Combaterea Finantarii Terorismului O Luptă Sustinuta la Nivel International

Noile tipuri de riscuri-difuze existente la nivelul societății, greu de localizat și practic imposibil de combătut cu mijloace moderne tradiționale – necesită o nouă abordare integrată, care să îmbine atât instrumente politice și economico-financiare cât și o strategie privind utilizarea de noi tehnologii destinate contracarării fenomenului de crima organizată în ansamblul său.

De asemenea, acest fenomen, alături de corupție au afectat grav toate structurile publice ale statului, situația înrăutățindu-se din cauza lipsei unor mecanisme eficiente de combatere a acestora. Lipsa de transparență în afaceri, reglementările complicate și contradictorii, sărăcia extremă a populației și salariul foarte mic al funcționarilor publici favorizează abuzul acestora de funcțiile lor de serviciu pentru a obține profit personal.

Este evident că, în fața acestui flagel, se impun acțiuni ferme, eforturi hotărâte, convergente ale tuturor statelor, ale comunității internaționale în ansamblu pentru combaterea eficientă a terorismului. Este un obiectiv provocator care se poate realiza numai prin implementarea de către state a convențiilor și deciziilor în materie adoptate de instituțiile internaționale vizând prevenirea și eliminarea actelor teroriste. Viața internațională a demonstrat că amenințarea păcii mondiale și, în mod special, succesul luptei împotriva terorismului pot fi realizate numai prin intensificarea cooperării și coordonării internaționale a eforturilor și acțiunilor statelor.

Este cunoscut faptul că orice fenomen social nociv trebuie combătut și eradicat, la început prin studierea si ,apoi, prin eliminarea cauzelor care l-au generat sau îl întrețin. Legătura cu flagelul terorismului contemporan impune constatarea că, analizând rezultatele nenumăratelor reuniuni, întâlniri, conferințe și alte manifestări internaționale în domeniu, inclusiv dezbaterile în cadrul Organizației Națiunilor Unite, preocupările pe marginea factorilor care generează terorismul nu au dus la nici un rezultat; același lucru se desprinde și din parcurgerea bogatei literaturi consacrate terorismului.

Profesorul Vojin Dimitrievici, de la Facultatea de drept din Belgrad, afirma că: „Anumite origini ale terorismului pot fi deplorabile în sine, datorită situațiilor penibile (rasism, colonialism, violarea drepturilor omului), în timp ce altele nu sunt astfel, dacă se ține seama de faptul că teroriștii, în ansamblu, provin din minorități frustrate”.

De asemenea, vorbind despre cauzele asasinatelor politice, profesorul american I. Simon arată că:“este certă concluzia că principala cauză a fost și este încă lipsa de dorință și de inițiativă a claselor conducătoare de a rezolva problemele arzătoare cu care se confruntă societatea. Violența generează violență. Actul individual de violență este răspunsul la o situație politică și socială”.

Un alt autor arată că:„Problema eșecului prevenirii și suprimării terorismului decurge din faptul că nu există o înțelegere limpede a cauzelor care conduc la acte ce constituie terorism. Guvernele și comunitatea internațională nu sunt în măsură să ajungă la un punct de vedere comun asupra acestui fenomen și tocmai de aceea au eșuat să-l controleze până în prezent”.

Într-adevăr, studiul cauzalității fenomenului terorist este o încercare pe cât de anevoioasă pe atât de riscantă, având în vedere complexitatea acestuia, diversitatea sa, tendințele de legitimizare din partea unor state, grupări sociale ori grupuri de interese.

Cum se pot obține de fonduri și avantaje financiare

Unul dintre scenariile cele mai temute în țările vestice este obținerea de arme neconvenționale (chimice, biologice, nucleare) de către un grup nestatal, ori de un stat instabil sau care are interesul să câștige din vânzarea lor cu orice preț. Scenariul clasic este în felul următor: entitatea dispune de cel puțin două bombe nucleare. Guvernul (SUA) primește o amenințare privind distrugerea unui oraș, dacă o sumă mare de bani nu este transferată entității.

Americanii nu iau în serios prima amenințare. Entitatea își publică amenințarea și o listă de ținte și detonează prima bombă nucleară. Guvernul american plătește suma și încearcă să dea de urma teroriștilor. Cu o parte din banii primiți entitatea cumpără alte bombe și amenință cu detonarea lor dacă se încearcă în vreun fel capturarea lor. Ei pot găsi ca motive ale giganticei lor operațiuni de extorcare religia, antiglobalizarea, anti-Vestul sau orice altă idee de circulație, pentru a dezorienta opinia publică.

Al Hawala

Al Hawala a fost menționat în textele de jurisprudență islamică încă înainte de secolul al VIII-lea. Întâlnit în prezent, în special în țările musulmane, întregul mecanism funcționează doar pe baza încrederii dintre părți. De altfel, însuși termenul hawala, în limba arabă, are sensul de "încredere". Sistemul presupune existența unor canale informale de transfer de fonduri de la o locație la alta, între diferite regiuni ale globului. O tranzacție de acest tip poate fi reprezentată de o remitere a unei sume de bani de la un client dintr-o țară către un alt client, într-o altă țară, pe baza unui cod de autentificare. În timp ce clientul din primul stat înmânează banii în moneda locală unui hawaladar, acesta instruiește un corespondent al său din țara unde trebuie să ajungă suma să ofere fondurile echivalente în moneda locală unui beneficiar care va oferi codul de autentificare. Hawaladarul din primul stat recunoaște că are o obligație financiară față de cel care a acoperit suma în țara de destinație și o va lichida fie prin contraserviciu financiar, fie prin plăți către intermediari sau prin transfer de bunuri dispuse de creditor ori intermediari desemnați de acesta.

Cu toate că, în general, sistemul hawala este folosit în scopuri legitime de către forța de muncă asiatică, lipsa de transparență din regiune face ca acesta să fie utilizat masiv și de cei care sponsorizează terorismul sau care desfășoară activități criminale, cum ar fi traficul de droguri sau tranzacțiile cu armament.

Instrucțiunile de transfer sunt date prin telefon, fax, e-mail, iar fondurile sunt, adesea, mutate din ușă în ușă de către corespondenți care au acces în comunitățile respective. Gestionarea contabilă simplificată a decontărilor reduce costurile și timpul transferurilor. Tranzacțiile efectuate nu pot fi detectate, întrucât nici un transfer nu este operat electronic sau fizic; intermediarii nu înregistrează numele clienților după ce aceștia și-au plătit datoriile. Din această cauză, hawala reprezintă un sistem ideal pentru tranzacțiile financiare ale teroriștilor.

Atractivitatea acestui sistem este generată de factori economici și culturali, fiind mai puțin costisitor, mai rapid, mai convenabil și mai puțin birocratic decât sistemul formal de transfer de fonduri. Sistemul hawala s-a dezvoltat, inițial, pentru finanțarea comerțului, urmărind să acopere riscul referitor la pericolele privind călătoria cu valori importante. A fost revigorat de muncitorii din Europa și America de Nord care au trimis bani rudelor lor din Asia, Africa, Europa de Est și din alte zone, fiind folosit pentru transfer legitim de fonduri. Însă, anonimatul și minima documentare a operațiunilor au permis abuzul unor grupuri de indivizi interesați în derularea unor transferuri de fonduri pentru finanțarea de activități ilegale.

Sistemul hawala percepe taxe mai mici sau chiar deloc, întrucât, se finanțează, în principal, prin colectarea de taxe de la cei care au afaceri și urmăresc să scape de controalele administrative. Se bazează pe încrederea între persoane care au legături etnice, de rudenie sau personale apropiate, ceea ce îl face convenabil, flexibil și ușor de folosit. Uneori, chiar tradiția solicită femeilor rămase acasă, când bărbații lor sunt plecați în străinătate la lucru, să întrețină contacte minime cu lumea exterioară, astfel, hawaladarul local le protejează de contactul cu băncile și agenții acestora, oferind protecție membrilor familiei beneficiare.

Combaterea finanțării terorismului o luptă susținută la nivel internațional

Combaterea finanțării terorismului se desfășoară pe cinci fronturi: diplomatic, informativ, legislativ, financiar și militar.

După 11 septembrie 2001, numeroase state și-au redefinit strategia de apărare națională din perspectiva prevenirii și combaterii amenințărilor asimetrice, adoptând măsuri și prevederi legale care să asigure intensificarea schimbului de informații în planul cooperării bilaterale sau internaționale, îndeosebi pe linia contracarării finanțării terorismului.

Urmărirea teroriștilor pe frontul financiar face parte integrantă din strategia de combatere a terorismului, deoarece teroriștii trebuie să strângă, să transfere și să folosească banii pentru a-și finanța operațiunile. Astfel, interzicerea tranzacțiilor financiare care susțin activitățile teroriste reprezintă una dintre modalitățile importante de depistare, eliminare și descurajare a rețelelor de finanțare a terorismului în lume.

Fiecare țară din lume și-a exprimat sprijinul pentru războiul contra finanțării terorismului: 173 de state au emis ordine de înghețare a activelor teroriste, peste 100 de țării au adoptat o legislație nouă pentru combaterea finanțării terorismului, iar 84 de țări au înființat unități de informații în domeniul financiar pentru promovarea schimbului de informații.

CONCLUZII

Așa cum am observat în lucrarea prezentată, terorismul este un fenomen care nu poate fi eradicat cu ușurință, dar măsurile complexe de prevenire și combatere pot să conducă la o serioasă diminuare a acestuia. Una dintre măsurile cele mai oportune este fără îndoială prevenirea, formele acesteia fiind din cele mai diversificate. Prevenirea evenimentelor și actelor teroriste se poate realiza prin modalități din cele mai diverse, nefiind excluse măsurile informative-operative dar și cele cu caracter contrainformativ. Este o modalitate de prevenire eficientă, care nu se regăsește în literatura de specialitate decât dezbătută tangențial, periferic. Una dintre formele demne de luat în seamă este pregătirea contrainformativă a populației, cu privire la evenimentele și acțiunile teroriste. Această măsură este de natură să atragă atenția populației asupra faptelor din această categorie și în acest fel, persoanele care iau cunoștință de ele, pot fi utile forțelor specializate în prevenirea și combaterea terorismului.

De asemenea, tot în cadrul măsurilor cu caracter preventive s-ar putea înscrie mediatizarea acțiunilor de succes ale structurilor specializate în lupta împotriva terorismului, evitându-se prezentarea excesivă a evenimentelor teroriste, cu actorii care provoacă daune imense și pierderi inutile de vieți omenești, în cadrul unui spectacol, adesea grotesc și crud.

Totodată, considerăm necesar adaptarea măsurilor de prevenire și combatere a terorismului la specificul fiecărei țari, deoarece formele elaborate în cadrul strategiei americane nu sunt adecvate în totalitate pentru orice țară, în parte. La măsurile specifice de combatere a terorismului actuale, trebuie adăugate altele noi, în funcție de evoluția fenomenului terorist, cum ar fi de pildă, asigurarea unor activități riguroase de protecție a unor obiective cu caracter strategic cu personal riguros specializat în lupta anti-teroristă și contra-teroristă.

Structurile specializate lupta pentru combaterea terorismului trebuie să aibă acces la tehnologii de vârf și să fie cu un pas înaintea organizațiilor și rețelelor teroriste. Și nu în ultimul rând, legislația internațională specifică, trebuie să fie adaptată la mutațiile survenite în domeniul terorismului deoarece organizațiile teroriste, spre deosebire de celelalte organizații criminale, operează de cele mai multe ori cu grupuri mici, descentralizate, care le limitează contactul cu alte persoane din afară.

Metodele necesare pentru depistarea surselor de finanțare ale teroriștilor reclamă ingeniozitate, găsirea și folosirea unor noi modalități de urmărire a felului cum circulă banii, un spirit inventiv care trebuie să fie la înălțimea sau chiar să îl depășească pe cel al teroriștilor.

În pofida unor progrese în blocarea bunurilor persoanelor și grupărilor, potrivit cerințelor Parlamentului European, finanțarea terorismului este definită distinct de spălarea de capitaluri, pornind de la argumentul că terorismul este finanțat din bani câștigați legal, în timp ce spălarea de capitaluri implică în mod invariabil bani care provin din activități criminale asociate rețelei Al-Qaida, multe țări au luat măsuri enorme sau nu au întreprins deloc măsuri pentru blocarea averilor grupărilor teroriste, așa cum prevăd rezoluțiile ONU. În consecință, este prioritar ca toate țările lumii să inițieze dezvoltarea unor mecanisme administrative și adoptarea unor măsuri de control eficiente care să confere Rezoluțiilor ONU în domeniu un impact decisiv asupra activității rețelelor de susținere financiară a terorismului și de spălare a banilor. O astfel de atitudine se impune mai ales în regiuni cum este Orientul Mijlociu, în care sectorul financiar comportă cele mai mari riscuri pentru spălarea banilor sau finanțarea activității teroriste.

Astfel de regiuni trebuie să accepte implementarea controalelor internaționale, menite să minimalizeze riscurile existente și să le asigure accesul la serviciile financiare globale. Responsabilitatea investigării tranzacțiilor suspecte revine autorităților guvernamentale, băncile având sarcina de a determina orice tranzacție suspectă a clienților săi și în afara celor cunoscute sau având legături cu operațiunile de spălare de bani, trafic de droguri, finanțare teroristă, evaziune fiscală ori alt fel de infracțiune financiară.

Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, cofinanțat prin Fondul Social European, în cadrul proiectului POSDRU/159/1.5/S/138822, cu titulul „Rețea Transnațională de Management Integrat al Cercetării Doctorale și Postdoctorale Inteligente în Domeniile “Științe Militare”, “Securitate și Informații” și “Ordine Publică și Siguranță Națională” – Program de Formare Continuă a Cercetătorilor de Elită –“ SmartSPODAS”.”

Bibliografie Selectivă:

Evans, M., Sickens Dounled for troops sent in Kuwayt, The Times, din 11 aprilie 2001

J. Ann Tickner, Gender in International Relations: Perspectives on Achieving Global Security, New York: Columbia University Press, 1992, Capitolul 2: Man, the State, and War. Gendered Perspectives on National Security

Ekaterina Stepanova, Anti-terrorism and Peace-building During and After Conflict, http:editors.sipri.se

Curtis F.Jones, Terorismul: cauze și remedii, Ediura Focus Security, 2001,

Paul Cochrane, "Syria facing Iraqi refugee crisis", în cotidianul", The Independent (Anglia), 10.06.2007.

Mohammed El-Qorchi (este senior economist la Departamentul Afaceri Monetare și Valutare al Fondului Monetar Internațional), How does this informal funds transfer system work, and should it be regulated;

Gheorghe Văduva în Contra Terorism și Securitate Internațională, (coord). Irena Chiru;Cristian Barna, București, Editura Top Form, 2008,.

Lt.col.mag. Stelea Covei,”Amenințări Transfrontaliere la adresa securității naționale” în Neliniștile Insecurității, (coord). Cristian Troncotă, București, Editura Tritonic 2005.

http://www.imf.org/external/pubs/ft/fandd/2002/12/elqorchi.htm. http://www.nato.int/docu/review/2007/issue2/romanian/analysis2.html