COMERCIAL ȘI TURISTIC DE IMPORTANȚĂ NAȚIONALĂ [309578]

[anonimizat]-estul României. [anonimizat], [anonimizat]. Orașul Constanța are propria plajă lungă de 6 km. Partea nordică a [anonimizat], [anonimizat] o plajă de 7 kilometri, o plajă care continuă la 6 km prin orașul Năvodari.

Constanta este cel mai vechi oras certificat din Romania. Prima înregistrare documentară datează din 657 î.Hr, când actuala peninsulă ([anonimizat]) a format o colonie grecească numită Toms. Orașul a fost cucerit de romani în 71 î.Hr și redenumit Constantiana în onoarea surorii împăratului Constantin cel Mare.

[anonimizat], Marea cea mare (după a fost numită Marea Neagră) a [anonimizat]. Constanța a refuzat mai târziu sub dominația otomană și a devenit un sat simplu de locuit pentru pescarii greci și crescătorii de oi și de cai tătari.

[anonimizat]. [anonimizat], una dintre cele mai mari vase construite și renovate.

[anonimizat]-[anonimizat]-a [anonimizat]. [anonimizat] 200 de nave fluviale sunt în port pentru încărcarea sau descărcarea încărcăturii sau în așteptare pentru funcționare. [anonimizat].

Transportul aerian este reprezentat de Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu și de Aerodromul Tuzla. Aeroportul a [anonimizat]. Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu are o lungime totală de 3,5 km și este o [anonimizat].

Turismul este o industrie de activitate economică importantă. Deși Constanța a fost deja promovată ca stațiune a regelui Carol I, dezvoltarea industriei navale a avut un impact asupra declinului plajelor. [anonimizat], mulți oameni descoperă și vizitează monumentele din oraș. [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat] a României prin portul cu același nume, a [anonimizat], industria navală și agricultură datorită poziționării „strategice“ lângă Marea Neagră. [anonimizat] 7,3 mld. euro în 2012, într-[anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat], domeniul energetic și agricultura sunt punctele forte ale județului Constanța.Turismul de litoral ar putea atrage mai multi investitori. [anonimizat], din și spre Constanța-Kogălniceanu, ar putea, de asemenea, atrage mai mulți investitori în zonă.

Peste tot în lume orașele-port vin imediat după capitala unei țări ca nivel de dezvoltare și ca număr de locuitori. În România, Constanța se afla încă în coada tuturor clasamentelor și, în loc să se ridice, se transformă tot mai mult într-un oraș subdezvoltat și îmbătrânit: tinerii pleacă masiv, mediul de afaceri e aproape inexistent, statul a rămas cel mai important angajator.

Având atâtea puncte forte, Constanta nu poate irosi potențialul sau, de aceea trebuie să avem o strategie bine gândită. În ultimii ani totul a funcționat din inerție. Daca vom avea un plan strategic pentru următoarea perioadă,orașul așa cum îl știm azi se va transforma complet în viitor astfel încât să aducă locuitorilor o îmbunătățire a calității vieții. Acest lucru va fi posibil odată cu evoluția tehnologiei, și desigur când fiecare din noi va întelege că viitorul frumos al traiului nostru depinde și de noi. Astăzi, cand vorbim, atat de des despre conceptul Smart City, și cand ne aflăm în fața unui orizont 2020 cu noi provocări și cu oportunități în ceea ce privește dezvoltarea regională și implementarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă, e pacat sa nu acționăm.

Un oraș inovator ar trebui să fie, un oraș care utilizează tehnologiile informației și comunicațiilor și alte mijloace de îmbunătățire a calității vieții pentru eficientizarea funcționării serviciilor urbane și creșterea competitivității, asigurând, în același timp, satisfacerea nevoilor generațiilor prezente și viitoare în plan economic, social și de mediu. Nu există însă o formulă universală de transformare a unui oraș într-un Smart City, însă putem identifica o serie de inițiative ale unor orașe europene care au avut succes în transformarea unuia sau mai multor sectoare Smart Cities.

România a rămas în urmă în ceea ce privește pătrunderea tehnologiilor și instrumentelor inteligente pentru managementul și dezvoltarea orașelor. Cu toate acestea, la fel ca dezvoltarea târzie a infrastructurii de bandă largă, aceasta problemă poate fi văzută ca o oportunitate de a face un salt înainte, de a „arde etape” prin care orașele vestice au trecut, și care nu au fost nici pe departe ieftine.

Este necesară consolidarea unei viziuni de ansamblu, identificarea soluțiilor viabile, necesare creșterii calității vieții, prin asigurarea serviciilor publice performante, bazate pe utilizarea tehnologiei informațiilor TIC, ce va permite crearea orașului inteligent.

4.2. INSULA ECOLOGICĂ – TOMIS CONSTAȚIANA

In acest subcapitol se va prezenta proiectul insulei ecologice "Tomis Constatiana", care ar trebui să devină nu numai un loc pentru odihnă, dar si va oferi spații pentru locuit. Proiectul ecologic va fi implementat până în 2030.

Constanța este un oraș care se situiază pe coasta Mării Negre. Constanta este al doilea oras ca importanta in Romania, oraș-port și oraș turistic care trebuie vizitat vara si iarna, primavara si toamna.

În ciuda faptului că proiectul viitoarei insule ecologice Tomis Costanțiana va include toate facilitățile de lux asociate deseori cu proiecte de această scară, acesta va fi permeabil cu un "spirit verde"inspirat – de la restaurante și hoteluri subacvatice până la vârfuri deasupra nivelului apei centre comerciale, cinematografe, săli de conferințe și alte infrastructuri.

Fiecare complex ar urma să fie construit din plastic reciclabil din Marea Insulă de Gunoaie din Marea Neagră, o zonă de acumulare a unei cantități impresionante de deșeuri.

Pe lângă spațiile pentru locuit, Tomis Constanțiana ar urma să găzduiască și laboratoare, birouri, hoteluri, terenuri de sport și diverse micro-ferme, cu o suprafață ce s-ar extinde apoximativ pe 150 de etaje, cu o adâncime de aproape 600 metri. Apa mărilor ar fi astfel desalinizată pentru a putea fi consumată, în timp ce microalgele ar descompune deșeurile menajere, iar lumina ar fi furnizată cu ajutorul bioluminiscenței.

Dimensiuni:

a. Platforme Subacvatice :

Diametru: 60m,50m,40m,30m,20m;

Inaltime totala fara picior:16m

Inaltime cu picior: 600m

b. Turn:

Inaltime 212m fara laboratorul de cercetare sau 229m cu el

Latime:~145m punctele cele mai departate

Adancime:~104m punctele cele mai departate

c. Platforma mediana:

Lungime: ~ 323 m;

Latime:~242m;

Inaltime:9m;

d. Scut Insula:

1.Inaltime: 38 m

2. Lungime: ~335 m;

3. Latime: ~254 m;

e. Eoliene Mari: (cele de langa oras):

1. Inaltime: 100m deasupra nivelului marii, inaltimea piciorului variaza in funtie de adancime, consistenta sol, etc.

2. Diametru Elice:72m;

Figura

Accesul pe “insula “ se va face prin intermediul unui tunel subacvatic care se va lega undeva de platforma mediana sau de unul din picioare.Accesul cu nave este posibil prin intermediul unui mini port.

Întreaga suprafață uriașă a platformei va reprezenta o mare baterie solară. În plus, construcția va oferi alte modalități de a obține energie curată, folosind sisteme de producere a energiei hibride, cu ajutorul energiei eoliene și puterea valurilor de mare. Toate aceste măsuri vor contribui la furnizarea energiei verzi nu numai pentru complexului ecologic, ci și pentru întregul centru turistic Mamaia, a cărui populație principală (fără sa număram turiștii) depășește 678.406de oameni.

Având în vedere ca în viitorul apropiat oamenii se vor confrunta cu mai multe probleme – de exemplu, lipsa de apă. De aceea, vom gândi cu atenție sistemul de recoltarea apei de ploaie, care, în combinație cu instalația de mini-desalinizare a apei oceanice pentru nevoile vizitatorilor, va face acest complex complet autosuficient.

4.3. SISTEM PLUTITOR PENTRU CURĂȚAREA MARII NEGREDE DEȘEURI DE PLASTIC

Platforma va filtra, de asemenea, apa de la diferite tipuri de poluare (de exemplu, hidrocarburile aruncate de transport și vasele de marfă), asigurând astfel un habitat curat pentru viața marină. Gândirea verde se manifestă și prin faptul că am refuzat ideea de a crea un design grandios pe piloți. Astfel, am atins un impact minim al "Tomis Constanțiana" asupra ecosistemului marin.

Deșeurile marine, în special materialele plastice, reprezintă o amenințare nu numai pentru sănătatea mărilor și a zonelor costiere, ci și pentru economia și comunitățile noastre. Aproximativ 1,15-1,41 milioane de tone de plastic intră în oceane în fiecare an. Mai mult de jumătate din acest plastic are o densitate mai mică decât apa, ceea ce înseamnă, că nu se va scufunda odată ce nimerește în mare.

Materialele plastice sunt mai puternice și mai rezistente la în mediul marin, permițându-le să fie transportate pe distanțe lungi. Ele persistă pe suprafața mării atunci când se deplasează în mare, sunt transportate prin convergența curenților și în cele din urmă se acumulează în plasturi.

Plasticul devine o substanță din ce în ce mai omniprezentă în oceane și mări. Din cauza dimensiunii și culorii lor, animalele confundă plasticul cu alimente, provocând malnutriție; creează riscuri de entangare și amenință comportamentul general, sănătatea și existența.

Studiile au arătat că aproximativ 700 de specii au avut resturi marine, și 92% din aceste interacțiuni cu materiale plastice. 17% din speciile afectate de plastic sunt enumerate în IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii).

Un obiectiv la fel de important este de a reduce insula de gunoi a Marii Negre la jumătate din dimensiunile sale actuale în urmatorii ani.

Nu putem avea oceanele curate la care visăm, indiferent ce sisteme de curățare vor fi inventate în viitor, dacă menținem producția de plastic la cotele actuale și, cu atât mai puțin, dacă le depășim.

Proiectul este constituit dintr-o platforma lunga de 600 de metri ce pluteste pe suprafata apei si o perdea impenetrabila atasata dedesubt cu adancimea de 3 metri, pentru a capta deseurile din plastic de la suprafata dar si din apa. Intrucat perdeaua creeaza un curent vertical pe sub aceasta, vietuitoarele marine o pot traversa in siguranta.

Sistemul de curatare se foloseste doar de fortele naturale pentru a functiona – vantul, valurile si curentii maritimi. Datorita acestor factori naturali, adopta forma literei U si se misca mai repede decat plasticul, adunandu-l astfel cu usurinta. Este de asemenea dotat cu panouri solare, lumini, sisteme anti-coliziune, senzori si antene ghidate prin satelit, prin care isi comunica pozitia in mod permanent si furnizeaza informatii privind actiunile intreprinse si deseurile captate. Astfel, cand este momentul potrivit, un vas vine si colecteaza plasticul adunat, ducand-ul spre statiile de reciclare.

Atât plasticul cât și sistemul sunt purtate de curent. Cu toate acestea, vântul și valurile propulsă numai sistemul, deoarece plutitorul se află chiar deasupra suprafeței apei, în timp ce plasticul este în primul rând chiar sub el. Sistemul se mișcă astfel mai repede decât plasticul, permițând capturarea materialului plastic.

Forțele naturale deplasează sistemul mai repede decât plasticul, ceea ce permite plasarea materialului plastic în centrul sistemului.

O navă care acționează ca un camion de gunoi al mărilor va îndepărta plasticul colectat la fiecare câteva luni.

Plasticul va fi prelucrat pe teren și sortat pentru reciclare.

Sistemul care va fi amplasat la o distanță de 5 km de la platformă va proteja mediul natural și va elimina cantități mari de poluare din plastic din Marea Neagră. Este asigurată și viața marină, și anume sistemele se deplasează prin ocean la viteze extrem de scăzute – destul de lent pentru ca creaturile să înoate. În al doilea rând, curentul va curge sub ecran, deoarece ecranul este impervios, conducând cu ea organisme care nu se pot deplasa în mod activ, în timp ce plasticul (care plutește) rămâne în interiorul sistemului. În al treilea rând, deoarece ecranul nu este o rețea, viața marină nu poate încurca. În cele din urmă, vom elimina periodic de plastic din apă, ceea ce înseamnă că oamenii vor fi întotdeauna prezenți pentru a verifica viața marină înainte de ridicarea plasticului din apă.

4.4. FACILITĂȚILE INSULEI

Rezervele de apă potabilă ale orașului vor fi asigurate de o uzină ecologică ce va folosi presiunea apei pentru a elimina sarea, iar oxigenul va fi asigurat printr-o instalație de coșuri speciale montate în turnurile orașului, la suprafață.

Hrana populației din orașul ”Tomis Constațeana” va fi asigurată de recifurile de corali, din pescuit și din terenuri agricole și ferme marine amenajate în interiorul orașului. Alimentele vor fi cultivate, desigur, la fața locului. Susținerea va proveni din alge, moluște și plancton, toate fiind bogate în vitamine, minerale și proteine. În caz în care aceste produse alimentare nu se potrivesc cu gustul turistilor sau populatiei insulei, aici se vor gasi si serele de suprafață, care oferă livezi organice, grădini de legume și câmpuri agricole. Și întotdeaunase va putea baza pe pescuitul durabil. La urma urmei, oceanul este chiar în afara camerei de zi. Toate alimentele vor fi distribuite în containere vrac, biodegradabile reutilizabile.

In orașul pe mare vor fi construite case, birouri, magazine, laboratoare de cercetare, parcuri, grădini, livezi și orice fel de spații verzi. Fructele și legumele vor putea fi cultivate în așa-numitele "sate-eco". Va exista și posibilitatea de a pescui direct din ocean.

Oamenii se pot deplasa cu nave sau submarine alimentate cu alge. Biocarburanții sunt produși prin extracția hidrogenului și a carbonului din apa de mare prin presiunea osmotică, apoi sintetizarea acestora. Acest proces ecologic permite dioxidului de carbon să fie pompat din oceane, neutralizând astfel procesul de acidifiere care poate distruge ecosistemele lor.

Cu construcția insulei ecologice și inteligente vor fi implementate și soluții inteligente, care s-a traduce, implicit, într-o creștere semnificatvă a calității vieții.

Figure 8. Facilitățile insulei

Orașul Tomis Constanțiana va avea următoarele facilități:

C1 Module rezențiale și hotel, sisteme eoliene verticale, energie solară locală, telecomunicații, apartamente, penthouse-uri, zona agrement, bucătării, spa-uri;

C2Centru de congrese de primă clasă, cinematografe și zone de expunere, heliporturi, saloane V.I.P, poduri Sky;

C3 Centru de divertisment, restaurante, lobby, parc acvatic, grădini tropicale și plajă, terenuri de joacă pentru copii;

C4 Centrul comercial: birouri de lux, pub-uri, centre de sănătate, spa și zone comerciale, bibliotecă publică, acvariu, centru de educație pentru mediul marin, muzeu, grădini de apă și grădini de flori de coastă;

C5Zona motoarelor: sferturi de echipaj, e-vehicule, centrale electrice, centru de cercetare;

C6 Hotel subacvatic, restaurante și cafenele cu vedere 360 °, buticuri, camere subacvatice, laboratoare de studii marine, sisteme de alimentare cu apă;

C7 Marina: sporturi nautice, lifturi de yachi, sisteme de putere tydal, plajă, jocuri, coctail-bar, grădini de palmieri, e-taxi de apă și colectoare de energii tydal și valuri, recife de corali și grădini subacvatice;

C8 Instalații de mediu și de reciclare;

C9 Ferma de energie subacvatică: Curenți marini pentru recoltarea energiei, colectoare de energie Tydal, colectoare de energie valuri.

Tomis Constanțeana va genera un surplus de energie regenerabilă, curată și locală și va atenua, într-o oarecare măsură, nevoile energetice ale orașului. Panourile solare vor acoperi majoritatea zonelor care se confruntă cu lumină, inclusiv polimerii fotovoltaici vizați pe suprafețe transparente. Fiecare bloc rezidențial de pe turn va avea turbine eoliene și panouri solare. Aceste soluții vor evita "poluarea vizuală ecologică" a turbinelor tradiționale de energie eoliană care vor prelua suprafețe imense ale mării și vor include sistemele de energie eoliană și solară ca elemente arhitecturale într-un "concept conceptual al planului principal vertical".

Vor exista, de asemenea, colectori de energie subacvatică obținută din energia mareelor și a valurilor și colectori geotermali pe fundul mării.