Colegiului Tehnic de Industrie Alimentară [310818]

Revista

Colegiului Tehnic de Industrie Alimentară

Suceava

Nr.4 Mai 2015

ISSN 2344 – 3286

ISSN-L 2344 – 3286

REVISTĂ AVIZATĂ DE INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI SUCEAVA

Coordonator revistă: profesor Violeta Iacentiuc

Colectivul de redacție:

profesor Monica Lepcaliuc

profesor Maria Reuț

profesor Ana Cazacu

profesor ing. Melania Radu

profesor ing. Narcisa Buhu

Tehnoredactare: profesor Violeta Iacentiuc

Nota redacției:

Articolele pot fi trimise pe adresa de email [anonimizat].

Revista va avea apariție semestrială:

pentru semestrul I, articolele se primesc până pe 15 [anonimizat] 15 mai

Reguli de tehnoredactare: Times New Roman 12, spațiere 1,5 rânduri, diacritice, bibliografie – [anonimizat], nume autor. Articolele reprezintă exclusiv responsabilitatea autorilor.

1

Cuprins

Caleidoscop european

„Science Experiments on Renewable Energies”- [anonimizat] 3

Iacentiuc

Testimonialele elevilor participanți la mobilitățile proiectului “Science Experiments on Renewable 8

Energies”

„Science Experiments on Renewable Energies”- [anonimizat] 10

[anonimizat] – profesor Mihaela Calistru 13

Caleidoscop educativ

Prezentarea activităților din cadrul proiectului „[anonimizat]” – profesor Narcisa Buhu și profesor Dănuța Doroftei

Proiectul educațional județean „Cetățean european” – profesor Petruța Antoneta Tompea

“Pentru un start bun” [anonimizat] – [anonimizat]- profesor Violeta Iacentiuc

Proiect de parteneriat educational BIODIVERSITY: [anonimizat]”Alege Sănătatea”- [anonimizat] – [anonimizat] – [anonimizat], [anonimizat]

……………..15

……………..17

……………..22

……………..24

……………..28

……………..32

……………..36

……………..40

……………..47

……………..52

……………..55

……………..57

[anonimizat] a [anonimizat] 60

Poluarea solului prin sărăturare (Pk) – profesor Narcisa Buhu 65

Bioindicatorii- [anonimizat] 71

[anonimizat], clasa a XI-a B 74

2

„Science Experiments on Renewable Energies”

– reuniunea de proiect din Lituania

Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava derulează în perioada septembrie 2013 – iulie 2015 proiectul multilateral Comenius “Science Experiments on Renewable Energies”, [anonimizat], Lituania, Italia și Turcia. Proiectul își propune trecerea în revistă a cinci tipuri de energie regenerabilă, pentru a sublinia importanța acestora în contextul actual, din perspectiva fenomenului îngrijorător de încălzire globală.

Elevii și profesorii din echipa de proiect au făcut față cu succes provocărilor acestui proiect, realizându-și sarcinile de lucru cu mare seriozitate. În primul an școlar 2013-2014 s-au organizat întâlniri de lucru în Italia (prezentarea energiilor regenerabile), Turcia (energia geotermală) și România (energia apei) urmând ca în acest an școlar să se realizeze mobilitățile proiectului în Lituania (energia provenită din biomasă), Olanda (energia eoliană) și Franța (energia solară).

Astfel, în săptămâna 13 – 18 octombrie 2014 a avut loc reuniunea de proiect din Lituania, la școala Žibartonių Pagrindinė Mokykla din localitatea Zibartoniai, regiunea Panevezys. La această primă întâlnire din cel de al doilea an de proiect au participat din partea Colegiului Tehnic de Industrie Alimentară trei profesori și patru elevi: director Tatiana Hladiuc, profesor Dumitru Constantin, profesor Violeta Iacentiuc, coordonator de proiect, împreună cu elevii Alexandra Nechita (X B), Beatrice Lungu (XI D), Iulian Blându (XI H) și Sebastian Bulubenchi (XI H).

Gazdele de la școala din Lituania ne-au întâmpinat cu deosebită căldură și ospitalitate, în ciuda vremii reci de afară. Reuniunea a început cu un cuvânt de bun-venit din partea doamnei director, după care am vizitat școala.

3

Am fost plăcut impresionați de cabinete, de sălile de clasă, bibliotecă, sala de sport, sala de mese – deosebit de moderne și îngrijite. Chiar dacă școala (cu clase de la gradiniță și până la a X-a) are numai 91 de elevi, condițiile oferite acestora sunt de cea mai bună calitate. În plimbările pe holurile școlii am remarcat multe produse decorative realizate de către elevi din materiale reciclabile

adevărate opere de artă. Trebuie spus că – pe bună dreptate – și ei au steagul verde din cadrul

progamului Eco-Școala, steag arborat afară alături de steagul național.

4

Următoarea etapă a programului din prima zi de lucru a fost sesiunea de experimente distractive, unde fiecare dintre echipe a prezentat live experimentul, precum și filmul experimentului propus. A fost o activitate plină de bună-dispoziție și mult apreciată de toți elevii și profesorii prezenți.

Ca vizită de documentare legată de tema întâlnirii de proiect s-a realizat excursia în orașul Siauliai la o modernă centrală pe bază de biomasă (realizată cu fonduri europene), unde am avut ocazia să urmărim întregul proces tehnologic – de la descărcarea camioanelor pline cu deșeuri lemnoase și până la camera de comandă.

5

Pe lângă activitățile strict legate de tema proiectului, s-au efectuat și vizite culturale în locuri reprezentative pentru Lituania: castelul Trakai, turnul Gediminas și Palatul Marilor Duci din Vilnius, catedrala din Krekenava, rezervația de zimbri din Krekenava, Dealul Crucilor, Muzeul Bicicletelor și Muzeul Ciocolatei din Siauliai.

În ultima zi ne-am adunat din nou la școala gazdă, pentru a participa la un spectacol foarte reușit realizat de elevii școlii, de la cei mici până la cei mari. Spectacolul s-a terminat cu înmânarea diplomelor elevilor și profesorilor participanți.

Ca o concluzie, reuniunea de proiect din Lituania a fost una foarte reușită din punct de vedere al obiectivelor principale ale proiectului, dar și din perspectiva contactului cu o țară cu oameni extraordinari de talentați, educați, ospitalieri, gospodari, preocupați de aspectul și dotarea școlilor.

6

Toate activitățile realizate în cadrul proiectului sunt prezentate și la adresele:

http://science-expres.blogspot.ro/

http://scienceexpres.wix.com/comeniusproject

https://www.facebook.com/pages/Science-Expres/399520913493080

profesor Violeta Iacentiuc, coordonator proiect “Science ExpRES”

7

TESTIMONIALELE elevilor participanți la mobilitățile proiectului “Science Experiments on Renewable Energies”

Lungu Beatrice, clasa a XI-a:

Am avut oportunitatea de a participa la întâlnirea de proiect din

Lituania. A fost o experiență deosebită și familia la care am stat

m-a primit cu multă prietenie și ospitalitate. Activitățile proiectului mi-au plăcut foarte mult și am învățat multe lucruri noi despre energiile regenerabile, în special despre biomasă. Cred că pot spune că mi-am făcut noi buni prieteni în Lituania iar locurile pe care le-am vizitat îmi vor rămâne ca amintiri foarte frumoase.

Nichita Alexandra, clasa a X-a:

Am participat la întâlnirea de proiect din Zibartoniai, lângă orașul Panevezys, Lituania. Școala lor este foarte frumoasă și modernă, chiar dacă sunt destul de puțini elevi. Colegii lituanieni ne-au primit foarte bine și chiar din prima zi ne-am împrietenit și ținem și acum legătura pe Facebook. Mi-am exersat capacitatea de comunicare în limba engleză și m-am descurcat bine la conversație. Cel mai mult mi-a plăcut vizita la Muzeul Ciocolatei din Siauliai, unde am realizat cu mâinile noastre diferite dulciuri.

Blîndu Iulian, clasa a XI-a:

Întâlnirea de proiect Comenius din Lituania a fost o experiență interesantă pentru mine. Mi-a plăcut mult sesiunea de experimente distractive din prima zi a activităților. Am avut ocazia să vizităm centrala modernă pe biomasă din orașul Siauliai, unde m-au impresionat macaralele rapide care încărcau deșeurile lemnoase și modul de organizare al centralei. M-am înțeles foarte bine cu elevii școlii gazdă și am rămas buni prieteni.

8

Bulubenchi Sebastian, clasa a XI-a:

În Lituania am cunoscut elevi și profesori deosebiți, am vizitat locuri interesante și mi-a plăcut vizita la centrala pe biomasă și cea de la Castelul Trakai. În Olanda am învățat multe lucruri despre energiile regenerabile, în special despre energia eoliană. Workshop-ul de la Innovation Dock din Rotterdam a fost foarte util pentru că am construit cu mâna noastră un model de moară de vânt. Și Muzeul Științei din Amsterdam a fost o experiență nouă, am făcut multe experimente interactive. Mi-am exersat cunoștințele de limbă engleză și mi-am făcut noi prieteni.

Drehuță Sebastian, clasa a XI-a:

Gazda mea de la școala din Gouda, Rick de Vos, a fost foarte prietenos și atent cu noi (am stat împreună cu Alexandru Perijoc la el). Mi-a plăcut faptul că am mers cu bicicletele în fiecare zi până la școală și înapoi, deși erau 13 km distanță. Întălnirea de proiect a fost foarte interesantă și am învățat multe lucruri noi despre energia eoliană și

despre Olanda.

Moscaliuc Robert, clasa a XI-a:

Am participat la întâlnirea de proiect din Gouda – Olanda și pot să spun că mi-a plăcut foarte mult. M-a impresionat ospitalitatea familiei

olandeze la care am stat și mi-am făcut mulți prieteni noi. Am vizitat trei tradiționale mori de vânt olandeze și am construit cu mîna noastră un model la centrul de inovații din portul Rotterdam. A fost o experiență de neuitat.

Perijoc Alexandru, clasa a XI-a:

Întâlnirea de proiect din Gouda a fost plină de activități interesante, legate de energia eoliană. Mi-a plăcut activitatea din portul Rotterdam și vizita la Kinderdijk, un loc plin de mori tradiționale olandeze. Școala la care am fost m-a impresionat fiind foarte modernă și foarte bine dotată. Am cunoscut elevi cu care m-am împrietenit și vom păstra legatura și în viitor. Mi-ar place să mai am ocazia să mă reîntorc în această țară frumoasă!

9

„Science Experiments on Renewable Energies”

– reuniunea de proiect din Olanda

În perioada 16-21 martie 2015 a avut loc cea de a cincea reuniune de proiect din cadrul proiectului multilateral Comenius "Science Experiments on Renewable Energies" la școala De Goudse Waarden, Gouda, Olanda. Din partea Colegiului Tehnic de Industrie Alimentară au participat trei profesori (prof. Violeta Iacentiuc, prof. Dumitru Constantin și prof. Dana Țibu) și patru elevi (Sebastian Bulubenchi – XI H, Sebastian Drehuță – XI C, Robert Moscaliuc – XI C și Alexandru Perijoc – XI C). Tema întânirii de proiect din Olanda a fost utilizarea energiei eoliene ca sursă de energie regenerabilă.

Programul primei zile a debutat cu un cuvânt de bun venit din partea directorului școlii, urmat de sesiunea de experimente în care fiecare echipă a prezentat filmul și experimentul realizat.

În programul primei zile a fost inclusă și vizita orașului Gouda, cu oprire la fabrica de biscuiți Punselie.

10

A doua zi am plecat spre portul Rotterdam, la Innovation Dock. Aici ni s-au prezentat mai multe turbine eoliene moderne iar apoi s-a organizat un atelier de construcție a unor mori de vant. Elevii au fost împărțiți în trei grupe și prin rotație la cele 3 bancuri de lucru au trecut prin toate etapele realizarii produsului final – structura de suport, partea electrică, tăierea palelor și asamblarea tuturor pieselor. Fiecare echipă a realizat câte 2 mori de vânt, la sfârșit fiind puse la probă cu un ventilator industrial.

După amiaza a fost rezervată vizitei la Kinderdijk, unde se află mai multe mori de vânt tradiționale, al căror scop era în trecut să pompeze apa.

11

A treia zi am vizitat două mori de vânt tradiționale, aflate chiar în orașul Gouda, ambele încă funcționale, una care măcina făina iar cealaltă pentru pomparea apei. Ni s-a explicat modul de funcționare al morilor, după care ne-am reîntors la școală pentru a ni se prezenta dispozitive realizate de elevii școlii și care au ca scop scăderea costurilor pentru întreținerea unei locuințe și economisirea energiei electrice.

Ultima zi a fost dedicată vizitei la Amsterdam, la Rijksmuseum și la Muzeul Științei Nemo. La muzeul de istorie am putut admira picturi celebre (Rondul de noapte al lui Rembrandt) iar la Nemo am realizat experimente interactive timp de 3 ore. Am putut observa orașul în timpul plimbării pe canalele Amsterdamului. Seara s-a terminat cu o cină festivă pe un vaporaș din portul Amsterdam.

În concluzie, a fost o reuniune de proiect foarte reușită, plină de activități în concordanță cu obiectivele proiectului și cu tema energiei eoliene și nu numai. Multe mulțumiri gazdelor de la școala olandeză și în special familiilor care au avut grijă de elevii noștri.

profesor Violeta Iacentiuc, coordonator proiect “Science ExpRES”

12

Activitatea cu tinerii cu oportunități reduse – bune practici europene

< Every soup needs its special ingredient… Are you able to find it? > O instruire organizată în cadrul Programului Erasmus+ al UE, în VILNIUS Lituania, în perioada 11-17 decembrie 2014

„Fiecare supă are nevoie de un ingredient special…” Acesta a fost subiectul unui curs de instruire, timp de 5 zile, pentru lucrătorii de tineret, în scopul de a se include tineri cu oportunități reduse în viața socială. Instruirea a oferit posibilitatea de a împărtăși cunoștințe și experiențe fiecărui participant în parte. În același timp, trebuia ca participanții să fie capabili să abordeze punctele slabe și să le transforme în puncte forte. Astfel, acestea pot fi momente cruciale în abordarea tinerilor cu mai puține oportunități. Participanții au avut prilejul de a reflecta asupra valorilor și, astfel, reuniunea și-a conturat scopul în realizarea și însușirea de noi competențe și cunoștințe. Scopul instruirii a fost, finalmente, cel de a asigura conștientizarea complexității și importanței lucrului cu tinerii și cu problemele cu care se confruntă tineretul cu oportunități reduse, precum și pentru a asigura includerea lor în viața socială, folosindu-se metode de învățare non-formală. Pe parcursul celor cinci zile, participanții au abordat teoria și practica, evaluarea și observația, jocul de rol, redarea, problema locului de muncă, adaptarea evaluării și observației ca instrumente de învățare non-formală pentru diferite grupuri-țintă.

Cursul de instruire a fost condus de o echipă internațională de formatori cu experiență. Au luat parte la el 20 de persoane din state membre ale Uniunii Europene: Olanda, Belgia, Italia, Spania, Ucraina, Georgia, Bulgaria, Armenia și România. Din România au fost selectate două cadre didactice, subsemnata, de la Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava, și Sabina Tanase, de la Colegiul Pedagogic Brăila.

Fundația Richter, Olanda, în colaborare cu Institutul de Psihologie și Management Vilnius, Lituania, au fost organizatorii instruirii. În organizarea acestui training, partenerii au dorit să ofere oportunități pentru participanți din diferite organizații din Europa pentru a împărtăși experiențele lor și cunoștințele câștigate, precum și noi competențe în domenii de activitate de tineret. Instruirea a reunit așadar 20 de lucrători de tineret profesioniști, pentru a împărtăși din cunoștințele și experiența lor, pentru a face schimb de informații și de a dezvolta noi activități și strategii în vederea îmbunătățirii activităților de tineret, spre a construi o rețea în domeniul incluziunii de tineri cu mai puține oportunități.

13

Cursul a fost eficient prin schimbul de idei și bune practici despre tinerii din întreaga Europă pe care l-a presupus. Instruirea a fost concepută ca un proces de învățare non-formală și de educație între egali, folosind experiențele proprii ale participanților în domeniile de lucru cu tinerii și în cooperarea internațională. Succesul a fost asigurat de interactivitatea dintre formatori și cursanți în schimbul de cunoștințe și experiențe noi, în dobândirea de noi competențe.

profesor Mihaela Calistru

14

Prezentarea activităților din cadrul proiectului

„PRODUSE ECOLOGICE – produsele care ne schimbă viața”

În săptămâna 17- 21.11.2014 a avut loc lansarea Proiectului

„PRODUSE ECOLOGICE – produsele care ne schimbă viața”,

proiect coordonat de prof. Buhu Narcisa Maria și prof. Doroftei Carmen Dănuța, proiect care vrea să tragă un semnal de alarmă în rândul elevilor în ceea ce privește consumul de alimente cât mai sănătoase în locul alimentelor de tip fast-food.

Proiectul a debutat cu o serie de activități cum ar fi:

„Asigurarea securității alimentare, o datorie comună”

(21.11.2014)

„Fructele și legumele între util și frumos” (19.11.2012)

„Informare corectă, comportament responsabil” (20-21.11.2014) – responsabile de activități prof. Stamatin Corina și Lupan Cristina

„Desertul meu delicios” (18.11.2014)

„Fructele și legumele – izvor de sănătate” responsabil de activități prof. Buhu Narcisa Maria și prof. Doroftei Carmen Dănuța

„Vitaminele naturale în alimentația sănătoasă” (21.11.2014).

Activitățile au constatîn identificarea, culegerea și diseminarea informațiilor legate de securitatea alimentației, recunoașrea fructelor și legumelor în funcție de vitaminele șă antioxidanții pe care-i conțin și rolul fructelor și legumelor în prevenirea decesului prematur.

Au fost prezentate în cadrul activităților o gamă largă de fructe și legume autohtone, care consumate asigură o alimentație sănătoasă și care pot fi valorificate atât prin consum cât și prin realizarea unor decorațiuni care să ne încânte privirea.

15

prof. Narcisa Maria Buhu și prof. Carmen Dănuța Doroftei

16

Proiectul educațional județean „Cetățean european”

În perioada 20 noiembrie 2014 – 9 mai 2015 școala noastră, reprezentată de profesorii Tompea Petruța și Buda-Niga Crăița, a fost coordonatorul unui amplu proiect educațional intitulat „Cetățean european”.

În acest proiect sunt implicate 12 cadre didactice și peste 100 de elevi din șapte licee sucevene: Colegiului Economic “Dimitrie Cantemir”, Colegiului Național de Informatică “Spiru Haret”, Liceul cu Program Sportiv, Colegiului Tehnic “Alexandru Ioan Cuza”, Colegiului Tehnic “Petru Mușat”, Colegiului Tehnic “Samuil Isopescu” și binențeles Colegiului Tehnic de Industrie Alimentară. Am colaborat cu mai multe instituții partenere: Centrul de informare Europe Direct-Suceava, O. N. G. “Grupul ecologic de colaborare- Bucovina”, Casa de Tip Familial “Colț alb” Suceava, Biblioteca Bucovinei “ I. G. Sbiera”.

Proiectul a reprezentat un pas în transformarea reală a elevilor în actori principali ai demersului educațional, urmărindu-se atingerea unor obiective de natură formală, informală, socio-comportamentală. Dintre aceste obiective menționăm: dezvoltarea unei conștiințe europene bazată pe cunoașterea și asumarea valorilor cetățeniei democratice; cunoașterea și respectarea drepturilor omului așa cum rezultă ele din documentele specifice ale instituțiilor europene; înțelegerea unor concepte specifice referitoare la Uniunea Europeană; adoptarea unor atitudini de cetățean european responsabil în viața personală și socială; analizarea unor documente de referință pentru evoluția Uniunii Europene.

Activitățile proiectului educațional „Cetățean european” în ordinea în care s-au desfășurat au

fost:

Dezbaterea cu tema “Alimentația sănătoasă a cetățeanului european”-20 noiembrie 2014;

Ziua Drepturilor Omului – masă rotundă, expoziție de lucrări (educație plastică, abilități practice, colaje, sloganuri) cu tema „Drepturile omului”- 10 decembrie 2014;

Vizită la Centrul de informare “Europe Direct”- 10-20 februarie 2015;

“Cetățeanul european responsabil și implicat”-Activitate voluntariat la Casa de Tip Familial “Colț alb” Suceava-1-8 martie 2015;

Vizită pentru documentare și promovare a valorilor europene la Biblioteca Bucovinei “ I. G. Sbiera”- 6-10 aprilie 2015;

17

Concursul județean cu tema „Cetățean european” – 9 mai 2015.

Prima activitate a proiectului, dezbaterea cu tema “Alimentația sănătoasă a cetățeanului european” a avut loc în cadrul instituției noastre, pe data de 20 noiembrie 2014 și au participat cc 50 de elevi proveniți din școlile implicate. Doamna Angela Ioanovici coordonator al Centrului de informare Europe Direct și doamna Loreta Cauteș, președinte O. N. G. “Grupul ecologic de colaborare- Bucovina”, împreună cu voluntari ai acestei organizații au avut amabilitatea de a ne face o prezentare pe tema drepturilor pe care un consumator european le are, dar și despre o alimentație sănătoasă pe care trebuie să o urmeze. Cu acestă ocazie elevii nu au fost simpli spectatori, fiind implicați în dezbatere, adresând întrebări legate de tema propusă, formulând răspunsuri. La final cei mai activi dintre ei au fost răsplătiți cu diplome și premii.

Cea de a doua activitate a fost organizată cu prilejul Zilei Internaționale a Drepturilor omului, pe data de 10 decembrie 2014 când elevii au avut ocazia să-și expună prin desen opinia, cunoștințele, sugestiile cu privire la drepturile omului.

18

În luna februarie am fost noi invitații Centrului de informare Europe Direct. De acestă dată elevii au aflat lucruri noi despre instituțiile europene, evoluția extinderii Uniunii Europene și datorită amabilității celor de la centrul de informare au primit numeroase pliante necesare lor în vederea pregătirii concursului ce va reprezenta etapa finală a acestui proiect.

Și pentru că un bun cetățean se implică în activități sociale, de voluntariat, cu ocazia zilei de 1 martie, am dorit ca venirea primăverii să nu reprezinte prilej de bucurie doar pentru noi. Ca urmare elevii de la școlile implicate, împreună cu câțiva profesori, dar și părinți de această dată, au arătat și practic că sunt buni cetățeni europeni, oferind un mărțișor copiilor de la Casa de Tip Familial “Colț alb” Suceava.

19

Împreună cu Biblioteca Bucovinei “ I. G. Sbiera” Suceava am realizat cu ocazia programul „Să știi mai multe, să fii mai bun!″ o expoziție de desene, colaje, sloganuri cu tema „Cetățean european”. Vernisajul expoziției a avut loc în ziua de 6 aprilie 2015, ora 11,00 la sediul bibliotecii. Programul a cuprins și o vizită pentru documentare și promovare a valorilor europene desfășurată în cadrul bibliotecii, precum și o scurtă dezbatere legată de cetățenia europeană.

20

Ultima activitate din cadrul proiectului are loc pe data de 9 mai, zi cu triplă semnificație: românii sărbătoresc Ziua Independenței proclamată în 1877, Victoria Coaliției Națiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial în 1945, dar și Ziua Europei. De aceea am considerat potrivită alegerea acestei date pentru finalizarea proiectului educațional intitulat „Cetățean european”, printr-un concurs. Acesta se realizează pe baza unor întrebări ce valorifică informațiile obținute în urma celorlalte activități din cadrul proiectului și documentării individuale.

În concluzie proiectul propus oferă posibilitatea constituirii unui grup partenerial care să promoveze valori comune la nivelul partenerilor implicați: decidenți, oameni ai școlii, elevii, reprezentanți ai instituțiilor nonguvernamentale. Deasemenea dezvoltă cooperarea și colaborarea între cadre didactice și elevi din unități diferite de învățământ.

profesor Tompea Petruța Antoneta, coordonator proiect

21

“Pentru un start bun” și reușită în viitor

Emoții, așteptări, experiențe profesionale și de viață au fost trăite într-o singură zi de elevi ai claselor a XII-a, împreună cu invitați de seamă ai Colegiului Tehnic de Industrie Alimentară Suceava.

Finalizarea proiectului “Cadetul de azi, pompierul de mâine” a fost marcată prin organizarea activităților din ziua de 3 aprilie 2015. Acțiunea intitulată “Pentru un start bun”, ce a fost inițiată și coordonată de prof. Maria Reuț și echipa de proiect, s-a dorit a fi nu numai un moment de bilanț pentru cei patru ani de activități derulate în parteneriat cu Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență (I.S.U.) Suceava. Obiectivele urmărite au fost de formare profesională și de responsabilizare privind respectarea valorilor morale care te fac un om „adevărat”. Intenția exprimată sincer de organizatori, în cadrul unui program intens cuprinzând secvențe interesante, a fost de a orienta tinerii către experiențe de viață ce trebuie cunoscute, către valori morale și profesionale ce pot reprezenta repere pentru aceștia în viitor. Acțiunea a fost dublată de proiectul european IRISES ce are ca obiectiv orientarea profesională, proiect coordonat de Mihai Androhovici vicepreședinte al Federației Române “Sportul pentru toți”.

“Am invitat oameni din Suceava, oameni cu valoare morală și profesională, oameni împliniți, exemple personale, care să vorbească liber și cinstit despre ei, care să se apropie de elevi” – declara prof. Maria Reuț. Au fost invitați suceveni cu profesii diferite, specialiști din cadrul Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență, Inspectoratului de Jandarmi Județean Suceava, Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Suceava, Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Suceava, oameni de afaceri, jurnaliști. Într-o atmosferă deschisă, relaxată, oaspeții noștri au dezvăluit

22

elevilor experiențe personale semnificative, au răspuns la întrebări reușind să stabilească o comunicare sinceră cu tinerii.

“Povestea lor” a impresionat prin: amploarea și sinceritatea discursului; consistența informațiilor și valoarea lor pentru viața de fiecare zi; modelul bun oferit pentru a fi urmat; încrederea că se poate reuși în viață depășind toate obstacolele; curajul și energia pozitivă transmisă; calitățile morale și profesionale ale invitaților demonstrate în cursul vieții și activității lor profesionale.

Momentul festiv al zilei s-a desfășurat într-o atmosferă de bucurie și reușită. Inspectorul șef – general Ion Burlui a oferit diplome, medalii și a felicitat elevii pentru rezultatele obținute și a mulțumit cadrelor didactice participante la proiect pentru buna colaborare. Directorul Colegiului Tehnic de Industrie Alimentară Suceava – prof. Tatiana Hladiuc a oferit I.S.U. o frumoasă cupă, în semn de aleasă prețuire pentru implicarea în derularea activităților din cadrul proiectului și experiențele educaționale oferite elevilor de la școala noastră. Într-o atmosferă sărbătorească, a urmat un scurt program artistic realizat de tineri cu bucurie, gândind optimist la un viitor fericit.

prof. Liliana PĂTULEANU

23

Creativitate și iubire

la Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava

Pentru că luna februarie este dedicată iubirii și declarațiilor de dragoste, și pentru că vârsta adolescenței este încununată de aceste sentimente, profesorii de limba engleză au continuat inițiativa deosebită din anul școlar precedent: proiectul de creație literară ÎnCântarea IUBIRII.

Sărbătorirea nobilului sentiment de dragoste și-a făcut debutul în data de 14

februarie 2014, zi dedicată tuturor îndrăgostiților pe plan mondial sub denumirea de Saint Valentine’s Day – Ziua Sfântului Valentin. Pe lângă toate activitățile specifice legate de această sărbătoare desfășurate la clasă de către profesorii de limba engleză, precum și expoziția de creații proprii pe tema iubirii CELEBRATE LOVE!, proiectul de parteneriat educațional intitulat ÎnCântarea IUBIRII și-a derulat cea de-a doua ediție. Activitatea a avut loc în baza parteneriatului școlar încheiat între

liceul nostru, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava, și Colegiul Tehnic „Petru Mușat”, reprezentate de către prof. Monica Lepcaliuc și, respectiv, prof. Alina Crețu, în data de 18 februarie 2015.

Grupul țintă al proiectului l-au constituit elevii din clasele a IX-a – a XII-a din cadrul celor două licee partenere, elevi talentați, creativi și dornici de afirmare prin creațiile lor literare. Scopul general al acestei întruniri s-a dorit a fi colaborarea elevilor în cadrul unor echipe mixte stabilite prin tragere la sorți, în funcție de categoria pentru care elevii au optat în prealabil: poezie (două catrene),

24

cântec (două strofe plus refren) sau poveste/povestire/eseu/piesă de teatru de cel puțin 150 de cuvinte. Toate lucrările au avut ca temă IUBIREA, perspectiva, viziunea și abordarea rămânând la latitudinea participanților. Odată stabilită componența echipajelor, elevii și-au ales un nume care să îi reprezinte, dintre care putem menționa: Purple Rain, Floare Albastră, Fire Love, Power, Black&White, Puffies, Glasul iubirii, Love Poem sau Fetele cu ochii verzi.

Regulile nu au fost foarte stricte întrucât scopul a fost încurajarea imaginației și crearea unei atmosfere de lucru relaxante și de colaborare. Pentru a oferi o notă mai năstrușnică tuturor lucrărilor, profesorii organizatori au pregătit un număr de câte 3-5 cuvinte pentru fiecare echipaj, care să fie folosite în mod obligatoriu în creație. De exemplu: strop-zâmbet-parfum-raze-perfect; fericire-flori-dans-aripi-speranță; bătrân-seară-mare-bomboane-frumusețe, etc. Timpul de lucru a fost de 60 de minute, în urma cărora toate echipajele și-au prezentat creațiile literare juriului, profesorilor organizatori și coordonatori spre încântarea și aprecierea colegilor lor din celelalte echipe.

Lucrările au fost redactate în limba română, însă în acest an s-au acordat și diplome de apreciere deosebită celor care au reușit să traducă propriile creații în limba engleză în același interval de timp – 60 de minute. Din acest motiv, juriul a fost constituit din profesori de limba și literatura română și profesori cunoscători de limba engleză (în afară de profesorii coordonatori) din cadrul ambelor licee. Toate echipajele au fost premiate prin distincții speciale menționate pe diplomă pentru: sensibilitate și armonie, delicatețe și romantism, parodie cu arome, creativitate și umor sau spirit ludic în poezie.

Considerăm că toate obiectivele pe care ni le-am propus să le atingem prin implementarea acestui proiect de colaborare au fost bifate: dezvoltarea gândirii creative și potențarea imaginației, cultivarea spiritului de colaborare, dezvolatrea abilității de exprimare atât în limba maternă, cât și în limba engleză, promovarea dialogului și a comunicării între elevii școlilor participante, dar și dezvoltarea colaborării între cadrele didactice din unitățile de învățământ participante la activitate.

Întreaga activitate a primit un feedback pozitiv atât din partea profesorilor, dar mai ales din partea elevilor participanți (aproximativ 100), care și-au exprimat dorința de a avea șansa să mai participe la o astfel de colaborare și în anul școlar următor.

Ca bonus, aș vrea să împartășim câteva dintre cele mai apreciate creații.

Echipa PURPLE RAIN: Druțu Cosmin, Chihai Vlăduț, Bergheaua Sorin și Răscol Dana – melodie

Te țin de mână și vom alerga În deșert noi vom înainta

25

Pașii noștri în urmă vor lăsa

Speranța, dragostea.

Oamenii din jur ne vor privi Îngerii din cer ne vor păzi

Împreună fericiți vom fi

Perfect ne vom iubi.

Îți dau inima mea Să locuiești în ea

Te port în gândul meu Și îl rog pe Dumnezeu

Și să te port la pieptul meu.

Îți dau inima mea Să locuiești în ea Tu dă-mi-o pe a ta

Să pun și eu misterul meu

Echipa INIMIOARE: Gafițescu Ana, Condorovici Irina, Iosif Teodora, Neagu Anamaria, Cârneală Roxana – poezie

Și zeii toți te-ar adora de-ar putea, inima mea.

Chiar dacă-n foc tu m-ai lăsa

Să mor, să zbier, să ard de dor,

Tu nu uita, gorila mea,

Eu sunt nemuritor.

Dacă tu ai dispera

Într-o noapte oarecare,

Dulcea mea, amara mea,

Aș pleca nebun pe mare

26

După niște mici bomboane.

Echipa LOVE POEM – Nichitoaiei Ștefania, Oargă Gelu, Robciuc Anamaria, Ungureanu

Gabriel, Sasu Andrei – poezie

Am început să țin la tine

Din acea seară, nu e nimic prostesc.

Așa, mai tăcut din fire,

Am început să-ți spun cuvintele Te iubesc.

Am început să te visez,

Să te visez mereu

Ca un frumos necaz,

Ca o secure în sufletul meu…

profesor Monica LEPCALIUC

27

Proiectul PANDORA – un parteneriat antidiscriminare în mediul online

Liceul nostru ia parte la proiectul

RO2013_C1.3_32 PANDORA implementat de Fundația Corona din Iași, proiect finanțat prin granturile SEE

2009-2014, in cadrul Fondului ONG in România. Obiectivul general al proiectului constă în creșterea capacității ONG-urilor și a tinerilor din România de a identifica, raporta și contracara Mesajele Discriminatorii și Instigatoare la Ură (MDIU) postate pe internet. Astfel, proiectul își propune, printre multe alte activități, formarea pe termen lung a 60 de profesori într-un Parteneriat Anti-Discriminare Online cu

30 de școli generale și 30 de licee din mediul urban al Regiunii Nord-Est ca

diseminatori pentru promovarea metodelor de identificare și raportare a MDIU și a kitului de contramesaje ca instrument de contracarare a MDIU pe internet.

În perioada 18-19 Aprilie 2015 în Suceava, au fost formate 20 de resurse umane în cadrul unităților de învățământ din județele Suceava și Botoșani, capabile să informeze și să sensibilizeze elevii în raport cu problematica discriminării grupurilor vulnerabile și cu privire la metode de identificare, raportare și contracarare a MDIU și a kitului de contramesaje. Toate unitățile școlare de

28

unde provin cadrele didactice au fost incluse în Parteneriatul anti-Discriminare Online pentru Reacție Activă (PANDORA).

Profesorii instruiți în cadrul cursului vor organiza fiecare câte 10 dezbateri în școlile generale și liceele din mediul urban al Regiunii de Nord-Est. În cadrul dezbaterilor, elevii vor fi informați cu privire la modalitatea de accesare și utilizare a Kitului de contramesaje și cu privire la impactul negativ pe care Mesajele Discriminatorii și Instigatoare la Ură le pot avea asupra celor din jur.

Astfel, în cadrul acestui proiect s-au organizat 10 dezbateri și la Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară, dezbateri care au inclus un număr de 253 de elevi din 11 clase: a IX-a A, B, C, a X-a B, D, a XI-a C, H, a XII-a B, C, I și a XI-a A școală profesională.

În aceste dezbateri s-au împărțit pliantele proiectului, s-a prezentat ce înseamnă Discursul

Instigator la Ură și diferitele forme sub care îl întâlnim, în special în mediul online (Facebook,

Youtube, forumuri, bloguri și website-uri) și

elevii au fost invitați să vorbească liber despre

cazurile de discriminare și de “hate-speech”

întâlnite. De asemenea, în cadrul unora dintre

aceste dezbateri, elevii au petrecut virtual câteva

minute „în pantofii” unui alt elev discriminat, din

diverse motive, prin jocul aflat la adresa web

www.ittakesallkinds.eu/ro/.

Este drept că articolul 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului stipulează că orice persoană are dreptul la libertatea de opinie și de exprimare; acest drept include libertatea de a avea

29

opinii fără interferențe și de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și indiferent de frontiere. Totuși, de multe ori, libertatea aceasta este prost înțeleasă și are consecințe grave.

Ce este DIU?

Discursul instigator la ură (DIU), precum este definit de Consiliul Europei, acoperă toate formele de exprimare care diseminează, incită, promovează sau justifică ura rasială, xenofobia, anti-semitismul sau alte forme de ură bazate pe intoleranță, inclusiv: intoleranța exprimată de naționalismul agresiv sau etnocentrism, discriminare și ostilitate împotriva minorităților, migranților și persoanelor ce sunt descendenți ai imigranților.”

Discursul instigator la ură desemnează o categorie problematică de expresie și libertăți conexe, ca de pildă libertatea de asociere și de întrunire, și care implică susținerea urii și a discriminării împotriva grupurilor pe baza rasei, culorii, etniei, credințelor religioase, orientării sexuale sau altui statut.

DIU desemnează un „limbaj inflamator, adesea insultător și umilitor, care are ca țintă un individ sau un grup și care poate să includă sau nu un apel la violență”.

Cum recunoaștem DIU?

Discursul instigator la ură țintește un individ sau un grup de indivizi pe baza anumitor caracteristici, stigmatizează victima prin aceea că îi atribuie un set de trăsături constitutive care sunt văzute în general ca profund nedezirabile și desemnează o formă de exprimare în care grupul țințit este proiectat în afara limitelor normale ale relațiilor sociale.

Pe cine afectează DIU?

Rromi, evrei, minorități etnice, femei, persoane cu dizabilități, comunitatea LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transsexuali), musulmani, atei.

Ce consecințe are DIU?

Stimă de sine scăzută, marginalizare și izolare, lezarea demnității, perpetuarea stereotipurilor, încetățenirea prejudecăților, excluderea anumitor grupuri.

Cum putem acționa?

Să identificăm mesajele discriminatorii și instigatoare la ură din mediul online și să le condamnăm public;

Să citim cu atenție mesajele pe care le distribuim iar dacă au conținut defăimător la adresa cuiva să alegem să nu le dăm „share”;

30

Să raportăm mesajele discriminatorii și instigatoare la ură ori de câte ori le observăm – pentru ca aceste mesaje să fie șterse din contextul online identificat;

Să postăm contramesaje care să promoveze nondiscriminarea și egalitatea de șanse;

Să informăm părinții sau profesorii în cazul în care suntem victimele unor DIU, cu ajutorul lor să sesizăm organele abilitate;

Să luăm atitudine! Să nu fim pasivi!

Profesor Violeta Iacentiuc

31

Proiect de parteneriat educațional

BIODIVERSITY

The Power of Nature

În contextul actual al implementării unor metode diferite de abordare a utilizării limbii engleze și pentru exersarea acesteia în mod participativ și activ, a izvorât ideea creării unui mediu adecvat și destul de familiar pentru ca elevii noștri să se dezvolte pe mai multe planuri – formal/informal sau creativ/științific. Astfel, în urma încheierii unui parteneriat educațional între șase unități școlare din județ, a luat naștere Biodiversity Project, conceput în forma unui concurs cu premii și diplome pentru elevii participanți.

Desfășurat sub denumirea de The Power of Nature (Puterea naturii), Concursul Județean de creații (în limba engleză) ale elevilor, aflat la ediția cu numărul VII în anul școlar 2014-2015, și-a propus dezvoltarea competențelor de comunicare în limba engleză (scris și oral) pe o temă de cultură generală, precum și utilizarea resurselor TIC în documentarea proiectelor. În egală măsură, proiectul își propune conectarea elevilor la aspecte ce vizează probleme de mediu, dezvoltarea gândirii creative a acestora și cultivarea spiritului de colaborare, competiție și fairplay. Dorindu-se un concurs cu diplome și premii atractive, organizatorii au stabilit 5 categorii la care elevii se pot înscrie, în funcție de abilitățile și preferințele lor: PowerPoint Presentations, Films, Posters, Models (machete) și Creativity, toate incluse sub tema The Power of Nature.

Succesul edițiilor anterioare ale proiectului a garantat oportunitatea derulării acestui demers, motivat deopotrivă de interesul larg de care se bucură activitățile și de nevoia tinerilor înșiși de a se raporta critic la multitudinea de conotații pe care le îmbracă tematica ecologică pe plan național și internațional. De exemplu, ediția a VI-a a proiectului Biodiversity derulată sub denumirea de Tomorrow Starts Today a reunit liceeni din județul Suceava cu elevi din mai multe țări europene aflați în vizita de lucru din cadrul Parteneriatului Multilateral Comenius 2013-2015 SCIENCE EXPERIMENTS ON RENEWABLE ENERGIES în care Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava este implicat.

Proiectul din acest an școlar s-a adresat în mod direct elevilor din următoarele licee sucevene partenere: Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava, Colegiul Tehnic Petru Mușat Suceava, Colegiul Național de Informatică Spiru Haret Suceava, Liceul cu Program Sportiv Suceava, Liceul Nr. 1 Câmpulung Moldovenesc și Colegiul Tehnic „Samuil Isopescu” Suceava. La activitate au participat 115 de elevi și 11 cadre didactice – profesori coordonatori și colaboratori și 6 membri ai

32

comisiei de evaluare – profesori de limba engleză din unități școlare neparticipante la concurs, precum și subcomisar de poliție Ionuț Epureanu, purtător de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean Suceava.

Rezultatele obținute au fost mai mult decât îmbucurătoare. Numărul mare de elevi participanți la proiect, solicitările numeroase de participare la concurs, dorința elevilor de a-și pune în valoare aptitudinile și capacitățile individuale, evaluarea impecabilă, abordarea concursului în spiritul corectitudinii, aprecierile deosebite făcute de spectatori, ne-au făcut să credem că implementarea acestui proiect merită a fi continuată și în anii următori.

Rezultatele concrete ale activității au fost: sporirea capacităților de comunicare între elevi și respectiv elevi-profesori, familiarizarea liceenilor cu aspecte care pot influența în mod negativ calitatea mediului înconjurător și găsirea de soluții pentru îmbunătățirea acestora, gradul de implicare și de comunicare a liceelor din județ, valoarea lucrărilor participante și diversitatea acestora.

Ca o noutate în ediția din acest an, pe lângă finanțarea din fonduri proprii, a fost atragerea unor sponsorizări ale companiilor: SIGUR LA VOLAN Suceava, SC ADMA IMPEX SRL Suceava, SC PLANET TRIPTONIC SRL Mitocu Dragomirnei, SC NUCUȘORUL COM SRL Plăvălari, SC MAX ACTIV SRL Suceava și RESONANCE DISTRIBUTION Suceava. Acest fapt a dus la acordarea de premii mai consistente tuturor câștigătorilor de premii și mențiuni.Discuțiile purtate ulterior cu elevii și profesorii implicați au evidențiat faptul că activitățile s-au bucurat de un real succes, lucru demonstrat și de dorința manifestată de aceștia de continuare a proiectului și de cooptare de noi parteneri în anii următori.

33

Elevii au realizat astfel scurte prezentări (PPS, filme, postere, machete, desene, colaje, ținute vestimentare, cântece – creații proprii, etc.), care s-au circumscris temei generale impuse a proiectului: The Power of Nature – Puterea Naturii. Liceul nostru, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava, a fost reprezentat de următorii elevi, sub coordonarea prof. Monica Lepcaliuc:

Bucșa Ștefan (XI G) – categoria PPS – PREMIUL I

Hîncu Ana Maria (X E) și Pavel Nelly (IX E) – categoria Film – PREMIUL I

Filmul se poate viziona pe https://www.youtube.com/watch?v=t6kL_8dU-tU

Maxinesi Georgiana (XI F) și Chihai Vlăduț (XI F) – categoria Poster – PREMIUL II

Iașcu Ionuț (X E), Popovici Andrei (X E) și Antohe Diana (X E) – categoria Film –

MENȚIUNE

Filmul se poate viziona pe https://www.youtube.com/watch?v=WtV-YvECMko

Polocoșer Gabriela (X B) și Portărescu Anisia (X B) – categoria Poster – MENȚIUNE

Mateiciuc Roxana (X E) și Butucel Flavia (X E) – categoria Poster – MENȚIUNE

Rotaru Eugen (IX E) și Țabrea Sebastian (IX E) – categoria Poster – MENȚIUNE

Bai Denis (X A) și Franciuc Veronica (X A) – categoria Machete – MENȚIUNE

Helbet Sebastian (X B) – categoria Machete – MENȚIUNE

Agrigoroaei Simona (X E) – categoria Creativitate (desen) – MENȚIUNE

Așadar, se poate afrma că această activitate i-a îndemnat pe elevi, pe lîngă descoperirea laturii lor competitive și a fair-play-ului, să cunoască forțele de netăgăduit ale naturii precum erupții vulcanice,

34

tornade, uragane, cutremure, tsunami etc., semn al curiozității intelectuale, al responsabilității și al dorinței de depășire a propriilor limite.

profesor Monica Lepcaliuc

35

Proiect antidrog “Alege Sănătatea”

Motto:

“Copiii nu au nevoie de părinți extraordinari, ci de ființe umane care să

vorbească limba lor și care să fie capabili să pătrundă în inima lor.”

Augusto Cury

Schimbările sociale majore din România ultimelor decenii, datorate contextului geopolitic internațional, dar și evoluției politice interne, au adus în discuție un fenomen social îngrijorător: consumul de droguri. Includerea țării noastre pe ruta balcanică a drogurilor a luat complet pe nepregătite societatea românească. Niciunul dintre segmentele acesteia-educație, sănătate, justiție, poliție, etc.-nu a reacționat eficient. Mai mult decât atât, nici sistemul nostru de valori, atitudini și mentalități nu a reușit să găsească modalități adecvate de rezolvare.

Tânara generație în schimb, aflată ea însăși în plină perioadă de transformare, a căutării și descoperirii propriei identități, a cunoașterii și înțelegerii de sine și a celor din jur, a confruntării cu probleme existențiale din punctul său de vedere, a reacționat rapid. Lipsiți, de multe ori, de înțelegerea, de răbdarea adulților de a-i asculta, de fermitatea acestora de a le propune soluții concrete de viață, tinerii au cedat mirajului retragerii într-o lume in care numai ei pot avea acces, departe de agresivitatea celor care nu sunt de o vârstă cu ei. Așa se face că, în numai câțiva ani, România a devenit din punct de tranzit o importantă piață de desfacere a drogurilor.

Consumul de droguri este strâns legat de problemele de viață, de întrebările, de căutările adolescentului. Un studiu al organizației ,,Salvați copiii” în rândul liceenilor bucureșteni arată că 40% dintre cei chestionați au început să consume droguri pentru a fi la fel cu prietenii lor, 29,3% din curiozitate, 26,9% din alte motive( plictiseală, partener consumator, li s-a făcut o farsă – iar apoi le-a plăcut), 24,4% pentru calmarea unor suferințe psihice sau fizice, 23,4% ca formă de protest. 1

Puțini sunt cei care, atunci când rostesc termenul ,,drog” se gândesc la substanță în sine. Majoritatea se gândesc la tânărul care-și poate distruge viitorul, dar și la schimbările ce se produc în viața familei acestuia, prietenilor, și nu în ultimul rând a comunității în ansamblu.

Pentru restrângerea flagelului este nevoie să implicăm actori sociali ce au atribuții în reducerea cererii și ofertei: medici, psihologi, profesori, asistenți sociali, instituții ale statului.2

Ploscariu Nicolae, în ,,Drogurile și adolescența. Răspuns la întrebările părinților, Etienne Gaudet, Ed. Minerva, București, 2006, p. 5-8.

Gafencu, Mihai, ,, Ghid antidrog”, Ed. Victor Babeș, Timișoara, 2014, p. 7.

36

Acesta este motivul pentru care am gândit și inițiat un proiect care sa aibă ca protagonisți adolescenții dar și părinții lor.

Proiectul a început în septembrie 2014, când, la inițiativa Colegiului Tehnic de Industrie Alimentară Suceava și cu suportul ISJ prin doamna inspector Tatiana Vântur și al asociației ASSOC, filiala Suceava, prin doamna Ecaterina Croitor, am conceput un plan de desfășurare a unor activități destinate informării părinților și conștientizării tinerilor asupra riscurilor pe care le presupune consumul de droguri. Am găsit sprijin în dezbaterea ideilor noastre la un număr mare de instituții, care au devenit ulterior parteneri în proiect: Inspectoratul Școlar Județean, Centrul Regional de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog, Inspectoratul Județean de Poliție, Compartimentul de Prevenire a Criminalității,Colegiul Farmaciștilor, Organizațiile Non Guvernamentale ASSOC si Bucovina Profundă, Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului, Palatul Copiilor, Crucea Roșie, Direcția de Sănătate publică, Intermedia TV, Radio AS.

Pentru o bună desfășurare a calendarului activităților cu părinții și elevii am ales în fiecare dintre cele cinci școli partenere un număr de cinci clase, iar majoritatea temelor au avut ca protagoniști elevii acestor clase. Școlile implicate: Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară, Colegiul Național Petru Rareș, Colegiul Național Ștefan cel Mare, Colegiul de Artă Ciprian Porumbescu, Colegiul Național de Informatică Spiru Haret.

Obiectivele proiectului vizează :

conștientizarea a 1000 elevi din 5 unități școlare cu vârste cuprinse între 14-19 ani asupra

riscurilor la care se pot expune prin consumul de alcool și substanțe cu potențial psihoactiv (medicamente, etnobotanice, droguri) prin activități de informare.

-prevenirea și reducerea comportamentelor de risc ale consumului de alcool și substanțe cu potențial psihoactiv (etnobotanice) în rândul a 1000 elevi din 5 unități școlare cu vârste cuprinse între 14-19 ani prin activități dezvoltarea abilităților de refuz prin reducerea factorilor de risc și creșterea factorilor de protecție.

-cunoașterea, de către elevi a riscurilor pe care le implică consumul de substanțe psihoactive, în scopul întârzierii debutului consumului și reducerii numărului de noi cazuri de consumatori;

-conștientizarea și informarea părinților cu privire la factorii de risc și factorii de protecție, semnele, simptomele și efectele consumului de droguri;

-cunoașterea, de către elevi, părinți, profesori, a legislației în domeniul prevenirii și combaterii traficului și consumului ilicit de substanțe.

37

-furnizarea informațiilor cu privire la sistemul integrat de asistență al consumatorilor de droguri și servicii care pot fi accesate în comunitate.

Grupul țintă al proiectului: Elevi, părinți, profesori, comunitate locală. Beneficiari direcți – 1000 de elevi cu vârste cuprinse între 14-19 ani. Beneficiari indirecți – părinții elevilor, profesori, comunitatea în ansamblu.

Rezultate pe care le așteptăm: în urma acestor activități să scadă numărul potențialilor consumatori, să crească implicarea tinerilor în acțiuni de voluntariat, de activități sportive. De asemenea, se dorește o implicare mai activă a părinților în viața socială a copiilor, crearea unor legături mai strânse a acestora cu școala, o conștientizare a riscurilor legale pe care le are consumul de droguri asupra comunității în ansamblu.

Activitățile propuse:

*cu părinții

participarea unor parteneri în proiect la ședințele cu părinții, la clasele stabilite

cu elevii-. la orele de consiliere (cu teme stabilite și dezbătute împreună cu elevii de specialiști de la CRPECA și Fundația Bucovina Profundă), Palatul Copiilor, organizarea unui marș ,,Alege sănătarea”, Diseminare în cadrul Consiliului Elevilor, Activitate finală – Expoziție – concurs- mesajul meu antidrog și aplicarea unui chestionar tip feed-back.

Până la această dată s-au ținut ședințele cu părinții- au participat, în total – 328, dintre care la Colegiul Național de Informatică-16, Colegiul Național de Artă -42, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară- 74, Colegiul Național Stefan cel Mare- 97, Colegiul Național Petru Rareș- 99 părinți. S-au înscris voluntari, atât elevi cât și părinți.

A fost organizat marșul Alege sănătatea, pe 8 aprilie, la care au participat in jur de 400 elevi și 30 profesori însoțitori, reprezentanți ai ISJ, Bucovina Profundă, Palatul Copiilor, CRPECA, Intermedia TV, voluntari ai Crucii Roșii și Direcției Antidrog.

În cadrul a două evenimente au fost diseminate activitățile proiectului – pe 4 februarie, la CTIA Suceava, si pe 19 aprilie, la Radio AS Suceava.

Elevi voluntari s-au înscris cu lucrări grafice la Concursul Național ,,Mesajul meu antidrog”, ediția a – XII – a, iar o echipă a Colegiului Tehnic de Industrie Alimentară Suceava va prezenta proiectul în cadrul Concursului național de proiecte antidrog „Împreună ”.

38

Dorim ca în anii următori să ne axăm cât mai mult pe activități non formale legate de consumul de droguri și să găsim o modalitate de a influența instituțiile statului să introducă în școli consilieri specializați în lucrul cu tinerii și familiile care se confruntă cu acest flagel.

Bibliografie

Gafencu, Mihai, Ghid antidrog, Ed. Victor Babeș, Timișoara, 2014.

Etienne Gaudet , Drogurile și adolescența. Răspuns la întrebările părinților, Ed. Minerva, București, 2006.

Ziglair, Zig, Putem crește copii buni într-o lume negativă, Ed. Curtea Veche, București, 2000.

Campbell Ross, Adolescentul-copilul meu, Ed. Logos, Cluj, 1004.

Gordon Thomas, Părintele eficient, Ed. Trei, București, 2014.

Inspector școlar profesor Tatiana Vântur, profesor Ana Cazacu

39

INTELIGENȚELE MULTIPLE

de la teorie la posibilități de aplicare didactică

Diversitatea și unicitatea individuală este specifică și naturii umane: simțim, gândim, înțelegem și acționăm fiecare în modul nostru unic și subiectiv. Ca urmare respectarea diferențelor individuale se impune ca un principiu director în orice activitate educativă. Fundamentul teoretic al acestei diferențieri în educatia modernă îl reprezintă « Teoria inteligențelor multiple a lui Howard Gardner, considerată a fi cea mai importantă descoperire în domeniul pedagogiei.

Pornind de la ideea că « premianții din școală nu sunt totdeauna și premianții din viață » Howard Gardner a ajuns la concluzia că sistemul educativ contemporan valorează exagerat performantele intelectuale de tip academic (verbal-lingvistic sau logico-matematice) ignorând celelalte tipuri\ stiluri de cunoaștere și acțiune, care adesea sunt premise ale succesului în viață.

Gardner definește inteligența ca «un mod de a rezolva probleme și de a dezvolta produse considerate ca valori în cel puțin o cultură». Inteligența trebuie considerată ca un potențial bio-psihologic a cărei dezvoltare este responsabilitatea principală a oricarui act educativ.

40

Pe la începutul anului 1980, Howard Gardner scria o carte intitulată « Cadrele minții ». El identifică 8 tipuri de inteligențe diferite :

Inteligența lingvistico-verbală este folosită în mod curent în cadrul sistemului nostru de învățământ și deasemenea pentru a măsura IQ-ul cuiva. Copii cǎrora le place sǎ scrie și sǎ vorbeascǎ au inteligențǎ lingvisticǎ.

Comportamente specifice sunt : au vocabular bine dezvoltat; povestesc; participă la dezbateri/ discuții in grup; scriu cu ușurință (poezie/proză/articole); găsesc plăcere în lectură; caută cărți. De asemenea prind nuanțele din sensurile cuvintelor, identificǎ sunetele, ritmul și inflexiunile limbii și înțeleg capacitatea limbajului de a informa, de a convinge, de a reda stǎri de spirit.

Inteligența logico-matematică.este legată de datele măsurate în numere. Preferă să experimenteze, să pună întrebări, să rezolve probleme logice, gândesc în raționamente.

Comportamente specifice sunt: le place ordonarea logicǎ, claritatea și vǎd cu ușurințǎ tiparele și conexiunile din jurul lor, sorteazǎ jucǎriile în sertar, cautǎ sǎ explice cauza și efectul, sǎ gǎseascǎ elemente comune, clasificǎ, încep sǎ descopere regulile matematice și logice ale lumii în care trǎim,

traduc ceva într-o formulă matematică; folosesc analogia pentru a explica; compun probleme; demonstrează ceva prin scheme; înțeleg relațiile dintre elemente.

41

creeze simboluri;

este fascinat de tiparele din jur;

face cu plǎcere activitǎți de ordonare/aranjare;

îi place sǎ colecționeze și sǎ clasifice;

își aranjeazǎ obiectele din jur.

învǎțați copiii cum se alcǎtuiesc categoriile, clasificǎrile, listele de prioritǎți;

folosiți tipare de rezolvare de probleme la diverse discipline;

stimulați interesul pentru logicǎ, de exemplu utilizând „puzzle” sau „rebus”.

3. Inteligența vizuală și spațială o au persoanele cu spirit creativ. Ele ar avea nevoie de toate cele trei tipuri de inteligență, având nevoie deopotriva de cuvinte, numere si de creativitate.

Comportamentele specifice sunt: desenează pentru a explica/ demonstra; percepe vizual corect din mai multe unghiuri; se orientează in spațiu. Copiii cu inteligențǎ vizualǎ și spațialǎ bine dezvoltatǎ vor fi capabili sǎ creeze sau sǎ recreeze cu ușurințǎ imagini sau obiecte. Pot sǎ se imagineze sau sǎ imagineze un obiect într-un context total diferit, știu sǎ ghideze și înțeleg indicațiile de orientare și se pot imagina urmând un anumit traseu, își amintesc unde și-au pus lucrurile, pot vizualiza obiectele în mișcare în spațiu tridimensional și prin spațiu și timp.

Inteligența corporal-kinestezică corespunde persoanelor care adesea învată facând, gândesc prin senzații somatice.

Comportamentele specifice sunt: creează mișcare pentru a explica ceva; controlează mișcarea; mimează ușor; participă cu plăcere la joc de rol; dansează. Copiii având inteligențǎ kinesteticǎ vor da dovadǎ de dexteritate de la o vârstǎ fragedǎ, își mișcǎ cu ușurințǎ propriul corp sau alte obiecte, își

42

coordoneazǎ simultan mișcǎrile în partea dreaptǎ și stângǎ a corpului, aleargǎ, se cațǎrǎ, lovesc mingea. Pot fi agitați în clasǎ.

Inteligența intrapersonală este numită inteligență afectivă. Erasmus din Rotterdam, spunea că gândirea afectivă poate fi mult mai puternică decât gândirea rațională iar, Daniel Goleman

afirma că inteligența intrapersonala este cea mai importantă pentru că semnifică controlul pe care îl avem asupra a ceea ce ne spunem nouă înșine.

Comportamentele specifice sunt: stabilește și urmărește un țel; ține un jurnal; exprimă și este conștient de diferite sentimente; știe ce vrea și ce poate /nu poate face; știe încotro să se îndrepte dacă are nevoie de ajutor. Copiii cu inteligentǎ intrapersonalǎ pot sǎ se izoleze pentru a-și explora sentimentele și emoțiile, pot fi încapǎțânați cand li se cere sǎ acționeze în contradicție cu propriile lor sentimente. Pot pune întrebari de naturǎ filozoficǎ.

43

Inteligența interpersonală se referă la acele persoane ce pot comunica ușor cu alții, mediază, au abilitatea de a forma și de a menține diverse relații.

Comportamentele specifice sunt: cooperează în grup; manifestă sensibilitate și atenție la

comportamentele / motivele/ atitudinile/ sentimentele/ toanele celor din jur; explică ceva cuiva. Aici putem încadra copiii care au abilitatea de a se juca împreunǎ, de a empatiza, de a privi lucrurile din perspectiva celuilalt, cǎrora le place să fie în echipǎ și vor sǎ îi ajute pe cei din echipǎ.

Inteligența muzicală se referă la capacitatea de a rezolva probleme și de a dezvolta

produse cu ajutorul ritmului si melodiei.

Comportamentele specifice sunt: discerne o varietate de sunete în mediu; creează melodie și ritm; explică prin melodie și ritm; confecționează un instrument și-l folosește pentru a explica ceva; indică modelele ritmice. Copiii cu inteligențǎ muzicalǎ observǎ modele de sunete și sesizeazǎ diferențele de la vârstǎ micǎ, tonalitǎțile, ritmurile și melodiile le rǎmân în minte. Vor fi atrași de orice activitate legatǎ de muzicalitate.

44

sesizeazǎ și reacționeazǎ la stǎrile de spirit redate în muzicǎ;

au simț ritmic și reacționeazǎ artistic la muzicǎ;

sunt interesați sǎ afle informații despre muzicǎ și își creeazǎ preferințe și categorii;

țin minte melodii și cântece.

alegeți o temǎ muzicalǎ pentru schimbarea stǎrii – dinamicǎ, reflexivǎ, relaxantǎ;

stimulați interesul în diferite modalitǎți de a produce muzicǎ și de a gusta muzica;

creați ocazii de a trǎi experiențe muzicale ca activitǎți participative la nivelul clasei.

Inteligența naturalistă este caracteristică copilului care înțelege mai bine lumea naturală, comunică cu arborii, plantele, oceanul.

Comportamentele specifice sunt: observă și notează; clasifică; descrie schimbările din mediu înconjurător; se îngrijește de animale, grădini; folosește lupa sau binoclu pentru observare; desenează /fotografiază obiecte din natură. Sunt copiii cǎrora le place sǎ fie afarǎ și sunt curioși sǎ gǎseascǎ modele și legǎturi în naturǎ. Acești copii manifestǎ afinitate cu mediul înconjurǎtor. Acest tip de inteligențǎ se manifestǎ prin observarea detaliilor, curiozitatea fațǎ de speciile observate, speculații legate de existența diferitelor specii.

Orice persoană își poate dezvolta cele 8 inteligențe la un nivel acceptabil dacă beneficiază de un mediu stimulativ. Nici o activitate educativă nu trebuie să focalizeze excesiv o singură inteligență. De aceea un element esențial în aplicarea teoriei inteligențelor multiple la clasă este cunoașterea

45

profilului de inteligență al elevilor. Anumite inteligențe sunt mai dezvoltate (numite inteligențe tari), iar altele sunt mai puțin dezvoltate numite inteligențe slabe.

Parcursul școlar este o etapă a educației permanente care trebuie sa-i învețe pe elevi cum sa învețe. Implementarea cu succes a „teoriei inteligențelor multiple” în practica pedagogică presupune respectarea unor cerințe : alcătuirea a 4-5 grupe elevi; folosirea acestei teorii ca punct de plecare al unei lecții obișnuite; acceptarea diferitelor maniere de exprimare ale elevilor.

Prin urmare, Gardner (1983) accentuează faptul că, și evaluarea trebuie să fie adaptată cerințelor modelului inteligențelor multiple, în sensul că, evaluarea tradițională vizează doar inteligența lingvistică și cea logico-matematică, iar preocupările noastre ar trebui să vizeze modalitățile alternative de evaluare.

Bibliografie

Gardner, H., „Mintea disciplinată: educația pe care o merită orice copil, dincolo de informații și teste standardizate”, Editura Sigma, București, 2005.

Gardner, H., „Inteligențe multiple. Noi orizonturi.” Editura Sigma, București, 2006.

Profesor Petruța Antoneta Tompea

46

Cum să ne comportăm cu elevii

în funcție de temperamentul lor

Psihologia, știința dedicată studiului comportamentului uman și a complexității minții, se ocupă în mod special de conceptul de personalitate. În dorința de a înțelege cât mai multe despre semenii noștri, se folosesc mai multe metode de clasificare, în funcție de caracterul, temperamentul și aptitudinile oamenilor.

Personalitatea se definește prin ceea ce îl caracterizează și îl diferențiază pe un individ de o altă persoană. Fiecare om are particularitățile sale intelectuale, afective și cognitive, al căror ansamblu omogenizat determină personalitatea. Personalitatea este imaginea prin care se prezintă un individ, la orice vârstă, începând cu gesturile sale, cu mersul, cu limbajul, etc. Toate acestea alcătuiesc un fel de amprentă socială care corespunde fiecăruia. Personalitatea constituie una dintre primele fațete care influențează percepția pe care o au oamenii unii despre alții. De multe ori, în cazul copiilor, poate echivala cu reflecția mediului familial.

Temperamentul se definește prin aspectul fiziologic, aparența fizică, morfologia. Aici, este extrem de implicată ereditatea, zestrea genetică. Temperamentul este deci un amestec de caracteristici ereditare constante ce determină modul de derulare a proceselor psihice și comportamentul, o însușire individual-psihologică a peronalitățiicare se referă la latura ei dinamic-energetică și se exprimă cel mai bine în activitatea psihică și comportament. Caracteristicile temperamentale sunt constante de-a lungul vieții: temperamentul nu se schimbă. Temparamentul reprezintă componenta dinamică a personalității manifestată prin comportament exterior (mișcări, vorbire), intelect (percepție, gândire, memorie, atenție), afectivitate (modul în care sunt exprimate emoțiile).

Copilul cu temperament emotiv

La o primă privire, pare jucăuș, vesel, visător și puțin naiv. Totuși, se observă ușor că dispoziția lui este foarte schimbătoare. Pentru o clipă, râde în hohote și, în secunda următoare se îmbufnează pentru fleacuri. Acest copil se caracterizează prin faptul că exagerează atunci când își exprimă emoțiile, atât tristețile cât și bucuriile. Comportamentul său are suișuri și coborâșuri. De fapt, orice senzație este trăită în mod frecvent ca un foc de paie. Într-o clipă își schimbă atitudinea

47

fără un motiv aparent; în consecință, oamenii din preajma sa se simt deseori descumpăniți de reacțiile sale.

Chiar dacă nevoile sunt simple, situația se complică atunci când acesta are schimbări bruște în legătură cu așteptările sale, lucru care se întamplă destul de des. Reacțiile sale sunt greu de înțeles, nu ajungi niciodată să înțelegi de ce se comportă astfel în anumite situații. O atitudine atât de schimbătoare poate deveni problematică. Acest comportament infantil poate dura de obicei mai mulți ani. Pentru moment, acest copil se bazează pe faptul că unii adulți îi iartă cu ușurință abaterile sale de conduită.

Este important de știut că înainte de toate este un mare actor, ceea ce înseamnă că deseori, în spatele emoțiilor sale, el caută să-i facă să reacționeze pe oamenii in fața cărora se dă în spectacol. Cu cât își dă seama mai mult că ajunge să le capteze atenția, cu atât mai mult se exteriorizează fără prea multe rețineri. Vorbește necontenit: este încă un mod de a se asigura că își captivează auditoriul. Acest copil poate deveni invaziv întreținând acest gen de comportament. Totuși, știe că pentru a fi plăcut de ceilalți și pentru a le putea obține afecțiunea, trebuie să se arate serviabil. În consecință, va face dovada de amabilitate pentru a putea profita mai târziu.

Dă mereu impresia că este foarte afectat de durerile sale. În anumite momente, dă chiar impresia că se hrănește din aceste dureri. De fapt, copilul cu temperament emotiv este ușor timid și îi lipsește inițiativa. Nu foarte descurcăreț, el este dependent de mediu. În anumite situații, este dificil pentru el să-și accepte neputințele, căci se simte complet neajutorat și vulnerabil. Este departe de a se pretinde un erou, dimpotrivă, nu susține în niciun caz rolul copilului neînfricat.

Nevoia sa de afecțiune îl determină să reacționeze astfel. Se răzvrătește rar atunci când îi cerem ceva, ascultând de obicei ce i se spune. Când vine vorba să își dea cu părerea sau să își împărtășească gusturile, pare indecis. Incapabil să rămână singur, pare descumpănit când este nevoit să petreacă timp cu el însuși. Se lamentează având un ușor tremur în voce, spune că se plictisește, târâind picioarele fără să știe ce să facă. S-ar putea crede că e pe punctul de a ajunge în colaps. Adoră să joace cartea tragediei.

Când este prins în flagrant, acest copil nu caută deloc să se apere. Din contră, face o figură de victimă în fața situației. Când se simte neînțeles sau nefericit, dă din picioare și plânge. Exceptând cazurile în care răbufnește, este rar agresiv. Nu-i stă în obicei să se manifeste cu furie. Dar când se pune pe plâns fără să explice de ce, cel mai probabil își dorește porția de afecțiune. Vrea să fie consolat și alintat de cei pe care îi iubește.

48

2. Copilul cu temperament activ

Acest tip de copil nu rămâne niciodată prea mult timp așezat. Plin de siguranță, nu are nicio ezitare în tot ceea ce înfăptuiește. Deseori spontan și impulsiv, îi place să simtă că e capabil să cucerească tot ceea ce își dorește. Faptele lui îi procură adrenalina atât de prețioasă, care îi aduce o mare satisfacție. Să fie considerat un câștigător și un mare cuceritor are ca efect hrănirea egoului său. Desigur, acestui tânăr activ îi place să impresioneze galeria. Netemându-se de critici, acesta încearcă în mod constant să se pună în evidență. Nu caută acordul celorlalți pentru a le smulge aprobarea. Dimpotrivă, e genul care se afișează cu o mare încredere, demonstrând chiar o oarecare lăudăroșenie.

Câteodată, unii vor considera că el exagerează atunci când își povestește faptele. Totuși, acest tânăr temerar nu se gândește să mintă sau să inducă pe oameni în eroare subliniindu-și cu putere succesele sale. Desigur, câteodată, exagerează ușor faptele lui de vitejie, dar asta-i tot. Acest copil e convins de sinceritatea sa în orice moment chiar dacă, la un minut după, acționează împotriva curentului. Este natura sa de a fi astfel.

Temperamentul său se vrea extravertit; nu se deranjează pentru banalități. Întra-adevăr, nu este genul lui să fie condus spre introspecție. Nu are obiceiuri să își facă griji pentru nimicuri. Chiar dacă se lovește, nu ia incidentul în serios, neagă într-un fel durerea pe care o resimte. Dacă nu ar face-o, ar putea părea în ochii celorlalti vulnerabil și fragil. Acesta chiar își afișează rana sa cu mândrie, ca pe un trofeu.

Cea mai mare dorință a lui este să crească cât mai repede posibil, căci va putea în sfârșit să realizeze toate faptele la care visează atât. Viitorul pentru el este umplut cu frumoase promisiuni. Când va fi mare, va putea împlini tot ce își dorește, exact în conformitate cu voința și dorințele sale. Pentru moment, tăiește cu intensitate și pasiune așa cum un tânar activ știe să o facă. El profită de fiecare ocazie pentru a își experimenta planurile. Curiozitatea sa este nesecată, acționează astfel ca și cum fiecare zi este un nou început. Îi place să impresioneze la fel ca și cum să fie impresionat. E inutil să mai spunem că nu îi plac lucrurile banale. Este motivul pentru care el se află constant în căutarea extraordinarului, în toate momentele și în toate circumstanțele. În mod fundamental, acesta nu vrea să rateze nimic din ce i-a pregătit destinul. Sperând să fie primul care înfruntă viața, el deschide brațele pentru a întâmpina ceea ce viața îi aduce și nu lasă să treacă nimic. Foarte optimist și tenace, consideră că obstacolele nu sunt decât o încetinire a implicării sale.

Acest copil are cu adevărat nevoie să se împlinească fizic, aceasta corespunde naturii sale. Este modul de exprimare a naturii sale, dar are nevoie de supraveghere pentru a-l proteja și pentru a veghea la securitatea lui. Când o situație se dovedește a fi periculoasă sau riscantă, cei din anturajul

49

său nu vor putea niciodată să îl convingă să fie prudent. Foarte des, doar prin constrângere, se poate ajunge ca el să înțeleagă motivul. Dar, mare atenție, îndrăzneț și agil, el scapă ușor printre degetele celor care vor să îl rețină. De fapt, nu-i lipsește aplombul, acesta dorind să se descurce de unul singur, fără ajutorul nimănui. Acest temperament dovedește o independență feroce. Nimeni și nimic nu îl va împiedica să-și realizeze visurile, chiar și pe cele mai nebunești.

Acest copil se simte cu ușurință în largul său pretutindeni, vorbind cu toată lumea fără rețineri. Poate chiar să se arate indiscret. La modul general, nu-i plac deloc locurile închise. Preferă să se plimbe în natură, unde se simte liber, unde poate în sfârșit să respire. Când resimte un fel de angoasă, este departe de a se refugia în singurătate; din potrivă, schimbă repede locul. Cum detestă să trăiască anumite stări de spirit, aranjează să meargă să se joace pe afară, acolo unde spațiul reprezintă mediul său natural și adevărata sa fortăreață. Faptul că se mișcă îi dă impresia că a scăpat de ceea ce resimte.

Copilul cu temperament rațional

Copilul cu temperament rațional posedă o multitudine de calități: refexiv, disciplinat, ordonat. Câteodată el dă impresia că acționează ca un tânar adult într-un corp de copil. De fapt, principala sa caracteristică, este că e extrem de exigent cu el însuși. Caută tot timpul să facă foarte bine totul ca și cum ar fi obligat să reușească cu orice preț. Atent la detalii și la reguli, este normal pentru el să facă totul cu zel, cu dăruire. Poate chiar să dea impresia că intră în competiție cu propria persoană. Deseori, gândirea sa se încarcă cu detalii inutile care îi alimentează latura perfecționistă. El crede că astfel simplifică lucrurile, nicidecum că le complică. În ochii săi, cel mai mic incident nefericit ia forma unei catastrofe, asta puțin spus. Din nefericire, are ca obicei să își înăbușe propriile nevoi, aceasta fiind sursa din care vin cel mai des tensiunile sale. Chiar foarte mic, acest copil nu are obiceiul să își comunice tristețile. Dificultatea de a exprima ceea ce simte nu îl ajută cu nimic. Se înroșește foarte ușor, dar face în așa fel încât să nu atragă atenția asupra lui. Asemănător unei bombe cu efect întârziat, e capabil să înmagazineze tensiunile dintr-o lungă perioadă de timp, fără ca nimic să se vadă înafară. Venind din partea sa acest comportament corespunde uneia dintre trăsăturile de bază ale caracterului său, care nu are nicio legătură cu educația pe care a primit-o.

Copilul cu temperament rațional are teama de a-i decepționa sau de a nu fi pe plac celorlalți. În permanentă căutare a dreptății și a echilibrului, când nu este în apele sale, acesta se plânge pentru nimicuri și devine suspicios și iritabil. Este atunci preferabil să fie abordat „cu mănuși”, căci o simplă remarcă poate fi interpretată ca o critică. Cu cât acest copil este mai stresat cu atât devine mai exigent în legătură cu el însuși. Este motivul pentru care accesele sale de furie se doresc a fi benefice, pentru

50

că prin ele se poate elibera de tensiuni. În aceste perioade, pune mai multă presiune pe el, crezând că astfel poate să scape de discomfort. Incapabil să se restricționeze, a fi mai puțin activ îl face să se simtă leneș. Trebuie știut că acest cuvânt,”plăcere”, nu face parte din vocabularul său; cuvântul „obligație” sună mai bine în urechiușele copilului ideal.

4. Copilul cu temperament senzitiv

La o primă abordare, acest copil pare independent; el dă impresia că este liber de toate influențele. Totuși, acesta nu e deloc cazul lui. Că el nu este influențabil se dovedește dificil de crezut, pentru că una dintre principalele sale caracteristici este vulnerabilitatea sa la mediul social. I se pare dureros să fie înconjurat de un climat negativ, mizeria umană și suferința nu îl pot lăsa indiferent. Mica sa latură existențialistă face în așa fel încât el își pune multe întrebări despre viață, despre boală și moarte. Marea sa receptivitate îl face să trăiască intens anumite impresii. În unele ocazii, sensibilitatea este departe de a se găsi în cantitate redusă, ceea ce e foarte dificil de asumat pentru un copil mic. Este motivul pentru care acesta preferă un anume anturaj.

Când își îndreaptă privirea către adulți, simțul său critic este în revenire. Tânărul senzitiv este un mare observator; el caută în mod constant să interpreteze și să analizeze ce se întâmplă în mediul său. Totuși, nu-i place să se simtă supravegheat, și cu atât mai puțin să fie obligat să se justifice. Nu este genul să vrea să fie acceptat cu orice preț de ceilalți, are mai curând tendința de a se disocia de grup. Această reacție îi permite să se recupereze atunci când are nevoie de asta. Nu îi este teamă de respingere, aceasta îi permite să facă cât mai multe lucruri după placul lui. Chiar dacă este mic, nu are dificultăți în a se regăsi singur pentru că se simte bine cu el însuși.

Acest copil funcționează în principal prin intuiție și deducție; gândirea sa pare legată de o formă de abstractizare. În mod cert lucrurile banale nu sunt făcute pentru el. Este adevărat că acest copil este un individualist și că se diferențiază prin gusturile sale de natură paradoxală. Copilul senzitiv se prezintă ca având temperamentul cel mai dificil de cuprins; cu atât mai bine pentru cei care îl înțeleg.

prof. Dana CristinaȚibu

51

Marele Anonim

„O piatră unghiulară a metafizicii este conceptul despre un centru transcendent al existenței, presupus a fi dincolo de orice experiență și care figu rează în studii sub numele de <<Marele Anonim>>”.

Lucian Blaga pornește de la ideea că Marele Anonim nu este altceva decât Absolutul, fiind un fel de „demonie” care rezultă din apărarea propriei sale unicități împotriva unicității omului. Este existența care ne pune limite, ne ține la periferie, dar căreia i se datorează orice altă existență. Se naște întrebarea: De ce Marele Anonim se comportă astfel, este posibil să se simtă primejduit tocmai de ceea ce el creează? Teologii s-ar

simți nedreptățiți pentru că așa ceva este de neconceput în ceea ce privește Divinitatea, dar la Blaga interdicțiile Marelui Anonim sunt motivate.

„Marele Anonim desemnează existența ca existență, sau încă, Existența ca Tot. El exprimă tot ceea ce este. Dincolo de el nu poate fi nimic. Marele Anonim este un tot unitar, de o maximă complexitate substanțială și structurală, o existență pe deplin autarhică, adică suficient sieși.”

Marele Anonim ființează sub presiunea unei sarcini imanente lui, fiind îndrumat spre generare, el poate genera un număr nelimitat de existențe identice, de aceea putem spune că Marele Anonim „nu este un creator de lumi, ci un generator de Dumnezei echivalenți”.

Apare marea problemă: dacă Marele Anonim s-ar abandona unui proces firesc, rezultatul ar fi un nesfârșit drum, căci procesul reproductiv ar duce la apariția unor “toturi divine”, sisteme autarhice care s-ar sustrage controlului central, sau sisteme egocentrice ce ar încerca să se substituie Marelui Anonim. Deznodământul ar fi un dezastru dacă nu ar interveni voința Marelui Anonim, care va proceda la necruțătoare stăviliri.

Spre deosebire de Divinitatea teologilor, a cărei primă grijă este creația, prima grijă a Marelui Anonim este „stingerea extremă a unui proces teogonic posibil”. Marele Anonim este existența

52

pândită de o singură primejdie, de primejdia propriei sale naturi generatoare de identități, dar Marele Anonim e totodată și singura existență care salvează totul prin neîndurata sa voință.

Lumea cu făpturile sale, inclusiv omul, nu este rezultatul Marelui Anonim, ci e rezultatul posibilităților reproductive ale Marelui Anonim, denaturate la maxim.

„Obiectivul actului generator al Marelui Anonim are amploarea complexă a totului divin, dar acest obiectiv este totdeauna voit restrâns la un segment absolut simplu sub unghi structural și minimalizat la extrem sub unghi substanțial”.

Ființele complexe sunt integrări de diferențiale divine omogene și eterogene, omul fiind o ființă complexă, este și el rezultatul unei astfel de integrări. La om găsim un număr mare de diferențiale eterogene, și unele dintre acestea sunt aproape nucleare ca obârșie. Observăm că la om, diferențialele au atins limita superioară a integrării, dincolo de care nu se poate trece. Omul este singura ființă pe care Marele Anonim o tolerează.

„Integrările care ar fi fost posibile dacă ar exista diferențiale de-a dreptul nucleare sunt atât de insistent cerute de felul ultimelor integrări realizate, încât diferențialele de origine mai puțin nucleară, dar disponibile, sar în locul celor absente, substituindu-se acestora.”3

Această idee este explicația constituirii pe plan metafizic a „cenzurii transcendente”, căreia îi este supusă capacitatea cognitivă a omului. Diferențialele divine eterogene din care se integrează structurile cognitive ale omului sunt limitate. În concepția lui Blaga omul este capabil doar de o cunoaștere incompletă, cenzurată a obiectului și de o relevare înfrânată a misterelor.

Lucian Blaga atribuie vieții posibilitatea de a produce sisteme, forme organice, viața trebuie să-și realizeze modurile și funcțiile, structurile și formele, dar în condițiile cosmice date nu-și va putea demonstra autonomia. Omul se va găsi mereu în luptă cu mediul, iar viața va răspunde presiunii mediului prin evoluție specializată.

Se pot distinge două tendințe ale vieții: afirmarea autonomiei, ce ne va duce la organizări superioare, și adaptări de precizie în raport cu ambianța. Cele două tendințe le găsim la Blaga în distincția dintre evoluția orizontală și evoluția verticală. Adaptarea reprezintă „trecerea unui organism de la o stare de suficientă armonie la o stare de armonie de precizie în raport cu ambianța.” Blaga numește acest raport evoluție orizontală, în cadrul ei viața tinde să se adapteze la condițiile tot mai precise ale ambianței.

53

Evoluția verticală are ca rezultat organizări la niveluri tot mai înalte, ființele angajate într-o astfel de evoluție trec de la o stare de „suficientă armonie” în raport cu o anumită ambianță la o stare de Suficientă armonie” în raport cu o ambianță dezmărginită, complexă. În acest cadru viața are tendința de a alcătui sisteme organice autonome față de condițiile cosmice.

Omul păstrează în constituția sa unele primitivisme, care la antropoide s-au transformat prin „specializare”, dar sub raport bio-psiho-spiritual omul reprezintă față de antropoide un primat evoluat vertical. Omul, în raport cu ambianța devine „subiect” care ia atitudine , ambianța omului nu mai este un mediu stăpânit prin instinct, devenind orizont obiectiv, dominat de inteligență.

Ambianța umană se complică cu un orizont nou, cel al necunoscutului, factor ce stimulează omul la încercări fertile de revelare. Desmărginirea este una din condițiile esențiale prin care omul devine ceea ce este: ființă creatoare de cultură.

Biologic omul se află la limita cea mai precară a „suficientei armonii” în raport cu natura, dar această situație incită ființa umană la productivitatea specifică de care este capabilă pe temeiul structurilor obținute prin evoluția verticală. Insuficiențele biologice stimulează omul în productivitatea sa.

„Distanța ce există între a fi dominat de experiență și a domina experiența măsoară de fapt depărtarea dintre animal și om, sub raportul posibilităților lor de a-și organiza experiența: primul prin instinct, al doilea prin inteligență. Inteligența intră în slujba modului productiv – creator al omului, modului productiv de civilizație și creator de cultură.”4

Instinctul suferă la om anumite atenuări, aceasta completându-se cu inteligență și voință, oferindu-i omului autonomia meritată.

prof. Crăița Buda Niga și prof. Gabriela Aolăriței

54

ÎN RĂSPĂR

Deși știam de multă vreme despre Alex. Ștefănescu (am cunoscut câțiva dintre colegii lui de clasă, care admirau încă din școală talentul său), s-a întamplat să citesc abia recent cartea în care se destăinuie în mod direct și din care reușesti să înțelegi trăsături esențiale ale personalitații sale (“Convorbiri cu Alex. Ștefănescu”). Mi-am dorit mai mult, și așa am început să citesc “Jurnal secret”, cartea la care aș vrea să mă refer acum.

Am găsit astfel, acolo, mai mult din Alex. Ștefănescu: bun simț cumulat cu bun gust, spirit de observație, adăugat unui deosebit simț al detaliului, perseverență și operativitate – însușiri destul de rare la artiști- cum Alex. Ștefănescu însuși remarca în “Jurnal…”, referindu-se la extrem de multa activitate depusă pentru elaborarea ,,Istoriei literaturii romăne contemporane, 1941-2000”. Mai mult decăt atăt, forma de persecuție comunistă la care este supus, (securitatea începuse să-l ancheteze, la vârsta când autorul jurnalului abia ieșea din vărsta adolescenței, pentru o “faptă” fără legătură chiar și cu acea realitate), îi accentuează spiritul critic. (Oricum, un astfel de episod nu poate fi șters din memorie și iți marchează personalitatea.)

Alex. Ștefănescu remarcă aspecte esențiale ale comportamentului uman, ale societații, în general, și demonstrează ,,matematic”, prin reducere la absurd, felul ideal în care ar trebui să se manifeste oamenii, să funcționeze instituțiile.

Autorul ,,Jurnalului secret’’ privește lumea, preia situațiile reale la care este conectat, comune la prima vedere, dar reprezentative pentru o anumită stare de fapt, pe care le prezintă într-un caleidoscop de fațete ale vietii din România. Acestea nu sunt neapărat transfigurate, ci mai ales prezentate în răspăr, detaliate foarte precis, ,,chirurgical”, într-un limbaj întotdeauna exact, concis, adecvat, cu umorul deja specific și mai ales cu autoironie (de asemenea specifică). ,,M-am

55

săturat de hlizeala maniacală și de sarcasmul golănesc din ,,Academia Cațavencu” (vezi și cel din ,,Charlie Hebdo”). Totul într-un stil anecdotic, incitant și acaparator. Din această ,,lume” nu lipsesc: mediul nostru natural (locuri din țară, orașul, cartierul, în ceea ce au dezagreabil, necivilizat, neconform cu noua realitate europeană), obiceiuri, cu ceea ce acestea au rudimentar, desuet, superfluu, colegi de breaslă, oameni simpli cu diverse meserii, cu obiceiuri supărătoare pentru cei din jur, politicieni aroganți, compunând cu toții o societate nesănătoasă, precara prin ponderea defectelor.

„Tablourile” sunt prezentate cronologic , dar după lectură acestea pot ramâne în minte și într-o altă structură: Ștefănescu și neregulile din țară, Ștefănescu și colegii de breaslă, Ștefănescu față cu femeile (un ideal posibil de atins, dacă… n-ar exista și bărbații din jurul acestora) sau Ștefănescu față cu…,,reacțiunea”, adică față cu politicienii, în cea mai mare parte adversari întru idei, idealuri, capacitate, comportament.

În jurnalul lui Alex. Ștefănescu, se vede, din nefericire, o Românie ce continuă să nu fie curată, sub aspect ecologic, poluată fonic, de manele, cultural, de kitsch-ul aproape generalizat, neprietenosă, prin modul de comportare al celor din jur, fără respect pentru lege. Românii nu și-au depașit limitele în raport cu modul de alegere a politicienilor (jurnalul, evident, apăruse înainte de sfârșitul de toamnă al anului 2014).

Citind ,,Jurnal secret’’de Alex. Ștefănescu, îti vin în minte celebrele eseuri ale lui Montaigne. Umorul lui Alex. Ștefănescu este deplin. Dacă ar fi să mă conectez la alte ,,cazuri” din literatură, gândul m-ar duce la Jerome K. Jerome ori Ilf și Petrov. Dar Alex este suficient de mare (și la propriu), încât am putea, cu success, să întoarcem comparația.

profesor Viorel Chirică

56

Campionatul pe școală, mijloc extrem de eficient

pentru îndeplinirea obiectivelor educației fizice și sportului

Suntem tentați de foarte multe ori să comparăm anii din urmă cu anii de acum, timpul copilăriei noastre cu timpul acesta și concluzia este că noi, adulții de acum și tinerii … de demult eram grozavi, cuminți, sârguincioși și … devreme acasă. Cred că e bine să nu etichetăm rapid ci să înțelegem sau să ne străduim să înțelegem viteza cu care se schimbă totul, oameni, relații, comunicare, tehnologii, sisteme, priorități, etc. Totul a căpătat o repeziciune incredibilă. Inainte trecea timpul repede acasă și greu la serviciu, acum inclusiv la locul de muncă minutele trec înfiorător de repede. Și nu prea mai poți să faci totul așa mai ca la carte, te gândești că poate nu mai dai randamentul de altădată, că poate nu mai ai energia de altădată, că poate … că poate… În cazul meu toate aceste motive sunt valabile dar parțial. Cred că trebuie să găsesc soluții pentru ca să fac fac față și acestor vremuri. La educație fizică, elevii nu au la dispoziție decât o singura oră pentru a-și satisface dorințele de miscare. La fel și profesorii care trebuie să îndeplinească aceleași obiective de pe vremea când aveau două ore pe săptamână la dispoziție. Unul dintre cele mai bune mijloace pentru ca elevii să se străduiască mai mult la orele de educație fizică, să fie prezenți nu numai fizic ci să și lucreze și să fie motivați îl reprezintă existența unui campionat pe școală la care să participe și să obțină și un rezultat bun.

57

Un campionat pe școală, care să cuprindă cât mai mulți copii, este motivant pentru ei, dorindu-și sș fie buni, apreciați și doritori de la ora la ora să progreseze. Dacă este să vorbesc despre campionatul de volei pe școală, anul trecut, în prima ediție, în săptămâna “Școala altfel” am avut înscrise 20 de echipe, pe cele trei categorii, fete, băieți și mixt. Anul acesta am avut 33 de echipe înscrise, cu campionat separat pentru clasa a IX-a și comun pentru celelalte nivele. Și anul trecut și anul acesta atmosfera a fost fantastică. Mulți copii, multă dăruire, mult entuziasm. Mulți copii, în special fetele, și-au depășit propriile posibilități fizice printr-o mobilizare copleșitoare. Cred că această experiență înseamnă mult pentru copii, în afara importanței pentru o dezvoltare fizică armonioasă apare și componenta afectiv-volitivă. Vârsta copiilor se încadrează în acea critică perioadă a adolescenței când totul pare că e împotriva ta. Cred cu convingere că un astfel de campionat poate da participanților încredere în ei înșiși și în potențialul lor. Cred că apartenența unui copil la un grup sportiv nu poate fi decât benefică din toate punctele de vedere. E vârsta când fiecare vrea să adere la un grup și e important ce fel de grup este cel preferat.

Vreau să mulțumesc aici și d-lor diriginți care sunt alături de educatia fizică și-și incurajează elevii să participe la lecțiile de educatie fizică, diriginți care nu motivează de-a valma absențele la acest obiect pe considerentul … e doar sport, pentru că dacă vom fi toti hotărâți să găsim tot ce este mai bun pentru copiii noștri putem să ni-i apropiem și să avem conștiința împlinită că am încercat, înainte de orice, să punem bazele formării unor adulți responsabili care să aibă în primul rând un bagaj de valori morale și de deprinderi folositoare vieții.

58

Mulțumesc copiilor care au participat, care participă și vor participa la activitățile pe care le organizează catedra noastră. Acest tip de campionat este mijlocul prin care atragem copiii spre sport, spre autodepășirea propriilor posibilități și spre relaționarea dintre ei într-un cadru bun, sănătos și prietenos. Așteptăm cu drag ediția urmatoare a “Campionatului de volei pe școală!”.

profesor Maria Reuț

59

ACȚIUNEA ANTIOXIDANTĂ A INOZITOL FOSFAȚILOR

I. INTRODUCERE

Acidul fitic, numit și fitat sau inzitol fosfat (myo-inozitol hexafosfat, InsP6) este larg răspândit în semințe, grăunțe și/sau în rădăcini, tuberculi, fructe, legume, nuci, precum și în polenul diverselor specii de plante.

Fitatul din solul organic conține un amestec de derivați fosforilați de myo-, chiro-, scyllo-, și neo-inozitol. Inozitol fosfații cu mai puțin de 6 grupe fosfatice, cum este myo-inozitol 1,3,4,5,6-pentafosfatul, [Ins(1,3,4,5,6)P5] au fost izolați și identificați în eritrocitele nucleate ale păsărilor, țestoaselor și peștilor de apă curgătoare [1,2,3,4].

Descoperirea acestui compus chimic datează din anii 1855-1856, când chimistul și fiziologul Hartig a izolat din semințele unor plante mici particule neamidonoase pe care le-a considerat ca fiind o sursă de nutrienți de rezervă esențiali pentru germinarea semințelor și creșterea plantei [5].

Structura acidului fitic (fig 1), propusă de chimiștii Anderson și Neuberg la începutul secolului

[6,7], a fost determinată ulterior cu ajutorul metodelor chimice moderne, incluzând cristalografie cu raze X și RMN, care au confirmat structura moleculară propusă de Anderson în 1914 – formă predominantă gasită în semințele plantelor și în cariopsele cerealelor.

Fig. 1. Structuri ale acidului fitic propuse de Anderson (a)

și Neuberg (b)

60

Însoțit de alte substanțe ca amidon, proteine și lipide și acumulat rapid în țesuturile de rezervă ale plantelor în timpul perioadei de coacere și maturizare, fitatul apare în primul rând ca o sare cu cationi mono și bivalenți în regiuni restrânse din boabe și semințe, ca membranele subcelulare, granulele de aleuronă sau în corpurile proteice. Granulele aleuronice (globoide) ale orezului sunt sferice, având circa 1–3 µm diametru, și sunt compuse din cel puțin două părți principale: particule cu un conținut ridicat de fitați și stratul înconjurător care este compus din proteine și carbohidrați [8,9]

Fitatul apare în primul rând ca o sare de potasiu-magneziu în orez, grâu, fasole mare și semințe de susan și ca o sare de calciu-magneziu-potasiu în boabele de soia și în fasolea mare nordică [10].

Reddy ș a. (1988) au descoperit că fitații sunt prezenți ca o sare solubilă în apă cu o masă moleculară <1000 Da, dar ca și compus insolubil în apă cu masă moleculară >1000 Da în fasolea mare nordică.

Fitatul (myo-inozitol hexafosfat, InsP6) este un component al alimentelor considerat antinutritiv, datorită capacității sale de a chelata cationii bivalenți, împiedicând astfel absorbția lor, și totodată un compus cu proprietăți antioxidante și anticancerigene [11]. El chelatează fierul, suprimând peroxidarea lipidică prin blocarea hidroxilului condus de fier spre o generare radicalică.

II. PROPRIETĂȚILE ANTIOXIDANTE ALE INOZITOL FOSFAȚILOR IN VITRO

Fitatul este foarte stabil și potențial agent chelator care prezintă abilitatea de a cupla o varietate de ioni bivalenți și trivalenți. La pH fiziologic, InsP6 formează combinații cu Cu2+, Zn2+, Co2+, Mn2+, Fe2+ și Ca2+ [11]. Deoarece fitatul leagă minerale esențiale, blocând absorbția lor, majoritatea nutriționiștilor atribuie un rol negativ acestui compus. Dar acțiunea unică de chelatare a fierului asigură fitatului caracteristici antioxidante. În reacția fierului, formarea OH cere disponibilitatea (existența) a cel puțin un situs de coordinare reactivă a fierului, precum și solubilitatea acestuia.

malon-dialdehida (MDA): OHC–CH2–CHO. Acest compus este o aldehidă reactivă, una dintre

numeroasele specii reactive electrofile, care cauzează stres toxic în celule, producerea ei fiind folosită ca un biomarker pentru a măsura nivelul de stres oxidativ într-un organism. MDA

61

reacționează cu dezoxiadenozina și deoxiguanozina din ADN, formând aducți ADN, care sunt mutagenici [17].

Graf ș.a. (1984) au afirmat că fitatul ar suprima reacțiile oxidative catalizate de fier, prin formarea unui chelat unic cu Fe (III), care ocupă toate cele șase situs-uri de coordinare, îndepărtând apa. Această coordinare completă a fost confirmată de titrarea cu ozide.

FeO3P-O O-PO3Fe

O-PO3Fe

FeO3P-O

O-PO3Fe

O-PO3Fe

Myo-inozitol hexafosfat de Fe [Ins(1,2,3,4,5,6)P6Fe6]

După Graf ș.a (1990), complexul fitat – Fe (III) inhibă peroxidarea lipidică și formarea radicalului hidroxil, fitatul accelerând oxidarea Fe2+ la Fe3+.

III. PROPRIETĂȚILE ANTIOXIDANTE ALE INOZITOL FOSFAȚILOR IN VIVO

Testând capacitatea InsP6 de a proteja șobolanii Sprague-Dawley de leziunile cauzate de inducerea experimentală a ischemiei, Rao ș.a (1991) au observat că fitatul injectat intravenos la o concentrație de 7,5 și 15 mg/100 g BW (body weight), a protejat miocardul, a îmbunătățit funcționarea inimii, circulația sângelui și a încetinit peroxidarea lipidică.

Kamp ș.a (1998) au studiat efectul extractelor din fumul de țigară în combinație cu azbest asupra celulelor epiteliului alveolar la șobolani și au găsit că fitatul la conc. de 500 μM a atenuat daunele produse ADN-ului și depleția ATP-ului în celulele tip A549 .

Porres ș.a (1999) au testat efectul regimului alimentar intrinsec cu fitat pentru a proteja ficatul și mucoasa colonului porcilor de stresul oxidativ indus de ingestia unor cantități variabile de fier (140

845 mg fier/kg). Rezultatele au indicat faptul că fitatul poate proteja unele țesuturi aflate în stresul

indus de un consum ridicat de fier, dar nu în condițiile în care consumul de fier este normal.

Pentru a determina dacă fitatul [varianta Ins(1,2,3,6)P4] manifestă proprietăți antioxidante in vivo, acești fosfați au fost administrați de către Phillippy și Graf (1997) șobolanilor pentru a testa dacă prezența lor va atenua efectele deficienței vit. E și seleniului din hrană. Determinând cantitatea

62

de MDA din intestinul subțire și colon la șobolanii hrăniți cu dietă deficitară, autorii au găsit că MDA a fost cu 40-100% mai mare decât cea măsurată în intestinele grupului de verificare/control. Suplimentarea cu fitat (0,1%, 1g/kg) a redus semnificativ cantitatea acestei aldehide reactive, atât în intestinul subțire cât și în colonul animalelor de experiență, indicând faptul că Ins(1,2,3,6)P4 a asigurat o apărare antioxidantă în tractul gastrointestinal la șobolanii care au consumat diete deficitare în vit. E și seleniu.

IV. CONCLUZII

Fitatul (myo-inozitol hexafosfat, InsP6) și derivații săi, prezenți în materii prime și produse alimentare, deși sunt considerați compuși antinutritivi, prin capacitatea lor de a chelata cationi bivalenți, împiedicându-le astfel absorbția, au proprietăți antioxidante deoarece chelatează fierul, suprimând peroxidarea lipidică.

Prevenind formarea speciilor de oxigen reactiv, fitații contribuie la apărarea antioxidantă in vivo, iar formele chimice sub care se prezintă în tractul gastro-intestinal influențează proprietățile lor

antioxidante.

BIBLIOGRAFIE:

[1]Reddy, N.R., Pierson, M.D., Sathe, S.K., and Salunkhe, D.K. 1989. Phytates in Cereals and Legumes. CRC Press, Inc., Boca Raton, FL.

[2]Ravindran, V., Ravindran, G., and Sivalogan, S. 1994. Total and phytate phosphorus contents of various foods and feedstuffs of plant origin. Food Chem. 50:133–136.

[3]Baldi, B.G., Franceschi, V.R., and Loewus, F.A. 1987. Localization of phosphorus and cation reserves in Lilium longiflorum pollen. Plant Physiol. 83:1018–1021.

[4]Isaacks, R.E., Kim, H.D., Bartlett, G.R., and Harkness, D.R. 1977. Inositol pentaphosphate in erythrocytes of a freshwater fish, peraracu (Arapaima gigas). Life Sci. 20:987–990.

[5]Rose, A.R. 1912. A resume of the literature on inosite-phosphoric acid with special reference to the relation of that substance to plants. Biochem. Bull. 2:21–49.

[6]Anderson, R.J. 1914. A contribution to the chemistry of phytin. J. Biol. Chem. 17:171–190.

[7]Neuberg, C. 1908. Zur frage der konstitution des phytins. Biochem. Z. 9:557–560.

63

[8]Lott, J.N.A. 1984. Accumulation of seed reserves of phosphorus and other minerals. In Seed Physiology, Murray, D.R. (Ed.), Academic Press, New York, NY, pp. 139–166.

[9]Wada, T. and Lott, J.N.A. 1997. Light and electron microscopic and energy dispersive x-ray micro analysis studies of globoids in protein bodies of embryo tissues and the aleurone layer of rice (Oryza sativa L.) grains. Can. J. Bot. 75:1137–1147.

[10]Reddy, N.R., Sathe, S.K., and Pierson, M.D. 1988. Removal of phytate from Great Northern

beans (Phaseolus vulgaris L.) and its combined density fraction. J. Food Sci. 53:107–110.

[11]Graf, E. and Eaton, J.W. 1990. Antioxidant functions of phytic acid. Free Radic. Biol.

Med.

8:61–69.

[12]Graf, E., Mahoney, J.R., Bryant, R.G. and Eaton, J.W. 1984. Iron-catalyzed hydroxyl radical formation. Stringent requirement for free iron coordination site. J. Biol. Chem. 259:3620–3624.

[13]Rao, P.S., Liu, X.K., Das, D.K.,Weinstein, G.S. and Tyras, D.H. 1991. Protection of ischemic heart from reperfusion injury by myo-inositol hexaphosphate, a natural antioxidant. Ann. Thorac. Surg. 52:908–912.

[14]Kamp, D.W., Greenberger, M.J., Sbalchierro, J.S., Preusen, S.E. and Weitzman, S.A.

1998. Cigarette smoke augments asbestos-induced alveolar epithelial cell injury: role of free

radicals. Free Radic. Biol. Med. 25:728–739.

[15]Porres, J.M., Stahl, C.H., Cheng,W.H., Fu, Y., Roneker, K.R., Pond,W.G. and Lei, X.G. 1999. Dietary intrinsic phytate protects colon from lipid peroxidation in pigs with a moderately high dietary iron intake. Proc. Soc. Exp. Biol. Med. 221:80–86.

[16]Phillippy, B.Q. and Graf, E. 1997. Antioxidant functions of inositol 1,2,3-trisphosphate and inositol 1,2,3,6-tetrakisphosphate. Free Radic. Biol. Med. 22:939–946.

[17]http://en.wikipedia.org/wiki/Malondialdehyde

Profesor Camelia Zaraza AVRAMIUC

64

Poluarea solului prin sărăturare (Pk)

Sărăturarea reprezintă un proces de creștere, peste limitele tolerate de culturile agricole, a cantității totale de săruri solubile (CTSS), cât și a cantității de sodiu schimbabil din complexul adsorbtiv al solului. Sărăturarea poate avea cauze naturale, procesul în sine purtând denumirea de „salinizare secundară”.

Sărăturarea solului se datorează în special sărurilor de sodiu acumulate în zonele aride și semiaride, în special sdatorită unei irigări necorespunzătoare.

Sursele ce produc sărăturarea pot fi naturale (ridicarea nivelului pânzei freatice și ajungerea la

suprafață a unor roci salifere, datorita alunecării de teren și cutremurelor) sau antropice (irigații cu ape ce conțin săruri, suprapășunat, băltirea de apa în jurul lacurilor de acumulare, inundații cu ape sărate).

Sărurile implicate în procesul de sărăturare sunt, în principal: carbonații, sulfații, clorurile (de calciu, de magneziu, de sodiu și de potasiu) precum și nitrații și borații.

Unul dintre factorii care influențează din ce în ce mai mult sărăturarea solului este irigarea terenurilor.

În ceea ce privește irigația, anual, prin apa administrată se aduc pe profilul solului cantități considerabile de săruri dizolvate. Apa de irigație, chiar dacă are o calitate clasificată drept corespunzătoare, constituie o sursă principală de săruri solubile. Astfel, o administrare anuală de circa 3000 m3/ha apă cu un CTSS de numai 300 mg/l va adăuga în fiecare an, pe fiecare hectar irigat, o cantitate de circa 900 kg săruri. Dacă aceste săruri nu sunt îndepărtate din zona stratului activ de sol, salinizarea devine, în timp, un proces inevitabil.

Asolamentul de culturi irigate. In etapa actuala, culturile valoroase în condiții de irigare sunt porumbul, sfecla de zahar, lucerna, floarea soarelui, cartofii și bine înțeles culturile horticole. In general porumbul ocupa 60 % din suprafața asolamentului de culturi irigate. După lucerna irigata 5-6 ani poate urma 3-4 ani în mocultură irigată porumbul. In cazul când sunt cerințe și posibilități, în

65

asolamentul cu culturi irigate se poate introduce floarea soarelui, fasolea, soia, grâul și orzul de toamna, cartoful, alcătuind un asolament de scurtă durată.

Conținutul în săruri solubile a apei de irigat este cuprinsa intre 0,15 – 3 g/l săruri solubile. Dacă conținutul de săruri solubile este de 4 g/l, apa începe să devina vătămătoare pentru plante. Cele mai dăunătoare săruri sunt carbonatul și clorura de sodiu. care nu trebuie să depășească 1g/l.

Reacția apei trebuie să fie in jur de 7. Se poate folosii apa cu ph mai mare de 7 doar pe terenuri acide.

Temperatura apei de irigat trebuie să fie cât mai aproape de temperatura mediului în care cresc plantele. Apele subterane se încălzesc în timpul circulației prin canale.

Regimul de irigație al unei culturi se refera la modul cum se administrează apa de irigat în timp. In acest scop trebuie să se cunoască bilanțul apei, norma de irigație, irigația de aprovizionare, norma de udare, momentul de udare și graficul udării.

Bilanțul apei poate fi în circuit închis iar apa necesara plantelor provine din precipitații și irigații. In circuit deschis când rădăcinile plantelor pot fi aprovizionate de apa freatica prin capilaritate.

Norma de irigație reprezintă cantitatea de apa care se dă unei culturi in timpul perioadei de vegetație, pentru obținerea unei recolte cât mai mari. Aceasta normă depinde de bilanțul apei, deoarece în cazul când precipitațiile și alimentarea cu apa din pânza freatica acoperă necesarul plantei, nu mai este nevoie de irigație.

Irigația de aprovizionare se face înainte de însămânța, cu scopul de a asigura apa necesară răsăritului uniform, și pentru a realiza in sol o rezerva de apă pentru primele faze ale culturii. Pentru cerealele de toamnă irigația de necesitate este necesara in toamnele secetoase după veri secetoase. Pentru culturile de primăvară irigarea de aprovizionare se face după toamne și ierni secetoase

Momentul udării se alege pe faze de vegetație, controlându-se umiditatea solului, spre a fi completata, astfel încât să nu scadă sub 75-80% din capacitate de câmp.

Graficul udărilor reprezintă ordinea tuturor udărilor pe culturi și perioade de irigații și este necesar să se întocmească atât pentru a dimensiona canalele cât și pentru organizarea lucrărilor de udare.

Pe de altă parte, ridicarea capilară în zona stratului radicular activ sau chiar până la suprafața terenului, ca urmare a existenței unui nivel freatic ridicat, cauzat tot de o irigație aplicată necorespunzător, va determina, în urma procesului de evaporare, acumulări de săruri pe profil. Astfel, dacă se consideră o concentrație a apelor freatice de 200 mg/l și o adâncime a freaticului de

66

1,50 m, într-un teren nisipos-lutos, anual se aduc pe profilul solului, prin apă freatică, între 700 și 2800 kg/ha săruri solubile. Ridicarea nivelului freatic al apelor mineralizate poate avea însă loc și sub influența acumulărilor antropogene de apă.

În cazul în care rezervorul de apă freatică, respectiv subterană, este umplut într-o perioadă scurtă de timp, nivelul apei nu va rămâne mult timp la o valoare ridicată, iar procesul de salinizare are un caracter intermitent. În astfel de cazuri, CTSS al solului este rareori suficient de ridicat pentru a putea deveni dăunător culturilor agricole. Dacă, însă, apa freatică dintr-o zonă este alimentată prin infiltrații din diverse surse, în cea mai mare parte a anului, procesul de salinizare are un caracter continuu, producându-se importante acumulări de săruri pe profil. Kovda distinge următoarele tipuri de regim hidrosalin:

Regim de salinizare sezonier-nereversibil, caracteristic solurilor în care CTSS crește în permanență;

Regim de salinizare sezonier-reversibil, caracteristic solurilor în care CTSS rămâne relativ constant după ce trece prin anumite variații;

Regim de desalinizare sezonier-reversibil, caracteristic solurilor în care se întrunesc condiții

de desalinizare, dat CTSS rămâne relativ constant;

Regim de desalinizare sezonier-nereversibil, caracteristic solurilor în care se întrunesc

condiții de desalinizare, iar CTSS scade continuu (caz specific numai în situațiile în care se aplică solului lucrări de îmbunătățiri funciare).

Cercetarea evoluției salinității solurilor din unele sisteme de irigație din fosta URSS a arătat că acestea s-au sărăturat în proporție de peste 50%. La fel s-au petrecut lucrurile și cu 50% din totalul irigat în Irak, cu 23% în Pakistan, cu peste 50% în Siria și cu peste 30% din totalul irigat în Egipt. La noi în țară, suprafața solurilor cu risc potențial de sărăturare, în condiții de irigații, era estimată, la nivelul anului 1982 (Răuță și colab.), la aproximativ 1,3 milioane hectare (mai mult de 50% din suprafața totală amenajată cu irigații). Trebuie însă subliniat faptul că irigațiile au reprezentat, reprezintă și vor reprezenta calea hotărâtoare prin care se va intensifica producția agricolă și vor crește suprafețele luate în cultură. Efectul negativ semnalat are la bază o proiectare, execuție sau exploatare necorespunzătoare a sistemelor și nu trebuie generalizat. De altfel, acolo unde irigațiile au fost bine conduse, iar distribuția apei s-a făcut cu maximă rigurozitate, suprafețele irigate de zeci de ani dau și astăzi producții record.

67

Efectul negativ al sărăturii solului este resimțit, în principal, de culturile agricole. Apariția efectelor negative este cauzată, în primul rând, de creșterea presiunii osmotice, determinată, la rândul ei, de ridicarea concentrației soluției solului. Prin creșterea presiunii osmotice (se acceptă ca limită critică valoarea de 10-12 atm) se micșorează accesibilitatea apei pentru plante iar, în paralel, este afectată activitatea microbiană din sol.

Efectul dăunător asupra plantelor este cauzat și de acțiunea toxică directă a ionilor puși în libertate prin disociere. Cel mai toxic este ionul de Cl; după care urmează cel de SO42-; dintre cloruri, în ordinea crescătoare a toxicității, se înscriu cele de Mg, Ca și Na.

Gradul de poluare a unui sol prin sărăturare poate fi însă, ușor apreciat pe baza determinării electroconductivității soluției solului.

Există totuși să plante care preferă în sol bogat în săruri minerale

Astfel, în funcție de tipul de săruri din sol sau din apă se deosebesc:

Specii nitrofile – preferă mediile bogate în azot; s-au adaptat la conținutul mare de cationi

de amoniu (NH4+) al unor soluri, pe care se dezvoltă luxuriant.

Ex.: Alnus glutinosa, Atropa belladonna, Chelidonium majus, Datura stramonium, Hyoscyamus niger, Rubus idaeus, Urtica dioica.

Specii calcifile (calcicole, calcifitele) – s-au adaptat să se dezvolte pe soluri care au o mare

cantitate de cationi de Ca++.

Ex.: Campanula carpatica, Eritrichium nanum, Leontopodium alpinum, Linaria alpina.

BRÂNCA (Salicornia Herbacea)

Brânca, iarba sărată sau brădișorul de sărătură (Salicornia herbacea sin. Salicornia europaea) este o plantă ierboasă, suculentă, anuală, întâlnită în locurile umede și sărate.

Campanula carpatica

68

Specii halofile – preferă mediile slab, mediu sau puternic salinizate.

Salicornia (plantă halofilă)

Din punct de vedere sistematic, brânca este încadrată în rândul planetelor aparținătoare familiei Chenopodiaceae.

Specia Salicornia herbacea are o talie relativ modestă (15-35 cm). Frunzele la brâncă, inserate pe tulpinile cărnoase, sunt rudimentare, opuse (câte 2 la fiecare nod tulpinal), având aspectul unor teci .

Florile hermafrodite, sunt foarte mici, având tepalele verzi și staminele galbene, abia vizibile. În vârful tulpinilor, aceste flori se formează inflorescențe spiciforme, care sunt compuse din numeroase glomerule.

Fructul la brâncă este o mică bacă roșie, care adăpostește o singură sămânță. Brânca, dupa inflorire, începând cu formarea fructelor, începe să capete o culoare roz-brună și mai

apoi roșcată.

Brădișorul de sărătură înflorește în luna august.

Brânca este o plantă halofilă care trăiește pe terenurile sărăturate de lângă lacuri și bălți, precum și pe malul mării. Rezistența plantei la concentrația sărurilor din sol este deosebită, factorul limitativ, pentru terenurile sărate pe care crește, fiind lipsa apei din sol sau din aer

În unele țări (Israel, Belgia, Portugalia, Marea Britanie, Coreea) brânca (Salicornia herbaceea) sau alte specii ale genului Salicornia se cultivă în spații deschise sau în sere, ca specie legumicolă.

69

Semințele de la Salicornia bigelovii, specie care crește în California și în Mexic, sunt bogate în uleiuri grase (peste 30%), fiind utilizate ca materie primă pentru obținerea biocombustibililor.

Țesuturile vegetale ale plantei, "sărăcesc", în timp, solurile pe care cresc de rezervele haloide. Acest lucru, poate fi valorificat, prin cultivarea speciei, în scopul ameliorării naturale a unor terenuri sărăturate (Salicornia – Texas AgriLife Research and Extension Center).

În Europa și Asia brânca este cunoscută și întrebuințată încă din vechime ca plantă medicinală și alimentară.

Interesul alimentar pentru brâncă, mai ales în Europa de Vest și în Israel este din ce în ce mai crescut, înființându-se chiar culturi destinate acestei specii. Astfel, în unele regiuni, deja Salicornia a devenit o legumă vestită.

Brânca – legumă

Brânca este de asemenea plantă medicinală.

Fitoterapia tradițională românească utilizează brânca în tratamentul bolii cu același nume (brâncă), echivalentul popular al erizipelului (M. Alexan, O. Bojor, Fl. Crăciun). În scopul combaterii erizipelului,

precum și pentru stimularea imunității, se recomandă consumul plantei tinere, în stare crudă,

Specia Salicornia herbacea reprezintă un remediu tradițional în medicina coreeană (vezi Asemănări și deosebiri între medicina tradițională chineză și cea coreeană). În Coreea s-au efectuat și serioase cercetări moderne – la Korean Society of Pharmacognosy, care au pus în evidență efectul, imunostimulent și imunomodulator exercitat de către brâncă asupra organismului uman, prin stimularea activității macrofagelor.Tot în Coreea, Hyun-Seo Jang, Kyung-Ran Kim, Sang-Won Choi, Mi-Hee Woo, Jeong-Hwa Choi, au demonstrat efectul antioxidant și antiagregant plachetar pe care o exercită brânca asupra organismului uman (vezi Anals of Nutrition & Metabolism).

Cultivarea acestei plante pe soluri sărăturate este nu numai pentru sol benefică, ea este și un remediu tradițional medical pe care îl peutem prelua din Coreea, de exemplu, și este și o plantă alimentară în același timp.

profesor Narcisa Buhu

70

Bioindicatorii- importanța lor în comunicarea cu mediul

Pentru a trăi pe pământ, omul are nevoie de existența stabilă, continuă a unui mediu favorabil de viață capabil să-i asigure existența fizică și să-i ofere posibilitatea dezvoltării sale intelectuale, morale, sociale și spirituale.

Creație a naturii, omul a acționat asupra acesteia transformând-o în funcție de interesele sale și devenind totodată creator al mediului său de viață, activitate ce a determinat, în paralel și dezvoltarea inteligenței sale.

Prin capacitatea sa de a descoperi, inventa și crea s-a dovedit apt să realizeze modificări ample și rapide, chiar explozive asupra naturii, să transforme mediul înconjurător în favoarea sa și a semenilor săi putând provoca însă și daune incalculabile când a acționat în mod abuziv, irațional fără să-i cunoască legile și fără respectarea riguroasă a acestora.

În timpurile noastre termenul „biomonitorizare” sau simplu „monitorizare” (monitor) este frecvent utilizat în biologie, ecologie, chimie și alte științe.

Biomonitorii trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

organismele (sau importante părți ale lui):

trebuie să fie capabile de a acumula poluanți în cantități măsurabile;

trebuie fie ușor disponibile atât cantitativ cât și ca distribuție, în timp și spațiu, în vederea prelevării probelor necesare cercetărilor;

trebuie să prezinte o absorbție ori acumulare diferențială în funcție de expoziție, astfel încât să se poată determina nivelul relativ al poluanților sau o legătură între rata depunerii și concentrația

poluantului din aer.

Principalii bioindicatori

Termenul de „bioindicator” se referă la abilitatea unui organism de a indica prezența/absența sau nivelul înalt/scăzut al oricărui factor în atmosfera poluată. De asemenea poate fi utilizat pentru a explica diferența dintre calitativ și cantitativ.

Mai nou monitorizarea poate fi un mijloc continu de observație, iar perioada indicată poate fi un mijloc pentru măsurătorile ulterioare.

71

1. Lichenii

LICHENII sunt: – grup de plante criptograme, cu talul format din simbioza unei ciuperci și a unei alge verzi mai rar o cianobacterie, care cresc pe scoarța copacilor, pe ziduri etc.

Ciuperca din structura lichenului formează un miceliu care constituie talul. Spațiile din interiorul miceliului sunt ocupate de celulele algei verzi.

Din cauza cunoscutei lor sensibilități la impuritățile aerului, au o importanță deosebită ca indicatori biologici ai poluării atmosferice.

2. Mușchii

Mușchii aparțin grupului de plante verzi cunoscute sub numele de briofite. Nu produc flori, fructe sau semințe. Se reproduc prin spori și pot de asemenea să formeze plante noi din fragmente mici de tulpină și frunze căzute Briofitelor le lipsesc țesuturile prin care trece apa și hrana.

Deși sunt mici, mușchii pot forma un remarcabil component al multor ecosisteme. În mod normal îi găsim crescând pe stânci, sol, copaci. De asemenea mușchii cresc pe dune de nisip, unde joacă un rol important în stabilizarea nisipurilor mișcătoare.

3. Fungii

Cuvântul fungi conform dicționarului explicativ al limbii române reprezintă: un element prim de compunere savantă cu semnificația „ciupercă”.

Seriozitatea cu care mulți cercetători au tratat aceste plante ca și bioindicatori relevă faptul că ei nu trebuie puși pe locul al doilea după licheni.

Miceliul ciupercilor trăiește într-un substrat (sol, humuri, gunoi) și doar „fructele” sunt deasupra pământului. Deoarece cresc repede ciupercile sunt folosite alături de licheni, mușchi, plante superioare, sol și praf în monitorizare.

4. Solul

Prin natura lui, solul prezintă particularități pe cât de deosebite de ale celorlalți factori ai mediului, înconjurător, pe atât de importante pentru biosferă și pentru om.

Ca suport și mediu de viață pentru plantele superioare, solul, mai ales orizontul său cu humus, este unul dintre principalii depozitari ai substanței vii a uscatului și ai energiei potențiale biotice captate prin fotosinteză, ca și al celor mai importante elemente vitale (carbon, azot, calciu, fosfor, potasiu, sulf).

5. Plantele superioare

În contrast cu lichenii, mușchii și fungii plantele superioare (pteridophytele și spermatophytele) prezintă o clară diviziune în rădăcină, tulpină și frunze. Plantele superioare au mult

72

mai mulți reprezentanți decât cele menționate anterior; de aceea separarea diferitelor organe ale plantei pentru a fi analizate nu este dificilă.

Numele de „plante superioare” reflectă gradul înalt de dezvoltare. La aceste plante țesutul conducător este foarte bine dezvoltat. Prin urmare transportul tuturor metalelor are loc cu ușurință.

În concluzie: Prin monitoring se pot determina variațiile nivelului și efectele poluanților în timp sau spațiu. Cu alte cuvinte, monitoringul include studiul schimbărilor intervenite într-o anumită perioadă de timp, permițând efectuarea comparațiilor cantitative ale poluanților într-o anumită arie geografică.

Bibliografie:

Backer (1981) Bioindication of road motor traffic caused heavy metal pollution by lichen transplants. In Plants as biomonitors, Ed. Bernd Markert, Weinheit, New York, Basel, Cambridge, 329-341

Bruning F. , Kreeb K. H. Plants as biomonitors, Ed. Markert B, Weinheim, New York, Basel, Cambridge, 1993,320-354

Profesor Roxana Delia Chitialã

73

Orașul viitorului

Orașul viitorului va fi aerian sau suboceanic din cauza suprapopulării terestre. Hrana nu va mai fi o problemă, deoarece va fi creată pe cale sintetică, la nivel industrial.

In viitor mașinile vor funcționa cu energie electrică wireless. Pe mașini va fi montat un dispozitiv special ce va capta energie electrică direct din ionosferă. Aceste mașini vor fi foarte inteligente. Noi le vom spune unde sa ne ducă și ele prin intermediul unui robot de bord conectat la sateliții ce gravitează în jurul Terrei vor face tot posibilul ca să ajungem la destinație intr-un timp scurt și fără incidente.

Nu ne vom mai face griji vis-a-vis de starea vremii, deoarece cu ajutorul unor lasere meteorologii vor provoca acumularea norilor pentru a ploua sau vor dizolva norii pentru a nu se dezlănțui ploi torențiale care ar determina inundații sau avarierea recoltelor.

Nici tehnica medicală nu se va lăsa mai prejos, medicii vor inventa un microcip care va face ca persoanele ce îl vor purta să știe câteva limbi straine fără să le fi învățat. Tot datorită acestui sistem, diagnosticarea bolilor va fi făcută in câteva secunde la o simplă scanare. Se va prepara elixirul tinereții in laborator, procesul de îmbătrânire va fi cu mult incetinit, octogenarii vor arăta ca la 40 de ani.

Roboții vor munci in locul oamenilor. Acestia din urmă le vor indica ce trebuie să facă, iar ei se vor supune fără reținere poruncilor. Se va inființa programul << Robotul – prietenul tău >> prin care statul va oferi fiecărei familii câte un robot care îi va ajuta la treburile casnice si îi va proteja de hoți. Mâncarea roboților va fi energia electrică.

Roboții vor fi polițiștii viitorului, oamenii nu vor mai practica această meserie pentru că este o meserie prea stresantă și periculoasă. Infractorii nu vor mai fi împușcați cu gloanțe, ci cu pânză de păianjen care îi va imobiliza, neprovocându-le răni.

Telefoanele mobile vor fi înlocuite cu niște brățări, ce vor avea mai multe facilități decât telefonul secolului XXI, printre care și funcția GPS care ne va face să ne simțim în siguranță oriunde în lume și << funcția programare>> prin care vocea unui robot ne va spune ce acțiuni avem de finalizat sau de început in decursul unei zile. Aceste brățări vor stoca toate informațiile despre noi, așadar nu vom mai avea nevoie ca să purtăm la noi cartea de identitate sau alte acte importante. De asemenea banii nu vor mai exista, in locul lor vom avea conturi bancare, ce vor fi accesate tot prin intermediul brațării speciale.

Elev Hanza Daniel, cl a XI a B, coordonator prof. Cazacu Ana

74

75