Coman Titiana -Violeta [304303]

Universitatea din Craiova

Facultatea de Educație Fizică și Sport

Kinetoterapie și Motricitate Specială

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator :

Prof.univ.dr. [anonimizat]: [anonimizat] :

Prof.univ.dr. [anonimizat]: [anonimizat],ce poate apărea la un singur sau la ambii genunchi.

[anonimizat] 40 [anonimizat]. [anonimizat],cu genunchii întinși.

[anonimizat],[anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat], tipologii de manifestare a bolii.

[anonimizat], realizând o trecere in revistă a [anonimizat] a celui patologic.

[anonimizat].

[anonimizat] a gonartrozei și implicit a mersului la acești pacienți.

Capitolul 1. FUNDAMENTAREA TEORETICA A LUCRARII

2.1 Anatomia genunchiului

Genunchiul este o regiune intermediara între coapsa si gamba care cuprinde totalitatea partilor moi situate în jurul articulatiei genunchiului.

Limitele regiunii sunt:

– proximal – [anonimizat] – planul orizontal care trece prin tuberozitatea tibiei (doua latimi de deget

sub vârful patelei)

Topografic este subîmpartita într-o regiune anterioara (patelara, rotunjita) si una posterioara(poplitee).

1.2 Aspecte generale ale articulației genunchiului

In regiunea genunchiului se găsesc trei articulații: femuro-tibială ([anonimizat] a genunchiului), femuro-rotuliană ([anonimizat] a genunchiului) [anonimizat].

a) [anonimizat] o [anonimizat] a femurului și extremitatea superioară a tibiei. Pentru a [anonimizat].

[anonimizat], a devenit o [anonimizat] o oferă capătului distal al ligamentului lateral extern și mușchiului biceps crural.

[anonimizat] a corpului, deci și cea mai puternică.

Suprafața articulară a extremității inferioare a [anonimizat] o trohlee. [anonimizat]afața articulară se continuă cu fața corespunzătoare a trohleei, in acest loc remarcandu-se linia condilotrohleană, care reprezintă impresiunea formată asupra suprafețelor articulare de marginea superioară a meniscului. Cele două suprafețe (condiliană și trohleană) sunt acoperite de un strat de cartilaj hialin, gros de 2,5-3 mm.

Extremitatea superioară a tibiei prezintă ca fețe articulare două cavități glenoide

(dintre care cea externă este mai mare), separate intre ele de doi tuberculi(unul dispus intern, iar altul extern) ai masivului osos aparținand spinei tibiale. Inapoia și inaintea spinei, intre cavitățile glenoide se găsesc două suprafețe rugoase de formă triunghiulară: suprafața prespinală, mai mare, și suprafața retrospinală, mai mică. Pe spina tibială se inseră capetele distale ale ligamentelor incucișate. Cavitățile glenoide sunt acoperite de un strat de cartilaj hialin, care atinge grosimea maximă la mijlocul cavităților.

Fețele articulare superioare ale tibiei și peroneului

Fața posterioară a rotulei este divizată in două fațete laterale de o creastă teșită și este acoperită de un strat de cartilaj hialin de 3-4 mm grosime.

Deoarece intre suprafețele osoase articulare ale femurului și tibiei nu există o

congruență perfectă, s-a dezvoltat, intre ele, pe fiecare cavitate glenoidă, cate un menisc.

Nefiind strict cartilaginoase, meniscurile posedă o elasticitate și o deformabilitate mai maridecat ale cartilajului obișnuit.

Meniscul lateral are o formă circulară, iar cel intern forma unui C. Pe secțiune verticală, meniscul apare prismatic triunghiular și prezintă o bază prin care se inseră pe fața interioară a capsulei articulare, față superioară in contact cu condilul femural, o față inferioară care se află pe cavitatea glenoidă tibială și o margine internă liberă și subțire, care privește spre centrul cavității glenoide.

Prin cornul anterior, meniscul medial se fixează la marginea anterioară a platoului

tibial, imediat inaintea ligamentului incrucișat anterior, iar prin cornul posterior, pe suprafața retrospinală, imediat inapoia inserției ligamentului incrucișat posterior. Prin cornul anterior, meniscul extern se fixează pe suprafața prespinală, imediat inaintea spinei și pe fața externă a ligamentului incrucișat anterior, iar prin cornul posterior se fixează pe tubercului intern al spinei tibiale.

Cele două meniscuri sunt reunite in partea lor anterioară de o formațiune delicată

denumită ligament transvers sau ligament jugal.

Segmentele osoase care intră in constituția articulației sunt menținute intre ele de o

capsulă articulară, intărită de șase ligamente: anterior (ligamentul rotulian), posterior (ligamentul Winslow), lateral intern, lateral extern și două ligamente încrucișate.

Capsula articulară are, in linii mari, forma unui manșon fibros, care se fixează de jur imprejur foarte aproape de limita cartilajelor articulare, lateral pe meniscuri și inainte pe ligamentul jugal, ajungand la tibie. Este foarte rezistent, putand să suporte tracțiuni mai mari de 300kg.

Ligamentul anterior sau rotulian, lățit transversal, gros și foarte rezistent, se intinde de la rotulă la tuberozitatea anterioară a tibiei și reprezintă tendonul terminal al mușchiului cvadriceps. Este separat de tibie prin bursa infrapatelară profundă și in rest este in raport, pe toată fața posterioară, cu pachetul celular grăsos al genunchiului. In fața tendonului rotulian și al rotulei se găsește bursa prerotuliană subcutană. In fața tuberozității anterioare a tibiei se află bursa infrapatelară subcutană.