COLEGIUL TEHNIC “TRAIAN VUIA” ORADEA FILIERA: TEHNOLOGICĂ PROFIL: SERVICII DOMENIUL: TURISM ȘI ALIMENTAȚIE CALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN TURISM Nr…. [301974]

COLEGIUL TEHNIC “TRAIAN VUIA” ORADEA

FILIERA: TEHNOLOGICĂ

PROFIL: SERVICII

DOMENIUL: TURISM ȘI ALIMENTAȚIE

CALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN TURISM

Nr. _______/_______________

PROIECT PENTRU OBȚINEREA CERTIFICĂRII CALIFICĂRII PROFESIONALE NIVEL 4

POTENȚIALUL ANTROPIC DIN TRANSILVANIA

Îndrumător proiect:

Profesor: Axinte Anamaria Absolvent: [anonimizat]: A XII- A C

Oradea, 2018

CUPRINS

Argument ………………………………………………………………………………………………………….. 3

Capitolul 1. Prezentarea geografică a Transilvaniei…………………………………………. 10

1.1 Relieful Transilvaniei…………………………………………………………………………………. 10

1.2.Clima Transilvaniei……………………………………………………………………………….. 13

1.3 Hidrografia Transilvaniei…………………………………………………………………………… 17

1.4 Vegetația Transilvaniei……………………………………………………………

1.5 Fauna Transilvaniei………………………………………………………………………………….. 20

1.6 Rezervații naturale ale Transilvaniei…………………………………………….

1.7 Resursele naturale ale Transilvaniei……………………………………………..

Capitolul 2. Potențialul turistic al Transilvaniei………………………………….. 25

2.1 Potențialul turistic natural al Transilvaniei…………………………………………………. 25

2.2 Potențialul turistic antropic al Transilvaniei……………………………………………. 28

2.2.1 Obiective turistice antropice ce pot fi vizitate în Transilvania…………………… 35

2.2.2 Cetăți și castele…………………………………………………………………..

2.2.3 Muzee și case memoriale………………………………………………………..

2.2.4 Elemente de artă și folclor………………………………………………………

2.2.4.1 Arta în Transilvania………………………………………………………….

2.2.5 Gastronomie……………………………………………………………………..

2.2.6 Festivale…………………………………………………………………………

2.3 [anonimizat]…………………………………………………………..

2.3.1 Unități de cazare……………………………………………………………….

2.3.2 Unități de alimentație………………………………………………………….

Capitolul 3. Promovarea turismului în Transilvania…………………………………………..39

3.1 Modalități de promovare………………………………………………………………………………39

3.2 Excursie realizată în Transilvania…………………………………………………………………43

Concluzii ……………………………………………………………………………………………………………….. 80

Bibliografie…………………………………………………………………………………83

Anexe (dacă există) ………………………………………………………………………………………….. 85

ARGUMENT

CAPITOLUL I. PREZENTAREA GEOGRAFICĂ A TRANSILVANIEI

Transilvania este o regiune istorică a României, [anonimizat].

Relieful Transilvaniei

Relieful Transilvaniei este alcătuit din două zone relative concentrice:

Spre exterior existând o [anonimizat], iar în partea de est fiind formată de o succesiune de depresiuni și dealuri similare Subcarpaților;

[anonimizat] un areal de podișuri , aici se evidențiază Podișul Transilvaniei acesta având structuri domole, fiind boltite pe alocuri cu domuri.

Relieful este stăbătut de văi de la Est la Vest, și are un aspect de platou fragmentat. În centru sunt prezente șiruri de dealuri iar la contactul cu munții s-au format unități depresionare și culoare. Ca urmare s-au diferențiat unitatea centrală și unitatea marginală a depresiunii Transilvaniei.

Tipurile de relief specifice acestei zone sunt:

Relief de cueste

Relief de domuri

Relief de anticlinale

Sunt specifice în această zonă formele rezultate în urma proceselor de versanți:

Alunecări de teren

Forme de deraziune

Forme de ravenație

Relief fluvial

Acest relief este format din trei diviziuni:

Podișul Someșan

Câmpia Transilvaniei

Podișul Târnavelor

1.2 Clima Transilvaniei

Depresiunea Colinară a Transilvaniei are o climă temperat continentală și de tranziție.

Etajele climatice:

Climatul de dealuri înalte 500-800 m ;

Climatul de dealuri joase 200-500 m.

Aceste etaje climatice fiind condiționate de influențele oceanice.

Temperatura:

Temperatura medie anuală între 6-10˚ C;

Temperatura medie a verii 18-21˚ C;

Temperatura medie a iernii -3-5 ˚ C.

1.3 Hidrografia Transilvaniei

Râurile Transilvaniei aparțin grupei de vest și sunt afluenți ai Tisei.

Acestea sunt:

Someș

Someșul Mare

Someșul Mic

Târnava Mare

Târnava Mică

Mureș

Olt

Arieș

Majoritatea lacurilor din Depresiunea Colinară a Transilvaniei au fost amenajate de către om, acestea fiind:

Lacuri:

Sărate: Ursu;

Antropice: Ocna Mureș, Ocna Dej, Ocna Sibiului;

Iazuri și heleștee:

Naturale;

Antropice;

Mlaștini;

Baraj antropic pe râul Olt.

Prin bararea gurilor de vărsare a unor râuri s-au format limanuri fluviatile.

1.4 Vegetația Transilvaniei

Depresiunea Colinară a Transilvaniei cuprinde zona de pădure:

Vegetație de luncă;

Zona pădurilor de foioase;

Etajul pădurilor de foioase:

Etajul stejarului 200-500 m;

Etajul fagului 500-800 m.

În urma unor expediții au fost parcurse 80.000 hectare de păduri și s-au descoperit suprafețe întinse de stejar pufos, care reprezintă trei sferturi din toate pădurile de stejar pufos din țara noastră ele fiind o emblemă a Transilvaniei.

În aceasta zonă au mai fost descoperite plante rare precum orhideele, irisul sau frasinelul.

O altă emblemă a Transilvaniei sunt pășunile cu arbori acestea sunt elemente de peisaj cu valoare culturală și de mediu ridicată, recunoscute pe plan internațional. Acestea s-au format de-a lungul secolelor, în urma unor activități umane cu intensitate redusa, cum ar fi pășunatul extensiv și cositul.

1.5 Fauna Transilvaniei

Tot în urma unor expediții în Depresiunea Colinară a Transilvaniei au fost descoperite 26 de specii de lilieci și 225 specii de păsări, ceea ce aproximativ înseamnă 60% din totalul speciilor observate în țara noastră.

În Transilvania sau descoperit unele dintre cele mai rare și interesante păsări din toată țara noastră, acestea fiind: pelicanul comun, rața de ghețuri, fluierarul sur, găinușa de alun, ciocănitoarea, cucul, fazanul, prepelița, șoimul, bufnița, lupul de mare aceasta fiind o pasăre răpitoare și se mai întâlnește acvila țipătoare mică și cristelul de câmp. În ceea ce privește mamifere, sunt întâlnite populații de urși, pisica sălbatică, căprioara, mistrețul, vulpea, râsul, viezurele. iepurele precum și castorul. Aici se mai întâlnesc și specii care s-au rărit sau chiar dispărut din alte zone ulterior precum câteva exemplare de lup și sub 100 de exemplare de vidre. În regiunea acesta există și câteva populații de amfibieni extrem de bogate și durabile, acestea sunt: broaște cu burta galbenă și broasca roșie de pădure. Iar între speciile de pești de evidențiază: mreana și bibanul.

1.6 Rezervații naturale din Transilvania

Transilvania dispune de rezervații naturale și de parcuri naturale, acestea fiind: Parcul Național Retezat și Rezervația Naturală de la Reci-Covasna.

Parcul Național Retezat sau “tărâmul cu ochi albaștri”, este cea mai importantă rezervație naturală din țara noastră, fiind un monument al naturii, aceasta recunoscută pe plan internațional ca rezervație a biosferei, cu o suprafață de 20.000 ha, situată în partea de sud-vest a județului Hunedoara.

Anul înființări acestui parc a fost 1935, pe o suprafață care inițial a fost de 100 de kilometri pătrați, acest domeniu fiind unul de vânătoare care a fost în posesia Casei Regale. În acest loc, caprele negre erau protejate de pe atunci, dar erau însă folosite în scopul vânatului.

Parcul are statut de arie protejată de interes național și internațional, iar în anul 1979 acesta este cunosc ca fiind Rezervație a Biosferei.

Construirea acestei rezervații a urmărit conservarea și protecția unor elemente naturale cu o mare valoare națională sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleologic, speologic, pedologic si peisagistic.

Parcul Național Retezat are o floră formată din specii vegetale distribuite etajat, iar la nivelul ierburilor diversitatea floristică este reprezentată de mai specii și subspecii de plante.

Arbori și arbuști cu specii de conifere: pin, brad, zadă, molid și foioase cu arboret: stejar, fag, carpen.

Flori și ierburi din speciile: bujor de munte, floare de colț, crin de pădure, șofran etc.

Resursele naturale ale Transilvaniei

Depresiunea Colinară a Transilvaniei dispune de gaz metan, cărbuni, sare, precum și o serie de resurse fizico-geografice : pășuni, păduri, izvoare minerale etc. 
Gazul metan se extrage din domurile de la Sarmașu, Zau de Câmpie, Mediaș etc. Iar cărbunele brun din bazinul Almășului. Este cunoscut că Depresiunea Colinară a Transilvaniei dă întreaga producție de gaz metan a țării. În prezent centrul de coordonare al activității de extracție și distribuire a gazului metan este la Mediaș.

Energia electrică se produce la Sângeorgiu de Pădure – Fântânele, precum și în alte termocentrale mai mici. Pe baza sării extrase de la: Ocna Mureș, Praid, Ocna Dej se fabrică produse clorosodice la Turda, Târnăveni alte produse chimice sunt: acidul sulfuric, îngrășăminte azotoase, îngrășăminte chimice concentrate complexe, negru de fum pentru obținerea cauciucului sintetic, prelucrarea cauciucului, înlocuitori ai pielii, materiale plastice, celuloză și hârtie, produse farmaceutice și produse cosmetice.

CAPITOLUL II. POTENȚIALUL TURISTIC AL TRANSILVANIEI

Turismul este călătoria cu scopul de a petrecere timpul liber în mod agremental, de odihnă sau în scopul afacerilor. Organizația Mondială a Turismului definește turiștii ca fiind persoane ce călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de minimum douăzeci și patru de ore dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau alte scopuri nelegate de exercitarea unei activități remunerate în locul vizitat.

2.1 Potențialul turistic natural al Transilvaniei

Ținutul Transilvaniei, este o regiune cu o istorie tumultoasă. Transilvania își trage numele din expresia latină Trans Silva, ce înseamnă Țara de dincolo de Păduri, datorită pădurilor dese ce acopereau munți ce o înconjoară. În turismul natural al Transilvaniei, se evidențiază multe dintre aceste obiective naturale. Dar câteva dintre cele mai frumoase o să vi le prezint în câteva rânduri.

Zece obiective naturale ale Transilvaniei:

Cascada Serbota: este cea mai frumoasă cădere de apă din zona sibiană, situată în apropierea localității Porumbacu de Jos.

Peștera Bisericuța: este o peșteră fosilă, de dimensiuni reduse, situată pe teritoriul satului Sfârcea, județul Alba.

Cheile Văii Morilor: rezervație complexă ce reprezintă o cheie asimetrică săpată în calcare cristaline, situată in comuna Vidra.

Cheile Lăpușului: reprezintă o arie protejată de interes național privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național aduce la cunoștință protejarea unei zone de defileu, cu sectoare de tip canion, cu abrupturi stâncoase, vârfuri, cascade și peșteri, fiind o rezervație naturală de tip botanic și geologic.

Cheile Mândruțului: reprezintă un sector de chei înguste cu aspect tipic de canion. Chiar dacă nu au cascade înalte sau marmite adânci, ele au toate elementele caracteristice ale unui canion.

Cheile Glodului: au fost săpate în calcare de vârstă jurasică, având o lungime de aproximativ 2 km, iar formele create de apă în calcare sunt evidențiate prin doline, căile carstice, abrupturi și peșteri.

Pădurea Hoia: este una dintre cele mai cunoscute locații din regiunea județului Cluj, în special datorită faptului că reprezintă subiectul principal al unor vaste discuții în ceea ce privește existența unor fenomene paranormale desfășurate în acest spațiu.

Poiana Narciselor: este o rezervație naturală botanică de interes național protejată de lege, ce oferă peisaje impresionante, dominate de un superb covor de narcise, presărate cât vezi cu ochii de-a lungul unor întinse văi.

Cheile Ceții: este o arie deosebit de pitorească, ce îi invită pe turiști la relaxare și la petrecerea timpului în aer liber.

10. Cheile Turzii: formează o rezervație naturală ce impresionează prin aspectul deosebit dat de crestătura în munte, ce s-a format datorită râului Hasdate.

2.2 Potențialul turistic antropic al Transilvaniei

Regiunea Transilvania beneficiază de un valoros patrimoniu turistic antropic, reprezentat prin numeroase monumente istorice, de arhitectură și artă, edificii religioase, muzee și case memoriale, arhitectura și creație tehnică populară, manifestări populare tradiționale, etnografie și tradiție orală, importante instituții culturale și de știință, personalități locale, tradiții culturale ale minorităților. Eterogenitatea etnică reprezintă unul dintre atuurile Regiunii, care o individualizează față de celelalte regiuni.

2.2.1 Obiective turistice antropice ce pot fi vizitate în Transilvania

Fie că aparțin Antichității, Renașterii, Epocii moderne sau contemporane, vestigiile istorice și arheologice reprezintă o bună ocazie pentru inițierea în istorie. Cele mai răspândite vestigii sunt cetățile care apar ca fortificații sub formă de ziduri, bastioane sau șanțuri periferice, având funcții de apărare și habitat pentru populația locală. În unele cazuri, vorbim chiar despre adevărate comori, a căror arhitectură medievală a reușit să țină piept timpului, unul dintre aceste state fiind celebrul stat liliputan Luxemburg. Nu întâmplător am pomenit acest nume, când ne-am propus să facem un top 3 al orașelor medievale din Transilvania. În anul 2007, Luxemburgul a fost, împreună cu Sibiul, Capitală Culturală Europeană. Topul nostru va începe, dar, de aici:

I – Sibiu

Sibiul , este un oraș vechi de peste opt secole. O prezentare succintă a istoriei Sibiului nu este, probabil, relevatoare și satisfăcătoare pentru cel care dorește să cunoască mai mult. Dar mai putem adăuga o mențiune: rolul pe care Sibiul l-a jucat, în secolul al XIX-lea, în lupta de eliberare națională a românilor, aici fiind redactat, de Simion Bărnuțiu, manifestul-proclamație ce urma să fie citit la Blaj și tot aici avându-și sediul Comitetul Național Român, prezidat de Andrei Șaguna. De asemenea Sibiul, este un oraș plin de obiective turistice, remarcându-se dintre acestea: Piața Unirii,  Palatul Brukenthal, Podul Minciunilor, Pasajul Scărilor, Turnul Pielarilor, Turnul Dulgherilor.

II – Sighișoara

Sighișoara este o veche cetate săsească. Este, dacă vreți așa, Veneția Ardealului. Dar o Veneție fără canale și canalete, fără palazzo și arce de pod și protejată de ziduri de cetate. Vă întrebați atunci ce anume o apropie de Veneția? Atmosfera, aerul de un medievalism discret și culorile de un pastel fanat ale zidurilor. Mai e, apoi, și-o frumoasă clădire numită chiar "Casa Venețiană", datorită ferestrelor terminate într-un arc frânt trilobat . Sighișoara, este un oraș bogat în obiective turistice antropice, aici se evidențiază: Cetatea Medievală, Casa Venețiană, Turnul Frânghiilor, Turnul cu Ceas, Turnul Măcelarilor.

III – Brașov

Construit în secolul al XIII-lea, Brașovul a fost și este un important oraș medieval, nod comercial și centru meșteșugăresc, unde manufacturile prind viață și se dezvoltă instituția breslelor. Din acel prim veac de existență a cetății s-a păstrat până astăzi Biserica Sf. Bartolomeu, în stil gotic cistercian. Din acea perioadă de glorie medievală se mai păstrează și astăzi fragmente de zid, pe care călătorul care urcă spre Poiana Brașov le poate admira la poalele Tâmpei, precum și o serie de turnuri, bastioane și porți. Orașul Brașov are o gamă variată de atracții turistice, aici se remarcă: Cetatea Râșnov, Cetatea Rupea, Cetatea Făgăraș, Castelul Bran, Satul Fundata, Canionul 7 Scări.

2.2.2 Cetăți și castele

Castelul este la origine o construcție medievală cu rol de locuință, destinată totodată să protejeze o familie nobiliară și să simbolizeze autoritatea într-un domeniu feudal. În Transilvania se găsesc numeroase obiective turistice antropice, aici se evidențiază și castelele și cetățile de exemplu: Castelul Bran, Castelul Corvinilor, Castelul Peleș, Cetatea Sarmisegetusa Regia, Cetatea Alba și Cetatea Devei.

Castelul Bran: a fost construit pe o stâncă, acesta adăpostește în prezent muzeul Bran, muzeu ce se întinde pe cele patru etaje ale sale. Inițial, Castelul Bran a fost construit cu gândul de a fi o cetate militară de apărare, având la bază forma unui patrulater neregulat.

Castelul Corvinilor: mai numit și Castelul Huniazilor, este o cetate medievală a Hunedoarei . Acest monument arhitectural este apreciat pentru arta sa feudală gotică unică în Europa, acesta fiind construit pe un vechi castru roman. Această primă fortificație avea o formă elipsoidală, cu capetele de nord și sud ascuțite, marcate de piatră de talie.

Castelul Peleș: este un palat din Sinaia, acesta a fost construit între 1873 și 1914. Construit cu rolul de a fi reședință de vară a regilor României, clădirea se află, în prezent, în proprietatea Familiei Regale a României și adăpostește Muzeul Național Peleș.

Cetatea Sarmisegetusa Regia: a fost cel mai mare centru meșteșugăresc, iar calitatea sa de capitală politică și cultural-religioasă a statului dac a fost un factor determinant în prosperitatea economică. Din punct de vedere structural, capitala dacilor se dovedește a fi avut trei părți componente: așezarea civilă, zona sacră si cetatea.

Cetatea Alba: este cea mai importantă cetate din județul Alba Iulia. Construită chiar în perioada anilor 1714-1738, este considerată cea mai reprezentativă fortificație bastionară de tip Vauban din România, sau chiar din sud-estul Europei.

Cetatea Devei: este un monument istoric cu o arhitectură laică, acesta a fost construită în secolul XIII, pe Dealul Cetății pe locul unei așezări dacice de tip oppidum și este menționată documentar în 1269 cu numele de "Castrum Deva".

2.2.3 Muzee și case memoriale

Muzeele și casele sunt pentru Transilvania, o adevărată bogăție a patrimoniului cultural descris chiar ca fiind o zestre. În această zonă, nu cred că o vizită ar fi neplăcută, ba chiar dimpotrivă ne-ar putea dezvolta cunoștințele despre: arhitectură, istorie, etnografie și științele naturii. În această regiune frumoasă sunt puse în evidență următoarele: Muzeul Național al Unirii de la Alba Iulia,  Muzeul Pălăriilor de Paie din Crișeni,  Muzeul Civilizației Populare Tradiționale,  Casa Memorială “Lucian Blaga”, Casa Memorială “Gheorghe Dima” și  Casa Memorială “Gheorghe Barițiu”.

Muzeul Național al Unirii de la Alba Iulia: a fost înființat in anul 1888, la inițiativa Societăți de istorie arheologie și științe naturale a comitatului Alba.

Muzeul Pălăriilor de Paie din Crișeni: a fost înființat într-o casă țărănească tradițională și renovată. Finanțatorul muzeului a fost un membru al unei familii, care o făcut trei generații la rând pălării de paie.

Muzeul Civilizației Populare Tradiționale: acesta este un loc ideal pentru păstrarea

spiritului și a tradiției românești. Muzeul este așezat în “ Dumbrava Sibiului” acesta fiind în aer liber.

Casa Memorială “Lucian Blaga”: a devenit un monument important în evoluția culturală a orașului Transilvania, aceasta a fost recondiționată din inițiativa nepoatei lui Lucian Blaga.

Casa Memorială “ Gheorghe Dima”: este situată în Piatra Sfântului, în Brașov, aceasta a fost înființată în anul 1960.

Casa Memorială “ Gheorghe Barițiu”: clădirea datează din secolul XIX, loc unde personalitatea remarcabilă în domeniul politic, istoric și ziaristic.

2.2.4 Elemente de artă și folclor

2.2.4.1 Arta în Transilvania

După cum spune și un citat celebru:  „…își păstrează cu cinste ordinea în gândire și măsura în simțire, câștiguri așa de prețioase pe care civilizația aulică le-a răspândit până la marginea împărăției…”, citat de Iorga, ardelenii au asimilat aceste caracteristici cu ”încetineala” făcând orice lucru cu migală și temeinic. Transilvania are un număr considerabil de pictori, aceștia cunoscându-se între ei, terminând aceleași școli și academii de artă. Acești artiști ai Transilvaniei expuneau împreună, nu numai în Sibiu sau Brașov, ci și în Budapesta, München și Berlin. În virtutea vechilor tradiții europene toți își doreau și numai câțiva au reușit: Octavian Smigelschi, Fritz Schullerus, Arthur Coulin, Carl Dörschlag, Robert Wellmann, Friedrich Miess să călătorească, să studieze și să lucreze.

Artiști reprezentativi pentru Transilvania, alături de picturi reprezentative:

Stilul gotic a fost introdus în Transilvania, de către călugării cistercieni, prin ridicarea mănăstirii de Cârța în anii 1202-1205. Stilul acesta a fost perfecționat de către cavalerii teutoni dar și de coloniști sași, construind  adevărate capodopere de arhitectură laică și religioasă. Un fenomen special în Transilvania sunt bisericile ridicate în stilul gotic săsesc, acestea atingând un număr aproximat între 180-200 de edificii religioase. Edificiile sacrale se numesc: Biserica Neagră din Brașov, Biserica Sfântul Mihail din Cluj,Catedrala Evanghelică din Sibiu, Biserica Evanghelică din Bistrița, Biserica Evanghelică din Sebeș, Biserica din Deal din Sighișoara, Biserica fortificată din Biertan, Biserica reformată din Cluj, Biserica fortificată din Hărman, Biserica fortificată din Prejmer, Biserica Sfântul Bartolomeu din Brașov, Biserica fortificată din Feldioara și Biserica Sfânta Margareta din Mediaș. Iar edificiile laice sunt: Castelul Bran, Castelul Huniazilor, Cetatea Sighișoara și Cetatea din Târgu Mureș.