Combaterea Traficului de Fiinte Umane

FACULTATEA DE FLOSOFIE ȘIITINȚE SOCIAL POLITICE

SPECIALIZAREA: ASISTENȚĂ SOCALĂ

COMBATEREA TRAFICUL DE FIINȚE UMANE

Obiect:Politici-Sociale

STUDENT:

NEDELCU VLAD

AN 2,GRUPA 3

IASI-2016

1. Natura problemei sociale

Traficul de ființe umane se defineste ca fiind recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unei persoane cu sau fără consimțămîntul acesteia, în scop de exploatare sexuală comercială sau necomercială, prin muncă sau servicii forțate, în sclavie sau în condiții similar sclaviei, de folosire în conflicte armate sau în activități criminale, de prelevare a organelor sau țesuturilor pentru transplantare, săvîrsită prin: amenințare cu aplicarea violenței fizice sau psihice nepericuloase pentru viața si sănătatea persoanei,inclusiv prin răpire, prin confiscare a documentelor si prin servicii, în scopul întoarcerii unei datorii a cărei mărime nu este stabilită în mod rezonabil; înselăciune; abuz de poziție de vulnerabilitate sau abuz de putere, dare sau primire a unor plăți sau beneficii pentru a obține consimțămîntul unei persoane care deține controlul asupra unei alte persoane, cu aplicarea violenței periculoase pentru viața, sănătatea fizică sau psihică a persoanei; prin folosirea torturii, a tratamentelor inumane sau degradante pentru a asigura subordonarea persoanei ori prin folosirea violului, dependenței fizice,a armei, a amenințării cu divulgarea informațiilor confidențiale familiei victimei sau altor persoane, precum si a altor mijloace.

Din punct de vedere criminologic, traficul de ființe umane poate fi definit ca fiind o formă particulară de manifestare a criminalității organizate care constă în comerțul cu oameni sau cu organe si țesuturi ale lor, în scopul extragerii de profituri considerabile, speculînd o anumită cerere si ofertă existentă în acest sens.

Un factor care contribuie la creșterea proporțiilor traficului este globalizarea. Dezvoltarea tehnologică facilitează comunicarea, rezultand, spre exemplu, in abundența de spoturi publicitare TV dar și o utilizare tot mai frecventă a telefoanelor mobile. In aceste circumstanțe, și călătoriile peste hotare au devenit mult mai ușor și rapid de organizat decat in anii precedenți. Mai mult decat atat, globalizarea a sporit standardele de trai in țările dezvoltate, astfel această situație fiind insoțită de creșterea inegalității atat la nivel global, cat și național. Globalizarea a contribuit la reducerea barierelor in procesul de circulație a bunurilor și capitalurilor la nivel internațional. Aceste schimbări, insă, nu au fost insoțite de acțiuni politice similare in vederea inlăturării restricțiilor in procesul de circulație a persoanelor. Până de curând, traficul de persoane în România consta în principal în traficul de femei și copii în scopul exploatării sexual

Cateva semne directe ale traficului de fiinte umane:

Recrutarea-presupune atregerea persoanei aflate in situatie de trafic prin oferte tentante de studii sau locuri de munca,incheierea casatoriilor fictive promosiunea unui trai mai bun decat il are victima in prezent.

Transportarea-aceasta etapa include transportarea victimei peste hotare,pe jos sau prin utilizarea diverselor mijloace de transport existente in functie de tara de destinatie deseori fiind folosite caile ilegale(paduri,si locuri clandestine)

Transferul-presupune pasarea victimei unei alte persoane prin vanzare-cumparare,schimb,arenda,transmiterea in contul unei datorii,daruire sau prin alte tipuri de tranzactii cu sau fara rascumparare din acel moment viata persoanei traficate find dirijata de catre traficant.

Adapostirea-consta in plasarea victimei in tr-un loc ascuns pentru ca aceasta sa nu fie descoperita de reprezentantii politiei sau de o alta persoana terta,care ar avea curajul sa-i denunte pe traficanti.

Amenintare si aplicarea violentei fizice si psihice.

Confiscarea documentelor-sustragerea de la victima a actelor de identitate,a pasaportului,permisului de sedere si nu numai.

Tinerea persoanei in stare de servitute in scopul achitarii unei datorii prestabilite nejustificat de catre traficant-victima este lipsita de libertate,este tinuta in stare de ostatec.

Îngradirea la libera circulatie-Victima este privata de libertatea circulatiei si limitata in a se deplasa doar in perimetrul unei zone restrînse adesea in scopul evitarii contactelor cu alte persoane(la care victima s-ar putea destainui)sau in scopul obtinerii unui randament al muncii maximal.

Amenintarea cu predarea catre autoritati-se plica in cazurile migratiilor ilegali.

SCOPUL-traficantilor de fiinte umane este acela de a face bani cat mai multi intr-un timp cat mai scurt acestea isi folosesc folosesc victimele pentru:prostitutie,expluatere sexuala,munca fortata,sclavie si alte tipuri de expluatere a fiintei umane.

Statistici cu privire la amploarea acestui fenomen:

De remarcat e faptul ca anual in lume aproximativ 600.000-850.000 de persoane sunt traficate in afara granitelor tarii de provenienta in aceasta cifra destul de semnificativa nefiind incluse si cele care sunt traficate si in interiorul statelor de provenienta numar care poate atinge nivelul milioanelor de victime din toata lume.

Deasemenea aproximativ 72% din numarul total al victimelor acestui fenomen este reprezentat de femei si fetite care in mare parte sunt obligate sa practice prostitutia.

Un detaliu ingrijorator e faptul ca din pacate 50% din numarul persoanelor care sunt traficate sunt minori care sunt expluatati sexual,munca silnica,sau cel mai tragic acestora le sunt preluate organele care sunt vandute pe piata neagra pe sume importante de bani.

Zona de est a europei este zona din care provin majoritatea victimelor acestui fenomen deoarece aici tarile nu sunt atat de dezvoltate,nivelul de trai e scazut iar saracia e unul dintre principalele motive pentru care victimele cad in plasa traficantilor care le promit o viata decenta mult mai buna fata de cea pe care acestea o duc.

In foarte multe dintre cazuri,persoanele care fac astfel de promisiuni sunt oameni in care viitoaea victima are deplina incredere,sunt persoane aparent de incredere,respectati in comunitatea din care face parte si ulterioara victima.Aceste persoane ”bine voitoare” de multe ori sunt prieteni,vecini,si chiar membri ai familiei.Pentru a atrage atentia victimei acestia deseori prezinta o poveste frumoasa,credibila si cinvingatoare manipuland nu doar victima ci si familia acesteia sa aiba incredere.

Este stiut faptul ca dupa ce ajung la destinatie ,sperantele acestor persoane urmeaza sa se transforme intr-un adevarat cosmar,ele vor trebui sa realizeze diferite activitati impotriva vointei lor dar in folosul exclusiv al persoanei de incredere care lea ”ajutat”-de cele mai multe ori platindu-le calatoria sau gasind acel loc de munca.

2. Cauzele problemei sociale

Traficul de fiinte umane a cunoscut o crestere constantă in ultimii ani, devenind o problemă natională si internatională.

Fenomenul nu este unul episodic, implicând un numar mare de persoane, cunoscând profunde conotatii de ordin social si economic, demonstrând incalcarea profundă a drepturilor fundamentale ale omului si devenind o problemă ce se agravează constant.

Desi fenomenul ia amploare in intreaga lume, nu doar in tara noastră, el se manifestă cu precădere in zonele in care lipseste o legislatie corespunzatoare si un sistem de cooperare eficient intre institutiile guvernamentale si societatea civilă. De aceea, un prim aspect care priveste traficul de persoane trebuie raportat la cauzele care i-au determinat aparitia. Peste mai bine de un secol si jumatate factorii acestui fenomen au rămas practice aceiasi, insă datorită tendintelor de industrializare, internationalizare si globalizare au apărut si cauze noi.

O examinare atentă a cauzelor care au determinat aparitia si proliferarea fenomenului traficului de fiinte umane, la nivelul tării noastre, face posibilă gruparea acestora. Astfel, efectele tranzitie din tările din sud-estul Europei au avut drept rezultat schimbări politice, sociale si culturale care, la rândul lor, au determinat o crestere a sărăciei si a ratei somajului, o distributie inegală de putere pe piata muncii intre bărbati si femei in ultimii ani, această tranzitie a creat situatii de criză, răspandirea traficului fiind efectul feminizarii sărăciei si a migratiei pe piata muncii. Discriminarea pe piata muncii relevată prin ratele ridicate ale somajului ( pe piata muncii femeile sunt ultimele angajate si primele concediate, in acest mod fiind impinse tot mai mult către sectoarele neconventionale ale economiei, trebuind să muncească “la negru” pentru a-si câstiga existenta, unul din cele mai profitabile sectoare de pe piata muncii la negru fiind industria sexului), combinată cu sărăcia motivată de remunerarea proastă a muncii si cu ocaziile de a emigra au determinat considerarea emigrării in tările mai dezvoltate ca unică solutie.

Coruptia autoritătilor poate constitui un factor care permite dezvoltarea fenomenului traficului de fiinte umane; traficul si coruptia se completează reciproc, prin aceea ca traficul creeaza multiple oportunităti care au ca finalitate coruperea functionarilor publici si crearea premiselor de subminare a intregului efort depus de alti factori pentru combaterea acestui fenomen. Din moment ce comunitatea nu oferă prea multe perspective (locuri de muncă, locuințe), femeile merg să câștige bani pentru a-și putea satisface anumite nevoi. Variația ratei sărăciei este responsabilă, într-o oarecare măsură, de migrația ilegală și de traficul de persoane. Persoanele sărace sunt cele mai vulnerabile. Deși din analizele întreprinse se observă că fetele provin din familii unde nu există probleme financiare atât de mari, sărăcia este încă considerată a fi una dintre cauzele traficului.

Lipsa educatiei este si ea o cauza a raspandirii fenomenului.Cele mai multe dintre fetele care sunt traficate nu și-au încheiat ciclul obligatoriu de educație. Ele nu au o calificare adecvată, nu au experiență pe piața muncii și, astfel, sunt mai vulnerabile. Vulnerabilitatea este invers proporțională cu nivelul de educație. Grupul tinta cel mai vulnerabil (circa 40%) sunt cei care nu au terminat liceul, având vârsta cuprinsă între 15–20 de ani. În ultimii ani, vârsta fetelor traficate a scăzut chiar la 12, 13 ani. Educația, ca rezultant a nivelului pregătirii școlare și profesionale, dar și ca nivel al educației receptate și sedimentate în plan familial și social, este factorul de formare al responsabilității, înțeleasă nu neapărat în sensul asumării unei obligații anume, sau ca adoptarea unei conduite conforme normelor sociale ale momentului, ci ca și capacitate de raportare lucidă, realistă, la complexul de circumstanțe ce se succed în viața personală și în care se include, decisiv, alternativele ocupaționale. Lipsa de educație le face pe victime să poată să se orienteze în țările de destinație numai spre munci care nu cer îndemânare și pricepere foarte mare și, deci, sunt prost plătite, sau spre locuri de muncă temporare, desfășurate în condiții precare.

Controlul slab al granitelor, lipsa sistemului de evidentă a persoanelor care emigrează, in tara de origine, lipsa cadrului legislative neadecvat, inaplicabil referitor la migratie, la combaterea traficului de persoane, protectia victimelor si a martorilor constituie, de asemenea, cauze care determina aparitia si dezvoltarea traficului de fiinte umane.

În alta ordine de idei, cauzele traficului pot fi raportate la cele trei nivele de coexistentă: traficul in vederea exploatării sexuale, a exploatării fortei de muncă si donarea de organe.

Taficul in scopul exploatării sexuale ramâne cea mai mare si importantă formă a traficului, din simplul motiv că va reprezenta intodeauna cea mai importantă sursă de profit pentru traficanti.

3. Politici și programe operaționale

Romania se inscrie in procesul international de adoparea unor acte normative specifice, care asigura tratarea traficului de persoane ca infractiune distincta si asigura institutiilor responsabile instrumentele necesare dezvoltarii mecanismelor de prevenire, asistenta si combatere a acestui fenomen. In ordine cronologica, principalele acte normative nationale sunt dupa cum urmeaza:

1. Legea nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane, cu modificarile si completarile ulterioare

Sunt incriminate formele traficului de persoane;

Se creaza cadrul juridic pentru utilizarea tehnicilor moderne de investigatie, necesare descoperirii acestor fapte;

 Se introduc norme pentru protectia si asistenta victimelor traficului, a familiilor acestora, precum si a martorilor.

2 Legea nr. 682/2002, privind protectia martorilor

Stabileste masurile de protectie a datelor de identificare a martorilor sau a localitatilor de domiciliu /resedinta a acestora

Se introduce posibilitatea audierii prin mijloace tehnice corespunzatoare, fara ca martorul sa fie prezent in sala in care are loc activitatea judiciara.

3 Hotararea Guvernului nr. 299/2003, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozitiilor Legii nr. 678/2001, privind prevenirea si combaterea traficului de persoane

Sunt explicitate modalitatile de lucru concrete privind prevenirea traficului de persoane; asistenta si protectia victimelor; metodologia de repatriere a cetatenilor romani, victime ale traficului de persoane, cat si rolul si atributiile ministerelor, fiecare in parte si in cadrul Grupului interministerial de lucru pentru coordonarea si evaluarea activitatilor de prevenire si combatere a traficului de persoane.

4 Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalitatii organizate

Reglementeaza masuri specifice de prevenire si combatere a criminalitatii organizate la nivel national si international.

5. Legea nr. 508/2004 privind organizarea si functionarea Directiei pentru Investigarea Infractionalitii Organizate si Terorismului (DIICOT) in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie

Stabileste competenta DIICOT in investigarea cazurilor de trafic de persoane, cat si a altor infractiuni asociate, precum trecerea frauduloasa a frontierei si savarsirea, de catre cetateni romani sau domiciliati in Romania, a unor fapte penale pe teritoriul altor state

6. Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala

Stabileste modalitatile prin care se realizeaza transferarea procedurilor judiciare in cazuri de trafic de persoane, cat si posibilitatea efectuarii unor comisii rogatorii sau a prezentarii in fata unei instante straine a unor martori sau experti

7. Legea nr. 211/2004 privind unele masuri pentru asigurarea protectiei victimelor infractiunilor.

Se adreseaza in mod direct nevoilor victimei;

Instituie 4 categorii de masuri: informarea victimelor infractiunilor cu privire la drepturile lor, consilierea psihologica, asistenta juridica gratuita, compensarea financiara de catre stat;

Creeaza obligatia ca institutiile din sistemul judiciar sa asigure specializarea personalului care vine in relatie directa cu victimele infractiunilor.

8 Hotararea Guvernului nr. 1295/2004 privind aprobarea Planului national de actiune pentru prevenirea și combaterea traficului de copii

Include urmatoarele obiective principale:

– Evaluarea, analiza si cercetarea fenomenului infractional al traficului de copii

– Prevenirea fenomenului, prin campanii de informare a populatiei asupra riscurilor traficului, dar si prin dezvoltarea sistemului de servicii destinate sprijinirii familiilor aflate in dificultate

– Protejarea, asistarea si reintegrarea sociala a victimelor minore recuperate din situatii de trafic, prin crearea unui sistem de servicii

– Securizarea controlului copiilor la trecerea frontierei si asigurarea cooperarii internationale

– Imbunatatirea cadrului legislativ si dezvoltarea capacitatii institutionale.

9 Hotararea Guvernului nr. 1504/2004 privind aprobarea Planului national de actiune pentru prevenirea si combaterea abuzului sexual asupra copilului si a exploatarii sexuale a copiilor in scopuri

comerciale

Include urmatoarele obiective principale:

– Dezvoltarea de politici si strategii nationale pentru protejarea copiilor de abuzurile sexuale

– Dezvoltarea capacitatii institutionale in domeniul protejarii, asistarii si prevenirii abuzului sexual asupra minorilor

– Conjugarea eforturilor strategice ale autoritatilor romane cu cele de la nivel international.

10 Hotararea Guvernului nr. 1769/2004 privind aprobarea Planului national de actiune pentru eliminarea exploatarii prin munca a copiilor

Include urmatoarele obiective principale:

– Formarea si dezvoltarea capacitatii institutionale in domeniul prevenirii si combaterii exploatarii copiilor prin munca

– Dezvoltarea de programe de actiune directa in vederea prevenirii intrarii copiilor pe piata muncii si de asistare a copiilor exploatati prin munca

– Informarea si constientizarea populatiei despre necesitatea combaterii exploatarii copiilor prin munca

Demersurile pe care le-am interprins pentru documentare cât și sursele biografice

Demersurile pe care le-am intreprins pentru documentare au fost: studierea cărților împrumutate de la bibliotecă și extragerea paragrafelor importante pentru tema aleasă, accesarea unor pagini de internet care conțin diverse informații cu privire la traficul de fiinițe umane, acesarea unor studii facute despre problema în cauză, consulatarea unor articole și vizionarea unor filmulete.

BIBLIOGRAFIE:

www.google.ro

2. Stefan, Cojocaru, Proiectul de interventie in Asistenta Sociala, Editura Polirom, Iasi, 2006

3. Viorel Robu, Luiza Brinza, Factori de risc si consecinte pentru sanatatea victimelor traficului de fiinte umane,Iasi, 2009

4. Lege nr. 678/2001din 21/11/2001privind prevenirea și combaterea traficului de persoanePublicat in Monitorul Oficial nr.783/11.12.2001

5 http://www.mfa.gov.md/traficul-fiinte-umane/