Comercializarea Marfurilor Alimentare

INTRODUCERE

Omenirea evoluează continuu, este realitatea ce nu poate fi ignorată, aceasta schimbă modul de gândire și comportamentul oamenilor. Acest ciclu are loc în toate domeniile vieții, inclusiv în acel al alimentației. Alimentația dintotdeauna a realizat pentru oameni un factor de influență extrem de important atât a stării de sănătate, cât și a evoluției sale.

Alimentul reprezintă elementul esențial al existenței vieții, condiția de bază pentru a supraviețui.

Problema alimentară a constituit și va constitui o preocupare majoră, atât la nivel național, cât și la nivel mondial deoarece joacă un rol esențial în dezvoltarea fizică și psihică a omului.

Ȋn secolul al XXI-lea, alimentația are o evoluție diferită schimbând fundamental comportamentul consumatorului prin tradițiile, obiceiurile, modă dar și nivelul economic.

 Scopul acestei lucrări este de a oferi o prezentare și totodată o analiză a satisfacerii consumatorilor de produse marcă proprie utilizate de firma Mega Image.

Primul capitol se axează pe aspectele generale privind comercializarea mărfurilor alimentare. Capitolul cuprinde caracterizarea pieței mărfurilor alimentare, modalități de comercializare și legislațiile privind comercializarea mărfurilor.

Al doilea capitol prezintă importanța firmei Mega Image pe piață. Mega Image este printre cele mai reprezentative societăți comerciale din București, specializată în special în desfacerea produselor alimentare și nealimentare. Acest capitol prezintă profilul societăți și descrierea obiectivului de activitate dar și strategiile de poziționare și distribuție pe piață.

Ȋn cadrul capitolului al treilea sunt prezentate clasificarea produselor marcă proprie, politiciile de produs marcă proprie și strategiile de marketing adoptate de Mega Image pentru a atrage noi clienți dar și pentu menținerea celor vechi.

Al patrulea capitol s-a axat pe o cercetare cantitativă în care am dorit să identific comportamentul consumatorilor de produse marcă proprie Mega Image din România.

Lucrarea se încheie cu prezentarea concluziilor privind satisfacerea consumatorilor de produse alimentare marcă proprie Mega Image.

CAPITOLUL 1

ASPECTELE GENERALE PRIVIND COMERCIALIZAREA MᾸRFURILOR ALIMENTARE

Noțiunea de marfă are caracter dinamic, ea schimbându-se în timp ca urmare a dezvoltării științifice și tehnice, modificării și amplificării necesităților umane și sociale, creșterii exigențelor și gusturilor consumatorilor.

Marfa, conform abordării merceologiei tradiționale, reprezintă un bun economic mobil destinat schimbului, care îndeplinește anumite cerințe de materialitate și de transferabilitate.

Marfa reprezintă un mijloc de satisfacție a unor nevoi particulare derivate din dorințele consumatorului și totodată reprezintă un sistem de mijloace de producție derivate din sistemul de consum social.

Marfa este un produs al muncii omenești care satisface o necesitate socială și este destinat schimbului prin intermediul vânzării – cumpărării.

O marfă poate fi descrisă printr-un complex de caracteristici, precum:

caracteristici de utilizare: specificitatea consumului, durata și volumul consumului;

atribute: nume de marcă, cerințe, servicii conexe;

conținut simbolic: putere, libertate, confort, performanță, etc;

caracteristici de calitate: component/compoziție, caracteristici tehnico-funcționale, caracteristici de siguranță.

Caracterizarea pieței mărfurilor alimentare

Mărfurile de astăzi sunt mai complexe pentru a răspunde cât mai bine comportamentelor consumatorilor, devenind astfel mărfuri contemporane. Merceologia contemporană trebuie să fie în măsură să individualizeze elementele caracteristice ale procesului de fabricație a produsului care stau la baza creării valorii de schimb a mărfii pe piață. Astăzi, există mărfuri care pot să creeze relații singulare și complexe între oameni, aparținând cu totul unor medii mult diferite și având cunoștințe variate.

Calitatea mărfurilor, conform definiției dată de SR EN ISO 9000/2001, reprezintă măsura în care un ansamblu de caracteristici intriseci îndeplinesc cerințele.

Integrarea caracteristicilor de calitate referitoare la calitatea mărfii, pe întreaga durată de viață a acesteia, redimensionează în mod global conceptul de calitate. Ȋn condițiile concurențiale de piață, calitatea globală este deosebit de importantă, întrucât evidențiază abordarea și implicarea în realizarea acesteia, atât a factorilor din mediul extern al întreprinderii, cât și a celor din mediul intern al acesteia.

Ȋn ziua de astăzi calitatea, după părerea multor specialiști, a devenit o necesitate impusă de concurență, deoarece doar producătorii care oferă produse de înaltă calitate vor rezista cât mai mult pe piață.

Mărfurile alimentare, spre deosebire de alte bunuri de larg consum, nu sunt doar simple valori de întrebuințare ce constituie obiectul comerțului, ci și produse cu însușiri specifice destinate metabolismului uman. Ele au caracteristici structurale, calitative și cantitative de care trebuie să se țină cont pentru că, fiind produse ingerabile, participă nemijlocit în procesele metabolice din organismul uman, atât material cât și energetic și contribuie la starea de sănătate a populației.

Ȋn condițiile economiei de piață, consumatorul este elementul esențial al tuturor activităților economice ce tind către satisfacerea dorințelor, exigențelor și necesităților sale.

Comerțul cu mărfurile alimentare presupune existența unei structuri a sortimentelor adecvate și asigurarea unui nivel calitativ acceptat de consumatori, la locul, în momentul și cantitatea cerută de piață.

Mărfurile alimentare, indiferent de gradul lor de prelucrare nu sunt numai simple valori de întrebuințare, ci și produse cu însușiri specifice. Constituind o legătură esențială a omului cu mediul înconjurător și fiind condiția de bază a existenței sale, alimentele pot acționa în direcția desfășurării normale a metabolismului, material și energetic, sau dimpotrivă, pot să-l deranjeze, dacă nu răspund anumitor condiții bine caracterizate.

Structurarea macro și microeconomică a sortimentului de alimente, presupune utilizarea metodologiilor și instrumentelor specifice managementului și marketingului. Dacă structurarea macroeconomică pe grupe de mărfuri alimentare, determinarea volumului și raportului între acestea constituie o problemă managerială, volumul și structura sorto-tipo–dimensională a sortimentului de mărfuri alimentare constituie o problemă de marketing, pentru a asigura succesul pe piață a fiecărui articol alimentar.

Accesul consumatorilor zi de zi la alimente, este determinat de mecanismele prin care se formează sortimentul industrial (al producătorilor), complementat cu un sortiment adecvat provenit din import și prin care se formează sortimentul comercial la nivelul angrosiștilor și

detailiștilor.

Mărfurile alimentare actuale se caracterizează printr-un grad înalt de prelucrare, încorporând un volum din ce în ce mai mare de progres tehnico-științific. Tehnologia alimentară modernă se diferențiază net de cea clasică care urmărea prioritar menținerea sau ameliorarea calității resurselor agroalimentare. Astfel, plecând de la necesitățile obiective și subiective de

consum alimentar, se selectează materiile prime convenționale și neconvenționale ce urmează a fi încorporate, aditivii alimentari corespunzători, tipurile de transformări tehnologice eficiente pentru a ajunge la un produs finit cu proprietăți identice sau cât mai apropiate de cele ale

produsului proiectat.

Oamenii de afaceri consideră că cea mai importantă modalitate de care dispune o firmă pentru a avea succes pe piață este diferențierea eficientă a ofertei (prin produs, servicii care însoțesc produsul, personal, imagine).

Evenimentele ca războaie internaționale și acțiuni efectuate de guverne în context internațional pot afecta multe piețe. Prețurile mărfurilor și disponibilitatea lor se pot schimba dramatic într-o perioadă extrem de scurtă. Ȋn cadrul diferitelor piețe, toți agenții economici au nevoie de foarte multe informații pentru a cumpăra și a vinde marfă.

La nivelul agenților economici angrosiști și detailiști se formează sortimentul comercial. Comerțul cu amănuntul deține o vastă rețea de magazine (specializate, universale, supermarketuri, hipermarketuri, magazine cu produse de uz curent) care oferă o gamă de produse ce trebuie să fie în acord deplin cu așteptările, în materie de cumpărături, ce caracterizează piața țintă. De fapt, sortimentul de produse devine un element-cheie în bătălia concurențială dintre detailiști care se aseamănă între ei. Detailistul trebuie să decidă asupra lărgimii și asupra profunzimii sortimentului pe care îl oferă.

Decisivă este totuși formarea sortimentului comercial în comerțul de detaliu, care prin rețea, structură sortimentală și structură de prețuri variabilă permite accesul direct al consumatorilor la mărfurile alimentare necesare. În acest cadru, merită relevată experiența americană, preluată ulterior și de către unele state europene, de a orienta atât agenții economici implicați în producerea și comercializarea mărfurilor alimentare, cât și consumatorii, în scopul realizării unui echilibru în consumul zilnic dintre principalele grupe de alimente furnizoare de nutrienți esențiali, pentru asigurarea unei hrăniri normale.

Prin activitatea sa, prin locul deținut în circuitul economic al bunurilor, comerțul face legatura dintre producție și consum, fiind influențat de cele două faze ale circuitului economic și având, la rândul său, un rol activ în influențarea producției și consumului, asigurării echilibrului dintre ele, prin echilibru, în creșterea economică.

Condiții și modalități de comercializare a produselor alimentare

Produsul alimentar, ca rezultat al muncii umane, dobândește caracterul de marfă în momentul intrării în circuitul comercial. Acesta prezintă o importanță esențială, deoarece constituie hrana zilnică a oamenilor.

Calitatea produselor alimentare este foarte esențială și tot mai evidentă tendința de abordare a calității prin prisma siguranței consumatorului. Prin însușirile pe care le au, aceste produse pot îmbunătăți, menține sau afecta starea de sănătate a omului.

Comercializarea alimentelor reprezintă orice operațiune de vânzare-cumpărare, import-export, al cărei scop este de a oferi alimente unei terțe părți, cu excepția celor destinate unor cercetări științifice și expertize de laborator.

Comercializarea mărfurilor alimentare presupune existența unor spații amenajate și destinate acestui scop, în condiții de igienă adecvate. Se interzice comerțul cu alimente care nu sunt însoțite de documente ce le atestă originea, proveniența și calitatea, alimente manipulate în condiții necorespunzătoare de igienă sau produse prezentate drept alimente.

O.U.G. nr.97/2001 stabilește cadrul juridic unitar referitor la producerea, ambalarea, depozitarea, transportul și comercializarea alimentelor, responsabilitățile producătorilor și comercianților de alimente, organizarea controlului oficial al alimentelor, aplicarea actului urmărind să protejeze consumatorii de practici incorecte în fabricarea, depozitarea și comercializarea alimentelor și să asigure condiții pentru infomarea lor corectă și completă, în conformitate cu reglementările legale privind consumatori.

Condițiile generale prevăd că unitățiile în care se produc alimentele, ingredientele, aditivi alimentari se amplasează numai în spații care îndeplinesc condițiile stabilite prin reglementările legale în vigoare.

De asemenea, fabricarea, depozitarea și transportul alimentelor se face cu respectarea normelor tehnologice, igienico-sanitare și sanitare veterinare, care să asigure îndeplinirea cerințelor de sănătate publică, de igienă alimentară și de calitatea alimentelor.

Producătorii de alimente, comercializează numai alimente care prezintă siguranță și sunt potrivite pentru consum, fiind obligați să aplice controlul calității alimentelor, fabricate sau manipulate, în laboratoareler la producerea, ambalarea, depozitarea, transportul și comercializarea alimentelor, responsabilitățile producătorilor și comercianților de alimente, organizarea controlului oficial al alimentelor, aplicarea actului urmărind să protejeze consumatorii de practici incorecte în fabricarea, depozitarea și comercializarea alimentelor și să asigure condiții pentru infomarea lor corectă și completă, în conformitate cu reglementările legale privind consumatori.

Condițiile generale prevăd că unitățiile în care se produc alimentele, ingredientele, aditivi alimentari se amplasează numai în spații care îndeplinesc condițiile stabilite prin reglementările legale în vigoare.

De asemenea, fabricarea, depozitarea și transportul alimentelor se face cu respectarea normelor tehnologice, igienico-sanitare și sanitare veterinare, care să asigure îndeplinirea cerințelor de sănătate publică, de igienă alimentară și de calitatea alimentelor.

Producătorii de alimente, comercializează numai alimente care prezintă siguranță și sunt potrivite pentru consum, fiind obligați să aplice controlul calității alimentelor, fabricate sau manipulate, în laboratoarele proprii sau în laboratoarele autorizate.

Producătorii de alimente au răspunderea de a comercializa numai produse care prezintă siguranță, sunt salubre și apte pentru consum, respectând parametrii privind proprietățile organoleptice, fizice, chimice, microbiologice și toxicologice ale acestora, conform standardelor, specificațiilor tehnice și reglementărilor actelor normative în vigoare. Producătorii de alimente sunt obligați să indice parametrii de calitate ai produselor fabricate, destinate comercializării, în standarde sau specificații tehnice, pe etichete și în declarațiile de conformitate însoțitoare.

Etichetarea alimentelor trebuie să ofere consumatorilor informațiile necesare și ușor de comparat și care să permită acestora să aleagă produsul corespunzător posibilităților lor financiare și să cunoască eventualele riscuri la care ar putea fi supuși, astfel încât să nu fie induși în eroare. Informațiile de pe etichetele alimentare trebuie să fie scrise în limba română, indiferent de țara producătoare, fără a se exclude prezentarea în alte limbi, să fie vizibile și inscripționate într-un mod care să nu permită ștergerea lor.

Alimentele pot fi comercializate numai în spații special amenajate, în condiții de igienă adecvate și cu respectarea prevederilor legale în vigoare și trebuie să fie fabricate conform prevederilor legale, în scopul protecției sănătății publice, protecției igienei alimentului și protecției calității produsului.

Restricțiile privind comercializarea alimentelor care: nu sunt însoțite de documentele care le atestă originea, proveniența și securitatea, și sunt manipulate și comercializate în condiții necorespunzătoare, care pun în pericol sănătatea consumatorilor.

Măsurile puse de către autoritățile competente în cazul constatării nerespectării prevederilor legale:

interzicerea funcționării unităților care produc, prelucrează, depozitează, transportă sau comercializează alimente, precum și folosirea unor materii prime, aditivi, materiale de ambalare, echipamente, ustensile, utilaje și substanțe de decontaminare;

declarearea alimentelor ca fiind necorespunzătoare din punct de vedere calitativ, sau interzicerea utilizării și comercializării acestora, dirijarea pentru consum condiționat pentru utilizarea sau comercializarea în alte scopuri și dispunerea distrugerii lor în conformitate cu reglementările legale în vigoare;

retragerea autorizației de funcționare a unităților producătoare și de comercializare a alimentelor;

interzicerea temporară a comercializării loturilor de alimente datorită condițiilor de păstrare.

În domeniul producerii și comercializării mărfurilor alimentare are loc, la scară mondială, o perioadă de efervescență explozivă, îndeosebi în ceea ce privește dezvoltarea sortimentației și calității produselor alimentare, în strânsă legătură cu evoluția pretențiilor consumatorilor, tot mai bine informați și ca urmare, mai conștienți de importanța cunoașterii cât mai amănunțite a alimentelor consumate.

Economia românească este foarte expusă provocărilor și restricțiilor sistemului concurențial al Uniunii Europene, ca urmare, este absolut necesară cunoașterea și respectarea exigențelor europene și în domeniul producerii și comercializării produselor alimentare, în care România are un potențial însemnat.

Consumatorul ocupă locul central al strategiei calității produselor alimentare, și practic motorul comerțului și implicit al producției. De altfel, consumatorul este recunoscut ca fiind cel mai important element în derularea activităților economice a căror esență constă tocmai în satisfacerea într-o măsură cât mai mare a necesităților, dorințelor, preferințelor și exigențelor sale.

Vânzarea produselor reprezintă actul prin care se asigură valorificarea rezultatelor producției, respective acela de recuperare a cheltuielilor cu fabricația și pregătirea produsului pentru vânzare, inclusiv obținerea unui anumit profit.

De-a lungul timpului tehnicile de vânzare au cunoscut o evoluție continuă, fapt ce a condus la apariția a noi tipuri de magazine (supermagazinele, magazinele discount etc.).

Obiectivele vânzării:

impulsionarea și creșterea vanzărilor;

atingerea unei cote de piață stabile;

echilibrarea portofoliului de produse în funcție de ciclul de viață al produselor;

îmbunătățirea poziției pe piață în cadrul sistemului concurențial.

Forma de vânzare desemnează un complex de activități, mijloace și soluții organizatorice și tehnologice privind desfacerea mărfurilor de către organisme specializate în activitatea comercială, indiferent de raporturile economice sau juridice în care s-ar afla cu producători, intermediari sau comercianți.

Clasificarea formelor de vânzare se face după o anumită serie de criterii interdependente sau împreună. Cele mai cunoscute forme sunt:

natura produselor vândute;

locul unde se desfășoară vânzarea;

tipul clientelei;

tehniciile folosite pentru realizarea vânzării;

modalitățile de plată;

rolul intermediarilor;

mărimea lotul de produse vândute.

Vânzarea mărfurilor include un ansamblu de operații de natură economică și tehnică, realizate în funcție de forma de vânzare practicată, de consumator și vânzător.

Principalele formelor de vânzare sunt: vânzarea clasică, vânzarea asistată (libera alegere), vânzarea prin autoservire, vânzarea cu prețuri discount, vânzarea prin catalog, vânzarea la domiciliu, vânzarea prin autonomate comerciale.

Vânzarea clasică

Practicată în mod curent în cadrul unităților comerciale cu amănuntul, vânzarea tradițională se caracterizează prin servirea clienților în mod direct de către personalul comercial în cadrul sălii de vânzare. Avantajul acestei forme îl constituie faptul că mărfurile sunt puse în valoare prin decor, ambianță și prin modalitatea de etalare utilizată. De asemenea sunt valorificate aspectele calitative ale mărfii și personalizate serviciile oferite. Un rol major în ce privește eficientizarea acestei tehnici de vânzare revine personalului comercial a cărui contribuție în fidelizarea clienților este majoră.

Vânzarea asistată (libera alegere)

Principala particularitate a acestei tehnici de vânzare constă în faptul că îmbină circulația liberă a clienților în spațiul comercial în cadrul căruia expunerea mărfurilor este deschisă, cu prezența vânzătorului căruia îi revin sarcinile de supravaghere, încasare a contravalorii mărfurilor și ambalare a acestora.

Vânzarea prin autoservire

Opusă vânzării tradiționale cu vânzători și liberei alegeri, vânzarea cu autoservire se caracterizează prin faptul că toate fazele actului de vânzare (întâmpinarea clientului, prezentarea produsului, argumentarea, efectuarea de vânzări și chiar transportul mărfurilor la domiciliu) se realizează fără vânzător.

Vânzarea cu prețuri discount

Apărută în anul 1950 în S.U.A., vânzarea cu prețuri discount se caracterizează prin comercializarea produselor, în general de marcă, la prețuri inferioare celor practicate de către magazinele universale. Serviciile furnizate către clienți de magazinele care comercializează produse la preț redus sunt minimale, manifestându-se însă tendința de îmbunătățire a acestora ca urmare a sporirii competiției între unitățile de tip discount.

Vânzarea prin catalog

Ȋn cadrul acestei forme de vânzare părțile implicate se află în strânsă legatură numai prin intermediul catalogului. Catalogul reprezintă cea mai complexă formă de vânzare prin corespondență, succesul său fiind strâns legat de capacitatea întreprinderii de a gestiona fișierele, controla stocurile, elabora sortimentul și întreține imaginea sa. Obiectivul acestei tehnici constă nu numai în satisfacerea cererii, dar și în crearea nevoii de consum.

Ȋn general, firmele specializate în această metodă de vânzare utilizează poșta și vânzarea unor reviste pentru difuzarea cataloagelor, dar operează și cu fișiere importante ce includ numeroase adrese. Dintre factorii care contribuie la succesul cataloagelor de vânzare prin corespondență se regăsesc :

factori socio-economici : ponderea femeilor în populația activă și ponderea veniturilor disponibile ;

factori externi : utilizarea cărtii de credit, existența fișierelor ;

factori concurențiali : programul de funcționare a magazinelor, dezamăgirea față de produsele și serviciile oferite de magazine, dificultăți de parcare mai ales în cazul magazinelor situate în centrele orașelor.

Vânzarea la domiciliu

Apariția acestei forme de vânzare și în același timp a tehnici marketingului direct s-a datorat în principal următoarelor cauze :

noile stiluri de viață ce au determinat consumatorul să considere interesantă efectuarea anumitor cumpărături acasă;

interferența metodelor de vânzare prin corespondența cu demersurile la domiciliu;

interesul arătat îndeosebi de femei față de aceste noi forme de vânzare, cum ar fi vânzarea prin reuniuni, private de caracterul comercial, mai ales pentru produsele de întreținere, produsele electrocasnice, ca și pentru produsele de înfrumusețare.

Dacă la începutul secolului vânzarea la domiciliu se limita la câteva societăți, precum Singer sau Electrolux, în prezent ea acoperă o gamă foarte amplă de produse, cele mai importante sectoare fiind automobilele, enciclopedii, articolele de uz casnic, accesoriile pentru locuință, asigurările și produsele cosmetice.

Vânzarea prin autonomate comerciale

Caracteristicile acestei tehnici de vânzare a apărut în S.U.A. la sfârșitul mileniului trecut sunt următoarele:

absența intervenției umane cu excepția ridicării sumelor încasate și reaprovizionarea acestora;

funcționarea non-stop a autonomatului;

amplasarea în diferite locuri cu trafic intens sau în locuri unde nu se pot amenaja magazine.

Așadar, în cea mai mare măsură succesul firmei depinde de competența forțelor de vânzare, de abilitățiile acestora de a coordona și finaliza cu un bun rezultat procesul de vânzare. Nu poate fi pus în valoare niciun atribut al tehnologiei comerciale fără forțe de vânzare potrivite imaginii și profilului pe care respectivul magazin dorește să o promoveze.

Cadrul legislativ privind comerțul cu mǎrfurile alimentare în România

Potrivit regurilor de drept civil, actul de vânzare-cumpărare presupune existența unor elemente care guvernează raporturile juridice dintre vânzător și cumpărător. Aceste elemente sunt: modalități de indentificare a mărfii, un preț mai convenabil, un sistem de apreciere calitativă și cantitativă și termenul de trecere dintr-un patrimoniu în altul.

Ȋn practica schimburilor comerciale internaționale, precum și a activităților comerciale pe plan național au apărut și modalități clare pentru rezolvarea problemei garantării calității produselor. Acestea sunt cuprinse în standarde sau documente de recomandare pe plan internațional, sub formă de legislație și reglementări emanate de la puterea executivă pe plan național.

Ȋn hotărârile privind protecția consumatorilor, în condițiile trecerii la economia de piață, sistemul de garantare a mărfurilor face obiectul unor noi reglementări.

Cercetăriile merceologice românești în acest domeniu abordează problema garantării calității într-o nouă ipostază, care pleacă de la proprietățile alimentelor procesate și interacțiunile dintre acestea și mediul înconjurător, care condiționează durata de viață a mărfurilor alimentare.

De asemenea pentru un produs alimentar este necesară declararea pe ambalaj a datei fabricației, a termenului de garanție, precum și a condițiilor de depozitare-păstrare, plecând de la contradicția dintre cea a producătorului de a stabili un termen cât mai mic și cea a comerciantului, interesat de un termen cât mai mare pentru a pune bazele determinării obiective a termenului de garanție și a condițiilor de utilizarea a acestuia.

Problemele calității și siguranței alimentelor pot avea un impact deosebit în economia unei țări, asupra stării de sănătate și de nutriție a populației sale.

Cadrul juridic unitar referitor la producția, circulația și comercializarea alimentelor în țara noastră este reprezentat de Ordonanța Guvernului României nr. 97/2001. Documentul stabilește responsabilitățile producătorilor și comercianților de alimente și condițiile organizării controlului oficial al acestora, în vederea asigurării calității mărfurilor alimentare, conform reglementărilor legale privind protecția consumatorilor.

În vederea asigurării calității și siguranței alimentelor în timpul producției, circulației și comercializării lor sunt prevăzute condiții generale cu privire la unitățile producătoare de alimente, operațiunile de fabricare, personalul necesar, compoziția și calitatea alimentelor, utilizarea aditivilor alimentari, contaminanți, în general, radiații sau utilizarea materialelor radioactive, reziduurile de pesticide și alte produse care se regăsesc în alimente.

În cercetarea protejării consumatorilor împotriva practicilor incorecte este interzisă comercializarea alimentelor contrafăcute, a celor cu denumiri, informații, prezentare sau reclamă care ar putea induce în eroare cumpărătorii, a celor necorespunzătoare pentru consum.

Astfel, autoritățile competente pentru executarea controlului oficial al produselor alimentare sunt:

Autoritățile sanitare veterinare, fitosanitare și de control tehnologic, desemnate de către Ministerul Agriculturii, Pădurii și Dezvoltării Rurale;

Autoritățile sanitare desemnate de către Ministerul Sănătății;

Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;

Autoritățile abilitate pentru protecția consumatorilor.

În condițiile în care industria românească intenționează să se alinieze sub toate aspectele la cerințele unei producții moderne de alimente este absolut necesar ca toate întreprinderile să-și revizuiască atitudinea în ceea ce privește igiena producției. În acest sens, este obligatorie respectarea Normelor igienico-sanitare pentru alimente aprobate prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 975/1998 și a Normelor de igienǎ privind producția, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul și desfacerea alimentelor aprobate prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 976/1998, modificate și completate prin HG nr. 1198/2002 privind aprobarea Normelor de igienă a produselor alimentare.

Normele igienico-sanitare pentru alimente au ca obiectiv principal garantarea sănătății populației prin consum de alimente sigure din punct de vedere sanitar, sub raportul salubrității, prospețimii și al valorii nutritive. Orice produs alimentar fabricat pentru consum uman sau pus în consum uman trebuie sǎ aibă avizul sanitar al Ministerului Sănătății.

Pentru toate produsele alimentare sunt prevăzute:

♦ norme de protecție sanitarǎ (indicatorii de calitate nespecificați în prezentele norme fiind incluși în standarde sau specificații de

produs);

♦ norme microbiologice (inclusiv pentru materiile prime folosite la fabricarea alimentelor);

♦ norme toxicologice.

Pentru asigurarea unui înalt nivel de protecție a sănătății consumatorilor și pentru funcționarea eficientă a pieței interne a fost elaborată Legea nr. 150/2004 privind siguranța alimentelor. Aceasta stabilește principii și responsabilități comune, mijloacele de a asigura o bază științifică solidă, cerințe și proceduri organizatorice eficiente pentru a susține luarea celor mai potrivite decizii în domeniul siguranței alimentelor și a hranei pentru animale.

Normele generale privind controlul oficial al alimentelor aprobate prin HG nr. 1196/2002 stabilesc principiile generale pentru efectuarea controlului oficial al alimentelor care sunt destinate comercializării pe piața internă sau exportului, precum și alimentelor oferite cu titlu gratuit de către agenții economici, asociații sau fundații.

În anul 2003 s-a încheiat procesul de armonizare a legislației alimentare românești cu cea a Uniunii Europene. Au fost elaborate și transpuse în totalitate în legislația național atât reglementările care se aplică tuturor produselor alimentare, cât și reglementările comunitare care se aplică numai anumitor produse alimentare.

CAPITOLUL 2

MEGA IMAGE – LOCUL ȘI ROLUL PE PIAȚᾸ

Fondată în anul 1995, Mega Image este una dintre primele rețele de supermarketuri apărute pe piața locală. Mega Image face parte din Delhaize Group, retailer internațional înființat în 1867 în Belgia.

Mega Image este o companie în plin proces de dezvoltare care își propune să fie prima opțiune a clienților în ceea ce privește alimentele proaspete, calitatea produselor și sortimentația inconfundabilă și diversificată.

Mega Image este un lanț de supermarket-uri cu o puternică prezență în București, Ploiești, Constanța, Brașov și Târgoviște, unul din liderii pieței de retail pe acest segment.

Istoric, misiune și obiective

Mega Image este una dintre cele mai reprezentative societăți comerciale din București, specializată în principal în desfacerea produselor alimentare și nealimentare și a fost fondată în anul 1995. Este o societate cu capital privat, având unic acționar grupul belgian Delhaize.

Grupul Delhaize este un un grup belgian internațional de retail de produse alimentare, prezent în 9 țări pe 3 continente. La sfârșitul primului trimestru al anului 2014, Grupul Delhaize avea un număr de 3 502 magazine. În 2013, Grupul Delhaize a anunțat venituri in valoare de 20.9 miliarde de euro (27.8 miliarde dolari), cu un profit net de 179 milioane de euro (237 milioane dolari).

Făcând parte din Delhaize Group, Mega Image beneficiază de experiența unui grup internațional, fiind în același timp o companie locală dinamică ce se află în plin proces de expansiune.

Mega Image, în tot ceea ce face pune pe primul loc calitatea și o ambianță care să asigure clienților confort și un acces cât mai facil la toate produsele oferite în cadrul unei sortimentații foarte variate.

Compania deține în prezent pe piața locală două formate de magazine: Mega Image și Shop& Go.

Shop&Go este un concept lansat pe piața din România în anul 2010. De la lansarea primului magazin rețeaua s-a extins constant, ajungând la finalul anului 2013 la un număr de 127 de magazine format Shop&Go. Acest concept Shop&Go vine în întâmpinarea clienților care doresc să-și facă cumpărăturile rapid, din proximitatea locuinței sau în drum spre casă.

Mega Image oferă prin conceptul Shop&Go posibilitatea celor care vor să devină antreprenori să preia un magazin Shop&Go pe care să-l gestioneze. Mega Image pune la dispoziție experiența sa în retail, în timp ce persoanele interesate pot opera un astfel de magazin, fără riscurile de a începe afacerea de la zero.

Ȋn luna mai a anului 1995 a fost deschis primul supermarket Mega Image din rețea: Mega Image Lizeanu, situat în Șos. Stefan cel Mare nr. 226, sector 2, București. Ȋn următoarea perioadă 1996-1998 Mega Image deschide câte 2 noi locații pe an, iar în anul 1999 o locație. Astfel, la finalul anului 1999 rețeaua Mega Image ajunge la un număr de 8 supermarketuri în București.

Ȋn luna martie a anului 2000, Delhaize Group, societate înființată în Belgia în 1867 a achiziționat 51% din acțiunile Mega Image, ulterior pachetul de acțiuni majorându-se la 70 %. Mega Image continuă să se extindă prin deschiderea a 8 noi magazine. Astfel, în perioada 2000-2002 sunt inaugurate 4 noi locații.

Ȋn aprilie 2003 încep să funcționeze și primele 2 supermarketuri în afara Bucureștiului: cel din Ploiești situat în Bd. Republicii, nr. 108 și primul din Constanța, amplasat în Bd. Tomis, nr. 310. Ȋn același an își începe activitatea încă un nou magazin în București, iar un an mai târziu, în 2004 este deschis Mega Image Eminescu.

La sfârșitul lunii iunie 2004, rețeaua Mega Image este preluată integral de către Delhaize Group. Având o experiență de peste 140 de ani în retail, Delhaize Group a adus atât o nouă identitate vizuală companiei, exprimată în principal prin schimbarea logo-ului, cât și o nouă viziune de dezvoltare. Compania activează la finalul anului 2004 pe piața locală cu un număr de 16 supermarketuri.

Ȋn anul 2005, Mega Image își confirmă în continuare politica de expansiune pe piața de retail din România, prin deschiderea a înca 2 noi magazine, unul în București și unul în Constanța. Ȋn același timp, magazinele vechi sunt introduse treptat într-un proces de remodelare, prin care sunt modernizate și adaptate noului stil de viață al consumatorilor. Se pune tot mai mult accent pe prospețime și calitate.

Ritmul de expansiune a fost intensificat în anul 2007, fiind deschise încă 4 supermarketuri în București. Anul 2007 aduce o nouă marcă proprie pe rafturile Mega Image: produsele „Care” pentru îngrijirea personală, îngrijirea locuinței și instrumente pentru bucătărie.

Mega Image, în anul 2008 a mai făcut un pas important în istoria sa, prin achiziția rețelei „La Fourmi” ce cuprindea 14 supermarketuri localizate în București. Această achiziție complementară permite companiei întărirea poziției de lider în București.

Ȋn urma finalizării procesului de achiziție a început transformarea acestora în supermarketuri Mega Image. Până la finalul anului 2008, în luna decembrie, este finalizată transformarea a 10 magazine La Fourmi în Mega Image.

Pe lăngă acestea, 4 supermarketuri sunt deschise în locații noi în București: Brâncoveanu, Valea Oltului, Iancu de Hunedoara și Liziera (Pipera, Ilfov).

Ȋn Martie 2009, Delhaize Group realizează o nouă achiziție complementară pe piața din București: 4 magazine aparținând Prodas Holding sunt integrate în rețeaua Mega Image.

Ȋn luna Iunie 2009 este finalizat rebrandingul a încă 3 magazine La Fourmi în Mega Image: Minis, Olteniei și Norilor.

Ȋn decembrie 2009 Mega Image a lansat un nou concept de discount supermarket pe piața din România sub brandul „Red Market”. Red Market se diferețtiază pe piața prin costurile reduse și simplitate, primul magazin fiind situat în Comuna 1 Decembrie, în cadrul complexului Greencity. Astfel, în 2009 Mega Image a accelerat ritmul de expansiune, prin deschiderea în total a 11 noi supermarketuri, ajungând la finalul anului 2009 cu o rețea de 51 de magazine, sub brandurile Mega Image și Red Market.

Red Market a făcut primul pas în afara zonei Bucureștiului în aprilie 2010 prin deschiderea unui discount supermarket în Constanța. Ȋn luna august intră pentru prima dată pe piața din Brașov cu 2 supermarketuri, urmând la scurt timp un supermarket în Târgoviște. Ȋn perioada ianuarie – octombrie Mega Image a crescut rețeaua cu 14 noi locații.

Ȋntr-un context dificil, Mega Image a avut un an 2011 foarte bun, în care și-a confirmat poziția de lider pe segmentul supermarketurilor. Această performanță a fost obținută atât printr-o evoluție pozitivă a vânzărilor înregistrate în aceleași magazine (like for like – magazine existente și în anul 2010) cât și o extraordinară expansiune organică (+33 magazine compuse din : +35 magazine noi și -2 magazine închise datorită unor probleme în parteneriatele de locații).

Mega Image și-a continuat planurile de expansiune în sud-estul țării, cu majoritatea magazinelor deschise în București și a penetrat noi orașe precum Pitești, Bușteni și alte localități mai mici. Astfel,Mega Image a încheiat anul 2011 cu 105 magazine (96 Mega Image și 9 Shop&Go) confirmând poziția de cel mai dinamic comerciant în anii 2010 și 2011, și crescându-și cota de piață atât în București cât și în România.

Ȋn anul 2012 rețeaua Mega Image s-a extins cu 89 de magazine: 37 sub brandul Mega Image și 52 Shop&Go. Cu această extindere, Mega Image a venit mai aproape de clienții din București, prin cele 76 de magazine deschise aici și a pătruns în noi județe precum Brașov sau Giurgiu prin deschiderea a 13 supermarketuri în țară.

Cu o politică axată pe proximitate, calitate și prospețime, Mega Image a intensificat în anul 2012 colaborarea cu furnizorii locali lansând tot mai multe produse alimentare proaspete, și aducând mai aproape de clienți săi bunătăți specifice românești din toate colțurile țării. Colaborarea cu furnizorii locali a avut drept rezultat nu numai introducerea unei game mai largi de produse tradiționale sub brand-ul „Gusturi Românești”, ci și lansarea de produse noi sub marca proprie „365”.

De la începutul anului 2013 până la finalul anului, rețeaua Mega Image s-a extins cu 104 de supermarket-uri: 37 sub brandul Mega Image, 66 sub brandul Shop&Go și un magazin sub brandul AB Cool Food.

Ȋn anul 2013 Mega Image a deschis primele magazine Concept Store – Piața Gemeni și Piața Sudului și a introdus pe piață un nou concept de magazin – AB Cool Food – destinat exclusiv produselor congelate.

Mega Image Piața Gemeni și Mega Image Piața Sudului fac parte din noua generație de magazine Mega Image al căror obiectiv este să ofere consumatorilor un confort crescut la cumpărături. Suprafața mare a magazinelor, decorul modern și gama de produse disponibilă în magazin au rolul de a simplifica și îmbunătăți experiența la cumpărături.

La finalul anului 2013, Mega Image este considerat unul din cele mai mari lanțuri de supermarketuri din România și cel mai mare lanț din București. Rețeaua cuprindea 296 de magazine, dintre care 168 magazine Mega Image, 127 magazine Shop&Go și 2 brandul AB Cool Food.

Obiectivele principale a lanțului de supermarket-uri Mega Image sunt:

îmbunătățirea în permanență a calității;

diversificarea sortimentelor;

instruirea, evaluarea și motivarea personalului.

Ȋncă de la finalul anului 2010 Mega Image a fost primul lanț de supermarketuri care a introdus un centru de reciclare pentru ambalaje PET. Centrul deschis în Mega Image Titulescu a reprezentat primul sistem de colectare a ambalajelor PET introdus pe piața românească, într-un lanț de supermarketuri, prin care clienții au posibilitatea de a depune spre reciclare sticlele PET. Această initiațivă este menită să încurajeze comportamentul responsabil al clienților prin returnarea în scopul reciclării a ambalajelor de tip PET. Astfel, până în prezent au fost puse la dispoziția clienților 13 centre de reciclare în magazinele Mega Image.

Ȋn 2014, Mega Image va continua să pună accent pe proximitate, prospețime, accesibilitate și să întărească colaborarea cu furnizorii locali îndeosebi pe dezvoltarea produselor locale proaspete, prin introducerea unei varietăți mai largi sub brand-ul „Gusturi Românești”, cât și prin colaborarea pe marca proprie.

Frans Muller, președintele Grupului Delhaize a declarat că “obiectivul pentru anul 2020 este acela de a deveni lideri în sustenabilitate pe toate piețele, printr-un angajament responsabil de susținere a brandurilor private sustenabile, a reducerii deșeurilor, pentru un stil de viață mai sănătos și pentru oferirea de locuri de muncă pentru o diversitate cât mai mare de persoane”.

Această forță expansionistă este rezultatul preluării de către Delhaize Group, un important jucător internațional în domeniul alimentației care operează pe trei continente: America de Nord (peste 1500 magazine în 16 state), Europa (în Belgia, Grecia și România) și Asia de Sud–Est (în Indonezia).

Cea mai mare parte a rețelei, 85% este reprezentată de magazine de tip supermarket, iar restul constau în diverse formate precum: magazine de proximitate, magazine specializate și magazine de conveniență.

Reușita grupului Delhaize este susținuăt de o cooperare strânsă între companiile sale membre, atât la nivel regional cât și global.

Stategii de poziționare și distribuție pe piață

Fondat în anul 1995, Mega Image este cel mai mare lanț de supermarketuri din România cu o rețea ce cuprinde în prezent 309 de magazine în București, Constanța, Ploiești, Pitești, Brașov, Târgoviște și alte orașe din țară, sub mărcile Mega Image (169), Shop&Go (139), AB Cool Food (1).

Ȋncă de la înființare, Mega Image a inițiat demersuri comunicaționale menite să informeze publicul larg în legatură cu serviciile oferite, cu gama diversificată atât cu produse propri cât și restul produselor dar și pentru a-și construi o imagine credibilă în rândul publicului său.

Delhaize Group a ales ca modalitate de pătrundere pe piață strategia de investiție directă prin care acesta poate cumpăra toate drepturile asupra unei firme locale sau poate construi propriile capacități. Această alegere este condiționată de anumite riscuri, cum ar fi: gradul de cunoaștere al pieței și mărimea acesteia, stadiul de dezvoltare, gradul de acceptare al produselor, barierele tarifare, etc.

Poziționarea este foarte importantă pentru lansarea unor produse deoarece în funcție de acesta se poate situa în raport cu nevoile consumatorului și față de concurență. Este necesară și produselor deja existente în scopul de a determina imaginea bunurilor concurente, în asa fel încât produsele mărcii să își găsească o formulă proprie.

Prin poziționarea pe care o are pe piața românească, Mega Image se diferențiază de ceilalți competitori prin următoarele aspecte:

puterea financiară a Grupului Mega Image;

rețeaua teritorială ce cuprinde peste 300 de unități;

gama largă de produse, adaptate nevoilor clienților;

profesionalismul angajaților societății;

Strategia Mega Image de a deschide foarte multe magazine se bazează pe câteva motive foarte concrete. În primul rând, Mega Image beneficiază de o serie de avantaje competitive față de magazinele tradiționale: gamă de produse diversificată, prețuri mai mici, mediu de cumpărare mai plăcut, resurse financiare incomparabil mai mari. În al doilea rând, pentru că comportamentul de consum al oamenilor s-a schimbat semnificativ, astfel, în urmă cu câțiva ani ani, preferau să meargă la hipermarket și să își umple coșul odată pentru toată săptămâna. Acum, ei mizează pe magazinele din apropierea casei și a locului de muncă, în principal din lipsă de timp. De asemenea, aleg să meargă de mai multe ori la magazinul apropiat și să cumpere mai puține produse iar din acest motiv, modelul de expansiune al Mega Image, cu magazine aflate la doar câteva sute de metri distanță unul de altul, este foarte bine primit.

Mega Image activează pe segmentele supermarketuri și magazine de proximitate, deci se poate poziționa ușor la parterul blocurilor și în spații aflate în imediata apropiere a zonelor locuite.

Avantajul zonelor în care sunt amplasate magazinele societății îl constituie faptul că există o mare afluență de consumatori din toate vârstele și toate categoriile sociale, care frecventează în mod curent aceste centre comerciale.

Canalul de distribuție al rețelei Mega Image este scurt, cuprinzând doar furnizori de produse, având ca obiect de activitatea vânzarea cu amănuntul către clienții finali.

Furnizorii de mărfuri reprezintă sursa de materie primă a procesului de vânzare din cadrul întreprinderii. Dimensiunea și calitatea ofertei lor influenteaza decisiv evoluția și desfășurarea în condiții optime a activității întreprinderii pe piață.

Ȋn proporție de 80% principali furnizori ai Mega Image-ului, au sediile și depozitele de marfă situate în interiorul orașului București sau la periferiile acestuia. Acest lucru este considerat ca un avantaj deoarece cheltuielile de transport au o mărime mai mica și sunt suportate de furnizor, iar aceștia sunt interesați să aprovizioneze în permanență magazinele. Furnizorii situați la distanțe mai mari fac livrări de marfă la perioade mai lungi de timp (la două săptămâni, o luna de zile) iar oferta lor de marfă este formată din produse cu un termen de valabilitate mai îndelungat (pentru produsele alimentare, exemplu: cascaval-furnizor Vatra Dornei, salam uscat-firma Tec-Sibiu) și care nu necesită condiții speciale de depozitare. Ȋn majoritate sunt produse nealimentare (produse din material plastic și lemn utilizate în menaj etc).

Contractarea de furnizori cu o gamă diversificată de produse este scopul magazinelor Mega Image. 75% din mărfurile asigurate sunt livrate de trusturi importante (Nestlé, Brenac, First, Nivea, Ferma Natural, Agroalim, Procter & Gamble Henkel, Colgate-Palmolive, Delta, Danone, Carlsrom, Astese, Vincon,, Coca Cola, Quadrant etc).

Calitatea produselor livrate este esențială pentru desfășurarea procesului de comerț. Inainte de contractarea furnizorilor sunt analizate cu mare atenție condițiile de producere, depozitare și livrare a produselor. Se încearcă pe cât posibil evitarea colaborării cu firme care nu respectă normele legale de igienă.

România încă se confruntă cu probleme majore legate de respectarea normelor de igienă și a drepturilor consumatorului, de aceea calitatea produselor oferite devine o amenințare pentru întreprinderea care le comercializează. Cu noile norme impuse de Uniunea Europeană, aceste probleme încep să se reducă simțitor.

Partenerii cei mai importanți a lanțului de supermarket-uri Mega Image sunt:

DAAS IMPEX SRL; ► UTI SECURITY FIRE SOLUTION;

AXA INVEST SRL ; ► PHILIPS ROMANIA SRL

ROMANIAN BUSSINES CONSULT; ►COM INOX SRL

AEROLUX SERVICE SRL; ► NEWPAC COMERT BUNZL SRL

TRANS GRUP PROMPT SERV SRL; ► PROTECT SECURITY SRL;

TEKA DESIGN SERVICE SRL; ► ROM AUTOMATIZARE   SRL;

ROM AUTOMATIZARE  SRL; ► GUARD ONE ALARM SYSTEM.

Obiectivele politicii de distribuție în cadrul companiei sunt următoarele:

acoperirea largă a pieței;

maximizarea vânzărilor din punct de vedere al volumului;

recunoașterea mărcii Mega Image de un număr cât mai mare de consumatori;

sprijinirea intermediarilor;

un control cât mai ridicat asupra distribuitorilor pentru a se asigura că produsele ajung la consumatorul final păstrându-și standardele de calitate;

respectarea și luarea în considerare a specificului local.

Mega Image deține un centru de distribuție cu o suprafață de 100.000 de metri patrăți în comuna Popești-Leordeni din Ilfov.

Mega Image, care deține o rețea de aproape 310 supermarketuri și magazine de proximitate, și-a majorat capitalul social cu 25,2 milioane euro în aprilie 2014, pentru a susține planurile de extindere și construirea noului depozit din București.

Mihai Spulber, director financiar Mega Image România a declarat că “majorarea capitalului social al Mega Image România vine ca urmare a planurilor de dezvoltare pe care le avem în următoarea perioadă, care cuprind atât magazinele noastre, depozitul logistic, cât și poziționarea față de consumatori”.

Directorul general al Mega Image, Xavier Piesvaux a declarat că “ în acest moment, avem în plan dezvoltarea unui nou centru de distribuție, care are ca obiectiv să susțină procesul de expansiune. Noul centru va fi amplasat într-o locație complementară depozitului actual. Conform planului, ne propunem ca noul centru de distribuție să fie operabil în anul 2016".

Mega Image va continua extinderea în București, unde va construi și un nou centru de distribuție care să sprijine aceste planuri. În ceea ce privește noul depozit, acesta va fi al doilea al retailerului, după cel din Popești Leordeni, județul Ilfov.

De asemenea, Mega Image se va concentra și pe accelerarea dezvoltării mărcilor proprii și îmbunătățirea serviciilor. Acestea sunt cele mai bune de pe piața internă în ceea ce privește raportul preț-calitate.

Planurile agresive de expansiune au demonstrat că Mega Image are încredere în potențialul de dezvoltare al României, oferind posibilitatea tuturor furnizorilor cu care colaborează să-și crească afacerile într-un mod consistent și sigur.

CAPITOLUL 3

ROLUL ȘI IMPORTANȚA POLITICII DE PRODUS MARCᾸ PROPRIE LA NIVELUL FIRMEI MEGA IMAGE

Mega Image din nevoia de a oferi clienților alternative, a diversificat gama de produse și a introdus conceptual produselor proprii.

Produsele marcă proprie Mega Image garantează satisfacție prin urmărirea strictă a controlului calității și a îndeplinirii standardelor de calitate de către producătorii acestora. Deoarece sunt produse exclusive pentru Mega Image și datorită sistemului logistic centralizat de comandă a acestor produse pentru toate magazinele din reteaua Delhaize Group, prețurile acestora sunt mult mai scăzute decât prețurile altor produse similare, dar purtând nume de branduri cunoscute.

Mega Image a fost mereu în continuă căutare a echilibrului perfect între calitate și preț iar acest lucru s-a dovedit prin introducerea mărcilor proprii.

Clasificarea produselor marcă proprie Mega Image

Având la bază experiența Delhaize Group, cu peste 140 de ani de istorie în comercializarea de produse sub mărciile propri, Mega Image oferă o gamă de peste 900 de produse sub următoarele mărci proprii:

Authentic Thai este marca proprie care include produsele alimentare cu specific thailandez.

Produsele marcă proprie 365 oferă prețuri foarte bune și accesibile pentru toate produsele care acoperă nevoiele zilnice ale clienților. Ȋn plus, produsele 365 oferă garanția calității Mega Image, de accea achiziționarea acestor produse reprezintă cele mai bune cumpărături pentru fiecare din cele 365 de zile ale anului. Produsele 365 sunt ușor de identificat în cadrul raioanelor, fiind marcate cu o etichetă specială la raft i ambalaje simple cu logo-ul specific 365. Marca proprie 365 poate fi regasită în aproape toate departamentele magazinelor, de la cele mai cotidiene până la cele mai rafinate produse, de la cele mai de bază produse până la cele mai surprinzătoare.

Produsele marcă proprie 365 cuprind:

Produse culinare: legume la conserve, muștar, ketchup, sosuri, spaghete, paste, orez, griș, concentrat de supă, etc

Produse pentru micul dejun: tarte cu gem, ceai, fulgi de grâu, ciocolată instant, fulgi de musli, crema de ciocolată;

Dulciuri: batoane de ciocolată, compoturi, biscuiți, o largă sortimentație de bomboane, gaufre belgiene în diverse variante.

Produse de menaj: folie de aluminiu, saci de gunoi, mănuși menaj, etc;

Produse de igienă personală: șervețele umede, discuri pentru demachiat, gel de duș, periuțe de dinți, hârtie igienică, hârtie de masă, etc.

Produse de curățenie: soluție pentru geamuri, detergent pentru vase, detergent pentru haine, balsam de rufe,

Produse pentru bebeluși: șervețele umede.

Marca proprie Delhaize reprezintă produsele de o calitate foarta bună, având ca țară de origine Belgia. Delhaize este marca proprie a Delhaize Group, ce poate fi gasită în magazinele grupului din întreaga Europă. Produsele ce poartă marca proprie Delhaize sunt de o calitate foarte excepțională datorită unei atenții foarte ridicate pentru fiecare produs în parte. Gama Delhaize prezintă următoarele produse:

Lactate;

Produse pentru prepararea aperitivelor: pâine prăjită, crutoane cu usturoi, paste,etc;

Legume conservate de la mazăre, fasole, spanac, până la produse exotice precum inima de palmier;

Sosuri: sos de tomate, sos cu busuioc, sos de usturoi, etc.

Marca proprie Le Boucher este utilizată pentru carnea proaspătă, provenită din măcelăria proprie Mega Image. Specialiștii Mega Image garantează că toată carnea ce ajunge la consumatori respectă toate normele de securitate alimentară. Utilizând metode de selecție, transare și pregătire a cărnii, rezultate din peste 140 de ani de experiență a Delhaize Group, au grijă ca toate sortimentele de carne să fie de cea mai bună calitate. Le Boucher adună la un loc trei categorii distincte de carne:

Premium;

Select;

Tradițional.

Marca proprie BIO este utilizată pentru produsele ecologice. Marca BIO desemnează produse ecologice, ce provin din culturi controlate, în producția cărora nu au fost utilizați fertilizanți, hormoni sau alte substanțe chimice sau sintetice dăunătoare, ci metode și materiale cu un impact scăzut asupra mediului. Produsele BIO respectă cele mai stricte standarde alimentare, au un gust excelent și sunt foarte sănătoase: conțin de 2-3 ori mai multe vitamine și antioxidanți. Procesul de fabricare are în vedere o procesare minimă comparativ cu alte produse iar în producție, până la ajungerea lor la raft, se asigură un impact minim asupra mediului înconjurător.

Mega Image și-a extins gama de produse marcă proprie BIO devenind retailerul cu cea mai mare gamă de produse ecologice din România.

Marca proprie Care este dezvoltată de către AB Grecia, unul din lanțurile de magazine din rețeaua Delahize Group. Marca proprie Care desemnează produse ce îmbină calitatea cu prețurile accesibile. Ȋn anul 2007 a fost introdusă marca proprie Care, utilizată pentru produse nealimentare:

Produse de îngrijire personală;

Produse pentru casă;

Produse de îmbrăcăminte.

Gusturi Românești este marca proprie realizată local, utilizată pentru produse cu specific românesc. Brandul a fost realizat în anul 2009, iar primele produse s-au lansat la începutul anului 2010 în categoriile: lactate, paste făinoase, dulciuri, urmând să se extindă în toate categoriile de produse alimentare.

Noua gamă de produse marcă proprie Delhaize ECO conține numai detergenți și hârtie menajeră fabricate pe bază de materii vegetale, provenind din culturii ce respectă regulile de dezvoltare durabilă. Așadar, acestea nu au nici un efect negativ asupra mediului sau a consumatorului. Aceste produse sunt la fel de eficiente ca orice alt produs din branduri mai cunoscute.

Punctul comun al tuturor produselor marcă proprie este raportul calitate – preț. Toate produsele sunt atent selecționate, având standarde foarte stricte care trebuie respectate înainte de a purta mărcile Mega Image.

Zilnic piața de retail este în schimbare, consumatorii doresc produse noi și calitate din ce în ce mai bună. Mega Image oferă în fiecare zi produse și servicii hrănitoare, sănătoase și sigure, la prețuri pe care toți clienții și le pot permite, de aceea sunt în permanență legătură cu partenerii, pentru a devenii mai puternici și mai aproape de nevoile consumatorilor.

Prin urmare, Mega Image pune pe primul loc calitatea, alături de o ambianță specifică cu un caracter original, menită în primul rând, să asigure clienților confort și un acces cât mai facil la toate produsele oferite în cadrul unei sortimentații foarte variate.

Obiectivele politicii de produs marcă proprie Mega Image

Marca este un semn de distincție, care facilitează referențierea și permite întreprinderii să vândă și alte produse din aceeași gamă care vor beneficia de imaginea produsului purtător al mărcii. Ȋnsă acesta depinde mult de publicitatea de care a putut beneficia.

Ȋn general, marca este adeseori sinonimă, pentru consumator, cu garanția și reasigurarea în ceea ce privește calitatea ei.

Multitudinea necesităților oamenilor și diversificarea lor continuă a condus la apariția unei mari varietăți de produse, care în procesul creerii și utilizării lor au componente diferite. Acestea îl determină pe producător să adapteze atitudini specifice, în scopul creerii bunului sau serviciului corespunzător dorințelor consumatorului. De aceea pentru activitatea practică este foarte utilă clasificarea produselor în grupe ce au caracteristici similare și comportament similar, răspunzând asemănător acțiunilor de marketing. Clasificarea produselor și-a dovedit necesitatea în elaborarea strategiilor de marketing, deoarece ele se focalizează pe similitudini între grupe de produse.

Ȋntr-o piață dinamică în care există foarte mulți competitori preocupați tot mai mult de satisfacerea nevoilor consumatorilor, într-o societate în care oamenii sunt foarte bine informați cu noutățiile în diferite domenii, firmele trebuie să făcă față provocărilor.

Mega Image din nevoia de a oferi clienților alternative, a diversificat gama de produse și a introdus conceptual produselor proprii. Mega Image este axată foarte mult pe extinderea produselor marcă proprie.

Politica Mega Image prevede o bună calitate a produselor marcă proprie datorită strictei urmăriri a controlului calității și a îndeplinirii standardelor de calitate de către producătorii acestora.

Mega Image pune la dispoziția clienților o gamă foarte diversificată de produse proprii, întotdeaua proaspete, de calitate superioară, iar dacă se întâmplă să nu corespundă exigențelor cumpărătorilor, acestea pot fi returnate în cel mult 24 de ore.

Politicile de produs marcă proprie în cadrul companiei Mega Image se referă la următoarele aspecte:

Inovație: stimularea procesului de producție și de îmbunătățire a produselor marcă proprie prin activități de cercetare și prin investirea în noi tehnologii;

Cercetare : analiza și urmărirea continuă a pieței, produselor și a poziționării acestora pe piață;

Marcă / imagine: analiza imaginii produselor marcă proprie și a companiei în rândul consumatorilor.

Luând în considerare aspectele de mai sus, obiectivele politicii de produs marcă proprie adoptate de Mega Image sunt:

consolidarea poziției pe piața produselor marcă proprie;

o poziționare cât mai bună pe această piață;

diferențierea față de produsele marcă proprie similare oferite de concurență, având în vedere faptul că pe această piață concurența este foarte puternică;

creșterea cotei de piață prin atragerea unor noi utilizatori;

prețuri mai bune prin adăugarea unor adaosuri mai mici sau prin încercarea de a obține discount-uri suplimentare de la furnizori;

mărirea spațiului de vânzarea pentru a putea permite existența unei game de produse cât mai diversificate;

Toate produsele sunt atent selecționate, având standarde foarte stricte care trebuie respectate înainte de a purta mărcile Mega Image. Mega Image a fost mereu în continuă căutare a echilibrului perfect între calitate și preț iar acest lucru s-a dovedit prin introducerea mărcilor proprii.

Strategia de dezvoltare a mărcilor propri:

introducerea pe piață a produselor BIO marcă proprie( inclusiv plante aromatice );

importul de vinuri sub marcă proprie;

importul unei game complete de accesorii bucătărie, picnic;

lansarea gamei de produse THAI marcă proprie;

creșterea numărului de articole cu caracter sezonier: articole plajă, textile, birotică, dulciuri și decorațiuni Paste/Craciun;

Deoarece sunt produse exclusive pentru Mega Image, preturile acestora sunt mult mai scăzute decât prețurile altor produse similare, dar purtând nume de branduri cunoscute. De asemenea, aproape 40% din vânzările de făină sunt sub marca proprie, pe segmentul conservelor ponderea brandurilor proprii este de 35%, de 30% la peste și fructe de mare, 26% la produsele congelate, 22% la mezeluri, 22% la lactate, 19% la dulciuri, 16% la panificație, 15% la sucuri și apă, 12% la băuturi alcoolice, 11% la zahăr, 10% la legume și 10% la vinuri. Principalele produse care au o pondere de peste 50% din vânzari pe fiecare din aceste categori sunt: ouăle, uleiul și carnea de pui.

Politiciile de preț și promovare pentru produsele marcă proprie

Politica de marketing integrează funcțiunile organizației cu ajutorul cărora, acesta își atinge obiectivele strategice prin stabilirea clară a unor reguli ce guvernează repartizarea și mobilizarea resurselor, a unor strategii corespunzătoare și a unui ansamblu de măsuri concrete pe care le are la dispoziție.

Schimbările economice, crizele successive și modificările mediului economic (șomaj, protecția consumatorului, scăderea puterii de cumpărare, concurența exacerbată etc.) au impus o schimbare în urma căreia prețul a devenit o alegere de importanță strategică și este pus într-o perspectivă mai largă, cu atât mai mult cu cât este sigura variabilă care aduce venituri, permițând firmei să își dezvolte ascensiunea și beneficiile.

Politiciile și strategiile de preț

Mega Image își propune să fie mereu prima alegere a consumatorilor în ceea ce privește alimentele proaspete, calitatea produselor și gama sortimentală diversificată.

Ȋn funcție de condițiile de piață, Mega Image își adaptează prețurile stabilind în funcție de cost, cerere și concurență.

Pentru Mega Image, prețul reprezintă o strategie foarte importantă, deoarece prețul de vânzare condiționează nivelul cererii și influențează foarte mult percepția produsului și, mai larg, pe cea a mărcii, care contribuie la poziționarea mărcii. Prețul de vânzare este de asemenea un element de comunicare în raport cu concurența pentru că se pretează cu ușurință comparațiile și orice schimbare de preț este percupută rapid de piață astfel concurența va reacționa la noua schimbare creată.

Ȋn condițiile în care Mega Image și-a extins rețeaua de magazine , devenind lider pe piața de retail din București, iar în acest an a încheiat un acord de preluare a 4 magazine operate de rețeaua Prodas Holding Supermarket, ambițile sale privind competitivitatea prețurilor au crescut. Pentru a-și consolida noile achiziții, Mega Image și-a mărit și capacitatea logistică prin mărirea spațiului în centrele existente de distribuție, asigurând astfel suportul necesar activității magazinelor.

Politica de prețuri privind mărcile propri le oferă posibilitatea clienților de a-și menține nivelul consumului în condițiile reducerii bugetului sau a puterii de cumpărare. Această strategie are la bază două etape: în prima fază are loc o reanalizare a prețurilor și reducerea acestora pentru câteva sute de produse marcă proprie, urmând ca în a doua fază să se mențină un control constant asupra prețurilor, astfel încât acestea să rămână permanent la un nivel scăzut.

Ca urmare a acestei politici de preț, Mega Image a redus prețurile încă de la mijlocul lunii Martie la peste 750 de produse proprii. Este vorba de produse marcă proprie din toate categoriile: atât produse proaspete, produse de bază cât și produse nealimentare.

Tehnicile de comunicare și mediile de comunicare

Consumatorii au devenit tot mai exigenți în a avea produse de calitate, care să le ofere satisfacția maximă. Aceștia sunt foarte bine informați, beneficiind de avantajul tehnicilor de comunicare.

Comunicare cu publicul larg pentru Mega Image reprezintă un obiectiv pentru a-și atinge un țel în nevoia de a găsii mai multe căi eficiente și care, în același timp, să permită diferențierea față de acțiunile celorlalți competitori.

Comunicarea prin intermediul publicității pentru produsele marcă proprie Mega Image urmărește să atingă următoarele :

informarea publicului asupra unui nou produs propriu apărut, asupra modului de utilizare al unui produs sau în legătură cu imaginea unui produs;

reamintirea unui produs propriu, a avantajelor deținute de acesta, de nevoia de un anumit produs;

convingerea publicului să cumpere acum produsul pentru că prezintă un preț mai mic, etc.

Tehnicile de comunicare alese de Mega Image, au fost atât de natură promoțională, cât și de natură continuă. Ca tehnici de comunicare de natură promoțională s-au ales: publicitatea, promovarea vânzărilor, relațiile publice, comunicarea prin eveniment, forța de vânzare și marketingul direct.

Publicitatea este cea mai cunoscută tehnică de comunicare care conduce la atingerea obiectivelor propuse. Ca medii de comunicare folosite de Mega Image pentru produsele marcă proprie sunt:

Publicitatea prin televiziune, realizându-se spoturi Tv, difuzate la posturile Pro Tv, Antena 1, Prima Tv, etc;

Publicitatea prin presă, în reviste și ziare specializate, Piața Financiară, Ziarul Financiar, Capital, dar și în Unica, Adevărul și Jurnalul Național;

Publicitatea prin tipărituri, broșuri, pliante;

Publicitatea prin afișaj, afișe și panouri publicitare.

Mega Image s-a clasat în TOP 100 Angajatori, realizat de revista Capital, urcând 13 poziții față de anul 2007. Premiul pentru ,,Cea mai bună Strategie de Retail” acordat de revista Business Review a fost încă un semn de recunoaștere a dinamismului Mega Image.

Ȋn anul 2013 a fost votat, pentru al doilea an consecutiv, “Cel mai bun comerciant” ales din rândul companiilor FMCG, datorită standardelor de calitate și garantând în același timp prețuri foarte scăzute și accesibile, poziționând Mega Image printre cei mai accesibili competitori de pe piață.

Promovarea vânzărilor, a fost folosită prin intermediul mai multor concursuri iar participanți fiind cei care au făcut cumpărături de minim 50 de lei. Ca mecanisme promoționale s-a recurs la câștigul pe loc( card răzuibil) și câștigul prin tragere la sorți( marele premiu fiind un autoturism, estras în luna octombrie 2013).

Relațiile publice au constituit o tehnică de comunicare eficientă datorită multitudinilor de instrumente specifice la care s-a recurs: lansări de știri, conferințe de presă, interviuri, seminarii de pregătire ( pentru publicul intern).

Marketingul direct susține obiectivele comunicaționale alese prin utilizarea canalelor de comunicare moderne (internetul), punând la dispoziția clienților site-ul propriu: www.mega-image.ro .

Ca tehnici de comunicare de natură continuă s-a recurs la:

Marca, Mega Image fiind un garant al calitții produselor oferite;

Arhitectonica, sedii și clădiri moderne, atmosferă primitoare, dotări la standarde înalte, personalizate;

Elemente de evidențiere vizuală, logo-ul ce reprezintă un leu, simbolul grupului. Mega Image a ales leul deoarece este considerat un animal puternic, asemeni unui om care vine la cumpărături decis și sigur pe el. Culorile folosite, roșu-alb-negru, subliniază puternic mesajul ce se dorește a fi transmis, fiind și un element de diferențiere față de ceilalți concurenți.

Ca medii de comunicare au fost alese presa, internetul, televiziunea și evenimentele promoționale.

CAPITOLUL 4

STUDIUL COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI DE PRODUSE MARCᾸ PROPRIE MEGA IMAGE

Piața produselor marcă proprie începe să se dezvolte în România, oferind posibilitatea clienților de a-și menține nivelul consumului în condițiile reducerii bugetului.

Mega Image este o companie în plin proces de expansiune care își propune să fie prima alegere a clienților în ceea ce privește calitatea produselor și sortimentația unică și diversificată a produselor proprii. Produsele proprii reprezintă una din zonele pe care compania vrea să se extinda în următoarea perioadă.

Cele mai cunoscute branduri proprii ale Mega Image sunt:

365 (prețuri foarte mici);

Care (produse nealimentare);

Le Boucher (carnea proaspătă);

Delhaize (produse de calitate belgiene);

Bio (produse ecologice).

Stabilirea ipotezelor și obiectivele cercetării

Cercetarea este definită ca fiind acțiunea de a (se) cerceta și rezultatul ei sau ca investigație originală în scopul dobândirii de noi cunoștințe științifice sau tehnologice. Totodată, cercetarea este acțiunea de culegere și de studiere a datelor în diverse domenii.

Cercetarea de marketing reprezintă culegerea, înregistrarea și analiza sistematică a datelor referitoare la aspectele legate de marketingul bunurilor și serviciilor.

Activitatea de cercetare de marketing este influențată de:

numărul unităților economice existente pe piață;

dezvoltarea funcție de complexitate al nevoilor consumatorilor;

evoluția științifică care duce la înmulțirea metodelor de cercetare a pieței;

adâncirea decalajului temporal și spațial între consum și producție;

Etapele cercetării de marketing sunt:

Evaluarea cercetări de marketing;

Stabilirea obiectivelor cercetării

Estimarea valorii informațiilor obținute în urma cercetării;

Proiectarea cercetării;

Culegerea datelor;

Pregătirea și analiza datelor culese;

Raportarea rezultatelor cercetării.

Acest studiu s-a efectuat pe bază de cercetare cantitativă bazată pe chestionare. Cercetarea cantitativă este una concluzivă și presupune intervievarea unui număr foarte mare de persoane.

Ȋn stabilirea ipotezelor de lucru, au fost cercetate relațiile dintre procesele comerciale și cele sociale. Principalele ipoteze de lucru au fost următoarele:

cu cât crește gradul de expunere comercială, cu atât se face mai clar un comportament comercial favorabil produselor marcă proprie;

cu cât valorile moderne sunt mai bine internalizate cu atât crește posibilitatea creșterii cererii de produse marcă proprie.

Scopul acestui studiu are în vedere stabilirea comportamentul consumatorului de produse marcă proprie Mega Image.

Obiectivele acestui studiu a avut în vedere următoarele:

identificarea gradului de cunoaștere al termenului de produs marcă proprie în rândul populației;

analiza preferințelor și a obiceiurilor de consum (tipul de produse consumate, frecvența consumului, criteriile de alegere a produselor);

încadrarea persoanelor chestionate într-o anumită categorie socială

motivele pentru care nu se consumă produselor marcă proprie;

criteriile și exigențele consumatorilor (satisfacția privind produsele marcă proprie, modul de prezentare a produselor marcă proprie);

stabilirea comportamentului consumatorilor în situația achiziționării de produse marcă proprie ( scopul acestui obiectiv este de a determina dacă alimentele marcă proprie devin mai atractive pentru cumpărare în cazul în care au un preț mai mic față de produsele obișnuite).

În acest sens s-a realizat o analiză cantitativă la nivel național, în mediul urban. Analiza a fost realizată prin intermediul a 40 chestionare, care asigură o marjă de eroare de 5% și un interval de încredere de 95%.

Chestionarul reprezintă un instrument de cercetare flexibil, care permite culegerea datelor prin intermediul unor întrebări, realizate după principii bine definite, astfel încât să stârnească interesul și să antreneze subiecții investigației pentru a răspunde cât mai sincer și cât mai clar la întrebările care le sunt adresate prin intermediul lui.

Chestionarul a cuprins un număr de 22 de întrebări, multe din ele cu număr mare de variabile, ceea ce a condus la o plajă foarte largă de date oferite pentru procesare, analiză și raportare. La realizarea chestionarului s-a ținut cont de scopul cercetării, dar și de obiectivele stabilite.

Ȋntocmirea chestionarului s-a realizat cu foarte multă atenție, pentru ca întrebările să fie cât mai accesibile și să conțină un limbaj simplu și clar. S-au folosit întrebări închise, întrebări cu multiple variante de răspuns dar și întrebări deschise.

Colectarea s-a realizat în fața magazinelor Mega Image cu interviuri directe cu consumatori, ceea ce a condus la un grad mai ridicat de acuratețe a datelor culese.

Prelucrarea datelor culese cuprinde o serie de activități și operațiuni, precum:

editarea, verificarea și corectarea datelor acolo unde este necesar;

codificarea, adică asocierea unor simboluri/semnificații și editate pentru a ușura tabularea lor;

tabularea datelor: înscrierea acestora în tabelele pregătite în faza de proiectare (datele astfel tabulate vor fi apoi analizate pentru a înțelege semnificația lor și valoarea lor);

analiza datelor culese în procesul cercetării de marketing;

interpretarea datelor, adică desprinderea concluziilor din datele culese, prelucrate și analizate.

Prelucrarea datelor și interpretarea rezultatelor

Studiul privind comportamentul consumatorilor de produse marcă proprie Mega Image s-a desfășurat în perioada 29 mai 2014 – 6 iunie 2014 pe un eșantion de 40 de persoane, care provin atât din mediul urban cât și rural.

Analizând răspunsurile date, 23 de femei au participat la sondaj , în timp ce bărbații au fost mai rezervați în privința participării la sondaj (17 persoane). Intervalul de vârstă predominant este al persoanelor cu vârsta cuprinsă între 19-25 de ani. Astfel, majoritatea respondenților sunt absolvenți de liceu sau facultate, sunt studenți sau salariați și înregistrează venituri lunare între 1000-2000 RON.

În ceea ce privește cunoașterea magazinelor Mega Image, 97.3% dintre cei intervievați declară că au auzit, în timp ce 2.7% nu cunosc aceste magazine.

Chiar dacă termenul de produs marcă proprie este destul de cunoscut în România, 25.6% dintre respondenți au afirmat că nu consumă astfel de produse, în timp ce 74.4% sunt interesați de consumul acestor produse marcă proprie Mega Image.

Fig 4.1 Consumul de produse marcă proprie Mega Image

Sursa: original

Majoritatea persoanelor fac cumpărăturile din magazinele Mega Image de 5 sau de mai multe ori pe lună, cheltuind mai puțin de 100 RON pe produsele marcă proprie.

În ceea ce privește modul de deosebire a produselor marcă proprie față de restul produselor din magazinele Mega Image, respondenți susțin că cele mai importante criterii sunt modul de ambalare (37.2%) și pretul (32.6%), în timp ce gama sortimentală (11.6%), reclamele tv (9.3%) și sfaturile prietenilor (9.3%) nu îi prea ajută.

Fig 4.2 Modul de deosebire a produselor marcă proprie de restul produselor din magazinele Mega Image

Sursa: original

La întrebarea privind criteriile care influențează cel mai mult decizia de a încerca un produs marcă proprie Mega Image, consumatori au susținut că prețul (48.4%) este cel mai important criteriu, urmat de gama sortimentală (20.7%). Dacă în cazul modului de deosebire a produselor marcă proprie față de restul produselor din magazinele Mega Image, cel mai important criteriu era modul de ambalare, în cazul de față, modul de ambalare (10.3%) nu reprezintă o influență prea importantă pentru a încerca un produs marcă proprie, la fel și reclamele tv (10.3%) și sfaturile prietenilor (10.3%).

Fig 4.3 Criteriile care influențează cel mai mult în decizia de a încerca un produs marcă proprie Mega Image

Sursa: original

Motivele principale pentru care respondenți preferă aceste produse marcă proprie din magazinele Mega Image sunt: prețul (40%) și calitatea produselor (40%). Gama sortimentală (11.1%) și modul de ambalare (8.9%) sunt mai puțin preferate de către acestia, punând accentul mai mult pe raportul calitate-preț (figura 4.4).

Fig 4.4 Motivele pentru care produsele marcă proprie Mega Image sunt preferate de consumatori

Sursa: original

Ȋn figura 4.5, răspunsurile clienților afirmă că produsele marcă proprie sunt la fel de bune în comparație cu alte produse din magazinele Mega Image.

Fig 4.5 Calitatea produselor marcă proprie în comparație cu alte produse din magazin

Sursa: original

Produsele marcă proprie cele mai consumate în urma acordări notelor de la 1 la 10 în funcție de frecvența cu care sunt consumate (unde 10 înseamnă frecvență foarte ridicată) sunt prezentate în tabelul nr 1.

Principalele produse marcă proprie consumate

Tabelul nr 1

Sursa: original

În ceea ce privește gradul de satisfacție al produselor este foarte important chiar și în alegerea produselor marcă proprie. Astfel, respondenți consideră că raportul calitate-preț este cel care îi satisfac cel mai mult, urmat de calitatea produselor.

Pretul se dovedește a fi foarte important pentru respondenți în momentul luării deciziei de achiziție a produselor marcă proprie..

Mega Image a fost mereu în continuă căutare a echilibrului perfect între calitate și preț iar acest lucru s-a dovedit.

Tabelul nr 2

Sursa: original

În ceea ce privește dezavantajele produselor marcă proprie Mega Image, respondenții au considerat că nu există dezavantaje (58.6%) iar 41.4% au răspuns afirmativ (figura 4.6). Cei care au răspuns afirmativ, consideră următoarele dezavantaje:

nu totdeauna calitative;

ar trebui introduse mai multe produse, pe lânga cele marcă proprie, unele magazinele Mega Image dispun de o gamă restrânsă de produse;

nu sunt la fel de calitative precum celelalte produse;

neactualizarea prețurilor;

spații înguste între rafturi, posibilitatea de deplasare cu cărucioarele redusă;

puține produse în stoc;

existența în rafturi a unor produse expirate.

Fig 4.6 Existența unor dezavantaje a produselor marcă proprie Mega Image

Sursa: original

Consumatorii au fost întrebați ce așteaptă în viitor din partea producătorilor pentru a le satisface exigențele. Rezultatele sunt prezentate în figura 4.7.

Fig 4.7 Așteptări viitoare de la producători

Sursa: original

Din datele de mai sus, rezultă faptul că românii așteaptă ca producătorii de produse să își îmbunătățească activitatea.

Astfel, 34.4% din consumatorii au spus că ar trebui ca gama sortimentală să lărgită în viitor. Reclama pare să aibă importanță asupra consumatorilor, 24.1% au spus să pună accent pe mai multă reclamă pentru a le oferi informațiile de care au nevoie și pe calitate, chiar dacă prețul ar fi mai mare,

De asemenea, numai 13.8% au afirmat că nu trebuie să facă nimic deoarece sunt mulțumiți de produse, în timp ce iar 3.4% consideră că ar trebui să își sporească mai mult eforturile de a comunica cu clienții.

O problemă fundamentală ce începe să redevină pe zi ce trece este aceea a respectului față de consumator, a bunei cunoașteri a acestuia și a obiceiurilor lui de consum, a apropierii între comerciant și client.

Așadar, 55.2% au răspuns că sunt mulțumiți la întrebarea privind modul în care personalul Mega Image comunică cu clienți.

Fig 4.8 Gradul de satisfacție al clienților în privința personalul Mega Image

Sursa: original

Studiul de față a avut în vedere o analiză cantitativă bazată pe chestionare. Au fost culese 40 de chestionare, ceea ce asigură o marjă de eroare de +/- 5% și un interval de confidență de 95%.

În urma realizării acestui studiu rezultă că românii sunt consumatori importanți de produse marcă proprie Mega Image, 74.4% dintre aceștia afirmând că, în mod frecvent, consumă astfel de produse. Criteriile care au influențat cel mai mult decizia consumatoriilor de a încerca un produs marcă proprie, au fost: prețul (48.4%) și gama sortimentală (20.7%).

În ceea ce privește modul de deosebire a produselor marcă proprie față de restul produselor din magazinele Mega Image, cele mai importante criterii sunt: modul de ambalare (37.2%) și pretul (32.6%).

Consumatorii pun accentul pe raportul calitate-preț. Pretul se dovedește a fi foarte important pentru respondenți în momentul luării deciziei de achiziție a produselor marcă proprie. Cele mai consumate produse marcă proprie sunt delicatesele (produse de patiserie-cofetărie, alte dulciuri).

Mega Image a fost mereu în continuă căutare a echilibrului perfect între calitate și preț iar acest lucru s-a dovedit.

În ceea ce privește dezavantajele produselor marcă proprie Mega Image, respondenții au considerat că nu sunt întotdeauna calitative și că există un număr de produse foarte mic în unele magazine Mega Image.

Exigențele viitoare ale consumatoriilor sunt legate de introducerea unor noi produse marcă proprie, de calitate, dar și de sporirea eforturilor de a pune accentul pe mai multă reclamă pentru a le oferi cât mai multe informați.

CONCLUZII

Mega Image este una dintre cele mai reprezentative societăți comerciale din București, specializată în principal în desfacerea produselor alimentare și nealimentare și a fost fondată în anul 1995.

Grupul Delhaize este grup belgian internațional de retail de produse alimentare, prezent în 9 țări pe 3 continente. Mega Image, făcând parte din Delhaize Group se bucură de experiența unui grup internațional, ce se află în plin proces de dezvoltare. La sfârșitul primului trimestru al anului 2014, Grupul Delhaize avea un număr de 3 502 magazine.

Mega Image este un lanț de supermarket-uri cu o puternică prezență în București, Ploiești, Constanța, Brașov și Târgoviște, unul din liderii pieței de retail pe acest segment. Compania deține pe piața locală două formate de magazine: Mega Image și Shop& Go.

La sfârșitul anului 2013, Mega Image avea pe piață 297 de magazine, dintre care 168 magazine Mega Image, 127 magazine Shop&Go și 2 brandul AB Cool Food.

Mega Image le oferă în fiecare zi clienților, servicii de calitate și o gamă foarte variată de produse hrănitoare, sănătoase și sigure, la prețuri foarte accesibile.

Mega Image împărtășește un set de valori, prin care devin mai puternici atât ca echipă, cât și individual. Valorile fundamentale ale Mega Image sunt: hotărâre, integritate, curaj, modestie și umor. Aceste valori reprezintă fundamentul comportamentului și cheia succesului pentru firmă.

Conform valoriilor fundamentale, Mega Image, se poate baza pe sprijinul personalului pentru a-și realiza scopurile. Este nevoie de curaj pentru a parcurge un drum plin de obstacole iar pentru asta, Mega Image a demonstrat curaj de la începutul expansiunii până în ziua de azi. Prin curaj au reușit să accepte provocăriile și să treacă cu bine peste tot felul de obstacole.

Mega Image permanent investește în tehnologi cât mai performante, precum: cuptoare de ultima generație pentru produsele de panificație, rotisoare și noi tipuri de rafturi pentru o expunere cât mai eficientă a produselor.

Ȋn rândul strategiilor de produs adoptate de Mega Image, se înscrie adaptarea produselor la cerințele consumatoriilor, dar și diversificarea continuă a mărcilor de produse.

Din nevoia de a oferi clienților alternative, Mega Image a diversificat gama de produse și a introdus conceptual produselor proprii. De asemenea, produsele marcă proprie Mega Image garantează satisfacție prin urmărirea strictă a controlului calității și a îndeplinirii standardelor de calitate de către producătorii acestora, iar prețurile acestora sunt mult mai scăzute decât prețurile altor produse similare.

Mega Image este foarte mult axată pe extinderea produselor marcă proprie. Printre cele mai cunoscute branduri proprii ale Mega Image sunt: 365, Care, Le Boucher, Delhaize și Bio. Cele mai cumpărate produse marcă proprie sunt delicatesele (produse de patiserie-cofetărie, alte dulciuri).

Politica Mega Image prevede o bună calitate a produselor marcă proprie datorită strictei urmăriri a controlului calității și a îndeplinirii standardelor de calitate de către producătorii acestora. Toate produsele sunt atent selecționate, având standarde foarte stricte care trebuie respectate înainte de a purta mărcile Mega Image.

Ȋn ceea ce privește politica de prețuri privind mărcile propri, oferă posibilitatea clienților de a-și menține nivelul consumului în condițiile reducerii bugetului sau a puterii de cumpărare. De asemenea, consumatorii pun foarte mult accentul pe raportul calitate-preț, deoarece pretul este foarte important în momentul luării deciziei de achiziție a produselor marcă proprie.

Așadar, Mega Image va continua să se focuseze pe calitate, diversitate și prețuri avantajoase, pe dezvoltarea și remodelarea magazinelor sale pentru a oferi o experiență de cumpărături cât mai plăcută clienților.

Ȋn concluzie, Mega Image a fost mereu în continuă căutare a echilibrului perfect între calitate și preț iar acest lucru s-a dovedit prin introducerea mărcilor proprii.

BIBLIOGRAFIE

[1] Angelescu, C., Ciucur, D., Dobrotă, N., Gavrilă, I., Ghiță, P.T., Popescu, C-tin, Târhoacă, C Economie, Ediția a 5-a, Editura Tribuna Economică, București, 2000;

[2] Balaure,V., Marketing, Editura Uranus, București, 2002;

[3] Balaure,V., Popescu, I.C, Șerbănică, D., Tehnici promoționale, Editura Metropol, București, 1994;

[4] Bari, I. Economia mondială, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997;

[5] Bari, I. Globalizare și probleme globale, Editura Economică, București, 2000;

[6] Ciucur, D., Gavrilă, I., Popescu, C-tin Economie, Editura Economică, București, 1999;

[7] Diaconescu, I. Funcțiile produsului alimentar în „Elemente de teoria și strategia calității mărfurilor”, vol. II, Editura ASE, București, 1991;

[8] Diaconescu, I. Merceologie alimentară, Editura Eficient, București, 1998;
[9] Dima, D., Pamfilie, R., Procopie, R. Mărfurile alimentare în comerțul internațional, Editura Economică, București, 2001;
[10] Olaru, M. Managementul calității, ediția a II-a revizuită și adăugită, Editura Economică, București, 1999;

[11] Olaru, M., Pamfilie, R., Schileru, I., Purcărea, A., Negrea, M., Atanase, A., Stanciu, C. Fundamentele științei mărfurilor, Editura Economică, București, 2002;

[12] Olaru, M., Schileru, I., Pamfilie, R., ș.a. Fundamentele științei mărfurilor, Editura Eficient, București, 1999;

[13] Patriche, D. (coordonator) ș.a. Economie comercială, Editura Economică, București, 1998;

[14] Papuc, M., Cercetări de Marketing, Editura Universitară, București, 2005;

[15] Paraschivescu, A.,O., Managementul calități mărfurilor alimentare, Editura Tehnopress, Iași, 2004;

[16] Roman, I. Controlul calității produselor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1988;

[17] Șerbănică, D., Relații publice, Editura ASE, București, 2003;

[18]***A Pyramid Topples at the USDA, in Consumer Reports, A Publication of Consumer

Union, USA, 1991;

[19]***O.U.G. nr. 97/2001 privind reglementarea producției, circulației și comercializării alimentelor;

[20]***Agenții economici care desfășoară activități în domeniul producției de produse alimentare sunt obligați să solicite licență de fabricație (conform art. 18 al OG nr. 42/1995 privind producția de produse alimentare destinate comercializării, aprobată și modificată prin Legea nr. 123/1995 și completată prin OG nr. 33/1999) Ministerului Agriculturii și Alimentației care acordă aceste licențe conform regulamentului aprobat prin OMAA nr. 58/1999;

[21]***http://dexonline.ro/definitie/cercetare, accesat la data de 12 iunie 2014;

[22]***http://www.mediafax.ro/economic/mega-image-si-a-majorat-capitalul-social-cu-25-2-milioane-de-euro-pentru-a-sustine-planul-de-extindere-12652154, accesat la data de 22 iunie 2014;

[23]***www.mega-image.ro, accesat la data de 7 iunie 2014;

[24]***http://www.uamsibiu.ro/studenti/docs/cursuri/3/MK-cercet-de-mk2.pdf, accesat la data de 12 iunie 2014;

[25]***http://www.retail-fmcg.ro/retail/retail-international/grupul-delhaize-a-publicat-raportul-de-sustenabilitate-pe-anul-2013.html, accesat la data de 9 iunie 2014;

[26]***http://www.wall-street.ro/articol/Companii/163730/mega-image-continua-sa-umple-capitala-cu-ce-noutate-vine-de-aceasta-data.html, accesatla data de 22 iunie 2014;

BIBLIOGRAFIE

[1] Angelescu, C., Ciucur, D., Dobrotă, N., Gavrilă, I., Ghiță, P.T., Popescu, C-tin, Târhoacă, C Economie, Ediția a 5-a, Editura Tribuna Economică, București, 2000;

[2] Balaure,V., Marketing, Editura Uranus, București, 2002;

[3] Balaure,V., Popescu, I.C, Șerbănică, D., Tehnici promoționale, Editura Metropol, București, 1994;

[4] Bari, I. Economia mondială, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997;

[5] Bari, I. Globalizare și probleme globale, Editura Economică, București, 2000;

[6] Ciucur, D., Gavrilă, I., Popescu, C-tin Economie, Editura Economică, București, 1999;

[7] Diaconescu, I. Funcțiile produsului alimentar în „Elemente de teoria și strategia calității mărfurilor”, vol. II, Editura ASE, București, 1991;

[8] Diaconescu, I. Merceologie alimentară, Editura Eficient, București, 1998;
[9] Dima, D., Pamfilie, R., Procopie, R. Mărfurile alimentare în comerțul internațional, Editura Economică, București, 2001;
[10] Olaru, M. Managementul calității, ediția a II-a revizuită și adăugită, Editura Economică, București, 1999;

[11] Olaru, M., Pamfilie, R., Schileru, I., Purcărea, A., Negrea, M., Atanase, A., Stanciu, C. Fundamentele științei mărfurilor, Editura Economică, București, 2002;

[12] Olaru, M., Schileru, I., Pamfilie, R., ș.a. Fundamentele științei mărfurilor, Editura Eficient, București, 1999;

[13] Patriche, D. (coordonator) ș.a. Economie comercială, Editura Economică, București, 1998;

[14] Papuc, M., Cercetări de Marketing, Editura Universitară, București, 2005;

[15] Paraschivescu, A.,O., Managementul calități mărfurilor alimentare, Editura Tehnopress, Iași, 2004;

[16] Roman, I. Controlul calității produselor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1988;

[17] Șerbănică, D., Relații publice, Editura ASE, București, 2003;

[18]***A Pyramid Topples at the USDA, in Consumer Reports, A Publication of Consumer

Union, USA, 1991;

[19]***O.U.G. nr. 97/2001 privind reglementarea producției, circulației și comercializării alimentelor;

[20]***Agenții economici care desfășoară activități în domeniul producției de produse alimentare sunt obligați să solicite licență de fabricație (conform art. 18 al OG nr. 42/1995 privind producția de produse alimentare destinate comercializării, aprobată și modificată prin Legea nr. 123/1995 și completată prin OG nr. 33/1999) Ministerului Agriculturii și Alimentației care acordă aceste licențe conform regulamentului aprobat prin OMAA nr. 58/1999;

[21]***http://dexonline.ro/definitie/cercetare, accesat la data de 12 iunie 2014;

[22]***http://www.mediafax.ro/economic/mega-image-si-a-majorat-capitalul-social-cu-25-2-milioane-de-euro-pentru-a-sustine-planul-de-extindere-12652154, accesat la data de 22 iunie 2014;

[23]***www.mega-image.ro, accesat la data de 7 iunie 2014;

[24]***http://www.uamsibiu.ro/studenti/docs/cursuri/3/MK-cercet-de-mk2.pdf, accesat la data de 12 iunie 2014;

[25]***http://www.retail-fmcg.ro/retail/retail-international/grupul-delhaize-a-publicat-raportul-de-sustenabilitate-pe-anul-2013.html, accesat la data de 9 iunie 2014;

[26]***http://www.wall-street.ro/articol/Companii/163730/mega-image-continua-sa-umple-capitala-cu-ce-noutate-vine-de-aceasta-data.html, accesatla data de 22 iunie 2014;