COLEGIUL TEHNIC GHEORGHE ASACHI, BUCUREŞTI [306737]

Licență

COLEGIUL TEHNIC GHEORGHE ASACHI, BUCUREŞTI [306737]

Byadmin ianuarie 1, 2024

COLEGIUL TEHNIC „GHEORGHE ASACHI”, BUCUREȘTI

PROIECT

realizat în vederea obținerii certificatului de calificare profesională nivel 5,

Calificare: [anonimizat]: [anonimizat]. Cîmpeanu Silvia Slovineanu Cristina Valentina

București, 2017

COLEGIUL TEHNIC „GHEORGHE ASACHI”

[anonimizat]

a unei Asociații de Proprietari

realizat în vederea obținerii certificatului de calificare profesionala nivel 5,

[anonimizat]: [anonimizat]. Cîmpeanu Silvia Slovineanu Cristina Valentina

Bucuresti, 2017

INTRODUCERE

Noțiunea de website desemnează o grupă de pagini web multimedia ([anonimizat], tabele, animații ș.a.), accesibile în Internet de oricine. Website-urile sunt de obicei pe o [anonimizat]-o [anonimizat]-uri. Un website alcătuit din mai multe pagini are de obicei o pagină inițială sau principală numită homepage (indexul în html), [anonimizat]. Structurile și schemele de „navigare” [anonimizat], [anonimizat]-ului. De obicei această homepage este chiar pagina de start a website-ului, punctul de plecare pentru întregul website.

Website-urile se pot clasifica după o [anonimizat] (sau conținutul) website-ului. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. Astfel, tema unui website poate fi: [anonimizat], [anonimizat], bancă, [anonimizat], [anonimizat], ziar web și aproape orice altceva. Dacă la început nu s-a [anonimizat] a căpătat o importanță deosebită și i [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat]-o manieră unificată (adică funcționează ca un ‘nod comunicațional’). [anonimizat] o zonă distinctă în pagină pentru afișarea informațiilor. Adesea, utilizatorul alege zona pe care dorește să o afișeze. [anonimizat] o [anonimizat] e-mail, noutăți, grafice sau diverse alte informații ce pot fi cuprinse în baze de date. Portalurile web reprezintă o modalitate de a [anonimizat]. [anonimizat], website-[anonimizat]-[anonimizat]-uri dedicate pentru E-learning. Exemple de portaluri web: AOL, iGoogle, MSN, Netvibes, Yahoo! În România,cel mai cunoscut exemplu pentru un portal web complex este website-ul Ministerului Educației: www.edu.ro.

În vederea dezvoltării temei propuse într-o aplicație informatică, am decis realizarea și implementarea unui website care să vizeze administrarea și organizarea unei Asociații de Proprietari a unui Bloc, website cu o serie de module, atât comune (prezentare, legislație, calcule, liste, suport, consultanță ș.a.m.d.), cât și specifice (o secțiune pentru cote de întreținere și plăți, spre exemplu).

Necesitatea asociațiilor de proprietari și a prezenței lor în on-line

Asociația de Proprietari este forma juridică de organizare și de reprezentare a intereselor comune ale proprietarilor unui condominium, recunoscută de lege. Prin condominium, clădire sau bloc de locuințe se înțelege o proprietate imobiliara formată din apartamente sau spatii cu altă destinație decât aceea de locuință (proprietatea individuală) și proprietatea comună indiviza, aferentă în cota-parte fiecăreia dintre proprietățile individuale și de care nu poate fi separată. Asociațiile de Proprietari se constituie în principiu pentru simplitatea și eficiența managerială a condominimului.

Cu excepția aspectului privind necesitatea înființării Asociației de Proprietari ca obligație a proprietarilor pentru propria lor proprietate, aceasta unică formă de organizare mai conferă și următoarele avantaje, unele stabilite prin prevederi legale (avantaje ilustrate și în prima pagină a website-ului – și care ar putea fi utilizate în vederea elaborării de noi module, plăți online, suport pentru diverse aplicații sau în relație cu instituțiile statului, și de ce nu o platformă on-line de gestiune). Printre avantaje enumerăm:

1. Calitatea de persoană juridică cu drepturi depline în față oricărei instituții publice de stat sau private;

2. Scutire de impozit pe veniturile obținute de asociație din închirieri ale spatiilor comune, din activitatea economică de orice natură etc., în condițiile legii;

3. Scutire la plata T.V.A. pentru activitățile desfășurate de asociația de proprietari;

4. Scutire la plata taxei judiciare de timbru pentru acțiunile în instantă împotriva restanțierilor;

5. Scutire la plata taxei judiciare de timbru pentru acțiunile în instantă împotriva furnizorilor de servicii publice (RADET etc.) privind respectarea drepturilor consumatorilor;

6. Privilegiu imobiliar asupra bunurilor mobile și imobile ale restanțierilor, la judecătorie, astfel încât la data vânzării apartamentelor/spatiilor această operațiune să nu se poată face decât după achitarea datoriilor câtre asociație;

7. Negocierea directa a contractelor de furnizare și intermedierea serviciilor publice de utilități;

8. Aplicarea unui sistem propriu de penalizări, aducător de venituri, compensatoare pierderilor, pentru asociație;

9. Eliminarea fraudelor financiar-contabile și a muncii la "negru";

10. Obținerea de credite avantajoase, cu dobânda subvenționata, pentru lucrări de reabilitare, consolidare, modernizare;

11. Obținere de finanțări nerambursabile pentru proiecte în cadrul asociației de proprietari;

12. Posibilitatea deschiderii de conturi la orice bancă;

13. Posibilitatea retribuirii tuturor celor care se implica în activitatea practică sau cu răspundere în cadrul asociației;

14. Posibilitatea inițierii de câtre proprietari a unor afaceri în numele asociației de proprietari;

15. Aplicarea unor programe sociale de sprijinire a persoanelor cu dificultăți financiare;

16. Posibilitatea contorizării individuale a consumurilor de apa, gaze etc.;

17. Posibilitatea asociației de a deveni intermediar de servicii publice și colector de taxe și impozite locale, activități aducătoare de venituri;

18. Posibilitatea concesionarii/închirierii spatiilor verzi din jurul clădirii s.a.

Neasocierea ca proprietari și neînființarea Asociației de Proprietari trag după sine cel mai mare dezavantaj, și anume afectează modul de reprezentare a proprietarilor în orice problemă privind proprietatea comună: întreținerea și exploatarea clădirii, contracte, servicii, plăți, modul de lucru etc. Mai exact, pentru oricare dintre problemele privind proprietatea comună, va fi obligatoriu ca toți proprietarii să împuternicească, de fiecare dată, prin procură notarială, o persoană care să le reprezinte interesele. Acest aspect impune timp și bani din partea proprietarilor. Altfel orice măsură luată de o persoană fără acordul legal al proprietarului reprezintă un risc mare pentru aceasta.

Pe de alta parte, obligațiile de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile privind consumurile și cele pentru proprietatea comună nu se elimină, din contră ele pot genera, din cauza lipsei de organizare, alte cheltuieli; de asemenea obligațiile și responsabilitățile legale asupra propriei proprietăți (individuală + comună) sunt aceleași, chiar mai greu de îndeplinit. Din acest motiv, proprietarii care nu acceptă ideea asocierii ca proprietari, în scopul propriei proprietăți, nu pot beneficia de drepturi materiale și bănești rezultate din activitățile economice ale asociației de proprietari, altele decât cele privind închirierea spatiilor comune, pentru că aceste drepturi nu le sunt conferite prin nici o formă juridică; de asemenea, nu pot avea controlul asupra activității financiare a asociației (contestații, solicitări rapoarte, dreptul la vot etc.). Totodată activitatea Asociației de Proprietari se va desfășura greoi, suferind atât ceilalți proprietari cât și clădirea, generându-se consecințe asupra propriei proprietăți dificil de remediat, cu costuri foarte mari, existând riscul major al pierderii, în timp, a acestei proprietăți. Mai mult, contractele cu furnizorii de servicii vor rămâne ca și până în prezent, sub forma unor simple formalități, neputându-se progresa deloc în sensul individualizării și creșterii calității acestor servicii. Exista de asemenea riscul ca noi contracte să nu poată fi încheiate, din diverse motive de natura juridica. Deci în aceste condiții … cine suporta consecințele măsurate în timp și bani? Evident … proprietarii.

Implementarea tehnologiilor informației și comunicării în societate

Dezvoltarea tehnologică rapidă a societății contemporane și în special dezvoltarea tehnologiei informației și comunicării, ca răspuns la nevoia de informare a indivizilor, sunt caracteristici fundamentale ale societății secolului XXI, numită și societate informațională sau societate bazată pe informație. Informația ca resursă deține prin urmare un loc primordial. Astfel, dezvoltarea infrastructurilor de comunicații, implementarea unor instrumente software adecvate, crearea de conținut digital, dezvoltarea abilităților individuale de utilizare și valorificare a informației sunt factori care fac posibilă folosirea intensivă a tehnologiilor informatice și de comunicații în toate sferele activității și existenței umane cu un impact semnificativ la nivel economic și social. De aici și multitudinea de website-uri din Internet, în continua creștere și cu o vizibilitate din ce în ce mai mare. Nevoia de on-line și de comunicare virtuala și prin conținut digital a influențat nu doar mentalități, dar și comunități întregi prin cererea și oferta în creștere de acest tip de manifestare.

Considerată un eveniment major al secolului XX, atât din punct de vedere tehnologic cât și social, apariția Internetului este considerată premisa fundamentală a societății informaționale. Având la bază inovații de ordin tehnologic, obținute însă în urma interacțiuni sociale (dintre specialiști, instituții, state și un număr extrem de mare de utilizatori din întreaga lume), internetul, prin dezvoltarea sa explozivă, a devenit un fenomen a cărui dimensiune socială se manifestă la nivel global. Dacă în esență societatea informațională este „societatea care se bazează pe Internet”, atunci globalizarea trebuie să fie o consecință a Internet-ului și „un fenomen specific societății informaționale”. în acest sens, termenul de “comunitate”, devine mai relevant termenului de “sistem”, deoarece este mai larg răspândit și lasă un spațiu deschis pentru înțelegerea naturii umane ca un întreg.

Transformarea și expansiunea explozivă a internetului au avut loc începând cu anii 90 prin introducerea în structura sa a unor noi aplicații cunoscute sub denumirea generică de tehnologie World Wide Web (abreviată www sau numită pe scurt prescurtat web). Tehnologia web este una din multiplele aplicații ale internetului constituită într-un sistem de documente și informații de tip hipertext legate ele între ele care pot fi accesate prin rețeaua mondială de Internet. Documentele postate pe calculatoare-server aflate în diferite locații pot fi regăsite cu ajutorul unui URI univoc. Hipertextul este prelucrat cu un ajutorul unui program de navigare în web numit browser (program de navigare web) care descarcă paginile web de pe un server web și le afișează pe un terminal.

Alături de tehnologia web, Internetul înglobează multiple alte servicii – aplicații cum sunt: afișarea de informații mai mult sau mai puțin statice cu formă de text, imagini și sunete (așa-numitele pagini web), poșta electronică (e-mail), transferul de fișiere de date și informații, chat, video și video on demand, telefonie și telefonie cu imagine prin Internet, televiziune prin Internet, comerț electronic (e-commerce), operații bancare (Internet banking), transmitere de fișiere, sondări de opinie, mediu pentru răspândirea știrilor, mediu pentru toate genurile de grafică și muzică, e-learning, sesiuni de lucru de la distanță, rețele sociale, forum (grupuri de discuții pe teme prestabilite), platforme online, suport, jocuri interactive prin rețea, etc. În cadrul acestui sistem complex de aplicații și servicii care pot fi utilizate prin intermediul unui program multifuncțional de navigare, tehnologia web ocupă o poziție predominantă fiind, pe de o parte, o aplicație de tip multimedia cu funcții integrative în raport cu altele și, pe de altă parte, datorită unei interfețe grafice de utilizare (graphic user interface) practică și simplu de folosit.

Prin implementarea serviciului web, Internetul a devenit un mediu principal de informare și comunicare precum și un imens spațiu de stocare a informațiilor. Creșterea continuă a numărului de utilizatori, echivalentă în fapt cu includerea și participarea activă a acestora în sfera informației electronice, constituie premisa fundamentală pentru trecerea la așa numita societate informațională. Caracterul ireversibil al trecerii la societatea informațională este dat de intensitatea dezvoltării unor factori determinanți (tehnologia informației și comunicării, producția multimedia) al căror efect se amplifică în contextul globalizării.

Dezvoltarea infrastructurilor de comunicații, dezvoltarea componentelor hardware, implementarea unor instrumente software adaptate transmiterii informației și comunicării, apariția și dezvoltarea și diversificarea conținuturilor diverse în format digital precum și dezvoltarea abilităților individuale în utilizarea și valorificarea informației sunt caracteristici ale societății informaționale.

Internetul s-a dezvoltat ca o adevără industrie care a generat activități conexe alternative legate de accesul, utilizarea și transmiterea informațiilor chiar și în domeniul economic, devenind o imensă piață de desfacere. „Din momentul în care intervine Internetul cu marile avantaje pe care acesta le aduce (email, comerț electronic și tranzacții electronice, piața Internet, distribuția de conținut) prin cuprinderea în sfera informației electronice a unui număr cât mai mare de cetățeni se trece la societatea informațională”. Prin urmare societatea informațională este acea societate în care producerea și consumul de informație este cel mai important tip de activitate, informația este recunoscută drept resursă principală, tehnologiile informației și comunicațiilor sunt tehnologii de bază, iar mediul informațional, împreună cu cel social devin actualele medii de existență a omului.

Noile tehnologii ale informației și comunicării schimbă perspectiva asupra practicii sociale și a cooperării. Implementarea acestora fiind considerată de mult drept o necesitate și o direcție prioritară a politicilor sociale. Cu toate acestea, dinamica accelerată a schimbărilor sociale, impactul și amploarea acestor schimbări au impus cu necesitate restructurări la nivelul comunicării și cooperării sociale, în direcția adaptării obiectivelor la noile cerințe concrete ale societății secolului XXI.

Dintre multiplele avantaje oferite de utilizarea noilor tehnologii în scopuri sociale, amintesc: reducerea consumului de timp în ceea ce privește propria informare, căutarea și oferirea de suport / intr-ajutorare, sprijinirea inițiativelor, publicarea de păreri, sfaturi și comentarii, și nu în ultimul rând posibilități extinse de informare și acomodare rapidă cu schimbările din social, legislativ și diverse domenii la care individul are acces din ce în ce mai ușor.

Ținând cont de cele relatate mai sus, medierea intre individ, indivizi și societate a ajuns să se realizeze în mare parte prin noile tehnologii ale informației și comunicării, datorită amplificării caracterului multimedia al spațiului web, în condițiile unui acces superior la Internet atât cantitativ (ca număr de persoane) dar mai ales calitativ (ca viteză de transfer). Când vorbim de mediere mă refer la interacțiunea non-fizică/ virtuală (on-line/offline) intre indivizi sau intre individ și instituții/comunități, interacțiune bazata pe Internet ca mediu de distribuție al materialelor, cât și canalul de comunicare între actorii implicați. Interacțiunea prin Internet este o formă de cooperare bazată pe web (on-line) care dispune de un mediu software accesibil prin rețeaua Internet oriunde în lume și oricând. Progresele înregistrate în tehnologia rețelelor și îmbunătățirile în ceea ce privește lățimea de bandă vor putea conduce pe viitor la posibilități de acces multimedia nelimitat și la o calitate mult superioară.

Principalele avantaje ale implementării unei cooperări sociale prin rețele, website-uri și platforme on-line sunt: reducerea costurilor legate de depozitare de informație, expediere și personal; flexibilitate informației care poate fi usor tipărită sau salvată și care poate rămâne arhivată în format electronic ani de zile; multiple instrumente care facilitează navigarea utilizatorilor pe website; acces rapid la informații exact când și unde este necesar; integrarea unei varietăți de medii de interacțiune prin: text, grafică, imagine statică și animată, sunet, scurte filme, într-un cuvânt multimedia; posibilități extinse de informare prin intermediul hiperlegăturilor; eliminarea izolării prin utilizarea facilităților de comunicare specifice Internetului; controlul accesului la resurse prin autentificarea utilizatorilor; oportunități pentru formare de grup (asincronă și sincronă) ca și pentru formare individuală, formare ce beneficiază de tot suportul tehnologic în continua evoluție.

Modalități de redare a informației

Comparativ cu informarea tradițională, prin biblioteci, cărți, articole, știri, „din auzite”, informarea din on-line oferă o gamă mult mai extinsă de modalități de redare a informației cu particularități specifice care, utilizate adecvat pot aduce un plus în procesul de cooperare. Începând cu modalitățile clasice (redarea textului, listelor, schemelor, imaginilor și reprezentărilor grafice) și continuând cu modalități mai complexe de transmitere a informației (animația, formatul audio, imagini video, prezentări, aplicații educaționale cu suport multimedia sau web), cooperarea asistată de calculator presupune adaptarea acestor modalități clasice la specificul obiectivelor urmărite prin folosirea lor în cadrul interacțiunii umane din ziua de astăzi prin virtual, atât în ceea ce privește forma de prezentare cât și conținutul informației transmise sau stocate.

În redarea informației prin intermediul textului, de exemplu, trebuie evitată folosirea în mod excesiv pentru a nu produce monotonie și a nu scădea interesul individului. În plus față de cerințele clasice ale redării unui conținut text forma editării textului trebuie să faciliteze receptarea conținutului prin împărțirea conținutului în paragrafe mici, ușor de asimilat, alegerea unor caractere optime și păstrarea acestui stil de informare pentru a nu îngreuna lectura, evidențierea titlurilor de paragraf și a cuvintelor cheie, evitarea senzației de aglomerare prin utilizarea de spații libere în jurul paragrafelor precum și utilizarea unor explicații și/sau imagini.

Față de metodele tradiționale de informare, alegerea mediului de transmitere în on-line cuprinde și componente noi, disponibile odată cu apariția tehnologiei web: hiperlegăturile (eng. hiperlink), serviciul de poștă electronică (eng. email), grupurile / forum-urile de discuție și liniile de discutii (eng. chat).

Hiperlegăturile (hyperlinks) oferă individului posibilitatea de a participa activ la propria informare precum și aprofundarea informației prezentate. Prin utilizarea funcțiilor hypertext (redarea nesecvențială a informației text) și hypermedia (tehnică de structurare și organizare a informațiilor multimedia și hypertext) se obține un grad sporit de interactivitate. Acestea pot fi folosite pentru explicații suplimentare, pentru trimiterea către exemple, oferind în general oportunități de explorare a unor informații adiționale care să faciliteze înțelegerea materialului sau lămurirea individului asupra unei chestiuni particulare de care s-a arătat interesat. Prin intermediul hiperlegăturilor informația poate fi accesată într-o formă neliniară.

Poșta electronică și grupul / forum-ul de discuții sunt instrumente de comunicare asincronă care permit indivizilor și / sau societății / instituțiilor / organismelor să contribuie cu informație, să schimbe informații legate de legislație, de procedura, de verificare, control, informare privind interesele comune, să sprijine susținerea propriilor pareri și să ofere un mediu transparent de informare / cooperare, prin care individul poate să beneficieze inclusiv de consultantă.

Liniile de chat permit un grad ridicat de individualizare a relației dintre indivizi și / sau societate / instituții / organisme. Prin intermediul unei linii de chat, interlocutorii pot comunica direct, în timp real, folosind tastatura sau, în variante mai complexe, comunicarea audio și video. Comunicarea pe această cale implică totuși o serie de dezavantaje specifice comunicării sincrone mijlocite de calculator și performantele acestuia.

Proiectarea unui website – aspecte interactive și colaborative ale Internetului

Interesul sporit pe care tinerii îl manifestă în folosirea noilor tehnologii informaționale precum și apetența pentru rețele de socializare sau medii de tip comunitate virtuală dezvoltate în domeniu realității virtuale a Internetului, nu este deloc de ignorat, ci ar trebui folosite în avantajul tinerilor. Consider că orientarea acestor tendințe spre activități cu caracter educațional și atragerea interesului tinerilor către activități și comunități cu caracter social și de cercetare constituie un demers util în cadrul procesului de cooperare la nivelul global și al progresului cunoștințelor. În acest sens, proiectul de față urmărește să vină în sprijinul tinerilor, noi sau viitori proprietari prin proiectarea și dezvoltarea unui website ce ar putea fi extins pe viitor prin funcționalități de tip portal web. Website-ul ce face obiectul acestui proiect este adaptat nevoilor concrete ale tinerilor proprietari și ale comunității din care aceștia fac parte, mai exact a nevoii de informare și gestionare de probleme, situații cu care aceștia se întâlnesc sau se vor întâlni ca locatari sau proprietari într-un imobil.

Diversele portaluri sau website-uri pot fi create de către o organizație, o persoană particulară, instituții publice etc. De obicei un website este administrat (creat, întreținut și actualizat) de către un așa-numit webmaster, dar există și alte posibilități:

website-ul poate fi actualizat automat și permanent pe baza unei baze de date;

paginile sale pot fi create în mod dinamic și automat în funcție de acțiunea utilizatorului în cadrul unei aplicații web;

website-ul poate fi creat și / sau administrat chiar de către utilizatorii săi – vezi Web 2.0.

Utilizarea facilităților de tip Web 2.0

Web 2.0 desemnează (destul de vag) noi căi de a implementa și exploata posibilitățile organizatoare ale internetului. Conținutul și informația din Internet nu mai e oferită vizitatorilor numai de către mass media, guverne și companii particulare, ci și de persoane particulare, legate între ele prin rețele informale bazate pe Internet, și care contribuie și participă activ la punerea la dispoziție și răspândirea informațiilor pe întregul glob. Web 2.0 permite crearea de bloguri, wiki-uri, upload de conținut media și website-uri de rețele sociale. Exemple tipice pentru acest nou aspect sunt așa-numitele wiki-uri, weblogs sau mai simplificat blogurile, precum și portalurile și bursele de schimb de imagini, muzică, filme/video și software din Internet, așa cum ar fi Flickr, YouTube și website-urile pentru File sharing. De asemenea și așa numitele „rețele sociale”, cum ar fi Facebook sau Twitter. Web 2.0 a adus noi tehnologii, cum ar fi AJAX cu care se pot crea website-uri complexe folosind CMS, XML, RSS, API, etc.

Inițial web-ul a constat din pagini statice, care erau actualizate doar ocazional de către deținătorii lor. Ulterior au fost realizate și sisteme de gestiunea automată a informațiilor dintr-un website, numite Content Management Systems (CMS). Acestea puteau construi pe loc – în mod dinamic, la cerere – versiunea cea mai nouă posibil a paginii web, și anume prin consultarea unei bănci de date (sigur că și aceasta trebuia actualizată permanent, dar asta se face pe căi tradiționale, nelegate direct de web). Dar și această tehnică împarte oamenii în „creatori” de pagini web și „consumatori” mai mult sau mai puțin pasivi ai acestor pagini/informații/documente.

Cam din anul 2005 încoace însă, unii specialiști afirmă că Internetul oferă din ce în ce mai des o nouă calitate, idee care a fost susținută și de mediile de mase, și anume prin folosirea deasă a noilor termeni, specifici pentru Web 2.0:

Stocarea datelor utilizatorilor, care avea loc în primul rând pe calculatorul local, urmând să fie publicate în web abia ulterior, se face acum în primul rând direct în web (de exemplu pentru fotografiile private ș.a.) – vezi și articolul Cloud computing. Programele locale accesează din ce în ce mai des aplicațiile web, deoarece se pleacă de la ipoteza unei legături permanente cu web-ul. Unele motoare de căutare web sunt în stare să acceseze și datele locale ale utilizatorului.

Diferențele între aplicațiile locale și cele web se atenuează. Multe programe se actualizează singure, luând legătura cu website-ul autorului lor în mod automat, uneori chiar pe ascuns. Rolul browserului devine din ce în ce mai important, deoarece cu ajutorul lui pot fi implementate azi aplicații web extrem de complexe (vezi Dynamic HTML). Practic vorbind, browserul devine cel mai important program al utilizatorului.

Rolurile de „creator” și „consumator” de pagini web încep să se încalece, deoarece „consumatorii” de până acum încep să contribuie activ la crearea de noi conținuturi, cum se întâmplă de exemplu cu așa-numitele bloguri. Mulți utilizatori își mută și transformă sfera lor privată de la echipamentul local (PC-ul propriu) la web, în acest fel făcând-o semi-publică sau chiar publică.

Mashup este tendința de a accesa simultan și a cupla unele cu altele mai multe servicii web, de la ofertanți diverși, rezultatul însă apărând ca fiind „dintr-o bucată”, fără întreruperi sau alte dezavantaje.

Noile aplicații bazate pe web duc la efectul că utilizatorii, chiar și atunci când nu sunt foarte versați tehnic, participă direct la răspândirea prin web a informațiilor și opiniilor. Toate aceste fațete recente ale web-ului sunt ocazional desemnate drept „software social”.

Termenul Web 2.0 acoperă o arie largă de aplicații și servicii cu caracter dinamic care permit într-o măsură mai mare sau mai mică interactivitate și colaborare ale Internetului, în special ale web-ului. Terminația „2.0” are semnificația de versiune 2 a unui software web ci a unei noi generații în dezvoltarea domeniului web și a designului web. Apărut relativ recent (în anii 2004 – 2005) Web 2.0 reprezintă o nouă perspectivă asupra internetului în care utilizatorul nu mai este un simplu „vizitator” în domeniul web ci acesta capătă un rol activ în producerea și comunicarea informațiilor prin intermediul Internetului. Față de siturile web tradiționale care limitează utilizatorul la o vizualizare pasivă a conținutului paginilor web accesate, Web 2.0 integrează tehnologii specifice care au dus la dezvoltarea și evoluția comunităților web, a serviciilor de găzduire și a aplicațiilor web precum și a aplicațiilor de tip rețea socială bloguri, wiki-uri. ș.a., care facilitează comunicarea, partajarea securizată a informațiilor, interoperabilitate și colaborarea în domeniul web.

Comunitatea – Web 2.0 a însemnat în principal implicarea maselor în mod activ, crearea de comunități în jurul unor website-uri, comunități care pot comenta conținutul unui website dacă nu pot chiar să contribuie la el! A se vedea însăși Wikipedia, unde poate oricine să colaboreze, scriind / publicand un material. Astăzi un website care nu permite comentarii este un website care nu se gândește la vizitatori, la nevoia lor de a da un răspuns la ceea ce primesc. Oamenii vor acum să comenteze, să evalueze, să voteze conținuturile pe web. Vor să aibă avataruri, poze de-ale lor atașate la profiluri, să poată să își facă liste de prieteni, să facă parte din așa numitele rețele sociale (engl. social networks). în acest mod, Web 2.0 a transformat navigatorul, internautul, din spectator în parte activă a spectacolului.

Arhitectura – Actualmente web-ul devine tot mai mult o sumă de aplicații care relaționează în cele mai nebănuite modalități. Vechea structură ierarhică este înlocuită de o rețea de componente pe care utilizatorul le ia și le asamblează după propriile nevoi. În fapt Web 2.0 a marcat începutul aparițiilor aplicațiilor web care încep să concureze serios aplicațiile desktop. Există chiar și sisteme de operare online, astfel încât putem să ne imaginăm că în câțiva ani calculatorul va însemna doar un dispozitiv de conectare la internet, fără harddisk, acesta fiind un spațiu pe un server undeva, rulând un sistem de operare online cu aplicații online.

Aspectul – Așa cum pantalonii trapezi caracterizau o anumită perioadă a secolului trecut, la fel și pe web există câte un aspect definitoriu per perioadă. Pentru Web 2.0 aspectul înseamnă culori vii, cât mai puține colțuri, cât mai multe umbre, reflecții, gradiente, etc.

Mediile din întreaga lume au reacționat intens la aceste puncte de vedere noi, bănuindu-se chiar că ele vor avea efecte sociale și economice directe. Există însă și voci critice care, conștiente că îndărătul lui Web 2.0 nu stă nici o tehnologie nouă, se plâng de faptul că termenul nu e definit exact și poate fi deci exploatat după pofte de către unele companii – de exemplu cu scopuri publicitare sau economice sau chiar pentru trafic de influență. Un exemplu pozitiv sunt activitățile de marketing ale unor companii care încearcă să-și convingă clienții să participe activ chiar ei la proiectarea și realizarea paginilor web oferite de firma respectivă. Deci, în loc de metoda „push” (paginile web ale firmei trebuie să-i împingă pe clienți să cumpere), se încearcă principiul „pull” (clienții potențiali sunt atrași să participe la crearea paginilor web ale firmei, dar bineînțeles tot cu scopul de a-i determina să cumpere).

Dezvoltarea tehnologiilor Web 2.0 a permis, în fapt, construirea portalurilor web, ducând astfel la dezvoltarea unui tip specific de situri web. Portalurile web au apărut ca alternativă la așa numitele Intranet (rețele interne de calculatoare care utilizează tehnologia internet pentru a partaja în mod securizat informații sau aplicații destinate utilizatorilor) și permite conectarea utilizatorilor și a indivizilor din cadrul unei organizații sau comunități, oferind posibilitatea de comunicare și acces la informații prin intermediul unui portal web răspunzând problemelor de partajare a informațiilor din cadrul acestora. Acest tip de soluție permite integrarea unui mediu colaborativ ce poate contribui la eficientizarea activităților din cadrul unei organizații sau comunități, determinând îmbunătățirea modului de lucru în echipă și reducerea timpului necesar pentru luarea deciziilor permițând colectarea informațiilor din mai multe surse de date: servere de fișiere, website-uri, directoare publice și din diferite tipuri de fișiere. O facilitate elementară oferită o reprezintă stocarea și organizarea de resurse informaționale grupate pe categorii și care permit un acces rapid și eficient al utilizatorului în funcție de necesitățile specifice. În variantele mai complexe la acestea se pot adaugă și alte aplicații pentru culegere prelucrarea și stocare de date, suporturi pentru grupurile de lucru etc. Astfel, proiectarea arhitecturii funcționale a unui portal web urmărește o utilizarea optimă și orientată a resurselor pe care internetul le oferă în scop de informare pentru satisfacerea necesităților specifice ale fiecărui individ sau la nivelul unei comunități, cu un scop specific.

Promovarea unui website

Pentru a crește numărul de vizitatori, administratorul website-ului trebuie să dea posibilitatea utilizatorilor să-și exprime opiniile, sugestiile și comentariile în legătură cu website-ul vizitat. Această metodă, care poartă denumirea de metoda feedback-ului, este foarte des folosită, reprezentând în același timp o soluție de publicitate on-line pentru companii. O soluție pentru primirea feedback-ului de la vizitatori este folosirea email–ului care reprezintă o cale simplă de a recepționa mesaje de la cititori.

O metodă modernă de promovare a website-ului o reprezintă promovarea pe baza rețelelor sociale. Dintre cele mai cunoscute și utilizate rețele sociale amintim: Facebook, Twitter, Linkedin, YouTube etc. În anul 2012, rețeaua de socializare Facebook a depășit oficial pragul de 1 miliard de utilizatori activi lunar, Twitter are peste 200 de milioane utilizatori activi, LinkedIn aproximativ 150 milioane, iar YouTube peste 490 de milioane de vizitatori unici. Astfel, avantajele promovării website-ului cu ajutorul rețelelor sociale sunt după cum urmează:

Simplitatea, nu implică decât o conexiune la Internet;

Interacțiunea cu posibilii vizitatori ai website-ului, aflându-le astfel părerile în legătură cu conținutul și informațiile puse la dispoziție pe website;

Dialogul bazat pe schimburi de idei, care îmbracă formal mesajul publicitar;

Fidelizarea vizitatorilor, prin intermediul comentariilor, a review-urilor, a like-urilor pe Facebook sau a mesajelor pe Twitter.

Mentenanța unui website

Modificarea conținutului unei pagini web se poate face în mai multe moduri, în funcție de tehnologiile folosite la realizarea website-ului. O pagina web statică va putea fi modificată doar dacă se modifică direct codul său sursă HTML folosind un editor de texte sau un program specializat în editarea paginilor web.

Website-urile dinamice pot conține pagini al căror conținut poate fi actualizat online folosind editoare de text specializate sau module de administrare proprii. în acest fel mentenanța se poate face foarte rapid și usor chiar de catre proprietarii website-ului fără a fi nevoie ca aceștia să posede cunoștințe de HTML. Conținutul paginilor este memorat intr-o bază de date iar modificările aduse conținutului unei pagini se salvează în respectiva bază de date fiind apoi afișate imediat în website în forma modificată.

Prin mentenanță înțelegem acțiunea periodică de întreținere și actualizare a conținutului website-ului. Indiferent de cauzele care o determina, actualizarea conținutului este necesară. Fie că au intervenit modificări la datele de contact sau se dorește afișarea noutăților imediat ce devin disponibile, mentenanța este cea care are grijă ca grupul țintă să revină pe website în mod periodic.

Sub aspectul optimizării unui website pentru motoarele de căutare, mentenanța este aproape obligatorie. Un motor de căutare care vede că o anumită pagină din website este diferită față de cea pe care a vizitat-o ultima dată îl face să creadă că acea pagina se modifică mai des și o va vizita și pe viitor mai des. Dacă însă nu vede nici o modificare de la o vizită la alta, o va considera ca fiind "statică" și nu o va vizita la fel de des, astfel ca de ex. o modificare făcută în scop SEO asupra paginii respective nu va fi indexata la timp și optimizarea va dura mai mult.

ARGUMENT

Motivația temei proiectului, și anume construirea unui website în vederea managementului unei Asociației de Proprietari este simplă și întemeiată – îmi doresc implementarea unui website portal care să fie util proprietarilor și locatarilor unui bloc, cu atât mai mult cu cât ar favoriza o gestiune mai bună și transparenta a proprietății comune și a beneficiilor obținute din folosința acestora, ar ușura comunicarea rapida a situațiilor urgente, a plaților și contribuțiilor și ar sprijini o mai buna cooperare între proprietari și Asociație în vederea îmbunătățirii calității conviețuirii din bloc.

Urgența și necesitatea unui astfel de website portal pentru orice Asociație de Proprietari, interesată de o comunicare mai eficientă cu proprietarii din bloc, este ușor de înțeles. Modelul de website portal propus ca proiect are ca scop deci reprezentarea și informarea proprietarilor, dar și o mai mare vizibilitate și transparență privind gestionarea, administrarea și folosirea bunurilor aflate în proprietate comună și în cota parte indiviză din clădirea ce alcătuiește condominiumului.

Astfel, înglobarea resurselor informaționale specifice managementului și administrării unei Asociații de Proprietari face ca volumul acestora să fie mai ușor de organizat și prezentat cu ajutorul unui website interactiv. Postarea on-line asigură accesul la un volum mult mai mare de informație raportat la noutățile și modificările fiscale și juridice din acest domeniu.

Proiectarea unui portal de informare conceput pentru accesul proprietarilor la informații relevante, va putea prezenta datele existente într-un mod mult mai exhaustiv decât cum se obișnuia înainte, prin avizier. Pe lângă informațiile legate strict de administrare, portalul pune la dispoziție o gama variată de materiale despre legislație, oportunități, precum și alte informații despre activitățile Asociației de Proprietari. Totodată, portalul oferă acces la informații privind situația plații facturilor și a problemelor curente, cu scopul de a stimula o mai bună cooperare între locatari.

Prin structura sa, website-ul oferă suport și consultanță proprietarilor, partajează resursele informaționale, facilitează accesul la acestea și sprijină colaborarea între utilizatori sau grupuri de utilizatori. Fiind conceput ca un instrument de comunicare, website-ul vizează constituirea unui mediu de tip comunitate virtuală în scopul îmbunătățirii comunicării și transparentei decizionale și fiscale din cadrul Asociației de Proprietari. Asimilarea tehnologiei specifice utilizate presupune anumite competențe de utilizare a calculatorului și a tehnologiei web, la un nivel elementar sau mediu, în cazul fiecărui utilizator interesat.

Website-ul asigură celor direct vizați, adică proprietarilor din asociație, prin arhitectura sa functională, acces on-line permanent la materialul legislativ, la informații de ultima ora și documente administrative, la informații juridice și fiscale, oferind și posibilitatea sesizării de nereguli. În acest sens website-ul se constituie într-o sursă transparenta de date, informații și documente administrative disponibile on-line și structurate pe secțiuni. În cadrul fiecărei secțiuni aferente unei chestiuni concrete materialele informative sunt organizate modular, ținând cont de tipul și importanța subiectului dezbătut.

Deși website-ul în cauză este mai degrabă informativ, acesta are mare potențial în cazul transferului pe o structură de tip portal / platforma, cu un caracter dinamic și un grad de flexibilitate mai ridicat. Platforma va putea astfel permite utilizarea unor funcții specifice menite să crească gradul de participare al proprietarilor / locatarilor prin sedinte și activități programate prin intermediul website-ului sau a consultantei on-line, urmărindu-se astfel eficientizarea proceselor de tip colaborativ.

Având în vedere facilitățile oferite de portalurile web am considerat că proiectarea unui website pe structura acestui tip de tehnologie se poate dovedi o resursă usor de adaptat, cu rezultate utile specificului informațional și de comunicare pe care îl presupune activitatea de administrare și management a unui Asociatii de proprietari. Motivarea și etapele construcției unui website de acest gen, acela a unei Asociatii de Proprietari corespunde scopului principal al proiectului de față, deși proiectarea conturilor individuale și accesul securizat nu este încă prevăzut în website-ul proiect.

Din punct de vedere tehnic, website-ul de tip portal sau platforma permite accesul la resursele informaționale specifice atât în mod public, cât în mod securizat, pe baza unui cont de utilizator. Posibilitatea accesului securizat este o facilitate necesară având în vedere specificul website-ului de a oferi posibilitatea organizării utilizatorilor în tipuri de clase-utilizator în funcție de necesități și atribuirii de permisiuni speciale fiecărei clase, putând astfel acoperi atât nevoile Comitetului Executiv în desfășurarea activității sale, cât și cele ale Administratorului, Contabilului și Cenzorului. De exemplu, președintele asociației sau administratorul poate permite numai unei clase de locatari (restanțierii sau cei care fac parte din comitetul executiv) să primească informări sau să posteze răspunsuri sau comentarii la informări, pe forum la un anumită temă propusă spre dezbatere. Portalul mai oferă utilizatorilor o interfață grafică personalizată și posibilitatea selectării informațiilor specifice organizate tematic conform obiectivelor propuse.

Analiza oportunității dezvoltării unui website a vizat în primă instanță raportarea resurselor alocate în activitatea didactică prin realizarea prezentului proiect. În cazul portal-urilor profesionale un criteriu în aprecierea necesității implementării eficiente a acestui tip de tehnologie pentru o asociație, organizație sau comunitate este volumul ridicat al resurselor informaționale cu care acestea operează. În cazul proiectului de față volumul de date și informații este relativ restrâns și circumscris domeniului strict al administrării unei Asociații de Proprietari. Opțiunea pentru un website față de unul de tip portal a avut în vedere aspecte privind raportul dintre efortul alocat și posibilitatea realista a atingerii obiectivelor propuse precum și a asimilării tehnologiei specifice utilizate pentru realizarea proiectului.

Instrumente de dezvoltare utilizate în crearea website-ului

Pentru dezvoltarea interfeței grafice a website-ului și optimizarea sa estetica am folosit programele Adobe Photoshop și Adobe DreamWeaver. Adobe Photoshop este un editor de imagini iar Adobe Dreamweaver este un editor de website-uri. Dreamweaver este un editor WYSIWYG, fiind un instrument de management atât pentru dezvoltatori, cât și designeri deopotrivă, ce poate fi folosit atât pentru a crea documente individuale, cât și website-uri complete, având totodată posibilitatea de a afișa codul și design-ul în același timp. În Dreamweaver, termenul de website se refera la o locație de stocare a documentelor care aparțin website-ului. Un website în Dreamweaver furnizează o modalitate de a organiza și gestiona toate documentele web, încărcarea website-ului pe un server, urmărirea și întreținerea link-urilor, gestionarea și partajarea fișierelor.

Adobe Dreamweaver (cunoscut anterior ca Macromedia Dreamweaver) este o aplicație de dezvoltare web a companiei americane Adobe Systems, disponibilă atât pentru MS Windows, cât și pentru Apple Mac OS. Versiunile recente includ suport pentru tehnologii web cum ar fi CSS, JavaScript, PHP, Cold Fusion, cât și cadre ASP. Dreamweaver s-a bucurat de un larg succes încă de la sfârșitul anilor 1990 și momentan deține aproximativ 80 % din piața editoarelor HTML. Produsul poate fi rulat pe variate platforme software: Mac OS, Windows, dar suportă în același timp și platforme UNIX cu ajutorul unor emulatoare software cum ar fi Wine.

Ca orice alt editor WYSIWYG, Dreamweaver poate ascunde detaliile de implementare a paginilor HTML, făcând astfel posibilă crearea cu ușurință a acestora și de către utilizatorii neexperimentați. Unii creatori de pagini web critică aceste tipuri de editoare deoarece produc pagini de dimensiuni mult mai mari decât ar fi necesar, ceea ce conduce la o funcționare neperformantă a browserelor web. Această afirmație este în mare parte adevărată deoarece paginile web produse folosesc designul pe bază de tabel. În plus, produsul a mai fost criticat în trecut și pentru producerea de coduri care adesea nu erau conform standardelor W3C, dar acest aspect a fost mult îmbunătățit în versiunile recente. Cu toate acestea, compania Macromedia a îmbunătățit suportul pentru tehnologia CSS precum și alte modalități de design, fără a fi necesară folosirea designului pe bază de tabel.

Dreamweaver permite folosirea majorității browserelor instalate pe calculatorul utilizatorului, pentru a revizualiza website-ul web creat. De asemenea conține și câteva utilitare pentru administrarea website-urilor, cum ar fi cele pentru a găsi și modifica un paragraf sau o linie de cod, în întregul website, pe baza oricăror parametri specificați de către utilizator. Cu ajutorul panourilor de stare se poate crea cod JavaScript fără a avea cunoștințe de programare. Odată cu apariția versiunii MX, Macromedia a încorporat utilitare de generare dinamică a conținutului. De asemenea este oferit suport pentru conectarea la baze de date (cum ar fi cele de tip MySQL și Microsoft Access) pentru a filtra și afișa conținutul folosind scripturi de genul PHP, ColdFusion, Active Server Pages (ASP) și ASP.NET, fără a avea nevoie de o prealabilă experiență în programare.

Un aspect foarte lăudat al Dreamweaver-ului îl reprezintă arhitectura sa extensibilă. Extensiile sunt mici programe pe care orice dezvoltator le poate scrie (de obicei în HTML și JavaScript) și pe care oricine le poate descărca și instala, acestea aducând un spor de performanță și funcționalitate îmbunătățită programului. Există o comunitate de dezvoltatori care produc aceste extensii și le publică (atât comercial cât și gratuit) pentru probleme de dezvoltare web, de la simple efecte rollover până la soluții complete de vânzare online, în Internet.

La deschiderea aplicației Adobe Dreamweaver se observă o suprafață albă, denumită fereastra de lucru, care va afișa pagina Web așa cum va apărea ea în browser. În fereastra de lucru putem crea și modifica pagina HTML. În aplicația Adobe Dreamweaver paginile Web pot fi create atât în modul grafic (Design), cât și direct în cod HTML (Code). Bara de aplicație (Application bar) conține meniurile aplicației, comutatorul spațiului de lucru și alte controale de aplicație (Layout, Extend Dreamweaver, Website). Bara de instrumente Document ( Document toolbar) este creată pentru a oferi posibilitatea accesului rapid la comenzile mai importante. Conține butoane pentru diferite moduri de vizualizare ale ferestrei Document (Code, Split, Design), Multiscreen (vizualizăm documentul HTML ca și cum ar apărea în ecrane de diferite dimensiuni), pentru examinarea într-un browser configurat (Preview/Debug în browser), pentru verificarea compatibilității foilor de stil (CSS) cu diferite browsere (Check browser compatibility).

Programul Adobe Dreamweaver pune la dispozitie 3 moduri de vizualizare:

modul de vizualizare Code permite scrierea și editarea codului HTML, JavaScript, PHP sau ColdFusion Markup Language (CFML), precum și a oricărui alt tip de cod.

modul de vizualizare Split permite afișarea în fereastra Document atât a codului sursă, cât și a reprezentării vizuale a documentului HTML.

modul de vizualizare Design este un mediu de editare vizuală și dezvoltare rapidă de aplicații, care afișează o reprezentare vizuală a documentului, asemănătoare cu cea din fereastra browser-ului.

Live View este similar modului de vizualizare Design, afișând o reprezentare mai apropiată de ceea ce documentul HTML va arăta în browser. Acest mediu permite interacțiunea cu documentul la fel ca într-un browser. În cest mod conținutul documentului HTML nu este editabil.

Live Code View este disponibil doar atunci când vizualizăm un document în modul Live View, fara însă a avea posibilitatea de editare a codului sursă.

Mai mult decât atât, panourile și ferestrele de inspectare permit vizualizarea și modificarea proprietăților obiectului selectat. Cu ajutorul lor stabilim proprietăți, se creăm animații și adăugăm diferite funcționalități paginii web. Panourile din Adobe Dreamweaver sunt structurate în grupuri, pe secțiuni, alături de fereastra Document. Panourile pot fi extinse, comprimate sau închise prin acționarea săgeții situată în dreapta panoului.

Noțiuni de bază ale limbajului HTML

HTML (HyperText Markup Language) este limbajul utilizat în web pentru descrierea hipertextelor. Cu ajutorul HTML paginile web pot fi afișate. HTML nu este un limbaj de programare propriu-zis, ci doar un limbaj de descriere/editare, conținând elemente ce permit construirea paginilor web. Prin urmare cu HTML nu se poate programa. Limbajul HTML permite o formatare de baza a informației, astfel încât aceasta să fie inteligibila. Trebuie subliniat faptul că aceasta formatare nu ține de design, ci de logica informației. în realizarea unei pagini HTML este foarte importantă structurarea informației, pentru că tocmai acesta este rostul HTML-ului: transmiterea informației prin intermediul paginilor de internet. Pentru design avem un alt limbaj și anume CSS.

Limbajul HTML este derivat din SGML (Standard Generalized Markup Language – limbaj standard generalizat de marcare) având caracteristici specifice limbajelor descriptive:

documentele HTML sunt de tip text (ASCII) putând fi create cu orice editor de texte (Notepad, Wordpad);

documentele HTML pot fi vizualizate cu diferite browser-e și sunt independente de platforma de lucru;

HTML utilizează pentru descrierea documentelor web tag-uri (etichete sau marcaje) specifice pentru fiecare element descris, tag-urile stabilesc atât structura documentului cât și aspectul acestuia.

Învățarea limbajului HTML are trei mari avantaje: este foarte simplă și nu necesită mult timp; oferă controlul absolut asupra realizării paginii web; iar secvențele de cod HTML de la alte pagini web poți fi folosite "împrumutate" în cadrul paginilor pe care vrem să le realizăm.

Elementele limbajului HTML și structura unui document HTML

Elementele HTML de baza sunt: html, head, title și body. Un element are trei parti: o eticheta/ tag de deschidere, conținutul elementului și o etichetă/tag de închidere. Etichetele HTML sunt încadrate între paranteze unghiulare: < > eticheta de început și </tag> – eticheta de sfârșit. Efectul corespunzător etichetei este aplicat textului dintre eticheta de început și cea de sfârșit. Tag-ul este un identificator care furnizează browser-ului instrucțiuni de formatare a documentului, acesta nu este altceva decât un marcaj etichetă pe care limbajul HTML il foloseste alaturi de texte pentru a ajuta browser-ul de internet să afișeze corect conținutul paginii web. Unele elemente admit atribute ce conțin informații suplimentare despre conținutul elementelor. Atributele se precizează în cadrul tag-ului de început sub forma atribut=valoare și se separă prin spații.

Structura unui document html

Un document HTML este delimitat de perechea de etichete <HTML> și </HTML> și este constituit din:

antetul documentului delimitat de tag-urile <HEAD> și </HEAD>, conține informații generale despre document cum ar fi:

titlul documentului – cel care va fi afișat în bara de titlu a ferestrei browser-ului și este delimitat de tag-urile <TITLE> și </TITLE>;

pentru alte informații suplimentare se utilizează eticheta <META> admite atributele:

NAME – conține un șir de caractere ce reprezintă numele proprietății (“Author”, “Keywords”, “Description”)

CONTENT – conține valoarea asociată proprietății respective (între “ “)

corpul documentului delimitat de tag-urile <BODY> și </BODY> sau <FRAMESET> și </FRAMESET>, conține textul propriu-zis al documentului și elementele de formatare ale acestuia. Atenție , tagul <body> se pune o singură dată într-o pagină, nu de mai multe ori. Elementul <body> admite următoarele atribute:

BACKGROUND=”URL” – URL este un șir de caractere ce reprezintă adresa web a unei imagini care va fi utilizată de browser ca fundal (background) pentru document.

BGCOLOR=”culoare” – color stabilește culoarea fundalului documentului (BackGround Color) sau BGCOLOR= “locatia unei imagini.jpg” ce seteaza fundalul drept o culoare sau o imagine

TEXT= ”culoare” – stabilește culoarea textului.

LINK= “culoare” – stabilește culoarea cu care vor fi marcate în text link-urile nevizitate. VLINK= “culoare” – stabilește culoarea cu care vor fi marcate în text link-urile vizitate. ALINK= “culoare” – stabilește culoarea cu care va fi marcat în text link-ul activ.

ALIGN= “center / left / right” sau VALIGN= “ top, middle, bottom”

În HTML culorile se pot specifica în două moduri:

utilizând denumirile predefinite, cele mai uzuale sunt: red, maroon, yellow, green, lime, teal, olive, aqua, blue, navy, purple, fuchsia, black (este culoarea implicita), gray, silver, white;

utilizând codul culorii ( #rrggbb ) dat în formatul hexazecimal RGB: rr reprezintă roșu (de la 00 la FF); gg reprezintă verde (de la 00 la FF); bb reprezintă albastru (de la 00 la FF); aceste valori reprezentând contribuția fiecărei culori de bază la culoarea creată.

Formatarea textului

Atributele

Atributele sunt folosite pentru a modifica valoarea unui element în HTML. De obicei un element are mai multe atribute. Un tag este o comandă pe care browser-ul o interpreteaza, un element este un tag complet, iar un atribut modifică un element în HTML. Atributele sunt folosite pentru a personaliza elementele unei pagini web / tag-urile. Atributele se introduc între parantezele unghiulare “< >” ale tag-ului de deschidere. Cele mai multe tag-uri au propriile lor atribute. Deși textul poate fi introdus și fără taguri, dacă dorim să avem un text de o anumită formă atunci atributele trebuiesc băgate în tag-ul <font> </font> . Formatarea textului care apare într-un documente HTML se poate face:

la nivel de bloc (bloc-level) – pot conține și alte elemente de formatare și încep de la linie nouă;

la nivel de caracter – conțin doar text sau alte elemente de formatare la nivel de caracter.

Gruparea mai multor elemente HTML la nivel de bloc se realizează cu ajutorul tag-urilor <DIV> și </DIV>. Pentru gruparea mai multor elemente dintr-un bloc la nivel de caracter (inline) se utilizează tag-urile <SPAN> și </SPAN>.

Alte notari folosite în limbajul HTML ar fi:

  – este folosit ca spațiu

® – este folosit pe post de marca înregistrată – ®

<!– This is a comment –> -cu acest tag se scrie un comentariu în html source code, comentariu este ignorat de browser. Pentru a vedea html source code putem apăsa click right pe o pagină web și selecta apoi "page source" .

Paragrafele

Paragraful reprezintă o diviziune a unui text, mai mica decât capitolul, care începe din alineat și evidențiază o idee distincta. Intr-o pagina HTML, paragraful este conținut intre elementele <p> și </p>, eticheta de sfârșit fiind opțională. Paragraful este un element de baza în editare de text. Tag-ul pentru paragraf va plasa o linie goală deasupra și dedesubtul textului pentru a fi evidențiat, iar browser-ul il va interpreta ca atare.

Tag-ul <P> admite atributele: ALIGN = LEFT │ RIGHT │ CENTER │JUSTIFY; TITLE ; LANG ; DIR

Pentru a stabili același mod de grupare pentru mai multe paragrafe, trebuie să le grupăm într-un singur bloc cu ajutorul tag-ului <DIV>. Pentru a insera în document o linie vidă se utilizează tag-ul <BR>.

Line BReak

Exista momente când, fie din rațiuni de design, fie din alte rațiuni, să ai nevoie ca în cadrul unui paragraf să “rupi” informația în mai multe parți. Introducerea tag-ului <br/> duce la ruperea textului și trecerea la o nouă linie. Plasarea acestuia în codul sursă al documentului, va încheia rândul respectiv și va coborî cu o linie mai jos, lăsând un spațiu mai mic în comparație cu cel de paragraf.

Folosim <hr/> pentru a crea o linie orizontală. Acest tag este similar celui de linebreak, doar că în plus desenează o linie orizontală ce separă diferite zone ale conținutului sau pur și simplu decorează. Folosită cu iscusință poate da rezultate destul de neașteptate.

Paragrafele titlu

Textul care se regăsește într-o pagina de website este de obicei împărțit logic în capitole, titluri, subtitluri și așa mai departe, toate fiind notate cu asa-numitele heading-uri. Este foarte important de retinut ca HTML, ca un limbaj de afișare a informației, trebuie să fie mereu structurat logic, motoarele de căutare punând mare accent pe acest fapt. Fiecare element structural al unui document, de obicei, este precedat de un paragraf titlu (heading), de aceea, heading-urile participă și ele la această structură. Documentele HTML pot fi structurate pe șase niveluri, în funcție de importanța lor, existând șase etichete care definesc nivelul paragrafului titlu în structura documentului: <H1>, <H2>, <H3>, <H4>, <H5>, <H6>. Etichetele de sfârșit sunt obligatorii. Tag-ul <h1> definește cel mai important heading, în timp ce <h6> definește cel mai puțin important heading. Prin urmare tag-urile <h1> și </h1> permit scrierea unui titlu cu caracterele cele mai mari iar textul va fi afișat îngroșat, în timp ce textul încadrat de tag-urile <h6> și </h6> va fi afișat cu caracterele cele mai mici. Tag-urile acestea acceptă atributul ALIGN cu ajutorul căruia titlul va putea fi aliniat la stânga, la centru sau la dreapta. Tag-urile pentru paragrafe admit atributele: LANG, DIR, TITLE, ALIGN.

Formatarea la nivel de caracter

Precizarea informațiilor referitoare la fontul utilizat de browser pentru vizualizarea textului se realizează cu ajutorul tag-urilor <FONT> și </FONT>. Atributele admise de eticheta <FONT> sunt:

SIZE = valoare – stabilește dimensiunea caracterelor. Valoarea dimensiunii poate fi specificată: (i) în mod absolut cu valori intre 1 și 7; și (ii) relativ la dimensiunea curentă a caracterelor – cu +n sau –n mai mari sau mai mici.

COLOR = culoare

FACE = lista_fonturi – definește o listă de fonturi separate prin virgulă, dintre care browser-ul îl va alege pe primul disponibil în ordinea preferințelor (altfel va utiliza fontul implicit). Dimensiunea implicită a fontului se poate modifica utilizând tag-ul <BASEFONT> sub forma: <BASEFONT SIZE=4>

Aplicarea unor efecte asupra textului

Pentru a aplica unei zone de text un anumit efect, se încadrează textul între eticheta de început și cea de sfârșit, corespunzătoare efectului respectiv. Formatarea textului se poate face la nivel fizic utilizând următoarele tag-uri:

În HTML se pot aplica și efecte logice, în concordanță cu semnificația textului respectiv:

Formatarea la nivel de comunicare

Utilizarea citatelor în documente HTML

Pentru inserarea de citate există două etichete: <BLOCKQUOTE> – utilizate pentru citate lungi și <Q> – utilizate pentru citate scurte care nu conțin mai multe paragrafe. Ambele necesită etichetă de sfârșit, textul cuprins între cele două etichete fiind un citat.

Inserarea listelor în documente HTML

Utilizarea listelor este necesară pentru prezentarea informațiilor în mod structurat. Se pot utiliza trei tipuri de liste:

1. Listele neordonate ( UL – Unordered List) – sunt utilizate atunci când există o legătură între elementele listei dar nu se impune o anumită ordine a lor. Aceste liste sunt încadrate între tag-urile <UL> și </UL>, fiecare element al listei fiind precedat de tag-ul <LI> (List Item) care introduce înaintea elementului o bulină. La imbricarea listelor neordonate introduse prin UL, nivelele diferite vor fi diferențiate prin buline de tipuri diferite. Selectarea simbolului care precedă fiecare intrare în listă se realizează cu ajutorul atributului TYPE care poate avea valorile: “disc”, “circle” și “square”. Atributul COMPACT arată că distanța dintre bulină și text poate fi redusă (este posibil ca această opțiune să nu funcționeze pe orice browser).

2. Listele ordonate ( OL – Ordered List) – sunt utilizate atunci când elementele listei trebuie prezentate într-o anumită ordine. Aceste liste sunt încadrate între tag-urile <OL> și </OL>, fiecare element al listei fiind precedat de tag-ul <LI>. Atributele acceptate de tag-ul OL sunt:

TYPE=1|a|A|i|I – care determină modul de numerotare a intrărilor în listă și poate avea valorile: 1 (pentru numerotare cu cifre arabe: 1, 2, 3,…), a (intrările în listă vor fi precedate de literele mici ale alfabetului latin: a, b, c , …), A (intrările în listă vor fi precedate de literele mari ale alfabetului latin: A, B, C,…), i (numerotarea se face cu cifre romane mici: i, ii, iii,…), I (numerotarea se face cu cifre romane mari: I, II, III,…).

START=număr – stabilește numărul de la care să se înceapă numerotarea listei. Valoarea implicită este 1|a|A|i|I. Pentru a modifica valoarea cu care este automat numerotată a intrării în listă se include în tag-ul <LI> corespunzătore intrării respective atributul:

VALUE=număr – unde număr reprezintă valoarea de etichetare a intrării în lista respectivă.

3. Listele de definiții (Definition List) – sunt cele în care intrările sunt formate din două paragrafe: primul corespunzător termenului iar al doilea, aliniat, corespunzător definiției termenului. Crearea unei astfel de liste este marcată cu tag-urile <DL> și </DL>. Prin urmare o intrare în listă va avea două componente:

termenul marcat cu tag-ul <DT> (Definition Term) care poate conține doar elemente de formatare inline.

definiția termenului marcată cu tag-ul <DD> (Definition Description) care poate conține și elemente de formatare la nivel de bloc.

Inserarea tabelelor în documente HTML

Tabelele permit organizarea informațiilor într-un document HTML. Inserarea unui tabel se face prin intermediul tag-urilor <TABLE> și </TABLE>. Conținutul elementului TABLE este constituit din liniile tabelului. Specificarea unei linii se realizează cu ajutorul elementului TR (Table Row), între eticheta de început <TR> și cea de sfârșit </TR> (opțională) fiind descrise celulele de pe linia respectivă (rand).

<TABLE>

<TR> conținutul primei linii

<TR> conținutul celei de a doua linii </TR>

</TABLE>

Specificarea celulelor care constituie o linie se realizează prin intermediul elementelor TH (Table Header), pentru celulele care constituie antetul tabelului, respectiv TD (Table Data) pentru celulele care conțin informațiile din tabel (coloane). Elementele TH și TD admit următoarele atribute:

ROWSPAN = “număr_de_linii” – specifică numărul de linii acoperite de celula respectivă; valoarea implicită este 1; valoarea 0 semnifică faptul că această celulă acoperă toate liniile începând cu cea curentă;

COLSPAN = “număr_de_coloane” – specifică numărul de coloane acoperite de celula respectivă; valoarea implicită este 1; valoarea 0 semnifică faptul că această celulă acoperă toate coloanele începând cu cea curentă;

WIDTH = “valoare” – specifică lățimea celulei în număr de pixeli;

HEIGHT = “valoare” – specifică înălțimea celulei în număr de pixeli;

Tag-ul TABLE admite următoarele atribute:

SUMARRY = “text” – specifică o descriere a rolului și structurii tabelului, aceste informații nu sunt vizualizate în pagina Web;

ALIGN = “LEFT │ RIGHT │CENTER” – specifică alinierea tabelului;

WIDTH = “valoare” – specifică lățimea întregului tabel; valoarea poate fi specificată în număr de pixeli sau în procente;

HEIGHT = “valoare” – specifică înălțimea întregului tabel; valoarea poate fi specificată în număr de pixeli sau în procente;

BORDER = “valoare” – specifică în număr de pixeli grosimea liniei chenarului din jurul tabel;

COLS = “valoare” – specifică numărul de coloane ale tabelului;

CELLSPACING = “valoare” – specifică spațiul dintre celule și spațiul dintre celule și marginea tabelului;

CELLPADING = “valoare” – specifică spațiul dintre chenarul celulei și spațiul conținutul ei; valoarea poate fi specificată în număr de pixeli sau în procente;

Inserarea de Cadre în documentul HTML

Sunt și situatii în care imaginea afisata de browser este formata din mai multe pagini HTML numite cadre. Cu ajutorul cadrelor, se pot afisa mai multe pagini web în aceeasi fereastra de browser. Fiecare document HTML poarta numele de cadru (frame) și fiecare cadru este independent de celelalte. Caracteristic acestor pagini este ca perechea de etichete <body> </body> este înlocuită de <frameset> </frameset> (ce definește un set de cadre), iar în interiorul lor cadrele sunt delimitate de <frame> și </frame> (ce definește o sub-fereastra / un cadru).

Atributele etichetei <frameset> sunt:

cols imparte pagina în coloane și are valori exprimate în procente din dimensiunea ferestrei, număr de pixeli sau * adică spațiul rămas

rows împarte pagina în rânduri cu aceleași valori ca la cols

bordercolor culoarea tuturor chenarelor conform modelului #rrggbb

frameborder inhibarea afișării chenarelor cu valorile yes sau no

Cadrele sunt introduse prin perechea de etichete <frame> </frame>, și suporta atributele:

src fișierul sau adresa fișierului introdus

bordercolor culoarea chenarului cadrului curent conform modelului #rrggbb

noresize dezactivează posibilitatea vizitatorului de a redimensiona cadrul

scrolling adăugă cadrului bare de defilare cu valorile yes no și auto

Exemplu 1: pagina cu două cadre orizontale în proporția 20% și 80% din înălțimea totală. Pagina de sus are chenarul roșu iar cea de jos are scroll.

<html>
<head>
<title>Exemplu1</title>
</head>
<frameset rows="20%,80%">
<frame src="exemplu1_1.html" bordercolor="#ff0000">
<frame src="exemplu1_2.html" scrolling="yes">
</frameset>
</html>

Exemplu 2: pagina cu doua cadre verticale în proportia 40% și 60% din latimea totala, fara posibilitatea de redimensionare a cadrelor

<html>
<head>
<title>Exemplu2</title>
</head>
<frameset cols="40%,60%">
<frame src="exemplu2_1.html">
<frame src="exemplu2_2.html" noresize>
</frameset>
</html>

Exemplu 3: pagina cu două cadre. în cadrul din stânga sunt link-ri către alte pagini care se vor deschide în cadrul din dreapta (se poate verifica funcționarea atributului target al legăturii). Cadrul din stânga va avea scroll. În situația în care browserul folosit nu suporta pagini care conțin cadre, imaginea afișată va fi goală. Pentru a evita acest lucru vom introduce un mesaj încadrat de <body> și </body> între etichetele <noframes> și </noframes> prin care informăm vizitatorul ca folosește un browser care nu suportă cadre.

<frameset cols = "30%, 40%,*">
<noframes>
<body>Browserul folosit nu suporta cadre</body>
</noframes>
<frame src ="pag1.html">
<frame src ="pag2.html">
<frame src ="pag3.html">
</frameset>

Cadre in-line – sunt blocuri care se introduc în pagina prin perechea de etichete <iframe> și </iframe>, și au atributele:

src fisierul sau adresa acestuia

height înălțimea cadrul

width lățimea cadrul

frameborder grosimea bordurii (chenarului)

scrolling adauga bare de defilare cu valorile yes no și auto

align aliniază cadrul (left, right, center, top, bottom, middle)

vspace distanță peste și sub cadru

hspace distanță în stânga și în dreapta de cadru

Exemplu 4: o pagina în care este găzduit un cadru in-line. Si aici se poate introduce un mesaj pentru browserele care nu suporta cadre in-line. Modul de afișare al exemplului poate diferi de la un browser la altul.

<html>
<head>
<title>Exemplu4</title>
</head>
<br>

Inserarea de Formulare în documentul HTML

Folosind formularele webdesignerul sau administratorul website-ului poate colecta diverse informații de la vizitatori. Cele mai importante atribute ale etichetei <form> sunt action și method.

action menționează adresa scriptului (aflat pe server) care va interpreta formularul. Aceste scripturi pot fi scrise în limbajele PHP sau Pearl.

method indică metoda folosita de browser pentru transmiterea formularului. Poate lua valorile get și post.

get – datele sunt trimise prin adăugarea la adresa indicată de action. Permite trimiterea unor mici cantități de date.

post – datele sunt trimise separat și sunt permise cantități mari de date.

Exemplu 5: formular cu 2 campuri, buton Trimite și buton Sterge

Eticheta <input> poate avea atributele:

type – indica tipul datelor care vor fi introduse (text=text, submit=trimite, reset=sterge, password=parola, hidden=nu este vizibil, checkbox=caseta de validare, button=buton, radio=selectarea unui singur element dintr-un grup, file=fisier pentru upload, image=butonul va fi înlocuit cu o imagine)

name – numele asociat câmpului respectiv. Este folosit la prelucrarea datelor de către scriptul menționat în action

size – numărul de caractere vizibile din câmp

maxlenght – numarul maxim de caractere introduse în câmp

readonly – datele prezente în câmp nu pot fi modificate

Exemplu 6: formular conținând toate valorile atributului <input>

Construcția select introduce un meniu derulant (lista de selecție), valorile fiind declarate prin option. în câmpul textarea se poate introduce text, având atributele cols (numar de coloane) și rows (număr de rânduri). Butoanele pot fi particularizate în formular folosind atributul type= "image" în cadrul etichetei input și indicând fișierul imagine.

Inserarea legăturilor în documente HTML

Principala caracteristică a hipertextelor o constituie utilizarea legăturilor (links). Un link este o conexiune către o altă resursă Web (un alt hipertext sau o imagine, o secvență video sau audio, un program etc.), resursă care poate fi accesată din fereastra browser-ului printr-un simplu clic. Limbajul HTML conține multiple elemente prin intermediul cărora se poate crea o legătură către resurse Web:

IMG – creează o legătură către o imagine;

LINK – specifică legături către resurse utile;

A – creează o legătură către o resursă Web într-un document HTML;

APPLET – creează o legătură către un program executabil pe calculatorul utilizatorului.

Elementul tag A

Pentru a crea un link într-un document HTML se utilizează tag-ul A (anchor – ancoră). Textul scris între tag-ul de început <A> și cel de sfârșit </A> va apărea evidențiat în fereastra browser-ului: subliniat, colorat în funcție de valorile atributelor LINK, VLINK, ALINK. Atributele specifice elementului A sunt:

HREF = URL – specifică adresa resursei la care se face legătura;

NAME = șir_de_caractere – asociază un nume unic ancorei curente, astfel încât să poată constitui ținta unui alt link;

TITLE = șir_de_caractere – asociază un nume resursei la care se face legătura. Browser-ul va afișa titlul resursei când utilizatorul deplasează mouse-ul deasupra legăturii.

Tag-ul ancoră <a> definește un hyperlink (sau pur și simplu link). Un link este un cuvânt, un grup de cuvinte sau o imagine pe care poți da click pentru a ajunge la un alt document sau la o parte anume a aceluiași document. Cel mai important atribut al elementului <a></a> este href, cel care face totul posibil. O ancora poate duce câtre orice resursa de pe Web: o pagina HTML, o imagine, un fisier sunet, un film etc., de exemplu <a href="url"> Text </a>. La fel, orice element / imagine poate fi link-uit după cum urmează: <a href="pagina.html"><img src="imagine.jpg" /></a> .

Atributul “target” specifică locul în care vrem să deschidem un documentul. Astfel, în momentul în care realizam un link catre o alta pagina internet (document), putem să deschidem pagina respectiva în aceeasi fereastra a browser-ului folosind target-ul “ _self” , sau o putem deschide în altă fereastră prin target-ul “_blank”. Dacă vrem ca pagina să se deschidă în același frame în care s-a aflat și linkul avem “ _parent” care deschide documentul în frame-ul părinte, și “_top” care deschide documentul link-uit în fereastra în care se afla link-ul. Atenție însă ca frame-ul nu este o fereastră, ci este o parte dintr-o fereastră, definită ca atare. Putem chiar să combinați tag-ul imagine cu cel de ancoră și să puneti un link pe imagine, pentru a face un buton, astfel: <a href= "url" target= "_self"> <img src=""> </a > ; sau putem crea un link catre o sectiune, astfel: <a name= "Paragrafele"> Paragrafele </a> (notatia se pune unde este sectiunea pt a marca <a href=”index.html”>). Link-ul de mail se scrie astfel: <a href= "mailto:lucian0308@yahoo.com" >Send Mail <a >

Elementul LINK

Spre deosebire de A elementul LINK poate fi plasat numai în antetul documentului (în secțiunea HEAD). Elementul LINK admite aceleași atribute ca și elementul A dar nu are etichetă de sfârșit. Elementul LINK permite furnizarea diferitor informații cum ar fi cele despre autor, versiunile în alte limbi ale documentului, versiuni anterioare etc.

Elementul BASE

Specificarea adreselor resurselor Web la care se creează legături în documente HTML se poate face atât în mod absolut cât și în mod relativ. În cazul specificării relative a adreselor se consideră implicit că adresa de bază este locația curentă. Prin intermediul elementului BASE există posibilitatea de a specifica explicit adresa de bază a URL-urilor specificate în mod relativ. <BASE HREF=URL> Url-ul trebuie să fie specificat în mod absolut (calea lungă). Elementul BASE este plasat în antetul documentului și nu are tag de sfârșit.

Inserarea imaginilor în documente HTML

Elementul IMG permite inserarea imaginilor, APPLET permite inserarea de applet-uri scrise în limbajul Java iar elementul OBJECT permite inserarea elementelor multimedia într-un document HTML.

Elementul IMG

Elementul IMG permite inserarea imaginilor. Acesta nu are conținut și nu admite tag de sfârșit. Specificarea imaginii ce urmează a fi inserată se face prin intermediul atributului:

SRC = “URL” – care specifică adresa fișierului care conține imaginea. Cele ma utilizate formate de imagini pentru pagini web sunt: .gif și .jpeg;

ALT = “text” – specifică un text alternativ care va fi afișat în locul imaginii de browser-ele care nu pot vizualiza imagini;

HEIGHT = “dimensiune” – înălțimea imaginii;

WIDTH = “dimensiune” – lățimea imaginii;

Dimensiunea poate fi exprimată în număr de pixeli sau procente (referitoare la spațiul disponibil și nu la dimensiunea imaginii);

ALIGN = “valoare” – specifică modul de aliniere a imaginii în raport cu textul. Valoare pote fi: “TOP / MIDDLE / BOTTOM / LEFT / RIGHT”;

BORDER = “numar_pixeli” – specifică grosimea chenarului în care va fi încadrată imaginea;

HSPACE = “dimensiune” – specifică spațiul inserat în stânga și în dreapta imaginii;

VSPACE = “dimensiune” – specifică spațiul inserat în partea de sus și în partea de jos a imaginii.

Prin utilizarea elementului IMG drept conținut al elementului ancoră <A> se poate insera în document o legătură pe o imagine adică prin acționarea imaginii printr-un click va fi accesată resursa destinație.

Atributele "class" și "id"

Atributele class și id sunt foarte asemanatoare. Acestea nu au un rol direct în formatarea elementelor și mai degraba sunt utile în spatele scenei cu ajutorul CSS. Idea este ca atunci cand vrem să stabilim o clasa de tag-uri pentru a fi folosite mai tarziu ca ajutorul CSS, să putem diferentia intre aceste doua tag-uri identice dar cu atribute diferite.

De exemplu intre.

<p id="italicsparagraph">Paragraph type 1, inclinat </p>

<p id="boldparagraph">Paragraph type 2, ingrosat </p>

Atributul "name"

Atributul "name" este ceva mai diferit față de "id" și "class". Punand un nume unui element, acesta devine o variabila de script pentru Javascript, ASP și PHP. Cel mai des este intalnit în formulare și alte campuri de text interactive. Atributul de tip (name) <input type="text" name="TextField" /> nu are nici un afect asupra redării căsuței de text, cu toate ca în background deține un rol foarte important.

Atributul "title"

Atributul “title” este folosit foarte puțin față de cât ar trebui, el adăuga un titlu (un pop-up) oricărui conținut al unui element, titlul se regăsește în bara de titlu a browser-ului

Atributul "align"

Daca vrem să aliniem în mod diferit anumite elemente ale paginii, atunci avem la dispoziție atributul align. Putem alinia la stânga (left), dreapta (right) sau la mijlocul (center) pagini aproape orice element. Prin default elementele se aliniază la stânga, exceptând atunci când se specifică altă aliniere. <h2 align="center">Titlu centrat </h2>.

NOȚIUNI DE BAZĂ ALE LIMBAJULUI CSS

CSS este acronimul pentru Cascading Style Sheets. CSS este un limbaj (style language) care definește "layout-ul" pentru documentele HTML. CSS acoperă culori, font-uri, margini (borders), linii, înălțime, lățime, imagini de fundal, poziții avansate și multe alte optiuni. Deoarece HTML este de multe ori folosit necorespunzător pentru a crea layoutul website-urilor de internet, majoritatea apelează la limbajul CSS, deoarece acesta ofera mai multe optiuni, este mai exact și sofisticat. în plus, este suportat de toate browserele actuale. HTML este folosit pentru a structura conținutul în timp ce CSS este folosit pentru a formata conținutul.

In perioada de început a web-ului, HTML era folosit numai pentru structura textului. Textul se putea marca cu taguri precum <hl> și <p> pentru a marca titlul sau un paragraf. Odată cu creșterea popularității web-ului designerii au început să caute diferite posibilități de a adăuga layout documentelor online. Pentru a răspunde acestor cerințe, producătorii de browsere (in acea vreme Microsoft și Netscape) au inventat noi taguri HTML precum <font>care diferă față de tagurile originale HTML prin faptul ca definesc layoutul și nu structura.

Acest lucru a dus și la o situație unde tagurile originale de structura ca <table> să fie folosite necorespunzător pe pagini de layout (to layout pages). Multe tag-uri noi de layout brecum <blink> erau recunoscute numai de unele browsere. O formula comuna ce apărea pe website-uri era "Aveți nevoie de browserul X pentru a vedea aceasta pagina". CSS a fost inventat pentru a remedia această situație, furnizându-le designerilor facilitați sofisticate pentru editarea layoutului, suportate de toate browserele. în același timp, separarea website-urilor de prezentare pentru documente de conținutul documentelor ușurează foarte mult întreținerea lor, motiv pentru care CSS a reprezentat un element revoluționar în lumea web-designului. CSS rezolva și alte probleme, care țineau de conținut și de încărcarea codului, astfel ca utilizând limbajul CSS, paginile unui site puteau avea acum același still, același design deoarece CSS separa stilul tag-urilor de tag-uri și da posibilitatea de a pune toate stilurile în secțiunea HEAD a unei pagini HTML sau într-un fișier extern style.css la care sunt legate toate paginile HTML. Astfel, ca să legam fișierul HTML de cel cu CSS trebuie să adăugați în fișierul HTML următoarea linie în secțiunea HEAD a paginii imediat după titlu:

Beneficiile concrete ale limbajului CSS includ urmatoarele:

controlarea layout-ului documentelor dintr-o singura pagina de stiluri,

control mai exact al layout-ului,

aplicare de layout-uri diferite pentru tipuri media diferite (ecran, tipărire, etc),

tehnici numeroase și sofisticate.

Beneficiile sintaxei CSS sunt următoarele:

formatarea este introdusa într-un singur loc pentru tot documentul

editarea rapida a etichetelor

datorita introducerii într-un singur loc a etichetelor se obține o micșorare a codului paginii, implicit încărcarea mai rapida a acesteia

Sintaxa CSS

Sintaxa CSS este structurata pe trei nivele. Cea mai mare importanta (suprascrie orice alt parametru) o are sintaxa de nivelul 1 iar cea mai mica importanta o are cea de nivelul 3.

nivelul 1 fiind proprietatile etichetelor din documentul HTML, tip inline

nivelul 2 este informatia introdusa în blocul HEAD, tip embedded

nivelul 3 este reprezentat de comenzile aflate în pagini separate, tip externe

Folosirea unui fișier extern sau nivel 3 care să conțină comenzi CSS este foarte practic deoarece poate fi utilizat în mai multe situații (mai multe fișiere HTML pot folosi același fișier extern CSS) eliminând timpul necesar introducerii codului corespunzător în fiecare pagina și totodată editarea lor într-un singur loc pentru mai multe fișiere. Extensia acestor fișiere este .css. Legătura paginilor HTML cu fișierele externe CSS se face prin introducerea următoarei linii: <link rel="stylesheet" type="text/css" href="fisier_css.css">. Atributele indica următoarele: rel – fișierul este tip styleshhet; type – tip text ce conține comenzi CSS; href – fișierul sau adresa fișierului CSS. Unde style – specifică unde începe și unde se termină blocul CSS iar type este folosit pentru a ascunde de browserele vechi, care nu cunosc sintaxa CSS, conținutul blocului style.

Comenzile de nivel 2 sau embedded sunt cele gazduite oriunde intre perechea de etichete <head> și </head> conform sintaxei: <style type="text/css">
<!–… comenzi CSS …–> </style>

Comenzile de nivel 1 sau inline sunt cele mai folosite, ele suprascriind orice alte comenzi CSS. Sunt amplasate în interiorul etichetelor HTML aflate în zona BODY și au sintaxa: <eticheta style="codul CSS dorit">…textul sau obiectul asupra caruia este aplicat codul CSS… </eticheta> . Este permisa chiar și folosirea comentariilor în CSS ca și în HTML: /* Acesta este un comentariu în CSS */

O regula CSS are de cele mai multe ori forma:

selector
{
proprietate1: valoare;
proprietate2: valoare;
proprietate3: valoare;
}

Selectorul identifica elementele din pagina care vor fi afectate de regula CSS. Selectorul poate fi reprezentat de numele elementului HTML (body, div, p, h1, h2), sau de atributele “class” sau “id” definite în pagina HTML. Acoladele conțin perechile “proprietate: valoare”, acestea fiind separate la rândul lor prin simbolul punct și virgula “;”.

Proprietățile definesc caracteristicile pe care vrei să le schimbi pentru elementele HTML selectate. Acestea se pot referi la culoare, background, font, bordura, spațiul de izolare, spațierea între litere, poziția în cadrul paginii și multe altele.

Valorile țin de fiecare proprietate în parte. Spre exemplu, proprietăți care țin de poziționare, margini, lungime, înălțime pot primi ca valori unități de măsura (pixeli, procente, centimetri, inci etc.). De exemplu, daca vrem să definim felul cum este afișat titlul h1 în pagina, putem să scriem:

h1

{

margin: 5px;

font-family: arial, sans-serif;

color: blue;

}

Aceasta regula spune browserului ca heading-ul h1 va trebui afisat cu: (i) distanțiere față de celelalte elemente de pagina de cel putin 5 pixeli; (ii) va trebui de asemenea să foloseasca fontul Arial, iar în lipsa acestuia un font fără serifa; (iii) culoarea albastra.

ID și CLASS

ID și CLASS sunt comenzi care dau unei formatări CSS un nume. Se folosesc atunci când dorim să aplicam un style de formatare unei anume zone. Pentru compatibilitate cu versiunile anterioare de browsere numele asociate zonelor nu vor conține caracterul _. Aceste elemente specifica argumentul fontului care se asociază unui element HTML fiind incluse ori în zona HEAD ori în interiorul etichetei dorite. în cazul de față se remarca asemănarea cu eticheta font din HTML care accepta argumentele type, style, size și weight.

Elementul id se aplica unui style de format o singura data sau la o singura eticheta HTML, plasându-se un nume acelui style. Acest element necesita existenta comenzilor CSS în zona HEAD sau într-un fișier extern.

<html>
<head>
<title>Exemplu</title>
<style type="text/css">
<!– #albastru{color: #0000FF;}–>
</style>
</head>
<body>
<p id="albastru">Text albastru introdus prin id "albastru"</p>
Text negru
</body>
</html>

Elementul class este similar cu id dar spre deosebire de acesta poate fi folosit de mai multe ori sau pentru zone mai mari. Ca și la id necesita existenta comenzilor CSS în zona HEAD sau într-un fisier extern. Clasa reprezintă un grup de taguri care au același stil. Spre deosebire de id intr-o pagina putem avea cate clase dorim și mai multe taguri cu același nume de clasă. în HTML o clasă se denumește cu atributul class="" iar în CSS cu . (punct) și numele clasei.

.menu{

color:#ff0000;

}

</style>

FONT-FAMILY

Font-family este de fapt o lista de fonturi din care browserul va folosi în ordinea în care le recunoaște (primul folosit va fi primul din lista, daca nu este recunoscut il folosește pe al doilea și tot asa mai departe). Este recomandat ca ultima poziție din lista să fie un font generic (de exemplu serif, sans-serif sau monospace). în situația în care numele fontului este format din doua cuvinte se încadrează intre ghilimele duble pentru ca browserul să le interpreteze impreună. În cazul în care browser-ul nu recunoaște primele două fonturi din lista, să îl folosească pe al treilea.

<html>
<head>
<title>Exemplu 3_1</title>
<style type="text/css">
<!– p{font-family: font1,font2,arial;}–>
</style>
</head>
<body>
<p>Text scris cu cu fontul Arial</p>
Text negru
<p>Text scris cu cu fontul Arial</p>
</body>
</html>

același exemplu dar CSS introdus în eticheta p din HTML

<html>
<head>
<title>Exemplu 3_2</title>
</head>
<body>
<p style="font-family: font1,font2,arial;">Text scris cu cu fontul Arial</p>
Text negru
<p style="font-family: font1,font2,arial;">Text scris cu cu fontul Arial</p>
</body>
</html>

FONT-SIZE

Este parametrul prin care stabilim dimensiunea fontului, exprimat în pixeli (px), puncte (pt), keywords sau procente. Are o funcționare asemănătoare cu eticheta <font>. Stilul CSS este introdus în HEAD după <Title> și aplicat etichetei p, cu dimensiunea exprimata în pixeli – <style type="text/css"> , <!– p{font-size: 20px;}–> , </style>

<html>
<head>
<title>Exemplu 3_3</title>
<style type="text/css">
<!– p{font-size: 20px;}–>
</style>
</head>
<body>
<p>Text scris cu font de 20px</p>
Text negru
</body>
</html>

Pentru dimensiunea exprimată în puncte folosim același exemplu înlocuid px cu pt. Dimensiunea exprimata prin keywords foloseste cuvinte în loc de cifre. Sapte cuvinte înlocuiesc dimensiunile font-ului de la 1 la 7: xx-small, x-small, small, medium, large, x-large și xx-large. Procentele sunt o altă valoare pe care o poate lua font-size. Această modalitate poate fi vizualizata diferit de browsere diferite. Ca verificare folosiți același exemplu schimbând 20px cu 200%.

FONT-STYLE

Font-style este folosit pentru a adăuga caracteristica italica fontului. Poate lua valorile normal și italic.

FONT-WEIGHT

Font-weight este paramerul care stabilește grosimea caracterului putând lua valorile numerice de la 100 la 900 sau BOLD, BOLDER, LIGHTER.

STRUCTURA ȘI FUNCȚIONAREA WEBSITE-ULUI ASOCIAȚIEI DE PROPRIETARI

Interfața website-ului are un caracter flexibil și este relativ simplu de utilizat. Aceasta este organizată în 6 arii distincte structurate în funcție de necesitățile propuse: o arie destinata „denumirii”; doua arii destinate meniurilor – meniul principal din partea superioara a website-ului și meniul secundar din partea inferioara a website-ului; o arie care poate fi rulata ștanga-dreapta (slide) destinata noutăților din website; o arie principală postată central și arie secundara (avizier) încadrată în partea dreapta a ariei principale. Aria principală afișează conținuturile paginilor accesate prin intermediul legăturilor din meniurile sitului și din aria „avizier”.

Grafic, ariile corespunzătoare antetului website-ului, bara de meniu și bara glisanta de noutăți arata în felul următor:

La nivel de cod, evidențiez următoarele:

Structura stilului CSS:

body {

margin:0px;

padding:0px;

color:#555;

font-family: "Trebuchet MS", Arial, Helvetica, sans-serif;

font-size:13px;

line-height:1.5em;

background-color:#ffffff;

background-image: url(images/templatemo_body.jpg);

background-repeat:repeat-x;

}

a, a:link, a:visited {

color: #0074c5;

text-decoration: none;

}

a:hover {

color: #009900;

text-decoration: underline;

}

p {

margin: 0px;

padding: 0 0 10px 0;

font-style: normal;

text-align: left;

}

img { border: none; }

h1, h2, h3, h4, h5{

font-weight: normal;

line-height: 27px;

}

h1 { font-size: 36px; color: #000; }

h2 {

font-size: 24px;

color: #000;

margin: 0 0 20px 0;

padding: 0;

}

h3 {

font-size: 21px;

color: #ccc;

margin: 0 0 20px 0;

padding: 0;

text-align: left;

}

h4 { font-size: 18px; color: #000; margin: 0 0 10px 0; padding: 0; }

h5 { font-size: 16px; color: #000; margin: 0 0 10px 0; padding: 0; }

h6 { font-size: 14px; margin: 0 0 5px 0; padding: 0;}

.cleaner {

clear: both;

width: 100%;

height: 0px;

font-size: 15px;

color: #FFF;

}

.cleaner_h10 { clear: both; width:100%; height: 10px; }

.cleaner_h20 { clear: both; width:100%; height: 20px; }

.cleaner_h30 { clear: both; width:100%; height: 30px; }

.cleaner_h40 { clear: both; width:100%; height: 40px; }

.cleaner_h50 { clear: both; width:100%; height: 50px; }

.cleaner_h60 { clear: both; width:100%; height: 60px; }

.float_l {

float: left;

}

.float_r {

float: left;

}

blockquote {

}

cite { font-weight: bold; }

cite span { color: #000; }

.button a{

clear: both;

display: block;

width: 103px;

height: 23px;

padding: 4px 0 0 0;

background: url(images/templatemo_button.png) no-repeat;

color: #fff;

font-size: 12px;

font-weight: bold;

text-align: center;

text-decoration: none;

}

.button a:hover {

background: url(images/templatemo_button_hover.png) no-repeat;

text-align: center;

}

#templatemo_header_wrapper {

width: 980px;

margin-top: 0;

margin-right: auto;

margin-bottom: 0;

margin-left: auto;

padding-top: 0;

padding-right: 5px;

padding-bottom: 0;

padding-left: 5px;

}

#templatemo_header {

width: 920px;

height: 100px;

padding: 0 30px;

}

#templatemo_header #site_title {

float: left;

width: 630px;

padding-top: 25px;

padding-right: 0;

padding-bottom: 0;

padding-left: 0;

}

#templatemo_header #site_title h1 {

margin: 0;

padding: 0;

}

#templatemo_header #site_title h1 a{

margin: 0px;

padding: 0px;

font-size: 30px;

color: #ffffff;

font-weight: bold;

text-decoration: none;

}

#templatemo_header #site_title h1 a span {

display: block;

text-align: left;

font-size: 13px;

color: #CCC;

font-weight: bold;

letter-spacing: 1px;

}

#templatemo_header #search_box {

float: right;

width: 280px;

height: 30px;

margin-top: 30px;

background: url(images/templatemo_search.png) no-repeat;

}

#search_box form {

width: 280px;

height: 30px;

margin: 0;

padding: 0;

}

#searchfield {

height: 15px;

width: 180px;

padding: 5px 5px 5px 5px;

margin-right: 0px;

color: #bcbcbc;

font-size: 12px;

font-variant: normal;

line-height: normal;

background: #161b1f;

border: 1px solid #0b0e10;

}

#searchbutton {

height: 28px;

width: 80px;

padding-bottom: 3px;

cursor: pointer;

font-size: 13px;

text-align: center;

vertical-align: bottom;

white-space: pre;

color: #333;

}

/* menu */

#templatemo_menu {

clear: both;

height: 39px;

padding: 11px 0 0 0;

}

#templatemo_menu ul {

margin: 0;

padding: 0 0 0 30px;

list-style: none;

}

#templatemo_menu ul li {

padding: 0px;

margin: 0px;

display: inline;

}

#templatemo_menu ul li a {

position: relative;

float: left;

width: 103px;

display: block;

height: 23px;

padding: 4px 0 0 0;

margin-right: 10px;

text-align: center;

font-size: 12px;

text-decoration: none;

color: #21272d;

font-weight: bold;

outline: none;

}

#templatemo_menu li a:hover, #templatemo_menu li .current {

color: #fff;

background: url(images/templatemo_menu_hover.png);

}

/* end of menu */

/* banner*/

#templatemo_banner {

clear: both;

width: 920px;

height: 200px;

padding: 50px 30px;

background: url(images/templatemo_banner.jpg) no-repeat;

overflow: hidden;

}

#templatemo_banner h3 {

color: #99CCFF;

font-size: 42px;

}

#templatemo_banner p {

color: #FFFFFF;

font-size: 16px;

}

#templatemo_content_wrapper_outer {

background: url(images/templatemo_content_top.jpg) top repeat-x;

border-top: 1px solid #004e85;

padding: 30px;

margin-top: 0px;

margin-right: auto;

margin-bottom: 0px;

margin-left: auto;

}

#templatemo_content_wrapper_inner {

width: 100%;

background: url(images/templatemo_content_bottom.jpg) bottom repeat-x;

}

#templatemo_content_wrapper {

width: 920px;

margin: 0 auto;

padding: 30px;

}

#templatemo_content {

width: 620px;

float: left;

text-align: left;

}

.service_box {

width: 280px;

}

.service_image {

float: right;

width: 64px;

margin: 3px 0 0 0;

}

.service_box .service_text {

float: left;

width: 200px;

text-align: justify;

}

.services_section {

clear: both;

padding-bottom: 30px;

margin-bottom: 30px;

border-bottom: 1px solid #CCC;

background: url(images/templatemo_divider.jpg) bottom repeat-x;

}

.services_section h4 {

margin-bottom: 20px;

}

.services_section .right {

float: right;

width: 120px;

}

.services_section .right img {

}

.services_sectio .services_content {

clear: both;

margin: 10px 0;

}

.services_section .left {

float: left;

width: 470px;

}

.services_section .left p {

text-align: justify;

}

.post_section {

clear: both;

padding-bottom: 10px;

margin-bottom: 10px;

border-bottom: 1px solid #CCC;

background: url(images/templatemo_divider.jpg) bottom repeat-x;

}

.post_section h2 {

margin: 0 0 5px 0;

padding: 10px 0 5px 0;

background: url(images/templatemo_header.png) no-repeat bottom left;

}

.post_section .post_content {

clear: both;

margin: 10px 0;

}

.post_content .left {

float: left;

width: 130px;

}

.post_content .left img {

border:1px solid #CCC;

padding: 5px;

background: #fff;

}

.post_content .right {

float: right;

width: 450px;

text-align: left;

}

.post_section p {

padding-bottom: 5px;

margin-bottom: 8px;

color: #333;

}

.post_section .comment_tab {

padding: 10px 0;

margin: 40px 0 20px 0;

border-bottom: 1px dashed #666;

font-size: 20px;

font-weight: bold;

}

#recent_project {

width: 620px;

}

#recent_project ul { list-style: none; margin: 0; padding: 0; }

#recent_project ul li {

float: left;

display: inline;

padding: 0;

margin: 0;

width: 270px;

padding: 6px;

margin: 0 25px 25px 0;

background: #f1f2ea;

border: 1px solid #d5d7ca;

}

#recent_project ul img {

width: 270px;

height: 130px;

border: none;

margin-bottom: 5px;

}

#contact_form {

float: left;

padding: 20px 0 0 0;

}

#contact_form form {

margin: 0px;

padding: 0px;

/*border:1px solid #e2d1be;

padding: 20px 20px 10px 20px; */

}

#contact_form form .input_field {

height: 18px;

width: 230px;

}

#contact_form form label {

display: block;

margin-right: 10px;

font-size: 14px;

}

#contact_form form textarea {

width: 310px;

height: 150px;

}

#contact_form form .submit_btn {

float: left;

margin-right: 110px;

width: 103px;

height: 27px;

padding: 0px 0 0 0;

text-align: center;

cursor: pointer;

border: none;

color: #fff;

background: url(images/templatemo_button.png) no-repeat;

}

/* sidebar */

#templatemo_sidebar {

float: right;

width: 240px;

}

#sidebar_featured_project {

margin: 0 0 40px 0;

padding: 0;

}

#sidebar_featured_project .left {

float: left;

width: 64px;

}

#sidebar_featured_project .right {

float: right;

width: 170px;

}

#sidebar_featured_project h6 a{

color: #fff;

}

#news_section {

margin: 0 0 40px 0;

padding: 0;

font-family: "Trebuchet MS", Arial, Helvetica, sans-serif;

font-size: 15px;

}

.news_section h3 {

}

.news_box a {

font-weight: bold;

text-decoration: underline;

}

.news_box {

margin-bottom: 10px;

padding-bottom: 10px;

border-bottom: 1px dashed #CCC;

font-size: 12px;

}

/* end of sidebar */

/* footer */

#templatemo_footer_wrapper {

width: 980px;

margin-top: 0;

margin-right: auto;

margin-bottom: 0;

margin-left: auto;

padding-top: 0;

padding-right: 0;

padding-bottom: 0;

padding-left: 0;

background: #005590 url(images/templatemo_footer.jpg) repeat-x top;

}

#templatemo_footer {

clear: both;

width: 980px;

padding: 20px 30px;

margin: 0 auto;

text-align: center;

color: #FFFFFF;

}

#templatemo_footer a {

color: #FFFFFF;

font-weight: normal;

text-decoration: underline;

}

#templatemo_footer a:hover {

color: #33CCFF;

text-decoration: none;

}

#templatemo_footer .footer_menu {

margin: 0 0 10px 0;

padding: 0px;

list-style: none;

}

.footer_menu li {

margin: 0px;

padding: 0 20px 0 0;

display: inline;

}

.footer_menu li a {

color: #ffffff;

}

.footer_menu .last_menu {

border: none;

}

/* end of footer */

#templatemo_content_wrapper_outer #templatemo_content_wrapper_inner #templatemo_content_wrapper #templatemo_content p strong {

color: #00F;

}

#templatemo_content_wrapper_outer #templatemo_content_wrapper_inner #templatemo_content_wrapper #templatemo_sidebar #news_section pre strong {

font-size: 25px;

color: #06F;

font-family: "Trebuchet MS", Arial, Helvetica, sans-serif;

font-weight: bold;

}

#templatemo_content_wrapper_outer #templatemo_content_wrapper_inner #templatemo_content_wrapper #templatemo_content p strong {

text-align: left;

}

#templatemo_content_wrapper_outer #templatemo_content_wrapper_inner #templatemo_content_wrapper #templatemo_content p {

text-align: left;

}

#templatemo_header_wrapper #templatemo_banner #one .cs_wrapper .cs_slider .cs_article .left p {

text-align: left;

}

#templatemo_header_wrapper #templatemo_banner p strong {

text-align: leftt;

}

#templatemo_header_wrapper #templatemo_banner p strong {

text-align: left;

}

#templatemo_header_wrapper #templatemo_banner p strong {

text-align: left;

}

#templatemo_header_wrapper #templatemo_banner h3 {

text-align: left;

}

Structura HTML:

<span class="cleaner">Asociatia de Proprietari a Blocului F13, Str.Tincani nr.10, sector 6, Bucuresti </span>

</a></h1>

</div>

</form>

</div>

</div><!– end of header –>

<ul>

<li><a href="index.html" class="current">Despre noi</a></li>

<li><a href="legislatie.html">Legislatie</a></li>

<li><a href="calcule.html">Calcule</a></li>

<li><a href="atributii.html">Atributii</a></li>

<li><a href="liste_plati.html">Liste & Plati</a></li>

<li><a href="utile.html">Info Utile</a></li>

<li><a href="contact.html">Contact</a></li>

</ul>

</div><!– end of templatemo_menu –>

<h2><strong>Încă o obligație pentru administratorii </strong><br /><strong>asociațiilor de proprietari </strong></h2>

<p>informarea trimestrială, în scris sau prin poșta electronică….<br />

</div>

</div>

</div><!– End cs_article –>

<h2>Asociațiile de proprietari sunt obligate să arate cum calculează sumele lunare de plată, altfel riscă amenzi de mii de lei</h2>

<p>Asociațiile de proprietari sunt obligate să afișeze…..</p>

</div>

</div>

</div><!– End cs_article –>

<h2>Ghid fiscal pentru asociatiile de proprietari</h2>

<p>Asociatiile de proprietari sunt scutite de la plata impozitului … </p>

</div>

</div>

</div><!– End cs_article –>

<h2>Ajutoare de încălzire – se depun cererile</h2>

<p>Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului….</p>

</div>

</div>

</div><!– End cs_article –>

</div><!– End cs_slider –>

</div><!– End cs_wrapper –>

</div><!– End contentslider –>

<!– Site JavaScript –>

$(function() {

$('#one').ContentSlider({

width : '920px',

height : '200px',

speed : 800,

easing : 'easeInOutBack'

});

</script>

</div>

Paginile destinate fiecărui titlu din meniu pot fi accesate prin intermediul legăturilor corespunzătoare acestora iar conținutul lor este afișat în aria principală a site-ului. Acestea sunt structurate modular, în cadre/module distincte pentru fiecare subtitlu în parte, conform tipului de conținut nou și structurii informației.

In același scop am gândit și existenta pe prima pagina a website-ului a unui cadru glisant care să anunțe noutățile.

Titlul Buton: Despre noi

Titlul Buton: Legislație

Titlul Buton: Calcule

Titlul Buton: Atributii

Cod sursa caseta subcapitol:

<ul>

<li>

<h4 name="44658">Obligațiile asociațiilor de proprietari în 2017</h4>

<p>Asociația de proprietari este o persoană juridică ce-și asumă cele mai multe dintre responsabilitățile privitoare la o clădire de locuințe, care poate impune obligații pentru toți proprietarii din respectivul bloc de locuințe.</p>

<div class="button"><a href="atributii_1.html">detali</a></div>

</li>

Titlul Buton: Liste & Plati

Titlul Buton: Info utile

Titlul Buton: Contact

Titlu Subcapitol al butonului Calcule:

Titlu Subcapitol al butonului Liste & Plati:

Cod sursa:

<h2>A. Repartizarea cheltuielilor pe persoana</h2>

<p><strong>Cheltuielile pe persoana </strong>reprezinta cheltuielile privind serviciile de care beneficiaza persoanele – proprietari/locatari, care locuiesc/desfasoara activitati în mod curent în cadrul condominiului, în proprietati individuale. </p>

<p>In cazuri exceptionale, în lipsa aparatelor de inregistrare a consumului de apa, la intrarea în reteaua de alimentare a condominiului, la bransament, acest consum se determina potrivit normelor legale, în sistem pausal, pe fiecare tip de consumator.</p>

<div class="button"><a href="calcule_a.html">detalii</a></div>

</div>

</div>

Din punct de vedere tehnic site-ul oferă posibilitatea stocării, organizării și accesării diferitor fișiere destinate vizualizării sau descărcării de către utilizatori / locatari / proprietari.

Inițierea și realizarea proiectului de față a urmărit identificarea unor modalități optime de adaptare a tehnologiilor web pentru utilizarea lor în cadrul procesului de informare în domeniul Asociatiilor de Proprietari. Utilizarea tehnologiilor informației și comunicării în cadrul unui astfel de proces de informare necesită totusi competențe informatice minime și o conexiune la Internet.

Soluția tehnică specifică utilizată pentru construcția website-ului de față a avut în vedere costurile relativ reduse pe care le implică, adecvarea funcțiilor specifice ale sistemului de management al conținutului la specificul cerințelor administrării unei Asociații de Proprietari. În acest sens au fost urmărite mai multe criterii specifice de evaluare a sistemului utilizat: (1) adaptabilitatea informativa a website-ului pe structuri noi și diferite; (2) caracterul accesibil al interfeței grafice și design-ul instrucțional; (3) gradul de interactivitate și posibilitatea creării unui mediu colaborativ; (4) aspectul motivațional (gradul în care programul dispune de elemente ușor de înțeles și de găsit în structura website-ului); (5) posibilitatea utilizării formatelor multi-media. O analiză în funcție criteriile de mai sus relevă adecvarea în bună măsură a soluției adoptate la scopul pe care mi l –am propus în vederea elaborării acestui proiect. Proiectarea unui astfel de website poate permite o îmbunătățire a comunicării dintre proprietari și asociație și conferă o lărgire a comunității virtuale, precum și noi oportunități de creștere a gradului de pregătire și adaptare la noile tehnologii web a utilizatorilor.

Bibliografie

Buraga, S., Proiectarea siturilor Web. Design și funcționalitate, Editura Polirom, Iași, 2002.

Drăgănescu, M., Globalizarea și societatea informațională, Studiu pentru grupul ESEN II, Academia Română, București, februarie, 2001.

https://manualelectronictic.wordpress.com/category/adobe-dreamweaver-cs6/

ANEXE:

Lista celor mai utilizate taguri HTML cu valoare atribut și detalii:

CUPRINS:

1. INTRODUCERE ……………………………………………………………………………….3

1.1. Necesitatea asociațiilor de proprietari și a prezenței lor în on-line ………………..4

1.2. Implementarea tehnologiilor informației și comunicării în societate …………… 6

1.3. Modalități de redare a informației ……………………………9

1.4. Proiectarea unui website – aspecte interactive și colaborative ale Internetului ….. 11

1.5. Utilizarea facilităților de tip Web 2.0 ………………………………………………………… 12

1.6. Promovarea unui website …………………………………………………………………….16

1.7. Mentenanța unui website ………………………………………………………………………..16

2. ARGUMENT ………………………………………………………………………………………… 18

2.1. Instrumente de dezvoltare utilizate în crearea website-ului …………………………… 20

3. Noțiuni de bază ale limbajului HTML ………………………………………………………… 23

3.1. Elementele limbajului HTML și structura unui document HTML ………………..23

3.1.1. Structura unui document html ………………………………………………………………….24

3.1.2. Formatarea textului ……………………………………………………………………………..25

3.1.3. Inserarea listelor în documente HTML ………………………………………………………29

3.1.4. Inserarea tabelelor în documente HTML …………………………………………………..30

3.1.5. Inserarea de Cadre în documentul HTML ………………………………………………….31

3.1.6. Inserarea de Formulare în documentul HTML ………………………………………………33

3.1.7. Inserarea legăturilor în documente HTML ……………………………………………………35

3.1.8. Inserarea imaginilor în documente HTML ………………………………………………….37

4. NOȚIUNI DE BAZĂ ALE LIMBAJULUI CSS ……………………………………39

4.1. Sintaxa CSS ………………………………………………………………………………..40

4.2. id și class ………………………………………………………………………………….. 42

4.3. font-family …………………………………………………………………………….42

4.4. font-size …………………………………………………………………………………………….43

4.5. font-style ……………………………………………………………………………………..44

4.6. font-weight …………………………………………………………………………………………..44

5. STRUCTURA ȘI FUNCȚIONAREA WEBSITE-ULUI ASOCIAȚIEI DE PROPRIETARI ……………………………………………………………………………………………45

6.Bibliografie ……………………………………………………………………………………………69

Anexe ………………………………………………………………………………………………………….70

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: COLEGIUL TEHNIC GHEORGHE ASACHI, BUCUREŞTI [306737] (ID: 306737)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

COLEGIUL TEHNIC GHEORGHE ASACHI, BUCUREŞTI [306737]

Copyright Notice

Management educa [617993]

Asis.Univ. Dr. Marti Teodora Daniela [624379]

Asist. univ. dr. MILON ALEXANDRA [626165]

Studii asupra rezistenț ei stafilococilor la diferite categorii de [613701]

4. SPECII DE INSECTE FORESTIERE INVAZIVE DEPISTATE ÎN 2015-2017. Tabelul 1: Lista speciilor invazive pentru depistarea carora s-a efectuat observatii… [309526]

Cercetator stiintific gradul ll, MLADEN Luise [604292]

Copyright Notice

Similar Posts