Coloana ve rtebrala – generali tati, b iomecanica, [615214]

Coloana ve rtebrala – generali tati, b iomecanica,
deficiente, metode de tratament
GENERALITATI.
Coloan a vertebrala are directie verticala, in sa nu este dreap ta. In ansamblul s au prezinta
urmatoarele curburi :
* in plan sagital (antero – po sterior), concave posterior, numite lordoz e (in regiunea
cervicala si lomb ara) si conc ave anterior, numite cifoz e (in regiunea torac ala si a osului
sacrum) ;
* in plan front al (late ral), n umite scolio ze ;
Curburile transform a coloa na intr-un resort s piralat si i i con fera o re zistenta sporita la
diferite incarcaturi comp arativ cu o co loana dreap ta. Re zistenta la presi une cr este in
raport cu numarul curburilor la p atrat pl us 1, con form for mulei : R = n 2 +1 = 4 x 4 + 1 =
17.
CURBURILE ANTERO-POS TERIOARE.
Coloan a vertebrala are patru curburi antero- posterioare :
* Curbura cervicala are convexitatea ori entata anterior si es te putin pronuntata. Ea se
intinde intre atla s (C1) si a do ua ver tebra tor acala (T2);
* Curbura torac ala se numest e curbura dor sala. Ea are convex itatea inapoi si est e cea m ai
intinsa dintre toate curburile coloanei vertebrale , fiind cu prinsa intre T1 si T12;
* Curbura lomb ara are convexitatea ind reptata anterior si se intinde de-a lungul celor
cinci v ertebre lomba re, fiind m ai accentu ata in dreptul ultime lor tr ei vertebre. Aceasta
curbura este mai accentuata la fem ei;
* Curbura sacro-coc cigian a are convexitatea ind reptata p osterior si s e inti nde pe toat a
lungimea sacrului si coc cisul ui.
Curburile antero- posterioare ale coloa nei vertebrale reprezinta u n caracter specific
omului si a paritia lor e ste in legatu ra cu mers ul biped, adica c u pozitia ortostati ca ;
curburile au un rol important in p astrarea poziti ei normale a cor pului, a tat in pozitie
statica c at si in pozitie de mers. Ele au rolul de a amortiza a numite forte care se exercita
asupra coloanei vertebral e.
Curburile coloanei vertebrale care au convexitatea indreptat a anterior se mai numesc si
lordo ze; putem vorbi despre lordoza ce rvicala si lordoza lo mbar a. Di n cauze variate
aceste curburi fiziol ogice isi pot schi mba raza de curbura, devenind m ai accentu ate si da u
stari patolog ice care deformeaza coloan a vertebrala si i ntreg corpul.
DEFINITI E SI ETIOP ATOGENIE.

Lordoza r eprezinta o de viatie a coloa nei vertebrale, in plan sagital cu conc avitat ea
indrept ata p osterior, prin accentuarea curburilor fiziol ogice.
Lordoz ele sunt fizio logic e in regiunea cervicala si lomba ra pana la u n anumit grad.
Exagerarea lor m ai ales in regiunea lomb ara la bol navii cu scolioza idio patica, tor acala,
pune pr obleme terapeutic e deosebite. Limita di ntre normal si p atologi c este destul d e
greu de precizat in c azul lordoz elor.
Lordoza din reg iunea toracal a este mai grava daca a junge la T3 si p atologi ca dac a ajunge
sa intercepteze T12. O lordo za atat de inalta afe cteaza o rganele media stinale si in special
cordul si v asele mari.
Locali zarea lordoz elor este variata, da r cel mai des es te intalnita i n regiunea lomb ara sau
toraco-lomb ara si pot i ntalnii dive rse forme clinic e:
* Lordoza statica (de obic ei profesionala) po ate aparea in cazuri patologi ce si este
deosebit de suparatoare (disple zie luxanta a ambelor soldu ri, coxalgie, etc.). De asemenea
se poate intalni l a femeile obisn uite sa poarte permanent inc altaminte cu tocuri in alte,
precu m si la cifoti ci sau boln avii cu pelvisul b asculant posterior (sacro-orizo ntalizat).
* Lordoza din amica cu patologi e neurologi ca div ersa, distrofica s au ca rezultat al
dezechilibrului di ntre flexorii si e xtensorii tru nchiului (ex empl u: ato niile abdomi nale,
rahitism, tu mori, tulb urari dig estive).
* Lordoza fixa c are apare in u rmatoarele circumstante: la ad olescenti (lordoza d ureroas a
a adolescentilor , posttra umatic ca rezultat a unei retractii fibro ase post-infl amatorie sau
dezechilibrelor sacrococc igiene prin alunecari ale vertebrelor).
Lordoz ele pot avea ca uze multiple de producere: rahitism, oste oporoze , tort icolis,
afectiuni posttra umatice, boli ale sistemul ui nervos central, p aralizia spastica, s pondilita
anchilozan ta, tulburari de auz, atitudi ni vic ioase si datorita s pondiloz elor la ni velul
coloanei lomb are.
Lordoza e ste mai frecventa l a femei, in special c ele care poarta toc uri inalte si du pa
naster e datorita aton iei musculare abdomi nale.
Lordoza o int alnim des la gi mnaste, inotatoa re, gravide , persoa ne grase, la balerine (din
cauza mersul ui pe va rfuri), la perso ane care poarta inc altaminte cu tocuri in alte (se
produce un dezechilibru s pre inainte ce se com penseaza p rin incli narea tru nchiul ui inapoi
in curbura lomb ara).
CLASIFIC ARE D UPA CAUZE:
Lordoz ele pot imbr aca dife rite forme:
* inclin area sa u lordoza statica, ce apare la cifotici sau la bol navi c u pelv isul ba sculat
posterior.
* lordo ze fixe care apar dupa traumatisme sau ca rezultat al u nei retracti i fibroa se

postinfl amatorii.
* lordo ze de sinergie dinamica re zultat al de zechilibrului di ntre flexorii si ex tensorii
trunchiului ( atoniil e abdominale din r ahitism, t umori).
LORDOZA FIXA:
Este dureroas a in general si apare in u rmatoarele circumstante:
* la adolescenti;
* post-tra umatic ;
* secundar de zechilibrelor sa cro-coc cigiene;
* prin alunecari ale vertebrelor.
LORDOZA STATICA (PROFESIONAL A):
Poate apare si in cazuri p atologice si es te deosebit de suparatoare. Deasemenea o putem
intalni la fem eile obisn uite sa poarte perm anent inc altami nte cu tocuri in alte.
LORDOZA DINAMICA:
Aceasta for ma clinica are etiologie patolog ica, ne urologica, si distrofi ca: rahitism,
tulburari dig estive, tumorale (abdomi nala), fizio logica (s arcina).
ANA TOMIE P ATOLOGICa
Gatul si c apul raman pe verticala s au se inclin a inainte pentr u a com pensa curbura
lordo tica ce rvicala.
In regiunea lomb ara, bazi nul p rezinta o a nteversie accentu ata tinzand sa se culce pe
orizontal a. Abdomen ul proemina inainte, iar membre le inferioare sunt inti nse din
genunchi s au cu genunchii in hiper extensie (genum recurv atum).
Cu timp ul hiper lordoza v a avea rep ercursiuni asupra apofizelor spinoase la care se vor
produce leziuni de uzura.
Devine patolog ica cand curbura lordo tica fiz iologi ca este depa sita ca a mplitudine sau
cand es te localizata in regiunea dorsal a.
Dupa Vaderva el, statul l a verticala accentueaza c urburile fiziolog ice ale coloa nei,
scurtand spinalii, ei fiind m uschii care lordoz eaza si n u greutatea cor pului si sl abiciu nea
axtensorilo r. O c auza care determina com pensarea lordot ica ar fi mobili tatea redusa in
misc area d e abductie a membre lor, -450 pentru artic ulatia coxo-f emurala si 900 pentr u
articulatia sc apulo-hu merala, i ar depasirea acestor limit e secaracte rizeaza p rin lordoz e.

Lordoza e ste la orig inea tuturor de vierilor d e coloa na vertebrala deoar ece omul p rin
ridicarea sa la verticala, de la pozitia de patruped si prin miscarea membre lor, pornind de
la o a mplitudi ne medi e, nu face altce va de cat sa accentueze lordoz ele fiziolog ice.
Prin ridi carea la verticala, corp ul trebuie sa-si g aseasca u n echilibru care nu se realiz eaza
atat contr actia muschilor po sterior i care ar fi a ntagoni sti ce trage corp ul inainte:
* Abdomen ul inainte (cifoza dor sala);
* Spatele inapoi (cif oza dor sala);
* Capul inainte (lordo za cervicala).
Pe de alta parte, miscarile de proiectuie anterioara a bratelor si d e extensie a coapselor
peste o anumita limita, n u se poate face decat cu compen sare lordoti ca.
Muschii sp inali, e xtensori ai coloanei vertebrale , am vazut ca p roduc lordoza, in
compensare – cifo za. Ei m ai au si o acti une d e rotatori si flexori late rali (sistemul
tranzversos pinos), a i coloanei si de ci pot contrib ui si la form area scolio zei de unde
rezulta c a la origi nea de viatii lor col oanei nu sunt de cat lordoz e.
S-a constatat ca spatiul po pliteu al membre lor infer ioare ar fi o a re ia conc avitat e
posterioara impreun a cu celelalte doua: lomb ara si c ervicala. I ncercand sa intindem
picioa rele din gen unchi, din p ozitia sezand, a cest lucru nu este posibil decat pri n ster gerea
curburii lordot ice, mai ales cea lombar a si i nvers ca utand sa redresam curb ura lombar a,
aceasta n u se poate face decat in doind u sor picioare le din genu nchi.
S-a constatat ca lordoza e ste insotita d e rotarea inte rna a me mbrelor inferioar e si
superioare.
Se poate spune ca muschi ul diafr agmei in afara actiunii sale in respirati e este un muschi
lordo zat daca tinem sea ma de insertiile lui pe v ertebrele 2, 3 si chiar 4 lo mbare.
Accentuarea curburii lordot ice prin anteversia bazi nului est e posibila in c azurile
urmatoare:
* Atoni a abdo minalilor , in special al dreptul ui ab domi nal. Mi scaril e nesustinute anterior
trag coloa na lomb ara, de care sunt fixate si abdo menul p roemin a.
* Astenia generala conti nua sau ocazion ala, li pseste individul de tonusul posturii,
lasandu-se apasat de greut atea corp ului sustinut, se poate spune ca sustinerea es te facuta
numai de ligamente fare participarea co ntinua a musculaturii erectoar e.
* Atoni a gvad ricepsului c are determin a o fl exie a genunchilor prin relaxarea isch io-
gambie rilor;
* Rotatori i membre lor superioare si inferioar e hipoto nice, contribuie la accentu area
lordo zelor cervical e si lo mbare. Acesti muschi s unt core ctori.
* Folosir ea incorecta a inspiratie i diafragmatice care poate contribui l a lordo zare.
* Muschii sp inali (c ervicali si lomba ri) hipertonici su nt scurtati.

Afectiunile care pot insoti lodoza s unt:
* Luxatile congenitale de sold bilate rale;
* Spondilita anchilozanta;
Miop atiile prin lezarea m uschil or fes ieri.
FIZIOP ATOLOGI E:
Pentru instituirea unui trar ament core ct si ef icient este necesar i n primul rand sa
cunoastem p articularitatil e fizio-patogenic e ale regiuni respec tive.
De o p arte si de alta a santului media n se afla m asele musculare paravertebrale care se
conti nua lateral cu reliefurile costal e. Pielea spatelui e ste groasa, mobila pe coaste fixat a
pe linia media na prin tract e fibro ase care se prind pe a pofiz ele spinoase ale vertebrelor.
Tesutul s ubcutanat est e mai lax pe co aste, mai mult sau mai putin incarcat cu grasime
spre deosebire de cel de pe spate unde este mai strans lipit de tesutul a dipos.
Planurile profunde musculare cuprind patru planuri de muschi:
* un prim plan form at din m uschiul tra pez si m uschiul m arele dorsal,
* al doil ea pl an alc atuit din muschiul rom boid si patratul lomb ar,
* al tre ilea plan este format di n muschii dintati,
* al patrulea pl an(cel mai profund) c uprinde mischii spinali in reg iunea dor sala si fac
masa comuna cu reg iunea lo mbo-sac rata.
In ansamblu, form atiunile musculare formeaza o m asa care umple scutul costo-v ertebral,
avand cea mai mare pondere catre linia media na subtiind u-se traptat catre unghiul
coaste lor.
Cunoscand aces te particul aratati, tratamentul v a tine seam a de:
* tipul de leziune, anumite deficiente, infir mitati, sau deformatii c e pot fi hotarato are in
cea ce prives te orientarea profes ionala si gra dul de recuperare.
* Parti ciparea sa u nu a sistemul ui nervos c entral.
SIMPTOMA TOLOGIA (IST ORICUL BOLII, ANAMN EZA, STARE A PREZENT A SI
SIMPTOME)
Simptomatologia s ubiectiva a lordoz elor es te foarte redusa. In perioada de evolutie a
suferintei boln avii acuza simptome de astenie, durere. Astenia este relativ p acientul n u
este capabil la ef orturi fizic e si inte lectuale. Musculatura ii obos este repe de in dive rse
posturi.

Durerea este un simptom fre cvent, datorita instalarii contr acturilor sa u a atrofiilor
musculare, redori lor artic ulare, fie incres terea vit ezei de conducere nervo asa a dimin uari
misc arilor si slabiciu nea sist emului nervos c entral.
CRITERII PENTRU SUS TINEREA DIAGNOSTICULUI (EXAMEN UL CLINIC,
RADIOLOGIC SI DE LABORA TOR)
Pozitia ze ro a coloanei este realizata i n ortostatis m, in re ctitudine, avind ca repe re :
* verticala firul ui cu plumb, c are cade de la protuberanta occipitala, de -a lungul spinelor
vertebrale, in santul interfesier si intre cele doua maleole interne ;
* linia di ntre virfuril e scapulelor si linia bicr eta, care sunt orizont ale si paralele ;
* occiputul, zo na dorsal a medi e, fesele si taloanel e, care sunt tangente in plan vertical
(perete) ;
* verticala care trece prin tragus, prin fata anterioar a a umarului, m arginea a nterioara a
marelui trohanter , marginea ex terna a picior ului, l a nive lul linie i Chop art.
Clinica lordoz elor nu pune pr obleme prea gre le exami nator ului.
Boln avul va fi e xaminat in flexie anterioar a a trunchiului si i n decubit ventral-dors al.
Examenul v a cuprinde :
* proba fir ului de plumb,
* masurarea sagetii, curburii, flexibilitatea, mobili tatea si r eductibilitatea difor mitati i.
* De asemenea vom co nstata ev entualele modificari de la nivelul pelv isului, torac elui,
abdo menului si a rticul atiilor coxo-f emurale.
Examenul radiolog ic este obligatoriu.
La incidentele obisn uite (fata-profil) vom ad auga si i ncidente oblice pentru ca u nele
lordo ze pot fi d etermin ate de spondiloze la nive lul vertebrei lomb are 5.
EVOLUTIE SI P ROG NOSTIC :
Indiferent d e tratament aceste curburi vor i nregistra etape de agravare pe care le putem
grupa in ordi ne cronologica.
1. Rid icarea la p ozitia ortostatica si incep utul mers ului (1-2 a ni);
2. Perioad a de crestere (6-7 a ni, 11-13 ani);
3. Div erse modificari fiz iolog ice mai ales la fem eile care au suferit rahitism ul cu rburii
primare sau la indiviz ii care se dezechilibreaza me tabolic si endocr in, ob ezitate,
acromegali e;
4. Senilitatea, cand se pot i nstala oste oporoz e severe la nivelil coloa nei vertebral e.
Gravitat ea es te dictata si d e grad ul lordoz ei :

* usoara (sub 25 gr ade)
* med ie (intre 25-30 grade)
* grave (peste 50 grade)
TRA TAMENTUL.
Tratament ul lordoz ei este axat pe ci teva principii, d e care trebuie sa se tina sea ma :
* cel mai eficient tratament este depistarea preco ce
* kine toterapia singura nici nu amelioreaza lordoza, nici n u o controleaza ;
* adevar atul tr atament consta in corse t + kinetoterapie
Tratament ul lordoz elor se inscrie in co ntextul m asurilor terapeutice ale scolio zei, fie ca
scolioza a generat lordoza, fie ca lordoza a determin at aparitia u nei scol ioze.
Avem trata ment ortope dic, fizio- balneo- kinetoterapeutic si cand este cazul i nterventii
chiru rgicale.
Tratament ul ortoped ic (cors ete) si fiz io-bal neo-kine toterapia d au rezultate bune. In unele
cazuri sunt nec esare interventiile chirurgicale .
TRA TAMENT PROFIL ACTIC:
Dormitul cu fata in jos, pe a bdomen si ev itarea inc altami ntei cu tocu ri inalte la sexul
feminin. Dintre sporturi sunt indicat e alergaturile de viteza care dezvo lta mers ul psoas-
iliac, gi mnastica l a aparate boxul si i notul.
TRA TAMENT ORTOPEDIC:
Se folos esc aparate de corectie a deform arilor d e coloa na vertebrala. Tratament ul
ortoped ic este de lunga durata, d ar daca este bine condus si efectuat, si cu aportul
kinetoterapuiei rezultatele sunt bune si def initive. Se folos esc corse te ortopedice.
TRA TAMENT MEDICAM ENT OS:
Se administreaza antiinfl amatoare (ibuprofen, fenilbut azon a, aminofenazi na , aspirina),
antalgice si decontr acturante, acestea di n urma avand rol de relaxare a musculaturii ale
caror co ntractii pot genera de formari ale coloa nei. Admi nistra rea de cortizon joaca u n rol
foarte important d ar tre buie avut in ved ere dozaj ul si stadiul evolutiv. Se mai
administreaza calciu si clorocalc in.
Se mai prescriu vitami ne din grupurile D, B si vita mina C.
REC UPERAREA MEDICALA:

Pentru ca u n deficient fizic sa poata fi re dat vietii, unei vieti potrivite posibili tatilor sale si
util soci etatii se cere utilizarea tut uror m ijloacelor med icale posibile spre realizarea
recuperarii function ale. In aplicarea mijloac elor medi cale de recuperare trebuie tinut cont
perm anent de obie ctivele ce se urmaresc.
In aplicarea po sibilitatilor medi cale de recuperare vor tr ebui l uate in considerare:
1. tipurile de leziuni, a numite deficiente, infirmitati sa u diformitati pot fi hotar atoare in
perspect ivele individ ului i n ceea ce prives te orientarea sa profes ionala cat si i nsusi gr adul
sau de recuperar e.
2. Inter esarea sa u nu a sistemului nervos c entral. Aceasta p rives te capacitattea de
particip are activa l a procesul de recuperare.
3. Con stitutia i ndividul ui (cuprinde atat dezvo ltarea sa fizica cat sicali tatile sale psihic e).
Pentru un larg proces, cum este procesul recuperarii, aceste date sunt absolut nec esare si
adaptarea depin de mijlocit si dir ect proportion al de calitati.
4. Pr ecocitatea tratamentului. Es te de la si ne inteles ca recu perarea est e cu atat mai usoara
si mai favorabila c u cat tratamentul es te incepu t mai devreme, dupa instalarea d eficientei.
Pe de alta parte acest lucr u va preveni instalarea atrofii lor m usculare, a redori lor
articulare , a deficientelor metabolic e si at ulburarilor psihic e interne infirmitatii; pe d e alta
parte procesul de refac ere, de corectare sau de recuperare function ala, este mai usoara in
primele faze.
Boln avii care apeleaza la serv icile med icale de recuperare pot fi im partiti in tre i categorii:
1. Boln avi, deficienti fizic i in urma unui accident sau al unei boli care dupa un tratament
chiru rgical, ortopedic sau medical, au nevoi e de recuperarea integr itatii function ale cu
mijloac e fizico- terapice.
2. Boln avii care au o infirmitate stabilizata,congenitala s au din tim pul vietii extrauter ine.
Acestia s unt ben eficiarii recuperarii fu nctio nale motorii si a serv iciilor ps iholog ice, de
invatamant, pr ofesion alizar e.
3. Boln avii cu afec tiuni ev olutive ce trebuie sa apeleze la recuperarea med icala
functionala in mod regulat si i ntermit ent.
Recuperarea medicala a deficientilor fiz ici se face cu ajutor ul mijloace lor fizic e, ceea ce
in gene ral se numeste fizioterapie.
Arsenalul medicamentos, m ijloacele chimice sunt doa r ajutante folosi te pentr u inlaturarea
durerii sau a spasmului, fie in cresterea vi tezei de cond ucere nervosa, a diminuarii
misc arilor nedorit e, a cresterii capacitatii de contracti e a muschilor sau pentr u a favoriza
cresterea som atica, de zvoltarea nervo asa superioar a.
TRA TAMENT BALNEO FIZIOTERA PIC
ELECTROTERA PIA:

Are unele aplicatii in def ormarile coloanei. Rolul s au este de a reduce retracti ile si
contr actile prin incalzir ea pr ofunda a reg iunii (ultrasunete, diadinamici), d e a supliza
masa, latura si liga mentele retractat e si scle rozate (Ioniz arile cu iodur a de potasiu 4-5%,
ultrasunete cu hidrocorti zon 1% sa u fenilbutazo na), de a limita ef ectele dureroase sau
calcefierile anchiloz e ale artroz elor secundare.
Contr actaril e musculare, mai ales cele dureroase la solic itaril e pasive, de inti ndere, mai
pot bene ficia de bai de lumina infrarosii, m asaj iar hi potoniil e musculare de termote rapie,
algitoniflax (c urenti aperiodi ci de joasa frecventa, c urenti faradici si galvanizari).
Dintre metod ele mai imp ortante de electroterapie amintim: galv anizarile, ionote rapia
electrica, f aradizarea, cu rentii diadinamici, razele ultraviol ete, si ultrasunetele.
HIDROT ERA PIA:
Balneoterapia est e rareori folosita sin gura in deform arile coloanei vertebrale .
Putem vorbii d e cure balneokinetoterapeutice, adic a de proceduri de kine toterapie
aplicate in bazine cu apa dulce sau crbogazo asa. Avantajele aces tei metod e constau in
actiunea fizi ca a apei d e a “descarca” mi scaril e in mare parte, de actiunea gravitatie i.
De asemenea a pa opune o rezistenta l a misc are, cea ce face sa partea izom etrica a
contr actiei sa repre zinte mai mult din miscare , crescand astfel tonusul muscular.
La aceste actiuni se mai ad aoga efectele termalitati i apei asupra vasomotricitati i si
efectele tonifia nte asupra sistemul ui nervos c entral si perife ric. In cazul a pelor
carbog azoase este de adaugat efectul binefacator al s arurilor si bule lor de gaz degajate.
De asemenea, m asajul s ubacv atic sau talasote rapia, pot da re zultate bune. Noi insistam
asupra a dio ua metode de valoare exceptio nala in tr atamentul p rofilactic preparator al
deform arilor :
* inotul
* gimnastica respir atorie.
Inotul trab uie sa fie simetric si facut m ulti ani la ra nd (bra s, spate, fluture, delfin). Este un
excellent mijloc activ d e autocontrol d e rechilibrare a curburilor co loanei vertebral e si de
dirijare a dezvoltarii simetr ice a torace lui.
Gimnastica respir atorie, in apa se face sub for ma de inot sa u programme specializat e.
Exer citiile se executa timp de 10-15 m inute, bolnavul fii nd im ersio nat p ana la ba rbie,
membre le inferioare intinse si ati ngand fundul b azinului cu varful deg etelor de la
picioa re. Aceasta gi mnastica asuplizeaza cu rburile, niveleaza c enturile, stimuleaza
autoco ntrolul si favorizeaza d ezvo ltarea simetr ica a torace lui si cres terea capacitatii
vitale.

TRA TAMENTUL PRIN MA SAJ
1. DE FINITI E:
Prelucrarea me todica si sistematica a tuturor p artilor moi ale organismului prin dife rite
mijloac e meca nice, in sco p terapeutic si profilactic, se numeste masaj.
2. EF ECT ELE F IZIOLOGICE ALE MA SAJULUI:
1. Actiunea sedativa a supra durerilor de tip nevr elgic musculare sau articul are;
2. Actiune hiper emia nta locala d e imb unatatire a circul atii local e, care se manifesta p rin
incalzirea si inrosirea t egumentului asupra caruia se executa masajul;
3. Inl aturarea lich idelor interstitiale de staza, c u acelerarea proces elor resorbt iei in
regiunea m asata.
Masajul are si acti uni gene rale asupra organismului:
1. stim uleaza functiile aparatului cardio- vascular si respirator ;
2. imb unatatirea metabolism ului baz al;
3. efecte bene fice asupra starii generale a boln avului cu imb unatatirea som nului si
indep artarea obose lii musculare.
Toate acest e actiuni se explica p rin actiunea ex ercitata d e masaj asupra pielii care este
bogat v asculariz ata si inervat a, in p iele aflandu-se terminatii nervoa se (exteroceptori)
punct de plecar e a u nei serii de reflexe. La a ceasta tre buie adaugate si efectele excitante
pe care le excercita m asajul asupra terminatiilor nervo ase din muschi, liga mente,
tendo ane (p ropioceptori).
Cel mai important me canism de actiune al m asajului este repre zentat deci de meca nismul
reflex.Acesta pleaca de la ex teroceptori i din te gument si p ropioceptorii din muschi,
ligamente , tendo ane la nive lul la care iau naster e stim uli de diferite intensitati care
pornesc sp re SNC.
Trebuie adaugat deas emenea ca or ganele interne in suferinta se manifesta pr in senzatii
dureroase ale per etelui torac al si abdominal,fiecaru i organ coresp unzand-ui o anumita
zona de proiectie cutanata.Fotografi a aces tor zone meta merice cutanate a fost des cperite
de Heed. Cunoasterea acestor zone este necesara maseur ului care actioneaza asupra lor
influientand pe cal e reflexa starea fu nctio nala a organelor in s uferinta.
In acelasi timp actiunea nervoa sa ref lexa pe cail e rahidi ene, manevrate de masaj
determina o ser ie de reflexe neurove getative, indesebi vasculare.
Cum vasele cutanate contin m ai mult de un sfert din cantitat ea totala de sange din
organism, p ielea fiind u n adevarat re zervor de sange, masajul exercita o i nfluienta
cosid erabila a supra circul atiei superfic iale si inditre ct asupra organismului.

Un alt meca nism de actiu ne al masajului este reprezentat d e aparitia in irma
conpresi tnilor, ciupirilor , framantarilor sau bate rii a unor reactii extinse in piele cu focare
in cazul metabolism ului baz al, a u nor produse me tabolice care trec in circulatia gene rala.
Un alt m od de actiune al m asajului este efectul lui meca nic as upra lichidelor interst itiale.
Cand acest lichid este in exces, in spatiil e si interstitiile tesut urilor , masajul po ate sa
intervina favorabil ajutand resorbtia l ui in sange pentr u a fi e limin at.
Rezulta i mbunatatirea fu nctiilor circul atorii si a reducer ii muncii inimii care are de
mobilizat o masa de lichid mai mica. Toate acest e actiuni explica in dicatiile largi ale
masajului intr-o ser ie de afectiuni precu m si u tilizarea lui i n scop igienic precum si in
viata sportiva.
3. DESCRI EREA ANA TOMIC A A REGIUNII S PATELUI S I LOMBO-SACR ATE.
MUSCH I REGIUNII DORSO-LOMBARE.
1. M uschi ul trapez, marele dors al, cu originea in apofiza dorso-lomb ara si pe ulti mele
patru coaste iar insertia pe sa ntul intertubercular al h umesurului;
2. M uschii sa nturilor v ertebral e, cu origini si i nsertii multiple asigura misc arile coloanei
vertebrale, de extensie , inclin are laterala si rotati e;
3. M uschi ul oblicul m are al abdo menului are insertia pe ultime le 7-8 co aste si pe coxal;
4. M uschi ul obl ic mic al ab domen ului, are fibre le orientate invers de cat obli cul mare si
este situat p rofund, a vand originea pe cr easta iliaca si ligament ul inghi nal, de unde fibr ele
merg spre torace , unde se insera pe fat a intern a a ultime lor coaste si pe l inia a spra prin
intermediul u nei aponevroz e;
5. M uschi ul tra nsversal es te situat cel mai profund fata de ceilalti muschi ab domi nali;
6. M uschii supracostali, cu insetile pe apofizele transversale si pe coaste;
7. M uschi ul ilio-costal, merge de la s acru pana la vertebra C3, fixa ndu-se pe a pofizel
transversale;
8. M uschii co loanei vertebral e, se impart in urmatoarelegrupe:
* muschii rom boizi cu origine pe ultime le vertebre cervical e si primele vertebre torac ale,
iar insertia pe m arginea v ertebrala a omoplatuluil;
* muschii ridicatori ai scapulei, au origi nea pe ulti mele vertebre cervicale si in sertia pe
unghiul media n al sc apulei.
In al tre ilea plan se gaseste
1. M uschi ul micul di ntat p osterior-superior, cu origi nea pe C7, ia r insertia de la C2, la
C5;
2. M uschi ul dint at poster ior-inferior cu origi nea pe T11 si T12 p ana la T2, iar i nsertia pe
coaste de la 9-12.
Planurile profunde cuprind m uschii numiti muschii jgheaburilor v ertebrele, ei avand
caracter meta meric. Sunt m ici si for meaza patru sisteme:

1. Sistemul inte rtransversal, formeaza o m asa com una, care spre cutia tor acica se imparte
in tre i coloane musculare. Aceste coloane sunt:
* coloana medial a – cu u n spinal;
* coloana mijlocie – cu un lung al s anturilor vertebrele;
* coloana laterala – c u un ilio- costal.
2. Sistemul interspi nal, c uprinde sase per echi cervicale, trei trei-patru perechi torac ale si
patru pere chi toracale .
3. Sistemul tra nsverso-s pinal, cuprinde:
* semispi nali (multifizi);
* muschii rotatori.
4.Sistemul spino-tra nsversal, c uprinde:
* muschiul a pleni us al c apului si a l gatului;
* muschiul s upracost al (transverso-cost ali) sunt 12 per echi, se gasesc in partea
posterioara a tor acelui.
INERVATIA MUSC HILOR:
1. M. tra pez este inervat de nervii cervicali si de nerv ul acce sor (XI);
2. M m arelui dors al este inervat d e fibr ele provanite dinnervi cerv icali, care formeaz a un
nerv pr opriu, n umit nervul m arelui dors al;
3. M mic ul dint at po sterior-superior , de catre nervii intercostali (I-V);
4. M. mic ul dint at po sterior-inferior care este inervat de ramurile nervi lor inter costali
(IX,X, XI, XII);
5. M. jghiab urilor v ertebrale sunt inervati d e ramurile dors ale ale nervi lor dors ali.
Sistemul inter transvarsal este inervat d e nervi i inte rcostali.
Sistemul interspi nos est e inervat d e nervii sp inali.
Sistemul teansvarso-spinos este inervat de nervi spinali.
Sistemul spino-tra nsversal, m uschii acestui sistem sunt inervati d e nervii spinali cerv icali.
VASCUL ARIZ ATIA MUSCH ILOR
ARTERE:
Muschii sp atelui sunt vascularizati de artera subscapulara.

Muschii jgh iaburilor vertebral e sunt vascularizati de ramurile dorso-s pinale ale arterelor
lomba re.
VENE:
Vena cav a superioara col ecteaza sa ngele muschilor regiunilor g atului.
Vena vertebrala col ecteaz sa ngele din canalul ver tebrel cervical din muschi paravertebrali
si din reg iunea ce fei.
Vena jug ulara posterioara colecteaza s angele din regiunea c efei.
Venaele inter costale colecteaza s angele muschilor inte rcostali.
Vena cav a inferioara , vena iliaca-co muna, vena ilio-lomb ara si v ena sacrala col ecteaza
sangele din regiunea lomba ra, si s acroiliaca.
TEHNIC A MASAJULUI:
TEHNIC A MASAJULUI DORSO-LOMBAR:
Desi sunt dou a regiuni dif erite din cauze obie ctive, masajul se va efectua incl uzand atat
regiunea lombo-s acral a cat si re giunea dor sala.
Pentru masajul dor so-lomba r boln avul se aseaz a in de cubit ventr al cu membre le
superioare in adducti e.
Se incep e prin nete ziri ce au rol d e a incalzi tegument ul si d e acomodare a asistentului c u
pacientul. Acestea se vor ex ecuta din ce in ce mai profund astfel punandu-se in miscare o
cantitat e mai mare de lichid interstitial.
Netezirile se executa c u palmele intinse alu necand pe r egiunea i nteresata di nspre plica
fesiera, mer gand, paravertebral inco njurand umerii;se va ajunge pana la axila.
Se poate face netezirea si di n afara catre linia median a.
Se poate executa si ne tezirea piepten e pe m uschii fesieri cat si pe musculatura reg iuni
dorsale.
Dupa neteziri se vor ex ecuta m anevre de framantare, tot in sen sul circ ulatiei de
intoarcere, incepand cu muschi fesieri si conti nuand pe muschi r egiunii dors ale. Aceste
framantari se vor ex ecuta, p rin com primarea m uschiul ui si ridicar ea lui de pe planul odos.
Prinderea m asei musculare se po ate face intre police si celelalte degete cu priza variind i n
functie de musculatura bol navului.

Framantarile se vor e xecuta pe mai multe randuri cu o m ana, cu dou a maini, si i n
contr atimp .
Netezirile de intrerupere se vor ex ecuta incluz and si net eziri cu degetele de o parte si de
alta a coloa nei si inte rcostal.
Urmeaza apoi ge luiri cu degetele executand miscari d e trage re inapoi a m usculaturii d e-o
parte si de alta a coloa nei cu deg etele departate pe col oana si pe s anturile superioare ale
muschilor fesieri.
Aceasta m anevra a re rol decontract urant stii ndu-se faptul ca c urbura lordoti ca este
insotiita de contr acturi musculare.
Dupa neteziri de intreru pere se vor e xecuta fric tiuni ce au aceeasi directie cu ge luirile,
insistind u-se in regiunea s acro-coc igiana.
Se pot ex ecuta fe ictiuni c u pumnul inchis pe m uschi regiunii fesiere.
In conti nuare se executa m iscari de bater e pe m usculatura dezvoltata. Aceasta m anevra se
executa c u partea cubitala a mainii, cu palme le caus, cu p umnul intred eschis s au
inchis.Ac easta manevra fiind puternic tonifi anta ni se va aplica pe m usculatura dureroasa.
Vibratiile se vor ex ecuta de jos i n sus cu mana asistentului vibr and in cont act cu regiunea
interesata.
Se vor e xecuta a poi net eziri de inchie re, manevra ce include si net ezirea specifica zone i
lomba re, ne tezirea romb.
Inainte de masaj se po ate face o procedura de termote rapie pentr u relaxarea m usculaturii.
Daca pacientul prez inta d ureri in zona lomb ara se poate administra un supozitor cu
indometecin pentr u a suporta mai bine procedura de masaj, si pentr u un efect mai
eficient.
KINETOTERAPIA SI EXERCITII C.F .M.
Kineto terapia regiunii lombo-sa crate consta in efectuarea unor miscari pasive si activ e.
Misc arile pasive constau in m iscari de lateralitate ale trunchiului si m iscari de flexie si
extensie ale coloanei lombo-s acrate sau miscari de rotatie daca coloan a ne permite.
Misc arile activ e constau in ex ecutarea aces tora fara ajutor ul maseurului. Se executa si
misc ari activ e cu rezistenta.
Obiectivele kine toterapiei in lordoz e sunt :
1. Ame liorarea po sturii prin:

* posturi fixe menti nute, utilizind u-se perne, suluri, s patarul scaunului, pere tele, pentr u
corectarea hiperl ordoz ei lomb are.
* exercitii de core ctare posturala axate pe con stientizarea inclinarii pelv isului pentr u
delordoza re ;
2. Cr esterea flexibilitatii coloa nei (mobili tatea col oanei este limitata m ai ales in zo na
lordo zata) p rin :
* metoda Kla pp, cu pozitii lordoza nte
* tehnica Cotre l (cea m ai folosi ta in p rezent) : decubit ventral, cu membr ele inferioar e cit
mai inti nse, membre le superioare intinse pe linga urech i ; se inti nde intregul corp, apoi
treptat se extind br atele, corp ulse lordoz eaza, membre le inferioare se extind din soldu ri
(arcuite pe extensie cit mai mare). Apoi, un membru superior s e duce inapoi spre sold,
care se extinde; c elalalt membr u superior ramine linga u reche (vezi figu ra 9-7 din a nexa)
* elongati a Cotr el este o autotractiu ne cu posibilitatea de a redresa lordo za : decubit
dorsal, un capastru de tractiu ne cervicala, de la care o coarda trece pe dupa un scripete
indrepti ndu-se spre picio are, de care se fixeaza. I ntinderea com pleta a membre lor
infer ioare ve intinde coloan a (vezi figu ra 9-10 din anexa).
3. Cr esterea fort ei musculare :
* Tonifierea m usculaturii abdomi nale este obligatorie ; se pr actica d e obic ei ridicaril e de
trunchi cu genunchii fl ectati, pentr u intarirea dr eptilor si oblic ilor.
* Tonifierea fesierilor mari
* Tonifierea si r eechilibrarea m usculaturii p aravertebrale este obie ctivul principal :
o din de cubit ventral se executa gra dat ridicarea ca pului, u merilor , memb relor superioare
(pentru to nifierea m usculaturii dors ale bilaterale),
o ridi carea ambelor membre inferioar e tonifica m usculatura lomb ara ;
o ridi carea membre lor ip silaterale tonifica m usculatura unilaterala p aravertebrala
respectiva
Alte exercitii sunt :
1. EXERCITII PENTRU M OBILIZ AREA COLOAN EI DORS ALE.
1. Din decubit dorsal, c u muschii flectati si br atele intinse lateral, se duc genunchi la p iept
si se revine la pozitia d e ple care.
2. Din poziti e sezan d, inclin ati lat erale si rotiri al e trunchiului;
3. Din poziti e cvadripeda, ridi carea in extensie maxima a membre lor infer ioare
(alternativ), conco mitent cu fle ctarea me mbrul ui superior din coa ste;
4. Din poziti e cvadripeda, boln avul arunca bratele brusc inainte si lat eral.

2. EXERCITII PENTRU M OBILIZ AREA COLOAN EI LOMBARE.
1. Din decubit dorsal se efectueaza fle xii ale gambei pe coa psa, ale coapsei pe b azin, c u
fiecare membru inferior, si apoi c u ambele;
2. Din decubit v entral se efectueaza repetate extensii ale membre lor infer ioare cu
genunchii in ex tensie;
3. Din decubit cu coloa na flectata , sau din poziti e ghiemuit cu m ainile sprijinitede bara
executa fle xii, extensii ale coloanei lomb are in jurul bazinului;
4. Din poziti e sezand, cu genunchii flectati se efectueaza fle xii anterioare ale trunchiului
urmate de redresari, membre le superioare fiind ex tinse.
Sport urile indicate in lordoza s unt : inot ul, vole i, basche t, scrim a.
KINETOPROFILA XIE
Mentine rea posturii si ali niamentului cor ect al cor pului est e deosebit de importa nta :
Iata citeva ex ercitii glob ale destinate unui aliniaiment cor ect al corp ului:
Exer citiul 1 — in ortostatis m, cu picioa rele apropiate, stind perf ect drept, aplecam capul
si ne privim gleznele ; pentru aceasta este nevoi e de o perfe cta ali niere a torace lui,
abdo menului si pelvisul ui ; se menti ne aceasta pozitie 10—15 secu nde, dupa care se
„rupe” pozitia, fiind reluata apoi din nou — s e repeta.
Exer citiul 2 — M ers p rin camera cu o carte pe cap, faci nd op riri si re- porniri ; se
accelereaza p asul.
Exer citiul 3 — S patele la per ete, corp ul in cont act cu pere tele in trei puncte : calciie, fese,
occiput (barbi a sa fie pe orizont ala) ; se menti ne pozitia cit eva secunde, urmind apoi
relaxa rea — se reia de citeva ori.
Exer citiul 4 — Aceeasi poziti e, din care se ridica br atele prin lateral, mentind u-se la
orizontal a citeva secu nde, dupa care se ridica deas upra capului ; din a ceasta ulti ma
poziiti e se executa genuflexiunea (g enunchii sint orientati in ainte).
Exer citiul 5 — s ezind pe sol, cu spatele si ooci putul lipit e de pere te :
brate le se duc „i n cruce ” ; gen unchii se flecteaza si se deflecteaza d e citeva ori.
Exer citiul 6 — in sezind, cu gen unchii intinsi : un baston tinuit pe omo-pl ati se ridi ca cu
brate le spre zenit, apoi se revine — tot timpul se con-tro leaza tin uta spatelui.
Exer citiul 7 — M ers pe toat a talp a, apoi pe virfuri, cu miinile la ceafa, co atele trase
inapoi : se ridica a ltemativ cit e un genunchi s pre piept, fara a modifica p ozitia cor ecta,
dreapta, a trunchiului.

Exer citiul 8 — in de cubit dors al, cu genunchii fl ectati la 90° : se pre-seaza lomba pe sol,
sacrul b asculind u sor in sus. (Treptat, se va ajunge ca acest exercitlu s a se realiz eze si cu
genunchii inti nsi).
Exer citiul 9 — in de cubit ventral, perf ect intins :
a) bratele intinse pe ling a cap, cu palmele pe sol : s e face extensia brate lor — ca pul cu
fruntea la s ol;
b) coate le flectate, cu brate le pe ling a corp , palmele pe sol la nive lul umerilor : se ridica
antebratele si palmele de pe sol.
Execitiul 10 — Poz itie „patrupeda”, cu b ratele si coa psele perfect la 90° :
se cifo zeaza la m aximum posibil intreaga coloana (fig. 10- 3), se mentine pozitia, a poi se
lordo zeaza — se repeta.
PRESOPUNCTURA
Este un microm asaj fol osit pri n presare. Acast m asaj nu se face la intamplare ci pe
anumite puncte fiecare punct pentr u o a numita afectiune.
Manevrele folosi te in presop uctura sunt:
* dispersia c are se folos este in cazul su ferinte lor provoc ate de energie;
* tonifi erea se folos este pentru bolile datorate lipsei de energie
Durata u nei sedinte de preso punctura va fi d e 5-13 minute, in functie de caz s e poate
executa p ana la tre i sedinte pe zi.
Presopunctura est e cel mai simplu mijlo c de a tr ata o bo ala cu cea mai sim pla manevra –
presi unea.
STATIUNILE BA LNEO-CLIMA TERIC E.
In starile dupa operati i pe m uschi, tendoa ne si oase; stari dupa fract uri, s unt indicat e
urmatoarele stati uni bal neo-cl imaterice: Ocn a Mures, S lanic Moldova, B aile Felix, Baile
1 Mai, L acil Sarat, Sa rata Mon teoru, B aile Herculane, Baita, Efo rie Nord, M angalia,
Pucioas a, Techirgol, Sovat a, San giorgiu de Mures, Baz na, Oc na Sibiului, Vatra Dor nei,
Baile Govora, C alimanesti- Caciul ata, Oc nele Mari.