Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 1 [624457]

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 1

CAPITOLUL I – NOTIUNI GENERALE

I.1 REȚEL E DE COMUNICAȚII MOBILE

Evoluția comunicațiilor mobile se confundă, în mare măsură cu evoluția
radio comunicații lor. Astfel, transmisiile de mesaje între nave și uscat sau între n ave
reprezentau o practică obișnuita chiar și înaintea primului război mondial. Legăturile mobile
terestre apar în tre cele două războaie mondiale , de exemplu comunicațiile mobile ale poliției
din Detroit (1921) în bandă de 2 Mhz și sistemul de comunicație mobil din New York (1932).
După cel de al doilea război mondial și până la apariția sistemelor mobile celulare, se pot cita
câteva realizări importante ca sistemul B (Germania 1971), sistemul Loran (destinat navigației
maritime, cu începere din 1958), sist emul Shinkansen (Japonia 1964, pentru trenul de mare
viteză), sistemul IMTS (SUA, 1969) și altele. Totuși, dezvoltarea intensă a comunicațiilor
mobile se realizează doar după apariția circuitelor integrate și miniaturizarea realizată în
domeniul componente lor, deci după crearea condițiilor de miniaturizare a echipamentelor și
după realizarea unor surse de alimentare fiabile și cu dimensiuni relativ reduse. Pentru
realizarea unor rețele de dimensiuni mari, cu mulți utilizatori, având la dispoziție o bandă de
frecvența limitată, s -a trecut la folosirea acoperirii celulare.
Telefonia mobil ă a cunoscut una din c ele mai rapide cre șteri și oferă cele mai populare
teleservicii. Mobilitatea este asigură tă prin accesul radio realizat prin statiile de baza.
Abonatul/u tilizatorul poate realiza apel indiferent de pozitia lui geografică și se poate depla să
în timpul convorbirii fără a fi afectată calitatea. Pentru a asigură mobilitatea abonatulu i, este
necesar ca statia mobilă să fie în contact radio permanent cu rețea ua de comunicații mobile.
Au fost dezvoltate până în prezent trei generaț ii distincte de sisteme celulare de
comunicații mobile.
Prima generatie de sisteme mobile celulare – în care sunt cuprinse sisteme NMT,
AMPS, TACS – dezvoltate dupa 1980 , este bazata p e tehnologii de comunicați e analogice
care au folosit multiplexarea cu diviziunea în frecvenț a – FDMA (Fre quency Division
Multiple Acces )
Ulterior sisteme le digitale de comunicații mobile utilizeaza tehnici de acces de
mutiplexare cu diviziune în timp (TDM A – Time Division Multiple Acces). GSM 900/1800
sunt sisteme digitale bazate pe comutați a de circuite care asigură servicii telefonice și de date
de la terminale miniaturizate mobile. Calitatatea comunicații lor este foarte buna și se asigură
utilizare efic ienta a spectrului de frecvenț a. Rata de crestere a comunicații lor mobile es te
foarte mare. În prezent sunt peste 2 .000 milioane d e abonati ai sistemelor de comunicații
mobile.
Urmatoarea etapa sistemelor digitale de comunicații mobile (numerică ) – foloseș te
procedeul de acces multiplu prin diviziunea în cod, CDMA ( Code Division Multiple Acces ).
Aceste sisteme au rezultat în urma cercetărilor în domeniul comunicațiilor cu spectru
împrăștiat ( Spread Spectrum ). Sistemele CDMA asigură o calitate acceptabilă a comunicației
chiar în cazul unui raport semnal/interferență mic și pot folosi același set de frecvențe în
fiecare celulă, ceea ce conduce la o creștere spectaculoasă a capacității.
Diversificarea serviciilor și dezvoltarea comunicații lor multimedia impun c resterea
vitezei de transmisie și eventual acces asimetric la Internet. Acestea au determinat
dezvoltarea în continuare a sistemelor de comunicații mobile astfel ca au fost obtinute
comunicații mobile de generatia a 2 -a (2G) și a 3-a (3G). Prima generatie a fost înlocuita
treptat între 1991 -1995 de sistemele de generatia a doua (2G). Aceste sisteme, dintre care cel
mai cunoscut reprezentant este GSM, au și posibilitate limitata de transmisii date, cu viteze
mici. 2G a evoluat spre variante imbunatatite, ca re permit sporirea vitezei de transmisie a

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 2

datelor prin introducerea unor tehnologii speciale ca HSCSD și GPRS (cu ultima se poate
atinge teoretic 172 kbit/s).
În urma dezvoltarii expl ozive a i nternetului a aparut necesitatea accesului digital la
rețea ua de comutați e de pachete de date, astfel ca dupa 1998 a fost dezvoltat conceptul GPRS
(General Packet Radio Service ), care a fost implementat în sistemele GSM. Obiectivul
principal era a sigură rea accesului utilizatoriilor la servicii similare celor oferite de N -ISDN.
Sistemul combinat GSM – GPRS a constituit generatia 2.5G de sisteme de comunicații
mobile.
Sistemele din generatia a treia (3G), standardizate de ITU -RR sub numele de IMT –
2000 (International Mobil Telecommuncation 2000) sau de ET ȘI sub numele d e UMTS
(Universal Telecommnication System) au avut ca obiective majore : realizarea unei rețele
unificate globale pentru aplcatii fixe și mobile, tele fonice și de date; acces radio la servici i de
banda largă ; realizarea u nei arhitecturi flexibile de servic ii, care să permita operatorilor să
raspunda cerintelor abonatilor la servicii de tele comunicații .

Fig. 1 Evoluția sistemelor de comunicații mobile celulare

Fig. 2 Evoluția sistemelor de comunicații mobile

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 3

Folosirea acoperirii celulare a permis realizarea unor rețele de telefonie mobila de
dimensiuni mari, avand la dispozitie o banda de frecvenț a limitata . Introducerea în exploatare
a primelor sisteme 3G a fost realizată în 2001 -2002 și oferă viteze de trans misie sporita, de
până la 2 Mbit/s ( în unele variante până la 8 Mbit/s) și prezintă posibilitați multiple pentru
servicii multimedia. Cunoscut și sub numele de IMT -2000, variantă dezvoltat ă în Europa este
numit a UMTS. Astfel de sisteme sunt WCDMA și TD/CDM A, ambele în Europa, WCDMA
în Japonia, CDMA 2000 în SUA. Reț elele UMTS conforme cu varianta 99 oferă maximum
384 Kbit/s.
Sistemele de comunica ții mobile din genera ția a treia (3G) bazate pe WCDMA
(wideband code -division multiple access) și CDMA au cunoscut o largă raspandire. La finele
anului 2005 existau peste 160 de sisteme 3G opera ționale comercial e în 75 de țari, ș i un total
de peste 230 milioane de abonati 3G (conform IEEE Communication Magazine 2/2006).
Aplica țiile oferite de aceste sisteme comerciale cuprind at ât servicii cu com utație de circu ite
ca voce și videotelefonie câ t și servicii cu comuta ție de pachete ca videostr eaming, email și
transfer de fiș iere. O data cu extinderea aplicațiilor au crescut și cerinț ele impuse serviciilor
cu comuta ție de pachete în privin ța calita ții serviciilor (QoS), eficien ței spectrale, ratei de date
mai înalte în condi țiile folosirii efici ente a resurselor. Aceste cerinț e au condus la crearea de
către 3GPP2 (3G Partnership Project 2) a CDMA 2000 1x Evoluți on Data Optim ized (1xEV –
DO) revision 0 și revision A, ca și a tehnologiilor HSDPA (High Speed Downlink Packet
Access) și evoluți a EUL (Enhanced Uplink) a WCDMA (versiunea 6 – 2005) în cadrul 3GPP.
3GPP a pus la punct tehnologia HSDPA (versiunea 5 a WCDMA) la începutul a nului
2002. Tehnologia HSDPA ( denumita și 3,5G), devenită posibilă în cadrul edi ției 5 a UMT S,
poate să ofere o viteza de vâ rf de 14,4 Mbit/s (categoria 10). Vitezele reale depind de
condițiile radio, de reț ea, ca t și de tipul terminalului. Aceste performa nțe vor permite noi
aplica ții ca video streaming de înalta calitate, ca și descarcare rapida de muzica, divertisment
și email. Un avantaj major al HS DPA îl constituie reducerea laten ței (timpul dus –întors) între
rețea și terminalul utilizatorului, fapt c are permite introducerea unor aplicați i time -sensitive
(VoIP, jocuri, sincroniz ări, etc.).
O alta tehnologie elaborate este noua generatie 4G , definita de ITU (Uniunea
Internationala de Tele comunicații ) ca fiind o tehnologie wireless care permite transferu l de
date cu o viteză de 100Mb/s pentru un utilizator în mișcare și până la un 1Gb/s câ nd
dispozitivul mobil este în repaus. Reprezentanții Samsung apreciaza că un terminal 4G
permite descarcarea unui film de pe Internet în numai 5,6 sec.

I.1.1 GSM -Global System for Mobile Communications

GSM (Global System for Mobile Communications) este un sistem de telefonie mobila
digitala, ce funcți oneaza la ora actuală (in 14 domenii de frecvențe, toate situate în câte una
din următoarele benzi: 400 MHz, 700 MHz, 850 MHz, 900 MHz, 1.800 MHz și 1.900 MHz.
Unele domenii se folosesc numai pe anumite continente. Frecvențele cu care transmit
telefoanele mobile în cadrul unei legături cu releul antenă (legături numite „ uplink ”) se
deosebesc de frecvențele folosite de relee în direcția inversă („ downlink ”).

GSM oferă în primul rând calitate maxima a convorbirilor și transmisiilor de date, si,
mai mult decât atât, oferă posibilitatea folosirii aceluia și telefon mobil (cu aceea și cartela
SIM, și implicit acela și număr ) și în alte rețele, pe tot globul (roaming), astfel ca utilizatorul
poate fi gasit chiar dacă nu se afla în tara.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 4
Rețea ua GSM propriu -zisă se constituie din celule telefonice. Fiecarei celule îi
corespunde o anumita antena (statie de baza), amplasa ta pe turnuri sau cladiri înalte, pentru a

se evita accesul într -o apropiere imediata a acestora, al persoanelor publice.
Astfel, dacă un anumit telefon efectueaza o convorbire, aflându -se în miscare el poate
trece de la o celula la alta; zonele de acoperire ale acestor celule se întrepatrund, tocmai
pentru a se asigură o calitate superioara a convorbirii, fără bruiaje sau întreruperi, cauzate de
lipsă de semnal.
Dacă rețelele GSM (2G) funcționează foarte bine pentru traficul de voce, ele își ating
repede limitele când e vorba de trimiterea și recepționarea de informații. Pentru transferul de
informație, telefoanele GSM utilizează tehnologia CDS (Circuit Switched Data). Conform
acesteia, înainte de transferul propriu -zis, telefonului i se cere să efe ctueze o conexiune
specială la rețea, care poate să necesite până la 30 de secunde. După ce conexiunea s -a
realizat, datele sunt expediate, respectiv recepționate, iar utilizatorul este tarifat după
intervalul de timp în care a fost conectat. Transferul de curge relativ lent: 14,4 kbps pentru
rețele pe 1800 MHz și 9,6 kbps pentru cele pentru cele pe 900 MHz.

Scurt istoric al GSM -ului :

 La începutul anilor ’80, sistemele de telefonie celulară se dezvoltau rapid în Europa,
mai ales în țările scand inave și Marea Britanie, dar și în Franța și Germania. Fiecare țară își
dezvolta propriul sistem, dar acesta era incompatibil cu echipamentele și modul de
funcționare al celorlalte. Situația era indezirabilă, deoarece aparatura era funcțională doar în
perimetr ul fiecărei țări, ceea ce o făcea lipsita de interes în perspective unei Europe unite, și în
plus limita potențialul pieței pentru echipamentele aferente, așa că nu se putea pune problema
profitului.

 Ca să se depășească acest impas, în 1982 s -a organizat Conferința europeană pentru
poștă și telegraf (CEPT), prilej cu care s -a constituit organismul Groupe Spécial Mobile
(GSM). Miza acestuia: dezvoltarea unui sistem pan -european pentru telefonie mobilă. Acesta
ar fi trebuit să satisfacă mai multe exigențe:

– calitate bună a traficului de voce
– cost accesibil al terminalelor și serviciilor
– suport tehnic pentru convorbirile internaționale
– funcționalitate fiabilă în combinație cu terminale portabile
– gamă extinsă de servicii și facilități – compatibil itate ISDN

 În 1989, responsabilitatea organismului GSM a fost pasată Institutului European
pentru Standarde în Telecomunicații (ETSI), iar primele specificații tehnice au fost publicate
un an mai târziu. Serviciile comerciale s -au lansat la mijlocul lui 1991, iar doi ani mai târziu
în Europa fiuncționau deja 36 de rețele GSM, în 22 de țări. Normă în Europa, GSM nu a
rămas doar standard european. La scara întregului glob există peste 110 țări în care operează
peste 200 de rețele GSM (inclusiv DCS1800 și PC S1900). Dacă la începutul anului 1994
exista un număr de circa 1,3 milioane de abonați pe tot mapamondul, în octombrie 1997 ei
totalizau deja 55 de milioane. America de Nord și -a făcut intrarea ceva mai târziu pe piața de
profil, cu o versiune GSM denumită PCS1900, așa că acum există astfel de sisteme pe toate
conține ntele. Acronimul GSM înseamnă acum Sistemul Global pentru (comunicații) Mobile.

 La vremea respectivă, dezvoltatorii GSM au optat pentru un sistem digital încă
neverifică t suficient, în locul s istemelor celulare analog, cum erau AMPS în Statele Unite sau
TACS în Marea Britanie. Inginerii aveau convingerea că progresele tehnologice care aveau să

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 5
fie înregistrate în algoritmii de compresie și al procesoarelor de semnal digital vor fi
suficiente pe ntru a atinge criteriile de perfornmanță prestabilite, ca și dezvoltarea pe mai

departe a sistemelor, prin prisma raportului preț – calitate. Documentația GSM, care acoperă
peste 8.000 de pagini, conferă sistemului flexibilitate și potențial de moderniza re, dar în
același timp se menține în limitele unor standarde care asigură colaborarea între toate
componentele. În acest scop, fiecare comnponentă a sistemului vine însoțită de descrieri ale
funcțiilor și interfețelor aferente.

 Ca și evoluți e pentru teh nologia GSM : serviciile de bandă largă sunt deja
disponibile, prin tehnologii ce țin de a doua generație. Liniile de dezvoltare în sensul
tehnologiei 3GSM sunt deja trasate, iar odată cu aceasta se va deschide potențialul aplicațiilor
multimedia și a tra nsmisiilor complexe de date. Standardul GSM va continua să se
perfecționeze, oferind o paletă tot mai extinsă de servicii, pe suport wireless, cordless sau prin
satelit. Acestea vor include servicii de trafic de date de mare viteză, suport multimedia,
asistență pentru folosirea si multă nă a mai multor servicii, integrare seamless pe Internet,
rețele cablate.

Cerinte GSM :

Calitatea vocii în sistemul GSM trebuie să fie mai buna decat cea obtinuta de sistemele
analogice peste conditiile de opera re.
Sistemul trebuie să ofere inscriptie a informație i utilizatorului.
Sistemul trebuie să opereze pe toata banda de frecvenț a de 890 -915 MHz și 935-960
MHz.
Un sistem de semnal standardizat international trebuie folosit pentru a permite legatura
dintre oficiul central mobil și locatia registrelor.
Micsoreaza modificarile la rețelele publice fixe existente.
Conceperea sistemului în asă fel încat să reduca costurile receptorului.
Receptoarele trebuie să aiba capacitatea de a fi utilizate în toate țarile participante.
Flexibilitate maxima pentru alte servicii precum ISDN.
Sistemul poate mari funcți ile și serviciile disponibile pentru a alimenta natura speciala a
comunicații lor mobile.
Informație GSM
Calitate
Cu serviciu digital, calitatea sunetului inten să și clara. Sunetele din fundal și cele statice
sunt mult reduse, iar conversatiile suprapuse sunt astfel eliminate. În comparați e cu serviciu
analog exista de asemenea mult ma i putine retrageri, și peste toate calitatea este mult mai
preferata decat cea a telefonului fix.
Securitate
Sistemul GSM, bazându -se pe transmisii radio, prezintă în principiu riscul captării
ilegale a convorbirilor telefonice. El prevede însă ca semnalul sonor, înainte de a fi transmis,
să fie digitalizat și criptat, dispunând astfel de o securitate de transmisie ridicată.
Avantaj
Cu serviciu digital, o tehnologie mai buna inseamna o viață a bateriei mai buna. Timpul
de vorb ire este de doua ori mai mare la fiecare incarcare de baterie decat cu serviciu analog.
În plus serviciu digital permite ca mai multe apeluri să fie administrate într-un anumit
moment, prin urmare red ucând aglomeratia în zonele cu populatie den să și utiliz are mare.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 6

Roaming
Cu serviciu digital, ai posibilitatea sa -ti folosesti telefonul mobil, și număr ul în alte țari
din lume care opereaza cu rețea GSM. Operatorul tau trebuie să aiba un acord de roaming
potrivit și trebuie anuntat înainte de a pleca pentru a putea fi conectat în acea tara. Tot ceea ce
trebuie să faci e sa -ti deschizi telefonul când ajungi la destinați e și vei fi automat conectat la
rețea . Depinzand de tara, poti folosi SIM-ul tau vechi, dar în alte țari vei cere un alt SIM de la
operatorul tau înainte de a pleca. Acesta iti va da un nou număr în timp ce în acea tara numai
tu poti creea o diversiune la noul număr dacă trebuie.
Trasaturi GSM faza 1 :
– Înaintare apel
– Toate apelurile
– Fără raspuns
– Ocupat
– Fără rețea
– Blocare apel
– Să ieșir e – blocheza cateva apeluri iesite (ex. ISD)
– Sosire – blocheaza cateva apeluri sosite (folositoare dacă te afli în alta tara)
– Roaming global – viziteaza oricare alta tara cu GSM și un acord roaming și foloseste
telefonul ta u și număr ul existent.

Trasaturi GSM faza 2
– SMS – Serviciu de Mesaje Scurte – Iti permite să trimiti mesaje text de pe telefon
– Conferinta – Iti permite să vorbesti cu până la 5 alte persoane în acela și timp
– Apel în asteptare – Plasezi un apel pe asteptare
– Servicii de Date Mobile – Permite receptoarelor să comunice cu calculatorele
– Serviciu de Fax Mobil – Permite receptoarelor să trimita și să primeasca faxuri
– Serviciu de identificare a liniei de apel – Aceas ta facilitate iti permite să vezi număr ul
de telefon a celui care suna pe receptorul tau înainte de a raspunde.
– Înstiintarea încarcarii – Iti permite să fi la curent cu costul apelurilor
– Cell Broadcast – Iti permite să te abonezi la canalele de stiri locale
– Mobile Term inating Fax – Un alt număr emis cu ajutorul caruia primesti faxuri iar apoi
poti sa -l descarci la cel mai apropiat fax..

GSM faza 2 + trasaturi Disponibil din 1998
– Promovarea și imbun atatirile serviciilor existente
– Majoritatea promovarilor privesc t ransmisia de date, incluzand suportarea serviciilor și
pachet de date schimbate de 64 kbit/s și mai mult
– Acces DECT la GSM
– PMR/Acces Radio Mobil Public (PAMR) -precum capacitate
– GSM în cercul local
Rețel e Virtuale Private
– Pachet Radio
– Servicii de rata Premium

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 7

I.1.2. GPRS – General Packet Radio Service

GPRS (General Packet Radio Service) este un sistem de transfer de date specific
tehnologiei de rețele celulare 2.5G și este destinat accesului continuu la Internet. Tehnologi a
reprezintă o modalitate de optimizare a aparatelor 2G, astfel încât acestea să poate trimite și
recepta mai repede informații. Pr Într-o conexiune GPRS, telefonul este în permanență
conectat pentru transferul de date, care se efectuează la viteze relativ mari, în general 32 -48
kbps. Un avantaj suplimentar fata de GSM constă în faptul că transferul se poate face în
paralel cu desfășurarea unei convorbiri telefonice.
Tehnologia GPRS (General Packet Radio Service) consta în transmiterea informații lor
folosin d pachete de date unde prin pachet se întelege o secventa structurata de informații spre
deosebire de tehnologia folosita de conexiunile la internet de tip “dial -up” prin care se
efectueaza apel de la un număr de telefon la altul iar apoi transferul consta în transmiterea de
tonuri care sunt convertite în pachete de date.
Modul de comunicare TCP/IP se efectueaza numai pr in “adrese ip ” care contin
informații referitoare la cel care efectueaza conexiunea. Adresele ip sunt unice pentru orice
obiect existent în internet (pagina web, conexiune, etc.) astfel încat nu pot exista 2 telefoane
conectate la internet în acela și timp și avand aceea și adresă ip. Comunicații le prin adrese ip
sunt generate prin includerea în pachetele de date a adresei sursă și a adresei destinați e pentru
identificarea pachetelor pe parcursul transferului. Este necesară cunoasterea notiunii de adresă
ip interna care se foloseste în cazul conexiunilor GPRS și prin care se întelege o adre să ip care
nu comunica direct cu obiectele din exterio r ci pr intr-o alta adre să specifica operatorului
abonamentului de date.
Suplimentarea unei arhitecturi de rețea cu posibilitatea comu tarii de pachete necesita o
investitie destul de importanta, dar în cazul GPRS lucrurile se fac relativ usor, operatorii de
rețea vor trebui doar să introduca noi noduri și să actualizeze software unele elemente de rețea
deja existente. Informații le în cadrul GPRS sunt fragmentate, transmise și reasamblate la
primire, modalitate folosita în rețelele bazate pe pachete, cea mai faimoa să dintre acestea fiind
chiar Internetul.

Notiu ni utilizate în comunicarea GPR S

În modul de comunicare GPRS se utilizeaza frecvenț notiunea de “ apn” (Access Point
Name) care reprezintă în general numele operatorului sau numele terminalului care fa ce
legatura între conexiunile interne (cu adrese ip interne) și restul obiectelor externe. Pentru
abonamentele Vodafone de date GPRS generale acest apn are valoarea “ internet ”.În
comunicații le de date se folosesc frecvenț notiunile:

– isp :Internet Servic e Provider reprezintă denumirea operatorului cu ajutorul caruia se
efectueaza conexiunea
– username : Numele de utilizator cu ajutorul caruia se face autentificarea cu rețea ua
înainte de conectare.
– password : Parola pentru “username” folosita la auten tificare.
– dns : Domain Name Server este adre să ip a unui server specific operatorului care
“gaseste” în internet adre să ip pentru o denumire specificata de clientul conectat. De exemplu
o conexiune la internet indiferent de tipul acesteia (dial -up, GPRS, CDMA, etc.) doreste
vizitarea paginii “www. youtube .ro” dar nu cunoaste adre să ip respectiv ei paginii iar aici

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 8
intervine DNS -ul care este interogat de conexiunea respectiva și ii transmite acesteia adre să
ip a paginii respective pentru începerea comunic arii între adre să ip și www. youtube .ro.
– ip dynamic : Adresele ip dinamice sunt cele mai frecvenț e la conexiunile dial -up,
GPRS, CDMA și altele (indiferent de tipul intern/extern) și reprezintă o adre să ip disponibila
în rețea ua operatorului care se prime ste la conectare în rețea . Primirea aceleia și adrese ip
dinamice la mai multe conec tari este doar o coincidenta foarte rara deoarece ele se primesc
atât în funcți e de număr ul de adrese deja primite de alte conexiuni cat și “la întamplare”.
– ip static : Adresele ip statice sunt adrese rezervate și care nu pot fi primite decat de
aceea și conexiune pe baza unui “username” și a unei parole particularizate. De exemplu
clientii unui operator pot primi adrese ip cuprinse între “192.168.0.1” și “192.168.125.255”
dar adre să ip “192.168.10.99” este statica și poate fi primita doar de conexiunea cu
username=“user” și password=“pwd”. De aici rezulta ca orice client conectat cu username și
password diferite de cele specificate poate primi o adresă cuprin să între “192.16 8.0.1” și
“192.168.125.255” dar nu poate niciodata să primeasca adre să “192.168.10.99” pe când un
client conectat cu username și password “user” respectiv “pwd” primeste indiferent de locul
sau calculatorul de la care se conecteaza doar adre să “192.168.10. 99”.

Principalele trasaturi de rețea ale GPRS -ului

În general, în timpul unei convorbiri de la telefonul mobil este stabilită o conexiune
continuă (un canal de comunicație) rezervată – în acest timp nimeni altcineva nu poate folosi
acel cana l. GPRS are efectul că dacă în timpul convorbirii la un moment dat nu se transmit
date, canalul e pus la dispoziție pentru alte transmisii, fără însă ca să se piardă conexiunea
inițială. În acest fel se mărește disponibilitatea rețelei. Altfel spus, la sta ndardul GPRS
conexiunea pentru o convorbire este continuă, permanentă, dar în plus canalul de transmisie
pote fi partajat de mai multe persoane (convorbiri). Tarifele GPRS prevăd de obicei plata
după volumul de date transferate și nu după durata conexiunii .
GPRS este mult mai rapid decât CSD (Circuit Switched Data, uneori numit doar GSM Data).
Cu toate acestea, la orele de vârf transferul de date este ceva mai lent ( comparați v cu viteza
maximă), deoarece conexiunile de voce au de obicei prioritate. Rata de transfer de date
depinde de cla să multislot a dispozitivului.

Eficienta transmisiei
Comutarea de pachete din punct de vedere al posibilitați lor acestei rețele înseamna ca
GPRS va folosi resursele radio doar în momentul transmisiei sau prim irii de pachete. Mai
mult, un canal radio nu este alocat unui utilizator pe o perioada fixa de timp, ci resursele vor fi
impartite între mai multi utilizatori, acest lucru ducând la o folosire eficienta a latimii de
banda. În principiu, mai multi utilizato ri vor folosi în acela și timp aceea și latime de banda și
vor fi deserviti de o singura celula. Număr ul de utilizatori suportati depinde de aplicați a
utilizata și de volumul de date transferat. De asemenea, rețea ua poate fi administrata flexibil,
resursele fiind alocate dinamic, funcți e de ora de acces, de exemplu.
Orientarea spre Internet
GPRS se doreste a fi primul serviciu ce oferă soluți i full -Intern et mobile, prin
conectarea între rețele a Internetu -lui existent și a noilor rețele GPRS. Serviciile existente în
Internetul de azi (FTP, e -mail, telnet etc.) vor fi disponibile prin rețea ua mobila cu ajutorul
GPRS. Multi operatori de rețea au luat în calcul (și au și aplicat ) oportunitatea de a folosi

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 9
GPRS pentru a ajunge distribuitori de servicii wireless Inter -net, World Wide W eb-ul
devenind astfel principala interfaț a de comunicare. De oarece foloseste acelea și proto coale,
rețea ua GPRS poate fi vazuta ca o sub rețea a Internetului, cu terminalele GPRS ca host -uri
mobile. Acest lucru înseamn ă că fiecare aparat GPRS are adresă lui de IP și va fi accesat în
consecinta.
Este de notat ca GPRS suportă atât implementarea pe rețelele GSM câ t și pe TDMA
(Time Division Multiple Access), ultimul fiind un serviciu foarte popular în SUA și America
de Sud. Până acum toate bune și frumoase, dar bine înțeles ca orice tehnologie noua are
limitele ei, și despre acestea și modul în care serviciul poate fi î mbun ătătit vom vorbi în
continuare.
Capacitate limitata
GPRS implica existenta unor resurse și celule de lucru pentru efectuar ea transmisiei și
procesarea informații lor, iar acestea sunt limitate. Sunt multe cerinte care necesita folosirea
aceleia și resurse, de exemplu un apel GPRS și unul vocal vor fi t ratate de către aceea și
componenta. Este atunci absolut necesară alocarea uno r canale exclusiv pentru GPRS, și dacă
rețea ua va fi în continuare supra încarcata se va face o redirectionare dinamica a unor
informații prin canalul folosit de SMS, acesta folosind alt tip de resurse radio.
Viteza reala
Atingerea vitezei GPRS teoretice maxime de 171,2 kbps înseamna ca un singur
utilizator va folosi toate cele opt canale, fără nici o protectie la corecți e de erori. Bine înteles
ca nici un operator de rețea nu poate accepta acest lucru, de altfel primele terminale GPRS
sunt proiectate pent ru a lucra cu maxim trei canale, și realitatea este ca deocamdata rețelele
mobile sunt mai încete decat cele fixe.
În momentul initierii unei sesiuni GPRS, utilizatorii platesc pentru serviciul accesat.
Dar traficul prin Internet este de a să natura încat se poate ca la un moment dat informații
nesolicitate să ajunga la terminal. Sursele din Internet care ini țiaza un astfel de trafic nu pot fi
trase la raspundere, și se ajunge în situatia ca utilizatorul să plateasca pentru informații pe care
nu le dorește . Oricum, în principiu, prin orice mediu pot trece informații nesolicitate și acesta
nu este un motiv de a interzice comunicați a prin aceste medii. Problema se putea soluți ona
prin introducerea unei platforme de observare și administrare a informații lor aflate în transfer,
dar nu e ra o varianta eleganta, și de aceea trebuia gasita o soluți e care să nu afecteze nici
performantele sistemului și nici confidențial itatea datelor.
Incompatibilitati privind modulatia
GPRS se bazeaza pe tehnologia de modulatie GMSK (Gaussian Minimum -Shift
Keying), pe când EDGE foloseste o schema de modulatie mai noua, ce oferă o rata mult mai
mare prin interfaț a, varianta întalnita sub acronimul 8PSK (eight -Phase -Shift Keying).
Deoarece 8PSK va fi folosit și pentru UMTS, operato rii de rețea GPRS vor trebui sa -l includa
în sistemele lor, facând astfel tranzitia către sistemele de telefonie mobila de a treia generatie.
Întarzierea traficului

Prin GPRS pachetele sunt transmise în directii diferite, dar cu aceea și destinați e finala .
Aici apare problema „pierderii pe drum” sau modificarii în timpul transmisiei de date prin
radio a unora dintre acestea. Acest lucru duce la necesitatea introducerii de tehnologii de
transmisie și retransmisie wireless a pachetelor, iar rezultatul duce l a întarzierea traficului.
În acest sens, aplicați ile care necesita calitate foarte buna a transmisiei (de exemplu,
secventele video) vor fi implementate folosind HSCSD (High Speed Circuit Switched Data),

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 10
o metoda ce oferă patru canale CSD pe ntru fiecare utilizator, iar prin natura end -to-end a
legături i CSD, întarzierile vor fi mult mai mici. SMS -ul foloseste o modalitate de transmisie
de tip stocheaza și retransmite, unde mesajele sunt stocate în centrele SMS și retransmise apoi
către utiliz atori. Acest lucru este o problema în interconexiunile ce se doresc a fi realizate
între SMS și GPRS.
Avantajele pe care le aduce GPRS sunt evidente, serviciul este foarte flexibil, fiabil
și rapid.

GPRS este un standard ET ȘI (European T elecommunications Standards Institute)
pentru serviciul de transport, cu comutați e de pachete în sistemele GSM. Principalele
avant aje, concret structurate, sunt : interfaț a radio pentru debite de până la 115 kbit/s; folosirea
eficienta și partajata a resurs elor radio de către mai multi utilizatori ; timp de acces mult mai
mici decat în în serviciul cu comutați e de circuite ; folosirea eficienta și partajata a resurselor
radio de către mai multi utilizatori; taxare dupa volumul de date transmise și nu dupa du rata
conexiunii. Sp re deosebire de GSM, intervalele de timp sunt alocate în GPRS numai pe durata
transmiterii sau receptionarii de pachete de date , ceea ce înseamna o utilizare mai eficienta a
resurselor radio. Un canal radio poate fi astfel alocat la mai multi utilizatori de comunicații de
date. Resursele radio ale unei celule pot fi partajate de toate statiile mobile de tip GPRS sau
non-GPRS aflate în celula, pentru servicii GSM sau GPRS.

Când un serviciu nou este introdus, exista un număr de etape înainte ca el să devina
stabil. Dezvol tarile serviciului GPRS includ standardizarea, dezvoltarea infrastructurii,
probele rețelei, contracte stabilite, rularea rețelei, disponibilitatea rețelei, dezvoltarea
aplicați ei, etc.

Aplicați i pentru GPRS

Un domeniu larg de aplicați i com une și de consumator sunt permise de servicii mobile
prin transfer de date la fel ca SMS și GPRS. Aceasta sectiune le va introduce pe acele care se
potrivesc în mod particular cu GPRS -ul.

INFORMAȚII TEXTUALE ȘI VIZUALE

O gama largă de continut poate fi expediata utilizatori lor de telefoane mobile de la
preturi de actiuni, scoruri sport, vreme, informații de zbor, noutati, rezultate la loterie, glume,
horoscop, trafic, servicii local e, etc. Aceasta informație nu trebuie să fie neaparat te xtuala ,
poate fi sub forma de harta, diagrama sau alt fel de informații vizuale.
Lungimea mesajelor scurte de 160 caractere ajunge pentru expedierea de informație
când este cantitativa, la fel ca pretul unei actiuni sau a unui scor sportiv sau tem peratura. Când
informația este de natura cantitativa totusi, de ex. horoscop sau stiri, 160 caractere sunt prea
putine și nu fac decat să atâte sau sa -l supere pe cel care primeste informația în momentul în
care primeste titlul sau nu prevede alceva decat substanta. Ca atare, GPRS poate fi folosit
pentru serviciile de informație cantitativa când utilizatorii au dispozitive GPRS . În mod
interesant, aplicați ile chat -ului sunt o forma de informație calități va care poate ramane prin a
fi expediata prin SMS, ca să limiteze oamenii la concizie și să reduca incidentul de expedieri
înselatoare și irelevante de pe lista de mail care sunt evenimente obișnu ite pe grupurile de chat
pe internet.

SECVENTA IMAGINI

Secventa de imagini precum fotografii, tablouri, cărți postale, felici tari și prezen tari,
pagini statice de web poate fi trimi să și primita prin intermediul rețelei mobile. Cu GPRS este

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 11
posibil să punem imagini de la camera digitala c onectată de la un dispozitiv radio GPRS
direct la un site de internet, permitand publicarea în timp real.

IMAGINI IN MISCARE

În timp, natura și forma comunicați ei mobile a devenit mai putin textula și mai mult
vizuala. Industria mobila se muta de la message text la icoane, de la mesaje desenate la
fotografii și de la scheme la mesaje video, avanpremierele de film fiind înregistrate și o
vizionare des ăvârș ita prin curent de date pe un dispozitiv mobil.
Expedierea de imagini în miscare într-un spatiu mobil are cateva aplicați i de piata
verticala incluzand mon itorizarea parcarilor și a partilor cladirii de intru și și hoti, și
expedierea de imagini a pacientilor d intr-o ambulanta la un spital. Aplicați ile de video –
conferinta, în care echipe de oameni care se ocupa de vanzari distribuite pot avea o întalnire
obișnuita de vanzari fără a trebui să mearga într-un loc special, sunt o alta aplicați e a
imaginilor în miscare.

DISTRIBUIREA DE DOCUMENTE/ MUNCA COLABORATIVA

Datele mobile faciliteaza distribuirea de documente și izolarea muncii colaborative.
Acest fapt permite oamenilor diver și în locuri diferite să lucreze pe acela și document în
acela și timp. Aplicați ile multi -media combinand voce, text, imagini și ilustratii pot fi studiate.
Aceste tipuri de aplicați i ar putea fi folositoare în orice problema de rezolvare a unui exercitiu
la fel ca lupta cu focul, combaterea unei cai de atac, tratament medical, planuri de publicitate,
arhitect ura, jurnalism, etc. Chiar comentar ii depre vacante fiind un beneficiu și scutind
clientul de a merge personal la agentia t uristica pentru a lua o decizie. Oriunde oricine poate
beneficia de a avea sau de a fi capabil să comenteze asupra unei descrieri vizuale a unei
situatii sau probleme, precum munca colaborativa poate fi de ajutor. Prin furnizarea suficienta
de lungime de u nda, GPRS faciliteaza aplicați ile multi -media la fel ca distribuirea de
documente.

EMAIL COMUN

Cu mai mult de jum atate dintre angajati plecati de la birourile lor în orice moment, este
important pentru ei să tina legatura cu biroul prin marirea utilizări i sistemelor de email comun
dincolo de calculatorul biroului unui angajat. Sistemele de email comun se imbina în Zona
Locala de Rețel e (LAN) și include Microsoft Mail, Outlook, Outlook Express, Microsoft
Exchange, Lotus Notes și Lotus cc: Mail. A vand în vedere ca dispozitivele apte GPRS sunt
raspandite în corporatii printre comunitatea de utilizatori generali de telefonie mobila, exista
mai multe aplicați i de email comun utilizand GPRS -ul decat cele de email pe internet ale
caror scopuri sunt mult mai generale.

EMAIL PE INTERNET

Serviciile de email pe internet au aparut în forma unui serviciu de să ieșir e unde
mesajele nu sunt înregistrate, servicii de cutie postala în care mesalele sunt înregistrate. În
cazul serviciilor de să ieșir e, platforma de email fără fir traduce pur și simplu mesajul din
SMTP, email -ul de protocol de pe internet, în SMS -uri și și le timite centrului de SMS -uri. În
cazul serviciilor de email cu casuta postala, email -urile sunt de fapt înregistate și utilizatorul
primeste o notificare pe telefonul mobil și pot apoi să recupereze tot email -ul prin apelare
pentru a -l aduna sau înainta, etc.
Cu privire la primirea unui nou email, cei mai multi utilizatori de email pe internet nu
sunt anuntati în mod curent de acest fapt. Când sunt în afără serviciului, trebuie să apeleze
estimativ și periodic pentru a -și verifică cutia postala. Oricum, prin conectarea email -ului pe

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 12
internet cu un mecanism de atentionare precun SMS sau GPRS, utilizatorii nu sunt anuntati
când un nou email este primit.

POZITIONAREA VEHICOLULUI

Aceasta aplicați e integreaza pozitionarea sistemelor de satelit care spun oamenilor unde
se afla cu serviciile mobile de transfer de date și care le permite oamenilor să spuna unde se
gasesc. GPS este o rețea globala cu utilizare libera cu 24 sateliti ale și de Ministerul Apararii al
Statelor Unite. Oricine cu un receptor GPS poate primi pozitia satelitului lor și astfel afla unde
sunt. Aplicați ile de pozitionare a vehicolului pot fi folosite pentru a expedia cateva servicii
incluzand indepartarea diagnosticelor vehicolului, calea de gasire a vehicolelor furate și
tarifele de imprumut a unei masini.
SMS -ul este ideal pentru expedierea informație i de pozitie a GPS -ului precum
longitudine, latitudine, altitudine. Coordonatele GPS au aproape o lungime de 60 caractere.
GPRS -ul ar putea fi folosit alternativ.

TRANSFER DE DOCUMENTE

Asă cum acest termen generic sugereaza, aplicați ile de tansfer de documente cuprinde
orice forma de încarcare de da te de marime considerabila Într-o rețea mobila. Aceste date pot
fi o pezentare a documentului pentru o persoana din vanzari care calatoreste, un dispozitiv
manual pentru un motor de serviciu sau o aplicați e software precum Adobe Acrobat Reader
pentru a cit i documente. Sur să acestui document poate fi una dintre metodele de comunicare
pe internet cum ar fi FTP, telnet, http sau java – sau d intr-o baza de date sau o platforma de
mostenire. Indiferent de sur să sau tipul de document transferat, acest tip de aplicație tinde să
fie o lungime de unda intensa. Prin urmare cere un serviciu de date mobile de mare viteza
precum GPRS, EDGE sau 3GSM pentru a administra satisfacator o rețea mobila.

Tehnologia E DGE – EDGE (Enhanced Data rates for GSM Evoluți on) este o
tehnologie de evoluți e a rețelei GSM/GPRS care este destinatã sã aducã o îmbunãtãtire în
calitatea serviciilor de date.
Această tehnologie este cerută în primul rând de domeniul de afaceri, care utilizează
anumite aplicații de acces la propriile rețele, cum ar fi aplicațiile destinate personalului de
vânzare din teren, care are nevoie să cunoască în timp real situația stocurilor, a prețurilor
curente, pentru livrarea diverselor articole și confirmarea rezervării cantităților comandate,
chiar în timpul vizite i la un anumit client. Cu ajutorul Enhanced Data rates for GSM
Evoluți on, asemenea operațiuni au loc mult mai rapid, iar confirmările sunt recepționate
aproape instantaneu .

Tehnologia EDGE furnizează viteze de transfer care pot suporta aplicații specifice
UMTS cu investiții pentru rețea mult mai reduse. Noile servicii vor include, pe lângă cele
oferite pe suport GPRS, fluxuri video pe telefonul mobil. De exemplu vizualizarea în timp
real pe ecranul telefonului mobi l a programelor de televiziune – serviciul se numeste
commercial Video Streaming – sau urmărirea imaginilor transmise de o cameră video de
supraveghere.
Caracteristici :
– permite o vitezã de transmisie de trei ori mai mare decât viteza GPRS
– viteza nu este garantatã și se împarte între uti lizatorii din aceea și celulã
– funcți onare similarã cu tehnologia GPRS – foloseste transmisia de date în pachete cu o
adresare IP
– rețelele EDGE și GPRS funcți oneazã în paralel, un utilizat or se va conecta automat la una

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 13
dintre rețele în funcție de tipul telefonului mobil și aria de acoperire
– tehnologie adaptatã pentru accesul la Internet – permite viteza mai mare pe down -link

decât pe up -link
– nu se întrerupe comunicarea la trecerea dintr -o zonã de acoperire EDGE într -o zonã GPRS
sau invers
– oferta de date mobile este comunã EDGE / GPRS, nu existã diferente de tarifare între
EDGE și GPRS

Viteza de transmisie :
– Viteza maximã: 210 – 215 kbps.
Viteza de transmisie nu este garantatã și depinde de o serie de factori:
– numãrul de utilizatori si multă ni dintr -o celulã
– puterea semnalului, conditiile radio
– numãrul de canale de transmisie folosite – depinde de tipul de telefon EDGE și de
disponibilitatea rețelei
– viteza este mai mare pe down -link și mai micã pe up -link
Principalul beneficiu adus de tehnologia EDGE este accesul mult mai rapid la mediul
Internet. Prin utilizarea unui modem EDGE/GPRS conectat la un punct fix de lucru
(calculator personal), se poate obține un sistem de acces la Intern et sau Intranet la viteze
superioare celor oferite de liniile telefonice fixe și la un preț mult mai bun. Primul test, cel de
performanță, a dovedit că un fișier de 1 MB se poate descărca din mediul Internet prin
tehnologia EDGE în aproximativ 40 secunde, ceea ce înseamnă că în realitate, se pot atinge
viteze în jur de 200 Kbps.
EDGE are un alt mare avantaj față de tehnologia UMTS (este vorba de investiții
pentru rețea mult mai reduse) sau în raport cu operatorii care mizează pe CDMA: este
compatibil cu te hnologia GSM. Acoperirea va fi practic aceeași, adică de 98%. Orice
utilizator ce deține un telefon GSM compatibil EDGE/GPRS va putea utiliza cele două
tehnologii GPRS și EDGE fără să efectueze nici o modificare sau setare pe telefonul mobil.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 14

I.1.3. UMTS – Universal Mobile Telecommunication System

UMTS (Universal Mobile Telecommunications System) sau a treia generatie (3G) este
o banda de distributie cu transmisia bazata pe pachete: a textului, vocii, video și multimedia,
la rate de transfer de până la 2 Mbps (mega biți pe secunda). Oferă utilizatorilor computerului
portabil și ai telefonului mobil un consistent set de servicii, oriunde pe Glob. În conditiile în
care tehnologia UMTS este complet implementata, computerul și telefoanel e utilizatorilor pot
fi conectate la Internet în mod constant, chiar și în timp ce acestia calatoresc. Acest lucru este
posibil deoarece utilizatorilor le este oferit accesul prin rețele wireless și transmisii prin
satelit.

Fig 3. Diferente 2G/3G

Pentru utilizatorii care opteaza pentru un pachet de servicii care are inclus și
tehnologia 3G, avantajele aplicațiilor se regasesc la toate nivele: video 3G, muzica 3G și
jocuri 3G. Majoritatea utilizatorilor aleg eau tehnologia 3G pentru facilitatile video p e care
aceasta le oferă și anume: video -ul mobil reprezintă o potentiala killer application pentru
rețelele 3G. Muzica 3G: conexiunile 3G de mare viteza vor stimula consumatorii să descarce
și să asculte muzica pe telefoanele mobile, mai degraba decat cu a jutorul iPod -uri, radiourilor
sau al altor dispozitive portabile.
UMTS (Universal Mobile Telecommunication System) este un sistem selectat de ITU
în cadrul proiectului IMT -2000 International Mobile Telecommunications pentru definirea
sistemelor de comunic ații mobile din generatia a 3 -a (3G).

Cerintele impuse sistemelor de comunicații din generatia a 3 -a sunt urmatoarele :
– sistem global de comunicații
– flexibilitate în introducerea de noi servicii prin includerea de funcți i inteligente și
asigură rea de serv icii multimedia
– utilizarea eficienta a resurselor radio
– posibilitatea de a conlucra cu sistemele de telecomuncatii existente, fixe sau mobile, în
vederea realizării serviciilor de comunicații
– asigură rea calitați i serviciilor de voce și video comparabile cu cele a sigură te de rețele
fixe de tele comunicații
– asigură rea accesului la serviciile de date cu viteze mari de până la 2Mbit/s.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 15

Principalele caracteristici ale UMTS sunt urmatoarele :
– o noua interfaț a radio care permite accesul la debite mai mari necesare serviciilor
multimedia
– permite realizarea unui concept de rețea unificata pentru aplicați i fice sau mobile,
telefonice sau date
– oferă o arhitectura funcți onala flexibila care permite introducerea rapida de servicii noi
de tele comunicații impuse de piata d e servicii de comuncatii.

Criteriile de selectie a UMTS, dintre sistemele propuse, au fost :
– costul infrastructurii
– capacitatea
– flexibilitatea în utilizarea spectrului
– costul terminalelor
– flexibilitatea în utilizarea și introducerea serviciilor
– matu ritatea și riscurile tehnologice
– standarde acceptate pe plan international

Fig 4. Evoluți a sietemelor 2G și trecerea la 3G, la nivel mondial. Vitezele de transmisie
posibile sunt indicate cu aproximare.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 16

În figura de mai jos este prezent ata calea de evoluți e către 3G în Romania :

Fig.5 Calea de evoluare la 3G

În Romania , factorii care au facilitat dezvoltarea pietei precum și impulsionarea ei
sunt: standarde pentru acces și aplicați i (Wap. MMS), dezvol tari tehnologice în zona IP,
baterii, afisaje, procesare, memorie, compresie ; pretul rezonabil al licentelor , disponibilitatea
pe scara largă și în timp a echipamentelor și terminalelor , interconectivitate usoara între
echipamentele de rețea terminale și aplicați i , eficienta ridic ata în utilizarea spectrului de
frecvenț a prin noile tehnologii, lansarea de noi servicii multimedia cu caracteristici atractive.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 17

I.1.4. Comunicații radio dincolo de 3G

Dezvoltarea co municațiilor mobile continuă, fiind susținută de previziunile de evoluție ale
comunicațiilor mobile (fig. 6) ca și de relația dintre diferiții actori ai noilor sisteme. Integrarea
dintre sistemele de radiocomunicații mobile și sistemele fixe de radiodifuzi une, DxB,
reprezintă una dintre principalele preocupări în domeniu. O conlucrare de succes trebuie să
ofere tuturor părților posibilitatea de a -și spori v eniturile (fig. 7 ) Totuși, aceasta nu este
simplu, dacă se pune problema între un operator fix și unul mobil. Este pusă problema
cooperării între 3G, eventual 4G și sistemele de radiodifuziune. Sistemele mobile oferă un
canal de legătură cu rețeaua de radiodifuziune iar informațiile oferite de aceasta pot fi de
interes general sau de interes de grup pentru utilizatorii ce evoluează în zona de acoperire a
celor două rețele.

Fig 6. Evoluți a număr ului de utilizatori ai telefoniei și Internetului

Fig 7. Actorii unui sistem complex de comunicații

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 18

Evident că prima întrebare ce se pune în mod firesc este de ce s-a trecut la dezvoltarea
unei noi generații de sisteme de comunicații, 4G, înainte de introducerea pe scară largă, în
exploatare, a sistemelor 3G. Pentru 4G se pot da mai multe definiții, dintre care cea mai
simplă este cea de viitoare gen erație de re țele radio ce a completa t și înlocui t, rețelele 3G. În
favoarea dezvoltării 4G există o serie de argumente:

> Performanțele 3G pot să nu fie suficiente pentru a satisface necesitățile unor aplicații
de înaltă performanță ca multimedia, video cu prez entare de mișcare, teleconferințe de
calitate. Pentru acestea este necesară sporirea capacităților 3G cu un ordin de mărime.
> În momentul de față, pentru 3G există standarde multiple și, cu tot efortul de
compatibilizarea a acestora, există dificultăț i reale în a sigură rea unui roaming global și a
interoperabilitatii precum și a portabilității serviciului.
> 3G se bazează pe conceptul de arie extinsă. În prezent sunt însă necesare rețele hibride
capabile să folosească atât LAN radio cât și rețe le celulare.
> Sunt necesare lărgimi mai mari de bandă iar cercetările au arătat că în structură 3G, nu
pot fi implementate unele scheme de modulație mai eficiente decât cele folosite.
> Se dovedește ca este necesară exitenta unor rețele cu transmisi e de p achete, capabile să
folosească la deplină capacitate protocoalele Internet, cu convergența realizată între
capacitățile de voce și de date.

Rețelele de comunicație mobilă 2G, mai ales sub formă 2+, reprezintă o evoluție importantă
în concepția m odernă a rețelelor de comunicații.
Pentru rețelele de comunicație de generațiile 2+, 3 și 4 se pun câteva probleme esențiale, ce
marchează dezvoltarea acestora și impun direcții de dezvoltare mai ales în sferă serviciilor.
Astfel se urmăresc o serie de o biective majore cum sunt:

– Convergență / integrarea / conlucrarea tuturor rețelelor fixe și mobile, existențe sau
viitoare, fixe sau mobile (cu legătură prin cablu sau radio), incluzând radiodifuziunea. Baza
convergenței va fi formată de tehnologiile IP.
– Ușurința de a selecta și folosi serviciile selectate. Aceasta va determina ofertantii de
servicii la realizarea unor tehnologii de aplicație prietenoase și simplu de folosit, cu conținut
adecvat tipului de utilizatori și zonei geografic e în care se desfășoară serviciile.
– Realizarea de terminale universale și cu un cost cât mai scăzut, ceea ce conduce la
necesitatea unor tehnologii de reconfigurare.

Principalele performanțele 3G și 4G sunt prezentate comparați v în tabe lul 1

Tabelul 1
3G (inclusiv 2G+) 4G
Conditii majore ce
conditioneaza arhitectura Transmisii vocale și date, cu
sporirea accentului pe date Convergen ta transmisiilor
de date și voce prin IP
Arhitectura rețelei Bazat a pe celule, pe zone extinse Integra re hibrid a de rețele WLAN și de arie mare
Banda de frecvenț e Funcți e de tara, în domeniul
700-2600 MHz Benzi de frecvenț e 800 MHz,
900 MHz, 1800 MHz, 2100
MHz, 2600 Mhz
Viteza de transmisie Pana la 2 Mbit/s, tipic 384 kbit/s
pentru mediul mobil 20 — 100Mbit/s pentru
mediul mobil
Lărgimea de bandă a
canalului RF 5 — 20 MHz De ordinul a 100 MHz

Modul de comutare Circuit și pachet Pachet, cu prelucrarea vocii
în modul pachet

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 19
Tehnologia de acces WCDMA, 1 xRTT, EDGE OFDM si MCDMA
(Multicarrier CDMA)
Corecți a în avans a
erorilor Convolu tional, rata 1/2, 1/3 Schema de codare
Concatenata
Proiectare componente Proiectare de antene optimizate,
adaptori multiband Antene inteligente, soft
multibanda și de banda largă
Protocol Internet IPv4 și IPv6 IPv4 și IPv6

În cadrul noilor rețele se pot stabili straturi de acoperire și se poate dezvoltă o ierarhie
atât pe vertical a, între rețele cu grade diferite de acoperire cât și pe orizontal a, între rețele de
același rang, ierarhie ce permite realizarea de comuni cații între acestea (figură 8).

Fig 8. Stratificarea ierarhic e pentru rețel e de comunicații mobile 4G

Criteriile de selecție de către utilizatori ai rețelelor prin care se realizeze legătura de
comuni cație trebuie să aibe în vedere:
– Tipul de servic iu, caracterizat prin viteză de transmisie a datelor și calitatea necesară
a serviciului;
– Resursele disponibile în zona de acces radio;
– Contextul în care se află situat util izatorul, definit de elemente ca gradul de
mobilitate, preferințele pe rsonale ale utilizatorului, locul și momentul realizării legăturii.

Transferul legăturii de comunicație între sisteme celulare de mare acoperire și rețelele
radio LAN, de acces local, se poate realiza în diferite condiții și cu diferite cerințe. În ac est
sens este necesar ca la realizarea transferului:
> Să se selecteze între transferul în cadrul aceluiași strat ierarhic și transferul între
straturi ierarhice;
> să se ia în considerare tipul de serviciu realizat și dacă serviciul se realizează în timp
real sau în timp non -real;
> să se analizeze flexibilitatea ce poate fi realizată în ceea ce privește calitatea
serviciului pentru utilizatorul mobil;

> să se ia în considerare transferul 'pe neobservate', atunci când acesta este necesar;

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 20
> să se realizeze o unificare, între protocoalele folosite de diferite rețele pentru
autentificare, securizare și taxare, simplificând accesul la aplicații, din toate locațiile, în
condițiile unei calități acceptabile a serviciului în orice moment.

Asigură rea condițiilor de dezvoltare și de funcționare a noilor sisteme de comunicații cu
integrarea rețelelor și a serviciilor se poate realiza doar prin:
> Rezolvarea problemelor de standardizare, în special la interfață radio și la interfețele
de in terconectare între rețele.
> Stabilirea unor modele de afaceri;
> Stabilirea unor profiluri de preferința ale utilizatorilor;
> Elaborarea și precizarea mecanismelor și a criteriilor de transfer între sisteme;
> Elaborarea unor mecanisme pentru descărcarea softului;
> Stabilirea de metode pentru alocarea flexibilă a spectrului și de împărțire al acestuia
între operatori;
> Noile sisteme vor trebui să permită preluarea unor tehnologii în curs de dezvoltare sau
ce vor apărea în viitor.

O categorie de rețele de acces local, dezvoltate la nivel european sunt grupate în
noțiunea de BRAN (rețele radio de acces de bandă largă), ce conțin rețele de tipul
Hiperaccess, Hiperlink și Hiperlan (figură 9 ). Rețelele de tip BRAN pot fi considerate și ca
alternative la rețelele UMTS în zonele aglomerate.

Fig. 9 Structura de principiu a unei rețele BRAN

Sistemele Hiperaccess oferă acces de bandă largă unor utilizatori rezidentiali precum și
pentru întreprinderi mici și mijlocii, fiind capabile să între în competiție și să completeze
sistemele de acces de bandă largă pe cablu, xDSL. Vitezele de operare sunt de ordinul a până
la 25 Mbit/s, pentru o distanță de lucru de până la 5 km. Pentru hiperlink, vitezele de operare
pot fi de până la 155 Mbit /s. Sistemele Hiperaccess pot să lucreze în bune condiții în medii
ATM și IP

Alte sisteme de interes sunt:

Bluetooth, ca sistem destinat unor legături radio pentru distanțe foarte scurte, de ordinul
metrilor.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 21
IrDA, ce reprezintă un standard pentru interfața in infrarosu, ce ofera o soluți e radio,
de exemplu pentru telefoane mobile și pentru PDA. Tehnică este bine cunoscuta pe piata in să
exista probleme, deoarece unii producatori de echipamente IrDA au realizat implementari
incompatibile cu standardele e xistente. Principalele dezavantaje tehnice constau in necesitatea
vizibilitatii directe între punctele in conexiune și in faptul ca se limiteaza doar la conexiuni
punct -la-punct.

IEEE802.11 reprezintă o alternativa la Bluetooth pentru un LAN radio.

UWB e ste o tehnologie radio noua. Conceptul de realizare este similar cu cel folosit l a
radar. Informația moduleaza impulsuri in timp și in frecvenț a. Tehnică poate intra in
competitie cu Bluetooth, datorită capacitatii superioare și a consumului de putere mai mic.
Prototipurile UWB suporta o sarcina de pana la 1,25 Mbit/s pentru o distanta de actiune de
ordinul a 70 m, cu un consum de putere de numai 0,5 mW.

Home RF reprezintă o tehnică dezvoltata pe baza conceptului DECT și opereaza in
banda de 2,4 GHz (aceea și ca și pentru Bluetooth). Exista multe asemanari cu Bluetooth in
ceea ce priveșt e domeniul, distanta de lucru, puterea de transmisie, pretul echipamentelor.
Diferenta majora constituie in faptul ca „home RF" poate lucra cu 127 unitati pe rețea , cu 50
salturi de frecvenț a, in timp ce Bluetooth asigură doar 8 unitati pe rețea , cu 1600 salturi de
frecvenț a.
Pentru rețelele 3G și 4G sunt folosite diferite tehnologii. Deoarece aceste tehnologii
suporta diferite componente multimedia, toate acestea trebuie să fie dezvoltate corelat, altfel
calitatea serviciilor multimedia va suferi. Tehnologiile se vor „maturiza" la momente diferite
de timp. De aceea operatorii vor trebui să fie capabili să aleaga, totdeauna, cea mai buna
schema de rețea , atunci cand o noua comb inatie devine posibila.
Deoarece rețelele mobile vor oferi transfer de informații cu diferite calitați , aplicați ile
vor trebui, la randul lor, să fie adaptive la noul mediu de operare. Se pare ca viitorul va oferi
servicii cu parametri de calitate diferiti precum și cu modificari dinamice ale parametrilor de
calitate. Este de aceea important ca in modificarea dinamica a parametrilor să nu fie luata in
considerare doar inrautatirea ci și posibila sporire a calitați i acestora, reflectata in aplicați i. De
aceea este esential ca aplicați ile și sistemele adaptive să permita utilizatorilor să stabileasca
ordinea de prioritate a importantei parametrilor și ca utilizatorul cu o abilitate medie de lucru
să fie capabil de a -și prezenta opțiun ile fata de aplicați a soli citata.

I.2 STANDARDE. PROTOCOALE INTERNET

Protocoalele sunt seturi de reguli pe care toate companiile și toate produsele software
trebuie sǎ le respecte, pentru ca produsele lor sǎ fie compatibile între ele. Un protocol
definește felul cum progr amele comunicǎ între ele. Un protocol de asemenea definește felul
cum fiecare parte a p achetului are grijǎ de transferu l de informație.
Serviciile internet au la baza schimbul de mesaje între o sur să și un destinatar.
Principiul comunicarii este inspirat d in sistemul postal: dacă o persoana A doreste sa -i
transmita ceva lui B, A impacheteaza obiectul, scrie pe pachet adre să expeditorului și a
destinatarului și depune pachetul la cel mai apropiat oficiu postal. Similar, dacă un utilizator
A din internet dore ste să transmita un mesaj lui B, atunci mesajul trebuie "impachetat", mai
precis încadrat de anumite informații de control. Unitatea de date astfel obtinuta se numeste
"pachet", prin analogie cu sistemul postal obișnu it. Informația de control include adre să
expeditorului și a destinatarului, specificate în forma numerica: patru numere naturale mai

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 22
mici decat 256, despartite între ele prin puncte. În sistemul postal obișnu it, în funcți e de
localizarea destinatarului, pachetul poate fi transmis prin interme diul mai multor oficii postale
intermediare. Ultimul oficiu postal din traseu livreaza pachetul destinatarului. Similar, Într-o
rețea de calculatoare, pachetul este dat unui comutator de pachete, numit și "ruter" (router),
care are un rol similar oficiului postal și care il transmite către destinatar. Eventual, pachetul
traverseaza mai multe comutatoare inte rmediare. Ultimul comutator livreaza mesajul
destinatarului.

Înainte a standardizarii unei soluți i tehnice este necesară implementarea și testarea unui
număr de sistem diferite. Standardele pentru internet trebuie să fie larg acceptate in lumea
Internet. Organismele implicate în standardizarea internet sunt : ISOC (Internet Society), IAB
(Internet Engineering Steering Group), IANA (Internet Assigned Num bers Agency ), IRSG
(Internet Research Steering Group), IEFT (Internet Engineering Task Force), IRTF (Internet
Research Task Force) și W3C (World Wide Web Consortium).
Nivelele specifice Internetului sunt :
– un nivel de rețea numit protocol Internet (IP = Internet Protocol)
– un nivel de transport, care este realizat cu un protocol de control al transmisiei numit
TCP (Transmission Control Protocol) sau cu protocolul UDP (User Datagram Protocol)
– un număr de protocoale specifice aplicațiilor internet
– nivelul Internet Protocol are și funcți i de nivel 2, care include discriminarea,
segmentarea, verifică rea erorilor etichetelor IP.

Fig.4 Comparați e Nivele – Protocoale Internet

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 23
I.2.1. IP-Internet Protocol

Comunicați a între doua terminale implica o c onexiune Internet realizată prin router IP.
Acest serviciu de conectare de terminale este de tip serviciu fără conexiune și utilizeaza
protocoale TCP/IP.Nivelul rețea include protocolul IP care face posibila comunicați a între
rețele. Acesta conține funcți i de rutare și adresare.
Nivelul Internet este axul pe care se centreaza întreaga arhitectura, rolul sau fiind acela
de a permite calculatoarelor să emita pachete în rețea și de a asigură transferul lor între sur să
și destinați e. Se defineste un format de p achet și un protocol (IP), nivelul trebuind să furnizeze
pachete IP la destinați e, să rezolve problema dirijarii pachetelor și să evite congestiile.

Formatul IP :

unde ,

VERS (versiunea) – Indica versiunea IP folosita (4 biți). Dacă versiunea es te diferita
de versiunea IP a dispozitivului de receptie, pachetul va fi rejectat.
IP header length HLEN ( lungimea antetului) – Indica lungimea antetului
datagramei în cuvinte de 32 de biți.
Type -of-service TOS (tipul serviciului) – Indica gradul de import anta specificat de
un anume protocol de pe un nivel superior (8 biți).
Total length (lungimea totala) – Indica lungimea totala a pachetului (antet plus date)
în octeți (16 biți). Pentru a afla încarcarea datelor se scade HLEN din lungimea totala.

Identif ication (indentificarea) – Conține un întreg ce identifica datagrama curenta.
Este un număr de secventa.

Flags (indicatori) – Câmp din trei biți, în care doi cei mai putini semnificativi
controleaza fragmentarea. Un bit specifica dacă pachetul poate fi fr agmentat iar celalalt arata
dacă pachetul este ultimul fragment dintr -o serie de pachete fragmentate

Fragment offset (decalarea fragmentului) – Folosita pentru as amblarea
fragmentelor de datagrame(13 biți).

Time -to-live TTL (timp de viață ) – Câmp ce spec ifica număr ul de noduri (hopuri) pe
care un pachet poate sa -l parcurga. Acest număr este decrementat cu unu pe masura ce
pachetul trece printr -un ruter. Când contorul ajunge la zero pachetul este anulat, prevenind
astfel ca un pachet să parcurga o bucla in finita.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 24
Protocol – Indica care protocol de nivel superior, cum ar fi TCP sau UDP,
receptioneaza pachetul (8 biți).

Header checksum (suma de control a antetului) – Ajuta la a sigură rea integritatii
antetului IP (16 biți).

Source address (adre să sursa) – Specifica adre să IP a nodului apelant (32 biți).

Destinați on address (adre să destinați e) – Specifica adre să IP a nodului apelat (32
biți).

Options ( opțiun i) – Permit diferite opțiun i cum ar fi securitate, lungime variabila.

Padding ( câmp de umplere) – Câmp cu zerouri adăugat e pentru a se asigură ca
antetul IP este multiplu de 32 de biți.

Data (date) – Datele protocolului de pe un nivel superior de o lungime variabila, până
la 64 Kb.

IP furnizeaza un serviciu de transfer de unitati de date – datagrame – între “host
computer” și routere sau între routere. Sur să și destinați a sunt identificate prin adrese IPde
lungime fixa. Protocolul IP este de asemenea responsabil cu segmentarea și recombinarea
datagramelor. La acest nivel nu se realizeaza controlul tr ansmisiei corecte, dar se realizeaza o
verifică re a headerului pentru a detecta datagramelor trasmise eronat. Datagramele transmise
eronat se pierd.
Protocolul IP trebuie să fie implementat în fiecare “host computer” care comunica cu
Internetul precum și în fiecare gateway sau router care interconecteaza diferite rețele.

I.2.2. TCP – Transmission Control Protocol

TCP este un protocol de comunicați e între procese și este orientat pe conexiune logica
între procesele rețelei.
Funcți ile de baza a sigură te de TCP sunt urmatoarele :
– transferul datelor de baza sub forma de sir continuu de biți, în ambele directii, obtinut
prin impachetarea unui număr de octeți în segmentele care pot fi furnizate nivelelor
inferioare;
– adresarea și multiplexarea; TCP poate fi fo losit si multă n de mai multe procese, care
utilizeaza numere de porturi (care identifica utilizatorul) și adrese IP diferite;
– TCP atribuie numere de secvente la fiecare datagrama, astfel ca TCP poate tolera
pierderea sau duplicarea datagramelor.
– nivelul tra nsport realizeaza conexiunea între procesele care comunica, care ramane
realizată până la terminarea comunicați ei
– procesele care utilizeaza TCP pot specifica prioritatea și securitatea asociate
conexiunii.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 25
Cum am precizat mai sus, protocolul TCP (Tran smission Control Protocol) este un
protocol orientat pe conexiune ce furnizeaza o transmisie stabila a datelor. Într-un mediu
orientat pe conexiune, înainte ca informația să fie transferata, se stabileste în prealabil o
conexiune între nodurile de comunica ție.
TCP permite ca un flux de octeți emis de o masina să fie receptionat fără erori pe orice
alta masina din rețea . TCP fragmenteaza fluxul de octeți în mesaje discrete pe care le paseaza
nivelului Internet. La destinați e, protocolul TCP reasambleaza mes ajele primite, reconstituind
datele initiale. TCP realizeaza controlul fluxului de date pentru a evita situatia în care un
transmițator rapid inunda un receptor lent cu mai multe mesaje decat poate acesta să
prelucreze.

Formatul TCP :

unde,
Source por t (portul sursa) – Număr ul portului apelant
Destinați on port (portul destinați e) – Număr ul portului apelat
Sequence number ( număr de secventa) – Număr folosit pentru secventierea corecta
a datelor receptionate
Acknowledgment number ( număr de confirmare) – Octetul TCP asteptat
Header length HLEN (lungimea antetului) – Lungimea antetului în cuvinte de 32
biți

Reserved (rezervat) – Setat pe zero
Code bits ( biți de cod) – Funcți i de control, cum ar fi initierea și terminarea unei
sesiuni
Window (fereastra) – Număr ul de octeți acceptati de apelant
Checksum (suma de control) – Suma de control calculata a antetului și a datelor
Urgent pointer (pointer urgent) – Indica sfârșit ul datelor urgente
Options ( opțiun i) – Permit diferite opțiun i cum ar fi marimea maxim a a segmentului
TCP
Data (date) – Datele protocolului de pe un nivel superior.

Protocolul UDP (User Datagram Protocol) este un protocol nesigur, fără conexiuni,
destinat aplicațiilor care doresc să utilizeze propria secventiere și control al fluxului și nu
mecanismele a sigură te de TCP. Este un protocol folosit în aplicați i pentru care comunicarea
rapida este mai importanta decat acuratetea transmisiei, a să cum sunt aplicați ile de transmite re
a sunetului și imaginilor video .
În concluzie funcți onarea protoc oalelor TCP și IP presupune existenta unei comunicari
directe între noduri (ruter e sau calculatoare gazda) adiacente din rețea . Aceasta comunicare
este realizată conform unor tehnologii diverse și se supune unor protocoale specifice, bine
precizate. Ca urm are, TCP și IP se bazeaza, la randul lor pe serviciile oferite de alte
protocoale. Se obtine, în ansamblu, o suita (ierarhie) de protocoale care depind unele de altele,
dar care au ca punct central protocoalele TCP/IP. De aceea, ea este denumita suita TCP/ IP sau
familia de protocoale TCP/IP.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 26
I.3 RUTAREA

Datorită utilizări i pe scara largă a internetului, s -au introdus în rețea ua publica
comunicații le fără conexiune. Fiecare pachet trebuie rutat individual prin rețea , independent
de rutarea celorlalte pachete.
Rutarea individuală a pachetelor prezintă avantajul unei rețele robuste care asigură cai
alternative pentru dirijarea pachetelor. Aceasta tehnică prezintă însă dezavantajul întarzierii
pachetelor, care nu poate fi prevenită . De asemenea în cazul încarcarii rețelei, transferul
pachetelor devine dificil. Pentru compensarea ac estui dezavantaj au fost create prot ocoale
care sunt capabile să rezerve resurse (ex RSVP= Resource Rezervation Portocol).
Controlul comutați ei a fost înlocuit cu rutarea. Elem entul de rețea numit “router”
realizeaza comutați a traficului fără conexiune. Un control di namic permite routere -lor să
determine portul de să ieșir e la care va fi transmis un pachet receptionat de la un port de
intrare. Pentru realizarea acestei ru tari, routerul ia în considerare topologia și încarcarea
rețelei. Informația de rutare este compilata în tabele de rutare. La baza procesului de rutare sta
planul de numerotare și organizarea ierarhică a rețelei.

I.3.1. Adrese IP

Fiecare mașinǎ care este cone ctatǎ la o rețea bazatǎ pe protocolul TCP/IP trebuie să fie
identificatǎ în mod unic cumva. Fǎrǎ un i dentificator unic, rețeaua nu ar ști cum sǎ trimitǎ
mesaje la mașina dumneavoastrǎ. Dacǎ ar fi mai mult de o mașinǎ cu același identificator,
rețeaua nu a r ști la cine sǎ trimitǎ un anumit mesaj. Pentru a înțelege adresele IP, care
identificǎ în mod unic fiecare masinǎ, este folositor sǎ facem legǎtura cu problema Internet –
ului, de a identifica nu numai fiecare mașinǎ, dar și fiecare organizație.

Internetu l identificǎ rețelele prin asocierea unei “adrese de Internet” sau, mai bine
spus, o “adresǎ IP” fiecǎrei companii sau organizații de pe net. Toate dresele IP au o lungime
de 32 de biți și sunt împǎrțite în 4 parți de câte 8 biți. Aceasta permite ca fiecar e parte sǎ aibǎ
numere asociate de la 0 la 255. Cele patru pǎrți sunt combinate într -o notație numitǎ
“cuadrantul punct uat” (“dotted quad”), ceea ce înseamnǎ cǎ fiecare valoare pe 8 biți este
separatǎ de un punct .De exemplu, “255.255.255.255” și “147.120. 3.28” sunt adrese IP și
cuadrante punctuate. Când cineva cere adre să de rețea, de obicei se referǎ la adre să IP.
Fiecare mașinǎ (denumitǎ gazdǎ) care poate fi conectatǎ la Internet trebuie sǎ fie
numǎratǎ. Toate aceste cuadrante punctuate, nu pot face fațǎ la fiecare mașinǎ doar
numǎrându -le. În loc de aceasta, adresele IP lucreazǎ prin identificarea rețelei, apoi a unei
mașini din acea rețea.
Adresele IP sunt constituite din douǎ pǎrți: număr ul de rețea și numǎrul mașinii gazdǎ
din acea rețea. Folosind dou ǎ pǎrți la adre să IP, mașinile din rețele diferite pot avea acelaș i
numǎr gazdǎ, dar deoarece numǎrul de rețea este diferit, mașinile sunt identificate în mod
unic. Fǎrǎ acest tip de schemǎ, numǎrarea ar deveni neîncǎpǎtoare foarte repede.
Adresele IP sunt atribuite pe baza mǎrimii companiei sau organizației. Dacǎ compania
este mică , nu este nevoie de mulți identificatori de mașinǎ în acea rețea. Pe de altǎ parte o
corporație mare poate avea mii de mașini gazdǎ. Pentru o flexibilitate maximǎ, adresele IP
sunt atribuite dupǎ mǎrimea utilizatorului, numite “Cla să A”, ”Cla să B”, sau “Cla să C”.
“Clasă D” și “Cla să E” au scopuri speciale.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 27
Cele 3 clase permit ca adresele IP sǎ fie atribuite în funcție de mǎrimea companiei.
Deoarece în total sunt disponibili 32 de biți, identificatorii depi nd de clasa. Unul sau mai
mulți biți sunt rezervați la începutul adresei de 32 de biți pentru a identifica tipul clasei(altfel,
cum ar decodifica numerele mașinile care analizeazǎ adrese IP). Cele trei clase sunt
caract erizate astfel :
– Clasă A : număr ul de rețea pe 7 biți ; gazda pe 24 de biți
– Clasă B : numǎrul de rețea pe 14 biți ; gazda pe 16 biți
– Clasă C : numǎrul de rețea 21 de biți ; gazda pe 8 biți
O adre să de Cla să A are numai 7 biți ca adresǎ pentru rețea dar 24 d e biți pentru
mașinile gazdǎ. Aceasta permite ca numǎrul de adresele diferite ale gazdelor să fie în numǎr
de 16 milioane, destule pentru organizatiile foarte mari. Desigur, pot fi maxim 128 de adrese
din Cla să A.
Rețelele de tipul B au 14 biți pentru rețe a și 16 biți pentru gazdǎ, aceasta permițând
mai multe rețele de tipul B dar mai p uține calculatoare gazdǎ. Totuși, cei 16 biți, asigurǎ un
numǎr de 16.000 de calculatoare gazdǎ.
În sfârșit, rețelele din Cla să C pot avea un maxim de 254 de mașini gazdǎ (deoarece
numerele 0 și 255 sunt rezervate pentru amândouǎ parțile ale adresei), dar pot exista foarte
multe identificatoare de rețea. Majoritatea rețelelor sunt din Cla să B sau Clasă C.
Este posibil sǎ spunem tipul clasei din care face parte o companie uitân du-ne la primul
numǎr al adresei IP. Regulile pentru primul numǎr pe 8 biți sunt:
– Adresele din cla să A sunt între 0 și 127
– Adresele din cla să B sunt între 128 și 191
– Adresele din cla să C sunt între 192 și 223
Deci, dacǎ IP -ul mașinii dumneavoastrǎ ga zdǎ este 147.14.87.23, știți cǎ mașina
dumneavoastrǎ este într -o rețea de tipul B, identificatorul de rețea fiind 147.14, și numǎrul
unic al mașinii dumneavoastrǎ gazdǎ este 87.23. Dacǎ adre să IP este 221.132.3.123, atunci
mașina se aflǎ într -o rețea din c lasă C, cu identificatorul de rețea 221.132.3 și numǎrul gazdei
123.
De fiecare datǎ când un mesaj este trimis unei mașini gazdǎ, oriunde pe Internet,
adresă IP este folositǎ pentru a indica destinația și mașina care a trimis mesajul. Din fericire,
datorit ǎ unui alt serviciu TCP/IP, numit Nume de Domeniu (Domain Name), nu trebuie sǎ
tinem minte toate adresele IP.

I.3.2. DNS – Domain Name System

În paralel cu adresele IP sunt definite domeniile, care sunt gestionate împreună cu
adresele IP d e un DNS (Domain Name System). DNS este o baza de date ierarhică distribuita
pe serverele din rețea ua Internet.
Radacina (root) este plasata în varful acestei ierarhii. Baza de date “ root” este
implementata într-un număr limitat de servere “root”, majori tatea localizate în SUA.
Adresele sunt memorate în serverele DNS care formeaza o rețea distribuita, în care fiecare
server este responsabil pentru unul sau mai multe domenii. Dacă un server DNS nu cunoaste o
adresă ceruta, atunci adre sa este transmi să serverului din ierarhia imediat superiora.
Dacǎ o companie sau organizatie dorește sǎ se conecteze direct la Internet, s -ar putea
să doreascǎ sǎ aibǎ o unicǎ identificare. De exemplu, compania ABC poate dori ca poșta
electronicǎ adresatǎ lor sǎ fie cu numele abc.com. Numele ajutǎ ca expeditorul sǎ identifice
compania sau organizația.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 28
Pentru a obține unul dintre aceste nume unice, numite “nume de domenii”,
compania sau organizația trimite o cerere entitǎții ce controleazǎ accesul la Internet: Network
Infor mation Center (sau NIC). Dacă aceasta aprobǎ numele companiei, atunci acesta este
adǎugat la baza de date a Internetului. Numele de domenii trebuie sǎ fie unice, pentru a
preveni confuziile.

Partea de la urma numelui (cum ar fi “.com”) este identificator ul de domeniu.Existǎ
mai multe nume de domenii :
– .arpa
– .com – companie comercialǎ
– .edu – instituți e educaționalǎ
– .gov – corp guvernamental
– .mil – corp military
– .net – cei care asigurǎ servicii de rețea
– .int – organizatii internationale
– .org – alte organizatii
Fiecare societate care are atrib uit un nume de domeniu, poate sa -și oraganizeze o
ierarhie a domeniilor proprii în raport cu “host” -urile pe care le administreaza.

I.3.3. Procesul de ru tare

Routarea este operația de transportare a informațiilor într -o rețea, de la o sursă la o
destinație. În acest transport se întâlnește, de obicei, cel puțin un nod intermediar.
Routarea implică două activități de bază: determinrea căilor optime de rou tare și
transportarea grupurilor de informații (numite pachete) prin rețea. În contextul procesului de
routare, acest transport de pachete este referit ca switching . Deși activitatea de switching de
pachete este mai directă, determinarea drumului poate fi foarte complexă.
Protocoalele de routare folosesc diferite metrici pentru a evalua ce drum este optim
pentru transportul unui pachet. O metrică este o măsură standard, ca de exemplu lățimea de
bandă. Pentru determinarea drumului, algoritmii de routare, ini țializează și administrează
tabele de routare , în care se află informații despre rute. Informațiile din aceste tabele de
routare conțin asocieri de destinații și următorul "hop" ce trebuie parcurs pentru a ajunge la
acea destinație. Când un router primește un pachet va încerca să asocieze adre să destinație a
pachetului cu o adresă a unui hop imediat următor în calea acelei destinații, dacă nu reușește
probabil va distruge pachetul. În figura de mai jos se observă un scenariu de aflare a
următorului hop.

Fig.5 Scenariu – routere

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 29
Tot tabelele de routare conțin date despre starea legăturilor din rețea. Routerele
comunică între ele și își administrează tabelele de routare prin transmiterea unor varietăți de
mesaje. Un astfel de mesaj este mesajul update care conține o parte sau toată tabela de routare
a unui router. Prin analizarea acestor informații un router poate să -și construiască o imagine a
topologiei unei părți din rețea (sau chiar a întregii rețel e).
Switching
Algoritmii de switching sunt relativ simpli, sunt aceiași pentru majoritatea
protocoalelor de routare. Un host vrea să trimită un pachet la alt host. După ce obține adre sa
unui router, trimite pachetul la adre sa fizică (MAC) a rout erului respectiv. Routerul verifică
adresa protocolului destinație (diferit de adre sa fizică, care se schimbă prin fiecare router) și
dacă cunoaște această adresă, schimbă adre s fizică a pachetului cu adre s următorului hop și
trimite pachetul la acel hop. Un exemplu de switching este în figura următoare.
Fig.6 Exemplu de switching

I.3.4. Protocoale de rutare

Cele mai cunoscute protocoale de routare sunt:

 Routing Information Protocol (RIP)
 Interior Gateway Routing Protocol (IGRP)
 Enhanced Interior Gateway Routing Protocol (Enhanced IGRP)
 Open Shortest Path First (OSPF)
 Intermediate System to Intermediate System (IS -IS)
 Border Gateway Protocol (BGP)
 Exterior Gateway Protoco l (EGP)
 Simple Multicast Routing Protocol (SMRP)

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 30

 Novell RIP / Service Advertisement Protocol (SAP)
 Internet Control Message Protocol (ICMP)
A . Routing Information Protocol (RIP)
Protocolul RIP este unul dintre cele mai vechi și mai durabile protocoale. Sunt o mare
varietate de protocoale asemănătoare sau bazate pe RIP. Protocolul folosește vectori de
distanță pentru a calcula rutele și a alege ruta optimă. Algoritmii folosiți în i mplementare au
fost descoperiți prin cercetare academică ce datează din 1957.
Standardul versiunii actuale RIP este definit în două documente: Request For
Comments (RFC) 1058 și Internet Standard (STD) 56. Odată cu creșterea numărului de rețele
bazate pe a drese IP și creșterea mărimii lor, Internet Engineering Task Force (IETF) a
observat că RIP trebuie înnoit. IETF a publicat RFC 1388 în 1993, iar în 1994 a publicat RFC
1723, care descriu protocolul RIP 2 (a doua versiune de RIP). Aceste două documente RFC
descriu extensii ale protocolului, dar nu scot din uzanță versiunea anterioară RIP. RIP 2 a
mărit cantitatea de informații transportată de mesajele RIP, și a permis folosirea unei metode
simple de autentificare pentru securizarea operației de update a tab elelor de routare. RIP 2
suportă și măști de rețea, o caracteristică foarte importantă pe care RIP nu o suport ă.
B . Interior Gateway Routing Protocol (IGRP)
IGRP este un protocol de routare dezvol tat la mijlocul anilor 1980 de Cisco Systems.
Scopul princi pal a fost crearea unui protocol robust pentru routarea în sisteme autonome.
Protocoalele de acest fel se numesc Interior Gateway Routing Protocols. Înainte de apariția
IGRP, cel mai utilizat protocol era RIP. Deși RIP era eficient pentru routarea în rețel e mici,
relativ omogene, limitele sale deveneau evidente odată cu mărirea dimensiunii rețelelor. În
particular, limita maximă de 16 hopuri ale RIP -ului restricționa mărimea rețelelor; metrica
unică (numărarea hopurilor) nu asigură destulă flexibilitate în medii complexe.
IGRP folosește vectorii distanță. Routerele trimit la intervale regulate mesaje update la
toți vecinii lor. Mesajele circulând prin toată rețeaua din vecin în vecin, se vor descoperi noi
destinații adăugate rețelei sau se vor identifica des tinațiile unreachable și se vor calcula
vectorii distanță către toate destinațiile cunoscute.

C .OSPF ( Open Shortest Path First )

Open Shortest Path First (OSPF ) este alt protocol cu starea legăturilor dezvoltat pentru
TCP/IP . Se folosește în rețele foar te mari și dispune de de cîteva avantaje față de RIP.
Similar cu Interior Gateway Routing Protocol (IGRP), OSPF a fost creat deoarece la mijlocul
anilor _80, Routing Information Protocol ( RIP ) a devenit incapabil să servească inter -rețele

mari, eterog ene. OSPF are două mari caracteristici : p rima este ca protocolul este deschis,
ceea ce înseamnă ca specificațiile sale sunt de domeniu public ;a doua caracteristică principală
este că se bazează pe algoritmul SPF (Shortest Path First).
Deoarece dimensiune a și viteza Internetului au crescut, limitările protocolului RIP i -au
diminuat popularitatea. În schimb, OSPF este considerat acum a fi protocolul de rutare intern
preferat de rețeua Internet. Ideea principală: în loc de a schimba informații despre distanț ele
pîna la destinații (ca în cazul protocolului RIP),toate nodurile vor menține hărți specifice ale
rețelei care sunt revizuite după fiecare schimbare din topologie;aceste hărți sunt mai apoi
folosite pentru a determina rute care sunt mai fiabile decat c ele în cazul protocoalelor
cuvectori -distanță; rutele determinate de OSPF par a fi la fel de precise ca și cele determinate
central, totuși aceastădeterminare fiind distribuită.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 31

Astfel, spre deosebire de RIP , OSPF împarte informații despre vecinii săi cu întreaga
rețea (cel mult un singur system autonom). RIP nu încearcă să învețe despre întreaga rețea
Internet, iar OSPF nu încearcă să se promoveze în întregul Internet. Nu aceasta este menirea
lor. Ele sunt protocoale de rutare interne;astfel, slujba lor este de a construi rutarea în cadrul
unui sistem autonom.
Cele mai importante avantajeale protocolului OSPF sunt facilitățile de securitate ,
facilități de căi multiple , facilități în ceea ce privește utilzarea metricilor de costuri diferite ,
suport integra t atît pentru rutarea unicast, cît și pentrucea multicast , convergență rapidă .
În mod clar, OSPF dispune de multă flexibilitate pentru a subdiviza un sistem
autonom. O problemă a protocolului cu legare de stare este cantitatea mare de date care poate
fi colectată în baza de date cu și de timpul prea lung care este necesar pentru a calcula rutele
pentru acele date. OSPF este probabil cel mai folosit protocol IGP în rețele de dimensiuni
mari. În contrast cu RIP sau BGP , OSPF nu folosește TCP sau UDP dar folo sește direct
protocolul IP 89. OSPF domină protocoalele de rutare IGP , mai ales în rețele Enterprise.

D. ICMP (Internet Control Message Protocol)

ICMP este folosit în special între “router” și calcuatorul “host”. ICMP este
implementat în fiecare elem ent de rețea echipat cu IP. Mesajul ICMP este identificat prin
aceea ca are câmp ul protocol din antet (header) setat cu “1”.
Erorile sau problemele care apar în comunicații pot fi detectate . Ele pot determina
pierderea datagramei IP. Transmițator ul va fi informat despre acest efect printr -un mesaj
ICMP. Mesajele generate de ICMP sunt urmatoarele : Destinat ion Unreachable – destinați e
neatin să ; time exceeded – timp deposit; parameter problem – probleme referitoare la
parametrii ; source quench – trasn mitatorul trebuie sa -și reduca viteza de trasmisie; redirect –
calculatoarele host sur să și destinați e apartin aceleia și subrețele; redirect – calculatoarele host
sursă și destinați e apartin aceleia și subrețele și se recomanda rutarea directă a datagramei.

e
I.4 SERVICII SERVER

Cele mai multe servicii cu valoarea adăugat a accesibile prin Internet sunt localizate în
servere.
Pe durata stabilirii comunucatiei, sunt a sigură te urmatoarele servicii de către servere :
– autentificarea și autorizarea (identita te utilizator, cartela, parola)
– logare pe orice terminal
– criptarea (ex. pentru transmiterea număr ului cartelei de credit)
– servicii ale DNS (Domain Name System)
– controlul resurselor

Pe durata comunicați ei, serverele trebuie să asigure criptarea. La termina rea comunicați ei
serverul trebuie să realizeze taxarea comuncatiei. Ca servicii suplimentare a sigură te de
Internet se mențione aza : VPN (Virtual Private Network), multimedia, e -mail, comerț
electronic, servicii de informații , tele -educatie, recreere.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 32

I.4.1. WWW -World Wide Web

În ziua de astăzi, Internetul este susținut și întreținut de o mulțime de firme
comerciale. Se bazează pe specificații tehnice foarte detaliate, ca de exemplu așa -numitele
"protocoale de comunicație", care desc riu toate regulile de transmitere a datelor în rețea.

Protocoalele fundamentale Internet, care asigură interoperabilitatea într e orice două
calculatoare, sunt IP, TCP, UDP . (aceste protocoale au fost prezentate în subcapitolul 1.2)
Aceste trei protocoale reprezintă însă doar o parte din nivelul de bază al sistemului de
protocoale Internet, care mai include și protocoale de control și aplicați ve, cum ar fi: DNS ,
PPP, SLIP , ICMP , POP3 , IMAP , SMTP , HTTP , HTTPS , SSH, Telnet , FTP, LDAP , SSL,
WAP și SIP.
World Wide Web , prescurtat WWW sau chiar numai Web, este doar una dintre
numeroasele aplicații de Internet, multimedială și integrativă, cu o interfață de utilizator
(GUI) foarte atrăgătoare din punct de vedere grafic, prac tică și simplu de folosit, inventată de
Tim Berners -Lee în 1993 .
Termenul World Wide Web definește un spațiu informațional, desfășurat cu ajutorul
Internetului . Informațiile prezente în diferite locații pot fi regăsite cu ajutorul unui sistem
hipertext , pe baza sistemului URL . Hipertextul este prelucrat cu ajutorul unui program numi t
browser , care descarcă paginile web de pe un server web și le afișează pe un terminal.
Primul pro totip al acestei colecții (mai întâi text) a apărut până în decembrie 1991 ,
când a fost făcută și prima demonstrație publică. Studiul a fost continuat prin apariția primei
aplicații grafic e Mosaic , în februarie 1993 , realizată de cercetătorul de la NCSA , Marc
Anderseen . Apoi, web -ul a evoluat până la ceea ce este astăzi, având ca suport Internetul .
Tim Berners -Lee și echipa să au dezvoltat primele versiuni pentru cele patru componente
cheie necesare serviciului web, și anume:
 protocolul HTTP ;
 limbajul de descriere a hipertextului , HTML ;
 server -ul de web;
 browser -ul.
La baza funcționării Web -ului, stau 3 standarde, respectiv :
 Uniform Resource Identifier (URI), sistemul universal de identificare a resurselor,
folosit pentru a identifica o pagină web;
 HyperText Transfer Protocol (HTTP ), stiva de protocoale OSI , prin care serverul și
browserul comunică între ele;
 HyperText Markup Language (HTML ), standardul de definire și prezentare a unei
pagini Web.
Programul de navigare ( browserul ), aduce pagina folosindu -se de URL și HTTP , o
interp rețea ză conform fo rmatării paginii ( hipertext ) și o prezintă utilizatorului pe un terminal.
Dintr -un punct de vedere, Web -ul funcționează pe principiul client -server, browser -ul fiind
aplicația client iar serverul HTTP (serverul web) fiind aplicația server. Pentru a putea
interpreta și reda informațiile sub forma hipertextului, brow serul apelează la standardul de
limbaj HTML (HyperText Mark -up Language), definit încă de la începtul dezvoltării web –
ului.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 33

I.4.1.1 HTML – HiperTextMa rk-ul Language

HyperText Markup Language (HTML ) este un limbaj de marcare utilizat pentru
crearea paginilor web ce pot fi afiș ate într -un browser (sau navigator). Scopul HTML este mai
degrabă prezentarea informațiilor – paragrafe, fonturi, tabele ș.a.m.d. – decât descrierea
semanticii documentului. Specificațiile H TML sunt dictate de World Wide Web Consortium
(W3C).
HTML este o formă de marcare orientată către prezentarea documentelor text pe o
singura pagină, utili zând un software de redare specializat, numit agent utilizator HTML , cel
mai bun exemplu de astfel de software fiind browserul web . HTML furnizează mijloacele prin
care conținutul unui document poate fi adnotat cu diverse tipuri de metadate și indicații de
redare. Indicațiile de redare pot varia de la decorațiuni minore ale textului, cum ar fi
specificarea faptului că un anumit cuvânt trebuie subliniat sau că o imagine trebuie introdusă,
până la scripturi sofisticate, hărți de imagini și formulare. Metadate le pot include informații
despre titlul și autorul documentului, informații structurale despre cum este împărțit
documentul în diferite segmente, paragrafe, liste, titluri etc. și informații cruciale care permit
ca documentul să poată fi legat de alte docu mente pentru a forma astfel hiperlink -uri (sau
web-ul).
HTML este un format text proiectat pentru a put ea fi citit și editat de oameni utilizând
un editor de text simplu. Totuși scrierea și modificarea paginilor în acest fel solicită cunoștințe
solide de HTML și este consumatoare de timp. Editoarele grafice (de tip WYSIWYG) cum ar
fi Macromedia Dreamweaver , Adobe GoLive sau Microsoft FrontPage permit ca paginile web
să fie tr atâte asemănător cu documetele Word, dar cu observația că aceste programe
generează un cod HTML care este de multe ori de proastă calitate.
HTML se poate genera direct utilizând tehnologii de codare din partea serverului cum
ar fi PHP, JSP sau ASP. Mult e aplicații ca sistemele de gestionare a conținutului , wiki-uri și
forumuri web generează pagini HTML.
HTML este de asemenea utilizat în email . Majoritatea aplicațiil or de email folosesc un
editor HTML încorporat pentru compunerea email -urilor și un motor de prezentare a email –
urilor de acest tip. Folosirea email -urilor HTML este un subiect controversat și multe liste de
mail le blochează int enționat.

Mai jos sunt tipurile de elemente de marcare în HTML:
 Marcare structurală . Descrie scopul unui text. De exemplu:
<h1>Calculator </h1>
Direcționeaza browserul pentru a red a "Calculator " ca pe cel mai important titlu.
Marcarea structurală nu are un anumit stil predefinit, dar cele mai multe browsere web
au standardizat modul în care acestea sunt afișate. De exemplu, titlurile importante
(h1, h2, etc.) sunt aldine și mai mari decât restul textului.
 Marcare pentru prezentare . Descrie cum apare un text, indiferent de funcțiile sale.
De exemplu:
<b>îngroșat</b>
Va afișa textul "îngroșat" cu litere groase, aldine.
 Marcare pentru hiperlink . Leagă părți ale unui document cu alte doc umente. De
exemplu:
<a href="http://ro.wikipedia.org/">Wikipedia Românească</a>
Va reda Wikipedia românească ca hiperlink către un URL specificat.
 Elemente speciale (widget). Creează obiecte, cum ar fi butoanele și listele.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 34

Doar marcatorii de prezentare (împreună cu foile de stiluri – CSS) determină cum
conținutul din interiorul marcatorului va fi prezentat. Ceilalți marcatori spun browserului ce
obiecte să redea sau ce funcții să execute.
Orice fișier html are următoarea structură :
<html>
<head>
<title>Titlul</title>
</head>
<body>

</body>

<head>
</html>

Între tagurile <body></body> se scriu celelalte "instrucțiuni".Tagul <body> permite
stabilirea fundalului și a culorii hiperlinkurilor.
<body bgcolor="#ff0000"> – culoarea fundalului paginii devine rosie ;
<body background="fu ndal.jpg"> – pune o imagine în fundalul paginii ;
<body link="#ff0000" alink="#00ff00" vlink="#0000ff"> – stabilește culoarea linkurilor
nevizitate și vizitate.
Un document HTML conține diferite parti de text cu markere. Pot fi introdus e într-un
document HTML desene și linkuri la alte donumente. Un document hypertext permite
utilizatorului mutarea la diferite tipuri de informații . O pagina web poat e conține : text ,
imagini, fisiere audio, fisiere video.
I.4.1.2. URL – Uniform Resource Locator
URL (Uniform Resource Locator sau adresă uniformă pentru localizarea resurselor)
este soluția aleasă de W3C ( World Wide Web Consortium ) pentru specificar ea unei resurse
(pagini) în Internet . A fost creată prima dată de Tim Berners -Lee pentru a fi utilizată în World
Wide Web , specificațiile actuale fiind cuprinse în RFC1738 . URL -ul este un caz particular al
unei specificații mai ample numite URI (Uniform Resource Identifier), specificație a aceluiași
W3C . Schema care este folosită este:

<protocol>://<name_DNS>/<na me_local>

unde
 protocol este protocolul folosit (de cele mai multe ori http),
 name_DNS este numele domeniului pe care se află resursa,
 name_lo cal este format din calea și numele resursei de pe discul local

I.4.1.3 HTTP – Hypertext Transfer Protocol

HTTP (Hypertext Transfer Protocol) este metoda cea mai des utilizată pentru
accesarea informațiilor în Internet care sunt păstrate pe servere WWW ( World Wide Web ).
Protocolul HTTP este un protocol de tip text, fiind protocolul "implici t" al WWW. Adică,
dacă un URL nu conține partea de protocol, aceasta se consideră ca fiind http. Acesta
presupune rularea unui program corespunzător pe calculatorul destinație care înțelege
protocol ul respectiv. Fișierul destinație poate fi un document HTML (HyperText Markup

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 35

Language), un fișier grafic, de sunet, de animație, un program executabil pe server -ul
respectiv sau un editor de texte. După clasificarea în funcție de modelele de referință OSI,
protocolul HTTP este un protocol de nivel aplicație. Dezvoltarea să este coordonată de W3C
(World Wide Web Consortium ).
HTTP are o tehnică de comunicare prin care pagini web se pot transmite dela un
Computer aflat la distanță spre propiul Computer. Dacă se apelează un link sau adr esă de web
ca http://www.example.com se cere calculatorului host să afișeze o pagină web ( index.html
sau altele ). Numele www.example.com vine în primă fază convertit de protocolul DNS înt r-o
adresă IP. Urmează transferul prin protocolul TCP pe portul standard 80 a serverului HTTP
raspunsul la cererea HTTP -GET. Informații suplimentare ca indicații pentru Browser, limba
dorită, e.t.c. se pot adăuga în header -ul ( antetul ) pachetului HTTP. Î n urma cererii HTTP –
GET urmează din partea serverului răspunsul cu datele cerute ca : pagini în (X)HTML, cu
fișiere atașate ca imagini, fișiere de stil ( CSS ), scripturi ( Javascript ), dar pot fi și pagini
generate dinamic (SSI, JSP, PHP și ASP.NET). Ser verul trimite înapoi un mesaj de eroare,
dacă informațiile nu pot fi trimise dintrun anumit motiv. Modul exact de desfășurare aacestei
acțiuni ( cerere și răspuns ) este stabilit în specificațiile HTTP.

Versiuni :
1. HTTP/0.9 – prima versiune dezvoltată de Tim Berners -Lee și echipa sa, fiind foarte
simplu, dar cu numeroase neajunsuri, fiind repede înlocuit de alte versiuni;
2. HTTP/1.0 – versiune introdusă în 1996 prin RFC1945 , a adus numeroase
îmbunătățiri;
3. HTTP/1.1 – versiune de îmbunătățire și reparare a neajunsurilor versiunii anterioare;

În prezent se utilizează două versiuni ale protocolului, HTTP/1.0 și HTTP/1.1. La
versiunea HTTP/1.0 se stabilește o nouă conexiune TCP înaintea cererii, iar după transmiterea
răspunsului conexiunea vine închis ă. Astfel dacă un document HTML cuprinde 10 imagini,
vor fi necesare 11 conexiuni TCP, pentru ca pagina să fie afișată în Browser. La versiunea 1.1
se pot emite mai multe cereri și răspunsuri pe o conexiune TCP. Astfel pentru documentul
HTML cu 10 imagini este necesar doar o conexiune TCP. Deoarece viteza conexiunii TCP
este la început mică datorită algoritmului Slow -Start, se scurtează semnificativ durata de
încărcare a paginii. La aceasta se adaugă faptul că versiunea 1.1 poate continua transferuri
întrer upte. La HTTP se pierd informațiile cererilor vechi ( deci este un protocol fără reținerea
stării ). Prin utilizarea de cooki -uri în header, se pot realiza aplicații, care pot utiliza informații
de stare ( alegerile utilizatorului, coș de cumpărături ). Ch iar și o recunoaștere a utilizatorului
este astfel posibilă. În mod normal se pot citi informațiile transmise care parcurg rețeaua pe
computere și rutere. Prin HTTPS transferul se poate cripta.
Noua versiune se poate utiliza în chat-uri prin utiliz area MIME -tip-ului
multipart/replace care renoiește complet conținutul ferestrei browser -ului. Noua versiune
permite pe lăngă preluarea datelor și transmiterea de date la server. Cu ajutorul metodei PUT
pot webdesignerii să -și publice paginile web pe webse rver prin WebDAV, iar prin metoda
DELETE chiar și șterge de pe server. De asemenea oferă HTTP/1.1 o metodă TRACE, prin
care se poate urmării calea spre webserver, și astfel să se verifice dacă datele au fost corect
transferate. Astfel se poate urmării cale a prin diferite proxi -uri spre webserver, un traceroute
la nivel aplicație.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 36

I.4.2. Web browser

Web browser -ul este software -ul care utilizeaza HTML sau alte protocoale pentru
gasirea și afisarea informație i.
Mai simplu explicat, browser -ul este un program cu ajutorul căruia se poate "naviga"
prin Web – adică afișează documente plasate pe diferite calculatoare conectate prin Internet la
rețeaua World Wide Web . Un browser este alcătuit dintr -un set de programe care permit
manevrarea informațiilor bazate pe text și elemente de grafică și rularea unor programe pe
care documentele le pot include (applet -uri, scripturi). Fiecare browser are o casetă de text
unde utilizatorul introduce adre să documentului dorit. În cazul în care utilizatorul nu cunoaște
adresă exactă de identificare a documentului( URL -ul), acesta poate introduce un text
semnificativ pe care documentul ar trebui să îl conțină. Browser -ul transmite acest text unor
aplicații speciale existente în Web , programe numite motoare de căutare . Acestea caută în
multitudinea de documente existente respectivul text, oferind apoi ca rezultat o listă de adrese
ale u nor documente care conțin respectiva "cheie" de căutare. Utilizatorului nu îi rămâne
decât să aleagă – eventual prin încercări – locația dorită. Există mai multe astfel de programe
de navigare Web, dar cele mai cunoscute sunt Internet Explorer , Firefox , Opera și Netscape
Navigator .

I.4.3. Securitate – criptarea , firewalls

Securitatea reprezintă prevenirea accesului neautorizat la informații confidențial e,
precum și impiedicare a accesului celor car e au intentii pur distructive. Securitatea accesului
poate fi controlata prin criptarea informație i sau prin “firewalls”
Criptarea se refera la procesul care asigură convertirea informației i ntr-o forma
neinteligibila.
Firewalls separa rețea ua proprie a utilizatorului de rețea ua Internet prin monitorizarea
și securizarea tuturor conexiunilor la Internet. În cele mai multe cazuri aceasta metoda este
suficienta pentru a asigură protectie impotriva intruziunii.
Implementarea firewalls poat e fi realizată software sau hardware și poate realiza
diferite obeictive. Obiectivele de protejat și masurile protectie trebuie să fie bine definite.
Monitorizarea și filtrarea datelor se poate face la nivel IP (filtrare la nivel IP) sau la nivelul
aplicaț iei (filtrare de tip proxy). Pentru controlul securitatii la nivel IP, acest nivel realizeaza o
citire a etichetelor pachetelor IP și se decide, prin filtrare, dacă pachetele pot sau nu să treaca
între client și server. Securitatea la nivel de aplicați e se realizeaza astfel : clientul intern
seteaza o conexiune firewall și comunica cu un server proxy. Dacă firewall decide ca trebuie
să se permita conexiunea pentru clientul intern, atunci se seteaza conexiunea la serverul
extern.
În ceea ce priveșt e problema securitatii transferului banilor prin Internet – aceasta
devine foarte importanta odata cu dezvoltarea comerț ului electronic (e -commerce). Banii pot
fi transferati prin plata în numerar (e -cash) sau cu cartela de credit (transfer electronic de
fonduri ). În cazul plățil or în numerar , metoda folosita pentru tranzacți i minore, este necesar
să se garanteze și să se verifice valoarea platita.
Plata prin cartela de credit deja folosita de un număr mare de societati. Exista carduri
eliberate de societati recun oscute international (Visa, MasterCard, IBM) care asigură
tranzacți i electronice securizate (SET=Secure Electronic Transaction) prin folosirea credit –
cardurilor. Clientul are un contract cu societatea furnizoare de credit card. Aceasta va trasmite
număr ul de cod asociat la un credit -card (care este automat criptat) atunci când doreste să faca
o plata prin rețea . Acest număr permite validarea de către bancă , care verifică valabilitatea

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 37

cardului și autorizarea clientului de a folosi acest card. Aceasta verificăre este realizată
automat prin rețea cu ajutorul unui cod de identificare – PIN (Personal Identifier Number).

I.4.4. Comerț electronic la domiciliu – pe scurt
Comerț ul electronic este demersul de cumpărare prin intermediul transmiterii de date
la distanță, demers specific politicii distributive a marketingului . Prin intermediul internetului
se dezvoltă o relație de schimb și servicii între ofertant și viitor cumpăr ător. Termen ul de
Electronic Business a fost făcut popular în anii 1990 , printr-o campani e publicitară a
companiei IBM.

Câțiva facto ri au un anumit rol în succesul comerțului electronic. Aceștia pot fi:

 Consumatorilor li se dă sigură nță asupra valorii. Vânzătorii pot realiza acest lucru,
oferind un produs sau o linie de produse care atrage potențialii clienți prin prețuri competitive,
ca și în comerțul ne -electronic.
 Asigură rea de servicii și performanță. Oferind reacții, experiență de cumpărare
prietenoasă în relația cu clientul, s -ar putea atinge aceste țeluri.
 Crearea unei pagini web /wap atractive. Folosirea cu bun gust a culorii, g raficii,
animațiilor, fotografiilor, fonturilor și procentului de spațiu gol, pot mări succesul.
 Asigură rea motivației consumatorilor de a cumpăra și de a returna. Vânzările
promoționale pot implica c upoane, oferte speciale sau reduceri. Link -urile de pe a lte sit e-uri
web și programele afiliate de reclame pot fi de asemenea de ajutor.
 Atrăgând atenția. Sit e-urile web /wap personalizate, sugestiile pentru cumpărare și
ofertele speciale personalizate pot într -o oarecare măsură substitui interacțiunile de tip f ață în
față, de tip tradițional.
 Asigură rea simțului comunității. Chaturile , forumurile solicită implicarea clientului,
schemele de loialitate și programele de afinitate pot fi de ajutor în acest sens.
 Asigură rea seriozității și sigură nței. Serverele paralele, redundanța hardware -ului,
tehnologia fail -safe, encriptarea informației și firewalls -urile pot îndeplini această cerință.
 Asigură rea unei deschideri de 360° în privința relațiilor cu clienții, definită ca o
asigură re a faptului că toți angajații, ofertanții și partenerii au o imagine completă, aceea a
clientului. În orice caz, clienților s -ar putea să nu le placă această experiență de tip big
brother .
 Posedând experiența totală a clientului. Orice fel de contact cu clientul este considerat
parte a unei experiențe totale, experiență ce devine sinonimă cu brandul.
 Raționalizând procesele de afaceri, prin restructurări interne și prin tehnologii ale
informației.
 Lăsând clienții să se ajute singuri. Asigurând funcționarea unui site de autoservire,
ușor de folosit fără asistență, poate fi de ajutor în acest sens.
 Ajutând consumatorii să consume. Comercianții prin intermediul internetului pot
asigură acest tip de ajutor pr Într-o amplă informare comparați vă și prin facilități bune de
căutare.
 Construind un model de afaceri sănatos. Dacă acest factor de succes ar fi apărut în
cărți în anul 2000 , multe situri de tip .com nu ar mai fi dat faliment.
 Construind un lanț valoric electronic, în care să se p ună accentul pe un număr limitat
de competențe nucleu – opusul unui magazin cu o singură oprire. (Magazinele electronice pot
fi speciale sau generale, dacă sunt programate corect.)
 Operând cu tehnologia și ținând pasul cu ultimele schimbări ale acesteia
 Punând la dispoziție o organizare suficient de atentă și agilă, pentru a răspunde rapid
la orice schimbări din mediul economic, social și fizic.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 38

I.5 PROTOCOLUL WAP

Unul din obiectivele de baza ale retelelor Wireless este să asigure acces la serviciile d e
Internet și la serviciile avansate. Terminalele mobile au unitate de procesare mai putin
puternica, memorie și afisaj mai mici, putere mai mică și dispozitive de intrare mai putine.
Rețea ua de acces radio asigură de asemenea o largime de banda mai mică de rețele cu acces
fix. Este deci necesar să se defineasca un cadru de lucru standard care să fie adaptat acestui
mediu de comunicații de date.
WAP este o stiva de protocoale destinata echipamentelor mobile, cum sunt telefoanele
si PDA -urile, prin care este posibil accesul la internet intr -un mediu wireless.
Wireless Application Protocol (pe scurt WAP) este o stiva de protocoale destinata
comunicatiei in retelele wireless. WAP foloseste WTLS ( Wireless Transport Layer Security –
un nivel de securitate al caru i scop este de a a sigură intimitatea, integritatea datelor si
autentificarea pentru serviciile WAP), o versiune wireless a protocolului SSL/TLS, pentru
securizarea comunicatiei intre telefoanele mobile si alte parti ale arhitecturii WAP.
Modelul WAP este similar cu modelul WWW(descris in subcapitolul precedent), dar
tipurile și protocoalele de continut sunt optimizate pentru aplicați i fara fir(wireless). Gateway –
ul asigură traslatia protocolului WAP in WWW (TCP/IP, HTTP). Coderul și de decoderul
asigură traslatia continutul ui WAP in formate compacte.

Fig.7 Modelul WWW

Protocolul WAP se afla la convergenta dintre cele mai dinamice tehnologii in
domeniul rețelelor: transmisia de date wireless și Intern etul. WAP e ste o tehnologie , prin care
se pot dezvolta aplicați i și servicii de tip Internet, care să funcți oneze prin rețelele de
comunicați e mobila. Mediul de lucru al aplicați ilor WAP este reprezentat de rețea ua de
telefonie celulara și dispozitivele aferente de comunicați e, cum ar fi telefoanele mobile,
pagere sau PDA -uri (Personal Digital Assistants). Prin urmare, un operator de telefonie
celulara va putea transmite date atat de tip vocal cat și de tipul fisierelor codate in limbaje

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 39
similare HTML cum ar fi WML ( Wireless Markup Language), sau XML (Extended
Markup Language).

Fig.8 Modelul WAP

In termeni simpli, standardul WAP este compus din doua elemente: un mediu și un
protocol de aplicați i.
Mediul de aplicații consta dintr -un mediu de programare, denumit WML (Wireless
Markup Language) și bazat pe XML (eXtended Markup Language), care permite
programatorilor să defineasca interfaț a cu utilizatorul independent de dispozitivul care o va
afisa, și un limbaj de programare, WMLScript, care permite inglobarea logicii executabile in
aplicați ile proiectate. Protocolul de aplicați i este alcatuit din mai multe nivele de comunicați e
care cuprind un protocol de sesiune, unul de tranzacți i, unul de securitate și unul de date.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 40

Fig.9 Arhitectura WAP

WDP

Protocolul WDP este nivelul de transport care trimite și receptioneaza mesajele prin
intermediul oricarei rețele, incluzind SMS, USSD, CSD, CDPD, IS -36 packed data și GPRS.

WTLS
Nivelul WTLS (wireless transport layer security), un nivel de securitate optional, are
facilitati de criptare care ofera securitatea transportului necesară multor aplicați i, cun ar fi e –
commerce. WTLS stabilește o sesiune între un client (telefonul mobil) și un server (gateway –
ul WAP). Această fază este numită faza de negociere. Pe parcursul ei sunt negociați parametri
de securitate utilizați la protecția sesiunii. Printre acești parametri se află protocoalele de
criptare, algoritmii de semnătură, cheile publice, mesajele premaster secret și altele. WTLS
include suport atât pentru negocierea integrală, în care sunt negociați toți parametri de
securitate, cât și pentru negocierea parțială, în care sunt reutilizați parametri de securitate ai
unei alte sesiuni.
O dată stabilită o sesiune, întreaga comunicație dintre client și server este criptată. De
asemenea, WTLS poate suspenda o sesiune, urmând ca ulterior să o continue. Astfel, sesiunile
pot dura zile întregi. Cu cât o sesiune durează mai mult, cu atât cheile secrete sunt valide mai
mult timp, prin urmare crește probabilitatea ca un atacator să găsească o cheie secretă. De
aceea, WTLS permite renegocierea cheilor pe parcursul unei sesiuni. WTLS folosește și
certificate. Deoarece certificatele nu au fost cu adevărat gândite pentru a fi utilizate de către
echipamentele mobile, WAP definește un nou format de certificat care este optimizat pentru
stocarea în echipamentele mobile și transmisia î n rețelele wireless. Aceste certificate au o
funcționalitate similară certificatelor obișnuite X.509, dar pentru o mare parte din procesare,
în anumite circumstanțe, se bazează pe server.

WTP

Nivelul WTP (WAP transaction protocol) furnizeaza suport pen tru tranzacți i,
adaugind fiabilitate serviciului WDP.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 41

WSP
Nivelul WSP (WAP session protocol) furnizeaza un nivel sesiune mic pentru a
permite schimbul de date in mod eficient între aplicați i.

Interfaț a HTTP

Interfaț a HTTP servește la recupera contin utului WAP din Internet cerut de
dispozitivele mobile. Continutul WAP (WML și WMLscript) este convertit intr -o forma
compacta binara pentru a fi transmi să pe calea aerului.
WAP utilizeaza standarde Internet ca XML, UDP (user datagram protocol) și IP
(internet protocol). Multe din protocoale sint bazate pe standardele Internet ca HTTP
(hypertext transfer protocol) și TLS, dar au fost optimizate pentru limitarile unice ale
mediului fara fir: largime de banda mică , latenta mare și stabilitate mică a conexiuni i.
Standardele Internet ca HTML (hypertext markup language), HTTP, TLS și TCP
(transmision control protocol) sint ineficiente in rețelele mobile, cerind ca mari cantitati de
date be baza de text să fie trimise. Continutul standard HTML nu poate fi afisat pe micile
ecrane ale telefoanelor mobile sau pager -uri.
WAP utilizeaza transmisia binara pentru o mai mare compresie a datelor și este
optimizata pentru o latenta mare și largime de banda mică . Sesiunile WAP se descurca cu
acoperire intermitenta și poate opera cu o mare varietate de protocoale de transport.
WML și WMLScript sint utilizate pentru a produce continut WEB. Acestea utilizeaza
in mod optim micile display -uri, și navigarea se poate face cu o singura mina. Continutul
WAP este scalabil de la displ ay-ul de doua linii de text pe un dispozitiv primar pina la un
ecran cu grafica puternica pe ultimele tipuri de telefoane și comunicatoare.
Stiva mică a protocolului WAP este proiectata să minimezeze lărgimea de bandă
necesară și să maximizeze număr ul de tipuri de rețele care pot furniza continut WAP. Se
tinteste spre multiple rețele. Acestea includ sistemul global pentru comunicații mobile (GSM)
900, 1800 și 1900 MHZ; standardul interim (IS) -136; DECT (digital European cordless
communication; TDMA (time -division multiple acces); PCS (personal communications
service; FLEX și CDMA (code division multiple acces). Dat fiind faptul ca WAP se bazeaza
pe o arhitectura de nivele scalabile, fiecare nivel poate fi dezvoltat independent de celelalte
nivele.

Contin utul și aplicați ile WAP sunt bazate pe formatul familiar WWW, iar continutul
este transportat prin protocoale web asemanatoare. In terminalul wireless (telefonul mobil
personal) se afla un micro -browser care formeaza interfaț a cu utilizatorul. Prin WAP se
definesc un set de componente standard care permit comunicarea dintre terminalele mobile și
serverele de rețea : un model standard de identificare (URL), format standard de afisare,
protocoale de comunicare (proxy), codoare și decodoare de continut. Aceasta infrastructura
asigură posibilitatea rularii unui număr mare de aplicați i WAP, ele putand fi accesate de pe
servere WWW standard, create in tehnologii standard cum ar fi secventele de cod CGI.
Adre să de proxy translateaza apelul WAP in apel WWW, permitand astfel clientului să trimita
apelul la serverul web. Dacă serverul raspunde direct cu o informație de tip WAP (de exemplu
in format WML), proxy -ul preia informația direct de la server. Totusi, dacă informația este
transmi să in continut WWW (de exemplu in format HTML), atunci se va utiliza un filtru
pentru a translata informația in WML, sau alt format recunoscut de WAP.
Majoritatea terminalelor de ultima generatie suporta grafica, icon -uri, seturi de fonturi,
iar tendinta este de a asigură un ecran cat mai cuprinzator pentru telefonul celular WAP –
ready. Inainte ca un client să poata utiliza WAP, telefonul trebuie programat, folosind anumiti
parametrii – telefoanele pot fi setate atat manual cat și printr -un process mult simplicat, și
anume trimiterea unui me saj SMS, in urma caruia setarile sunt ajustate automat.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 42
Gateway -ul WAP

WAP nu asigură o securitate punct -la-punct. Așa cum deja am amintit, echipamentele
WAP comunică cu serverele web printr -un intermediar – gateway -ul WAP. Doar protocolul
WTLS este folo sit între echipamentul mobil și gateway, între gateway și serverul web din
internet putând fi utilizat protocolul SSL/TLS. Acest lucru înseamnă că gateway -ul WAP
conține, cel puțin pentru o anume perioadă de timp, date necriptate (care pot avea un caracter
confidențial). Cei care oferă astfel de gateway -uri trebuie să ia măsuri pentru a se asigură că
decriptarea și re -criptarea se efectuează în memorie, că acele chei și datele necriptate nu sunt
niciodată salvate pe disc și că întreaga memorie folosită în p rocesul de criptare și decriptare
este ștearsă înainte de a ceda controlul sistemului de operare.

Telefoanele mobile au devenit din ce în ce mai dezvoltate, având sisteme de operare
tot mai complexe. Mai mult, WAP conține și un limbaj de scripting (WMLScript). De aceea,
aceste telefoane mobile pot fi ținte ale virușilor informatici. Și mai periculos este faptul că nu
este posibilă rularea unui software antivirus complex pe telefonul mobil. Deja au apărut viruși
a căror țintă sunt telefoanele mobil e, chiar dacă momentan nu au o largă răspândire. Însă
experții apreciază că este doar o chestiune de timp până ce acești viruși informatici se vor
răspândi masiv. Unul din cele mai vulnerabile elemente în privința securității din întreg
sistemul WAP este c hiar telefonul mobil. Telefonul poate fi pierdut sau furat de cineva și asta
în contextul în care utilizatorii stochează în telefon tot mai multe date și informații
confidențiale. Codul PIN oferă un anume nivel de protecție, dar acesta este format doar din
patru cifre și mulți posesori de telefoane aleg coduri PIN ușor de memorat (de exemplu 1234
sau 0000), deci și de ghicit. La o analiză sinceră a riscurilor WAP, securitatea fizică a
telefonului mobil ocupă cu sigură nță un loc fruntaș.
In concluzie, WAP pe rmite navigarea pe internet cu ajutorul telefoanelor și altor
echipamente mobile. Este echivalentul wireless la protocolului TCP/IP având marele avantaj
de a fi independent față de purtător. Arhitectura de securitate WAP se compune din trei părți:
telefonu l mobil, gateway -ul WAP și rețeaua internet. Comunicația dintre telefonul mobil și
gateway este protejată de WTLS, o versiune wireless a SSL/TLS, în timp ce traficul de la
gateway spre internet poate fi protejat prin SSL/TLS. Gateway -ul WAP decriptează înt reg
traficul WTLS și criptează întreg traficul SSL/TLS. Din punct de vedere al securității, acest
lucru înseamnă că gateway -ul poate fi considerat ca o entitate mediană. Atât utilizatorul cât și
serverul din internet trebuie să aibă încredere în gateway -ul WAP.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 43

I.6 COMERȚ UL ELECTRONIC
Comerțul electronic este activitatea de cumpărare sau vânzare prin intermediul
transmiterii de date la distanță, activitate specifică politicii expansive a marketingului
companiilor comerciale. Prin intermediul Internetului se dezvoltă o relație de servicii și
schimb de mărfuri între ofertant și viitorul cumpărător. În anii 1990 compania IBM , printr -o
campanie publicitară corespunzătoare, a făcut popular și termenul echivalent Electronic
Business . Un termen înrudit este E-Trade , care se referă la tranzacțiile bursiere electronice.
E-commerce sau c omerțul electronic rep rezintă multitudinea proceselor software și
comerciale necesare proceselor de afaceri să funcționeze, numai sau în primul rând, utilizând
fluxuri digitale de date. Comerțul electronic presupune utilizarea Internetului, a comunicațiilor
digitale și a aplicații software în cadrul proceselor de vânzare/cumpărare, el fiind o
componentă a procesului de e -business.
În sens larg, comerțul electronic es te un concept care desemnează procesul de
cumpărare și vânzare sau schimb de produse, servicii, informații, utilizând o rețea de
calculatoare, inclusiv Internet -ul.
În sens restrâns , comerțul electronic poate fi analizat din patru puncte de vedere, și
anume:

– din punctul de vedere al comunicațiilor – reprezintă furnizarea de informații, produse,
servicii, plăți, utilizând linii telefonice, rețele de calculatoare sau alte mijloace
electronice;
– din punctul de vedere al proceselor de afaceri – reprezintă o a plicație tehnologică
îndreptată spre automatizarea proceselor de afaceri și a fluxului de lucru;
– din punctul de vedere al serviciilor – este un instrument care se adresează dorințelor
firmelor, consumatorilor și managementului în vederea reducerii costuri lor și creșterii
calității bunurilor și a vitezei de servire.
– din punctul de vedere al accesibilității în timp real (online) – reprezintă capacitatea de
a cumpăra și de a vinde produse, informații pe Internet sau utilizând alte servicii
accesibile în timp real.

Segmentele principale ale comer țului electronic includ:
Operațiuni bancă re. Un procent de 85 -90% din opera țiunile bancă re se realizeaz ă
electronic. B ăncile se a șteapt ă ca desf ășurarea acestor opera ții prin intermediul Internet -ului
să reduc ă costur ile cu o cot ă substan țială. Exemple de astfel de opera ții sunt:

 tranzacții bancă re electronice ( Electronic Banking ) . transfer de fonduri, extrase de
cont, .autoservire. a clienților (oprirea unor plăți, cecuri etc.), operațiuni bancă re ce pot
fi efectuat e de la domiciliu (așa -numitul .home -banking.);
 efetuarea electronică a plăților ( Electronic Bill Presentment and Payment );
 investiții electronice ( Electronic Investment ) . brokeraj, informații și unelte de analiză
a pieței;
 asigurări electronice ( Electron ic Insurance );
 managementul lanțului de aprovizionare ( Supply Chain Management ) . facturări
electronice, conturi speciale;
 alte servicii . cărți de debit/credit, carduri inteligente.

Exemple de site -uri de succes sunt: Wells Fargo, NationsBank, American Expres, Bank of
America, Citicorp.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 44
$
$$
Guvern ÎntreprinderiParteneri
(interni sau externi)
B to B – Internet, Intranet,
Extranet, Transferuri EDIB to C –
Vânzări
prin
Internet,
TV,
telefon
B to G – Proceduri comerciale,
informare, ConsultanțăB2C B2B
B2GConsumatori
C2C
Vânzarea cu amănuntul . Internet -ul ofer ă posibilitatea efectu ării de cump ărături într -o
manier ă cu un grad mare de personalizare, permite vânz ătorilor s ă-și cunoasc ă și să-și
înțeleag ă bine clien ții. Amazon.com permite utilizatorilor de Internet s ă caute orice carte și să
comande selec ția făcută, plata realizându -se prin carte de credit. Datorit ă Internet -ului,
vânz ătorii cu am ănuntul pot fi conecta ți electronic cu furnizorii lor pentru un mai bun schimb
de informa ții, scurtarea timpului de comand ă și de distribu ție. În acela ți timp, ei au acces la o
piață interna țional ă de desfacere, f ără să aibă un sediu fizic întrun anumit loc. Cele mai de
succes site -uri sunt: Amazon.com, CDNow, K -Mart, Barnes&Noble, WalMart ș.a.
Turismul . Desf ășurarea de afaceri prin Internet are avantajul de a elimina intermediarii.
Companiile aeriene sau hotelurile care permit clien ților s ă facă rezerv ări on -line și-au redus
considerabil costurile. Ca exemplu, trebuie amintite: TravelWeb, Trave locity, Ticketmaster
Online sau RoTravel în România ș.a.
Bursele de valori mobiliare . Acest domeniu este unul în plin ă dezvoltare, ca exemplu
putând aminti site -ul firmei Schwab, pe care se tranzac ționeaz ă săptămânal titluri în valoare
de peste 4 miliarde de dolari, iar din cei peste 5 milioane de clien ți, 2 milioane fiind investitori
activi prin intermediul web -ului. Alte site -uri de succes sunt: E -Trade, Discover Brokerage,
Ameritrade ș.a.
Activitățile de producție . În acest domeniu vor exista, datorit ă Internet -ului, mult mai
multe posibilit ăți. Un exemplu des citat este compania Boeing, care a creat o re țea
interna țional ă pentru proiectarea modelului 777. Ingineri japonezi au lucrat atfel la por țiuni
ale aripilor sau ale fuselajului prin intermediul leg ăturii electronice peste Pacific a sigură tă de
Internet. Întregul proiect a fost realizat cu ajutorul computerelor, f ără nici un pic de hârtie.
Comer țul electronic de tip business -to-business a imbunatatit aprovizionarea,
controlul inventarului, activitatea de produc ție, distribu ția și plata, folosindu -se pentru aceasta
aplica ții back -office specifice utiliz ării Internet -ului care s ă permit ă un management mai bun
al comenzilor, o programare a aprovizion ărilor și a distribu ției. Samsung Electronics, Fruit of
the Loom, General Electric, Toshiba sunt doar câteva din site -urile de referin ță în acest
domeniu. Tot aici pot fi încadrate și firmele produc ătoare din domeniul tehnologiei
informa ției ca Microsoft, Oracle, Intel, Apple, Dell, Compaq, firme ce s -au num ărat printer
primele ce au adoptat noul tip de economie -Internet.
Mass -media . Multe posturi TV sau publica ții permit accesul gratuit la con ținutul lor
prin intemediul Internet -ului.

Modele de afaceri în comerțul electronic

Comerțul electronic este răspândit astăzi în diferite forme și sub diferite modele.
Modelele de afaceri în comerțul electronic (vezi figura) pot fi clasificate astfel:

– Business -to-Business (B2B)
– Business -to-Consumer (B2C)
– Consumer -to-Consumer (C2C)
– Business-to-Guvern (B2G)

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 45
Creșterea comerțului electronic B2B
0100020003000400050006000
1996 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
AnProfit (Miliarde USD)

Fig.7 Modele de afaceri in comerț ul electronic

Modelul Business -to-business (B2B – companie la companie )

Modelul B2B este forma cea mai răspândită a comerțului electronic, aflată în continuă
dezvoltare (vezi figur a) și include tranzacții electronice între organizații și tranzacții de tip
IOS (Interorganizational Information Systems). Tipurile de sisteme interorganizații (IOS) pot
fi: interschimbarea electronică a datelor EDI prin VAN -uri (Value Added Network), tran sfer
electronic de fonduri EFT, Extranet -uri conectate securizat prin Internet, formulare
electronice, mesaje integrate care combină EDI, poșta electronică și formularele electronice,
baze de date partajate între Extranet -uri, managementul lanțului de apro vizionare ;

Fig.10 Cresterea comerț ului electronic B2B
B2B Este un model de comerț electronic în care toți participanții sunt companii sau
alte or ganizații. În România domeniul B2B este o afacere foarte promițătoare, datorită
penetrării Internetului în firme la nivel înalt. Studii recente arata ca [în România există mai
mult de 1,1 milioane de utilizatori care intră pe Internet de la locul lor de muncă (inclusiv
școli și universități), și peste 42.000 de domenii de nivel înalt sunt înregistrate.
Acest tip de aplicație este focalizat pe utilizarea Internetului și/sau Extranetului pentru
valorificarea potențialului partenerilor de afaceri și transformarea relațiilor inter -organizații.
Internet -ul reprezintă mediul cel mai ieftin, din punct de vedere economic, pentru B2B,
permițând companiilor să se conecteze, fără implementări adiționale de rețea.
Principalele avantaje introduse de B2B, a cărei topologie este prezentată în figura 1.3,
sunt reprezentate de scăderea costurilor mărfurilor, reducerea inventarelor, creșterea eficienței
logisticii, creșterea vânzărilor, scăderea costurilor de vânzare și marketing.

Aplicațiile de tip B2B întrețin noi tipuri de relații între organizații, cum ar fi :

• automatizarea , se automatizeazã schimbul de informații între afaceri;
• colabararea , prin partajarea informației și a cunoștințelor între afaceri pentru
obținerea unui beneficiu reciproc.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 46
Creșterea comerțului electronic B2C
050100150200250300
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
AnProfit (Miliarde UST)

Fig.11 Topologia unei aplicații B2B
Modelul Business -to-consumer (B2C) – se referă la tranzacțiile cu amănuntul către
cumpărători individuali și se bucură de un real succes în ultima perioadă (vezi figura ). Acest
model este asemănător cu cel de B2B deoarece comp aniile pot realiza vânzări cu amănuntul
unor clienți sau en -gross unor companii. În momentul de față sunt multe companii care sunt
reprezentate în ambele modele de comerț electronic, cum ar fi de exemplu Amazon, Dell
Computers, Barnes &Noble, Wal -Mart Onli ne.
Fig.12 Cresterea comerț ului electronic B2C
Topologia aplicațiilor B2C este prezentată în figura de mai jos:

Fig.13 Topologia aplicați ilor B2C
Inițiator sync Aplicație
Citire/scriere date
Nod al aplicației care conține
cod nou sau modificat pentru proiect
Nod al aplicației care conține codul existent fără a exista nevoia de
modificare

are sau acesta nu poate fi schimbat
Client
(Prezentare)
Citire/scriere date
Nod al aplicației care conține

componente noi sau modificate
Aplicația Aplicația
2
Aplic ația
1
Nod al aplicației care conține componente le existente
care nu trebuie modificate sau nu pot fi schimbate

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 47

Modelul Consumer -to-consumer (C2C ) – model în care consumatorii vând direct
consumatorilor. Exemplu : persoane care vând proprietăți, case, mașini ale lor, cei care
folosesc www.classifield2000.com pentru vânzări, reclama pe Internet/Intranet -ul companiei
pentru serviciile proprii individului, vânzări de cunoștințe, expertize, licitații individuale;
C2C include toate activitățile cu caracter comercial desfășurate între
consumatoriprivați. În acest scop funcționează anumite întreprinderi care oferă prin
intermed iul Internetului platforme de licitații pe care consumatorii individuali se pot întâlni și
pot cumpăra sau vinde bunuri personale.

Exemple C2C – www.ebay.com , www.half.com .
Modelul E-government : Government -to-business (G2B): – model de comerț electronic
in care o instituți e guvernamentala cumpăr a sau vinde bunuri, servicii sau informații de la
persoanel e juridice (ex. e -licitatie.ro).
Modalitati de plata
Sistemele electronice de plat i trebuie să atinga nivele ridicate de securitate, viteza,
caracter privat și confidențial , descentralizare și internationalizare și să fie unanim acceptate
de comercianti și oameni de afaceri. O trăsătură comuna a majoritatii acestor soluți i o
constituie utilizarea tehnicilor criptografice care asigură confidențial itatea, autenticitatea și
integritatea mesajelor transferate între entitatile implicate. În continuare sunt analizate câteva
dintre cele mai cunoscute metode de plata electronica:
 Plata prin cart e de credit
Sistemul de cărți de credit a fost creat cu intentia de a –i permite cumpărăt orului sa -și
satisfaca imediat dorinta de cumpăr are de bunuri și servicii. Prin cartea de credit, riscul este
transferat de la vânzator la instituți a financiară care a emis cartea de credit.
 Plata prin CyberCash
Pentru a efectua plati prin CyberCash (www.CyberCash.com ), consumatorul are
nevoie de un software care simuleaza portofelul, face criptarea mesajelor și memorează
tranzacți ile. CyberCash este compania care a inve ntat conceptul de client software numit
portofel ( wallet ); ca și portofelul obișnu it, acest portofel -software permite folosirea mai
multor metode de plata: bani digitali, cărți de credit sau cecuri. La instalarea software -ului, se
genereaza o pereche de ch eie publica – cheie privata. Cheia publica se transmite la
CyberCash , care o memorează Într-o baza de date, alaturi de toate cheile publice ale
vânzatorilor și clientilor. Vânzatorul are un software similar; el nu trebuie decât să adauge
Într-o pagina Web din site -ul sau de comerț electronic un buton Plata și să aiba un cont
deschis la o bancă acreditata. Cumpărăt orul și vânzatorul trebuie să faca schimb de chei
inainte de a sti cu ce cheie publica să cripteze mesajul adresat unui anumit corespondent.
 Plata prin FirstVirtual
Alta soluți e privind transferul sigur al cărților de credit prin Internet, fără insă a apela
la criptografie, o constituie FirstVirtual (www.fv.com ). Este vorba despre un mecanism prin
care cumpără torii de informații stabilesc un identificator propriu, pe care -l fac cunoscut lui
FirstVirtual prin fax sau telefon, împreună cu număr ul cărții de credit. Atunci când cumpăr a o
informație , cumpărăt orul furnizeaza vânzatorului identifica torul sau. Vânzator ul se
conecteaza la serverul FirstVirtual , verifică identificatorul, si, dacă el corespunde, va furniza

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 48
informația cumpărăt orului. Apoi serverul FirstVirtual întreaba prin e -mail cumpărăt orul
dacă accepta plata informație i. Dacă raspunsul este “da”, FirstV irtual va furniza număr ul
cărții de credit către un achizitor care va incarca cu suma de plata cartea de credit si, dupa 90
de zile, va transfera fondurile vânzatorului. Intrat in funcți une in 1994, FirstVirtual are astazi
peste 180.000 utilizatori.

 Plata prin SmartCard (cartela inteligenta)
SmartCard -ul este în esenta inlocuitorul portofelului obișnu it. Tot continutul unui
portofel actual (acte, cărți de credit, bani gheata), va fi înlocuit de unul sau mai multe
SmartCard -uri. Din punct de vedere fizi c, un SmartCard arata ca o carte de credit, cu unul sau
mai multe microcircuite de tip microcontroller înglobate. O cartela inteligenta poate pastra de
10-100 de ori mai multă informație decât o cartela magnetica, fiind totodată mult mai sigură .
Conectată la un terminal de citire -scriere, SmartCard poate efectua funcți i complexe de luare
a deciziilor, proceduri sofisticate de autentificare pentru a preveni frauda. Deci beneficiile
oferite de SmartCard sunt: sigura nta, capabilitati i active anti -frauda, flexi bilitate în aplicați i,
posibilitatea de validare off-line. SmartCard memorează direct echivalentul digital al sumelor
de bani în loc să indice un cont la bancă sau un credit acordat de bancă . Când o astfel de
cartela este folosita pentru a cumpăr a ceva, ec hivalentul sumei respective este efectiv
transferat vânzatorului și apoi mai departe către o instituți e financiară . SmartCard poate fi
reîncarcabila sau nu. În acest ultim caz, cartela va fi aruncata atunci când suma înscrisă pe ea
a fost epuizată .
 Plata prin Ecash
Este prima soluți e totalmente software pentru plățil e electronice. Tranzacți ile se
desfăs oara între vânzator și cumpărăt or, care trebuie să aiba conturi la aceea și bancă .
Cumpărăt orii trebuie să înstiinteze bancă asupra faptului ca doresc să transfere bani din
conturile lor în asa-numitul cont Ecash Mint . În orice moment, cumpărăt orul poate
interactiona de la distanta, prin calculatorul sau și utilizând un client software, cu contul Mint
și poate retrage fonduri de aici pe discul calculatoru lui sau. Discul cumpărăt orului devine un
veritabil portofel electronic. Apoi se pot executa plati între persoane individuale sau către
firme, prin intermediul acestor Ecash .
 Plata prin bani electronici ( Digicash )
Banii electronici reprezintă echivale ntul electronic al banilor reali, și pot lua diferite
forme, precum cartelele obișnu ite, a SmartCard -urilor, etc (pentru detalii se poate vedea
sectiunea de plata prin SmartCard ).
Sistemele e -commerce se bazează pe arhitectura Web, care conferă acestora o
fiabilitate, scalabilitate și flexibilitate ridicate. Web -ul este implementat prin interconectarea
mai multor rețele de calculatoare, aceasta oferind în principal informații și servicii
utilizatorilor. O aplicație Web este orice aplicație care utilizează tehnologiile Web, incluzând
navigatoare Web, servere Web și protocoale Internet. O aplicație Web este o extensie
dinamică a unui server Web și se conectează la alte servere, cum ar fi baze de date sau sisteme
bazate pe tranzacții .

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 49

Fig.14 – Arhitectu ra aplicaț ie web

Tranzacțiile în comerțul electronic

Tranzacțiile electronice din punctul de vedere al comerțului electronic prezintă un număr
de cerințe, care pot fi clasificate astfel:
 Cerințe privind securitatea – caracteristicile tradiționale de sec uritate,
confidențialitate, integritate, disponibilitate și nerepudiere, se aplică aplicațiilor de
comerț electronic pentru a asigură protecția vieții private și a preveni frauda.
 Cerințe privind standardele acceptate – pentru a realiza un sistem global pentru
comerț electronic , trebuie realizate înțelegeri cu toate părțile implicate despre modul în
care vor fi realizate tranzacțiile. Din această cauză, standardele pot fi considerate parte
integrantă a oricărui sistem de comerț electronic.
 Cerințe privin d legislația – comerțul electronic atrage după sine și o serie de efecte pe
plan social, politic și legal care trebuiesc rezolvate.

Tranzacțiile dintre cumpărători și vânzători în comerțul electronic pot include cereri de
informație, cursuri ale prețuril or, plasări de cereri, plata și servicii post vânzare. Gradul ridicat
de încredere necesar pentru a sigură rea autenticității, confidențialității și livrarea la timp, al
acestor tipuri de tranzacții poate fi dificil de menținut atâta timp cât acestea au loc într-o rețea
publică, lipsită de încredere, cum este Internetul.
Interceptarea datelor transmise prin Internet în timpul unei tranzacții, și în particular a
datelor referitoare la cardul de credit, a fost adesea menționat ca un obstacol major al
confidenți alității comerțului electronic. De fapt, acest risc este, în general, exagerat întrucât
riscul ca informația să fie divulgată este mai mare în timp ce aceasta este stocată pe serverele
Web. Cu toate acestea, percepția populației privind insecuritatea poat e fi o barieră comerțul
electronic și de aceea organizațiile trebuie să o ia în considerare.
În concluzie a vantajele conferite de comer țul electronic se concretizeaz ă în cele
două importante resurse ale economiei actuale: informa ția și timpul. Ace ste dou ă resurse nu
pot fi privite separat, deorece nu numai calitatea informa țiilor pe care le ofer ă face din
comer țul electronic un atu, ci și timpul mult mai scurt de ob ținere a acestora.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 50

CAPITOLUL II – TEHNOLOGII APLICATE

II.1 PHP

II.1.1 Despre PHP

PHP (acronim recursiv pentru "PHP: Hypertext Preprocessor") este un limbaj de
scripting utilizat pe scara largă , realizat și distribuit în sistem Open Source, ce se potriveșt e
productiei Web și poate fi încapsulat în HTML. Fiind open -source, PHP beneficiază de suport
activ din partea comunității online, acesta fiind și motivul creșterii explozive a numărului site –
urilor bazate pe PHP. Diferența esențială față de alte limbaje de scripting (gen JavaScript) este
faptul că PHP este un interpretor server -side (operațiile sunt executate de către server și nu pe
calculatorul utilizatorului). În general, pentru a putea testa pagini PHP aveți nevoie de un
server de web (Apache) și de pachetul PHP instalat.
PHP permite folosirea unor elem ente specifice limbajelor de programare. Ieșirea
standard a script -ului PHP devine intrarea standard pentru programul de navigare care
vizualizează pagina. Așadar, la ieșirea sa standard poate fi scris (de exemplu, prin intermediul
comenzii echo ) orice tip de cod HTML, acesta fiind interpretat de către browser. Pe lângă
manipularea conținutului paginilor de web, PHP poate trimite headere HTTP pentru
autentificare, seta cookie -uri sau redirecționa utilizatorii. Mai mult, cu ajutorul bibliotecilor
externe de funcții poate salva fisiere XML, crea și manipula imagini, animații Shokwave
Flash, PDF -uri sau se poate conecta la un server de mail, iar acestea sunt doar câteva din
funcțiile pe care le poate îndeplini.
PHP este un limbaj de script care funcționea ză alături de un server Web. Pentru a crea
scripturi PHP, majoritatea programatorilor PHP folosesc un editor de texte obișnuit. Sub
Microsoft Windows, se foloses te frecvenț programul Windows Notepad . Mai jos este
prezentat un exemplu simplu de script php :

<html>
<head>
<title>Exemple</title>
</head>
<body>
<?php
echo "Salut, acesta este scriptul PHP!";
?>
</body>
</html>

Codul PHP este inclus între tag -urile speciale de început și de sfârșit care permit
utilizatorul ui să treacă din "modul HTML" în "modul PHP".
Față de alte limbaje script, precum Javascript, la PHP codul se execută pe server. Dacă
pe serverul Web se află un script similar, clientul nu va primi decât rezultatul execuției
scriptului, fără a avea nici o posibilitate de acces la codul care a produs rezultatul. Vă puteți
configura serverul de Web să prelucreze (analizeze) toate fișierele HTML ca fișiere PHP.
Astfel nu există nici un mijloc de a distinge paginile care sunt produse dinamic de paginile
static e.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 51

II.1.2 Elemente de teorie despre tehnologia PHP

1.Tipuri de date :
Numerele întregi se pot specifica în modul următor :

$a = 1234; # Număr întreg în baza 10
$a = -123; # Număr întreg negativ
$a = 0123; # Număr întreg în baza 8, octal (echiva lent cu 83 în
baza 10)
$a = 0x12; # Număr întreg în baza 16, hexazecimal (echivalent cu
18 în baza 10)
Numerele reprezentate în virgulă mobilă ( double ) pot fi utilizate în oricare din
sintaxele următoare :

$a = 1.234;
$a = 1234e3;

Șirurile de caractere pot fi delimitate de ghilimele sau apostrofuri, în ultimul caz
inhibându -se evaluarea variabilelor din interiorul șirului respectiv. Dacă șirul de caractere
este delimitat de ghilimele atunci variabilele din interiorul șirului vor fi evaluate și înlocuite
prin valoarea lor. Ca și în C sau Perl, caracterul backslash (\) este utilizat pentru a proteja un
carcater special.
În ceea ce priveșt e conversia șirurilor, Când un șir este evaluat ca valoare numerică,
valoarea și tipul rezultat s unt decise după cum urmează:
 șirul va fi evaluat ca un double dacă conține unul din caracterele ' .', 'e' sau ' E'. Altfel va
fi evaluat ca un întreg;
 valoarea este dată de începutul șirului. Dacă șirul începe cu o dată numerică validă,
aceasta va fi valoar ea utilizată. Altfel valoara va fi 0. O dată numerică validă este
formată din semn (opțional), una sau mai multe cifre (opțional un pu nct zecimal),
încheiate eventual cu un exponent. Acest exponent (' e' sau ' E') este urmat de una sau
mai multe cifre. Când prima expresie este un șir tipul varibilei va depinde de a doua
expresie.
PHP acceptă atât tablouri scalare cât și asociative. De fapt nu există nici o diferență
între cele două. În PHP tabolurile se pot crea utilizând funcțiile list() și array() sau se poate
seta explicit fiecare element din tablou.
# Exemplul:
$a[0] = " cba";
$a[1] = "def";
$b["aaa"] = 13;

Vectorii pot fi sortați utilizând funcții specializate: asort() , arsort() , ksort() , rsort() ,
sort() , uasort() , usort() , și uksort() . Pute ți număra elementele tabloului utilizând funcția
count() . Puteți parcurge un tablou utilizând funcțiile next() , prev() și each() .
2.Variabile :
Variabilele în PHP sunt reprezentate de semnul dolar, ' $', în fața numelui variabilei.
Numele variabilelor sunt formate după aceleași reguli ca alte etichete din PHP. Un nume de
variabilă valid trebuie să înceapă pr Într-o literă sau liniuță de subliniere, ' _', urmată de un șir
de litere, cifre sau liniuțe de subliniere(PHP este un limbaj case-senzitiv).

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 52
PHP furnizea ză un mare număr de variabile predefinite pentru fiecare script pe care
îl rulează. Cele mai multe variabile predefinite depind de serverul pe care se lucrează, de

versiunea și configurarea serverului sau de alți factori. Unele dintre aceste variabile nu vor fi
disponibile când PHP rulează într -o linie de comandă. Domeniul variabilelor este contextul în
care variabila este definită. Pentru marea parte a variabilelor, domeniul lor este unic. Acest
domeniu se referă și la fișierele incluse într -un script. E xemplu :

$a = 1;
include "b.inc";

Variabilele statice oferă de asemeni posibilitatea de a implementa și funcțiile
recursive. O funcție este recursivă dacă se autoapelează. Proiectarea funcțiilor recursive
trebuie făcută cu atenție pentru a evi ta recursia infinită. Trebuie a sigură tă o modalitate
adecvată de încheiere a apelurilor recursive. Următoarea funcție recursivă numără până la 10
folosind variabila statică $count pentru a sesiza încheierea autoapelurilor :

funcțion Test()
{
static $count = 0;
$count++;
echo $count;
if( $count < 10)
{
Test();
}
$count–;
}

3. Constante

PHP definește o serie de constante și oferă un mecanism pentru definirea altora în
timpul execuției. Constantele seamănă mult cu var iabilele; sunt definite cu jutorul funcției
define() și valoarea lor nu poate fi modificată ulterior. Constantele predefinite (disponibile
întotdeauna) sunt :
__FILE__
Se utilizează cu un fișier care a fost inclus sau solicitat, când numele fișierului inc lus
este dat;
__LINE__
Numărul liniei din scriptul curent care este analizat. Se utilizează împreună cu un
fișier care a fost inclus sau solicitat, când poziția în fișierul inclus este dată;
PHP_VERSION
Un șir de caractere reprezentând versiunea PHP util izată;
PHP_OS
Numele sistemului de operare în care rulează PHP;
TRUE
O valoare adevărată;
FALSE
O valoare falsă;
E_ERROR
Indică o eroare, alta decât o eroare de analizare, pentru care corectarea nu este
posibilă;
E_WARNING
Indică o situație în care PH P știe că ceva este greșit, dar continuă oricum;
E_PARSE

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 53
Semnalează o sintaxă invalidă în fișierul script; corectarea nu este posibilă;

E_NOTICE
S-a întâmplat ceva care poate fi sau nu o eroare; execuția continuă. Spre exemplu am
accesat o variabilă ca re nu a fost inițializată sau am folosit un șir neîncadrat între
ghilimele ca index asociativ.

4. Expresii
Expresiile sunt cele mai importante construcții ale PHP; în PHP aproape orice scrieți
este o expresie. Cea mai simplă și corectă modalitate de a de fini o expresie este orice are o
valoare . Cele mai simple expresii sunt constantele și variabilele . Exemplu:
$a = 5; // În această construcție 5 este o expresie constantă. De asemeni, funcțiile
sunt expresii deoarece returnează valoare :

funcțion f()
{
return 5;
}

Deoarece f() returnează valoarea 5, valoarea expresiei f() este 5. PHP este un limbaj
orientat pe expresii în sensul că aproape orice este o expresie. Operatorii de pre și
postincrementare funcționează analog cu cei din C. Un tip uzual de e xpresii îl reprezintă
expresiile de comparare. Aceste expresii sunt evaluate la 0 sau 1 reprezentând FALSE ,
respectiv TRUE . PHP acceptă operatorii de comparație >, >=, ==, != (diferit), <, <=. Ca și în
C se pot folosi operatorii de atribuire compuși. În af ară de faptul că utilizarea acestor
operatori compuși duce la scurtarea codului, și execuția este mai rapidă. De asemeni, PHP
acceptă operatorul ternar condițional ' ?', cu aceeași semnificație ca și în C.

5. Operatori

 operatori aritmetici : $a + $b Adun are Suma dintre $a și $b ;
$a – $b Scădere Diferența dintre $a și $b
$a * $b Înmulțire Produsul dintre $a și $b
$a / $b Împărțire Împărțir ea lui $a la $b
$a % $b Modul Restul împărțirii lui $a la $b
Operatorul de împărțire (' /') întoarce o valoare întreagă (rezultatul împărțirii întregi)
dacă cei doi operatori sunt întregi (sau dacă șirurile sunt con vertite la întregi). Dacă unul din
operatori este număr cu virgulă mobilă, sau rezultatul unei operații returnează o valoare care
nu este întreagă, va fi returnată o valoare în virgulă mobilă.

 Operatori de atribuire
Operatorul de atribuire simplă este ' ='. Are semnificația: valoarea expresiei din
dreapta se atribuie variabilei din stânga (variabilă simplă sau structurată) . Putem spune că
instrucțiunea de atribuire este formată din trei elemente: expresia care urmează să fie atribuită,
operatorul de atribu ire '=' și variabila destinatară. Când este executată instrucțiunea de
atribuire, este evaluată expresia și valoarea rezultată este depusă la destinația specificată.
Exemplu:
$a = ( $b = 4) + 5;

/* $a este egal cu 9 și $b cu 4 */

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 54

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 55

 Operatori pe biți
Operatorii pe biți vă permit manipularea numerele întregi în reprezentare binară :
$a & $b ȘI (AND)// Biții poziționați pe 1 în $a ȘI în $b sunt poziționați la 1 în
rezultat
$a | $b SAU (OR) //Biții poziționați pe 1 în $a SAU $b sunt poziționați la 1 în
rezultat
$a ^ $b XOR Biții poziționați pe 1 în $a SAU în $b sunt poziționați la 1 în rezultat
~ $a NOT Biții care sunt poziționați pe 1 în $a vor fi poziționați pe 0 și vice
versa
$a << $b Deplasare la stânga Deplasează biții din $a cu $b poziții spre stânga (fiecare pas
înseamnă multiplicare cu 2) – acela și procedeu sip e spre dreapta

 Operatori de comparați e
Operatorii de comparație permit compararea a două valori.
$a == $b Egal Adevărat dacă $a este egal cu $b
$a === $b Identic Adevăr at dacă $a este egal cu $b și ei sunt de același tip (numai în
PHP 4 )
$a != $b Diferit Adevărat dacă $a este diferit de $b
$a < $b Mai mic decât Adevărat dacă $a este mai mic strict decât $b.
$a > $b Mai mare decât Adevărat dacă $a e ste mai mare strict decât $b

 Operatori de control al erorilor
PHP are un operator de control al erorilor și anume ' @'. Când acest operator precede o
expresie în PHP, orice eroare care poate fi generată va fi ignorată. Dacă opțiunea
track_errors este acti vată, mesajele de eroare generate de expresie vor fi salvate în variabila
globală $php_errormsg . Această variabilă va fi rescrisă la fiecare eroare, deci trebuie
verifică ta la timp dacă se doreste uitlizarea ei. Exemplu:

/* Eroare SQL intentionata (apost rofuri suplimentare) */
$res = mysql_query( "select name, code from 'namelist") or
die( "Query failed: error was '$php_errormsg'.");

 Operatori de executie – PHP are un operator de execuție ' „' (backticks ). Este diferit de
ghilimelele simple; va î ncerca să execute conținutul dintre aceste ghilimele oblice ca o
comandă shell. Rezultatul va fi returnat (nu va fi descărcat pur și simplu, ci va putea fi atribuit
unei variabile).

 Operatori de incrementare/decrementare – PHP dispune de operatori de
incrementare/decrementare ca și limbajul C : ++$a, $a++, –$a, $a – .

 Operatori pentru șiruri de caractere – există doi operatori pentru șiruri de caractere.
Primul este operatorul de concatenare (' .'), care are ca rezultat concatenarea celor două
argumente. Cel de -al doilea operator este operatorul de atribuire (' .='), care concatenează
argumentul din partea dreaptă la argumentul din stângă. Exemplu :

`a = "Hello";
$b = $a . "World!"; // $b conține șirul Hello World!
$a = "Hello";
$a .= "World!"; // $a conține șirul Hello World!

 Operatori logici – acestia sunt:
$a and $b ȘI (AND) Adevărat dacă $a ȘI $b sunt adevărate
$a or $b SAU (OR) Adevărat dacă $a SAU $b este adevărat

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 56

! $a NON (NOT) Adevărat dacă $a este fals
$a xor $b XOR (XOR) Adevărat dacă $a SAU $b este adevărat , dar nu amândouă
în același timp
$a && $b ȘI (AND) Adevărat dacă $a ȘI $b sunt adevărate
$a || $b SAU (OR) Adevărat dacă $a SAU $b este adevărat
Motivul pentru care există două tipuri de ' ȘI' și 'SAU' este că ele au priorități diferite.

6. Structuri de control

Toate scripturile PHP sunt o suită de instrucțiuni. O instrucțiune poate fi o atribuire,
un apel de funcție, o instrucțiune condițională sau chiar o instrucțiune vidă. O instrucțiune se
termină de obicei prin punct și virgulă, ' ;'. Instrucțiunile pot fi grupate în blocuri delimitate de
acolade, ' {}'. Un bloc este considerat ca o instrucțiune. Diferitele tipuri de instrucțiuni sunt
descrise mai departe, în acest subcapitol .
If- Instrucțiunea if este importantă în toate limbajele, inclusiv în PHP. Ea permite
execuția condiționată a unei părți de cod. Sintaxa instrucțiunii if este aceeași ca și în C:
if( expresie)
{
listă de instrucțiu ni
}
Else – Dacă dorim să executăm două instrucțiuni diferite în funcție de valoarea de
adevăr a unei expresii vom folosi o instrucțiune if-else ca în exemplul următor:
if( $a > $b)
{
print "$a este mai mare decat $b";
}
else
{
print "$b est e mai mare decat $a";
}
Sintaxa alternativă – PHP propune o sintaxa alternativă pentru instrucțiunile de control
if, while , for și switch . În fiecare caz principiul este de a înlocui acolada deschisă cu două
puncte (' :') și acolada închisă prin, respectiv endif; , endwhile; , endfor; , sau endswitch; .
Această sintaxă funcționează de asemenea cu else și elseif . Exemplul următor prezintă o
structură cu un if, un elseif și un else utilizat în această nouă sintaxă.
if( $a == 5):
print "$a este egal cu 5";
print "…";
elseif( $a == 6):
print "$a este egal cu 6";
print "!!!";
else:
print "$a este diferit de 5 și 6";
endif;

Instrucțiunea break permite ieșirea dintr -o instrucțiune if, for, while sau switch .
Instrucțiunea break acceptă un ar gument numeric opțional care va indica numărul de
instrucțiuni imbricate care trebuiesc întrerupte.
Instrucțiunea continue este utilizată într -o buclă pentru a sări peste instrucțiunile de
după continue și până la sfârșitul blocului; execuți a iterației curente este întrerupă și se trece

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 57

la execuția iterației următoare. Instrucțiunea continue acceptă un argument numeric opțional
care va indica câte bucle imbricate vor fi ignorate.

Instrucțiunea switch este echivalentă cu o serie de instruc țiuni if. Cu numeroase
ocazii, veți avea nevoie să comparați aceeași variabilă (sau expresie) cu mai multe valori
diferite și să executați diferite parți din cod în funcție de valoarea obținută. Acesta este modul
de execuție al instrucțiunii switch .
Următ orul exemplu ilustrează două modalități diferite de a scrie același lucru, una
utilizează o serie de if și alta utilizează instrucțiunea switch :

if( $i == 0)
print "$i este egal cu 0";
if( $i == 1)
print "$i este egal cu 1";
if( $i == 2)
print "$i este egal cu 2";

switch( $i)
{
case 0:
print "$i este egal cu 0";
break;
case 1:
print "$i este egal cu 1";
break;
case 2:
print "$i este egal cu 2";
break;
}

Funcția include() introduce și evaluează fișierul specificat în argument. Dacă URL
fopen wrappers nu sunt disponibile în PHP (așa cum sunt în configurația implicită), puteți
specifica fișierul care trebuie inclus utilizând un URL în locul unui pathname local. Pentru a
evita utilizare a eronată a fișierului inclus, orice cod din fișierul destinație care trebuie executat
ca un cod PHP trebuie încadrat de tag -uri de început și sfârșit valide în PHP. De asemeni, se
poate folosi o instrucțiune include() într-o buclă pentru a include mai mul te fișiere diferite .

7. Funcți i

Funcți i definite de utilizator

O funcție poate fi definită de utilizator conform sintaxei următoare:

funcțion nume_ funcție( $arg1, $arg2, …, $argN)
{
echo "Exemplu de funcție.\n";
return $retval;
}
Într-o funcție poate să apară orice cod PHP valid, chiar alte funcții și definiții de clase.
nformațiile pot fi transmise funcțiilor print -o listă de argumente. În această listă variabilele
și/sau constantele sunt delimitate prin virgulă. PHP acceptă transmitere a argumentelor prin
valoare (implicit), prin referință și argumente cu valori implicite. Listele cu număr variabil de
argumente sunt acceptate doar în versiunea PHP4. Un efect similar poate fi obținut în PHP3
transmițând funcției un tablou de argumente.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 58

Exemplu:
funcțion takes_array( $input)
{
echo "$input[0] + $input[1] = ", $input[0] + $input[1];
}
PHP4 acceptă liste cu număr variabil de argumente în funcțiile definite de utilizator.
Acest lucru se obține ușor, utilizând funcțiile funct_num_args , funct_get_arg și
funct_get_args . Valorile sunt returnate folosind opțional instrucțiunea return . Poate fi
returnat orice tip de rezultat, inclusiv tablouri și obiecte – exemplu:
funcțion square( $num)
{
return $num * $num;
}
echo square( 4); // Se afișează 16
Nu puteți returna valori multiple dintr -o funcție, dar rezultate asemănătoare pot fi
obținu te prin returnarea unui tablou – exemplu:
funcțion small_numbers()
{
return array( 0, 1, 2);
}
list( $zero, $one, $two) = small_numbers();

PHP susține de asemenea conceptul de funcții variabile. Aceasta înseamnă că dacă
numele unei variabile este urmat de paranteze, PHP va caută o funcție cu același nume și va
încerca să o execute.
8. Clase și obiecte
O clasă este o colecție de variabile și de funcții care utilizează aceste variabile. O clasă
se definește utilizând următoarea sintaxă:
class Cart
{
var $items; // Tablou asociativ de articole
// Adauga $num articole de tipul $artnr
funcțion add_item( $artnr, $num)
{
$this->items[ $artnr] += $num;
}
// Elimina $num articole de tipul $artnr
funcțion remove_item( $artnr, $num)
{

if( $this ->items[ $artnr] > $num)
{
$this->items[ $artnr] -= $num;

Return true;
}
else
{
return false; } } }

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 59

Construcția de mai sus definește o clasă Cart formată dintr -un tablou asociativ de
articole și două funcții pentru a adăuga și a elimina articole din tablou.
Clasele sunt tipuri. Pentru a crea o varia bilă de tipul dorit se folosește operatorul new.

$cart = new Cart;
$cart->add_item( "10", 1);

Acest cod crează un obiect $cart din cla să Cart. Funcția add_item() a acestui obiect
este apelată pentru a adăuga un articol cu numărul 10 în tabloul $cart ->items .
Clasele pot fi extensii ale altor clase. Această noțiune se numește moștenire . Cla să
extinsă sau derivată posedă toate variabilele și funcțiile clasei de bază alături de variabilele și
funcțiile definite în extensie. Acest lucrul se realize ază utilizând cuvântul cheie extends .
Moștenirea multiplă nu este acceptată.

9. Referinte

În PHP referințele reprezintă posibilitatea de a referi conținutul unei variabile prin
nume diferite. În PHP numele unei variabile diferă de conținutul variabilei , deci un anumit
conținut poate fi identificat prin nume diferite. Referințele PHP permit referirea aceluiași
conținut prin două variabile diferite, exemplu :

$a = &$b; // înseamnă că $a și $b indică aceeași variabilă.

Al doilea lucru pe care îl realizeaz ă referințele este să transmită variabile prin
referință. Acest lucru se realizează folosind variabila locală a funcției și variabila cu care se
face apelul drept referințe către același conținut -exemplu :

funcțion fct( &$var)
{
$var++;
}
$a = 5;
fct( $a);

Apelul de mai sus va duce la obținerea valorii 6 în variabila $a. Acest lucru se
întâmplă deoarece în funcția fct() variabila $var referă același conținut ca și variabila $a.
Al treilea lucru pe care îl pot face referințele este întoarc erea unei valori prin referință.
Întoarcerea prin referință este utilă când doriți să utilizați funcții pentru a gă și variabile care ar
trebui legate cu acestea. Când resetați o referință rupeți practic legatura dintre numele și
conținutul variabilei. Acea sta nu înseamnă ca acel conținut al variabilei va fi distrus.

10. Funcții pentru gestionarea fișierelor – vom aminti aici doar unele funcți i, importante
pentru lucrarea de fata
Basename – string basename( string path) // Funcția primește ca parametru
un șir reprezentând un nume de cale și returnează numele fișierului din calea respectivă.
Chmod – int chmod (string filename, int mode)// Schimbă drepturile de
acces ale fișierului filename în mode (mode nu este conisderat implicit ca fiind o valoare
octală, d eci șirurile de caractere nu vor avea efectul dorit ).
Copy – int copy( string source, string dest) // Funcția copie un fișier
sursă într -un fișier destinație. Returnează TRUE dacă copierea s -a realizat cu succes și
FALSE în caz contrar.
Dirname – string dirname( string path)// Funcția returnează numele
directorului din calea path.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 60

Fflush – int fflush( int fp) // Forțează scrierea tuturor bufferelor de ieșire în
fișierul indicat de fp. Returnează TRUE în caz de succes și FALSE în caz contrar .
Variabila fp trebuie să indice un fișier valid, adică un fișier deschis cu fopen() sau
fsockopen() .
Fgets – string fgets( int fp, int length)// Returnează un șir de maxim
length -1 octeți citiți din fișierul indicat de fp. Citirea se încheie când au fost citiți length -1
octeți, când se citește new line (este inclus în valoarea returnată) sau EOF . Dacă apare o
eroare la citire returnează FALSE. Variabila fp trebuie să indice un fișier valid, adică un fișier
deschis cu fopen() , popen() sau fsockopen() .
File – array file( string filename [, int use_include_path]) // Este identic
cu funcția readfile() , cu excepția faptului că, conținutul fișierului este returnat într -un tablou.
Fiecare element al tabloului corespunde unei linii din fișier (inclusiv caract erul new line
atașat). Se poate folosi un parametru opțional setat cu "1" dacă se doreste ca fișierul să fie
căutat în calea specificată.
Fopen – int fopen( string filename, string mode [, int
use_include_path]) // Funcția deschide un fișier sau un URL. În cazul deschiderii unui
URL se stabilește o conexiune către serverul Web specificat. În cazul unui fișier obișnuit
acesta este căutat în sistemul propriu de fișiere și deschis. Dacă deschiderea eșuează funcția
returnează FALSE. Argumentul mode poate avea una din următoarele valori:
 'r' //Deschide un fișier numai pentru citire plasând indicatorul de fișier la începutul
acestuia;
 'r+' //Deschide un fișier pentru citire și scriere plasând indicatorul de fișier la
începutul acestuia;
 'w' //Deschide un fiși er numai pentru scriere, plasează indicatorul de fișier la începutul
acestuia și trunchează fișierul la lungimea 0. Dacă fișierul nu există așteaptă să fie
creat;
 'w+' //Deschide un fișier pentru citire și scriere, plasează indicatorul de fișier la
începu tul acestuia și trunchează fișierul la lungimea 0. Dacă fișierul nu există așteaptă
să fie creat;
 'a' //Deschide un fișier numai pentru scriere (adăugare) și plasează pointer -ul de fișier
la sfârșitul acestuia. Dacă fișierul nu există așteaptă să fie crea t;
 'a+' //Deschide un fișier pentru citire și scriere (adăugare) și plasează pointer -ul de
fișier la sfârșitul acestuia. Dacă fișierul nu există așteaptă să fie creat.
Argumentul mode poate conține ' b'. Această opțiune este utilă în sistemele care fac
diferența între fișierele binare și fișierele text. Dacă nu este necesar, respectivul caracter va fi
ignorat. Dacă doriți ca fișierul să fie căutat în calea specificata ( path), folosiți al treilea
parametru setat cu "1".
Fscanf – mixed fscanf( int fp, stri ng format [, string var1…])//
Funcția citește informațiile din fișierul indicat de fp și interp rețea ză aceste informații conform
formatului specificat prin parametrul format . Dacă funcția primește doar doi parametri
valorile analizate vor fi returnate ca un tablou, altfel funcția va returna numărul valorilor
asignate. Parametrii opționali trebuie transmiși prin referință.

Is_dir – bool is_dir( string filename)// Întoarce TRUE dacă filename există
și este un director.
Is_file – bool is_file( string file name)// Întoarce TRUE dacă filename
există și este un fișier obișnuit .
Mkdir – int mkdir( string pathname, int mode)// Crează directorul
specificat de pathname . Întoarce TRUE în caz de succes și FALSE în caz contrar.
Readfile – int readfile( string filena me [, int use_include_path])//
Citește conținutul fișierului filename și îl tipărește la ieșirea standard. În caz de succes

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 61

întoarce numărul de octeți citiți din fișier și FALSE în caz de eșec. Dacă doriți ca fișierul să
fie căutat în calea specificată prin path al doilea parametru va fi setat cu "1".
Rename – int rename( string oldname, string newname)// Redenumește un
fișier schimbându -i numele din oldname în newname . Returnează TRUE în caz de succes și
FALSE în caz de eșec.
Rmdir – int rmdir( string dirname)// Șterge directorul dirname numai dacă
acesta este gol, iar în caz de eroare întoarce 0.
Unlink – int unlink( string filename) // Șterge fișierul filename și returnează
0 sau FALSE în caz de eroare.

11. Funcții pentru tablouri
Aceste funcții vă permit să gestionați tablourile în diferite moduri. Tablourile sunt
esențiale pentru memorarea, gestionarea și operarea cu mulțimi de variabile. PHP permite
folosirea tablourilor uni și multidimensionale.
Array – array array( [mixed… ]) // Crează și î ntoarce un tablou de parametri.
Array_count_values – array array_count_values( array input)// Funcția
returnează un tablou folosind valorile din tabloul de intrare, input , drept chei și frecvența lor
drept valori.
Array_diff – array array_diff( array ar ray1, array array2 [, array
…])// Funcția returnează un tablou care conține toate valorile tabloului array1 care nu sunt
prezente în nici unul din celelalte argumente; cheile sunt păstrate.
Array_intersect – array array_intersect( array array1, array ar ray2 [,
array …])// Funcția returnează un tablou conținând toate valorile lui array1 care sunt
prezente în toate celelalte argumente; cheile sunt păstrate.
Array_keys – array array_keys( array input [, mixed search_value])
//Funcția returnează cheil e (numerice sau șiruri de caractere) ale tabloului input . Dacă
argumentul search_value este specificat, atunci doar cheile corespunzătoare acestei valori
sunt restituite. Altfel se restituie toate cheile.
Array_pop – mixed array_pop( array array)// Funcț ia extrage și returnează
ultimul element din tabloul array și micșorează dimensiunea tabloului cu o unitate.
Array_push – int array_push( array array, mixed var [, mixed …])//
Funcția tratează tabloul ca pe o coadă și introduce valorile primite ca argum ente la sfârșitul
tabloului. Lungimea tabloului crește cu numărul de variabile introduse.
Array_shift – mixed array_shift( array array)// Funcția extrage și
returnează primul element din tabloul array , mută elementele cu o poziție spre stânga și
reduce di mensiunea tabloului cu 1.
Array_values – array array_values( array input)// Funcția returnează
toate valorile din tabloul input .
Arsort – void arsort( array array [, int sort_flags])// Funcția
sortează descrescător tabloul array astfel încât legăturile d intre indicii asociativi și valorile
indicate de către aceștia să se mențină. Veți folosi această funcție pentru a sorta tablouri
asociative în care ordinea actuală a elementelor este importantă.
Count – int count( mixed var)// Funcția returnează numărul de elemente din
argumentul var, care este de obicei un tablou. Întoarce 1 dacă variabila nu este un tablou și 0
dacă variabila nu a fost inițializată.
Each – array each( array array)// Funcția returnează cheia curentă și valoarea
corespunzătoare din ta bloul array și avansează pointerul tabloului. Această pereche de valori
este returnată într -un tablou cu 4 elemente, cu cheile 0, 1, key și value . Elementele 0 și key

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 62

conțin numele elementului din tablou, iar 1 și value conțin valoarea. Dacă s -a ajuns la sfârșitul
tabloului funcția each() returnează FALSE.
Natsort – void natsort( array array)// Această funcție implementează un
algoritm de sortare care ordonează alfanumeric șirurile, așa cum ar proceda un operator uman.
Această ordonare se numește ordona re naturală. Diferența dintre acest algoritm și modul uzual
în care un calculator sortează șirurile – utilizând de exemplu sort() .
Reset – mixed reset( array array)// Funcția poziționeaza pointerul intern al
unui tablou pe primul element al acestuia și re turnează primul element din tablou.
Sizeof – int sizeof( array array)// Funcția returnează numărul de elemente
dintr -un tablou.
Sort – void sort( array array [, int sort_flags])])// Funcția sortează
elementele unuii tablou în ordine crescătoare. Parametr ul sort_flags poate fi utilizat pentru a
modifica modul de sortare, fiind disponibile următoarele valori:
 SORT_REGULAR
Comparară valorile normal;
 SORT_NUMERIC
Comparară valorile numeric;
 SORT_STRING
Comparară valorile ca șiruri de caractere.

În concluzie, PHP este limbajul ideal pentru construirea de pagini web dinamice. Este
usor de învățat, open -source, poate fi rulat pe mai multe platforme și se poate conecta la mai
multe tipuri de baze de date. Cel mai important aspect al limbajului este însă posibilitatea de a
fi îmbricat cu cod HTML. Se pot astfel crea pagini HTML statice și din loc în loc, acolo unde
este nevoie, să pot introduce dinamism cu ajutorul PHP.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 63

II.2 SQL

II.2.1 Despre SQL

SQL este un standard in ternational în cautarea și gasirea de informații din bazele de
date. MySQL este, in fapt, un server SQL – el raspunde interogatiilor de informație care sunt
cuprinse în SQL. Puteti ''comunica'' cu MySQL folosind o mare varietate de limbaje de
programare (P HP-ul fiind unul dintre cele mai des folosite).
MySQL este cea mai populara baza de date de tip SQL. Este folosita în special în
combinatie cu un server web pentru a construi site -uri web care oferă un continut dinamic cu
ajutorul informații lor stocate Într-o baza de date. MySQL a fost conceput pentru a gestiona
cantitati mari de date mai repede decat alte soluți i existente. O baza de date este o colectie de
date structurata care poate conține orice de la simpla lista de produse dintr -un magazin virtual
până la galerii de imagini sau cantitati mari de informații care circula Într-o întreprindere de
mari dimensiuni. Pentru a insera, acce să sau prelucra datele stocate într-un calculator este
nevoie de un sistem de gestiune al bazelor de date cum este MySQL.
Un sistem de management al bazei de date necesita un limbaj de interogare pentru a
permite utilizatorului să acceseze datele.SQL (limbaj de interogare structurata) este limbajul
utilizat de majoritatea sistemelor de baza de date relational. Limbajul SQL a fos t dezvoltat
într-un pro toțip de sistem de management a bazelor de date relationale – System R -de IBM la
mijlocul anilor 1970. În 1979, Corporatia Oracle introduce prima implementare a SQL în
varianta comerciala.

II.2.2 Elemente de teorie despre tehnologi a SQL

Trasaturi caracteristice SQL
 SQL este un limbaj neprocedural :specifica ce informații doresti,nu cum să le obtii.Cu
alte cuvinte SQL nu iti cere să specifici metoda de acces la date.Toate cererile SQL folosesc
optimiz area cererilor pentru a determin a rapid remedierea datelor specifi – cate.Aceste trasaturi
usureaza obtinerea rezultatelor dorite.


 Procesarea SQL asupra înregistrarilor nu se poate face decit asupra unei singure
înregistrari la un moment dat.Cea mai comuna forma a unui set de înregistra ri este un tabel.

 SQL poate fi folosit de un sir de utilizatori incluzand programatori de aplicați i
,personal de management și multe alte tipuri de utilizatori.
SQL pune la dispozitie comenzi pentru o varietate de tascuri incluzand: date interogate,
inser area; extragerea și stergerea r îndurilor într-un table; crearea,modificarea și stergerea
obiectelor de tip baza de date; controlul accesului la baza de date și la obiectele de tip baza de
date; garantarea consistentei bazei de date.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 64

Cateva comenz i SQL

SELECT – este comanda cea mai utilizata ; este folosita pentru obtinerea datelor din bazele de
date
UPDATE – randuri,pentru a schimba r îndurile existente și stergerea
DELETE – randurilor nedorite din tabelele bazelor de date respective. (Ele sunt cunoscute în
ansamblu ca DML sau comenzi ale limbajului de manipulare a datelor.)
CREATE – comenzi sunt utilizate dinamic pentru a crea ,
ALTER – utilizeaza și sterge orice structura de date,de exemplu,tabele,
DROP -expuneri ,indecsi.(Ele sunt cunosc ute sub numele colectiv DDL sau comenzi ale
limbajelor de definire a datelor).
GRANT – aceste comenzi sunt utilizate pentru a da sau a lua
REVOKE – drepturile de acces pentru bazele de date și structurile din Oracle.
Când scriem comenzi SQL ,este import ant să ne reamintim cateva reguli simple pentru
construirea unor declaratii valide care sunt și usor de citit și de editat:
 Comenzile SQL pot fi pe una sau mai multe linii.
 Clauzele sunt uzual plasate pe linii separate.
 Tabelarea poate fi folosita.
 Cuvintele de comanda nu pot fi separate pe mai multe linii.
 Comenzile SQL nu sunt 'case sensitive'.
 O comanda SQL este introdu să la promptul SQL și liniile subsecventelor sunt
număr ate.
 O singura declaratie poate fi considerata curenta cat timp ea este în buffer și poate fi
rulata într-un număr de moduri :
o plasand un punct și virgula(;) la sfârșit ul ultimei clauze.
o plasand un punct și virgula /slash la ultima linie în buffer.
o plasand un slash(/) la promptul SQL.
o scriind un R[UN] (comanda SQL) la promptu l SQL.
2. Blocul de interogare de baza
Declaratia SELECT regaseste informația din baza de date implementand toți operatorii
din algebra relationala .
In cele mai simple forme trebuie să contina:
a. O clauza SELECT ,care listeaza coloanele pentru afisare astfel încat este esentiala o
Proiectie.
b. O clauza FROM care specifica tabela implicata.

Este posibil să se includa și alte elemente în clauza SELECT : expresii aritmetice, alias -uri
de coloane, coloane concatenate, literali . Toate aceste opțiun i ajuta utilizatorul să ceara date și
să le manipuleze în funcți e de scopurile interogarii ; de exemplu,executia calculelor, legarea
coloanelor împreună ,sau afisarea șirurilor de litere din text.
3. Expresii aritmetice
O expresie este o combinatie de una sau mai multe valori,operatori și funcți i care să
evalueaza la o valoare. Expresiile aritmetice pot conține nume de coloane ,valori numerice
constante și operatori aritmetici:

Operatori Descriere
––– –––
+ adunare
– scadere

* înmultire

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 65

/ impartire
SELECT ENAME, SAL*12, COMM
FROM EMP;

Dacă expresia aritmetica conține mai mult decat un oper ator, prioritatile sunt *,/,la
început,apoi +, – (de la stanga la dreapta pentru operatorii de aceea și prioritate).
Operatorul de concatenare – Operatorul de concatenare (||) permite coloanelor să fie
legate cu alte coloane,expresiilor aritmetice sau valor ilor constante să creeze o expresie de
caractere. Coloanele din cealalta parte a operatorului sunt comb inate pentru a obtine o singura
coloana.
4. Literali
Un literal este orice caracter ,expresie , număr inclus în lista lui SELECT care nu este
un nume de coloana sau un alias de coloana. Un literal în lista lui SELECT este reprezentat de
fiecare rand returnat la să ieșir e. Șirurile de literali dintr -un text cu un format oarecare pot fi
incluse în rezultatul interogarii și sunt tr atâte ca o coloana lista sel ectata.
Literalii de tip data calendaristica și caracter pot fi închiși între ghilimele simple(');literlalii de
tip număr nu au nevoie de ghilimele simple(').
Tratarea valorilor nule – dacă unui rand ii lipseste o valoare pentru o anumita coloana
,despre acea valoare se spune ca este nula. O valoare nula este o valoare care este sau
incorecta,sau necunoscuta,sau inaplicabila.O valoare nula nu este la fel ca 'zero'.Zero este un
număr .Valoarea nula ocupa un octet în reprezentarea interna. Valoarea nula est e tratata corect
de către SQL.

5. Ordonarea de default a datelor
Ordinea sor țarii de default este ascendenta:
 Valorile numerice cele mai mici primele
 Valorile de tip date calendaristice cele mai mici primele.
 Valorile de tip caracter în ordinea alfabe tica.

Pentru a inver să aceasta ordine cuvintul de comanda DESC este specificat dupa numele
coloanei în clauza ORDER BY. Este posibila și ordon area dupa mai multe coloane. Limita
este număr ul de coloane din tabela. În clauza ORDER BY se specifica coloanele pentru
ordonat separate prin virgula. Dacă una sau toate coloanele trebuie să fie inversate specificati
DESC dupa fiecare coloa na. Clauza ORDER BY este utilizata Într-o interogare c înd se
doreste să se afiseze r îndurile Într-o ordine specifica . Fără clauza ORDER BY randurile sunt
returnate Într-o ordine convenita de ORACLE și va trebui să ne bazam pe el – ordinea
determinata fiind consistenta de la cerere la cerere. Foarte important este ca ordinea de afisare
a rindurilor nu influenteaza ordinea interna a ri ndurilor a să cum sunt stocate în tabela.
6. Operatori SQL
Sunt patru operatori SQL care opereaza pe toate tipuril e de date:

Operator Semnificatie
––– ––––
BETWEEN..AND… între doua valori(in clusiv)
IN(list) compara cu o lista de valori
LIKE compara cu un model de tip caracter
IS NULL estå o valoare nula

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 66

Operatorul BETWEEN – realizeaza teste pentru valori între,și inclusiv,o valo are
minima și o valoare maxima .
Operatorul IN – testeaza valorile dintr -o lista specificata.
Operatorul LIKE – Uneori nu se cunosc valorile exacte pe care le cautam. Utilizand
operatorul LIKE este posibil să selectam randurile care se potrivesc cu un m odel specificat de
caractere. Operatia de petter -matching a caracterelor poate fi asemanata cu o cautare 'wild –
card'.Doi simboli se pot utiliza la construirea șirului de cautare.
Simbol Reprezentare
–– –––– –
% orice secventa de zero sau mai multe caractere
– un singur caracter oarecare

Operatorul IS NULL – Operatorul IS NULL face teste specifice pentru valorile care
sunt NULL.
7. Neg area expresiilor
Urmatorii operatori fac teste de negatie:

Operator Descriere
––– –––-
!= diferit de(VAX,UNIX,PC)
^= diferit de(IBM)
<> diferit de(toate o/s)
NOT NUMECOL= diferit de
NOT NUMECOL> mai mic sau egal

Operatori specifici SQL :

Operator Descriere
––– –––
NOT BETWEEN nu se afla între doua valori date
NOT IN nu se afla Într-o lista data de valori
NOT LIKE diferit de șirul
IS NOT NULL nu este o valoare nula

8. Interogarea datelor cu c onditii multiple – Operatorii AND sau OR pot fi utilizati pentru a
compune expresii logice. Predicatul AND este adevarat numai dacă ambele conditii sunt
'adevarate'; predicatul OR este adevarat dacă cel putin una din conditii este 'adevarata'.
Se poate co mbina AND sau OR în aceeași expresie logica. Când AND sau OR apar în
aceea și clauza WHERE, toți operatorii AND sunt evaluati mai întai și apoi toți operatorii OR.
Se poate spune ca operatorii AND au o precedenta mai mare decat OR.

9. Tipuri de date și conditii
Tipurile de baza ale datelor stocate Într-o tabela oracle sunt:caracter, valoare
numerica sau data calendaristica.Vom discuta toate variantele în detaliu mai tarziu.De cate ori
rezultatele unei conditii implica date de tip caracter, acestea pot vari a în funcți e de tipul
coloanei;ORACLE înzestreaza coloanela cu tipul CHAR pentru valori de lungime fixa și cu
tipul VARCHAR2 pentru valori de lungime variabila. Pentru coloanele cu tipul VARCHAR2
,SQL nu umple șirul de comparare și de aceea va face o potri vire exacta.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 67

10. Precedenta operatorilor
Toți operatorii sunt aranjați Într-o ierarhie ceea ce le determina precedenta . Într-o
expresie operațiile sunt executate în ordînea precedentei lor de la mare la mică .
Când operatorii au precedenta egala atunci ei se evalueaza de la stanga la dreapta.
a. Toți operatorii de comparați e și SQL au precedenta egala:
=,!=,<,>,<=,>=,BETWEEN…AND,IN,LIKE,IS NULL.
b. NOT(pentru a inver să rezultatul unei expresii logice.De ex: WHERE not(sal>2000))
c. AND
d. OR.
Exemplu comenzi SQL :

SELECT [DISTINCT] [*,coloana alias],…]
FROM tabela
WHERE condiție (ii)
ORDER BY [coloana,expr] [ASC/DESC];

SELECT – selecteaza cel putin o coloana
Alias – poate fi folosit pe ntru coloanele din lista selectata
* – desemneza toate coloanele
DISTINCT – poate fi utilizat pentru eliminarea duplicatelor
FROM Tabela – desemneaza tabela din care provin coloanele
WHERE – restric ționeaza cererea la ran durile care îndeplinesc o condiț ie.Poate conține
valori de coloane,expresii și literali .
AND/OR – poate fi utilizat Într-o clauza WHERE pentru a construi condiț ii mai
complexe. AND are prioritate peste OR.
() – pot fi utilizate pentru a forta prioritatea .
ASC – ordinea as cendenta este ordin ea de sortare ( implicita) și nu trebuie specificat.
DESC – inverseaza ordinea de sortare de default și trebuie specificat dupa un nume de
coloana.
Clauzele pot fi introduse pe linii separate în buffer și tabelarea este utilizata pentru
claritate și în editare.

Pentru aplicațiile bazate pe Web, interpretoarele limbajelor de scripting sunt folosite,
de obicei, într -una din două forme (cel puțin în cazul Apache, serverul Web pe care î l voi
folosi pentru a scrie aplicația Web de e-commerce ).
Numele fișierelor care conțin scripturile PHP sunt scrise, în mod caracteristic, cu o
extensie care permite serverului Web să le recunoască și să execute interpretorul PHP pentru a
le prelucra. Dacă folosiți o extensie care nu este recunoscută, scripturile PHP vor fi servi te în
format text simplu. Extensia folosită în acesta lucrare este .php
Funcția elementară a limbajului PHP este de a interpreta un script pentru a genera o
pagină Web care este trimisă unui client, în mod caracteristic, scriptul conține o combi nație
între coduri HTML, care sunt trimise literal clientului, și linii de program PHP, care sunt
executate ca program. Datele de ieșire produse de program sunt trimise clien tului, indiferent
de natura lor, deci clientul nu vede niciodată programul, ci numai datel e de ieșire rezultante.
Când PHP începe să citească un fișier, pur și simplu copiază tot ceea ce găsește acolo
în datele de ieșire, cu presupunerea că fișierul conține HTML literal. Când interpretorul PHP
întâlnește o eticheta specială de deschidere, comut ă din modul HTML în modul program PHP
și începe să interpreteze fișierul drept linii de program PHP care trebuie executate. Sfârșitul
programului este indicat de o altă etichetă specială, moment în care interpretorul comută
înapoi din modul program în modu l HTML.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 68

CAPITOLUL III – CONSIDERATII DE IMPLEMENTARE

III.1. SUPORTUL DE DEZVOLTARE FOLOSIT

Sistemul de operare folosit este Windows XP OS ; pentru de zvoltarea proiectului am
folosit editorul Notepad – editor disponibil in configurația Windows -ului.

În ceea ce privește navigarea și aplicabilitatea aplicați ei – acesta se poate acce să fie de
pe calculator cu browser -ul Internet Explorer sau Mozila Firefox – și în egala masura de pe
browser -ul telefonului mobil (de preferat terminalul mobil să aiba u n ecran generos pentru a
pune în evidenta aplicabilitatea site -ului).

Server -ul folosit în de zvoltarea aplicației este – Apache . Acesta este principalul tip de
server folosit pe Internet la ora actuala, constituind o componenta cheie a infrastructurii
acestuia. Cea mai importanta caracteristica a unui server web este de a traduce un URL într –
un nume de fisier și apoi sa -l trimita înapoi prin Internet, sau într -un nume de program, apoi
să ruleze programul și să transmita datele de să ieșir e către calculat orul sursa.

Apache este un server web foarte complex, în principal datorită numeroaselor
facilitati pe care le oferă : fiabilitate (fiind un program open -source este permanent testat și
îmbun atățit), rapiditate, consum mic de resurse hardware, multitasking , virtual hosts,
securitate sporita, ruleaza pe diferite platforme, usor de configurat. Printre tehnologiile
suportate de Apache sunt: protocolul HTTP 1.0, autentificare HTTP, CGI, Perl, PHP, JSP,
SSI, SSL. În proiectul de faț ă vom folosi tehnologia PHP.

Conexiunea de internet, care se va folosi pentru exemplificarea aplicați ei, va fi de tip
dial-up, folosind o conexiune de internet cu ajutorul unui terminal mobil. Server -ul Apache va
funcți ona on -line cu ajutorul acestei conexiuni. De asemenea, site -ul de e-commerce va putea
fi accesat și de pe un terminal mobil, ce are incorporat un browser web.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 69

III.2. ETAPELE REALIZĂRII APLICAȚI EI

III.2.1 Instalare XAMPP

Pentru folosirea aplicați ei trebuie să fie instalat Server Apache și baza de d ate MySql.
Am folosit un produs – XAMPP – care le inglobeaza pe amandoua și le configureaza foarte
simplu, un freeware de pe : http://www.apachefriends.org/en/xampp -windows.html#641 .
XAMP P vine de la X (numărul mare de sisteme pentru care oferă suport), Apache, MySQL,
PHP și Perl. Cunoscut anterior ca WAMP sau WAMPP, această versiune specială pentru
Windows este gratuită și include următoarele unelte: Apache 2.2.4, MySQL 5.0.33, PHP 5.2.1
&amp; PHP 4.4.5 (cu PEAR și Switch), MiniPerl 5.8.7, OpenSSL 0.9.8d, phpMyAdmin
2.9.2, XAMPP Control Panel 2.4, Webalizer 2.01 -10, Mercury Mail Transport System for
Win32 and NetWare Systems v4.01a, FileZilla FTP Server 0.9.22, SQLite 2.8.15, ADODB
4.93a, Zend Optimizer 3.2.2 și XAMPP Security.
Aplicați a se poate utiliza pe Windows Os,Linux, Mac și Solaris tot freeware.
Am detaliat modul de instalare pe Windows XP OS :

Click Run : Click Next :

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 70

Click Next : Bifăm Install Apache și MySQL, click Install

Click Next și Finish :

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 71

Interfaț a soluți ei integrate – XAMPP – folosite este :

Pentru configurarea server -ului Apache, trebuie să accesam fișierul httpd.conf din
C:\xampp \apache \conf – locul unde a fost instalata aplicația.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 72

Fisierul httpd.conf il deschidem cu ajutorul programului Notep ad – pentru a edita
configurarea server -ului .

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 73

Setăm DocumentRoot “D:/server” – unde server este fisierul, codul sur să al aplica ției,
iar D:/ locația acestui fișier; iar la ServerName localhost:80 – portul pe care îl dorim.

Verificăm comanda Directory – locația fișierului cod sur să : D:/server.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 74

Fișierul “server” – codul sursă al aplicaț iei l-am setat pe parti ția
D:\ a calculatorului (aici este inclu să și baza de date SQL) .

III.2.2 Instalare MySQL -Front

Pentru baza de date MySQL instalam MySQL Front :

Click Next :

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 75

Click Next :

Next , în continuar e : Click Install :

Deschidem interfa ța MySQL pentru a seta baza de date creata – fișierul proiect.sql din
server. În primul rand setăm o nouă sesiune – numele sesiunii localhost :

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 76

Trecem pe tab -ul al doilea Connection și la server – trecem localhost, iar portul îl
lăsăm neschimbat.

Trecem pe următorul tab – Login – unde la user adaugam root, iar la password l ăsăm
necompletat și click pe OK.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 77

Urmatorul pas este adaugarea bazei de date in MySQL -Front :

Numele bazei de date va fi proiectdiploma , la fel cum este setat in fisierul
variabile.php , din codul sur să (acest fisier il gasim pe calea D: \server \lib).

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 78

Importam din fisierul – cod sursa, baza de date SQL (fisierul importat se numeste
proiect.sql ):

În figura precedenta putem observa interfaț a MySQL -Front, unde avem deja setata
baza de date proiect.sql . Baza de date de sub Mysql se numeste "proiect diploma ". Aceasta
contine urmatoarele tabele:

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 79

Tables_in_proiect diploma
––––––
basket
news
oferta
tipuri
tranzacți i
users

III.3 F ormularul de autentificare

Partea de autentificare a apli cației cuprinde un formular de logare – interfața va fi
prezentată în capitolul urmator, unde apar capturile de ecran din site.
Structura unui algorimt de autentificare c onține următoarele secțiuni:

 citirea datelor introduse prin intermediul formularului
 prelucrarea datelor și efectuarea sarcinilor impuse de programator
 afișarea rezultatelor.
În acest sens distingem 2 metode : POST și GET. Pentru realizarea aplicației am folos it
metoda POST. Unul dintre elementele de bază cu care lucrează un script de autentificare îl
constituie variabilele de mediu. Variabilele de mediu sunt o categorie specială de variabile,
folosite de server în procesul de execuție al scriptului. Aceste var iabile conțin informații
despre server, despre browser și despre datele introduse de utilizator. Numărul variabilelor de
mediu este destul de mare, dar există câteva care au o importanță specială pentru script.
Acestea sunt:

REQUEST_METHOD
QUERY_STRING
CONTENT_LENGTH

Variabila de mediu REQUEST_METHOD poate avea cele două valori despre care am
mai amintit: Get și Post. Prin intermediul ei serverul informează scriptul asupra modului cum
îi sunt transmise datele. Variabila de mediu QUERY_STRING este folosi tă pentru a reține
datele de intrare în cazul folosirii metodei Get iar variabila CONTENT_LENGTH este folosită
pentru a specifica lungimea șirului de caractere citit din fișierul de intrare, în cazul folosirii
metodei Post.
Transmiterea datelor prin metoda Get – când serverul folosește metoda Get datele
introduse în formular sunt adăugate la sfârșitul adresei URL a scriptului .
Transmiterea datelor prin metoda Post – Metoda Post este cea mai folosită în
transmiterea datelor. Atunci când datele s unt trimise prin această metodă, ele sunt furnizate
scriptului prin intermediul fișierului standard de intrare, STDIN. Pentru a preciza scriptului
lungimea șirului de caractere (numărul de octeți) pe care îl are de citit, aceasta este reținută în
variabila de mediu CONTENT_LENGTH .
Indiferent de metoda folosită, după citirea datelor scriptul trebuie să le decodifice,
adică să elimine din șirul de caractere primit toate caracterele care nu au fost introduse de
utilizator: "&", "=" și altele. După citirea și decodificarea datelor scriptul execută
instrucțiunile de procesare a lor și pregătește răspunsul pentru server . Dacă execuția scriptului
este încununată de succes iar sarcinile sale au fost îndeplinite, acesta transmite serverului un
răspuns în consecință. Dacă, din diverse motive, au apărut erori la execuția scriptului iar

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 80

acesta nu și -a dus sarcinile la bun sfârșit, serverului îi este prezentat un mesaj de eroare, care
trebuie să conțină informații despre natura erorii apărute.

III.4 Algoritmul de validare al card -ului

Cardurile fac parte deja d in viață de zi cu zi , la ora actuala exist ând peste 9 milioane
de carduri bancă re. Cele mai multe dintre ele sunt cardurile folosite pentru primirea salariul ui,
dar acestea pot fi folosite nu doar pentru re tragerile de numerar de la bancomate, ci și pentru a
plăti în magazine atunci câ nd dorim să cumpăr am ceva, pentru a achita o factur ă, pentru a
cumpăr a de pe Internet – comerț electronic etc. Mai departe voi prezenta strucura unui cod de
card, precum și alg oritmul folosit pentru validarea acestuia.
Structura unui cod de card

|S|BBB BB|NN NNNN NNN|C|
|_|____ __|___ _____ ____|_|
: : : :
: : : –> Cifra de control
: : :
: : –> Numă rul contului
: :
: –> Identificatorul emitentului
:
–> Tipul de card sau Major Industry Identifier (MII)
Major Industry Identifier
Prima cifr ă a unui cod de card este " Major Industry Identifier (MII) ", ceea ce
reprezintă categoria emitentului:
0 ISO/TC 68 și alte industrii
1 Companii aeriene
2 Companii aeriene
3 Călătorii și agreement
4 Domeniu bancă r și financiar
5 Domeniu bancă r și finan ciar
6 Comerț și domeniu bancă r
7 Industrie petroliera
8 Telecomunica ții
9 Domeniul public

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 81

Spre ex emplu, American Express, Diner's Club și Carte Blanche se încadreaza î n
categoria Calatorii și agrement , VIS A, MasterCard și Discover sunt î n categoria Domeniu
bancă r și financiar , iar SUN Oil și Exxon sunt în categoria Industrie petroliera .
Identificatorul emitentului
Primele 6 cifre din codul de card (inclusiv cifra MII) reprezintă identificatorul
emitentului. Aceasta înseamna c ă număr ul total de posibi li emitenti este de un milion.
Cei mai cunoscuti emitenti sunt :
Emitent Identificator Lungimea codului de card
Diner's Club/Carte Blanche 300xxx -305xxx,36xxxx,
38xxxx 14
American Express 34xxxx, 37xxxx 15
VISA 4xxxxx 13,16
MasterCard 51xxxx -55xxxx 16
Discover 6011xx 16
JCB 2131xx,1800xxx 15,16
enRoute 2014xx,2149xx 15
Dacă cifra MII este 9, atunci urmatoarele 3 cifre ale emitentului sunt codul tarii definit
de ISO 3166, și urmatoarele doua cifre pot fi definite prin standarde na ționale.
Număr ul con tului
Cifrele de la 7 la (n -1) din codul de card reprezintă identificatorul contului. Lungimea
maxima a unui cod de card este de 19 cifre , deci lungima maxima a număr ului contului este
de 12 cifre. Asta înseamna c ă fiecare emitent dispune de un trilion de numere de cont posibile.
Cifra de control
Ultima cifr ă a codului de card reprezintă cifra de control. Algoritmul folosit pentru a
verifică cifra de control se numeste Algortimul Luhn , dupa numele omului de stiință Hans
Peter Luhn (1896 -1964). El a primit premiul US Patent 2950048 ("Computer for Verifying
Numbers") pentru acest algoritm în anul 1960.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 82

Algoritmul Luhn de validare al unui cod de card
Pas 1 : Se inmulteste fiecare cifra din codul de card cu ponderea sa. Dacă un card are
un număr par de cifre, prima cifra are o pondere de 2, dacă nu, cifra are o pondere de 1. Dupa
aceea , ponderile cifrelor alterneaza 1,2,1,2.
Pas 2 : Dacă orice cifra are o valoare ponderata mai mare decat 9, se scade 9 din
valoarea ei.
Pas 3 : Se aduna toate valorile ponde rate și se calculeaza restul impartirii la 10
(MODULO 10).
Pas 4 : Un cod de card este valid dacă rezultatul operatiei MODULO 10 este 0.

Exemple de că rți de credit :

Visă 4111 1111 1111 1111
MasterCard 5500 0000 0000 0004
American Exp ress 3400 0000 0000 009
Diner's Club 3000 0000 0000 04
Carte Blanche 3000 0000 0000 04
Discover 6011 0000 0000 0004
en Route 2014 0000 0000 009
JCB 3088 0000 0000 0009

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 83

CAPITOLUL IV – MANUAL DE UTILIZARE

IV.1. DESCHIDEREA APLICAȚI EI

Dupa configurarea serverului Apache și a bazei de date MySQL conform indicațiilor
din capitolul precedent, putem acce să aplicația de m-commerce prezentata în acest proiect.

Aplicația poate fi accesata direct de pe telefonul mobil folosind protocolul WAP.
Terminalul folosit trebuie să fie compatibil cu acest protocol, să aibă serviciul WAP – oferit
de operator – activ , iar setările pentru folosirea serviciului să fie corect re alizate (setările sunt
puse la dispoziție, de obicei, de operatorul de telef onie mobilă sau de producătorul telefonului
– exemplu : Nokia).

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 84

IV.2. MODALITA ȚI DE UTILIZARE A APLICA ȚIEI

Aplicația constă dintr -o bază de date și o suită de pag ini de web realizând interfața cu
utilizatorii aplicației, interfață care oferă acces și control asupra bazei date în funcție de tipul
utilizatorului. Aplicația este realizată în vederea utilizării sale direct de pe telefonul mobil prin
protocol WAP, astfe l utilizatorii (clienții) pot acce să prin intermediul unui browser -ului
terminalului, având în față pagini personalizate, create dinamic.
La fel ca și majoritatea aplicațiilor web, și această aplicație are o structură three -tier,
cu un nivel de prezentare (presentation layer), cu un nivel de logică (business logic) și un
nivel de stocare a datelor (data layer):
 Nivelul bazei de date ( back -end) constă dintr -un motor de baze de date, care poate să
ruleze pe un server de baze de date, în cazul aplicației noast re a fost utilizat programul
de administrare al bazelor de date MySQL Front .
 Nivelul de business logic constă dintr -un server de Web care în cazul nostru, Apache
servește pagini dinamice (tehnologia PHP). Aceste pagini sunt generate de către o
aplicație numită middle-tier (nivel mijlociu) care poate să rulează pe serverul de Web.
Această aplicație middle -tier accesează baza de date de pe serverul corespunzător,
colecționează datele necesare, și generează pagini Web, care sunt trimise spre client de
către serverul de Web.
 Nivelul de prezentare este browser -ul de pe telefonul mobil/calculatorul utilizatorului.
Browser -ul este considerat un “thin client”, client “slab”, fără logică, adică are rolul de
a prezenta datele primite, se comportă doar ca o interfa ță între utilizatorul uman, și
aplicația middle -tier.

Design -ul simplu al site -ului de comerț electronic permite accesul ușor al aplicației
direct de pe telefonul mobil și utilizarea fără dificultăți a comenzilo r prezente pe site. Mai
departe voi trece la prezentarea unor capturi de ecran direct de pe calcultor ; de pe un telefon
mobil , procedeul de captura -ecran fiind mai dificil. Aplicația este un magazin virtual de
produse IT :

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 85

Produsele prezentate în partea stân gă, pot fi vizualizate și selectate numai după
autentificarea în baza de date de clienți. Formul arul de autentificare poate fi accesat de la
secțiunea “Inregistreaz ă-te” :

Contul principal, cel de administrator poate vizualiza clientii admin și de asemenea
poate realiza un update al ofertelor de pe site. După completarea tuturor câmpurilor (sunt
obligatorii) se poate înregistra noul utilizator cu ajutorul butonului “REGISTER ” :

Noul user este automat logat pe site și poate vizualiza toa te produsele și ofertele de
aici. Baza de date informațiile despre utili zatorul nou – date personale și parolă. În momentul
autentificarii se solicita user -ul și parola stabilite anterior, acestea fiind verifică te prin metoda
POST (proiectată pentru a trim ite date de intrare către server ). Metoda POST de interogare
este utilizata în general pentru accesarea resurselor dinamice. Cererile POST sunt utilizate
pentru transmiterea informa ției care depinde î n mod dinamic de cerere sau atunci cand o
cantitate foa rte mare de informa ții trebuie trimi să la server Prin aceasta metoda, se deschid
datele în formular și se salveaza într -o variabila temporară, care caută în baza de date potriviri
de password pentru un anumit username. Pe baza comen zii SELECT în baza de d ate se
gasește corespondentul user -ului și se face autentificarea. Funcția folosită , pentru a returna o
linie după validarea utilizatorului și a parolei, este MySqlNumRows.
Altă variantă față de metoda POST este GET, în care variabila se transmite prin lin k,
mai precis se face o interogare de la distanta, însă în aceasta aplicație nu era cazul.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 86

Comanda produselor de pe site se poate face după vizualizarea produsului dorit, la fel
ca în exemplul prezentat mai jos :

Dupa selectarea produsului dorit , îl adaugam în coș – și vom observa produsele
comandate pe câmpul “Produse în coș ”. Modalitatea de adaugarea este incrementarea fiecarui
produs după selecție, folosind o matrice numită coș de cumpărături, cu 2 linii, coloanele
adaugandu -se de fiecar e data c ând se mai selecteaza un produs. Linia unei matrice apare ca
vector de produs și are valoarea numărului de produse :
Vector[« mouse »]=1
Vector[« computer »]=3

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 87
Coșul este o variabila session în PHP, care se salveaza asemănător cu un Cookie,
este valabil cand browser -ul este deschis, și ajuta la trecerea de la o pagina la alta (de
exemplu

între pagina de user și cea de logare : utilizatorul trebuie să fie logat ca să poata vizualiza
produsele, deci la logare, punem variabila session pentru a ved ea dacă a avut loc logarea și
pagina se poate deschide). Variabila e vazuta de toate paginile site -ului, este de tip vector ș i
poartă coșul de cumpărături prin toate paginile, reținand fiecare adăugare in el.
Fiecare produs din coșul de cumpărături se intr oduce într -o tabela din baza de date sql,
pentru fiecare user în parte. În momentul în care se alege un produs coșul de cumpărături își
incrementeaza valoarea cu 1 automat și imediat.

În oricare moment se pot vizualiza comenzile din coșul de cumpărături al clientului și
se poate edita fiecare comandă făcută (scoaterea produselor din coș, modificarea numărului de
produse existente) sau se pot finaliza cumpărăturile .
Captura următoare prezintă modul în care se pot finaliza cumpărăturile :

Următoare a etapă este autentificarea cardului – plata se face prin carte de credit astfel
încât riscul datelor personale referitoare la card este transferat de la vânzator la institu ția
financiară care a emis cartea de credit .
Aplicația prezentată nu este conectată la un server de plăti , deci tranzacția nu se va
finaliza ; practic se verifică dacă aceea combinație de cifre de pe card corespunde unuia valid.

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 88

Procedeul folosit se numește « Algoritmul Luhn de validare al unui cod de card ».
Acest algoritm a fost detaliat în capitolul III „CONSIDERATII DE IMPLEMENTARE ” în
subcapitolul “ Algoritmul de validare al card -ului”.

Dacă introducem o combinație de cifre corespunzătoare unui card valid, aplicația ne
va confirma acest lucru prin mesajul “Tranzacți onarea a fost efectuata cu succes”

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 89

IV.3 CONCLUZII ȘI DIRECȚII DE DEZVOLTARE

Aplicația de m-commerce pre zentată își are ca scop accesul folosind protocolul WAP,
direct de pe telefonul mobil. Pe l ânga mobilitatea pe care o ofera comerțul electronic –
posibilitatea de a cumpăra on-line, de a compara diverse produse din fa ța calculatorului,
aplicația pe care am realizat -o adaugă un plus de ușurința în comandarea produselor dorite.
Accesul direct de pe telefonul mobil permite utilizatoru lui să cumpere /compare orice
produs nefiind absolut necesară conectarea la un calculator, precum și conectarea ac estuia la
internet. Serviciul WAP – oferit de majoritatea operatorilor de telefonie mobila – permite
accesul facil pe aplicația prezentat ă.
Situl de m-commerce pe care l -am realizat contine o baza de date ce stochează
informații despre produsele care pot fi vândute, precum și informații și despre clienți.
Aplicația se poate îmbunătății în primul rand prin introducerea mai multor informațtii
referi toare la clienți:

 adresă de livrare
 existența unei evidente a ceea ce au cumpărăt clientii î n trecut pentru
implementarea unor reduceri pentru clien ții fideli
 oferirea posibilita ții clien ților care au uitat parola să o recupereze prin
generarea uneia temp orare trimi să pe adre să de email cu care s -au înregistrat
initial, doar dupa introducerea acesteia se poate restabili o parola nou ă
 posibilitatea de a trimite unui prieten un anumit produs gasit

În ceea ce privește dezvoltarea bazei de daze pe partea de produse prezentate se pot
aduce urmatoarele îmbunătățiri :

 inserarea de noi produse
 adăugarea de noi categorii
 adăugarea de specifica ții tehnice mai amanun țite
 teste de compatibilitate între diverse produse hardware
 posibilitatea compar ării a mai multor produse asemanatoare
 acces direct de la produs ul dorit către pagina produc ătorului

Aplicațiile web dau interfața vizuala și procesarea interna a soluți ei de comerț
electronic ce acceseaza datele dintr -o baza de date și proceseaza comenzile și delivrarile.
Aplicația m-commerce pe care am realizat -o este dezvoltat ă pe baza tehnologiei de
programare "server -side": PHP , pentru că acest limbaj oferă o mare flexibilitate și robustețe.
Una din cele mai importante facilitați în PHP este suportul său pentru o gama largă de baze de
date.
Scrierea unei pagini web care interacționeaza cu o baza de date este incredibil de
simplă. Această facilitate stă la baza aplicației soft din aceasta lucrare, interacțiunea având loc
cu un server de bază de date MySQL. Soluția folo sită în aceasta lucrare , pentru a integra
server -ul Apache, baza de date M ySQL, tehnologia PHP, se numește XAMPP – soluție
integrată absolut gratuită. Pe partea de tehnologie se poate dezvolta o aplicați e cu acces wap
exclusiv, de dimensiuni mult mai mic i, mult simplificată în modul specific protocolului de
WAP, prin care utilizatorii să se poate loga și să realiza acelea și opera țiuni de cumpăr are, dar
mult mai rapid. Portalul
Aplicația prezentata este una virtuala, însă poate deveni un magazine real (di n orice
domeniu). În ceea ce privește posibilitatea pla ții pentru tranzacți ilor e -commerce va trebui să

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 90
se deschidă un cont comercial la o bancă, pentru realizarea unei conexiuni cu un server de
plați.
O alta soluție este de a folosi un "payment gateway" – o terța firma care se interpune
între bancă ce va rula banii și magazinul virtual. Pe piața romaneasca o firma mare de
"payment gateway" este dotCommerce (www.dotcommerce.ro). Avantajele alegerii acestei
soluții sunt : se pot obtine astfel, taxe de proce sare mai mici (băncile procesatoare iau un
anumit procent din fiecare tranzacți e pentru a susține costurile serviciului prestat) pentru ca o
astfel de firma de "payment gateway" poate negocia procentaje mai mici, având de a face cu
un volum mult mai mare. Mai există modalitați de a accepta carduri fara un cont dedicate de
comerciant. Firme ca PayPal (www.paypal.com) ofera servicii de procesare a cardurilor.
PayPal este un cont virtual în care poti să transferi bani (de la unitațile autorizate – banci,
Weste rn Union, card, etc ) și din care să transferi bani. Avantajul mare este cea mai
cuprinzatoare "lista neagra" din lume, ceea ce duce la o foarte mică posibilitate de frauda.
Dezavantajul este lip să unui serviciu de "escrow", de garantare că marfa cumpărăt ă e într –
adevar cea reala și că plata se va face 100%.

Partea de administrare a site -ului se poate îmbunătăți prin folosirea unei soluții
software asfel încât administratorul să poată acce să de la distanță contul pe care îl are creat
pentru eventuale modi ficari de preturi pt produse, specificatii etc. Mai precis, administratorul
se poate loga de oriunde și poate vizualiza :

 tranzacțiile efectuate, î mpartite dupa data, valoare. Acestea se pot vizualiza în
rapoarte zilnice de vanzari care pot fi verifică te mai ales în vederea urm ăririi utilizatorilor
care au tranzacți i eșuate și pentru identificarea motivul ului pentru care acele tranzacții nu au
fost realizate , astfel evitandu -se eventuale tentative de frauda ;
 tratarea cu u șurinta a oricaror erori ce pot a parea legate de prețuri, informații
produse.

Practic administratorul își poate crea un cont mobil, cu care are dreptul să modifice
orice informație din bazele de date existente .

Alegerea solu ției de hosting este un aspect, de asemenea, foarte important. Exist ă o
multitudine de op țiuni c ând vine vorba de hosting. Și puțini se gandesc s ă includ ă aceste
costuri î n bugetele lor, opt ând pentru variante slabe , ieftine, a c ăror costuri sunt practic foarte
mici. Un hosting de calitate nu este ieftin niciodat ă. Este important de in țeles c ă viteza este
crucial ă cand vine vorba despre pagini care se descarc ă în browser -ul clienților poten țiali.
Dacă durata de încărcare a paginilor este foarte mare , ace știa nu vor ezita s ă facă un click pe
urmatorul web site, de regu lă competitor , cu pagini care se încarc ă mai repede. Pentru
serviciul de hosting trebuie aleasă o companie, care a mai gazduit pănă acum pachete de genul
acesta; calitatea serviciului c ătre client este foarte importantă, principala problemă vizând
viteza încărcă rii paginilor determinat ă de serverul gazd ă care poate fi supras olicitat de c ătre
ceilal ți clien ți ai companiei de găzduire . Un alt punct bun de remarcat aici este serviciul
timpului de raspuns către client . Dacă site-ul de comerț electronic deruleaz a de la cat eva sute
la cateva mii de euro pe zi în ordine de cumpăr are produse , iar compania gazd ă are de la 12
pana la 24 ore nevoie de timp pen tru rezolvarea unei probleme, se pot pierde mulți bani. De
asemenea trebuie analizată și infrastuctura fizica a locului und e va fi gazduit magazinul . Poate
cele mai importante aspecte sunt legate de "back -up" (salvarea datelor din c ând în când) și
"data -security" (protec ția efe ctiva a datelor ).

Indiferent de platforma ș i modalita țile de func ționare ale magazinului e-commerce pe
care le putem avea, nivelul de securizare este foarte important . Clien ții care cumpăr a marfa pe
internet se a șteapta la și merita ca să aiba un confort de a ști ca tranzac țiile lor sunt "secure" și

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 91
informa ția pe care o transmit este în sigur ănța. Dacă situl este gazduit pe propriul server
(cazul de față ) este imperativ ă folosirea unui soft de server care să asigure un nivel inalt de
securitate în procesarea informaț iilor și care folose ște SSL (Secure Socket Layer – un protocol
de procesare a informa ției online care folose ște algoritmi imposibil de "spart" de către virusuri
și hackeri). Dac ă se va apela la o altă firma ce va face hosting și procesare de carduri, trebuie
să cunoaștem foarte bine ( și consumatori i să fie anunțați pe site ) ce masur i de securitate ia
firma respectiva î n a pastra informa țiile clien ților î n sigură nță.

Aplicația a fost concepută pentru a putea fi utilizată direct de pe telefonul mobil,
folosind protocolul WAP, pentru a pune în evidența ușurința unei tranzacții comercia le direct
de pe un terminal mobil accesând un site de commerce electronic

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 92

ANEXE – PHP

Index.php

<?
session_start();
require_once("lib/func.php");//incarc fisierul cu funcți i
$sql = new sql;//creez obiect n ou de tip sql
$sql->command = "select distinct tip_produs from `oferta` order by
tip_produs";//selectez tipurile de produse
$produse = $sql ->matrice(); //stochez in $produse valorile returnate din baza
de date

$sql->command = "select * from news order by 'data'";
$stiri = $sql ->matrice();

$logged = 0;

if ($_GET["notlogged"] == 1) $mesaj = "pentru a acce să oferta trebuie să te
loghezi";

if ($_GET["logout"] == 1)
{
unset($_SESSION['username']);
unset($_SESSION['password']);
$logged = 0 ;
}

if ($_POST["LOGIN"] == "LOGIN")
{

$username = $_POST["textfield2"];
$password = $_POST["textfield3"];
$sql->command = "select * from users where username = '$username'
and password = '".$password."'";
$rezult = $sql ->matrice();
if ($ sql->nrRanduri( ) == 1)
{
$sql->command = "UPDATE `users` SET `llogin`=now()
WHERE username='$username'";
$sql->query();
$_SESSION["username"] = $_POST["textfield2"];
$_SESSION["password"] = $_POST["textfield3"];
$logged = 1;
}
}
elseif ($_SESSION["username"])
{

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 93

$username = $_SESSION["username"];
$password = $_SESSION["password"];
$sql->command = "select * from users where username = '$username'
and password = '".$password."'";
$rezult = $sql ->matrice();
$logged = 1;
}

$sql->command = "select * from basket where user = '".$username."'";
$cos = $sql ->matrice();
$produse_in_cos = 0;
for ($i = 0;$i < count($cos);$i++)
{
$produse_in_cos = $produse_in_cos + $cos[$i]['cantit ate'];
}

?>

Tranzacți i.php

<?
session_start();
require_once("lib/func.php");//incarc fisierul cu funcți i
$sql = new sql;//creez obiect nou de tip sql
$sql->command = "select distinct tip_produs from `oferta` order by
tip_produs";//selectez tipuri le de produse
$produse = $sql ->matrice(); //stochez in $produse valorile returnate din baza
de date

$mesaj_eroaree = "";
$mesaj_eroaren = "";

$sql->command = "select * from news order by 'data'";
$stiri = $sql ->matrice();

if (($_SESSION["userna me"])&&($_SESSION["password"]))
{
$username = $_SESSION["username"];
$password = $_SESSION["password"];

$sql->command = "select * from users where username = '$username'
and password = '".$password."'";
$rezult = $sql ->matrice();

$logged = 1;
}
else
{
header("Location:index.php?notlogged=1");
}
$sql->command = "select * from basket where user = '".$username."'";

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 94

$cos = $sql ->matrice();
$produse_in_cos = 0;
for ($i = 0;$i < count($cos);$i++)
{
$produse_in_cos = $pr oduse_in_cos + $cos[$i]['cantitate'];
}
?>

Register.php

<?
session_start();
require_once("lib/func.php");//incarc fisierul cu funcți i
$sql = new sql;//creez obiect nou de tip sql
$sql->command = "select distinct tip_produs from `oferta` order by
tip_produs";//selectez tipurile de produse
$produse = $sql ->matrice(); //stochez in $produse valorile returnate din baza
de date

$sql = new sql;
$sql->command = "select * from news order by 'data'";
$stiri = $sql ->matrice();

if ($_POST["REGISTER"] = = "REGISTER")
{
$user = $_POST["username"];
$pass = $_POST["parola"];
$pass2 = $_POST["parola2"];
$nume = $_POST["nume"];
$prenume = $_POST["prenume"];
$sex = $_POST["sex"];
$adre să = $_POST["adresa"];
$judet = $_POST["judet"];
$email = $_POST["email"];

$err_user = "";
if ($user == "") $err_user = " câmp ul user nu a fost completat";
else
{
$sql = new $sql;
$result = mysql_query("select * from users where
username='".$_POST["username"]."'") or die("plm");

if (mysql_ num_rows($result) == 1) $err_user = "userul exista
deja in baza de date";
}
if ($pass == "") $err_pass = " câmp ul parola nu a fost completat";
else if($pass2 != $pass) $err_pass = "parolele nu se potrivesc";
if ($nume == "") $err_nume = " câmp ul nume nu a fost completat";
if ($prenume == "") $err_prenume = " câmp ul prenume nu a fost
completat";

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 95

if ($adre să == "") $err_adre să = "câmp ul adre să nu a fost completat";

if ($email == "") $err_email = " câmp ul email nu a fost completat";

if
((!$err_user)&&(!$err_pass)&&(!$err_nume)&&(!$err_prenume)&&(!$err_adresa)&&(!$err
_email))
{
$insert = "insert into
users(username,password,nume,prenume,sex,adresa,judet,email)
values('".$user."','".$pass."','". $nume."','".$prenume."','".$sex."','".$adresa."','".$judet."','".$em
ail."')";
$sql->queryCmd($insert);
header("Location:index.php");
$_SESSION["username"] = $_POST["username"];
$_SESSION["password"] = $_POST["parola"];
}

}

?>

Valid are.php

<?
session_start();
require_once("lib/func.php");//incarc fisierul cu funcți i
$sql = new sql;//creez obiect nou de tip sql
$sql->command = "select distinct tip_produs from `oferta` order by
tip_produs";//selectez tipurile de produse
$produse = $sql ->matrice(); //stochez in $produse valorile returnate din baza
de date

$mesaj_eroaree = "";
$mesaj_eroaren = "";

$sql->command = "select * from news order by 'data'";
$stiri = $sql ->matrice();

if (($_SESSION["username"])&&($_SESSION["passw ord"]))
{
$username = $_SESSION["username"];
$password = $_SESSION["password"];

$sql->command = "select * from users where username = '$username'
and password = '".$password."'";
$rezult = $sql ->matrice();

$logged = 1;
}

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 96

else
{
header("Location:index.php?notlogged=1");
}
$sql->command = "select * from basket where user = '".$username."'";
$cos = $sql ->matrice();
$produse_in_cos = 0;
for ($i = 0;$i < count($cos);$i++)
{
$produse_in_cos = $produse_in_cos + $cos[$i][ 'cantitate'];
}
require_once("lib/class/ccverif.php");
$luna = intval($_POST["luna"]);
$an = intval($_POST["an"]);
$tip = intval($_POST["cardtip"]);
$ccv = new CCValidator($_POST["nume"], $tip, $_POST["cc"], $luna, $an);

?>

Card.php

<?
session_s tart();
require_once("lib/func.php");//incarc fisierul cu funcți i
$sql = new sql;//creez obiect nou de tip sql
$sql->command = "select distinct tip_produs from `oferta` order by
tip_produs";//selectez tipurile de produse
$produse = $sql ->matrice(); //s tochez in $produse valorile returnate din baza
de date

$mesaj_eroaree = "";
$mesaj_eroaren = "";

$sql->command = "select * from news order by 'data'";
$stiri = $sql ->matrice();

if (($_SESSION["username"])&&($_SESSION["password"]))
{
$username = $_SESSION["username"];
$password = $_SESSION["password"];

$sql->command = "select * from users where username = '$username'
and password = '".$password."'";
$rezult = $sql ->matrice();

$logged = 1;
}
else
{
header("Location:index.php? notlogged=1");
}

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 97

$sql->command = "select * from basket where user = '".$username."'";
$cos = $sql ->matrice();
$produse_in_cos = 0;
for ($i = 0;$i < count($cos);$i++)
{
$produse_in_cos = $produse_in_cos + $cos[$i]['cantitate'];
}

?>

Cos.php

<?
session_start();
require_once("lib/func.php");//incarc fisierul cu funcți i
$sql = new sql;//creez obiect nou de tip sql
$sql->command = "select distinct tip_produs from `oferta` order by
tip_produs";//selectez tipurile de produse
$produs e = $sql ->matrice(); //stochez in $produse valorile returnate din baza
de date

$sql->command = "select * from news order by 'data'";
$stiri = $sql ->matrice();

if (($_SESSION["username"])&&($_SESSION["password"]))
{
$username = $_SESSION["username "];
$password = $_SESSION["password"];

$sql->command = "select * from users where username = '$username'
and password = '".$password."'";
$rezult = $sql ->matrice();

$logged = 1;
}
else
{
header("Location:index.php?notlogged=1");
}

if ($_GET["delete"])
{
$sql->command = "DELETE FROM basket WHERE
idprodus='".$_GET["delete"]."'";
$sql->query();
}

if ($_GET["gol"] == 1)
{
$sql->command = "DELETE FROM basket WHERE
user='".$username."'";

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 98

$sql->query( );
}

$sql->command = "select * from basket where user = '".$username."'";
$cos = $sql ->matrice();
$produse_in_cos = 0;
for ($i = 0;$i < count($cos);$i++)
{
$produse_in_cos = $produse_in_cos + $cos[$i]['cantitate'];
}
?>

ANEXE SQL

DROP TABLE IF EXISTS `basket`;
CREATE TABLE `basket` (
`Id` int(11) NOT NULL auto_increment,
`user` varchar(30) default NULL,
`idprodus` int(11) default NULL,
`cantitate` int(11) default NULL,
`pretunitar` float(5,2) default NULL,
PRIMARY KEY (`Id`)
) ENGINE=MyISAM AUTO_INCREMENT=39 DEFAULT CHARSET=latin1;

DROP TABLE IF EXISTS `news`;
CREATE TABLE `news` (
`Id` int(11) NOT NULL auto_increment,
`data` date default NULL,
`stire` longblob,
PRIMARY KEY (`Id`)
) ENGINE=MyISAM AUTO_INCREMENT=4 DEFA ULT CHARSET=latin1;

DROP TABLE IF EXISTS `oferta`;
CREATE TABLE `oferta` (
`id` int(11) NOT NULL auto_increment,
`tip_produs` varchar(30) collate latin1_general_ci default NULL,
`marca` varchar(30) collate latin1_general_ci default NULL,
`detalii ` text collate latin1_general_ci,
`pret` decimal(10,2) default NULL,
`moneda` varchar(11) collate latin1_general_ci default NULL,
`garantie` varchar(30) collate latin1_general_ci default NULL,

`data` date default NULL,
`image` varchar(40) coll ate latin1_general_ci default NULL,
`leng_detal` int(11) default NULL,
PRIMARY KEY (`id`)

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 99
) ENGINE=MyISAM AUTO_INCREMENT=889 DEFAULT CHARSET=latin1
COLLATE=latin1_general_ci;

INSERT INTO `oferta`
(`id`,`tip_produs`,`marca`,`detalii`,`pret`,`moneda`, `garantie`,`data`,`image`,`leng_detal`)

VALUES (1,'Hard disk','MAXTOR','MAXTOR 40GB, 7200rpm, 2MB, 6E040
',58.57,'USD','3 ANI','2006 -11-28','maxtorharddisk.gif',33);

DROP TABLE IF EXISTS `tipuri`;
CREATE TABLE `tipuri` (
`id` int(11) NOT NULL auto_in crement,
`denumire` varchar(30) collate latin1_general_ci default NULL,
PRIMARY KEY (`id`)
) ENGINE=MyISAM AUTO_INCREMENT=39 DEFAULT CHARSET=latin1
COLLATE=latin1_general_ci;

INSERT INTO `tipuri` (`id`,`denumire`) VALUES (1,'Boxe');
INSERT INTO `tip uri` (`id`,`denumire`) VALUES (2,'Camere – accesorii')

DROP TABLE IF EXISTS ` tranzacți i`;
CREATE TABLE ` tranzacți i` (
`Id` int(11) NOT NULL auto_increment,
`user` varchar(40) default NULL,
`tranzacți e` blob,
`total` int(11) default NULL,
PRIMAR Y KEY (`Id`)
) ENGINE=MyISAM AUTO_INCREMENT=5 DEFAULT CHARSET=latin1;

INSERT INTO ` tranzacți i` (`Id`,`user`,` tranzacți e`,`total`) VALUES (3,'admin','1 x ECOM
56K, intern, EM -56HSFi <br>',9);
INSERT INTO ` tranzacți i` (`Id`,`user`,` tranzacți e`,`total`) VA LUES (4,'admin','1 x
KINGSTON Memorie 256MB SecureDigital <br>',23);

DROP TABLE IF EXISTS `users`;
CREATE TABLE `users` (
`Id` int(11) NOT NULL auto_increment,
`username` varchar(30) default NULL,
`password` varchar(40) default NULL,
`nume` varcha r(40) default NULL,
`prenume` varchar(40) default NULL,
`sex` int(1) default NULL,
`adresa` blob,

`judet` varchar(30) default NULL,
`email` varchar(60) default NULL,
`llogin` date default NULL,
PRIMARY KEY (`Id`)

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 100
) ENGINE=MyISAM AUTO_INC REMENT=6 DEFAULT CHARSET=latin1;

INSERT INTO `users`
(`Id`,`username`,`password`,`nume`,`prenume`,`sex`,`adresa`,`judet`,`email`,`llogin`)
VALUES

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 101

BIBLIOGRAFIE

1. J. Reynolds The Complete E -Commerce Book:Design, Build & Maintain a Successful Web –
based Business CMP Books; 2005

2. S. C. Glazier, Patent Strategies for Software, e -Commerce, the Internet, Telecom Services,
Financial Services, and Business Methods BI Law & Business Institute; 2006

3. V. Evghenie, Implementarea unui sistem de comerț electronic , raport de cercetare, UPB
1999

4. D. Cameron, Electronic Commerce – The New Business Platform for the Internet –
Computer Technology Research Corp., 1997

5. A. Tra ian, Programarea in PHP , Ed. Polirom, Bucuresti, 1995
6. L. Welling , L. Thoms on , Dezvoltarea aplicați ilor WEB cu PHP și MySQL, Editia a II -a ,
Ed. Teora , Bucuresti, 2005
7. V.Ivascu, Tutorial PHP & MySQL, versiunea 2.1
8. 12. C.Darie, M. Bucica, PHP5 Și MySQL pentru comerț electronic , Ed Teora, 2006
9. URL : http://www.oriceon.com/tutorial/descarca/tutorial_v2.1.rar , 2005
10. URL : http://ro.wikipedia.org
11. URL : http://www.afaceri.net/ EBUSINESS/ COMERȚ _ELECTRONIC/
12. URL : http://www.php.net/manual/ro/
13. URL : http://www.connect.com.ro

14. URL : http://eng.ubm.ro/caiete/management/t08_ comerț ul_electronic.pdf

15. URL : http://www.techmonitor.net/techmon/06sep_oct/tm/pdf/06sep_oct_sf4.pdf

16. URL : http://www.atic.org.ro/ktml2/files/uploads/Com_Nicolaescu.pdf

17. URL : http://www.softnet.ro/library/files/papers/Introducere_in_ Comerț _electroni c.pdf

18. URL : http://students.info.uaic.ro/~bpistol/doc/protocoale -routare/

19. URL : http://www.creeaza.com/referate/informatica

Come rț electronic prin telefonie mobila . ___ _ 102