Comert Electronic 2 [610901]

416 E-COMMERCE-UL SI IMPACTUL SAU ASUPRA E-CONOMIEI
DRAGOIU RAMONA
UNIVERSITAEA DE VEST TIMISOARA
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE; ANUL 1
STR. ION-CREANGA NR 20; LOC BRAD;JUD HUNEDOARA
TEL [anonimizat]; E-MAIL [anonimizat]

My paper contains information about the new form of commerce which becomes more and
more popular around the world- the e-commerce.The definition of what e-commerce
means, as well as its components, its advantages an d disadvantages and the impact it has
upon the entire society are embedded in the body of my presentation.

Societatea secolului douazeci si unu este marcata d e existenta Internetului, fara de care nu
ne-am mai putea concepe existenta. Practici precum scrierea scrisorilor ce urmeaza a fi
trimise prin posta, statul la cozi interminabile in fata unor ghisee pentru primirea salariilor
sau pentru plata unor facturi, goana la agentii de turism pentru rezervarea unor calatorii si
implicit pentru plata lor, toate acestea tind sa de vina perimate, fiind facilitate de
implementarea unor surogate electronice(e-mail, car duri, rezervari online etc). In aceeasi
linie se poate inscrie si comertul traditional, car e tinde sa fie din ce in ce mai mult dublat si
implicit substituit de comertul elecronic,al carui trend este ascendent in intreaga lume.
Acesta poate fi definit ca forma de tranzactii in a faceri in cadrul careia partile
interactioneaza electronic, excluzand realitatea de schimburi fizice sau contactul fizic
direct. Prin urmare, orice forma de vanzare, cumpar are, schimb de produse, servicii sau
informatii ,vor fi intermediate de calculator, care asigura fezabilitatea tranzactiei.

Astfel, daca odinioara era doar proiectia unui vis futurist, in prezent se poate, -fapt oglindit
de altfel prin existenta acestei forme de comert- r evolutiona perceptia asupre spatiului si
timpului: daca nu merge Mahomed la munte, acum e po sibil ca muntele insusi sa vina la
Mahomed. In baza acestui rationament se pot gasi fa ctori care au determinat aparitia e-
commerce-ului. Privit din prisma relatiei cu consum atorul, se poate observa ca un factor
determinant al aparitiei acestei forme de comert il reprezinta tocmai economisirea timpului
alocat deplasarii la amplasamentul magazinului trad itional. Asezat confortabil in fata
calculatorului personal, clientul poate sa faca un transfer de bunuri prin simpla accesare a
site-ului dorit si prin clic-ul care ii va concreti za ulterior optiunea. Mai mult, consumatorul
poate vizita un numar impresionant de mare de „maga zine” si de a afla detalii referitoare la
produsele pe care doreste sa si le achizitioneze-to ate acestea printr-o comprimare
consistenta a timpului.Din perspectiva realizarii c omertului electronic intre doi poli
identici(spre exemplu doua companii care utilizeaza comertul electronic) un factor
important il reprezinta cresterea vitezei de comuni care intre cele doua entitati, mai ales in
cazul firmelor care se afla in areale geografice di ferite, la mare distanta una de cealalta. In
acest sens se poate realiza o cooperare fructuasa , care ar fi fost mult incetinita daca s-ar fi
limitat la mijloacele de comunicare traditionale(te lefon, fax).Un alt factor vizeaza reducerea
costurilor care derivau din plata ce trebuia alocat a postei sau mesageriei(in prezent posta
electronica reduce drastic aceste cheltuieli in con textul in care se estimeaza ca pana la 7 %
din cheltuielile comertului traditional se faceau c u suportul de hartie si cu miscarile

417 acestuia). Mai mult, insasi relatia client-furnizor este net imbunatatita, prin faptul ca se pot
face o serie de anticipatii legate de produsele in curs de aparitie, clientul fiind astfel mai
bine informat de ceea ce i se poate oferi si de pot entialul existent pe piata de a-i fi
satisfacute nevoile, fapt ce va suplimenta cererea pe care o va formula fata de furnizor.

In functie de componentele tranzactiilor implicate in comertul electronic, acesta poate fi
clasificat in mai multe categorii. O prima categori e este Business-to-Bussiness(B2B)-
(Companie-la-Companie), care include cooperarea onl ine intre companii. Prin intermediul
acesteia produsele si seviciile uneia pot trece cu usurinta in patrimoniul celelalte, in baza
acordului incheiat prin contractul de e-commerce. O a doua categorie-Business-to-
Consumer (B 2C)(Companie-la-Client)-este data de ex istenta unei firme de prezentare sub
forma unui site de Internet, care pune la dispoziti a consumatorului o gama larga de produse
si sevicii la care acesta poate avea acces de la ca lculatorul propriu. Este o forma de comert
electronic cu amanuntul, care se ofera oricarui nav igator care acceseaza magazinul virtual.
O alta forma a comertului electronic o reprezinta C onsumer-to-Consumer(Consumator-la-
Consumator), care implica potentialele legaturi int re clienti ai aceluiasi produs, care pot
face schimb de informatie referitoare la diferite p articularitati ale acestuia, precum si un
model in care consumatorii vand direct consumatoril or.Este cazul persoanelor care vand
diferite proprietati(case, automobile, terenuri).

Analistii estimeaza ca in anii urmatori comertul Bu siness-to-Business va cunoaste o
dezvoltare mai puternica decat cel Business-to-Cons umer, in contextul globalizarii
actuale.In 2006, anul curent, se apreciaza, conform unui studiu de piata realizat de Forrester
Research, ca tranzactiile on-line dintre firmele di n Uniunea Europeana vor atige
aproximativ 22 % din volumul total al comertului de sfasurat in acest areal. Potrivit autorilor
studiului, comertul electronic la nivelul Uniunii E uropene va atinge in 2006 o cota de 2.200
miliarde euro, in conditiile in care in 2001 cota a tinsa a fost de doar 77 miliarde euro.

Aceasta rata ascendenta in directia comertului elec tronic arata faptul ca avantajele oferite
de acesta(mentionate anterior la factori determinan ti ai implementarii acestei noi forme de
comert)sunt predominante in fata dezavantajelor car e pot aparea. Cu toate acestea
,dezavantaje exista si ele trebuie cunoscute pentr u a se actiona corespunzator, in cunostinta
de cauza, in momentul optarii pentru e-commerce. Un dezavantaj major il constitue factorul
securitate, care nu poate fi in totalitate garantat , dat fiind existenta fraudatorilor care pot
sparge codurile de acces. Mai mult, confidentialita tea tranzactiei nu poate fi garantata
deoarece prin acceptarea unor noi modalitati de pla ta(banii electonici)se inregistreaza toate
miscarile facute in spatiul cibernetic, ceea ce ar putea incomoda anumiti cumparatori. In
acest context aproximativ 80 % dintre americani cer ca guvernul sa intervina protejand
datele pesonale in detrimentul marilor corporatii; se apreciaza ca in anul 1999 consumatorii
on-line au cheltuit mai putin cu 2.8 miliarde de do lari, tocmai fiindca incalcarea intimitatii
i-a facut sa opteze pentru comertul traditional. O alta componenta in detrimentul comertului
electronic este cea care vizeaza socialul. Referind u-ma strict la componenta Business-to-
Consumer trebuie precizat faptul ca in momentul in care individul doreste sa isi satisfaca
nevoile individuale prin procurarea de bunuri si se rvicii dintr-un cadru amenajat
corespunzator, acesta realizeaza un act de socializ are. El ii permite sa socializeze cu diferite
persoane(in momentul in care opteaza pentru un serv iciu) si sa se deconecteze facand
cumparaturi in spatii special amenajate, care l-ar putea relaxa, indeparta de rutina zilnica.
Astfel, desi interactiunea are loc cu un „personal virtual”, capabil sa lucreze 24 de ore din
24, care nu da semne de oboseala(cazul cybersapce-u lui), se simte totusi uneori nevoia de a

418 interactiona cu factorul uman, cu afectivitatea afe renta acestuia. O alta carenta a sistemului
e-commerce o reprezinta incapacitatea clientilor de a avea un contact fizic, al simturilor, cu
obiectele pe care doreste sa si le procure. Acest i mpediment da nastere unor mentalitati
simpatizante sistemului traditional de cumparaturi, si poate mari reticenta persoanelor care
ar dori sa adopte aceasta forma revolutionara a com ertului.

Cu avantajele si dezavantajele sale, un lucru este cert: comertul electronic devine o
componenta a globalizarii, evidentiind tot mai mult faptul ca barierele statale sunt din ce in
ce mai transparente in fata tranzactiilor de capita l derivat din achizitionarea bunurilor
provenite din diferite tari. Asistam in acest cadru la o deschidere a comertului, la o e-
conomie dechisa noilor implementari derivate din ac easta noua forma de comert.

In urma punerii in balanta a avantajelor si dezavan tajelor comertului electronic, se pot pune
firesc urmatoarele intrebari: Se va dezvolta comert ul electronic intr-atat incat sa-l
neantizeze pe cel traditional? Daca suntem in pusi in situatia alegerii uneia dintre aceste
doua forme, care optiune ar fi mai avantajoasa pent ru investitor? Desi nu se poate sti cu
exactitate ce tendinte se vor manifesta in viitorul indepartat, pentru prezent cel putin se
apreciaza ca cea mai buna metoda de investitie este cea care sa le inglobeze pe cele doua
forme, venindu-se astfel in intampinarea unei pale te diversificate de cumparatori, adepti ai
comertului traditional sau al comertului electronic . Cei care vor detine hegemonia pe planul
mondial al vanzarilor vor fi ,conform studiului rea lizat de organizatia de cercetare pe
Internet, Giga Information Group Inc., cei care se conformeaza acestei fuziuni, facand o
investitie in plan real, dublata de una virtuala.”A cest model este in avantajul companiilor
reale, care pot opera atat in lumea reala, cat si i n cea virtuala”. Aceasta solutie de echilibru
vine in intampinarea diferitelor categorii de cetat eni (in special europeni, deoarece in cazul
nord-americanilor si canadienilor procesul e-commer ce are o amploare deosebita, iar in
celelalte continente procesul este tot intr-un tren d ascendent, desi in faza oarecum mai de
inceput) care au urmatoarele atitudini fata de come rtul electronic: „rezistentii”, cei care nu
cumpara niciodata on-line, „neincrezatorii”, care f olosesc Internetul dar nu cu scopul de a-
si procura bunuri materiale,”fantomele”, care se do cumenteaza despre starea produselor on-
line, dar adopta metoda comparaturilor off-line, pr ocentul dat de „moderati”, care fac
cumparaturi on-line de mica valoare, si persoanele care fac cumparaturi consistente de pe
Internet-aceste date sunt furnizate de Compania Dat amonitor, specializata in problemele
economiei digitale.

In acest context se arata ca exista diferite tendin te in ceea ce priveste atitudinea diferitelor
grupuri fata de e-commerce. De mentionat este faptu l ca SUA detine suprematia in ceea ce
piveste cumparaturile online, fiind urmata de Canad a, tari asiatice(Japonia, Coreea,
Taiwan), si tarile europene, intre care tarile sca ndinave( Suedia, Norvegia) si cele vest
europene(Marea Britanie, Franta, Italia, Germania) detin fruntea esantionului
comparatiei.In ceea ce priveste Romania, se constat a existenta unui numar tot mai mare de
e-shopuri (magazine electronice), care sunt tot mai des vizitate de potentialii cumparatori.

Pentru tranzactia si distribuirea bunurilor achizit ionate on-line, sistemele romanesti folosesc
in mod uzual posta, in sistem ramburs, cu dezavanta jul ca banilor le ia un oarecare interval
de timp(se poate ajunge pana la doua saptamani) pan a sa intre in contul vanzatorului. O
metoda preferata de plata este cea prin cartile de credit, in pofida comisioanelor percepute
pentru platile directe.In aceasta directie Curierul National informeaza ca in 2005 volumul
tranzactiilor inregistrate pe Internet prin carduri VISA in si din Romania a atins pragul de

419 12.4 milioane de dolari, adica o crestere de 160.8% fata de 2004: “Aceste cifre arata ca
detinatorii de carduri Visa au castigat tot mai mul ta incredere in aceasta metoda de plata.
Suntem siguri ca evolutia pozitiva va fi inregistra ta si in viitor atat in Romania, cat si in
intreaga regiune”, a declarat vicepresedintele Visa International CEMEA, Catalin Cretu.

Trendul Romaniei in ceea ce priveste comertul elect ronic este asadar intr-un dinamism
evident, fiind axat in special pe procurarea echipa mentelor informatice, a produselor de uz
caznic, dar si a produselor alimentare( desi acest domeniu este inca in faza de debut). Daca
si ia in calcul un nivel de trai mai ridicat in vii tor, care sa permita achizitionarea unui numar
cat mai mare de calculatoare conectate la Internet, precum si o schimbare a mentalitatilor in
sensul reducereii reticentei in privinta achizition arii de produselor on-line, e-commerce-ul
va fi o alterantiva redutabila in fata comertului t raditional. La toate acestea se adauga
necesitatea imediata de a se implementa un cadru le gislativ securizat, care sa protejeze
cumparatorii virtuali de posibilele furturi de pe I nternet. In momentul de fata, din punct de
vedere legislativ, tara noastra a facut demersuri p rin implementarea unor legi si decrete cu
privire la comertul electronic. Ele vizeaza protect ia consumatorului electronic prin
instituirea unor conditii pe care trebuie sa le ind eplineasca furnizorii in vederea inceperii si
derularii activitatilor lor. Fraudele inregistrate in domeniul comertului electronic se afla sub
incidenta legii, find pedepsite contraventional sau penal.

Prin urmare, Romania se aliniaza cu pasi siguri in linia tarilor care adopta forme novatoare
ale economiei, in cadrul unei globalizari menite sa elimine barierele de penetrare a
informatiei in spatii economico-geografice diferite . Comertul electronic reda in acest sens,
la nivel global, tendintele dinamice care urmaresc revolutionarea comertul traditional, iar
la nivel national capacitatea receptiva a unei tari aflata in fata inovatiei tehnico-economice.

In final, se pune intrebarea care vizeaza viitorul inspre care se indreapta e-commerce-ul.
Intr-o era in care comunicarea se afla sub semnul u nui @-mperiu informatic, este de
asteptat ca prestatia pe care comertul electronic o are sa fie de forma ascendenta, cu impact
asupra „noii economii”.Cu siguranta avantajele pe c are le ofera vor crea noi adepti, din ce
in ce mai multi, din tari de provenienta din ce in ce mai diferite.Departe de a fi o varianta cu
rol exclusivist, aceasta forma digitalizata de come rt va continua sa coeziste cu forme
traditionale competitive, intr-un scop bine definit , acela de a facilita relatiile dintre diferite
entitati sociale aflate in stadiu de cooperare(comp onenta umana-nevoile acesteia-si
componenta informatizata).
BIBLIOGRAFIE:
1. Rosca I.G.,- „Comertul electronic”, editura Economi ca, Bucuresti, 2004,pag. 11-
90; 214-268;
2. Korper S.;Ellis J.,- „The E-Commerce Book”, editura Academic Press,San Diego-
USA,2000,pag 1-89;
3. http://www.underclick.ro/E-commerce/E-commerce-vs-u zabilitate-scazuta.html
4. http://www.crie.ro/nouaeconomie/index-ro.html
5. http://www.softnet.ro/library/files/ papers/Introd ucere in Comert electronic.pdf
6. http://www.biblioteca.ase.ro/…/33/