Comercializarea Si Promovarea Unui Circuit Turistic din Judetul Brasov
CUPRINS
Cuvânt înainte…………………………………………………………………………………………. 5
CAPITOLUL I PREZENTAREA POTENȚIALULUI TURISTIC SPECIFIC JUDEȚULUI BRAȘOV……………………………………………………..…… 7
I.1. Localizarea si caracterizarea zonei…………………………………….. 7
I.1.1. Așezare geografică, suprafață, populație……………………….. 7
I.1.2. Economie, industrie, agricultură…………………………………………… 7
I.1.3. Prezentarea potențialului turistic al zonei………………………………. 8
I.2. Resurse turistice naturale………………………………………………. 11
I.2.1. Clima………………………………………………………….… 11
I.2.2. Vegetația………………………………………………………… 11
I.2.3. Relieful…………………………………………………………… 11
I.2.4. Hidrografia………………………………………………………. 14
I.3. Resurse turistice antropice……………………………………………… 15
I.4. Gradul de valorificare a potențialului turistic…………………………. 19
I.4.1. Analiza structurilor turistice existente la nivelul județului…… 19
I.4.2. Previziunea circulației turistice pentru numărul
total de sosiri turiști…………………………………………………… 24
I.4.3. Previziunea circulației turistice pentru numărul
total de înnoptări turiști……………………………………………………………….. 27
I.4.4. Direcții de valorificare a potențialului turistic din
județul Brașov…. …………………………………………………….. 29
I.4.5. Promovarea potențialului turistic al județului Brașov pe piața internă
și internaținală………………………………………………………… 31
CAPITOLUL II PRODUSE ȘI SERVICII TURISTICE COMERCIALIZATE ÎN JUDEȚUL BRAȘOV…………………………………………………….. 32
II.1. Forme de turism practicate……………………………………………. 32
II.1.1. Turismul rural…………………………………………………. 35
II.1.1.1. Forme de turism rural……………………………………. 37
II.1.2. Turismul ecologic (ecoturismul) ……………………………. 39
II.1.3. Turismul cultural…………………………………………….. 43
II.2. Servicii turistice……………………………………………………… 44
II.2.1. Conceptul de serviciu………………………………………… 44
II.2.2. Principalele grupe de servicii turstice și particularitățile lor… 45
II.2.3. Modalitățile de clasificare a serviciilor turistice…………….. 46
II.2.4. Servicii turistice de bază și suplimentare……………………. 47
II.2.5. Structura consumului turistic pe principalele
grupe de servicii……………………………………………………………………….. 48
II.2.6. Caracteristicile serviciilor turistice……….…………………… 50
II.2.6.1. Principalele tipuri de servicii……………………….. 51
II.3. Pachete turistice…………………………………………………….. 55
CAPITOLUL III CIRCUIT TURISTIC “BUCUREȘTI – PREDEAL – BRAȘOV – SINAIA – BUCUREȘTI”- STUDIU DE CAZ………………. 63
III.1. Desfășurarea traseului pe zile……………………………………… 63
III.2. Calculația de preț…………………………………………………… 66
III.3. Condițtii de comercializare…………………………………………. 68
III.4. Procedee de promovare a circuitului turistic……………………… 70
CONCLUZII………………………………………………………… 77
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………. 78
Cuvânt înainte
Această lucrare are ca temă comercializarea și promovarea unui circuit turistic din județul Brașov, zonă care este unică pentru că există o îmbinare armonioasă între potențialul natural turistic și valorile culturale și istorice ceea ce atrage foarte multă lume. Deasemenea datorită potențialului geografic turiștii veniți în Brașov pot practica activități sportive atât iarna cât și vara. Atât resursele naturale cât și resursele antropice sunt obiective turistice importante pentru atragerea cât mai multor turiști în această zonă, datorită potențialulu existent. Pentru atragerea turiștilor sunt practicate mai multe forme de turism cum ar fi: turismul rural, cultural și ecologic.
Turismul rural s-a impus încet dar consecvent în special pe piețele turistice din țșrile dezvoltate economic. Nu este un fenomen nou, având o tradiție de lungă durată în unele țări europene cum ar fi Elveția, Austria, Suedia, unde legătura dintre lumea rurală a gospodăriilor și turism, a fost întotdeauna pronunțată. În România, spre deosebire de alte țări europene dezvoltate, satul și-a păstrat mult din autenticitate rămânând un organism bine integrat, întemeiat pe numeroase datini și experiențe comune, prin care fiecare individ se simte legat de comunitatea din care face parte.
Turismul ecologic a apărut în America de Nord la mijlocul anilor 1980 Ecoturismul își are începuturile în America de Nord la mijlocul anilor 1980 ca urmare a dezvoltării turismului iubitor de natură sălbatică, în locurile cele mai fragile și mai retrase ale planetei. Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului deține un program concret de dezvoltare a turismului ecologic, de protecție și conservare a resurselor turistice naturale și antropice care se realizează la programele europene, vizând integrarea și pe această cale în structurile Comunității Europene.
Turismul cultural are parte la ora actuală de o dezvoltare și diversificare extraordinară a turismului cultural, atât pe plan european cât și internațional, ca urmare a deschiderii politice și economice din țările Europei Centrale și de Est pe de o parte, iar pe de altă parte, datorită concurenței între țările aferente cu vechi tradiții în această formă de turism. Fiind specific țărilor cu mari predispoziții naturale sau create de om, face ca acesta să se regăsească și în țara noastră.
Pentru ca turiștii să fie atrași ca să își petreacă vacanțele la munte sau la mare, în țară sau în afară, trebuie puse la dispoziția lor o serie de servicii turistice de către agențiile turistice. Deci putem spune că produsul turistice este considerat a fi rezultatul asocierilor, interdependențelor dintre activitatea unei zone (resurse) și facilitățile (serviciile) oferite cumpărătorului.
O agenție turistică trebuie să știe întotdeauna ce cerințe pot avea turiștii pentru a putea constitui o ofertă de produse și servicii adecvatș cererii de pe piața turistică. Astfel oricum ar fi plănuită călătoria, fie doar de weekend, fie de lungă durată sau circuit turistic, cum este în cazul nostru, turiștii trebuie să dispună de cât ami multe informații despre ofertele și locațiile spre care își îndreaptă atenția.
Promovarea județului Brașov a fost realizată prin campanii publicitare care urmăresc informarea turiștilor efectivi și potențiali despre existența diverselor produse și servicii și creșterea cererii pentru oferta firmei. Aceste campanii sunt cel mai des folosite de către firmele din turismul românesc.
Altă formă de promovare folosită în cadrul județului Brașov este publicitatea destinațiilor turistice ce presupune informarea turișilor despre diverse destinații turistice din România. Publicitatea instituțională este o formă de promovare ce vizează vizează susținerea, în rândul segmentelor de turiști vizați, ai firmei turistice, evidențiindu-se în principal scopul și valorile acestuia promovate în strânsă legătură cu dorințele și cerințele consumatorilor urmărindu-se în final crearea și dezvoltarea unei imagini favorabile a firmei. Alte tipuri de promovare folosite în judeșul Brașov mai sunt: publicitatea prin tipărituri, publicitatea la locul vânzării și merchandisingul.
Atfel pentru circuitul realizat în această temă se are în vedere atragerea cât mai multor turiști prin ofertele prezentate și serviciile oferite.
Cap.I. Prezentarea potențialului turistic specific Județului Brașov
I.1. Localizarea și caracterizarea zonei
I.1.1. Așezare geografică, suprafață, populație
J
udețul Brașov este situat în partea centrală a Romăniei, în zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, la îmbinarea a două mari lanțuri muntoase: Carpații Orientali și Carpații Meridionali, învecinându-se cu județele: Argeș, Dâmbovița, Prahova, Buzău, Covasna, Harghita, Sibiu și Mureș. Din punct de vedere fizico-geografic ocupă cea mai mare parte a depresiunilor Brașov și Făgăraș. Suprafata județului este de 5.363 km², cu o densitate a populatiei de 111 loc./km², peste media pe țară de 90 loc./km², ocupând astfel poziția a șaptea pe țară la acest indicator. El cuprinde 4 municipii, 6 orașe, 48 de comune și 150 de sate.
Populația înregistrată la 1 iulie 2006, a fost de aproape 596.000 de locuitori, dintre care 75 % este stabilită în mediul urban și 25 % în mediul rural. 63 % din populația urbană este concentrată în municipiul Brașov, unde locuiesc 281.375 de persoane, adică 47 % din populația totală a județului.
I.1.2. Economie, industrie, agricultură
La nivelul județului se disting trei zone, fiecare având un profil agricol particular. În zona Brașov predomină terenurile arabile, pășunile și fânețele. Același profil caracterizează si zona Făgăraș, aceasta deosebindu-se însă prin existenta livezilor. Particularitatea zonei Rupea este dată de suprafața întinsă ocupată de pășuni, precum și de potentialul oferit de existența viilor și a hameistilor.
Căi de acces:
Rutier: București – Brașov E 60 180 km; Oradea – Brașov E 60 410 km ;Timișoara – Brașov E 70/E 68 470 km;Giurgiu – Brașov E 70/E 60 220 km;Constanța – Brașov E 87/E 60 400 km; Suceava – Brașov E 85/E 574 350 km.
Tren: gara Brașov. Brașovul este conectat prin mai multe trenuri zilnice cu principalele orașe din țară și din Europa.
Aeroport: București 150 km.
Brașovul este și un important nod feroviar, deținând cea mai mare densitate de căi ferate din Regiunea de dezvoltare Centru (62 km/1000 km² față de 43 km/1000 km²). Aici se intersectează toate căile de comunicație prin care se realizează legătura între regiunile din nordul țării cu cele din sud și a celor din vest cu cele din est. Așadar, poziționarea geografică a județului Brașov, în centrul țării, favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Infrastructura feroviară și rutieră bună care asigură legătura cu capitala țării, dar și cu Europa occidentală, face ca aici să ajungă anual mai mult de 400.000 de vizitatori.
I.1.3. Prezentarea potențialului turistic al zonei
Puține județe ale României au o îmbinare atât de armonioasă a potențialului natural turistic cu valorile culturale și istorice. Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a făcut diferențiat, în funcție de apropierea și posibilitățile de acces față de principalele centre de interes turistic. Datorită potențialului geografic turiștii veniți în județul Brașov pot practica activități sportive atât vara cât și iarna. Astfel, două stațiuni turistice importante (Poiana Brașov, Predeal) oferă turiștilor o gamă largă de sporturi practicabile iarna sau vara. Dintre acestea putem menționa ski-ul, snowboard-ul, înotul, tenis de câmp, alpinism etc. Poiana Brașov, situată la poalele versantului de nord al Postăvarului, deține cea mai densă și mai modernă dotare turistică montană din țara noastră: de la primul hotel modern construit (Hotelul Sporturilor) la noile hoteluri de două și trei stele, cu piscină, săli de spectacole și conferințe, debarcader, centru de echitație, baze sportive și stână turistică. Două linii de telecabină și una de telegondolă asigură accesul turiștilor – și iarna al schiorilor – spre culmile Postăvarului, la care se adaugă, sezonier, mai multe linii de teleschi.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Șapte Scări, Tamina și Peștera de Gheață, dispune numai de cabane periferice: Dâmbu Morii, Susai și Campingul Dirste. Versantul nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul județului Brașov: spectaculoasele văi glaciare: Gaura, Mălăiești, Țigănești, Clincea, turnurile vârfului, Scara și Brana Caprelor. Singura Cabană care stă la dispoziția turiștilor este Diham, la care se adaugă refugiile Scara, Mălăiești și câteva case de vânătoare. Între Munții Bucegi și Postăvaru se află platforma Predealului, cu orașul stațiune turistică situat la cea mai mare altitudine din țară (1038 m) și numeroase hoteluri sau pensiuni turistice, pârtiile de schi de la Clăbucet și cabanele Trei Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet și Garbova – în munții din apropiere.
În ansamblul mișcării turistice din România, județul Brașov ocupă locul II (după județul Constanța), constituind cea mai importantă și frecventată zonă sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrând totodată o mare diversitate de obiective turistice. Amploarea deosebită a activității turistice a fost determinată aici de numeroși factori. Este vorba în primul rând de potențialul turistic natural, de o spectaculozitate și diversitate, precum și de patrimoniul cultural-istoric , alcătuit din obiective variate ce au și o certă valoare turistică. Un alt factor l-a constituit faptul că județul Brașov se înscrie într-un vast teritoriu de interes turistic în imediata apropiere a altor zone cu un important flux turistic: Valea Prahovei, culoarul Bran-Rucăr, zona Sibiu-Valea Oltului, bazinul Oltului superior cu frecvente stațiuni balneo-climaterice (Covasna, Tușnad, Malnaș, etc).
Județul Brașov concentrează în limitele sale munți impunători, plante și animale ocrotite, rezervații naturale de arbori și pajiști, chei, stațiuni balneo-climaterice, condiții pentru practicare sporturilor de iarnă, etc. Râurile, lacurile, mlaștinile îmbogățesc atracția turistică a cadrului natural, diversificând oferta pentru turism (agrement, pescuit, vegetație specifică, interes cinegetic). Masivele împădurite (Făgăraș, Piatra Craiului, Postăvarul, Piatra Mare), văile (Timiș, Tărlung, Olt) absorb și ele un flux turistic important.
Renumit prin posibilitățile sale de turism în toate anotimpurile, județul Brașov dispunea în anul 2007 de 471 unități de cazare turistică din care 54 hoteluri, 9 moteluri, 42 vile, 13 cabane, 137 pensiuni turistice urbane, 200 pensiuni turistice rurale. Capacitatea de cazare turistică era de 12.634 locuri, numărul de turiști cazați în anul 2007 fiind de 556.816 persoane (349.712 în hoteluri, 28.770 în moteluri, 37.962 în vile, 13.135 în cabane, 81.325 în pensiuni turistice urbane și 37.225 în pensiuni turistice rurale). În anul 2007 indicele de utilizare a capacității de cazare turistică în funcțiune a fost de 25,32% .
Poiana Brașov – stațiune de odihnă și tratament cu sezon permanent – este situată la poalele versantului de nord al munților Postăvarul și la 12 km sud-vest de municipiul Brasov. Deține ce-a mai densă și modernă dotare turistică montană din țara noastră: de la primul hotel modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri cu piscină, săli de spectacole și conferințe, centru de echitație, baze sportive și stână turistică. Două linii de telecabină și una de telegondolă asigură accesul turiștilor și iarna, al schiorilor spre culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de teleski.
Clima montană tonifiantă, cu o temperatură medie anuală de 5°C (media temperaturii în iulie este de 14,5°C; media temperaturii în ianuarie este de -5°C), iar precipitațiile depășesc 900mm anual (frecvența averselor este mare). Stratul de zapadă durează cca 120 de zile pe an. Aerul pur existent aici, puternic ozonat, lipsit de praf și particule care provoacă alergii, presiunea atmosferica relativ scazută și ionizarea intensă, sunt factorii naturali care recomandă stațiunea pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stări de epuizare și surmenaj fizic și intelectual, pentru anemii secundare și boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator . Poiana Brașov este cea mai renumită stațiune pentru sporturile de iarna din România și totodată un important centru turistic internațional. Ea dispune de 12 pârtii de schi, cu grade diferite de dificultate (o pârtie olimpică, trei pârtii pentru coborâre și slalom uriaș, o pârtie pentru slalom special, două trambuline etc.), terenuri de sport (pentru tenis, minigolf, handbal, baschet), un lac, un funicular, un teleferic, un skilift, bazine acoperite, saune, sali de gimnastica medicala, discoteci, baruri si restaurante etc. Cazarea este asigurată în bună parte în hoteluri de lux sau de categoria A, în vile sau cabane.
Plecând din stațiunea Poiana Brașov se poate ajunge la cabanele de pe Postăvarul și Cristianu Mare, precum și la cetatea țărănească a Râșnovului, aflată la 14km distanță.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Șapte Scări, Tamina și cu Peștera de Ghiață, dispune numai de cabane periferice: Dâmbul Morii, Susai și campingul Dârste. Versantul nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul județului Brașov: văile glaciare Gaura, Mălăiești, Țigănești, Clincea, turnurile vârfului Scara și Brâna Caprelor. Singura cabană care stă la dispoziția turiștilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile Scara, Mălăiești și câteva case de vânătoare.
În munții Bucegi și Postăvarul se află platforma Predealului, cu orașul stațiune turistică – Predeal – situat la cea mai mare altitudine din țară (1038m). Temperatura medie este de 14ºC în timpul verii și -5ºC pe timpul iernii. Furtunile de zapadă sunt o raritate în aceste locuri dar stratul de zapadă poate atinge câțiva metri și poate dura mai mult de 100 zile, ceea ce este ideal pentru sporturile de iarnă. Munții Piatra Craiului sunt unici în Carpații românești prin relieful impunător al crestei calcaroase, crenelate și abrupte, dar și prin speciile rare de vegetație și faună. Turiștii se pot adăposti la cabanele Plaiul Foii, Curmătura, Gura Râului sau refugiile din Vârful Ascuțit și Grind. Aici se află cea mai recentă rezervație naturală cu un puternic potențial investițional. Culoarul Branului, cu satele risipite și peisajele pitorești beneficiază de cea mai difersificată ofertă a turismului rural din România, atât în Bran cât și la Moeciu, Șimon, Peștera, Măgura sau Șirnea.
Munții Ciucaș, cu spectaculosul lor relief ruiniform (“Tigăile”, “Babele la sfat”, “Sfinxul din Ciucaș”) sunt mai puțin frecventați de turiști și au în județul nostru doar baza turistică de la Baba Runca. Munții Perșani, mult mai scunzi, cuprind frumosul defileu al Oltului de la Racoș unde sunt coloanele de bazalt. Ei păstrează un vechi edificiu vulcanic, dar și Pădurea Bogății.
Puține județe ale României au o îmbinare atât de armonioasă a potențialului natural turistic cu valorile culturale și istorice. Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a făcut diferențiat, în funcție de apropierea și posibilitățile de acces față de principalele centre de interes turistic.
I.2. Resurse naturale
I.2.1. Clima
Județul Brașov se încadrează (zonal) în climatul temperat, iar regional la tranziția dintre climatul continental vest-european, de nuanță oceanică și cel excesiv-continental, din est. Trăsăturile generale ale climei zonale, regionale și de sector sunt puternic modificate de condițiile fizico-geografice locale. Temperatura medie multianuală a aerului este de 7,6ºC, temperatura maximă absolută fiind de 37ºC în luna august. Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 pe an. Numărul mediu al zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitațiile atmosferice au valori de 600-700mm/an. Vântul la sol are direcții predominante dinspre vest și nord-vest și viteze medii cuprinse între 1,5 și 3,2 m/Km.
I.2.2. Vegetație
La 400-1.000 m altitudine păduri de foioase (stejar, gorun, carpen, fag); la 1.000-1.300 m păduri de amestec (fag, rășinoase); la 1.300-1.800 m păduri de conifere; peste 1.800 m pajiști, tufirișuri, arbuști în etajul subalpin și la peste 2.200 m, în etajul alpin. Multe specii rare și endemice (zona Tampa, Dealul Cetății).
I.2.3. Relief
Relieful județului Brașov descoperă o mare complexitate, existând trei trepte dinstincte, Brașovul ca oraș fiind așezat în mijlocul acestora, o îmbinare perfectă între relief și condiții geografice. Cele trei trepte de relief sunt compuse din:
-Lanțul munților înalți care trec de 1750m altitudine: și anume M. Făgăraș, M. Piatra Craiului, M. Bucegi, M. Postăvaru, M. Piatra Mare și M. Ciucaș.
-Lanțul munților scunzi, între 800 si 1750m: cuprins de munții Întorsura Buzăului, Dârstelor, Tampa, Poiana Brasovului, Codlei și Persani.
-Lanțul depresiunilor și a dealurilor, situați între 450 si 700m
Câmpiile se desfășoară în cadrul depresiunilor submontane și intramontane în componenta acestora intrând Câmpia Bârsei, ce cuprinde depresiunile Zărnești – Tohan, Vlădeni și culoarul Maieruș, urmată de Cămpia Făgărașului cu depresiunea Homoroadelor și Colinele Târnavelor.
Sub aspect fizico-geografic, județul Brașov se află la joncțiunea a trei mari unități naturale: Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Podișul Transilvaniei, de unde rezultă o pronunțată complexitate și diversitate în trăsăturile geologice și geomorfologice, reflectată în climă, ape, soluri, vegetație și faună. Granițele dinspre sud ale județului urmează curba celor mai înalți munți din Carpați: Bucegi, Ciucaș și Făgăraș, unde sunt situate lacurile glaciale Urlea și Podragul. Relieful coboară gradual spre nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre marginea de sud a platoului transilvănean.
În total, relieful muntos ocupă circa 40% din suprafața județului, iar cel depresionar și deluros circa 60%. Juxtapunerea masivelor muntoase și șesurile depresionare ale Făgărașului și Brașovului creează contraste altimetrice și clinometrice, scoțând și mai mult în relief aceste masive, afirmându-se spectaculos în liniile peisajului geografic. Diferența maximă de nivel (2144m) se înregistrează în extremitatea sud-vestică a județului (2544m în vărful Moldoveanu și 400m în talvegul Oltului, la ieșirea din județ).
Munții Făgărașului – atrag atenția prin relieful alpin modelat pe roci dure, de origine metamorfică, ce constă dintr-o gamă variată de șisturi cristaline. Creasta principală are înălțimi de peste 2000m, cel mai înalt vârf de pe aceasta fiind Moldoveanu (2544m).
Munții Piatra Craiului – cei mai grandioși munți calcaroși din România – sunt reprezentați printr-o creastă calcaroasă principală lungă de circa 25km și înaltă de peste 2000m. O înșeuare la altitudinea de 1600m – Curmătura – separă în creasta principală două subunități: Piatra Craiului Mică (1790m), în extremitatea nord-estică, cu aspectul unui platou îngust care cade abrupt asupra golfului depresionar al Zărneștilor; Piatra Craiului Mare, spre SSV, cu creasta ascuțită și zimțată, depășind în unele locuri 2200m (La Om 2238m, Vârful Zbirii 2231m, ș.a.).
Culoarul Bran-Rucăr – reprezintă o zonă depresionară cuprinsă între zidul Pietrii Craiului la vest și masivul Leaota la est. Datorită înălțimii mai scăzute în raport cu masivele muntoase învecinate a oferit posibilitatea amplasării unei importante artere de comunicații rutiere transcarpatice, legând Transilvania de Muntenia.
Masivul Leaota – cu o altitudine maximă de 2134m, alcătuit dintr-o masă complexă de șisturi cristaline, se desfășoară pe o suprafață mai mică în județul Brașov.
Munții Bucegi – munți calcaroși cu fundament cristalin, din cel mai înalt vârf (Omul, 2505m, situat la limita cu județul Dâmbovița), culmile (Scara, Gaura, Ciubotea, Clincea ș.a.) coboară, în pantă accentuată, atât spre Țara Bârsei cât și spre pasul Predeal.
Munții Bârsei – cuprind două masive de înălțime aproape egală – Postăvarul (1799m) și Piatra Mare (1843m) – separate între ele prin valea adâncă a Timișului. În masivul Postăvarul pe treapta de 1000m este situată stațiunea turistică Poiana Brașov. Spre NNE Postăvarul se continuă cu muntele calcaros Tâmpa, care se ridică, cu un abrupt aproape vertical, de 400m, deasupra orașului Brașov. Spre NE Postăvarul se prelungește cu munții scunzi ai Dârstelor (Varna, 1 428m – cel mai înalt).
Munții Codlei – (cu vf. Măgura Codlei) fac tranziția între Masivul Făgărașului (șisturi cristaline în partea vestică și centrală) și Munții Perșani (calcare, gresii și marne în est).
Munții Perșani – se încadrează mai mult de jumătate în județul Brașov. Situați între munții Codlei (înșeuarea de la Vlădeni) și munții vulcanici Harghita, sunt formați de asemenea dintr-o diversitate mare de roci (șisturi, calcare, gresii, magmatite mezozoice și lavă bazaltică). În partea centrală a acestor munți se află Pădurea de fag a Bogății care începând din 1971 a fost declarată rezervație peisagistică.
Culoarul Comăna – se desfășoară pe o lungime de 30km între munții Perșani și marginea sed-estică a Podișului Târnavelor. Este drenat de Olt, având orientare pe direcție NE-SV și are o lățime de 4-10 km cu luncă și terase larg dezvoltate pe malul stâng al Oltului.
Depresiunea Brașovului – inclusiv Țara Bârsei – este de origine tectonică formată prin fracturarea și scufundarea unui compatriment al masei montane centrale a Carpaților de Curbură, la sfârșitul Pliocenului; apele care au invadat această groapă au format un lac în care s-au colmatat depozite sedimentare pe grosimi de câteva sute de metri; prin defileul antecedent al Oltului de la Racoș, lacul comunica cu cel din bazinul Transilvaniei până la începutul cuaternarului când apele s-au retras spre acesta din urmă; după exondare, suprafața depresiunii a fost supusă modelării geomorfologice de către agenții externi (eroziune și acumulare torențială și fluviatilă etc.) până s-a ajuns la realizarea fizionomiei actuale.
În ansamblul ei, depresiunea Țării Bârsei constituie o unitate teritorială bine individualizată, intens umanizată și urbanizată (aici situându-se orașele Brașov, Săcele, Codlea și Râșnov). Spre vest, Țara Bârsei este încadrată de o ramă muntoasă cu altitudine mai joasă (800-1300m) aparținând grupei vestice a Carpaților de curbură. Ea include munții Codlei și munții Perșani.
Depresiunea Făgărașului – cunoscută și ca Țara Oltului din care jumătatea estică se află în județul Brașov (iar cea vestică în județul Sibiu) este o depresiune submontană de origine tectono-erozivo-acumulativă, colmatată cu materiale erodate din munți apropiați, mai întâi în apele lacului format aici, apoi – după retragerea apelor lacustre, în timpul cuaternarului – în mediu continental. Aria epresionară a fost adâncită și extinsă către nord prin acțiunea erozivă a râurilor coborâte de pe versantul nordic al munților Făgărașului care au forțat albia Oltului să migreze spre nord în dauna Podișului Târnavelor.
Podișul Târnavelor – se află în parte NV a județului Brașov având un relief caracterizat prin dealuri înalte cu o înălțime medie de 600-800m.
Subcarpații Transilvaniei – se situează în extremitatea nordică a județului având aspectul unor dealuri înalte cu o înălțime medie de 600-700m.
I.2.4. Hidrografie
În alcătuirea resurselor de apă ale județului Brașov intră pe de o parte apele subterane – freatice și de adâncime – pe de altă parte, apele de suprafață, reprezentate de rețeaua de râuri care străbate teritoriul județului și de lacurile naturale și artificiale.
Întreg teritoriul județului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care străbate județul pe o distanță de apromaximativ 210km de la confluența cu Râul Negru până la confluența cu râul Ucea. Cei mai importanți afluenți ai Oltului din județ sunt: Timiș, Ghimba-sel, Bârsa, Homorodu Mare și Sercaia. Tabloul apelor de suprafață este completat cu lacurile glaciare din Munții Făgărașului (Urlea și Podragu) și cu lacurile artificiale.
I.3. Resurse antropice
Principalele obiective cultural istorice se leagă în principal de municipiul Brașov:
– Biserica Neagră – cea mai mare construcție în stil gotic din România. Numele de Biserica Neagră l-a primit biserica parohială evanghelică luterană din Brașov, după marele incendiu al orașului din anul 1689. Fumul și flăcările au înnegrit zidurile, însă nu au putut distruge măreția edificiului. Biserica Neagră, cu o lungime de 89 m, este cel mai mare edificiu religios între Viena și Istanbul (Constantinopol). Construcția bisericii în stil gotic a început în anul 1383, în timpul parohului Thomas Sander, și a durat până în anul 1477. Din cele două turnuri proiectate inițial la fațada vestică a bisericii a fost ridicat numai turnul sudic cu o înălțime de 65 m. Marele incendiu din anul 1689 a distrus îndeosebi acoperișul și interiorul clădirii. Renovarea a durat aproape 100 de ani răstimp în care a fost ridicat acoperișul înalt de 20 m în forma care se păstreză și astăzi. Ca urmare a renovării bisericii în secolul al XVIII-lea, interiorul și-a pierdut parțial aspectul gotic. Orga Bisericii Negre – una dintre cele mai mari din sud-estul Europei – este renumită pentru sonoritatea ei de o rară frumusețe. Cu circa 400 de tuburi, a fost construită între anii 1836-1839 de către constructorul de orgi Buchholz din Berlin.
– Biserica Sf. Bartolomeu – cel mai vechi monument istoric al Brașovului datând din 1223 și construit în stil arhitectonic roman.
– Biserica Sf. Nicolae – Este situată în partea cea mai veche a orașului – Scheii Brașovului – și datează din secolele XVI – XVIII. Actuala clădire a fost construită pe locul unei bisericuțe de lemn menționate documentar la sfârșitul veacului XIV. Cu ajutorul material al domnilor din Țara Românească și Moldova biserica a fost refacută și marită. Se pastrează un valoros ansamblu de pictură murală din sec XVIII și remarcabile piese de artă veche romanească. Aici se află mormantul lui Nicolae Titulescu În curtea bisericii se află Muzeul Primei Școli Românești. Clădirea muzeului este monument istoric și datează din secolul al XV-lea. Muzeul include: "Sala de clasă Anton Pann", "Tiparnița diaconului Coresi", sala "Cartea – factor de unitate națională", "Cartea și cărturarii brașoveni", "Liceul Andrei Șaguna". Complexul muzeal mai cuprinde Muzeul "Ex Libris", Muzeul Junilor Brașoveni (obiecte de etnografie, costume, tablouri, icoane), Muzeul de muzică Tudor Ciortea (clavir, gramofon, manuscrise muzicale, tablouri, cărți donate de compozitor), Muzeul Ștefan Mironescu (imagini ale Scheiului în acuarelă și ulei donate de pictor), Arhiva și Biblioteca istorică (cărți vechi, protocoale-catastife, cărți din fondul documentar, documente de patrimoniu. La școala din Scheii Brașovului s-a predat pentru prima dată în limba romană în anul 1559.
– Casa Hirscher (sau Casa Negustorilor) – este o construcție în stilul Renașterii, înălțată între anii 1541-1547 de către Appolonia Hirscher, văduva cunoscutului jude al Brașovului. Aceasta ocupă primul loc între construcțiile civile ale Brașovului din veacul al XVI-lea, fiind alcătuită din două pavilioane separate de o curte interioara. Puternicul incendiu din anul 1689, precum și cel din 1699, afectează clădirea.
– După Ziduri – reprezintă o parte din centura fortificată medievală a Brașovului.
– Vechea Cetate a Brașovului – este o construcție fortificată construită în lemn și piatră, în prezent transformată în restaurant.
– Bastionul Țesătorilor – este situat în partea sud-vestică a cetății Brașov, fiind cel mai bine păstrat din cele șapte bastioane, câte a avut cetatea înainte.
– Turnul Alb – este situat pe Dealul Straja, la 59m depărtare de zidurile cetății Brașov. A fost construit în anul 1494, de formă semicirculară închisă, prevazută cu metereze, pechnasen (orificii si jgheaburi) și creneluri, iar în interior cu galerii. Acest turn făcea parte din sistemul de apărare din afara zidurilor medievale ale cetății. El poate fi văzut și astăzi în drumul spre Poiana Brașov.
– Turnul Negru – Turnul Negru este așezat pe o stâncă și a fost construit ca și Turnul Alb, in 1494 pe Dealul Straja, în dreptul Bastionului Fierarilor. El dispune de trei galerii etajate cu trei randuri de guri pentru atac și un sistem de legatură cu cetatea Brașovului
– Casa Mureșenilor – s-a înființat în anul 1968, ca urmare a donației făcute de urmașii familiei Mureșianu. Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii cu mari merite in viața culturală și politică a vremii lor.
– Poarta Schei – construită la începutul secolului XIX, în stil clasic.
– Poarta Ecaterinei – construită în 1559 este singura poartă medievală păstrată. Ea a fost apărată de breasla croitorilor. Se mai pastrează turnul cu cele patru turnulețe și stema orașului (coroana cu rădăcini) în stilul Renașterii (sec. XVI). A fost una din principalele căi de acces în Cetate.
– Casa Sfatului – prima mențiune documentară a clădirii datează din anul 1420. Din punct de vedere arhitectural, clădirea se caracterizează prin îmbinarea stilurilor gotic cu renascentist și baroc. A fost timp de mai multe secole sediul administrativ și judecătoresc al orașului. În prezent adăpostește Muzeul de Istorie al Judetului Brasov.
– Muzeul Județean de Istorie – înființat în clădirea vechiului Sfat, datând din secolul al XV-lea, pe baza colecțiilor Muzeului Săsesc al Țării Bârsei și a colecțiilor Muzeului ASTRA, muzeul conservă și valorifică bogate colecții de arheologie: paleolitic mijlociu, ceramică și unelte Hallstatt și La Tčne, descoperiri din castrele de la Râșnov și de pe valea Oltului; istorie: unelte, arme, mobilier, produse ale breslelor meșteșugărești; documente; numismatică; bibliotecă (15.000 volume).
– Muzeul de Artă – înființat inițial în Casa Sfatului, este reorganizat, în 1970, într-o clădire de la începutul secolului al XX-lea și valorifică expozițional artă românească: pictură pe lemn și sticlă, portrete de epocă, opere din secolul al XIX-lea (Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Sava Henția, Constantin Lecca, Nicolae Grigorescu), 36 de lucrări de Ioan Andreescu, sculpturi de Cornel Medrea, Ion Jalea, Ion Irimescu, Dimitrie Paciurea; artă decorativă universală.
– Muzeul de Etnografie – clădire construită în 1902 și restaurată în 1979. A avut următoarele destinații: sală de dans, casă de cultură a studenților, tipografie și ulterior muzeu, care valorifică expozițional domeniile etnografie și artă populară: ceramică, sticlărie din secolele XVIII – XIX, port popular și textile, ouă încondeiate, icoane pe sticlă, metal, piele, os; fond documentar. Patrimoniul cuprinde 13.600 de obiecte, datate între secolele XVII – XX, reprezentând următoarele zone etnografice: Țara Bârsei, Bran, Rupea, Țara Făgărașului, Valea Hârtibaciului.
Dintre cele mai importante obiective cultural istorice din județul Brașov putem aminti de:
– Castelul Bran – vechea cetate de scaun a Țării Românești – este situat pe drumul ce leagă municipiul Brașov de Câmpulung. Poartă numele unui sat construit de-a lungul drumului comercial ce lega odinioară Valahia de Transilvania, drum situat în interiorul unei trecători flancate de o parte și de alte de munții Bucegi și Piatra Craiului. Edificiul a fost construit în 1382 de către locuitorii Brașovului, fiind amplasat pe o stâncă înaltă și străjuit de dealuri, numite „măguri” prin partea locului.În secolul al IV-lea castelul făcea parte dintru-un complex de cetăți de hotar. Castelul Bran a fost întotdeauna inclus în ghidurile turistice ale regiunii, deoarece conform legendei, Dracula obișnuia adesea să vină aici. În anul 1957 castelul Bran a devenit muzeu iar peste patru ani s-a deschis și un sector etnografic în aer liber menit să ilustreze viață și ocupațiile brănenilor cu particularitătile geografice ale regiunii.
– Cetatea Râșnov – este situată pe drumul de veche tradiție Brașov-Rucăr-Câmpulung Muscel, ce lega Transilvania de Țara Românească și construită pe un deal stâncos. Este amintită pentru prima dată în documentele anului 1355. În secolele următoare este refăcută și consolidată în mai multe rânduri. Cetatea de la Râșnov adăpostește o valoroasă unitate muzeală ce oferă vizitatorului o sugestivă cronică a așezărilor dacice, romane și românești din zonă și a Râșnovului medieval și modern.
– Cetatea Făgărașului – datând din secolul al XIV-lea, era considerată de Mihai Viteazu „cetatea domniei noastre”; aici se află Muzeul Țării Făgărașului, care valorifică bogatele colecții de arheologie, istorie, etnografie și artă populară, precum și de artă plastică contemporană.
– Cetatea Prejmer- constrită în secolul al XV-lea , prin particularitățile sale arhitectonice se impune ca una din cele mai originale construcții.
Artă populară și meșteșuguri: Olăritul, pictura pe sticlă, prelucrarea lemnului dovedesc prin rafinamentul motivelor și finețea execuției sensibilitatea și simțul artistic al meșterilor populari. Ceramica populară se impune prin importanța sa istorică, specificul etnic și valoarea artistică deosebită. Cea mai veche icoană pe sticlă datată, cunoscută până acum, este de la 1780 semnată de Ioniță Zugravu din Brașov. În complexul artei populare, portul ocupă un loc aparte prin structura morfologică, ornamentație și colorit.
Evenimente culturale:
» Festivalul internațional al muzicii pop – Cerbul de Aur – anual
» Festivalul de Jazz si Blues – anual
» Festivalul muzicii de cameră – anual
» Festivalul teatrului contemporan – anual
» Concertele de orgă la Biserica Neagră – săptămânal
» Concertele Filarmonicii Gheorghe Dima – săptămânal
» Celebrarea Sfântului Gheorghe
» Festivalul țărănesc Nedeia Munților – anual
» Festivalul național al Berii – anual
» Sărbătoarea Junilor – anual
I.4. Gradul de valorificare a potențialului turistic
I.4.1. Analiza structurilor turistice existente la nivelul județului
Structuri de primire turistică pe tipuri de structuri existente
Sursa: Anuarul Statistic al României 2005, Breviar statistic nr. 1/ 2009.
Capacitatea de cazare existentă la 31 iulie 2008, INS
Se analizează numărul de unități de cazare și numărul de locuri prin calcularea a doi indici: indicele mediu și ritmul mediu.
Pentru numărul de unități:
Ī= n-1√yn/y1 *100 R = Ī- 100%
Ī= 4√539/338 *100 =112% R = 12%
Se remarcă faptul că în 2008 numărul de unități de cazare crește față de 2005 (anul de referință) cu un indice mediu de 112%, ajungând de la 338 la 539 de structuri de primire turistice și cu un ritm mediu de 12%.
Structura unităților de cazare pe forme de proprietate
Sursa: Frecventarea structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare în anul 2006, INS, Breviar statistic nr. 1/ 2009.
Locuri de cazare turistică pe tipuri de structuri existente la 31 iulie
Sursa: Institutul Național de Statistică-Informații Statistice (2005/2008), Breviar statistic nr. 1/ 2009.
Pentru locurile de cazare analizăm , ca și în cazul unităților, indicele mediu și ritmul mediu.
Ī= √14078/ 10310 *100 =106,4%
R = Ī- 100% = 6,4%
Se remarcă faptul că în 2008 numărul locurilor de cazare crește față de 2005 (anul de referință) cu un indice mediu de 106,4%, ajungând de la 10310 la 14078 locuri de cazare , și cu un ritm mediu de 6,4%.
Indicii de utilizare netă a locurilor de cazare 2005/2008
Sursa: Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare în anul 2006, INS, Breviar statistic nr. 1/ 2009.
www.adrcentru.ro
Analiza circulației turistice și previziunea evoluției viitoare
Număr de sosiri în județul Brașov în perioada 2003-2008
Număr de înnoptări în județul Brașov în perioada 2003-2008
(total, turiști români, străini)
Sursa: Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare în anii 2003-2008, Statistică teritorială 2004, Breviar statistic nr. 1/ 2009.
Durata medie a sejurului în perioada 2003-2008
(total, turiști români, turiști străini)
Sursa: www.judbrasov.ro, Breviar statistic nr. 1/ 2009.
Se face o corelație între circulația turistică și dezvoltarea economico-socială prin calcularea coeficientului de corelație r, pentru a studia modul în care valoarea PO influențează sosirile de turiști în județul Brașov pe durata a 4 ani (2005-2008).
Coeficientul de corelație:
xi=PO iar yi = numărul de sosiri;
i =936,2*10;
Σ x Σ yi = 1365020 sosiri
ry/x =[ 4*10 (237,2*328000+239,5*290320+230,5*324935+229*421765)-10*936,2*1365020 ] / √ [4*10*(56263,84+57360,25+53130,25+52441)-876470,44*10]*38073087000
ry/x = 10*(-2671954)/ √ 10*310,92*38073087000
ry/x = – 0,77- legătura ar fi una puternică și inversă. Însă nu putem spune că populația ocupată influențeaza negativ numărul de sosiri, deoarece mai sunt și alți factori care acționează asupra acestuia. Cred că aceasta corelație ar trebui completată cu o analiză calitativă.
I.4.2. Previziunea circulației turistice
(pentru numărul total de sosiri turiști)
Metode de previziune:
Pentru a face previziunea circulației turistice, atât pentru numărul de sosiri cât și pentru numărul de înnoptări, analizăm coeficientul de corelatie v prin 3 metode: metoda indicelui mediu , metoda trendului liniar și metoda sporului mediu. În situația în care nu se obține o valoare a lui v <5%, se optează pentru metoda cu v cel mai apropiat de această valoare.
Metoda indicelui mediu de dinamică:
ŷi =yi* Ī i=1,n σ=√∑(yii -ŷi)2/n σ=38693.31
y = ∑yi/n= 362633.4 v= σ / y v=10.67>5%
Ī=√yn/y1 = 1.08
Metoda trendului liniar
Ŷ=a+bi
a=∑yi/n=y a=362633.4 σ=31112.7
v=31112.7/362633.4= 8.57%>5%
b=∑(i*yi)/ ∑i b=371739/10=37173.9
Metoda sporului mediu (Δ)
Δ=(yn-y1)/(n-1)
Ŷi=Ŷi-1 + Δ =y1+ (i-1)* Δ
σ=41437.62
Δ=(448147-328000)/4=30036.75
v=41437.62/ 362633.4 = 11.42%>5%
Așadar, observăm că se obține cea mai mică valoare a lui v în cazul metodei trendului liniar, cu ajutorul căreia vom face și previziunea pe următorii 3 ani.
În perioada 2006-2008 a avut loc o creștere a numărului de sosiri de turiști în județul Brașov. În anul 2006 numărul de sosiri turiști a fost cu 5,8% mai mare, urmând ca în 2006 și 2007 să crească cu 14,09% respectiv cu 22,3% față de anul 2005. Astfel se poate spune că turismul are o evolutie pozitivă , atrăgând un număr din ce în ce mai mare de turiști, ceea ce trebuie menținut și în viitor, prin adoptarea unor soluții de dezvoltare a turismului.
I.4.3. Previziunea circulației turistice
(pentru numărul total de înnoptări turiști)
Metode de previziune:
Metoda indicelui mediu de dinamică:
σ= 78349.86 y= 889677.8
v= 78349.86 /889677.8 = 8.8% > 5%
Metoda trendului liniar:
a= y =889677.8
b=∑i*yi/∑i = 412976/10 =41297.6 ; σ= 58069.93
v= σ/y =58069.93 / 889677.8 = 6.52%>5%
Metoda sporului mediu (Δ):
Δ=(yn-y1)/(n-1)
Δ=28929.5
σ= 80398.46; y=889677.8 v=80398.46 / 889677.8 = 9.03%>5%
Dintre metodele prezentate, vom alege metoda trendului liniar (pentru că v are cea mai mică valoare, de 6.52%) pentru a face previziunea pentru următorii 3 ani.
În perioada 2006-2008, a avut loc o creștere a numărului de înnoptări de turiști, fata de 2005, cu următoarele procente: 1,3%, 5,4%, respectiv 9,5%. Pentru ca turismul din județul Brașov să mențină acest trend în creștere, consider că este necesară adoptarea unor programe de dezvoltare a zonei, îmbunătațire a echipamentelor turistice și a infrastructurii.
I.4.4. Direcții de valorificare a potențialului
turistic din județul Brașov
Ca soluții de valorificare a potențialului turistic din județul Brașov, aș propune mai întâi câteva care facilitează accesul turiștilor în diverse sate și comune:
construirea unei centuri ocolitoare în jurul Brașovului care să asigure descongestionarea orașului de traficul de tranzit și unirea acestuia cu viitoarea autostradă București -Brașov . Municipiul Brașov este afectat de traficul de tranzit datorită atât poziției geografice cât și a rețelei de drumuri, fie radiale fie concentrice față de perimetrul orașului;
Modernizare drumuri județene și de interes turistic: DJ 103A Zizin, Vama Buzăului, DJ 112F Moieciu de jos, Moieciu de sus, DJ 112G Peștera, Măgura, Zărnești;
Modernizare drum comunal: DC 81 Victoria ,Viștișoara, Stațiunea Complex Sâmbăta și împietruirea drumurilor comunale din Bran, Ucea și Ticuș ;
Sistem integrat pentru colectarea și epurarea apelor uzate din zona Rupea (Rupea, Hoghiz, Homorod, Ungra.) și din zona Codlea (Codlea, Hălchiu, Feldioara, Dumbrăvița, Bod );
Altă propunere ar fi restaurarea în situația unui Complex tradițional de prelucrat lâna, în urma căruia se vor identifica o serie de obiective etnografice care întregesc oferta și atracția turistică din județul Brașov. Aceasta propunere ar avea drept scop reconstruirea și includerea în circuit turistic a unui Complex tradițional de prelucrat lână, în comune din județul Brașov.
Alte soluții care determină dezvoltarea turismului în județul Brașov ar fi:
Dezvoltarea domeniului schiabil al județului (Poiana Brașov, Predeal, Pârâul Rece, Bran și Moeciu), pe de o parte pentru a face față concurenței reprezentate de "oferta de specialitate" a județului vecin Prahova (Azuga, Bușteni, Sinaia), iar, pe de alta parte, pentru a putea atrage un număr sporit de turiști externi (posibilitatea organizării Jocurilor Olimpice din 2018, 2022);
Construirea unui parc de distracții adresat în egală măsură adulților și copiilor. Brașovului și zonelor limitrofe le lipsesc spațiile de agrement sau un parc de distracții. Să nu uităm că parcurile de distracții există în majoritatea orașelor turistice importante ale Europei, aducând venituri importante pentru locuitorii lor, precum și multe locuri de muncă. Într-o asemenea locație pot fi incluse: amfiteatrul permanent care să găzduiască anual festivalul internațional "Cerbul de Aur", manifestările "Zilele Brașovului", patinoarul artificial acoperit, cinematografe virtuale, montagne-rousse (maxi – carusel), tobogan acvatic și tobogan normal, locuri speciale de joacă pentru copii, "trenul groazei", trenulețe pentru copii, mașinuțe, standuri de TIR pentru amatori, terenuri pentru mini-golf și golf, piste de role și skate-board, "Festivalul Berii" (Berarul), festivaluri de artă populară, concursuri sportive cu caracter național și internațional (turnee de tenis, golf, concursuri de patinaj artistic, de hochei pe gheata), etc.
Consider că este necesară construcția unui patinoar acoperit, așa cum există în țară la ora actuală, doar în București, Galați, Miecurea-Ciuc și Gheorghieni, deoarece cred că sporturile de iarnă au un viitor cert în zona județului Brașov
Îmbunătățirea protecției mediului ca o condiție obligatorie în vederea dezvoltării durabile.
Restaurarea, protectia și conservarea patrimoniului cultural regional/local, cu evident potențial turistic; refacerea cetăților medievale în cadrul unui program intregrat, conținând reabilitarea cetăților, a legăturilor rutiere până la aceste cetăți, etc; restaurarea clădirilor cu elemente arhitectonice tradiționale, reteaua stradală, centre culturale, muzee, parcări, drumuri, pentru introducerea lor în circuitul turistic; amenajarea de noi trasee turistice;
Valorificarea potențialului turistic montan prin construirea infrastructurii necesare: drumuri, refugii alpine, trasee de drumetie, amenajare de pârtii de schi existente și dezvoltarea de noi pârtii, cu echipările aferente, în conformitate cu normele europene privind siguranța turistului, instalații de transport pe cablu, posturi Salvamont, etc;
Cresterea calității serviciilor de cazare, prin reabilitarea/moderniza-
rea/dotarea structurilor de cazare și crearea/reabilitarea structurilor de agreement turistic (ex: amenajare piscine, terenuri de mini-golf, tenis, paint-ball, etc.).
În concluzie, se poate sublinia ideea că o dezvoltare armonioasă a turismului pe întreg teritoriul contribuie la creșterea economică și socială și la atenuarea dezechilibrelor apărute între diverse zone, constituind și o sursă importantă de sporire a veniturilor populației.
I.4.5. Promovarea potențialului turistic al
județului Brașov pe piața internă și internațională
Promovarea potențialului turistic al județului Brasov se poate face în nenumărate feluri, dintre care sunt amintite cele mai importante:
În primul rând promovarea destinațiilor turistice din județul Brașov la târgurile de turism naționale și internaționale și implicit, proiectarea și construirea unui stand de prezentare care să fie utilizat la târguri;
Producția unor banere și spoturi publicitare care sa fie atașate pe mijloacele de transport în comun, în special în zonele cele mai aglomerate, legate de promovarea atracțiilor din Poiana Brașov; de asemenea realizarea unor spoturi video de câteva minute care să fie folosite în autocarele de turiști pentru a familiariza pasagerii înainte de sosirea lor în zonă.
Dezvoltarea unor relații funcționale cu scriitorii de jurnale de călătorie din România și încurajarea scrierii unor prezentări turistice de calitate despre Județul Brasov;
Organizarea unor evenimente săptămânale și anuale pe lângă cele existente deja: Cerbul de aur, Festivalul țărănesc, Nedeia Muntilor, Festivalul Berii, etc. De asemenea, crearea și distribuirea calendarului și programului de evenimente bianuale în mod gratuit;
Conceperea și imprimarea unor broșuri promoționale cu principalele atracții din județul Brașov, cu accent pe Poiana Brașov, cu exemplificarea unor programe turistice din zonă; conceperea unor pachete de vizite pentru turiști, de una, două sau trei zile;
Crearea de site-uri web destinate exclusiv turismului din județul Brașov, care să funcționeze asemenea unui ghid de turism pentru călători;
Elaborarea unor chestionare care să evalueze gradul de satisfacție a turiștilor și atragerea participării hotelurilor și industriei de servicii turistice pentru a asigura feed-back-ul din partea turiștilor, analizarea rezultatelor anuale în vederea întocmirii planurilor de marketing viitoare.
Înființarea unor Centre de Informare Turistică în zonele în care nu exista; Promovarea turismului în județul Brașov deține un rol deosebit în atragerea unui număr din ce în ce mai mare a numărului de turiști atât din România cât și din afara granițelor țării și de aceea trebuie să se găsească noi modalități, diferite de cele ale concurenților pe plan turistic, pentru a intra în topul celor mai căutate destinații turistice.
Cap II. Produse și servicii turistice comercializate
în județul Brașov
II.1. Forme de turism practicate
Dezvoltarea alertă a circulației turistice, participarea unei mase tot mai largi la mișcarea turistică, diversificarea motivațiilor care generează cererea, au dus la multiplicarea formelor de turism. Ținând seama de faptul că turismul, care implică ideea alegerii deliberate a destinațiilor, a perioadei și uratei sejurului de către fiecare turist în parte, are ca scop satisfacerea anumitor necesități de ordin social, cultural, spiritual, medical, etc. In literatura de specialitate s-au cristalizat diferite clasificări ale formelor de turism practicate, acestea fiind:
În funcție de locul de proveniență a turiștilor, turismul se divide în două forme principale:
turism național (intern) – practicat de cetățenii unei țări în interiorul granițelor ei;
turism internațional (extern) – caracterizat prin vizitele cetățenilor străini într-o țară și prin plecările cetățenilor autohtoni în scopuri turistice în afara granițelor țării lor. Zona Branului în special a atras ani la rând mulți turisti, pentru renumitul castel Bran – cunoscut sub denumirea de „Castelul Dracula”.
După gradul de mobilitate al turistului, turismul poate fi:
turism de sejur – caracterizat prin rămânerea turistului în aceeași localitate o perioadă mai lungă de timp;
turism de circulație (itinerant) – sub forma unor deplasări continue pe itinerare stabilite dinainte sau ocazional, cu opriri și rămâneri scurte în diferite localități.
Deoarece turistul devine tot mai mobil se tinde către un turism de vizitare – care constă în vizitarea într-o vacanță a mai multor localități sau tari. Această scurtare a duratei de ședere într-o stațiune, zonă sau țară este o tendință mondială, o consecință a diferitelor forme de turism de circulație. In cadrul acestei clasificări, în ceea ce privește turismul internațional se distinge turismul de tranzit – care constă în traversarea cu sau fără oprire a unor țări sau zone pentru a ajunge la alte destinații mai îndepărtate.
În funcție de utilizarea timpului disponibil pentru călătorii, turismul de sejur poate îmbrăca următoarele forme:
turism de sejur lung (rezidențial) – în această categorie sunt incluși acei turiști a căror perioada de ședere într-o stațiune depășește o perioada de 30 de zile. Tot în această categorie poate fi inclus și turismul de tineret practicat în perioada vacanțelor de vară, a cărei durată poate depăși 30 de zile (întâlnim la Fundata unde sunt tabere pentru copii )
turismul de sejur mediu – cuprinde acei turiști a căror rămânere într-o zonă, nu depășește 30 de zile. Această perioadă coincide cu durata considerată limita maximă a concediilor plătite. Deoarece această categorie de turism este practicată de majoritatea populației, turismul de sejur mediu se transformă într-un turism de masă;
turismul de sejur scurt – cuprinde persoanele care se deplasează pe o durată scurtă de timp (până la o săptămână). Aici sunt incluse formele turismului ocazional (de circumstanță) și diversele variante ale turismului de sfârșit de săptămână (week-end).
Din punct de vedere al sezonalității, distingem:
turismul de iarnă care în funcție de motivul pentru care se face deplasarea, prezintă două caracteristici distincte. In zona Bran turiștii vin aici pentru sportul de iarnă dar și pentru clima blândă (pentru soarele căutat în timpul iernii);
turismul de vară – are loc în perioadele calde ale anului (legat de soare, aer, peisaje). Acest fel de turism este practicat de persoane cu venituri modeste, datorită volumului său masiv, constituie acea formă de turism cu rol hotărâtor în rezultatele economice ale activității turistice ale județului Brașov;
turismul de circumstanță (ocazional) – localizat în timp și spațiu, cu fluxuri limitate ca durată, generate de anumite evenimente specifice (festivități tradiționale ex „Nedeia Munților”-Fundata).
În funcție de mijlocul de transport folosit de turist, putem distinge:
drumeția – excursie pedestră cu caracter recreativ și de îngrijire a sănătății cu o natură nealterată la care se pot asocia în această zonă și manifestări mai complexe ca: excursii în munți, alpinism, etc.
turismul feroviar – trenul este mijlocul clasic de transport pentru foarte multe persoane dornice de a călători;
turismul rutier – cu formele sale specifice:
– cicloturismul (foarte dezvoltat în această zonă, chiar la Moeciu se pot închiria aceste vehicule pentru a călători cu ele în pădure);
– motociclismul
– turism automobilistic – dezvoltarea acestuia a dus la o diversificare corespunzătoare a echipării și dotărilor amplasate de-a lungul rețelelor rutiere (restaurante rutiere, service, stații de benzina, etc.);
După criteriul motivațiilor deplasărilor, se disting următoarele forme de turism:
turism de agrement – practicat de călătorii care doresc să profite de frumusețile naturii (peisaje) de prilejul de a cunoaște oameni și locuri noi, istoria și obiceiurile lor și, în general, doresc să-și folosească vacanțele pentru practicarea unor activități preferate (hobby etc.). Turismul de agrement se interferează cu turismul cultural. Este forma de turism cu o mare răspândire în județul Brașov;
turism de odihnă și recreere (destindere) – se caracterizează prin sejururi medii, relativ reduse și presupune o mobilitate mai accentuată a turistului;
turism sportiv – este una din formele turismului de agrement, motivat de dorința de a învăța și de a practica diferite activități sportive. Ponderea cea mai mare în turismul sportiv o au sporturile de iarnă în stațiunile de altitudine (schi- Pârtia Zănoaga, Pârtia Bran) dar și alpinismul (se poate încerca să se practice pe traseele marcate în Piatra Craiului);
turism tehnic și științific – este ocazional și se referă la vizitarea cu caracter documentar sau schimb de experiență a unor obiective industriale sau agricole (de obicei aici vin specialiști pentru descoperirea structurilor geologice ale cheilor, peșterilor etc. din județ);
În funcție de categoria de vârstă și de ocupația turiștilor, formele de turism pot fi grupate în:
turism pentru tineret (turiști ,,de prima vârstă”);
turism pentru populația activă (turiști ,,de a doua vârstă”);
,,turism pentru vârsta a III-a” (pensionari, sau vârsta ,,retragerii” din activitățile profesionale. Ponderea cea mai mare o au tineri care vin aici pentru drumeție, ciclism, , descoperire de noi peisaje, urmați de cei din vârsta a III-a care doresc încă să cunoască urmele lui Dracula.
Din punctul de vedere al momentului și modului de angajare a prestațiilor turistice se disting următoarele forme de turism:
turism organizat – este acea formă de turism în care prestațiile turistice, destinația turistică, serviciile la care apelează turiștii precum și perioada în care vor fi prestate aceste servicii sunt programate în prealabil pe baza unor contracte sau alte angajamente sub forma unui “pachet de servicii” de tipul “totul inclus” încheiate cu agențiile de turism;
turismul pe cont propriu – în acest caz nu are loc o angajare prealabilă a serviciilor, respectiv a destinației călătoriilor, cererile pentru serviciile turistice concretizându-se numai la locul de sejur;
turism semiorganizat (mixt) – îmbină elemente ale celor două forme de turism prezentate mai sus. În acest caz, o parte din servicii sunt angajate în prealabil, iar altele în momentul efectuării călătoriei.
De asemenea, județul Brașov este cunoscut astăzi și ca o importantă zonă a turismului rural, ecologic și cultural. Pentru practicarea acestui gen de turism este de mare importanță cadrul natural, cultural, folcloric în care se află localitatea care practică această activitate. Totodată, constituie și un model de practicare a turismului rural pentru alte zone din țară. În 50 de ani, industria turistică a creat forme de manifestare foarte puternice, concentrate în stațiuni și localități turistice, punând în valoare o ofertă turistică ,,standard”, de tip industrial. Accentuarea și globalizarea procesului de industrializare și urbanizare, aplicarea fenomenelor de poluare, creșterea gradului de stres cotidian au creat premisele reintroducerii populației din marile populații urbane spre lumea satului. Reîntoarcerea treptată la natura nemodificată, la un mod de viață simplu, dar confortabil, constituie o motivare valabilă pentru toate categoriile de vârstă, sex, socio-profesionale, statut social, fiind rezultatul tendinței de conservare, sănătate, confort fizic și spiritual.
Pentru cei rămași în mediul urban, posibilitatea de a ieși din anonimatul și uniformitatea caracteristice marilor aglomerații citadine, este dată de petrecerea momentelor libere într-un mediu rustic unde orice turist își recapătă condiția de membru al unei comunități, capătă un prestigiu și poate participa la activități colective inițiate de comunitățile locale.
II.1.1. Turismul rural
Turismul rural nu este un fenomen nou, având o tradiție de lungă durată în unele țări europene cum ar fi Elveția, Austria, Suedia, unde legătura dintre lumea rurală a gospodăriilor și turism, a fost întotdeauna pronunțată. Practicarea turismului rural s-a extins din ce în ce mai mult în a doua jumătate a secolului al XX-lea, când tot mai mulți turiști aparținând clasei mijlocii preferă să viziteze zonele rurale, decât să-și petreacă vacanțele în stațiunile destinate turismului de masă. Oferta turistică rurală vine astfel ca o replică la turismul de masă practicat în stațiunile balneo-climaterice sau în marile orașe.
În Elveția, țară cu tradiție și succes incontestabil în domeniul turistic, aceasta activitate reprezintă o sursa de venituri dintre cele mai importante ale economiei naționale, atât datorită potențialului natural generos (Alpii Elvețieni) cât și datorită efortului pe care locuitorii, conștienți de importanța acestei activități, l-au depus în diversificarea și dezvoltarea turismului rural.
În Germania, legislația anti-trust, încurajarea permanentă a afacerilor “mici și mijlocii” cu capital familial și nu în ultimul rând un foarte vechi concept german asupra vieții de familie și în special legat de poziția femeii în societate (kinder, buche und kirke – copil, bucătărie și biserică) au condus la obținerea unor rezultate deosebite și o promovare ascendentă a turismului rural.
În țările în care turismul rural este dezvoltat, mai mult de o treime din populație preferă zonele rurale ca destinație de vacanță. In România, turismul rural s-a practicat dintotdeauna, dar sporadic, întâmplător, spontan și mai ales neorganizat, forma sa de manifestare reprezentând (începând cu anii 1920-1930) cazarea la cetățeni a vizitatorilor ocazionali ai unor așezări rurale.
În România, spre deosebire de alte țări europene dezvoltate, satul și-a păstrat mult din autenticitate rămânând un organism bine integrat, întemeiat pe numeroase datini și experiențe comune, prin care fiecare individ se simte legat de comunitatea din care face parte. Primele încercări de înființare a unui turism rural organizat datează din 1972 pentru ca în 1974 să fie interzisă cazarea turiștilor străini în locuințele particulare. Scurta perioada de legalizare a turismului rural nu a permis organizarea și amenajarea în condiții optime a satelor turistice. Incepând cu anii 1990 interesul pentru turismul rural renaște luând ființă diverse asociații și organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea și dezvoltarea turismului în zonele rurale. Una dintre cele mai importante și dinamice organizații care se ocupă cu promovarea și dezvoltarea turismului din mediul rural este A.N.T.R.E.C. (Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural) membră a Federației Europene de Turism Rural (EUROGITES), care a luat ființă în 1994. Deși pare simplu a defini turismul rural ca și turismul care se desfășoară în regiunile de la țară, această definiție nu include complexitatea activității, formele diferite și înțelesurile dezvoltate până acum în diferite țări. Prin urmare, turismul rural cuprinde activitatea turistică propriu-zisă (cazare, pensiune, circulație turistică, derulare de programe, prestare de servicii de bază și suplimentare) – activități economice (predominant agricole dar și practicarea unor ocupații tradiționale) precum și modul de petrecere a segmentului de timp liber, pentru cei ce solicită acest tip de turism. Turismul se dezvoltă în mediul rural în strânsa corelație cu economia locală, ceea ce conduce la interdependența dintre aceste două laturi.
Turismul în pensiuni și case particulare din mediul rural are o autentică tradiție și cunoaște un aflux din ce în ce mai mare în țările europene cu tradiție turistică având ca motivație dorința de evadare într-un mediu mai puțin amenajat unde nivelul prețurilor este modic, caracterizat printr-o elasticitate mai mare a serviciilor care se pot adapta mai rapid, la o mare diversitate de situații sau preferințe ale turiștilor. Structurile organizatorice ale turismului rural sunt special amenajate în scopul realizării funcțiilor pentru care au fost concepute, atât din punct de vedere al cadrului construit cât și al serviciilor. In jurul acestor structuri se desfășoară activități de turism specializate.
Veniturile obținute din turism au un caracter permanent iar serviciile sunt oferite de un personal angajat specializat. Activitatea de bază a acestor structuri este caracteristică prestatorilor de servicii turistice și are caracter permanent. Dintre structurile turismului rural, care se dezvoltă în spațiul rural, fac parte: pensiuni turistice, moteluri, campinguri, tabere școlare, tabere de creație artistică, sate de vacanță, tabere pentru activități ecologice. Prin punerea în valoare a ofertei de cazare și servicii a turismului rural, prin programele turistice, se dezvoltă circulația turistică rurală. În ultima vreme această circulație este din ce în ce mai mare, cauzată de noile extensii pe care le-a căpătat turismul rural, ca de exemplu, cele generate de noi forme de manifestare cu un pronunțat caracter de cultural și ecologic. Apar și se dezvoltă în mediul rural, forme de turism având un scop în sine, forme prin care se îmbină recreerea cu activitățile practice. Astfel se poate vorbi de turism rural cultural care valorifică tradițiile, meșteșugul și artizanatul românesc, turism rural ecologic care duce la o apropiere de natură, turism rural ecvestru. Aceste manifestări conduc la creșterea circulației turistice în zonele respective și conduc la creșterea circulației turistice în zonele respective și contribuie la ridicarea gradului de cultura, educație și civilizație a locuitorilor satelor și implicit al zonelor rurale în ansamblul lor, precum și a vizitatorilor.
II.1.1.1. Forme de turism rural
Cazarea în spațiul rural este satisfăcută în majoritatea cazurilor de mici unități în gestiune hotelieră. Una din asociațiile turismului rural din Franța, numita ,,Gites de France” propune în anul 1994 clienților săi, 50 000 de adrese la mare, la munte și la țară. Aceste spații de cazare prezentau următoarea clasificare:
gîte rural – reprezintă o casă sau o locuință la țară, mare sau munte amenajată conform stilului local. Primirea turiștilor se face într-o manieră personalizată, aceștia putând rămâne aici un weekend, una sau mai multe săptămâni în orice sezon dorit;
Membre d’hotes (camere de hotel sau bed and breakfast – BB) constituie o altă cale de a descoperi multe din fețele Franței. Turiștii sunt primiți la particulari care deschid casele lor pentru una sau mai multe nopți, considerându-i pe aceștia adevărați ,,prieteni”;
Gites d’enfant (cuiburi, culcușuri pentru copii) – în timpul vacanțelor copiii sunt primiți de familii și supravegheați de persoane competente. Ei profită aici de bucuriile oferite de viața de la țară, de odihnă și de aer curat;
camping a la ferme (camping la fermă) – terenurile unde pot fi instalate corturile sau rulotele sunt situate în apropierea unor ferme, locuri ideale pentru a profita de liniștea naturii;
gites d’etape – este destinat primirii călătorilor (pedeștrii, călare, cicliști, etc.) care doresc să facă un mic popas înainte de a continua drumul este situat în preajma traseelor de călătorie;
gites de group – adăposturi rurale de mare capacitate prevăzute pentru familii sau grupuri (în jur de 20 persoane) cu ocazia sejurului sau a unui week-end;
Chalets – loisires (popasuri de recreere – odihnă) situate într-un spațiu natural (în inima naturii). Aici sunt propuse activități diverse: pescuit, ciclism, tir cu arcul, etc.
Aceste spații de cazare sunt situate în marea lor majoritate în comunele din județul Brașov, ele beneficiind de un standard de 1 sau 2 stele. Oferta turistică este foarte variată și se adresează unor segmente de piață diverse. În paralel cu activitatea turistică rurală se poate vorbi de o preocupare generală pentru activitățile de salvare a patrimoniului arhitectural rural.
În județul Brașov se propun următoarele forme de găzduire specializate:
ferme specializate în primirea copiilor;
ferme specializate în primirea grupurilor;
ferme specializate de primire a claselor speciale de științe naturale (botanică, zoologie, biologie, etc.);
ferme pentru pescari;
ferme hipice (ecvestre).
Stabilirea tipurilor de sate turistice din județul Brașov este necesară pentru a putea promova în fiecare localitate, zonă, cele mai adecvate forme de turism în funcție atât de principalele caracteristici geografice, economice și sociale, cât și de principalele opțiuni și motivații ale categoriilor de turiști care frecventează o localitate. Astfel se disting:
sate turistice etnografice – folclorice;
sate turistice de creație artistică și artizanală (Bran etc.);
sate turistice climaterice și peisagiste (Fundata, Bran, Moeciu, Șirnea);
sate turistice pastorale (Branul);
sate turistice pentru practicarea sporturilor (de iarnă) în general (Șirnea, Fundata, Moeciu, etc.).
Parafrazând o afirmație a marelui pictor Ștefan Luchian făcută în vara anului 1909 într-o epistolă – ,,frumos e un biet cuvânt searbăd care nu spune nimic din splendoarea peisajului românesc, cunoașterea spațiului rural românesc demarează ca un experiment, continuă cu o permanentă cercetare și se va sfârși printr-o pasiune constantă întreținută de dorința permanentă a ,,redescoperirii” sau a revederii. Cuvintele nu vor putea reda întotdeauna varietatea impresiilor, a gândurilor, a sentimentelor ce se nasc sub imperiul emoțiilor trăite în străbaterea spațiului Carpato-Danubiano-Pontic”.
Oferta primară potențială alcătuită din componente naturale de peisaj reprezintă potențialele resurse turistice și joacă un rol determinant în dezvoltarea turismului în general și a turismului rural în special. Elemente care trebuie puse în valoare în mod special:
valoarea recreativă, estetică și peisagistică nu de multe ori determinantă în alegerea destinației (munte: aici amintim Creasta Pietrei Craiului – lungă de 25km);
valoarea curativă (climaterică) a bioclimatului sau a factorilor naturali ai zonei;
cadrul de derulare al unor momente de destindere sau a unor hobby-uri (oglinzi de apă, masive muntoase, peșteri, torente, resurse cinegetice, strat de zăpada, etc.)(aici putem aminti toate satele din județul Brașov);
valoarea cognitivă în cadrul elementelor desemnate ca parcuri, grădini botanice, rezervații științifice sau monumente ale naturii (aici amintim satele – în alcătuirea lor intră și Parcul Național Piatra Craiului).
II.1.2. Turismul ecologic – ecoturismul
Ecoturismul își are începuturile în America de Nord la mijlocul anilor 1980 ca urmare a dezvoltării turismului iubitor de natură sălbatică, în locurile cele mai fragile și mai retrase ale planetei. Cuvântul ecoturism se află în atenția multor agenții de turism care sunt în căutare de noi idei pentru evadări active în mijlocul naturii sau ,,yuppie”. Foarte mulți turiști sunt atrași de aventura pe care o asociază cu zonele naturale izolate. Alți turiști încurajează practicile de conservare a zonelor sensibile din punct de vedere ecologic, utilizând profitul pentru a schimba prin educație percepția oamenilor și pentru a contribui la dezvoltarea comunicațiilor locale.
Cele două grupe de factori esențiali care afectează calitatea mediului sunt:
factori subiectivi – cauzați de activități umane;
factori obiectivi – rezultați prin manifestarea unor fenomene naturale nefavorabile.
Spre deosebire de rezultatele nocive pentru mediu generate de unele îndeletniciri ca de exemplu cele industriale ale căror efecte pot fi de multe ori limitate, turismul are o contribuție semnificativă nu numai la stoparea degradării cadrului natural posibilă prin diverse activități desfășurate, dar și în sensul protejării mediului prin adoptarea unor reglementări specifice în domeniu.
Atracția turistică este oferită de componentele mediului ambiant (siturile arheologice și istorice, monumente de arhitectură și artă, resurse naturale de factură balneară, relieful, rețeaua hidrografică, peisajul, etc.). Cu cât aceste resurse sunt mai variate și mai complexe și ceea ce este mai important, nealterate și neafectate de activități distructive, cu atât atracția lor este mai puternică, generând activități diversificate, răspunzând astfel variatelor motivații turistice. Condiția primordială de desfășurare și dezvoltare a turismului o constituie ocrotirea și conservarea mediului ambiant.
Ocrotirea și conservarea mediului a constituit tema principală în cadrul unor reuniuni ca de exemplu: Conferința Uniunii Internaționale de Conservare a Naturii (U.I.C.N.) din anul 1967 de la Spindlesy Mlyn – Cehoslovacia; simpozioane cu aceeași temă, desfășurate la Cluj Napoca (1968), Arles (1971), Copenhaga (1973), Conferința Națiunilor Unite pentru mediul înconjurător de la Stockholm (1972), Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa de la Helsinki (1977), Conferința Mondială a Turismului de la Manila (1986) etc. După 1980, după ce s-a publicat ,,Strategia mondială de protecție a mediului” de către U.I.C.N. , multe țări s-au hotărât să coopereze în sensul satisfacerii acestor cerințe în domeniu.
Rezultatul acestor eforturi a permis multor țări ca de exemplu Indonezia să încaseze de pe urma ecoturismului și al turismului de aventură, miliarde de dolari anual. Această industrie se adresează aventurierilor care doresc să cunoască lumea în starea să naturala și care sunt dispuși să plătească prețuri exorbitante pentru satisfacerea plăcerilor. La ora actuală pe tot globul, ecoturismul a devenit cea mai populară formă de petrecere a vacanțelor. Agenții din turism au creat campinguri și eco-așezări, iar managerii resurselor naturale au construit drumuri și trasee turistice. Cele mai populare eco-destinații au ecosisteme fragile, astfel foarte importantă este menținerea echilibrului între conservare și promovare cu scopul de a asigura sănătatea pe termen lung atât a ecosistemelor cât și a economiei turismului.
Unii specialiști definesc ecoturismul ca pe ,,o călătorie de a te bucura și aprecia natura” sau turism natural, în opinia Societății de Ecoturism. Profilul pieței ecoturistice alcătuit de Societatea de Ecoturism arată astfel: vârsta ecoturiștilor (bărbați și femei în aceeași proporție, 50 % – 50 %) este cuprinsa între 35 și 54 de ani, iar nivelul de educație este ridicat (82 % au studii medii). Majoritatea (60 %) declară că preferă să călătorească în cuplu, 15 % cu întreaga familie și 13 % singuri. Legat de durata călătoriei, cei mai mulți (50 %) preferă călătoriile cu o durată cuprinsă între 8 și 14 zile. În privința cheltuielilor, 26 % din ecoturiști declară că sunt pregătiți să cheltuiască între 1000 și 1500 dolari pe călătorie.
Cele mai importante elemente ale unei călătorii le constituie: panorama unei vieți sălbatice, decorul sălbatic, drumețiile (cu piciorul). Motivația excursiilor ce urmează a fi efectuate constă în bucuria de a vedea locuri noi și de a trăi noi experiențe, de a te afla în mijlocul naturii.
Circulația turistică necontrolată, efectuată la obiectivele turistice naturale sau antropice în ambianța amenajărilor pentru vizitarea acestora, provoacă în cele mai multe cazuri fie distrugerea ireversibilă a unor elemente care le-au consacrat cândva ca atracții turistice, unele chiar unicat, aducându-se în acest fel prejudicii potențialului turistic și bunurilor culturale naționale. Lipsa unor locuri amenajate destinate popasului sau instalării de corturi de-a lungul traseelor turistice sau în apropierea unor obiective turistice provoacă inevitabila degradare a peisajului și a celorlalte componente ale mediului înconjurător datorită multelor urme reziduale lăsate la întâmplare de turiști în locurile pe unde au poposit. Asemenea situații se întâlnesc în majoritatea locurilor destinate turismului de recreere și odihnă în special în apropierea centrelor urbane, munți, pe malurile râurilor sau ale lacurilor, în apropierea cabanelor, etc. Prin pătrunderea turismului automobilistic în locuri până nu de mult inaccesibile, fenomenul poluării naturii a îmbrăcat forme mai complexe, turiștii abătându-se din drumul lor principal de acces pe văi lăturalnice, poposind în poieni pitorești și distrugând în calea lor pajiști, floră, arbuști prin strivire sau sub influența gazelor de eșapament.
La fel de nefavorabilă este și intensificarea circulației turistice automobilistice și lipsa parcărilor în stațiunile climaterice, situație ce duce la alterarea calității aerului, a factorilor de cură, fiind influențate și tratamentele balneare specifice stațiunilor. Degradarea mediului și a potențialului pot fi determinate și de proiectarea necorespunzătoare a obiectivelor de investiții cu caracter turistic, dezvoltarea nesistematizată a localităților, stabilirea de amplasamente neadecvate pentru baza materială turistică, realizarea unor construcții inestetice, neadaptate la specificul etnografic sau natal al zonei, etc.
Costruirea unor rețele încărcate de poteci și drumuri sau mijloace de urcat în zonele de munte, prin lucrările ce le necesită, poate afecta peisajul, anulând farmecul acestuia. Același lucru se întâmplă și în cazul peșterilor, obiective turistice de mare valoare, pentru a căror amenajare în scopul vizitării se execută lucrări fără a respecta tehnica specifică.
Protejarea și conservarea mediului și a potențialului turistic au în vedere următoarele obiective:
analiza stării de fapt a poluării atmosferei apei, solului și subsolului și a peisajului de către activitățile economice și luarea de măsuri corespunzătoare;
amenajarea, exploatarea rațională și conservarea mediului înconjurător în arealele turistice valorificate incomplet, în concordanță cu perspectivele de dezvoltare turistică;
controlul efectelor activității turistice în vederea preîntâmpinării degradării mediului înconjurător și resurselor turistice;
conservarea, protejarea și ameliorarea mediului înconjurător în zonele, stațiunile, centrele, localitățile și obiectivele turistice integrate în circuitul turistic.
Protecția patrimoniului turistic și a mediului înconjurător este influențată într-o foarte mare măsură și de conștiința ecologică a populației și a sentimentului de respect și dragoste pentru natură, pentru monumentele de artă și arhitectură, a locurilor istorice create de-a lungul timpului.
În ultimii ani, turismul înregistrează multe aspecte negative prin:
creșterea traficului rutier
creșterea nemulțumirilor populației locale față de dezvoltarea amplă a activităților turistice, prin exproprierile de teren ilegale și prelucrarea resurselor naturale;
multe unități turistice nu dețin dotări de limitare a poluării (stații pentru epurarea apei, incinerarea gunoiului menajer, etc.);
numărul mare de turiști.
În general, turiștii, în excursiile pe care le efectuează, sunt interesați în mod deosebit de costuri și nu de aspectele ecologice, de responsabilitatea lor socială și ecologică.
Pentru practicarea unui turism “verde” cu valențe ecologice este nevoie să se implice mai mulți factori decizionali. Unul din acești factori este statul, prin politica sa de dezvoltare economică, prin elaborarea unor planuri de dezvoltare durabilă, cu asigurarea unor servicii de calitate pentru a se reduce exploatarea inadecvată și excesivă a patrimoniului natural și cultural.
Pentru obținerea unor rezultate cât mai bune în practicarea și dezvoltarea unui turism ecologic este nevoie ca între diferite departamente (agricultură, silvicultură, gospodărirea apelor, amenajarea teritoriului, etc.) să existe o mai strânsă colaborare. Un rol deosebit în acest sens îl are și exprimarea opiniei populațiilor locale față de dezvoltarea zonelor turistice și participarea acestora la aceste programe de dezvoltare economică.
Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului deține un program concret de dezvoltare a turismului ecologic, de protecție și conservare a resurselor turistice naturale și antropice care se realizează la programele europene, vizând integrarea și pe această cale în structurile Comunității Europene.
Dezvoltarea turismului pe baze ecologice în armonie cu mediul în scopul refacerii, protecției și conservării potențialului turistic este prinsă în strategia de dezvoltare și promovare a turismului. Reglementările elaborate de Piața Comună și C.E.E. Cu privire la politica mediului au stat la baza protocolului încheiat între Ministerul Mediului și Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.
România se va conforma Măsurilor stabilite de ,,Cartea Verde” a C.E.E. cu privire la strategia de planificare pentru turismul urban și va utiliza instrumente economice și fiscale în domeniul mediului, pentru protecția resurselor turistice.
Intrarea României în Europa mai presupune printre altele:
elaborarea unui cod al comportamentului turiștilor, pentru a determina linii ecologice și etice;
elaborarea unui ghid practic pentru folosința agenților economici din turism, conținând recomandări care vor face mai ușoară evaluarea factorilor naturali și mediului.
De asemenea, se mai prevăd acțiuni pilot în vederea creării și promovării de noi produse turistice în mediul rural, facilitând relațiile dintre touroperatorii locali, regionali și europeni.
Mergând pe aceste deziderate, turismul ecologic în România și în Europa are toate șansele de a se implementa rapid în consens cu toate țările comunitare.
II.1.3. Turismul cultural
La ora actuală asistăm la o dezvoltare și diversificare extraordinară a turismului cultural, atât pe plan european cât și internațional, ca urmare a deschiderii politice și economice din țările Europei Centrale și de Est pe de o parte, iar pe de altă parte, datorită concurenței între țările aferente cu vechi tradiții în această formă de turism.
Tot la acest forum internațional s-a apreciat ca în viitor călătoriile de cunoaștere culturală, caracterizate prin lipsa de monotonie și dinamism, vor devansa călătoriile de simplu sejur prin atragerea și fixarea unor segmente noi ale cererii.
Turismul cultural – itinerant, fiind specific țărilor cu mari predispoziții naturale sau create de om, face ca acesta să se regăsească și în țara noastră. Obiectivele turistice de pe teritoriul țării noastre sunt de un deosebit interes cultural, științific, artistic, educativ, multe dintre acestea având un caracter de unicat pe plan național și european, caracterizându-se printr-un grad ridicat de dispersie, ceea ce face posibilă vizitarea lor prin intermediul circuitelor turistice în grupuri organizate, sau în mod independent.
II.2. Servicii turistice
II.2.1. Conceptul de serviciu
Mult timp importanța activității de servicii nu a fost recunoscută, serviciile fiind neglijate de economiști și încadrate în sfera neproductivă. Această stare de fapt
s-a schimbat în ultimele doua- trei decenii, pe baza următoarelor date: numai serviciile pot crea locuri de muncă în număr suficient pentru a rezolva sau limita problema șomajului; sectorul terțiar nu este îngrădit decât de reglementări, care sunt repuse în discuție în cadrul unui proces de liberalizare a schimburilor internaționale; oferta de servicii diferențiate și adaptate la cerere este un element esențial al competitivității întreprinderilor oricare ar fi domeniul lor de activitate. Serviciul ca act reprezintă prestarea efectivă și pune în legătură activitatea prestatorului, mijloacele materiale ale prestației și obiectul serviciului, respectiv realitatea materială sau socială de transformat sau modificat.
Interacțiunea elementelor menționate și faptul că prestațiile de servicii au caracteristici spațiale și temporale le conferă trăsături de materialitate. Astfel că și în cazul bunurilor materiale și în cazul serviciilor este nevoie de mână de lucru, de capital tehnic și este necesar un beneficiar adică un client. Principala diferență între procesul de producție a serviciilor și cel de fabricare a bunurilor materiale rezidă în faptul că clientul face parte din sistemul de producție. Acest sistem ar trebui denumit după, opinia unor specialiști, cu termenul specific de “servucție”.
Astfel în practică, toate activitățile pot fi plasate pe o scală undeva între a fi un serviciu pur (rezultate intangibile) și un bun pur, relevând existența unei continuități bunuri-servicii. Din punct de vedere al marketingului, majoritatea definițiilor accentuează asupra utilităților, beneficiilor, avantajelor, respective satisfacțiilor pe care activitățile de servicii le procură consumatorilor.
Preocupările specialiștilor de a depașii relativa rămânere în urmă a teoriei economice în raport cu dezvoltarea rapidă a sectorului serviciilor au întămpinat greutăți mai ales în privința definirii conceptului de serviciu. Acestea sunt determinate, pe de o parte, de marea eterogenitate a activităților economice cuprinse în categoria de servicii, iar pe de altă parte, de numeroasele accepțiuni a termenului de serviciu în vorbirea curentă.
II.2.2. Principalele grupe de servicii turistice și particularitățile lor
Exprimat în general prin ansamblul activităților, relațiilor și măsurilor determinate de organizarea și desfășurarea călătoriilor de agrement sau în alte scopuri, turismul se manifestă ca un fenomen economico-social complex, rezultat din integrarea mai multor subdiviziuni ( ramuri distincte) ale economiei; este vorba de activitatea din hoteluri și restaurante, transporturi, agenții de voiaj și tour operatori, etc., domenii angajate în principal în servirea turiștilor, ca și din telecomunicații, cultură și artă, sport, sănătate și altele, implicate în mai mică măsură și indirect în această privință.
Ca parte integrantă a sectorului serviciilor, turismul are o serie de trăsături comune cu cele ale celorlalte ramuri ale acestuia, dar se și individualizează prin specificitatea și complexitatea conținutului său, prin formele de concretizare și tendințele de evoluție. Având ca obiect satisfacerea nevoilor persoanelor apărute,
cu ocazia și pe durata călătoriilor, turismul poate fi privit, în conținutul său, și ca o succesiune de servicii (prestații), cum sunt cele de organizare a voiajului, de transport, de odihna și alimentație, de recreere, etc. O parte a acestora vizează acoperirea unor necesități obișnuite, cotidiene (odihna, hrana), altele sunt destinate unor trebuințe specific turistice și, respectiv, formelor particulare de manifestare a acestuia (agrement, tratament, organizarea călătoriilor).
Produsul turistic este considerat a fi rezultatul asocierilor, interdependențelor dintre activitatea unei zone (resurse) și facilitățile (serviciile) oferite cumpărătorului; resursele vor lua forma diferitelor produse numai prin intermediul prestărilor de servicii specifice (găzduire, alimentație, transport, agrement). Se desprinde de aici importanța deosebita a serviciilor, faptul că în crearea și mai ales, în individualizarea produselor turistice accentul cade pe servicii. Experiența mondială a demonstrat că existența unui patrimoniu turistic valoros nu înseamnă automat și un turism dezvoltat, deoarece resurse de excepție pot rămâne în afara circuitului economic, în absența serviciilor care să le pună în valoare, să le facă accesibile turiștilor. Conținutul particular al produsului turistic, modul său de determinare demonstrează nu doar caracteristica turismului de activitate prestatoare de servicii, ci și nota sa de specificitate.
Turismul reprezintă unul din domeniile terțiarului, poate chiar singurul, unde se operează cu servicii pure; activitatea are un conținut complex, luând forma unui complex de elemente tangibile și intangibile, iar produsul turistic este unitatea organică a efectelor resurselor, bunurilor și serviciilor. Totodată, fiecare coponentă având trăsături proprii, mecanisme specifice de funcționare și intrând în proporții variate în alcătuirea ofertei turistice, influențează diferit realizarea efectului global, imprimându-i o multitudine de forme de manifestare.
Serviciile reprezintă componenta dominantă și determinantă a ofertei turistice, partea flexibilă a complexului de activități, elementul cel mai dinamic, iar caracteristicile acestora se regăsesc în forme specifice, în întreaga activitate.
II.2.3. Modalitățile de clasificare a serviciilor turistice
Eterogenitatea activităților ce dau conținut produsului turistic, generează
numeroase probleme în abordarea unitară a ofertei, în evaluarea importanței fiecărei componente, în elaborarea unor standarde de structură și calitate. Apare astfel, necesitatea unor grupări ale serviciilor în categorii omogene, ușor de identificat, localizat și comparat.
Astfel, serviciile înglobate în conținutul produsului turistic pot fi grupate în funcție de etapele principale din desfășurarea unei călătorii, în:
servicii legate de organizarea voiajului;
servicii determinate de sejur.
Serviciile care asigura călătoria sunt constituite în mare parte de prestațiile oferite de agențiile de voiaj și touroperatori (publicitate-informare, conceperea de produse la cererea expresă a turiștilor, comercializarea vacanțelor, facilități de plată). Serviciile de sejur sunt mai complexe și au ca obiectiv satisfacerea necesităților de odihnă, alimentație și agrement ale turistului.
În raport cu importanța în consum și motivația cererii serviciile turistice pot fi:
de bază (transport, cazare, alimentație, tratament sau orice altă activitate ce reprezinta chiar scop primar al vacanței ca: schi, vânătoare, iahting);
suplimentare (informații, activități cultural-sportive, închirieri de obiecte).
Potrivit acestui mod de grupare, de altfel unul dintre cele mai utilizate, serviciile de cazare și masă dețin ponderile cele mai mari urmate de cele de transport și agrement și apoi de cele suplimentare. Raportul general dintre serviciile de bază și celelalte, variază în funcție de conținutul formelor de turism practicate.
O altă posibilitate de clasificare a serviciilor foloseste drept criteriu forma de manifestare a cererii și, modul de formare a deciziei de cumpărare. Din acest punct de vedere, se poate vorbi despre:
servicii ferme (transport, cazare) angajate anterior desfășurării consumului turistic prin intermediul agențiilor de specialitate și pentru care decizia de cumpărare este formulată în localitatea de reședință a turistului;
servicii spontane, solicitate în momentul în care intră în contact direct cu oferta (de regulă în locul de petrecere a vacanțelor).
În funcție de natura relațiilor financiare angajate între prestatori și clienți, serviciile turistice pot fi:
cu plată;
gratuite.
Prestatiile gratuite, foarte diverse – gratuități și scutiri de taxe pentru copii, cursuri pentru învățarea unor sporturi – au drept scop stimularea circulației turistice și asigurare accesului la vacanțe pentru unele categorii ale populației.
Serviciile turistice se mai diferențiază și după categorii de turiști cărora se adresează astfel, se poate vorbi despre:
servicii pentru turiștii interni;
servicii pentru turisștii internaționali.
După natura lor, se poate face delimitarea între:
serviciile specifice (cazare, alimentație, transport, agrement), determinate de desfășurarea propriu-zisă a activității turistice;
servicii nespecifice (transport în comun, telecomunicații, reparații, prestații cultural-artistice), rezultat al existenței unei infrastructuri generale, care se adresează atât turiștilor căt și rezidenților.
Căile și direcțiile diversificării serviciilor turistice sunt numeroase ca efect al complexității acestora. Diversificarea se poate realiza prin antrenarea în circuitul turistic a unor zone noi și alcătuirea unor programe mai variate, în legătura cu fiecare dintre serviciile de bază prestate, crearea de noi forme de agrement și servicii suplimentare.
II.2.4. Servicii turistice de bază și suplimentare
În categoria serviciilor de bază sunt incluse acelea la care turistul nu poate renunța (transport, găzduire, agrement) ele sunt destinate satisfacerii unor nevoi generale (odihna, hrana). Deasemenea ele dețin o pondere importantă în structura consumurilor turistice; toate celelalte prestații sunt considerate suplimentare și vizează fie mai buna adaptare a prestațiilor de bază la nevoile turiștilor, fie ocuparea plăcuta a timpului liber al vacanței.
II.2.5. Structura consumului turistic pe principalele grupe de servicii
Ponderea în structura consumului în următoarele grupe de servicii este:
Transport – 20 – 25%;
Cazare – ~30%;
Alimentație – ~30%;
Agrement – 10 – 15%;
Alte servicii – 5 – 10%.
În ordinea derulării lor serviciile de bază încep cu organizarea și realizarea transporturilor. Acestea cuprind serviciul de transport propriu-zis, oferit în timpul călătoriei, iar în cazul deplasării cu mijloace proprii – servicii de întreținere și repararea acestora.
Serviciile de cazare (găzduire) se referă la crearea condițiilor pentru odihna turistilor. Ele presupun existența unuor mijloace de cazare adecvate (hoteluri, hanuri, vile, căsuțe) și dotările necesare asigurării confortului; ele privesc deasemenea, activitățile determinate de întreținerea și buna funcționare a spațiilor de cazare.
Serviciile de alimentație (de restaurație) se înscriu, deasemenea, în categoria prestațiilor de bază și au ca destinație satisfacerea trebuințelor de hrană ale turiștilor, dar și a unor nevoi de recreere și distracție. Ele se dezvoltă în relație cu serviciile de cazare sau independent de acestea. În realizarea efectivă a acestor servicii trebuie avută în vedere adaptarea lor fiecărui moment al călătoriei, specificului formelor de turism și particularităților segmentelor de turiști.
Serviciile de agrement – acceptate ca prestări de bază numai de către o parte a specialiștilor – sunt concepute să asigure petrecerea plăcută, agreabilă a timpului de vacanță. Ele sunt alcătuite dintr-o paletă largă de activități având caracter distractiv-recreativ, în concordanță cu specificul fiecărei forme de turism sau formă de sejur. Serviciile de agrement reprezintă elementul fundamental în satisfacerea nevoilor turiștilor modalitatea de concretizare a motivațiilor deplasării și capătă un rol tot mai important în structura consumurilor turistice. Alături de serviciile de bază, o contribuție în creștere la succesul acțiunilor turistice revine serviciilor suplimentare. Acestea sunt chemate să sporească confortul vacanței, să stimuleze odihna activă, recreerea, fără a se substitui serviciilor de agrement. În general, ele au o pondere modestă în structura consumului turistic și un rol auxiliar. Cu toate acestea, serviciile suplimentare reprezinta o sursa deloc de neglijat de crestere a încasărilor. Indiferent de forma de prezentare cele mai importante grupuri de servicii suplimentare sunt: de informare a clientelei turistice, de intermediere (închirieri, rezervări), cu caracter special (congrese, târguri și expoziții, festivaluri, vânătoarea), cultural artistice, sportive, financiare, diverse.
Serviciile de informare intervin în perioada de pregătire și angajare a prestației turistice având un rol important în formare și concretizarea deciziei de cumpărare, dar se manifestă și pe parcursul desfășurării voiajului. Prin conținutul lor trebui să permită cunoașterea rapidă, complexă și de calitate a celor mai diverse aspecte legate de deplasare și sejur (derularea programului pe zile, orarele mijloacelor de transport, facilități de pret, condiții obligatorii de călătorie, oferta de prestații suplimentare). Serviciile de informare intră în atribuțiile tuturor organizatorilor de turism, cu precădere în cele ale agențiilor de voiaj și touroperatorilor. Ele se realizează prin mijloacele clasice ale publicității scrise (afișe, pliante, broșuri, cataloage) sau orale (anunțuri consilierea turiștilor).
Serviciile de intermediere sunt constituite de cele de rezervare de locuri (în unități hoteliere, mijloace de transport, la diverse manifestări cultural-artistice, sportive) și cele de închiriere a unor obiective de inventar pentru creșterea confortului călătoriei sau pentru distracție aparatura de gimnastică, echipament și material sportiv, jocuri, etc.); tot în această grupă unii autori includ și reparațiile, serviciile de comision și altele. Din categoria serviciilor de intermediere, un rol deosebit au cunoscut în ultima vreme cel de rezervare, prin introducerea și promovarea pe scară largă a sistemelor de rezervare computerizată.( CRS – Computer Rezervation Sistems) și mai recent a GDS – Global Distribution Sistems) care permit informarea, rezervarea și achiziționarea rapida a locului. De mare interes, se bucura serviciile de închiriere a automobilelor (rent a car), mai ales în condițiile dezvoltării unor rețele internaționale de centre de închiriere și conectării la CRS.
Serviciile cultural-artistice sunt gândite din perspectiva rolului recreativ distractiv și educativ al turismului. Ele au menirea de a asigura ocuparea plăcută, agreabilă a timpului de vacanță. Dintre acestea pot fi evidențiate ca fiind mai importante:
Participarea la diferite spectacole sau evenimente
Vizite la case memoriale, muzee, galerii de arta, expoziții
Vizitarea unor obiective istorice, culturale, științifice,etc.
O mențiune distinctă se impune în legătură cu organizarea programelor (excursiilor) tematice, care au capatat o frecvență tot mai mare și o diversificare a subiectelor abordate. Acestea au un rol formativ-educativ deosebit, mai ales când se adresează elevilor și studenților, completând în mod fericit cunoștiințele teoretice.
Organizarea acestora trebuie făcută cu grijă astfel încât, să nu fie afectată motivația principală a vacanței (tratament balnear, cură helio-marină, schi)
Servicii sportive vin în completarea formelor consacrate ale agrementului și se subsumează eforturilor organizatorilor de turism de creare a unor condiții necesare unei odihne active. Aceste servicii sunt de o mare diversitate, ele se diferențiază în funcție de pregătirea turiștilor și pot fi de asistență și supraveghere (în cazul celor experimentați) sau de inițiere (pentru începători). Servicii având caracter special sunt determinate în majoritatea lor de natură particulară a turismului și se asociază unor forme mai deosebite de manifestare a acestuia. Ca urmare, ele se prezintă într-o structură diversă, printre cele mai importante numărându-se:
Servicii tradiționale proprii turismului (ghid, animator);
Servicii generate de forme specifice de turism (organizarea de partide de vânătoare, de festivaluri, târguri și expoziții);
Servicii de îngrijire a copiilor, persoanelor cu handicap, animalelor domestice proprietatea turiștilor;
Servicii de asigurare a securității turistului și de salvare în caz de pericol.
Serviciile de cură și tratament balneo-medical sunt prestații suplimentare
în situațiile în care turistul își completează sejurul într-o stațiune (motivat de odihnă, cură helio-marină, schi) cu efectuarea unor tratamente simple (gimanstică, kinetoterapie, aerosoli, cure de ape minerale), având caracter preventiv. De asemenea, serviciile de asistență medicale, prilejuite de astfel de situații, fac parte din această categorie.
Serviciile financiare se refera la cele de asigurare a turistului, acoperind o gamă largă de situații, de la starea de sănătate la pierderea banilor sau bagajelor, precum și la diverse tranzacții (sisteme de plată, operațiuni bancare, schimb valutar) și facilități (reduceri de tarife, servicii pe bază de abonament, credite, etc.).
În categoria serviciilor suplimentare mai pot fi incluse și alte prestații precum: comercializarea produselor în sistem “duty free”, păstrarea obiectelor de valoare, efectuarea diverselor comisioane.
Lărgirea gamei serviciilor,de bază și suplimentare, oferite turiștilor și creșterea calității lor se reflectă pozitiv asupra activității turistice, conducând la mai buna folosire a bazei materiale și forței de muncă, la sporirea eficienței întregii activități. Totodată, se impune sublinierea că serviciile suplimentare au o contribuție suplimentară în acest sens prin prelungirea sejurului și a sezonului turistic, prin creșterea încasărilor medii pe zi-turist.
II.2.6. Caracteristicile serviciilor turistice
Caracteristicile serviciilor turistice sunt următoarele:
1. Intangibilitatea care presupune imposibilitatea ca serviciile turistice să fie văzute, gustate înainte de cumpărare, aspectele concrete ale acestora referindu-se numai la preț, denumiri și informații legate de structură.
2. Inseparabilitatea serviciilor turistice de persoana prestatorului.
3. Eterogenitatea și variabilitatea serviciilor.
4. Caracterul nematerial al prestației care ne conduce spre o altă caracteristică, și anume nestocabilitatea.
5. Coincidența în timp și spațiu a producției și consumului de servicii.
6. Serviciile turistice reclama prezentă în proporție covărșitoare a forței de muncă vie.
7. Caracteristica de individualizare la nivelul individului determinată de faptul că la baza cererii turistice stau o multitudine de motivații care conduc la o particularizare la nivelul individului sau al grupului organizat.
8. Complexitatea și dinamismul serviciilor turistice. Acestea sunt date de faptul că serviciile turistice pot fi combinate în forme multiple în funcție de componentele naturale și antropice ale ofertei, iar pe de altă parte există posibilitatea substituirii unor elemente din cuprinsul prestației turistice, această substituire concretizându-se în stimularea consumului turistic.
II.2.6.1. Principalele tipuri de servicii
Serviciile de transport turistic:
Serviciile de transport turistic se încadrează în categoria serviciilor turistice de bază și ele asigură deplasarea turistului din bazinul cererii în bazinul ofertei, în cazul turismului de sejur sau pe toată durata călătoriei în cazul turismului itinerant.
Transportul turistic reprezintă prima formă de manifestare a consumului turistic fiind singura componentă din structura produsului la care nu se poate renunța.
Există o legătură strânsă între turism și transporturi, este de fapt vorba de o intercondiționare. În desfășurarea transportului turistic se apelează la o varietate de mijloace de transport, alegerea acestora fiind determinată de o serie de factori. Este vorba de distanța de parcurs, specificul itinerariilor, motivul deplasării, starea căilor de comunicații, nivelul tarifelor practicate.
Transporturile turistice rutiere:
Acestea dețin primul loc în desfășurarea traficului turistic, deplasarea realizându-se fie cu autovehicule proprii, fie cu autovehicule aparținănd societăților comerciale specializate.
Avantajele turismului rutier:
-libertatea de mișcare;
-atractivitatea voiajului;
-costul călătoriei.
Uniunea Internațională a Transportului Rutier (T.I.R.) publică anual un ghid care include liniile regulate de autocare care desfășoară transporturi internaționale pornind din Europa. Gradul de utilizare a spațiului de transport rutier depășește 75% și este superior celui înregistrat de transporturile feroviare și maritime.
Transportul feroviar:
Reprezinta una din formele de transport cele mai vechi. Transportul feroviar prezintă ca avantaje:
-costul relativ mai scăzut
-un grad de confort mai ridicat
În circulația turistică internațională deține 44%, iar în România călătoriile cu trenul deține 25% din traficul internațional și circa 30% din traficul rutier.
Aranjamentele turistice:
R.I.T.: presupune comercializarea de către agenția de voiaj a unui pachet de servicii turistice pentru grupuri organizate la un preț global. Acest aranjament presupune obligativitatea unui număr minim de înnoptări și se poate organiza fie în circuit, fie dus-întors. Acest aranjament oferă reduceri de preț de până la 20% în cazul turismului individual și de până la 50% în cazul aranjamentelor oferite tinerilor. Aranjamentele R.I.T. se comercializează numai prin agențiile de voiaj care au încheiat contracte cu administrația căilor ferate din țările de destinație. Atât agentul de voiaj cât și transportatorul au obligația de a efectua publicitate turistică, iar prețul transportului nu se aplică separat ci este inclus în prețul forfetar.
Transportul turistic aerian:
Este utilizat în principal pentru călătoriile pe distanțe lungi și foarte lungi.
Dintre avantajele transportul aerian:
-durata scăzută a călătoriei;
-un grad de confort ridicat;
-o perioadă scurtă de timp între momentul achiziționării aranjamentului turistic.
Dezavantaje:
-dependența de condițiile atmosferice;
-costul ridicat al călătoriei;
-îmbarcarea și debarcarea se realizează în afara marilor orașe ceea ce reclamă și utilizarea transportului la sol.
Pentru transportul turistic pe calea aerului se utilizează cursele regulate și cursele la cerere (Charter). Cursele regulate se deafășoară după un orar bine stabilit cunoscut din vreme de turiștii potențiali. De regulă, acestea sunt utilizate de turiștii care călătoresc pe cont propriu, care achită costul integral. În cazul curselor charter se utilizează numai la cerere, rutele se stabilesc în funcție de cerintele turistice, iar tarifele sunt mai reduse.
În transportul aerian de curse regulate se disting următoarele tipuri de aranjamente turistice. Este vorba de “inclusiv tour”(I.T.) și “Part Charter”. Aranjamentul I.T. reprezintă o călătorie turistică organizată de o agenție de voiaj împreună cu o companie de transport aeriană. Agenția organizatoare trebuie să fie agreată de I.A.T.A. și ea este aceea care închiriază o parte a capacității de transport pentru a asigura un grad ridicat de ocupare a spațiilor. Prețul unui asemenea aranjament include costul de transport, cazare, masa și divertisment.
Aranjamentele I.T. se comercializeaza sub 2 forme:
-aranjamente de grup;
-aranjament individual.
Biletele pentru o asemenea călătorie trebuie procurate dintr-o agenție de turism, prețul se achită integral înainte de începerea călătoriei și sunt de regulă cu 50% mai mici decât tarifele neturistice. Aceste tarife sunt publicate și se calculează cu ajutorul cărților de calcul în funcție de distanță și în funcție de zona I.A.T.A. respectivă. Part-Charter presupune folosirea din spațiul aeronavei și vânzarea acestuia în sistem charter. Aranjamente turistice pe curse charter:
-chartere de grup cu sau fără afinitate:
-chartere I.T.;
-chartere pentru uzul propriu;
-chartere speciale.
Cursele charter de grup presupun închirierea de către organizatorul de voiaj a unui număr minim de locuri, locuri ce trebuie cumpărate cu cel puțin 60 de zile înaintea călătoriei. Fiecare pasager plătește o parte egală din costul transportului și există obligativitatea achitării a minimum 25% din tarif înainte de călătorie.
Cursele charter I.T.C.(total închis) presupun un aranjament organizat de un bun operator care constă într-o călătorie dus-întors sau în circuit efectuată total sau parțial pe calea aerului contra unui tarif corespunzător achitat integral înainte de călătorie. Sejurul are o durată de minim 4 zile. Tariful de închiriere în cazul curselor charter poate îmbrăca una din următoarele forme:
-tarif cu sistem charter propriu-zis sau rotații avion, caz în care transportatorul primește o sumă constantă pentru fiecare cursă, iar riscul privind coeficientul de utilizare a capacității de transport revine firmei de turism. Tariful se calculează ca produs între tarif / ora de zbor și numărul mediu de ore necesar efectuării cursei în ambele sensuri;
-tariful pe baza sistemului rotații-grup care se aplică în cazul lanțurilor charter (o succesiune de curse efectuate într-o perioadă de timp egală, de regulă 7, 14, 21 zile, aceste curse fiind destinate transporturilor unor grupuri de turiști care și-au achiziționat prestațiile prin intermediul unei agenții;
-sistemul rotații-pasager conform căreia firma organizatoare de turism plătește un tarif stabilit pe pasager neasumându-și nici un risc legat de utilizarea întregii capacități a avionului;
-sistem de plată la ora de zbor. Acesta ia în calcul tariful pe ora de zbor, facturându-se numai timpul efectiv realizat.
d. Transportul pe cablu: este specific turismului montan.
2. Serviciile de cazare
Vizează crearea condițiilor și a confortului pentru adăpostirea și odihna călătorului. Serviciile de cazare reprezintă un produs al industriei hoteliere care cuprinde totalitatea proceselor desfășurate în unitățile de cazare în legătură cu primirea, sejurul și plecarea turiștilor. Serviciile de cazare se constituie într-un factor de atractivitate a produsului turistic care nu se mai limitează la cazarea propriu-zisă și cuprinde și o serie de prestații suplimentare care să asigure un confort mai ridicat.
Principalele activități ale serviciilor de cazare sunt:
-cazarea propriu-zisă;
-serviciul de alimentație;
-activități cultural artistice și de agrement;
-activități de intermediere: închirieri de obiecte, închirieri de locuri în mijloace de transport, servicii de traducere, servicii de supraveghere a copiilor, servicii comerciale.
II.3. Pachete turistice
Indiferent dacă plănuiți o plimbare în Poiana Brașov, o cină romantică, o aniversare, un week-end în familie, Agentia turistica Ruefa Escape Travel este soluția ideală. Această agenție turistica vă oferă un pachet de servicii ce vi se poate potrivi pentru orice fel de situație aveți nevoie! Tot ce trebuie să faceți este să alegeți un tip de pachet special făcut pentru dumneavoastră. Dăcă îți dorești să-ți petreci începutul de primăvară departe de casă, atunci caută printre ofertele noastre de Mărțișor, Ziua Femeii, Paște…
Sibiu
Hotel Împaratul Romanilor/3*
Situare: Hotelul a fost fondat în 1773 și este cel mai important hotel din Sibiu, și se află în imediata apropiere a celor mai atractive obiective turistice ale orașului.
Facilități hotel: Hotelul dispune de camere single, camere duble, garsoniere și apartamente. De asemenea, beneficiaza de baza de tratament, casino, camera pentru bagaje, precum și o frumoasă curte interioară.
Facilități camere : toate cele 102 spații de cazare sunt dotate cu televizor color, baie sau duș. Serviciile de masă : hotelul dispune de restaurant și bar.
Tarif / noapte / cameră.
Tarifele includ micul dejun, TVA și taxa locală.
Sibiu
Hotel Ramada/4*
Situare: Hotelul Ramada este situat în centrul Sibiului.
Facilitati hotel: Hotelul are o capacitate de 127 de camere (10 camere single, 50camere twin, 46camere duble, 12camere executive, 8 apartamente, 1 apartament presidențial, 44 de camere fiind dedicate exclusive nefumătorilor). În hol se găsesc trei săli de conferință (Sala Alfa, Sala Betta, Sala Gamma) cu o capacitate între 50 și 70 de locuri, la care se adaugă Sala Atlass cu o capacitate de 500de locuri și Sala Hera- sala amfiteatru, cu un total de 174de locuri. Fiecare sală, în funcție de destinația pentru care a fost gândită este dotată cu toata aparatura necesară bunei derulări a oricărui eveniment:
• Flipchart, ecran, whiteboard și materiale consumabile;
• Instalație de sonorizare & Instalație de traducere simultană;
• Computere, laptop;
• Acces Internet de mare viteză gratuit – conexiune prin cablu și wireless;
• Plasma TV & DVD player;
• Echipament audio-video (videoproiector, sonorizare, microfoane wireless);
• Lumină naturală;
• O echipă de profesioniști pentru suport și asistență.
Hotelul dispune de salon de înfrumusețare și coafură, centru de sănătate (fitness, saună, solar, masaj), parcare interioară (35locuri) și exterioară (35locuri) și agenție de turism, , serviciu de spălătorie, transfer Hotel-Aeroport-Hotel (la cerere).
Facilități cameră: Acces doar pe bază de cartelă magnetică, sistem automat de control al temperaturii, mini bar, seif, linie telefonică internațională, LCD TV, televiziune prin cablu, acces internet gratuit, uscător de păr, detectoare de fum și sistem de prevenire a incendiilor.
Servicii de masa: Hotelul este dotat cu 3 baruri și un resrtaurant ce pune la dispoziția clienților preparate cu specific mediteraneean, asiatic, balcanic precum și preparate tradiționale. De asemenea serviciul de room-service este disponibil la orice oră.
Tarif / noapte / cameră.
Tarifele includ micul dejun, TVA și taxa locală.
Brașov
Hotel Casa Wagner/3*
Situare: Hotelul este situat în centrul vechi al orașului, în imediata apropiere a principalelor atracții turistice, cafenele, restaurante, magazine. Cele 2 clădiri care găzduiesc acum complexul sunt înscrise pe lista monumentelor istorice aflate în patrimoniul mondial.
Facilități hotel: Hotelul dispune de 22 de camere, atât apartamente spațioase, cât și camere double și single. Sala de conferința în stil amfiteatru are o capacitate de 130 de locuri, iar sala în stil careu sau consiliu o capacitate de 30 de locuri (sistem de traducere simultană, videoproiector, ecran, flip-chart, TV și DVD).
Facilități cameră: camerele sunt dotate cu telefon, TV și cablu TV, acces internet în fiecare cameră.
Serviciile de masă: Restaurantul cu bolți gotice de la parter poate găzdui 80 de persoane și oferă o gamă variată de preparate culinare tradiționale și internaționale. Terasa interioară este locul ideal pentru a petrece momente de relaxare. În Crama Casei (cap. 80 locuri) va puteți bucura de o colecție aleasă de vinuri și băuturi și puteți asculta muzică live în compania lăutarilor.
Tarif / noapte / cameră. Tarifele includ micul dejun, TVA și taxa locală
Brașov
Hotel Belvedere/4*
Situare: Hotelul Belvedere este amplasat la 2 Km de orașul Brașov pe drumul Poienii, într-un punct cu o vedere panoramică atât asupra orașului cât și a zonei Postăvarului și munților Bucegi. Poziția strategică a hotelului permite deplasarea facilă atât în Brașov, cât și în stațiunea Poiana Brașov.
Facilități hotel: Hotelul dispune de 15 camere duble de 3 stele, 4 camere duble de 4 stele și 4 apartamente. De asemenea dispune de o sală de conferințe cu o capacitate de 40 locuri, piscine în aer liber, saună și parcare proprie (păzită).
Facilități camere: aer condiționat, telefon, cablu Tv, uscător de păr.
Servicii de masa: restaurant, bar, room service.
Tarif / noapte / cameră.
Tarifele includ micul dejun, TVA și taxa locală
Brașov
Hotel Bella Musica/3*
Situare: Poziționat în centrul istoric al orașului, hotelul este amplasat într-o clădire veche de 400 de ani, cu arhitectaura de inspirație neoclasică.
Facilități hotel: dispune de 2 camere single, 15 camere double, 3 garsoniere și 2 apartamente, parcare, garaj, servicii de rent-a-car, seif.
Facilități cameră: Camerele sunt dotate cu aer condiționat, Tv cablu, telefon, internet, casa de valori, minibar. În apartamente există baie cu jacuzzi.
Servicii de masă: Restaurantul hotelului pune la dispoziția clienților delicioase preparate din bucătaria Mexicană, ungurească și internațională. De asemenea în cadrul hotelului se găsește o cramă.
Tarif / noapte / cameră.
Tarifele includ micul dejun, TVA și taxa locală.
Brașov
Hotel Aro Palace/5*
Situare: Este localizat în centrul vechi al Brașovului. Camerele sunt înalte, iar stilul arhitectonic este vechi dar impresionant și oferă toate facilitățile și comoditățile unui hotel modern.
Facilități hotel: Spațiile de cazare sunt structurate astfel: 5 stele: 106 camere cu 2 paturi, 76 camere cu pat matrimonial, 6 apartamente, 7 suite (comunicante), un apartament presidențial de 200 mp, 1 cameră pentru persoane cu handicap. 4 stele: 80 camere duble, 30 camere single, 7 garsoniere. Hotelul dispune de sală de conferințe cu traducere simultană (în cinci limbi), de un modern centru de agreement și sport ce se întinde pe o suprafață de 2.500mp, pe două nivele. Pe această suprafață au fost amenajate două bazine de înot, unul pentru adulți și unul pentru copii. Aro Palace Wellness & SPA mai cuprinde o zonă de saune umede și uscate și o zonă de tratamente corporale și faciale, dotată cu aparate de hidroterapie, fizioterapie, magnetoscopie și mese de masaj tradițional, precum și trei zone de fitness-cardio, o sală de aerobic și o cabină de bronzaj.
Facilități camere: TV color, cablu, frigider, telefon internațional, încălzire centrală.
Servicii de masă: Hotelul dispune de trei restaurante ale Aro Palace: Salonul Albastru, Salonul Mare, Salonul mic dejun și de un frumos bar. Se asigură și serviciul de room-service.
Tarif / noapte / cameră.
Tarifele includ micul dejun, TVA și taxa locală.
Cluj
Hotel Rimini/4*
Situare: Hotelul este amplasat într-una din zonele rezidențiale ale orașului, în apropierea drumului european E60, ceea ce face ca accesul sa fie facil. Se află situate în imediata apropiere a centrului turistic și istoric, a grădinii botanice, dar și la 30min. de aeroportul internațional Cluj Napoca.
Facilități hotel: Hotelul are o capacitate de 51 de camere, structurate în 24 camere duble matrimoniale, 18 camere duble twin, 6 apartamente, 3 junior suite. Camerele duble se pot rezerva și în regim single.
Facilități camere: Toate camerele sunt utilate ultramodern, cu aer condiționat reglabil individual pentru fiecare cameră, minibar, frigider, televizor color, cablu tv, telefoane în camera și în băi, uscător de păr, cabină de duș sau cadă whirlpool, jacuzzi ( în apartamente ), scaun de masaj ( în apartamente ). Hotelul pune la dispoziție o sală de conferințe dotată cu videoproiector, ecran de proiecție, microfoane mobile, flipchart, sistem de sunet, acces permanent Internet wireless gratuit, un business center. La dispoziția clienților se mai află un centru de fitnesss, terenuri de fotbal, saună finlandeză, servicii de curățătorie, parcare păzită (60 de locuri), serviciu de transfer către și de la aeroport.
Servicii de masă: Restaurantul La Fontana pentru servirea mesei, iar pentru o seară specială în spirit tradițional românesc Crama Haiducilor. De asemenea, bar și cocktail lounge.
Tarif / noapte / cameră.
Tarifele includ , micul dejun, TVA și taxa locală
Iași
Hotel Astoria/3*
Situare: Hotel Astoria este situat în centrul orașului Iași, la numai 5minute de Gara Centrală, 20 de minute de Aeroportul Internațional și în imediata apropiere a Palatului Culturii, Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.
Facilități hotel: Hotelul dispune de camere single, double și apartamente, de un centru de conferinșe, parcare, servicii de spălătorie/curățătorie. Hotel Astoria dispune și de un centru de conferințe.
Facilități cameră: Spațiile de cazare sunt dotate cu aer condiționat, linie telefonică,TV, cablu TV, uscător de păr, minibar.
Servicii de masă: Restaurantul Traian pune la dispoziție preparate din bucătăria tradițională, dar și din bucătăria internațională.
Tarif / noapte / cameră.
Tarifele includ micul dejun, TVA și taxa locală
Cap III. Circuit turistic “ Bucuresti –Predeal –
Brașov – Sinaia – București ”- Studiu de caz
III.1. Desfășurarea traseului pe zile
Elemente de prezentare generală
Număr de turiști: 30
Număr de ghizi: 1
Număr de șoferi: 1
Mijloace de transport folosite: trenul InterCity, autocarul și microbuzul pensiunii
Număr de kilometrii parcurși în total: 1578 ( ziua I: 372Km, ziua II: 200Km, ziua III: 165Km, ziua IV: 168Km, ziua V: 120Km, ziua VI: 133Km, ziua VII: 420Km.)
Nunăr de zile: 7 zile și 6 nopți.
Perioada de desfășurare: 10 – 17 octombrie
Condiții de participare: carnet de conducere pentru atv-uri, schiuri dacă există în dotarea turistului (dacă nu există în dotare se pot închiria prețul lor nefiind inclus in ofertă)
Sugestii de călatorie: încălțăminte adecvată pentru plimbările pe munte, ochelari de soare, pălării, schiuri
Preț informativ: 418 RON/persoană
Circuitul ales se desfășoară prin următoarele locații:
București – Brașov – Castelul Bran – Muzeul Etnografic- Muzeul Vămii – Capela „Inima Reginei”- Cetatea Râșnov – Sate Brănene (Predeluț, Sohodol, Măgura) – Omu – Crucea Eroilor – Zărnești – Predeluț – Parcul Național Piatra Craiului – Peșteri (Peștera Liliecilor – culoarul Rucăr-Bran, Peștera de Lapte – Masivul Postăvaru, Peștera Râșnoavei – Masivul Poienii Brașovului) – Parcul Național Bucegi (Babele, Sfinxul) – Poiana Brașov – Biserica Neagră (Brașov) – Predeal – Sinaia (Castelul Peleș și Pelișor) – București.
Cazarea turiștilor se va efectua în pensiunea Cristal de 4* care a intrat în circuitul turistic în anul 2004.
Descrierea pensiunii:
Total locuri de cazare: 30
Alte dotări și specificații:
-Camere: 12 camere duble,
1 cameră triplă, și 3 camere single.
Facilități:
– Toate camerele sunt dotate cu mobilier din lemn, tablouri pe pânză, mochetă, televizor, minibar.
– Fiecare cameră are baie proprie dotată cu cabina și cadă de duș. Pensiunea are propria centrală termică ce asigură apă caldă și căldură.
– La parter se află un salon de primire cu bar de zi, salon pentru servirea mesei cu o capacitate de 30 locuri, unde la solicitare se pot organiza mese festive, conferințe.
– Masa se poate servi și pe terasa din grădină.
– Pensiunea dispune de parcare amenajată.
Din grădina pensiunii puteți admira priveliștea Pietrei Craiului.
Desfășurarea circuitului turistic pe zile:
Ziua 1 – ora 13:30 – Turiștii sunt așteptați în gară Brașov, după ce s-au deplasat cu InterCity, Via București – Brașov, de autocarul pensiunii. Odată ajunși la pensiune, sunt întâmpinați cu pâine și sare și închină un pahar cu vin. Sunt cazați, iar seara, după cină, participă la un program distractiv de cunoaștere între ei sau de explorare a împrejurimilor. Se vor parcurge 372 km.
Ziua 2 – ora 7:00 – După servirea micului dejun, se fac pregătirile pentru vizitarea Castelului Bran, Muzeului Etnografic, Muzeul Vămii, dar și capela „Inima Reginei“ și Cetatea Râșnov. După un picnic în aer liber cu specialități de grătar, (frigărui, pastramă, pui, miel) se pornește pe cărările satelor brănene : Predeluț, Sohodol, Măgura. Seara, după cină, se va organiza o discotecă. Se vor parcurge 200 km.
Ziua 3 – ora 8:00 – Se ia micul dejun care constă într-o varietate de salate de legume, dar și cu produse lactate, sau cu carne, la alegere, prezentate într-un bufet suedez. Se pleacă pentru organizarea unui traseu cu bicilete montane (inchiriate) mountain bike, însoțiți de un ghid experimentat, în Bucegi, de unde se poate ajunge chiar pe vărful Omu, sau la Crucea Eroilor. Mâncarea pentru masa de prânz se va servi la pachet, fiecare având asigurate felurite mâncăruri reci alese de ei, personal dintr-o varietate de 5 feluri. Cina este servită în gradina pensiunii, într-un cadru feeric. Se vor parcurge 165 km.
Ziua 4 – ora 8:00 – După micul dejun, se va organiza plecarea la Predeluț – Zărnești, pentru un traseu cu motocross de 5 km. Prânzul se servește în pensiune, iar după-amiază, se pleacă pentru vizitarea Parcului Național Piatra Craiului inclusiv peșterile. După cină, se realizează organizarea unei seri în jurul piscinei, cu muzică, jocuri de lumini, dar și plăcute surprize (jocuri de societate sau de grup) sau cu activități sportive, după plac : jogging, volei, badminton. Se vor parcurge aproximativ 168 km.
Ziua 5 – ora 8:00 – Se ia micul dejun, după care, se fac pregătirile de plecare pentru vizitarea Parcului Național Bucegi, cu plimbări pe jos până la Babele, Sfinxul, Crucea Eroilor, dar și vizitarea de peșteri precum Peștera de Lapte din masivul Postăvaru, Peștera Liliecilor care se află pe culoarul Rucăr – Bran și Peștera Rășnoavei din masivul Poienii Brașovului. După această plimbare se va servi prânzul. Cina va avea un caracter sărbătoresc, fiind premiați toti cei care au terminat de parcurs traseele montane din acea zi, după care va fi o seară de dans și voie bună. Se vor parcurge aproximativ 120 km.
Ziua 6 – ora 8:00 – Se servește micul dejun, după care se va pleca la Poiana Brașov. Deplasarea se va face cu microbuzul pensiunii. La întoarcere se va vizita Biserica Neagră din Brașov. Timpul rămas până la cină va fi ocupat cu pregătirile pentru marele foc de tabăra, în jurul căruia, după servirea cinei festive, se vor strânge toți turiștii, vor cânta și vor dansa. Se vor parcurge 133 km.
Ziua 7 – ora 8:30 – Se servește micul dejun și se fac pregătirile necesare pentru întoarcerea acasă. După servirea prânzului, turiștii vor fi duși până la București cu autocarul propriu, dar va face și un mic popas pentru a vizita Castelul Peleș și Pelișorul din Sinaia. Se vor parcurge aproximativ 420 km.
Pe lângă aceste activități vom avea în vedere, pentru turiștii care vor fi în acele zile în pensiune, și alte sărbători tradiționale, precum :
20 iulie – Sfântul Ilie (sau cunoscut ca Santilie)
25-26 iulie – Târgul de vară de la Moeciu
9 august – târgul de Pantelimon, Bran
25 august – Nedeea Munților de la Fundata
30 si 31 august – zilele Branului
ultima sâmbătă din luna septembrie – răvășitul oilor
participarea la pictat icoane pe sticlă, fabricat măști și păpuși, pe care le pot lua acasă
participarea la pescuit de păstrăvi, când nu este prohibiție.
La cerere se pot organiza zile pentru zborul cu parapanta (nu pentru începători), la Moeciu, Măgura, San Petru, chiar și în Poiana Brașov. Sau se poate practica și bunjee-jumping la Cheile Râșnoavei (la 30 km. De Moeciu). Se mai pot organiza trasee în care poate fi parcurs Transfăgărășanu, drum alpin ce urcă la 2040 m., cu vizite la Bâlea-Lac, și Bâlea-Cascadă.
III.2. Calculația de preț
ANALIZA DE PREȚ
Denumirea acțiunii turistice…………………..”Brașovul, muzeul cultural al României”
Perioada de desfășurare………………………… 10 – 17 octombrie
Grup minim………………………………………… 14 turiști
Extras din program…………………………. București-Predeal-Brașov-Predeal-București
Beneficiar………………………………………….. Iubitorii de natură și de sporturi de iarnă
Organizator grup………………………………… Agenția de turism “Ruefa Escape Travel”
Telefon……………………………………….. (+40) 021 319 77 33 sau (+40) 021 319 77 34
Adresă………………………………… Strada Franceza 13, Bucuresti
E-mail…………………………………… [anonimizat]
Web site………………………. Ruefa Escape Travel (http://www.ruefa-escape.ro/)
Calculația prețului de vânzare (P.V.)
1 euro = 4.2 ron
III.3. Condiții de comercializare
Segmentului de turiști căruia i se adresează produsul turistic: atât tinerii iubitori de sporturi și senzații tari cât și persoane mai vârstnice iubitoare de natura și dorința de a se relaxa;
Producătorul: Agenția de turism “Ruefa Escape Travel”;
Canalul de distribuție: Agenția de turism “Ruefa Escape Travel”- consumatorul final;
Modalități de plată: integral cu 7 zile înaintea plecării;
Eventuale reduceri acordate: la 2 bilete de tren cumpărate reducere 10%.
Condiții specifice de vânzare :
1. Prețul anunțat a fost calculat pentru un grup de 30 turiști plătitori. În cazul neintrunirii numărului minim de participanți, pretul excursiei poate fi majorat. La înscriere se va achita un avans minim de 150 €/pers. Diferența se va achita cu cel puțin 15 zile înaintea plecării. Prețul poate fi modificat datorită unor împrejurări mai presus de voința organizatorului – majorări ale tarifelor de transport provocate de creșterea prețului combustibilului, modificarea cursului de schimb leu/euro, etc – situație în care organizatorul își rezervă dreptul de a majora prețul excursiei.
2. Acte necesare: pașaport valabil încă 6 luni de la data călătoriei, asigurare medicală de călătorie (obligatorie pentru excursiile externe). Minorii neînsoțiți de unul sau ambii părinți trebuie să prezinte acordul parental, tradus în engleză și autentificat la notariat și cazierul judiciar. Turiștii au obligația să se asigure că sunt în regulă în ceea ce privește formalitățile de poliție, vamă, sănătate pe parcursul călătoriei; în situația în care autoritățile (române sau străine) nu permit unuia sau mai multor turiști trecerea frontierei, organizatorul nu are nici o responsabilitate, iar în acest caz turiștii nu vor putea cere rambursarea prețului excursiei sau despăgubiri.
3. Cazarea: Organizatorul se bazează în programele sale pe clasificările și standardizările existente în fiecare țară, acestea fiind diferite de la o țară la alta. În majoritatea cazurilor, noțiunea de cameră triplă desemnează o camera dublă în care s-a instalat un pat suplimentar. Totodată, organizatorul nu își asumă responsabilitatea pentru suprafața camerelor de hotel în care se efectuează cazarea.
4. Programul: Organizatorul își rezervă dreptul de a aduce modificări programului excursiei în cazul apariției unor situații neprevăzute datorate unor motive imperative, cum ar fi: întârzieri în traficul aerian, feroviar sau rutier, schimbarea aeroportului sau gării (provocate de modificări de orar sau itinerar, condiții meteorologice nefavorabile, din rațiuni politice, sărbători legale, greve, forța majoră, cutremure) sau evenimente deosebite ce nu pot fi înlăturate de prestator sau de organizator și care implică înlocuirea unui mijloc de transport cu altul, a unui hotel cu altul având aceeași categorie, modificarea unui traseu sau în ultima instanță anularea excursiei. În aceste situații organizatorul va depune toate eforturile pentru a găsi soluțiile cele mai convenabile în vederea depășirii situației ivite. Organizatorul nu poate fi răspunzător pentru situațiile expuse mai sus și, în consecință, nu i se poate pretinde rambursarea sumelor achitate ca preț al excursiei sau plata de daune sau penalizări.
5. Reclamații: În cazul în care turistul este nemulțumit de serviciile turistice primite, acesta are obligația ca, în timpul excursiei, să semnaleze în scris, clar și explicit, deficiențele constatate la fața locului, legate de realizarea pachetului de servicii turistice contractat; în acest sens, turistul va transmite sesizarea ghidului (pentru programele turistice de grup) sau prestatorului de servicii (agent local, hotel, vilă, restaurant), caz în care turistul va primi o copie cu numărul de înregistrare. Totodată, turistul va informa Agenția cu privire la problemele apărute. Atât Agenția, cât și prestatorul de servicii vor acționa imediat pentru soluționarea sesizării. În cazul în care sesizarea nu este soluționată la fața locului sau este soluționata parțial, turistul va depune la sediul Agenției o reclamație în scris, în termen de 2 zile de la încheierea călătoriei și se va anexa sesizarea inițială cu punctul de vedere al prestatorului, Agenția urmând ca în termen de 10 zile calendaristice să comunice turistului despăgubirile care i se cuvin în condițiile prezentului contract. Orice reclamație ulterioară si neînregistrată la fața locului nu va fi luată în considerare.
6. Condiții de retragere: În cazul în care turistul renunță la excursia contractată, se vor aplica următoarele penalizări calculate la prețul total al excursiei:
a) 20 euro/persoană, daca renunțarea se face cu mai mult de 30 zile înainte de data plecării;
b) 40% din prețul excursiei, dacă renunțarea se face în intervalul 16-30 zile înainte de data plecării;
c) 75% din prețul excursiei, dacă renunțarea se face în intervalul 9-15 zile înainte de data plecării;
d) 100% din prețul pachetului de servicii, daca renunțarea se face într-un interval mai mic de 8 zile înainte de data plecării sau pentru neprezentarea la program/hotel;
Turistul trebuie să depună în scris cererea de renunțare la pachetul de servicii turistice, la Agenția la care a achitat serviciile. În caz contrar cererea de renunțare nu este luată în considerare.
III.4. Procedee de promovare a produsului turistic
Promovarea în turism presupune un complex de demersuri de comunicare ce vizează transmiterea de mesaje în scopul informării turiștilor potențoali și întreprinzătorilor din turism despre caracteristicile produselor și serviciilor comercializate în vederea consolidării unei imagini positive a firmei.
Ținînd cont de importanța prestațiilor în cadrul produsului turistic, “particularotățile prom ovării în turism sunt onfluențate de caracteristicile de intangibilitate, variavilitate, insebarabilitate și perisabilitate ale serviciilor”. Întreprinzătorii din turismul românesc, pentru a face față concurenței puternice de pe Piața unică europeană, trebuie să investească resurse financiare semnificative în activitățile promoționale astfel încât mijloacele de comunicație alese să evidențieze eficiența și calitatea serviciilor prestate în structurile din turism.
Firma de turism poate utilize publicitatea de produs, publicitatea de marcă, publicitatea instituțională și publicitatea destinației turistice.
Campaniile publicitare care vizează serviciile și produsele turistice oferite urmăresc informarea turiștilor efectivi și potențiali despre existența diverselor produse și servicii și creșterea cererii pentru oferta firmei. Sunt campanile cel mai des folosite de către firmele din turismul românesc. Această formă de promovare a ofertelor turistice este folosită și în cazul nostru pentru a atrage cât mai mulți turiști spre a profita de produsul turistic oferit.
Publicitatea destinațiilor turistice presupune informarea turișilor despre diverse destinații turistice din România. Aceste campanii scot în prim plan particularitățile care evidențiază atarctivitatea unei destinații turistice ( resurse natural, cultural, sociale) inducând turiștilor idea că pot beneficia de toate acestea achiziționând produsele turistice comercializate de firma respectivă. Aceastî formă de turism se găsește în procedeele de promovare ale agenției noastre prin descrierea Brașovului pentru atragerea turștilor spre acest loc.
Publicitatea instituțională vizează susținerea, în rândul segmentelor de turiști vizați, ai firmei turistice, evidențiindu-se în principal scopul și valorile acestuia promovate în strânsă legătură cu dorințele și cerințele consumatorilor urmărindu-se în final crearea și dezvoltarea unei imagini favorabile a firmei. Acest tip de publicitate este desfășurată mai ales de către firmele puternice care au o poziție bună pe piață și care și-au format în timp o bună reputație ca furnizor și prestator de servicii turistice, investițiile publicitare fiind îndreptate în special spre menținerea imaginii firmei. Și acest tip de publicitate este folosit in cazul nostru de către agenția de turism.
În România, fondurile utilizate de întreprinzătorii din turism pentru promovare, sunt insuficiente și departe de a putea fi comparate cu cele ale țărilor vecine. Cele mai utilizate forme de publicitate adoptate sunt presa scrisă și cea prin tipărituri. Referitor la presa scrisă, sunt preferate ziarele de specialitate („Vacanța perfectă”, Vacanțe și călătorii”, „Turism Club”, „România Turistică”, „România Pitorească”, „Vacanțe în România”, etc.), dar și jurnale cu tradiție în mica publicitate („România Liberă”) sau reviste cu caracter economic(„Capital”, „Biz”, etc.), reviste care au rubrici alocate turismului. Acest suport publicitar este ales în special de stațiuni turistice și mai puțin de unități de alimentație sau agenții de turism, iar stațiunile promovate în acest mod sunt cele de pe litoral sau cele balneoclimaterice.
Referitor la televiziune, datorită costurilor ridicate, publicitatea prin acest mijloc se realizează într-o mică măsură la noi în țară, acest lucru realizându-se cu precădere în cadrul emisiunilor cu profil turistic de pe diferite possturi, și anume:
Național TV – emisiunea „Agenția de turism” (sâmbăta, ora 11:30), în cadrul căreia se prezintă oportunități de cazare prin intermediul a două agenții de turism, respectiv „ Turist Center” și „Transilvania Tour”.
B1 TV – emisiunea „Vis de vacanță”(vineri, ora 17:00), realizată de agenția de turism „Blue diving”.
TVR Internațional – emisiunea „ Destinația România” (duminică, ora 21:00), la fiecare ediție promovându-se o altă destinație turistică internă.
Campaniile publicitare ale firmelor turistice pot fi realizate și sub forma unr campanii de publicitate exterioară sau de publicitate prin tipărituri. Publicitatea exterioară se bazează pe folosirea tehnologiilor de expunere și are drept scop informarea turiștilor cu privire la produsele și serviciile firmei. Avantajele acestei forme de publicitate, în cazul firmelor din turismul românesc, se referă la:
Nivelurile ridicate ale acoperirii geografice a pieței;
Posibilitățile oferite de a prezenta atractiv produsele promovate;
Costurile acceptabile ale campaniilor specifice.
În România, datorită costurilor ridicate, publicitatea prin mass-media se face cu precădere la nivel național. Unele firme de turism preferă publicitatea exterioară. Panourile publicitare sunt amplasate cu precădere la intrările în stațiunile turistice și pe principalele căi rutiere.
Publicitatea prin tipărituri este cea mai frecventă modalitate de implementare a campaniilor publicitare organizate de către firmele din turismul românesc. Principalele tipuri de materiale promoționale tipărite sunt: cataloagele, broșurile, prospectele, hărțile, ghidurile turistice, agendele și calendarele. Această formă este utilizată și în cazul nostru de catre agenția de turism prin broșuri, hărți, agende și calendare.
În prezent, pe piață a pătruns internetul, un nou mediu de comunicare utilizat de către mulți doritori de servicii și produse turistice. Principalele site-uri din România, care furnizează informații turistice, sunt:
www.skisports.ro – un portal profesionist dedicat în exclusivitate iubitorilor muntelui;
www.infoturism.ro – portal ce conține ofertele de turism ale agențiilor membre;
www.romaniantourism.ro – este o bursă virtuală de turism, centrată pe o bază de date care cuprinde oferte ale tuturor tipurilor de operatori turistici;
www.fodors.ro – reprezintă varianta on-line a unui popular ghid de călători.
Există, de aemenea, site-ul oficial al Ministerului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale (www.mturism.ro) care furnizează informații complexe utile în special celor implicați direct în activitatea turistică din România. Și agenția de turism “Ruefa Escape Travel” are site-ul www.ruefa-escape.ro pus la dispoziția celor care vor prin intermediul ei să profite de ofertele turistice prezentate.
Instrumentele și tehnicile de promovare a vânzărilor cele mai utilizate de întreprinderile din turismul românesc sunt: reducerile de prețuri, vânzările grupate, concursurile promoționale, cadourile promoționale, merchandising-ul.
Reducerile de preț aplicate de firmele de turism vizează:
Impulsionarea vânzărilor anumitor produse și servicii turistice;
Atragerea de noi clienți;
Sporirea numărului de zile afectate unui sejur;
Uniformizarea cererii (în extra-sezon) etc.
În România, promovarea vânzărilor se realizează cu precădere, prin reducerile de tarife și aici se pot aminti „oferta promovată de firma Eurolines care dă posibilitatea consumatorilor de a beneficia de un pachet de avantaje financiare incluzând reduceri de 50% pentru serviciile d etransport, 10% pentru cumpărarea asigurării medicale și 3% pentru cumărarea oricărui program turistic oferit.
Publicitatea la locul vânzării se realizează prin intermediul afișelor, panourilor, bannerelor, display-urilor sau materialelor în format electronic, în scopul atragerii, orientării și dirijării interesului consumatorilor către un anumit produs turistic.
Avantajul acestei metode de promovare este dat de faptul că, imediat după atragerea atenției asupra unui produs, acesta poate fi achiziționat. Această formă de publicitate este folosită și de agenția de turism „Ruefa Escape Travel”.
Merchandisingul vizează un complex de tehnici de promovare a vânzărilor utilizate în vânzarea produselor turistice. Firmele din turism au posibilitatea de a-și promova ofertele prin distribuirea unor materiale sau obiecte promoționale sugerând frumusețea sau pitorescul unei destinații turistice, respective conținutul produselor sau serviciilor promovate. Agenția de turism Ruefa Escape Travel” folosește merchandisingul ca tehnică de promovare a locurilor unice din Brașov pentru a atrage cât mai mulți turiști către acestă locație.
Harta turistică a județului Brașov
Hartă obiective turistice din Județul Brașov
Concluzii
Problematica și complexitatea activității turistice din România și de pretutindeni impune o abordare amănunțită în scopul cunoașterii principalelor tendințe înregistrate în evoluția fenomenului turistic. În ceea ce privește turismul românesc, pe fondul unor schimbări sociale și economice majore înregistrate după 1990, el apare ca element prioritar pentru asigurarea progresului țării și pentru promovarea unei imagini pozitive pe plan internațional.
Aspectele turismului în ariile rurale se încadrează cel mai bine turismului cultural cu accent pe înțelegerea stilurilor de viață contrastante și a interschimbului de cunoștiințe și idei. De aceea, turismul rural ii atrage pe cei în căutare de contact personal și interacțiune cu diverse culture, medii și grupuri de oameni.
Circuitul ales în această lucrare se întinde pe o zonă cu multe obiective turistice, cultural și istorice, natural și antropice ceea ce fac deliciul tuturor turiștilor care vor să vină în vacanțe în Brașov. Acest județ este și astăzi un loc de desfășurare a multor evenimente artistice ce îndeplinesc plăcerile turiștilor. Datorită existenșei unui potenția bogat cei care vin să-și petreacă timpul liber în această zonă, pot practica sporturile îndrăgite atât pe timp de iarnă cât și pe timp de vară. Două stațiuni turistice importante, Poiana Brașov și Predeal, oferă turiștilor o gamă largă de sporturi practicabile în orice anotimp.
Întreprinderile din turismul românesc acordă în present o atenșie deosebită susținerii campaniilor promoționale înțelegând rolul major pe care acestea le au atât în consacrarea organizației cât și a produselor și serviciilor pe care acestea le comercializează. Problemele cele mai dificile referitoare la acticitățile de comunicare se referă la modalitățile concrete de acțiune și mai ales la realizarea unui dozaj corespunzător al diferitelor variabile promoționale pentru ca acțiunea lor conjugată să conducă la rezultatele economice cele mai bune.
Promovarea turismului în județul Brașov deține un rol deosebit în atragerea unui număr din ce în ce mai mare a numărului de turiști atât din România cât și din afara granițelor țării și de aceea trebuie să se găsească noi modalități, diferite de cele ale concurenților pe plan turistic, pentru a intra în topul celor mai căutate destinații turistice.
În concluzie, se poate sublinia ideea că o dezvoltare armonioasă a turismului pe întreg teritoriul contribuie la creșterea economică și socială și la atenuarea dezechilibrelor apărute între diverse zone, constituind și o sursă importantă de sporire a veniturilor populației.
Bibliografie
1. Băltărețu A., Turismul internațional de la teorie la practică, Editura Sylvi, București, 2004.
2. Balaure, V., Cătoiu, I., Vegheș C., Marketing turistic, Editura Uranus, , București, 2005.
3. Brătucu, G., Dima, D. (coord.), Marketing în turism, Editura Psihomedia, Sibiu, 2002.
4. Bucur – Sabo, Marketing turistic, Editura Irecson, București, 2006.
5. Cristureanu Cristiana, Economia si politica turismului international, Editura Abeona, Bucuresti, 2003.
Cristureanu C., Neacșu N., Băltărețu, Turism internațional. Studii de caz. Legislație, Ediția a II-a, Editura Oscar Print, București, 2002.
Cosmescu, I., Turismul fenomen complex contemporan, Editura Economică, București, 1998.
Cristureanu C., Strategii și tranzacții în turismul internațional, C.H.Beck, București, 2006.
Draica C., Ghid practic de turism intern și internațional, Editura All Beck, București, 1999.
Draica C., Turismul internațional. Practici de elaborare și distribuția produsului turistic, Editura All Beck, București, 2003.
Glăvan Vasile, Resurse turistice pe Terra, Editura Economică, București, 2000.
Hapenciuc, C. V., Cercetarea statistică în turism, Editura Didactică și pedagogică, București. 2003.
Nenciu D.S., Strategii de marketing pentru dezvoltarea turismului românesc, Ed. EX PONTO, Constanta, 2009.
Nistoreanu, P., Dinu, V., Nedelea, A., Producția și comercializarea serviciilor turistice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004.
Nistoreanu, P., Ecoturism și turism rural, Editura A.S.E., București, 2003.
Niță, I., Niță, C., – Piața turistică a României, Editura Ecran MAGAZIN, Brașov, 2000.
Stănciulesc,u G., Managementul operațiunilor de turism, Editura All Beck, București, 2002.
Țigu, G., Turism montan, Editura Uranus, București, 2002.
Țigu, G. (coord.), Resurse și destinații turistice pe plan mondial, Editura Uranus, București, 2003.
Link-uri:
www.insse.ro
www.brasov.insse.ro
www.tourismguide.ro
www.mturism.ro
www.ec.europa.eu
www.infotravelromania.ro
www.travelworld.ro
www.addjb.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Comercializarea Si Promovarea Unui Circuit Turistic din Judetul Brasov (ID: 131181)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.