aceste firme utilizeaza retelele de tranzactionare FF, situri de licitatie, burse, spot, cataloage online de produse, situri de barter si alte tipuri de resurse online, pentru a ajunge la clienti noi, si ai servi mai eficace pe clienti curenti, a-si eficientiza activitatea de achizitiivsi a obtine preturi mai bune.

2.1.5 comert electronic ff (intre firme)

Utilizarea retelelor comerciale FF, siturilor de licitatii, burselor spot, cataloagelor online de produse, siturilor de barter si a altor tipuri de resurse online, pentru a ajunge la clienti noi, a-i servi mai eficace pe clienti curenti, a eficientiza activitatea de achizitii si a obtine preturi mai bune. •

Majoritatea marketerilor FF ofera acum un sistem online de informatii despre produsele proprii, posibilitati de cumparare si posibilitati de asistenta pentru clienti. De exemplu:achizitorii organizationali pot sa viziteze situl SunMicrosystems (www.sun.com ), daca vor sa vada descrieri detaliate ale produselor si solutilor informatice oferite de aceasta firma, sa solicite informatii de vanzare si service si sa interactioneze cu membri personalului. Unele componente si retele de calculatoare Cisco System, de pilde, isi preia aproape 80% din totalul comenzilor de pe Internet.

2.1.6 retele comerciale deschise

Vaste spatii de piata electronica in care cumaparatorii si vanzatorii organizationali se regasesc online fac schimb de informatii si efectueaza tranzactii in conditii de ficienta.

In ciuda popularitatii crescande a pietelor electronice de acest gen, o firma de cercetare a activitatii pe Internet estimeaza ca 93% din tot comertul electronic FF se desfasoara prin intermediul siturilor private, nu a celor cu acces public. In tot mai mare masura vanzatorii omline isi infinteaza proprile retele comerciale privata ( RCP-uri ). Retelele comerciale deschise, gen PlasticsNet faciliteaza tranzactii intre cumparatori si vanzatori online de nenumarate tipuri si marimi. Retelele comerciale private in schimb leaga un anumit vanzator de proprii sai parteneri de afaceri.

2.1.7 retele comerciale private

Retelele care leaga un anumit vanzator de propri sai parteneri de afaceri.

Mai degraba decat sa sa efectueze pur si simplu tranzacti, RCP-urile le confera vanzatorilor un grad suprior de control asupra modului de prezentare a produselor si le permit sa-si edifice relatii mai profunde cu cumparatorii si vanzatorii, prin furnizarea servicilor cu valoare adaugata.

2.1.8 domeniul CC (comert intre consumatori)

Pe Web are loc un volum important de comunicare si comert electronic CC ( intre consumatori ) intre parti interesate intr-o gama variata de produse si subiecte. In unele cazuri, Internetul, reprezinta mijlocul ideal prin care clientii pot sa cumpere sau sa schimbe bunuri ori informatii, direct intre ei, fara nici un intermediar. De exemplu, eBay, Amazon.com si alte situri de licitatii ofera spatii de piata foarte populare in randul publicului, unde oamenii pot sa afiseze si sa vanda aproape orice: de la obiecte de arta si antichitati, monede si timbre, pana la bijuterii, calculatoare si aparatura electronica de consum. Comunitatea online de comert CC a firmei eBay, care are peste 42 de milioane de membri inregistrati in toata lumea, a tranzactionat bunuri in valoare de 9 miliarde $ anul trecut. Situl Web al firmei gazduieste peste 2 milioane de licitatii in fiecare luna, pentru articole din peste 18,000 de categorii. eBay administreaza situri de licitatii si in cateva tari straine, printre care si Japonia, Marea Britanie si Germania.

2.1.9 Comert electronic intre consumatori

Asemenea siturilor CC le ofera oamneilor acces la auditorii mult mai mult decat talciocul local sau mica publicitate dind ziare ( care de care tot veni vorba au inceput sa apara online! ). Intrebati-o pe Barbara Dreschesler, inginer de sisteme din Roanoke, Texas, care a inceput sa vanda si sa cumpere papusi Beanie Babies prin situri de licitatie de Internet gen eBay.com si Amazon.com. Ceea ce a inceput ca un simplu hobby in familie, s-a metaformozat repede intr-o activitate comerciala desfasurata in timpul liber. Pe primele doua luni din anul trecut Barbara a primit 102 comenzi pentru Beanie Babies si alte jucarii, la preturi intre 10$ si 200$. „Inca mai spunem ca este hobby, dar tare ne-ar place sa facem asta tot timpul.” Declara Barbara.

In alte cazuri, domeniul CC presupune schimburi de informatii, prin forumuri si grupuri de informare pe Internet care se adreseaza unor grupuri de interes speciale. Activitatiile de acest gen pot fi organizate in scopuri comerciale si necomerciale. Forumurile sunt gupurile de dezbatere localizate in spatiul unor furnizori de servicii online cum ar fi: AOL sau CompuServe. Un forum poate fi sub forma unei biblioteci, a unei camere de chat, pentru schimb de mesaje in timp real sau chiar a unui director cu anunturi de mica publicitate. De exemplu AOL se lauda cu circa 14,000 de camere de chat, unde se consuma o treime din timpul petrecut online de membrii serviciului AOL. De asemenea, ofera si ”liste de amici”, care ii anunta pe membrii AOL cand le-a intrat vreun prieten online, ca sa poata schimba mesaje pe loc.

Grupurile de informare sunt versiunea pe Internet a forumurilor. Gruparile de acest gen, insa, se limiteaza la afisarea si citirea de mesaje, pe o anummita tema enuntata, fara a peermite gestionarea unor biblioteci de dezbateri colective. Utolozatorii de Internet pot sa participe la grupuri de informare fara sa se aboneze. Exista zeci de mii de grupuri de informare avand ca tema orice subiect imaginabil, de la alimentatie sanatoasa, cum sa-ti ingrijesti copacelul Bonsai, pana la colectionarea masinilor de epoca si in schimbul de opinii asupra ultimului episod din „Tanar si nelinistit”.

In cadrul domeniului CC, vizitatorii online nu se rezuma doar la consumarea de informatii despre produse- in tot mai mare masura ei incep sa le creeze. Ei se alatura grupurilor de interese de pe Internet pentru a partaja informatia, iar in cazul rezultat, publicitatea ”orala pe Web” incepe sa aiba o influenta importanta asupra actului de cumparare. Parerile despre firmele si produsele bune circula repede. Parerile despre firmele si produsele proaste circula si mai repede!

2.1.10 Domeniul cf (consumator – Firma)

Ultimul domeniu de e-comert este comertul electronic CF ( intre consumator si firma ) . Multumita Internetului, consumatorilor le este mai usor astazi sa comunice cu firmele. Majoritatea firmelor isi invita acum clientii existenti si potentiali sa le trimita sugestii si intrebari pe siturilor Web de firma. In afara de aceasta, mai degraba decat sa astepte o invitatie, consumatorii pot sa-i caute pe vanzatori pe Web, sa afle date despre ofertele lor, sa initieze achizitii si sa organizeze feedback. Folosind web-ul, consumatorii pot chiar sa dirijeze ei insasi tranzaxtii cu firmele-mai degraba decat invers. De exemplu, folosind sistemul Priceline.com, potentialii cumparatori lanseaza oferte de pret, pentru bilete de avion, camere de hotel, masini de inchiriat si chiar credite ipotecare, lasandu-i pe vanzatori sa decida daca le accepta ofertele sau nu.

2.1.11 comertul electronic cf (consumator – Firma)

Schimbul online, in care consumatorul ii cauta pe vanzatori, afla despre ofertele lor si initeaza achizitii, uneori chiar impunand conditiile de tranzactionare.•

Consumatorii pot, de asemenea, sa foloseasca situri Web cum ar fi PlanetFeedback.com, pentru a pune intrebari, a oferii sugestii, a depune reclamatii sau a face complimente, la adresa firmelor. Situl respectiv ofera modele de scrisori pe care consumatorii pot sa le completeze in functie de dispozitie si de motivele care i-au determinat sa contracteze firma. Apoi situl inainteaza scrisorile managerului responsabil cu reletiile cu clientii din cadrul fiecarei firme vizitate si ajuta la obtinerea unui raspuns. Anul trecut cei de la PlanetFeedback.com au initiat peste 330,000 de scrisori sin partea consumatorilor, comuse pe situl lor. Un sfert din ele ofereau complimente, in timp ce o cincime veneau cu sugestii de imbunatatire, a produselor sau serviciilor.

2.2 Protocolul HTTP

Una dintre descoperirile sfârșitului de mileniu este Internetul. Odată cu creșterea numărului de calculatoare la nivel mondial, cu dezvoltarea mijloacelor și resurselor necesare comunicării între calculatoare, această rețea mondială a crescut considerabil atât ca întindere cât și ca modalitate de prezentare a informației.

Printre conceptele esențiale din cadrul tehnologiilor Internet întâlnim cele de hipertext și de hipermedia; baza comunicării la nivelul aplicație între terminalele din diferite colțuri ale lumii este asigurată de protocolul HTTP (HyperText Transfer Protocol).

De fapt, HTTP este folosit în special pentru hipertext dar el este un protocol generic, putând fi utilizat și în cadrul serverelor de nume sau considerând că ceea ce se transmite este reprezentat sub formă de obiecte, el poate susține un sistem distribuit pentru managementul acestor obiecte. Acest lucru se poate realiza grație posibilității de a extinde elementele structurale ale protocolului.

O problemă importantă rezolvată de către acest protocol este dependența de platformă, diferitele calculatoare ce comunică prin HTTP putând folosi diverse sisteme de operare. Acest lucru se realizează în special prin negocierea modului de reprezentare a datelor ce urmează a fi transmise și capacitatea implementărilor de a codifica sau decodifica datele.

HTTP este folosit în domeniul WWW încă din 1990. Prima versiune a fost HTTP/0.9 care stabilea doar niște reguli pentru transmiterea unor fluxuri de date în Internet. Un important pas înainte în îmbunătățirea acestui protocol s-a făcut odată cu apariția versiunii HTTP/1.0 care adaugă în cadrul mesajelor mai multe informații despre conținut astfel încât să nu existe ambiguități în interpretarea lor. Totuși, această versiune nu acoperă foarte bine problemele ce pot apărea atunci când în rețea, între două calculatoare apar mai mulți intermediari. Rolul acestora este de a asigura o linie virtuală de comunicație între două noduri ale unei rețele și de a optimiza transferul datelor. Din lipsa unor restricții foarte eficiente și din dorința de a optimiza comunicația, apar anumite riscuri privind integritatea datelor transmise.

HTTP este deci un protocol generic pentru transmiterea informațiilor în format hipertext, el aplicându-se și între utilizator și intermediari pentru alte protocoale din Internet: SMTP, FTP, NNTP, Gopher, WAIS.

Specificarea acestui protocol folosește sintagme care trebuiesc interpretate corect de către orice implementare: “trebuie să”, “nu trebuie să”, “ar trebui să”, “nu ar trebu să”, “poate să”, “nu poate să”. Evident, cele care implică obligativitate sau interdicție vor trebui respectate întocmai, cele sub formă de recomandări ajută la implementări cât mai performante și compatibile ale aplicațiilor HTTP.

HTTP este un protocol la nivelul aplicație, la nivel scăzut se folosește în general TCP/IP, dar orice protocol ce asigură o comunicare sigură atât în ceea ce privește validitatea datelor dar și securitatea lor poate asigura nivelul transport.

2.3 Server-ul Apache

Apache HTTP Server este un web server HTTP open source pentru Unix, Microsoft Windows si alte platforme. Apache joaca un rol cheie in cresterea World Wide Web si continua sa fie cel mai popular web server, servind ca platforma de referinta pentru celelalte servere web.

Apache permite autentificarea bazelor de date bazate pe DBMS si content negotiation-mecanism definit in specificatia HTTP ce face posibila redarea diferitelor versiuni ale unui document in acelasi URL,astfel incat useii pot alege ce versiune li se potriveste cel mai bine.

Apache este suportat de diferite GUI, ce permite o configurare mai usoara a serverului.Serverul HTTP Apache este dezvoltat si mentinut de o comunitate open de developeri, sub semnatura.

2.3.1 scurta istorie

Apache a fost creat de Rob McCool, ce a fost implicat in serverul web NCSA httpd (National Center for Supercomputing Applications). Cand Rob a plecat de la NCSA, dezvoltarea lui httpd a stagnat, lasanad o varietate de patches pentru imbunatatire sa circule liber. Un grup de developeri au adunat aceste patchuri si au scos “A patchy server”, ce a devenit mai tarziu serverul web Apache. Rob a fost ajutat de alti developeri in crearea “Apache Group”: Rob McCool, Brian Behlendorf, Roy T. Fielding, Rob Hartill, David Robinson, Cliff Skolnick, Randy Terbush, Robert S. Thau, Andrew Wilson, Eric Hagberg, Frank Peters, and Nicolas Pioch.

Autorul pretinde ca a fost ales un astfel de nume pentru a fii original, dar de fapt cea mai raspandita informatie este ca serverul este constituit dintr-o serie de schimbari in cel mai popular server HTTP din acel timp, NCSA HTTPd 1.3 si este prin urmare “a patchy” server. Totusi, pe site-ul official al serverului se spune ca numele “Apache” a fost ales din respect pentru tribul American Indian al apache-ilor (Inde’), binecunoscut pentru strategiile superioare folosite in razboi.

In acel timp Apache era singura alternativa open source viabila, la serverul web Netscape (cunoscut actual ca web serverul Sun Java System). De atunci a fost dezvoltat si concureaza cu servere HTTP din Unix in ceea ce priveste functionalitatea si performanta. Din aprilie 1996 este cel mai popular server HTTP de pe Internet. Pana in februarie 2006 Apache a fost folosit de 68% din site-urile de web.

2.4 PHP

PHP este un limbaj de programare destinat în primul rând Internetului, aducând dinamică unei pagini de web. Este unul din cele mai importante limbaje de programare web open-source și server-side. Numele PHP provine din limba engleză și este un acronim recursiv : Php: Hypertext Preprocessor. Exemple faimoase de utilizare a acestui limbaj sunt PhpBB (forum), PhpNuke(CMS), chiar și MediaWiki, software-ul din spatele Wikipedia. Folosirea PHP poate fi văzută ca o alternativă gratuită la utilizarea unor limbaje comerciale cum sunt ASP de la Microsoft, ColdFusion de la Macromedia, sau chiar JSP de la Sun Microsystems.

2.4.1 istoric

PHP a fost început în 1994 ca o extensie a limbajului server-side Perl, și apoi de o serie de CGI-uri compilate de către Rasmus Lerdorf, pentru a genera un curriculum vitae și pentru a urmări numărul de vizitatori ai unui site. Apoi a evoluat în PHP/FI 2.0, dar proiectul open-source a început să ia amploare după ce Zeev Suraski și Andi Gutmans, de la Technion au lansat o nouă versiune a interpretorului PHP în vara anului 1998, această versiune primind numele de PHP 3.0. Tot ei au schimbat și numele în acronimul recursiv de acum, până atunci PHP fiind cunoscut ca Personal Home Page Tools.

Apoi Suraski și Gutmans au rescris baza limbajului, producând astfel și Zend Engine în 1999. În mai 2000 a fost lansat PHP 4.0, având la bază Zend Engine 1.0. Pe 13 iulie 2004 a fost lansat PHP 5, cu Zend Engine II, ce a adus și o orientare obiect mai pronunțată și suportând mai multe caracteristici ale acestui tip de programare.

2.4.2 Popularitate

PHP-ul este unul din cele mai folosite limbaje de programare server-side, conform unui studiu efectuat de Netcraft în aprilie 2002, apărând pe 9 din cele 37 milioane de domenii cercetate în studiu. De asemenea, există un grafic al creșterii folosirii PHP-ului pe site-ul oficial. Popularitatea de care se bucură acest limbaj de programare se datorează următoarelor caracteristici :

• Familiaritatea : sintaxa limbajului este foarte ușoară combinând sintaxele unora din cele mai populare limbaje Perl sau C;

• Simplitatea : sintaxa limbajului este destul de liberă. Nu este nevoie de includere de biblioteci sau de directive de compilare, codul PHP inclus într-un document executându-se între marcajele speciale;

• Eficiența : PHP-ul se folosește de mecanisme de alocare a resurselor, foarte necesare unui mediu multiuser, așa cum este Web-ul;

• Securitatea : PHP-ul pune la dispoziția programatorului un set flexibil și eficient de măsuri de siguranță;

• Flexibilitatea : fiind apărut din necesitatea dezvoltării Web-ului, PHP a fost modularizat pentru a ține pasul cu dezvoltarea diferitelor tehnologii. Nefiind legat de un anumit server web, PHP-ul a fost integrat pentru numeroasele servere web existente: Apache, IIS, Zeus, server, etc.;

• Gratuitatea : este probabil cea mai importantă caracteristică a PHP-ului. Dezvoltarea PHP-ului sub licența open-source a determinat adaptarea rapidă PHP-ului la nevoile Web-ului, eficientizarea și securizarea codului.

2.4.3 Utilizare

PHP este simplu de utilizat, fiind un limbaj de programare structurat, ca și C-ul, Perl-ul sau începând de la versiunea 5 chiar Java, sintaxa limbajului fiind o combinație a celor trei. Datorită modularității sale poate fi folosit și pentru a dezvolta aplicații de sine stătătorare, de exemplu în combinație cu PHP-GTK sau poate fi folosit ca Perl sau Python în linia de comandă. Probabil una din cele mai importante facilități ale limbajului este conlucrarea cu majoritatea bazelor de date relaționale, de la MySQL și până la Oracle, trecând prin MS Sql Server, PostgreSQL, sau DB2.

PHP poate rula pe majoritatea sistemelor de operare, de la UNIX, Linux, Windows, sau Mac OS X și poate interacționa cu majoritatea servereler web. Codul dumneavoastră PHP este interpretat de serverul WEB și generează un cod HTML care va fi văzut de utilizator (clientului -browserului- fiindu-i transmis numai cod HTML).

2.4.4 suport

PHP are un manual oficial întreținut de comunitatea din jurul proiectului. În plus, răspunsurile la multe probleme pot fi găsite printr-o simplă căutare pe internet. Există multe resurse disponibile pentru un programator PHP începător.

2.5 JOOMLA CMS

Joomla! este un Content Management System (CMS), premiat in nenumarate ocazii, care te ajuta sa construiesti websiteuri si alte puternice aplicatii online. In plus, Joomla! este o solutie Open Source disponibila tuturor, gratuit.

2.5.1 JOOMLA in actiune

Joomla! este folosita peste tot in lume, ca infrastructura, de la mici pagini personale pana la aplicatii web complexe. Iata cateva modalitati in care oamenii folosesc acest soft:

• Websiteuri pentru corporatii sau portaluri web

• Comert on-line

• Websiteuri pentru firme mici

• Websiteuri pentru organizatii non-profit

• Aplicatii guvernamentale

• Aplicatii intra si exranet pentru corporatii

• Websiteuri pentru scoli si biserici

• Websiteuri personale sau familiale

• Portaluri pentru comunitati on-line

• Websiteuri pentru reviste si ziare

• … posibilitatile sunt nenumarate!

Joomla! poate fi folosita pentru a administra cu usurinta orice componenta a websiteului, de la adaugarea de continut si imagini, la actualizarea unui catalog cu produse sau sondaje on-line.

2.5.2 JOOMLA pentru utilizatori

Pachetul de baza Joomla! este conceput pentru a putea fi instalat cu usurinta, chiar si de non-programatori.Majoritatea oamenilor nu au probleme cu instalarea softului nostru, dar oferim si foarte mult ajutor incepatorilor. Avem o comunitate activa, in crestere, atingand peste 40.000 utilizatori si dezvoltatori prietenosi pe forumul nostru, gata sa va ajute.

Odata Joomla! instalata si functionala, este foarte simplu, chiar si pentru utilizatorul non-tehnic, de a adauga continut, actualizare imagini si administrarea datelor sensibile care ajuta la functionarea optima a organizatiei sau companiei voastre. Oricine avand cunostinte primare de MS Word poate invata cu usurinta sa administreze un site Joomla!.

Printr-o interfata web simpla, veti putea adauga foarte usor stiri, articole sau declaratii de presa, sa administrati pagini cu detaliile angajatilor, oferta de munca, imagini cu produse si sa creati un numar nelimitat de sectiuni sau pagini pe site. Puteti incerca demo-ul nostru aici, pentru a vedea pe viu despre ce este vorba.

2.5.3 modernizare joomla

Imediat dupa instalare, Joomla! se descurca de minune cu administrarea continutului necesar dezvoltarii site-ului vostru. Pentru multi utilizatori, insa, adevarata putere a Joomla! consta in framework-ul care da posibilitatea miilor de programatori din intreaga lume sa creeze add-onuri si extensii extrem de puternice. Iata doar cateva exemple din sutele de extensii, oferite gratuit prin site-ul nostru:

• Constructor dinamic de forumuri

• Directoare economice sau organizationale

• Administrare directoare

• Galerii de imagini si multimedia

• Solutii e-commerce si cos de cumparaturi

• Calendare

• Software specific blogurilor

• Servicii directoare

• Stiri prin email

• Instrumente de colectare si raportare a diferitelor date

• Servicii de inscriere

Puteti gasi mai multe exemple in directorul nostru cu extensii, mereu in crestere. Pregatiti-va sa fiti uluiti de realizarile comunitatii noastre de programatori si dezvoltatori!

2.5.4 JOOMLA pentru dezvoltatori

Multe companii si organizatii au cerinte care depasesc cu mult oferta de baza a pachetului Joomla! sau extensiile gratuite.

Din fericire, Joomla! ofera un framework foarte flexibil, permitand dezvoltatorilor sa creeze add-on-uri sofisticate si sa imbunatateasca Joomla! in nenumarate modalitati.

Folosind frameworkul, dezvoltatorii pot realiza cu usurinta:

• Sisteme e-commere integrate

• Sisteme de control al inventarului

• Instrumente de raportare a datelor

• Cataloage cu produse, personalizate

• Sisteme de rezervari

• Interconectari intre aplicatii

• … sau orice alt tip de aplicatie potrivita nevoilor lor

3. Magazinele virtuale

3.1 magazinele virtuale inregistreaza o crestere de 15% lunar

In Romania, comertul electronic a inregistrat o dezvoltare intr-un ritm dinamic. La sfarsitul anului 2015 este de asteptat ca cifra tranzactiilor sa depaseasca valoarea de 300 de milioane de euro. In 2012, doar PayU a intermediat 2,8 milioane de tranzactii, in valoare de 177 milioane euro, a declarat directorul PayU Romania, Daniel Nicolescu.

Clientul magazinelor online prefera aceasta metoda de cumparare datorita multelor avantaje , cum ar fi posibilitatea de a alege dintr-o mare varietate de produse care au preturi comparative sau mai mice cu cele din magazinele clasice .

Construirea unui magazin virtual nu necesita o investitie mare , functioneaza 24/24 , are costuri mici de mentenanta si ofera acces clientilor din orice locatie ar fi acestia , in acelasi timp punand la dispozitia acestora livrarea prin curierat .

Numarul tranzactiilor realizate direct la comercianti cu carduri Visa, emise in Romania, a crescut cu 20,7%, in anul financiar 2013, incheiat la 30 septembrie conform directorului Visa pentru Romania si Croatia, Catalin Cretu.Numarul platilor a crescut de sapte ori mai rapid decat numarul retragerilor de numerar (3%), ceea ce arata ca procesul de inlocuire a platilor in numerar cu cele prin card se accelereaza.

‘Comportamentul consumatorilor din Romania se schimba rapid, iar acest lucru se reflecta in gradul mai ridicat de utilizare a cardurilor la comercianti. Astfel, 45% din totalul tranzactiilor pe carduri Visa au loc direct la comercianti si ne indreptam rapid spre pragul la care una din doua tranzactii cu un card Visa sa fie efectuata direct la comercianti, in cazul portofoliului Visa. In anul financiar 2013, s-au realizat aproximativ 628.000 de tranzactii cu carduri Visa in fiecare zi, cu 60.000 mai multe tranzactii pe zi, fata de 2012′, a spus Catalin Cretu .

Veniturile totale ale Visa Europe au fost de 1,2 miliarde euro, in 2013.

In 2012, sumele cheltuite online, in Europa, cu cardurile Visa, au depasit pentru prima data, pragul de 200 miliarde de euro, in crestere cu 16% fata de anul precedent, Visa devenind unul dintre principalii lideri in domeniul platilor online cu telefonul mobil si contactless.

Magazinele online sunt predispuse , asemeni magazinelor clasice , tentativelor de frauda . Firmele mari din strainatate au avut nu de putine ori brese de securitate cauzate de hackeri romania , care , au cauzat pierderi de zeci de milioane de dolari .

Potrivit declaratiilor principalilor jucatori din piata romaneasca de comert electronic din cadrul celei de a VIII-a editii a Galei Premiilor eCommerce (GPeC), desfasurata in noiembrie 2013 la Bucuresti, retail-ul online autohton este o piata de aprox. 600 milioane euro in anul recent incheiat. Cifra vehiculata face referire exclusiv la produsele comercializate online (indiferent de natura lor) si nu la servicii, plata facturilor de utilitati, bilete de avion, bilete la spectacole, vacante si calatorii etc.

GPeC – cel mai important eveniment de comert electronic din Romania – a publicat astazi, 27.01.2014, principalele cifre si statistici despre piata romaneasca de e-commerce pentru anul 2013.

Potrivit acestora, numarul utilizatorilor de internet a ajuns la 10 milioane anul trecut (cu 1 milion mai mult fata de anul 2012 – sursa: EuroStat). 27% din romanii conectati la internet, adica aprox. 1 din 4 internauti, cumpara online (sursa: Daedalus Millward Brown), iar majoritatea cumparatorilor online (84%) locuiesc in mediul urban, in timp ce 16% locuiesc in mediul rural.

Varsta medie a cumparatorilor online este cuprinsa intre 25 si 35 de ani, dar anul 2013 a adus o crestere de 5 procente pe segmentul de varsta 45-55 ani, care reprezinta acum 15% din totalul utilizatorilor de comert electronic (fata de 10% in 2012).

In ceea ce priveste plata online prin card, numarul de tranzactii a crescut in 2013 cu aprox. 35%comparativ cu anul 2012, potrivit declaratiilor oficialilor VISA, MasterCard si RomCard din cadrul Galei Premiilor eCommerce. Totusi, metoda preferata de plata a romanilor ramane rambursul (plata la livrare), fiind utilizata in peste 90% din tranzactii.

Valoarea tranzactiilor prin card procesate in sistemul 3D Secure de catre RomCard este de aprox. 220 milioane euro in 2013 (cifra similara cu valoarea inregistrata in 2012).

Potrivit VISA, valoarea medie a unei tranzactii a fost de aprox. 37 euro (platiti in lei), in scadere fata de anul 2012 cand valoarea medie a unei tranzactii era de 45 euro (platiti in lei).

Foarte interesant este si faptul ca majoritatea tranzactiilor online prin card sunt internationale (60%) si doar 40% sunt tranzactii domestice, conform statisticilor MasterCard. Cu alte cuvinte, romanii cheltuiesc mai multi bani pe site-uri din strainatate decat in tara.

In Romania exista, in acest moment, peste 12 milioane de carduri inrolate in sistemul 3D Secure(fata de 11,3 milioane in 2012), iar numarul de carduri active (adica folosite, efectiv, in tranzactionarea online) a crescut de la 410.000 in 2012 la peste 600.000 in 2013.

La sfarsitul anului trecut, in sistemul RomCard 3D Secure aveau loc peste 17.000 de tranzactii online cu cardul in fiecare zi, adica peste 500.000 tranzactii in fiecare luna.

Piata romaneasca de comert electronic este formata din aprox. 4.500 de magazine online, cu 1.000 mai multe decat in 2012, potrivit estimarilor principalilor jucatori. Din numarul total de magazine, peste 1.000 sunt inrolate si certificate in standardul 3D Secure, la RomCard, comparativ cu 781 magazine in 2012.

“Comertul electronic romanesc creste constant de la un an la altul cu 33-35%; putine – daca nu chiar deloc – sunt industriile in care se mai inregistreaza o asemenea crestere. Chiar daca in alte tari vecine precum Polonia, Cehia sau Ungaria, piata de comert electronic este mult mai dezvoltata, Romania prezinta un potential fantastic de crestere si este pe lista de prioritati pentru investitorii din domeniu, atunci cand vine vorba de Europa de Est.”, spune Andrei Radu, Founder & CEO GPeC.

Cifrele publicate de GPeC sunt bazate pe statisticile si estimarile: VISA, MasterCard, RomCard, GPeC, Daedalus Millward Brown si ale principalilor jucatori din piata de e-commerce (reprezentanti ai magazinelor online de top).

3.1.1 ce grad de siguranta ofera comertul electronic ?

Atat clientii cat si firmele sunt foarte preocupati de diferitele incertitudini legate de comertul electronic. Se constata lipsa de incredere in ceea ce priveste securitatea datelor personale in timpul transferurilor in cadrul tranzactiilor electronice. Clientii sunt inca neincrezatori, dar expertii sunt de parere ca tranzactiile in comertul electronic au un grad mai mare de siguranta decat banalele cumparaturi efectuate prin cardul de credit.

3.1.2 ce dimensiune economica are comertul electronic ?

Tranzactionarea electronica a marfurilor si serviciilor constituie o extensie a comertului actual. Se obtine astfel o eficienta sporita, in sensul reducerii costurilor si in ceea ce priveste efectul marketingului si se imbunatateste relatia beneficiar-client.

Comertul electronic faciliteaza si cooperarea intre firme. Reduce costurile de marketing si de livrare, sustine strategia de marketing a firmei si ofera acces pe noi piete. In viitorul apropiat, comertul electronic va avea un impact puternic asupra competitivitatii firmelor.

3.1.3 cum pot firmele mici sa beneficieze de comertul electronic

Comertul electronic nu este restrictionat de frontierele statelor dar depinde de existenta sau inexistenta retelelor de computere. Comertul electronic permite chiar si celor mai mici furnizori, indiferent de provenienta lor geografica, sa fie omniprezenti si sa faca afaceri in intreaga lume.

Comertul electronic influenteaza pozitiv nu numai activitatea intreprinderilor mici si mijlocii dar vine si in sprijinul clientilor, oferindu-le nenumarate optiuni.

3.1.4 care sunt cele mai mari bariere din comertul electronic

Comertul electronic se afla inca in faza incipienta. Clientii manifesta temeri in ceea ce priveste furtul cardurilor de credit, a confidentialitatii datelor personale, etc. Multe firme nu au adoptat modelul electronic potrivit pentru derularea comertului lor electronic sau intampina dificultati in integrarea comenzilor si a informatiilor culese online, in activitatea curenta a firmei. Cu toate acestea, este o certitudine faptul ca numarul clientilor magazinelor electronice si a firmelor care adopta solutiile comertului electronic este in crestere. Multi furnizori de servicii Internet popularizeaza sistemul de cumparare online tocmai pentru a induce un plus de incredere si consideratie.

3.1.5 ce putem cumpara prin internet

Aproape tot ce dorim: carti, computere, vin, dulciuri, software etc.. Problema este ca, in aceasta explozie de oferte gen "de toate pentru toti", este greu sa gasim ceea ce cautam de fapt.

3.1.6 ce este comertul electronic

Pentru unele firme, comert electronic inseamna orice tranzactie financiara care utilizeaza tehnologia informatica. Pentru altele, notiunea de comert electronic acopera circuitul complet de vanzari – inclusiv marketingul si vanzarea propriu-zisa. Multi oameni considera comertul electronic ca fiind orice tranzactie comerciala condusa electronic pentru cumpararea unor produse cum ar fi carti, CD-uri, bilete de calatorie si altele. Dar, comertul electronic are, in sens larg, un impact mult mai profund asupra evolutiei afacerilor si cuprinde, in fapt, nu numai noile achizitii comerciale ci si totalitatea activitatilor care sustin obiectivele de marketing ale unei firme si care pot include, spre exemplu, publicitate, vanzari, plati, activitati post-vanzare, servicii catre clienti, etc.

Ca urmare, s-a largit gama de servicii care sprijina si acorda asistenta acestui nou domeniu al afacerilor. Aceste servicii se refera la furnizorii de Internet, la sistemele de securitate si semnaturile electronice, la tranzactiile online sau retelele de magazine, precum si la serviciile cu caracter general, cum ar fi consultanta, designul de pagini web, elaborarea site-urilor, s.a.

Aceasta evolutie are un impact major asupra economiei, in ceea ce priveste crearea de noi intreprinderi, diversificarea celor existente si, in special, asupra potentialului pietei fortei de munca si a gradului de ocupare a acesteia in viitor. Datorita acestei diversitati a conditiilor de piata ce cuprinde un mare numar de furnizori de servicii si care este intr-o permanenta schimbare, se impune ca o necesitate punerea la dispozitia intreprinderilor si in special a intreprinderilor mici si mijlocii, a unei "surse" unde sa gaseasca sprijinul adecvat pentru aplicarea solutiilor comertului electronic in activitatea proprie.

Industria comertului electronic face, in general, distinctie intre tranzactiile Business-to-Business (B-2-B sau BTB) si tranzactiile Business-to-Consumer (B-2-C sau BTC):

– B-2-B cuprinde toate tranzactiile ce se efectueaza intre doi sau mai multi parteneri de afaceri. Aceste tranzactii se bazeaza, de obicei, pe sisteme extranet, ceea ce inseamna ca partenerii de afaceri actioneaza pe Internet prin utilizarea de nume si parole pentru paginile de web proprii.

– B-2-C se refera la relatiile dintre comerciant si consumatorul final, fiind considerat comert electronic cu amanuntul.

O noua optiune in comertul electronic este tranzactia Business-to-Employee (B-2-E), care se refera la tranzactiile din interiorul unei firme, destinate personalului angajat al firmei si efectuate prin sistemul intranet propriu.

3.2 comertul elctronic va creste de 1.000 de ori in trei ani

Romania este singura tara din rasaritul Europei in care functioneaza comertul electronic (online) prin intermediul cardului bancar. Nici Polonia, nici Cehia, Ungaria sau alte tari mai avansate nu au create conditiile pentru functionarea acestui sistem comod de plata a produselor si serviciilor.

Specialistii spun ca este un atu de care nu stim sa profitam. Cei interesati, adica statul, bancile si comerciantii, nu fac publicitate sistemului, iar populatia nu este informata. Cu toate acestea, situatia poate evolua extrem de spectaculos in urmatorii trei ani.

Volumul tranzactiilor online intermediate de sistemul 3D Secure romanesc, unde plata se efectueaza prin card, a crescut continuu dupa lansarea sa, in martie anul trecut, ajungand la suma de patru milioane de dolari in aprilie 2005. Unii specialisti spun chiar ca aceasta valoare va creste de cinci ori pana la sfarsitul anului!

3.2.1 romania intermediar prin tranzactii americane

Majoritatea tranzactiilor (in suma de circa trei milioane de dolari) au fost efectuate de cetateni straini – in speta nord-americani -, din magazine virtuale situate in SUA si Canada. Adica numai serviciul de autorizare a platilor a fost romanesc (Romcard) si bancile acceptatoare au fost autohtone.

Explicatia acestui succes rezida in comisioanele practicate pentru acest gen de servicii – printre cele mai mici din lume.

Magazinele virtuale romanesti au vandut de circa un milion de dolari. Mai putin de jumatate din valoarea produselor si serviciilor vandute de portalurile romanesti e data de achizitiile detinatorilor de carduri autohtoni. Prin urmare, suma tranzactiilor virtuale, raportata la totalul vanzarilor, ramane infima.

Insa aceasta situatie este pe cale sa se schimbe, dupa cum arata mai multe studii comandate de DotCommerce, detinatorul site-ului comercial integrator Procesor.ro.

Madalin Matica, directorul pentru Europa al DotCommerce, spune ca volumul tranzactiilor online de produse, raportat la volumul total al vanzarilor, va creste de la un procent mult subunitar, in prezent, la circa 15%, in urmatorii trei ani.

In cazul serviciilor, cresterea va fi si mai spectaculoasa, ajungandu-se la circa 40%. Dl Matica se teme de o crestere mai abrupta, invocand incapacitatea sistemelor de securitate de a tine pasul cu tentativele de frauda – al caror numar va spori in urma expansiunii comertului online.

3.2.2 PAYpal zice pas pietei romanesti

De o buna bucata de vreme, DotCommerce se straduieste fara succes sa-i convinga pe cei de la eBay sa intre cu sistemul PayPal in Romania.

PayPal a fost fondat in 1998, cu scopul de a le permite comerciantilor si cumparatorilor, detinatori de adrese de e-mail, sa faca si sa primeasca plati online, in sistem asemanator escrow (cumparatorul vireaza banii in contul vanzatorului, dar acesta nu are acces la suma respectiva pana nu livreaza produsul).

In prezent, PayPal are 64 de milioane de clienti din 45 de tari. Avand un cont deschis la PayPal (www.paypal.com), utilizatorii pot vinde si cumpara online simplu, de pilda de pe www.ebay.com, cel mai mare site de licitatii. De fapt, eBay a achizitionat PayPal in 2002.

Desi pretinde ca utilizeaza cel mai avansat sistem de prevenire a fraudelor, PayPal nu este infailibil. Romanii s-au dovedit printre cei mai priceputi la inselatorii electronice, metoda practicata adesea fiind furtul de identitate.

Nu mai suntem campioni la acest capitol, francezii, englezii si grecii luandu-ne de mult fata, dar faima a ramas si e foarte daunatoare pentru imaginea noastra in lumea comertului virtual international.

Acesta este, de altfel, si motivul invocat de eBay pentru restrictionarea accesului romanilor la PayPal. De fapt, explica Madalin Matica, motivul pentru care PayPal nu intra inca in Romania este unul de ordin practic: costurile aferente, implicit cele legate de securitatea sistemului, nu ar fi recuperate, intrucat numarul utilizatorilor si volumul tranzactiilor ar fi mici.

3.2.3 estimarea potentialului romanie este de 600.000 de cumparatori din magazine virtuale

Insa deocamdata numarul companiilor autohtone care profita de avantajul Internetului pentru a-si extinde aria de distributie si care accepta plata online este foarte mic, de ordinul sutelor, iar cel al clientilor cetateni romani, cu resedinta in tara, este de ordinul zecilor de mii, incluzandu-i pe cei ocazionali.

3.3 Un leu virtual , cat se poate de real

Exista insa si alternative la PayPal. Una autohtona, alta britanica. Iar DotCommerce se pregateste sa lanseze propria solutie de tip PayPal, in a doua jumatate a anului.

La sfarsitul lunii martie s-a lansat sistemul securizat de plati online LeuVirtual™, pe site-ul www.leuvirtual.ro. LeuVirtual™ este disponibil in orice tara din lume, dar radacina sa este in Romania, creatorul sistemului fiind Great Gurov LTD, firma cu sediul in St. Vincent & The Grenadines – o insula paradis-fiscal din arhipelagul Caraibelor.

LeuVirtual™ isi propune sa ofere oricarui utilizator de Internet un cont gratuit, prin intermediul caruia sa poata depozita, transfera sau cheltui orice suma. Leul virtual este un E-CURRENCY (unitate electronica), folosit numai in operatiuni de troc electronic. Paritatea monedei nationale din Romania (ROL) cu unitatea LeuVirtual este 1.

Nu se percepe taxa de inscriere in sistemul LeuVirtual™, ci doar anumite comisioane la efectuarea tranzactiilor. Sistemul LeuVirtual™ poate fi folosit atat de vanzatori si cumparatori persoane fizice, cat si de persoanele juridice. Conditia efectuarii tranzactiilor este ca atat vanzatorul, cat si cumparatorul sa aiba un cont LeuVirtual™.

Cumparatorii pot trimite fonduri in contul vanzatorului fie direct, din contul lor de LeuVirtual™, fie folosind interfata de plata a sistemului. Fondurile LeuVirtual™ pot fi vandute utilizand Western Union, transferul bancar, mandatul postal sau retrase/cheltuite cu ajutorul unui card de debit LeuVirtual™, de la orice ATM bancar/la POS-urile din magazine.

In cele sapte saptamani scurse de la lansare, LeuVirtual™ a adunat mai bine de 1.500 de clienti, care au efectuat peste 3.000 de tranzactii. Se sconteaza pe 7.000 de clienti pana la sfarsitul anului.

Site-urile care au aderat, pana in prezent, la LeuVirtual™ sunt: www.zile.ro, www.bidding.ro, www.murfi.com, www.licitatzii.ro, www.far-php.ro, www.integrame.ro, www.itmag.ro, www.proxycity.com, www.7shops.com, www.platestefactura.ro (pentru plata facturilor Connex, Orange sau Zapp).

Roxana Pavel, care reprezinta firma Two Rasty SRL, partenerul din Romania al Great Gurov, spune ca Great Gurov dezvolta un site „exchanger" care va permite utilizatorilor de LeuVirtual™ sa cumpere produse de pe eBay, in circa o luna. Utilizatorii vor plati produsele prin LeuVirtual™ catre site-ul exchanger, exchanger-ul platind prin PayPal catre eBay.

3.3.1 moneybookers , preferatul pariorilor

Alternativa britanica la PayPal-ul american, accesibila si ea romanilor si foarte bine cunoscuta de impatimitii pariurilor online, este moneybookers. Un foarte bun ghid al utilizarii solutiei moneybookers este oferit de site-ul www.pariurisportive.com.

Prin moneybookers se pot face pariuri la site-ul www.gamebookers.com, dar aceasta este doar una dintre facilitatile sistemului. Incarcarea contului de la moneybookers se poate face fie prin transfer interbancar (din contul bancar al persoanei respective, in contul site-ului si de aici in contul persoanei de la moneybookers), fie cu ajutorul cardurilor Visa emise de anumite banci din Romania.

Din/in contul de la moneybookers se pot trimite/primi bani in/din strainatate (se sustine ca se percep comisioane mai mici decat cele practicate de Western Union), inclusiv in urma participarii (ca vanzator sau cumparator) la licitatiile online – eBay, Yahoo Auctions etc.

Desi au avut succes, epuizandu-se rapid, cardurile Paysafe (cartele preplatite pentru incarcarea de conturi in strainatate, de tipul cartelelor preplatite utilizate in telefonia mobila) nu se mai gasesc in Romania. Distribuitorul acestora, Gamebookers Divertisment SRL, a anuntat ca producatorul austriac asteapta ca Romania sa intre in UE inainte de a semna un contract de distributie.

3.3.2 procesatorii tranzactiilor virtuale

Procesor.ro este site-ul comercial al primului payment gateway (serviciu de procesare a cartilor de credit/debit) deschis in Romania, in februarie 2004. Ulterior, GeCAD a lansat celalalt payment gateway romanesc operational: epayment.

Targetul gateway-urilor sunt magazinele virtuale, carora le ofera solutii integrate pentru procesarea vanzarilor. In cazul Procesor.ro, operatiunile comerciale se desfasoara pe serverul clientului, care are propriul shopping cart, doar procesarea post-tranzactie facandu-se de catre gateway.

Prin comparatie, in cazul epayment, toate etapele tranzactiei se desfasoara pe serverele acestuia, nu ale comerciantilor.

Insa in ambele variante vanzarile se vor face automat, 24 ore pe zi, 365 de zile pe an, iar cumparatorii vor putea fi din orice colt al lumii.

Clientii Procesor.ro pot sa fie si societati comerciale, si persoane care au sau doresc sa-si deschida un magazin virtual cu plati online. In cazul persoanelor fizice, DotCommerce solicita un scurt „plan de afaceri", pentru a se asigura ca facilitatile pe care le pune la dispozitie cu titlu gratuit isi vor proba eficienta.

DotCommerce sustine ca solutiile pe care le propune nu necesita investitii in echipamente sau programe sofisticate – un calculator cu acces la Internet este suficient. Solutiile sunt implementate astfel incat vanzarile virtuale sa poata incepein 48 de ore de la contractarea serviciului, fara a fi nevoie de cunostinte de cod, programare sau web-design.

Procesor.ro ofera si un sistem automatizat, gratuit, de management al vanzarilor si al calcularii comisioanelor, precum si solutii (contra cost, prin partenerii sai) pentru transportul produselor, ambalare, asigurare.

Catalogul si toate prezentarile de produse sunt gazduite gratuit pentru clientii Procesor.ro pe serverele acestuia, dar DotCommerce ofera si hosting pe servere de mare viteza (europene sau americane) contra sumei de 5 USD/luna. Magazinele virtuale sunt create cu titlu gratuit, iar clientii beneficiaza, in acelasi regim, de asistenta tehnica si comerciala.

DotCommerce se angajeaza sa transfere gratuit banii clientilor sai in conturi deschise in SUA sau Canada si pretinde ca ofera singurul sistem din lume integrator MLM (MultiLayer Marketing). Aceasta da posibilitatea clientilor sa isi oferteze produsele si/sau serviciile prin sute de magazine participante, iar distribuitorii au acces la sute de cataloage de produse.

3.3.3 ajuta intr-adevar un magazin electronic sa va dezvoltati afacerea ?

Ati mai vazut probabil pana acum diverse reclame privind modul in care comertul electronic va poate ajuta sa va cresteti vanzarile. "Fara stocuri, deschis 24 de ore din 24, fara vanzatori, accesibil de oriunde si pentru oricine" sunt doar cateva dintre avantajele care va sunt prezentate pentru a va convinge de utilitatea unui magazin electronic.

Este oare adevarat? Puteti deschide un magazin electronic si a doua zi veti primi comenzi fara sa faceti nici un efort? Este comertul electronic visul oricarui om de afaceri: investitii minime si rezultate maxime, fara bataie de cap?

In acest articol voi trece in revista principalele lucruri pe care ar trebui sa le cunoasteti atunci cand decideti daca doriti sau nu si daca merita sau nu sa va deschideti un magazin electronic.

3.4 ce este un magazin electronic

Un magazin electronic este (simplificat vorbind) o pagina de internet care intruneste minim urmatoarele conditii:

:: Prezinta informatii despre produse sau servicii, inclusiv pretul acestora.

:: Include un sistem prin care vizitatorii paginii pot selecta produsele dorite si le pot adauga intr-un "cos electronic de cumparaturi" (la fel cum intr-un supermarket vizitatorii pot lua produsele dorite de pe raft si le pot pune in cos).

:: Include un sistem de preluare si transmitere a datelor personale ale cumparatorului, pentru a putea fi contactat de catre vanzator.

:: Nu in ultimul rand, include un sistem de plata prin care vanzatorul sa isi poata incasa banii de la clientul "virtual".

Dupa cum am precizat mai sus, acestea sunt doar caracteristicile de baza absolut necesare si pe care vizitatorii paginii de internet le pot vedea. Ele reprezinta insa doar "vitrina" unui magazin electronic.

Un magazin electronic uzual va include in plus un sistem de administrare invizibil pentru vizitatorii obisnuiti. Prin intermediul acestuia se introduc si actualizeaza informatiile despre produse, se tine evidenta comenzilor, a conturilor cumparatorilor inregistrati, se urmaresc statistici despre produsele cele mai cautate si, nu in ultimul rand, se trimit mesaje de promovare menite sa informeze clientii magazinului despre ofertele curente. Lista de optiuni de administrare nu este desigur limitata la cele descrise mai inainte, in practica existand o multitudine de optiuni disponibile.

3.4.1 cum difera comertul electronic de cel clasic ?

Am descris mai devreme ce este un magazin electronic. Sa vedem acum ce inseamna "comert electronic" si cum difera acesta de cel obisnuit.

In viata de zi cu zi fiecare dintre noi intra in magazine pentru a cumpara diverse produse. Intr-un magazin obisnuit suntem in contact direct cu vanzatorul, vedem produsele, le putem atinge, rasuci, citi instructiunile, testa, mirosi, asculta, gusta etc. Ne bazam pe simturile noastre pentru a lua decizia daca dorim sa cumparam acel produs sau nu.

Spre deosebire de comertul clasic, cel electronic are la baza doar informatia ce poate fi transmisa nealterata prin intermediul unui computer.

Nu mai puteti "da mai tare" combina muzicala la care va uitati ca sa vedeti cum se aude ci trebuie sa va bazati pe informatie scrisa despre puterea boxelor (ex: Boxe 50W). Nu mai puteti rasfoi o carte ci puteti vedea o poza a copertii si eventual citi un sumar al continutului. Nu mai puteti proba un stilou sau un ceas ci trebuie sa sa va multumiti cu o poza si (eventual) cu o "promisiune emotionala" pe care o confera marca produsului respectiv.

Un alt aspect: intr-un magazin ce se respecta (cum sunt putine din pacate) puteti discuta cu vanzatorul pentru a afla mai multe informatii, recomandari, sugestii. Acesta va poate sugera produse alternative, va poate descrie modul de utilizare, pe scurt: va poate da incredere in alegerea facuta.

Cand vizitati un magazin virtual nu aveti pe cine sa intrebati daca produsul x e la fel cu produsul y. Va trebui sa va bazati pe informatia prezentata pe pagina respectiva si eventual pe cunostintele proprii pentru a lua o decizie.

Cand mergeti la cumparaturi platiti pe loc si ridicati produsul. Intr-un magazin electronic trebuie sa existe un sistem prin care sa vanzatorul sa isi primeasca banii si sa va livreze marfa (ex: plata numerar la livrare, in sistem ramburs – prin posta, anticipat cu card sau prin ordin de plata, marfa livrandu-se ulterior primirii banilor de catre comerciant).

Toate acestea sunt diferente importante intre comertul electronic si comertul clasic. Trecute cu vederea si neabordate corespunzator devin obstacole ce conduc la insuccesul unui magazin electronic si la pareri preconcepute de genul: "un magazin electronic nu e bun in Romania. Poate la americani ca ei au carti de credit si pot plati online. La noi e ceva inutil".

Am dat acest exemplu deoarece aud adesea aceasta parere si nu sunt de acord cu ea. Plata online, cu card, este intr-adevar un element ce poate facilita incheierea unei tranzactii pe internet, cu conditia ca vizitatorul sa fi ajuns la acel pas final al unei vanzari!

Adica sa fi gasit pagina de internet cu produsul pe care il doreste, informatii suficiente si relevante despre acesta, sa fi reusit sa foloseasca sistemul de inregistrare, sa ii convina conditiile si termenii de livrare si nu in ultimul rand, sa aiba incredere in cei care administreaza magazinul virtual!

Citind cele de mai sus probabil ca va revine in minte intrebarea de la inceputul acestui material: in aceste conditii, cu atatea potentiale batai de cap, merita sa ai un magazin electronic? Si daca da, oare e chiar atat de simplu cum se spune?

3.4.2 Avantajele comertului electronic

Revenind la dezbatere (de ce dezbatere? Pentru ca eventualele comentarii primite in urma acestui articol vor fi adaugate la sfarsitul lui, asa ca nu ezitati sa va spuneti parerea 🙂 sa trecem in revista si partile bune ale comertului electronic (care trebuie sa existe din moment ce exista atatea si atatea magazine electronice iar subiectul e discutat si comentat pe larg de analisti, experti si alte persoane mai mult sau mai putin avizate)

In primul rand comertul electronic are si avantaje fata de comertul clasic. Va mai amintiti citatul de la inceput: "Fara stocuri, deschis 24 de ore din 24, fara vanzatori, accesibil de oriunde si pentru oricine"? Un magazin electronic este in multe privinte superior fata de unul obisnuit.

Fiind o pagina de internet inseamna ca este accesibila 24 de ore din 24 si poate fi accesata de oricine cu acces la internet. Asta spre deosebire de magazinul/firma dumneavoastra care are o adresa fixa si un program mai lung sau mai scurt de functionare. (Ceea ce e si normal. Doar nu o sa va deschideti magazine cu program non-stop, la fiecare kilometru, in speranta ca o sa treaca cineva si pe acolo la 2 noaptea).

Un magazin electronic e deschis non-stop nu neaparat pentru ca vin vizitatori la 2 noaptea – desi se mai intampla si asta – ci pentru ca e foarte ieftin sa il tineti deschis non-stop si mai ales nu trebuie sa platiti un vanzator care sa il deserveasca. Astfel puteti fi "virtual" disponibil pentru informatii si comenzi 24 de ore din 24, 7 zile din 7.

Fiind o pagina de internet vizitatorii nu pot atinge produsele … dar asta inseamna ca nici nu trebuie sa tineti produse pe stoc! (Suna destul de bine, nu? Cam cata marfa aveti imobilizata de obicei pe stoc la un punct de vanzare? Cat dureaza sa o rulati?). Puteti sa va deschideti un magazin electronic chiar si fara sa aveti marfa pe stoc, comandand marfa la furnizorul dumneavoastra abia dupa ce aveti comenzi ferme pentru ea. Sau puteti folosi stocul deja existent in magazinele obisnuite ale firmei dumneavoastra.

Sa mai adaug ceva: de cate ori ati cerut o oferta la un furnizor si acesta parea ca nu mai ajunge cu ea la fax sau la computer ca sa vi-o transmita? Daca aveti acces internet probabil ca ati prefera sa intrati pe pagina de web a acestuia si sa o salvati direct de acolo fara sa mai consumati timp si bani cu telefoane si faxuri. Si probabil ca si furnizorul ar prefera sa nu consume timp si bani cu asta. Mai ales daca dupa ce primiti oferta descoperiti ca nu are ce va intereseaza (adica si dumneavoastra si el ati pierdut timpul degeaba).

Un magazin electronic rezolva problema si pentru vanzator si pentru cumparator. Acesta din urma poate sa se informeze rapid despre oferta vanzatorului vizitand magazinul electronic acestuia. Rezultatul este ca se fac economii de ambele parti.

Un efect "secundar" observat mai este si acela de "punct de referinta". Din ce in ce mai multe persoane (eu sunt sigur una dintre ele) intra pe internet pentru a cauta informatii si preturi despre produsele dorite. Continuand cu exemplul meu: vizitand mai multe site-uri fac un mic "studiu de piata" pentru a decide ce produs ar fi mai bun pentru mine, cam la ce pret il pot gasi, ce garantie are etc. Atunci cand gasesc un site cu informatii complete si bine prezentate il folosesc ca punct de referinta si in viitor.

Si chiar daca nu cumpar atunci de acolo e posibil ca data viitoare sa o fac. Sau daca pretul e bun dar ma grabesc si nu vreau sa comand online e posibil sa ma duc la sediul/magazinul real al firmei respective pentru a cumpara. In ambele situatii ma obisnuiesc cu oferta firmei respective si o folosesc ca reper fata de altele, bucurandu-ma mai ales ca am evitat vesnica poveste cu furnizorul care "acum" trimite oferta, dar daca te grabesti trebuie sa il suni de 5 ori ca sa iti faca "favoarea" de a o trimite.

3.4.3 mai sunt si alte avantaje pe care nu le-am mentionat inca :

Imbunatatirea comunicarii cu clientii. Daca la inregistrarea clientilor in magazin le-ati cerut permisiunea de a le trimite mesaje cu ofertele si promotiile dumneavoastra (si, desigur, daca ati obtinut aceasta permisiune – apropo de legea comertului electronic nr. 365/2002, ce interzice trimiterea de mesaje electronice nesolicitate) aveti la dispozitie un instrument puternic si ieftin de promovare: mesaje electronice catre clientii existenti.

Acestia stiu cine sunteti si au cumparat deja de la dumneavoastra, deci este posibil si probabil sa mai cumpere daca isi aduc aminte de dumneavoastra la momentul potrivit.

Un mesaj de cateva randuri care anunta o reducere de pret sau o oferta speciala (ex: un nou produs), trimis la interval de cateva saptamani, nu va fi deranjant ci chiar va fi apreciat de acestia daca sunt interesati de produsele dumneavoastra. Nu uitati insa, cum spun americanii: "use but not abuse"!

Simplificarea preluarii comenzilor de la clienti deja existenti. Daca au acces la internet acestia vor aprecia economia de timp si bani in efectuarea de comenzi. Nu mai trebuie sa va ceara oferta actualizata, sa completeze formulare sau sa va sune pentru a comanda. Pur si simplu intra pe site-ul dumneavoastra, isi aleg produsele dorite, le pun in cos si trimit comanda, primind automat sau manual, pe email, confirmarea acesteia.

Prospectarea pietei. Asta nu cred ca ati mai auzit pana acum … dar e simplu: presupunand ca aveti un magazin electronic decent, ca va ocupati de el si ca vindeti produse care se preteaza la comert electronic (voi reveni si la acest aspect in alt articol), veti primi si comenzi.

Pe baza acestora puteti face o statistica cu cele mai cautate produse, perioade in care sunt solicitate, tendinte ale cumparatorilor etc. Puteati sa faceti asta si pana acum (apropo, o faceti?) DAR numai pe baza informatiilor despre vanzarile "la punct fix" (adica la adresa unde este magazinul dumneavoastra – aici nu ma refer la comertul prin cataloage/ brosuri/ direct mail, care depinde si este limitat de baza dumneavoastra de date). Insa un magazin electronic poate fi accesat, dupa cum spuneam, de oriunde.

Si daca primiti 50% din comenzile on-line dintr-un oras in care nu aveti punct de vanzare sau depozit inca, asta inseamna ca s-ar putea sa fi descoperit o regiune neglijata de concurenti dar si de dumneavoastra. Si puteti sa va ganditi, de exemplu, la oportunitatea de a va extinde prezenta in acea zona.

Exemplele pot continua si avand un magazin electronic veti descoperi probabil singur(a) influente benefice la care nu v-ati fi gandit inainte de a-l deschide.

3.4.4 ce este un magazin electronic

Inainte de a incheia iata un sumar al punctelor pro si contra la care trebuie sa va ganditi:

Pro

(+) Nu aveti nevoie de vanzatori suplimentari

(+) Nu aveti nevoie de stocuri sau le folositi pe cele existente

(+) E deschis non-stop

(+) E accesibil si din Timisoara si din Iasi si din Constanta,chiar daca aveti marfa in magazin doar in Bucuresti

(+) Poate deveni un punct de referinta pe internet pentru clienti

(+) Imbunatateste comunicarea cu clientii

(+) Simplifica preluarea comenzilor de la clienti deja existenti

(+) Instrument de prospectare a pietei

(+) Investitie lunara redusa (gazduirea paginii pe internet si eventuala chirie pentru program) + conexiunea la internet

Contra/obstacole de depasit

(-) Cumparatorii nu pot atinge/testa produsele (Prezentarea articolelor din magazin conteaza foarte mult. Cum trebuie facuta?).

(-) Nu exista un vanzator care sa poata face recomandari si raspunde la intrebari (Cum construiti increderea vizitatorilor in dumneavoastra?).

(-) Trebuie implementat un sistem de livrare a produselor si preluare a banilor (Ce logistica va trebuie?)

(-) Magazinul trebuie promovat catre potentialii cumparatori (Cum atrageti cumparatori in magazin?).

3.5 pasii de urmat pentru a deschide un magazin electronic

Pentru a va asigura ca veti obtine beneficiile scontate atunci cand va deschideti un magazin electronic va recomandam sa alocati timp pentru a parcurge procesul de planificare prezentat mai jos. Acesta trece in revista principalele aspecte pe care trebuie sa le aveti in vedere si este un instrument util de planificare:

3.5.1 Stabilirea obiectivelor

Inainte de a incepe orice activitate de comert electronic, este necesar sa va raspundeti la cateva intrebari, enumerate mai jos.

• De ce doriti sa va deschideti un magazin electronic?

• Ce asteptari aveti de la magazin?

• Cum se va corela aceasta activitate cu celelalte eforturi de promovare si vanzari?

• Ce alte activitati de promovare si sustinere a vanzarilor aveti in prezent? Cum se poate folosi magazinul pentru a sustine aceste activitati si obiectivele acestora? Cum se pot folosi aceste activitati pentru a sustine magazinul si atingerea obiectivelor determinate mai sus?

• Ce buget si resurse alocati?

• Cat veti investi si in ce anume, pentru obtinerea rezultatelor dorite?

3.5.2 identificarea produselor pe care doriti sa le prezentati

Odata ce ati raspuns la intrebarile de mai sus, puteti incepe sa faceti o selectie de produse si servicii pe care le veti prezenta in magazin. In functie de obiectivele stabilite puteti alege o gama mai redusa sau mai mare de produse. Important este sa nu pierdeti din vedere scopul urmarit.

Daca de exemplu doriti sa creati o baza de date cu cat mai multi clienti ar fi recomandat sa aveti in magazin o gama cat mai variata de produse, cu preturi accesibile.

Daca va intereseaza mai mult profitabilitatea magazinului, gama de produse va trebui selectata astfel incat sa includa cat mai multe produse unde marja dumneavoastra de profit este mare.

3.5.3 stabilirea detaliilor logistice

Etapele ce trebuie avute in vedere sunt:

a. Transmiterea comenzii de catre client

b. Primirea, inregistrarea si verificarea comenzii, centralizarea comenzilor

c. Transmiterea comenzilor catre furnizorii magazinului

d. Primirea produselor, verificarea lor si pregatirea de livrare

e. Livrarea si incasarea banilor

3.5.4 ce alternative oferiti in magazin pentru transmiterea comenzilor

Nu toti vizitatorii se simt confortabil cu sistemul de comanda online. Unii dintre ei s-ar putea sa fie interesati de ce oferiti dar sa prefere sa va sune sau sa va trimita un fax.

Oferiti deci alternative de comanda si pregatiti-va sa le onorati: stabiliti intre ce ore primiti comenzi telefonice, decideti ce angajat va raspunde la telefon si va inregistra comenzile/citi faxurile, asigurati-va ca are formulare de comanda pregatite (pentru a le completa), are acces la lista de preturi si la toate informatiile despre livrari, mod de plata etc. pentru a putea prelua eficient comenzile.

3.5.5 cine proceseaza comenzile primite

V-a sosit o comanda prin email, telefon sau fax? Ce faceti cu ea? Cine strange comenzile, verifica telefonic detaliile comenzii (adresa, cantitati, mod de livrare, data si ora etc.).

3.5.6 cat de des si cand veti livra produsele

Aveti acum o lista cu produse comandate. Aceasta trebuie transformata in comenzi pentru furnizorii proprii (daca nu tineti produsele pe stoc sau daca stocul este insuficient). Pentru a nu avea probleme in onorarea comenzilor ar trebui sa incheiati contracte cu furnizorii prin care sa stabiliti:

o Cantitati minime acceptate de furnizor;

o Modalitati de comandare (ar fi bine sa aveti un set de formulare de comanda agreate pe care sa le puteti trimite prin fax sau email);

o Termene de livrare maxime (in functie de acestea stabiliti in cat timp poate ajunge produsul la client. Cand precizati acest termen pe site luati in considerare posibilitatea ca un client sa comande produse cu termene de livrare diferite);

o Modalitati si termene de plata (in functie de cum si cand va primiti banii de la client veti dori sa stabiliti si cand va platiti furnizorul);

o Politica de returnari a produselor defecte sau refuzate/ returnate/ nepreluate de client;

o Unde se livreaza produsele sau de unde le preluati. Cine plateste/asigura transportul?

Luati in considerare ca exista perioade linistite si perioade de varf – cum ar fi sarbatorile cand numarul de comenzi poate varia semnificativ. Verificati din timp daca furnizorul este pregatit sa faca fata, altfel riscati sa pierdeti nu doar vanzarea respectiva ci si clientul.

• Unde depozitati produsele, unde verificati produsele (sa nu prezinte deficiente cantitative sau calitative, distrugeri etc.), unde le ambalati in vederea livrarii, cine se ocupa de asta? Ce faceti daca un produse este defect? Cat va ia sa il inlocuiti? Cum avizati clientul de intarziere?

• Ce materiale de ambalare va sunt necesare (in functie de tipul produsului, de dimensiuni si de fragilitate) si cat va costa acestea (ganditi-va nu doar la cerintele clientului si ci ale curierului – daca apelati la un curier extern). Cat de mare poate fi un pachet? Cat va costa trimiterea lui?

• Cine livreaza produsele (costuri cu personalul si materialele) si cum?

Ex: clientul ridica marfa de la dumneavoastra, marfa este livrata de personalul propriu, prin posta, prin diversi curieri – cat costa fiecare dintre aceste alternative, cat este de sigura, cum va primiti banii in fiecare caz, cine plateste transportul, ce arie a tarii sau orasului veti acoperi cu livrarile, care este costul livrarii.

• Este fezabila modalitatea de livrare aleasa, pentru intreaga gama de produse?

Ex: daca primiti o comanda pentru un ceas de 1.000$, la o adresa de la periferie, la ora 22.00, cu plata la livrare… va accepta curierul riscul de efectua aceasta livrare?)

• Cum veti incasa banii? Plata cu card este optiunea care ofera un confort sporit pentru cumparator (acesta avand optiunea de a alege diverse modalitati si adrese de livrare) si siguranta crescuta pentru comerciant. Desigur insa ca trebuie sa permiteti si alte modalitati de plata cum ar fi la livrare sau prin transfer bancar.

Nota: asigurati-va ca pe site sunt afisate la loc vizibil taxele de transport si ca acestea sunt adaugate la valoarea comenzii inainte de a fi transmisa de cumparator catre dumneavoastra. Acesta este un aspect important, mai ales cand cumparatorul alege sa plateasca cu card.

In functie de aceste detalii stabiliti politica de onorare a comenzilor, durata de efectuare a livrarilor si alte detalii ce trebuie publicate in magazin pentru a permite cumparatorilor sa stie la ce sa se astepte cand plaseaza o comanda.

Procesul descris mai sus este foarte important in succesul afacerii dumneavoastra de comert electronic, deoarece costurile cu logistica reduc semnificativ profitabilitatea. In consecinta cu cat veti fi mai eficient cu atat veti fi mai profitabil. Consultantii nostri pentru comert electronic va pot asista in parcurgerea tuturor aceste etape si pregatirea atenta a activitatii, pentru a va ajuta sa evitati surprize nedorite si costisitoare.

4. construirea de prototipuri de magazine electronice

Programarea unui magazin electronic este un proces complex. Din lipsa de timp sau experienta, beneficiarul nu poate sau nu stie sa detalieze exact ceea ce vrea sa obtina in final, bazandu-se pe experienta firmei care se ocupa de programare.

Chiar si cand stie exact ce vrea, beneficiarul nu poate fi sigur care vor fi rezultatele unei anumite cerinte asupra functionalitatii magazinului.

Rezultatul lipsei parametrilor exacti ai proiectului este ca produsul final poate fi “o surpriza” atat pentru beneficiar cat si pentru programator. Adesea sunt necesare corectii si modificari ce cresc pretul proiectului si lungesc termenul de executie, cu posibilitatea de a crea nemultumiri de ambele parti.

Pentru a evita aceste posibile probleme si a avea siguranta obtinerii unui magazin electronic pe deplin functional si “in buget” va oferim serviciul nostru de realizare de prototipuri.

4.1 ce este un prototip de magazin electronic ?

Un prototip este o simulare exacta a modului in care va arata si va functiona magazinul dumneavoastra.

Avantajul unui prototip este ca acesta permite vizualizarea, testarea si modificarea magazinului si a functionalitatii sale inainte de a incepe programarea propriu zisa.

Prototipul permite depistarea si corectarea la timp a eventualelor probleme de functionalitate, identificarea si luarea in calcul a cerintelor utilizatorilor (atat cei care vor administra magazinul cat si cei care vor cumpara din magazin).

Prototipul permite de asemenea obtinerea tuturor aprobarilor necesare in firma pentru finantarea si demararea proiectului.

Nu in ultimul rand, prototipul permite crearea de specificatii clare pentru firma de programare, astfel incat acestia pot calcula exact costul proiectului si termenul de executie.

5. Magazinul Dumar impex computers

Pentru creerea si configurarea site-ului de vanzare online dumar impex s-a folosit pachetul de webdesign CMS Joomla. Pasii de instalare pentru acesta au fost urmatorii :

Alegerea limbii pentru instalare . Pentru usurinta in utilizare s-a ales limba Romana .

Urmatorul pas este verificarea prezentei serverului APACHE , versiunii de PHP instalata si a suportului MySQL .

Urmeaza configurarea bazei de date . Site-ul va fi instalat pe sistemul local , astfel folosindu-se „localhost” ca nume de server , root ca nume de utilizator si „joomladb” ca nume alocat bazei de date MySQL .

Ultimul pas este Configurarea De Baza . Aici va fi introdus numele site-ului , adresa de mail alocata administratorului site-ului si parola de administrator pentru editarea acestuia .

Finalizarea instalarii . Dupa ce pachetul Joomla a fost instalat , este necesara stergerea folderului Installation si a fisierului Insall.php din root-ul site-ului .

Fereastra de logare pentru accesul la zona de administrare a site-ului .

Zona de administrare a magazinului online . Dupa cum puteti vedea , folosind Joomla in combinatie cu Virtue Mart , optiunile de configurare sunt la indemana oricui . Aici putem adauga produse , creea liste , organiza comenzi , etc .

Imagine cu site-ul Dumar Computers dupa adaugarea de categorii si produse.

Afisarea unuia din produsele aflate pe site , cu datele despre dotarile acestuia .

Zona de check-out , produsele aflate in cosul virtual . In acest caz s-a ales produsul Motorola A1200 , avand valoarea totala de 344.39 dolari .

Aceasta este zona pentru creerea unui nou utilizator , campurile fiind obligatorii pentru a verifica identitatea cumparatorului si pentru a cunoaste informatiile de livrare si facturare .

Aici este prezentata revenirea la pagina initiala a site-ului (Home Page) , unde pot fi vazute informatii despre site si despre firma care detine acest magazin online .

BIBLIOGRAFIE

ROBYN GREENSPAN „ The Web as a Way of Life”, accesare online ciberatlas.inter-net.com

JOHN A. BYRNE „ Management by the Web”

PHILIP KOTLER „ Marketing Moves: A New Approch to Profits, Growth andRenewal”

PHILIP KOTLER „ Principiile Marketingului”

MICHAEL J. WEISS „ Online America”

www.eBay.com

www.AOL.com

www.php.net

www.mysql.com

http://dev.mysql.com

Amazon.comJanice Reynolds The Complete E-Commerce Bookesign, Build & Maintain a Successful Web-based Business – CMP Books

BIBLIOGRAFIE

ROBYN GREENSPAN „ The Web as a Way of Life”, accesare online ciberatlas.inter-net.com

JOHN A. BYRNE „ Management by the Web”

PHILIP KOTLER „ Marketing Moves: A New Approch to Profits, Growth andRenewal”

PHILIP KOTLER „ Principiile Marketingului”

MICHAEL J. WEISS „ Online America”

www.eBay.com

www.AOL.com

www.php.net

www.mysql.com

http://dev.mysql.com

Amazon.comJanice Reynolds The Complete E-Commerce Bookesign, Build & Maintain a Successful Web-based Business – CMP Books