COLEGIUL NAȚIONAL “IANCU DE HUNEDOARA” HUNEDOARA ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ HUNEDOARA PROIECT DE DIPLOMĂ CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST… [610969]

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
COLEGIUL NAȚIONAL “IANCU DE HUNEDOARA”
HUNEDOARA
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ HUNEDOARA

PROIECT DE DIPLOMĂ
CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST

Coordonator, Absolvent: [anonimizat]. Dinca Stela Spravil Andrei

HUNEDOARA
2018

Motto

Eu nu te intreb de ce rasa ești, nici de ce religie ori origine, ci numai de
suferințele tale… trebuie sa dau ajutor oricărei ființe umane în suferin ță, fără să
mă intereseze rangul, averea, vârsta frumusețea, inteligența sau dacă este
chinez ori barbar, prieten sau dușman.

(SUEN SEU MO -sec. al VII -lea)

Motivația lucrării :

Tema : „îngrijirea pacienților cu ulcer varicos al g ambei” este una
deosebită, deoarece bunica mea suferă de această boală. Am dorit să cunosc
mai multe despre această afecțiune și să aplic cunoștiințele acumulate.
Noțiunile teoretice le -am completat cu observațiile pe care le -am făcut
îngrijind pe secția d ermatologie, pacienții cu acest diagnostic. Bolnavii cu
ulcer varicos ocupă o pondere importantă în patologia dermatologică,
necesitând luni de îngrijiri medicale, boala putând recidiva fără măsuri de
prevenire corecte.
Boala venoasă cronică este o cauză i mportantă de disconfort și
incapacitate și afectează un procent important al populației pe plan mondial,
afectând satisfacerea în mod independent a celor 14 nevoi.

CUPRINS
Motto

Motivatia
I. Noțiuni de anatomie și fiziologie a circulației venoa se 1
I.1. Anatomia sistemului venos al membrelor inferioare 1
I.2. Fiziologia circulației venoase 2

II. Probe pentru investigarea circulației venoase a membrelor
inferioare 4
II.1. Probe pentru insuficiența venoasă superficială 4
II.2. Probe pentru insuficiența profundă și a comunicatelor 6
II.3. Probe paraclinice 7

III. Noțiuni de anatomie și fiziologie a pielii 9
III.1. Structura organismului afectat: aparatul tegumentar 9
III.2. Structura pielii 10
III.3. Funcțiile pielii 11

IV. Ulcerul varicos 13
IV.1. Definiție 13
IV.2. Etiopatogenie 14
IV.3. Forme clinice 17
IV.4. Simptomatologie 19
IV.5. Etiologie și prognostic 23
IV.6. Diagnostic poz itiv și diferențial 24
IV.7. Complicații 26
IV.8. Tratament 27

V. Profilaxia 40
VI. Rolul asistentei medicale în îngrijirea bolnavilor cu ulcer
varicos 41

VII. Prezentări de cazuri 44

Bibliografie

1
CAPITOLUL I
NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A CIRCULAȚIEI
VENOASE

1.1. Anatomia sistemului venos al membrelor inferioare

Sistemul venos a l membrelor inferioare este format din doua rețele: una
superficială și alta profundă, legate între ele prin sistemul venelor perforante.

Fig. 1 -Sistemul venos al membrelor inferioare

2
Sistemul venos superficial sau al venelor sau al venelor safene e ste
format din două trunchiuri: vena safenă internă și vena safenă externă. Venele
superficiale au pereții groși, bogați în fibre conjunctive și mușchi ( de patru ori
mai groși decât ai venelor profunde) și sunt prevăzute cu valvule așezate la 3 –
4 cm dista nță una de alta. Aceste valvule nu permit circulația sângelui decât de
jos în sus și sunt destul de largi pentru a permite dilatația venelor, fără a deveni
insuficiente.
Rolul venelor superficiale în întoarcerea venoasă este modestă, ele
transportând doar 8% din sângele care se întoarce către inimă. Cea mai mare
parte din sângele vehiculat din venele superficiale trece prin sistemul
perforantelor în venele profunde.
Sistemul venos profund este situat între masele musculare, fiind format
la gambă din: vena tibiană anterioara, vena tibiană posterioară și vena peronică.
Ele au pereții subțiri, deseori sunt duble sau triple, au valvule numeroase
așezate la 2 cm distanță. Au rolul principal în întoarcerea venoasă, 92% din
sânge fiind drenat pe această cale.
Func ționalitatea sistemului venos profund este direct dependentă de
contracția musculaturii membrelor inferioare, aceasta jucând un adevărat rol
de pompă.
Sistemul venelor perforante ( comunicante) asigură legătura dintre
sistemul venos profund și sistemul ve nos superficial. Venele perforante sunt
prevăzute cu valvule, astfel orientate încât permit sângelui să circule numai la
suprafată spre profunzime.
În timpul contracției musculare valvulele se închid ermetic și nu permit
refluxul sângelui spre exterior.
Venele profunde joacă un rol deosebit în circulația venoasă a membrelor
inferioare. Distrugerea lor prin procese flebitice sau revenire insuficientă prin

3
dilatația venelor, determină refluxul sângelui din profunzime spre sistemul
superficial în timpul contra cției musculare, astfel se instalează insuficiența
venoasă.

1.2. Fiziologia circulației venoase

Sângele circulă în sistemul venos de trei ori mai încet decât în cel arterial.
Factorii care influențează în mod favorabil circulația venoasă sunt:
➢ concentraț ia musculaturii striate a membrelor inferioare care exercită o
compresie externă asupra venelor profunde, propulsând sângele dirijat
din sistemul valvular către inimă. Mersul constituie factorul principal
care activează circulația venoasă. Ortostatismul st atic ( în nemișcare)
agravează staza. La fel, afecțiunile oesteo -articulare împiedică sau
îngreunează contracția gambelor favorizând staza;
➢ presiunea capilară – dependența depresiune srterială, care își continuă
efectul și la nivelul venelor, propulsând ci rculația sângelui și la acest
nivel;
aspirația toracică, care în timpul inspirației formează un vid creând o
presiune negativă ce aspiră sângele din venele periferice spre inimă;
➢ contracția venelor efectuate de musculatura proprie, a cărei contracție
este declanșată de creșterea presiunii endovenoase, aceasta joacă un rol
important în special în sistemul superficial.

4
CAPITOLUL II
PROBE PENTRU INVESTIGAREA CIRCULATIEI
VENOASE A MEMBRELOR INFERIOARE

Probele clinic pentru circulatia venoasa sunt simple si cu ajutorul lor se
pot aprecia, de cele mai multe ori, starea sistemului venos a membrelor
inferioare.

2.1. Probe pentru insuficienta venoasa superficiala

Trecerea rapidă a bolnavului din pozitia culcat în ortosistatism este urmată
de umplerea imediat ă cu sânge, de sus în jos, a varicelor, în caz de insuficiență
de valvulă ostială a safenei interne.
● proba Siccard. Punând bolnavul culcat să tușească și palpând traseul
safenei, în caz de insuficienta venoasa periferica, se produce o ondulatie
ce se propa ga de la centru spre periferie;

5
● proba Scwartz. Blonavul, aflat în poziția verticală, cu mana îi palpăm
traseul safenei, iar cu cealaltă îi aplicăm o lovitură aproape de cârjă
și dacă se palpează o undă ce se propagă de sus în jos, este vorba de
o ins uficiență venoasă superficială;

● proba trendeleburg -Bordie. Bolnavului culcat i se aplică un garou la
rădăcina coapsei, după care se ridică în poziție verticală și se scoate
garoul.

6

2.2. Probe pentr u insuficienta profunda si a comunicatelor

● proba Perthes. Bolnavului, aflat în poziție verticală, cu varicele
dilatate, i se aplică garoul la rădăcina coapsei și este pus să meargă
cu “pas întins” timp de cinci minute. Daca varicele dispar, venele
profun de sunt sănătoase; daca varicele se accentuează și apar dureri,
venele profunde sunt obsturate;
● proba Delbete -Mouquat. Bolnavului culcat i se aplică o fașă elastică
strânsă pe membrul inferior, după care este invitat să meargă “cu
pas intins”. Daca apar du reri și bolnavul nu se poate deplasa,
înseamnă că sistemul venos profund este blocat;
● proba Pratt. Bolnavului culcat i se aplică un garou la rădăcina coapsei
și apoi se rulează o fașă elastică de la degete până la coapse. Se ridică
bolnavul în poziție vert icală și, lăsând garoul pe loc, se derulează
fașa. Cand derularea a ajuns la sediul
perforatelor insuficiente, se observă imediat refluxul sângelui din
profunzimea și dilatarea venelor superficiale satelite;

7
● proba celor trei garouri. Bol navului culcat, cu gamba ridicată, i se
aplică trei garouri: sub genunchi, deasupra lui și la rădăcina coapsei.
Dacă, la trecerea în poziție verticală (fără a ridica garourile) se
congestionează venele gambei, există perforante insuficiente la acest
nivel. Dacă venele gambei se congestionează după ridicarea garoului
de sub genunchi, există o insuficiență a safenei externe, iar
congestionarea venelor după ridicarea ultimului garou arata o
insuficienta a safenei interne.

2.3. Probe paraclinice

Sunt necesare , in special, inaintea interventiilor chirurgicale in cazul
varicelor secundare sau congenitale, ca si in insuficienta venoasa globala,
pentru a preciza forma, locul si stadiul evolutive al leziunilor vasculare.
Probele paraclinice sunt :
A. Oscilometria membrelor inferioare este obligatorie la toate
dermatitele de staza, deoarece la 10% din cazuri se asociaza o
arteriopatie si in aceste cazuri, bolnavul trebuie tratat si ca un
arteritic, nu numai ca un varicos.
B. Flebomanometri a inregistreaza presiunea venoasa cu ajutorul unui
manometru cu mercur. In functie de diferentele de presiune
inregistrate in pozitie orizontala, in pozitie verticala si la mers, ne
putem da seama daca este o insuficienta venoasa super ficiala, o
insuficienta profunda, o insuficienta a perforatelor sau o insuficienta
globala.
C. Flebografia înregistrează pe radiografie aspectul morfologic al
venelor superficiale și profunde, după injectarea unei substanțe de

8
contrast in arborele venos. Pentru a putea studia complet situația,
trebuie să se efectueze flebografii în mai multe variante („pe firul
apei” pentru venele profunde, flebografia retrogradă, etc);
D. Flebografia izotipică constă în injectarea unei substanțe in vena
dorsală a piciorului si apoi inregistrarea trase ului venos. Oferă date
prețioase asupra venelor profunde, locu trombozelor și sensul în care
circulă sângele in sistemul venos;
E. Reografia periferică oferă unele date asupra circulației venoase:
tonusul muscular prezent in șanțuri arterio -venoase, gradul de
decompensare a hemodinamicii locale, asocierea de spasme arteriale,
a arteriosclerozei;
F. Explorarea cu ultrasunete sau aparat Doppler (figura 5) este cel mai
simplu test, dar uneori diferențierea insuficienței venoase profunde de
cea superficială este dificilă.

Fig. 5 – Explorarea cu ultrasunete sau aparat Doppler

9
CAPITOLUL III

NOȚIUNI DE ANATOMIE Ș I FIZIOLOGIE A PIELII

3.1. Structura organismului afectat: aparatul tegumentar

Aparatul tegumentar, denumit în mod obișnuit piele, reprezintă un
ansamblu format din trei țesuturi suprapuse: epiderma, derma și hipodermul
sau țesutul subcutanat.
Epiderma este țesutul de suprafață cu funcții de învelire și protecție;
celelalte două sunt de natură conjuncții și au mai ales rolul de susținere și
hrănire.
Este alcătuita din cinci straturi diferite de celule epiteliale care se
dezvoltă, pornind din profunzime s pre suprafață.
Cele cinci straturi sunt, pornind din profunzime spre suprafață:
● Stratul bazal sau germinativ
● Stratul spinos sau al lui Malpighi
● Stratul granulos
● Stratul lucios
● Stratul cornos
Epiderma nu are o circulație proprie, nici sangvină nici limfatic ă, fiind
hranită de sele din dermă, adică stratul cutanat se află imediat dedesubt.
Derma este constituită dintr -un ansamblu fibrocelular introdus într -o
substanță amorfă, la rândul ei alcătuită din fibre colagene și elastice; aici se
află terminațiile ner voase și cele ale capilarelor sangvine si limfatice.

10
Derma este de asemenea sediul glandelor sebacee și sudoripare și al
foliculilor piliferi ai pielii.
Hipodermul sau țesutul cutanat este stratul de profunzime al pielii, cu
funții de protecție și de rezer ve energetice; conține de fapt adipociteie,
elemente celulare prevăzute cu mici spații interioare în care se poate aduna
grăsimea.
Adipocitele sunt grupate în lobi, adică acumulări, separați prin pereți
subțiri de țesut conjunctiv în care se află fibre col agene și capilare sangvine și
limfatice.
Structurile hipodermului sunt cele mai direct implicate in dezvoltarea
procesului celulitic.

3.2. Structura pielii

Pielea sau tegumentul este derivatul conjunctivo -epitelial care acoperă
toată suprafața corpulu i. Este un organ elastic și impermeabil pentru unele
soluții și gaze, ca și pentru microbi.
Pielea este netedă, plezintă în unele locuri șanțuri (numite plici) și
ridicături în partea de extensie a articulației. Pe palme și plante, pielea prezintă
adâncit uri fine separate.
Culoarea pielii este dată de:
● Cantitatea de pigment din epiderm;
● Circulația sangvină din derm;
● Stratul de grăsime din epiderm.

11
3.3. Funcțiile pielii

Datorită alcătuirii ei variate, pielea are mai multe roluri, și anume:
● Separă organ ismul de mediul înconjurător și -l apară de o serie de
influențe externe;
● Stratul cornos fiind impermeabil oprește evaporarea lichidelor tisulare
cât și pătrunderea în organism a substanțelor din mediul extern. Totuși
stratul cornos permite absorbția unor s ubstanțe medicamentoase
încorporate în grăsimi. Stratul cornos prin descuamarea continuă
îndepărtează și germenii;
● Neutralizează unele substanțe iritante cu care vine în contact;
● Apară organismul împotriva radiațiilor din mediul extern prin sistemul
de abs orbție al melancitelor din stratul bazal al epidermului care
sintetizează pigmentul pielii numit melamina;
● Sub influența razelor ultraviolete se formează în piele vitamina D, care
influențează metabolismul sărurilor de Ca 2+ jucând un rol important în
osterogeneza;
● Termoreglare prin vasoconstricție când temperatura mediului scade și
vasodilatație când temperatura mediului crește;
● Este un vast organ de simț datorită numeroșilor receptori pentru
sensibilitate tactilă, termică și dureroasă;
● Participă o mică mă sură la respirație;
● Participă la secreție: secretă sudoarea cu rol depurativ, secretă sebumul
cu rol lubrifiant.

12
Pielea umană este mai mult decât o pătură elastică de celule epiteliale care
acoperă mușchii corpului, sângele și oasele. În schimb este un organ dinamic
care are o mulțime de funcții:
1. Pielea este o barieră protectivă. Ține afară microorganismele care ar
putea infecta corpul. Deoarece pielea este impermeabil, ține lichidele
corpului înăuntru și celelalte lichide afară. Celulele pielii mai conț in și
un pigment numit melamină, care absoarbe toate razele ultraviolete
nefast care radiază din Soare.
2. Pielea este și o suprafață senzorială. Nervurile senzoriale din piele
funcționează ca senzori de presiune care transmit informații la creier.
Alți sen zori din piele detectează durerea, căldura și frigul. Pielea este
suprafața de contact a corpului cu lumea înconjurătoare.
Pielea compensează și pentru mișcările corpului. Pielea se întinde
odată cu mișcarea și se contractă imediat ce mișcarea a încetat. Pielea crește
odată cu corpul.
Pielea ajută la controlul temperaturii Interne. Când este frig, vasele de
sânge se contract, pentru a diminua pierderile de căldură în mediu. Când este
cald, aceste vase se diluată, eliberând energie. În plus glandele din pi ele
elimină transpirație, care absoarbe căldură și se evaporă răcind suprafața
corpului.
Pielea este cel mai mare organ al corpului. La un corp de adult, 15%
din greutatea totală a corpului este piele. Rolul multifuncțional al pielii este
reflectat prin m ultitudinea de celule ce se găsesc în țesuturile ei.

13
CAPITOLUL IV
ULCERUL VARICOS
4.1. Definiție

Ulcerul varicos se manifestă cu o pierdere de substanță
dermohipodermică, având localizare în treimea inferioară a gambelor,
determinate de insuficiența venoasă cronică fără tendința de vindecare
spontană.
Ulcerul varicos constituie Cea mai frecventă și gravă complicații
cutanată produsă de stază venoasa, fiind în același timp una din cele mai
importante și mai des întâlnite afecțiuni dermatologice, ridic ând probleme
dificile de prevenire și terapeutică.
Este o afecțiune cu evoluție cronică ce necesită luni de zile de îngrijiri
medicale până la vindecare putând recidiva după câteva luni dacă nu se iau
măsuri de prevenire corecte.
Ulcerul de gamba este le ziunea trofică cea mai gravă și poate apărea
spontan sau după traumatisme minore. Se prezintă ca o ulcerație rotundă
localizată de obicei supramaleolar intern cu fundul aton, acoperită cu muguri
de granulație și fără tendință de vindecare spontană.
Ulcere le membrelor inferioare sunt leziuni prin lipsă de substanță cu
evoluție cronică, lent vindecabile, produse cel mai adesea prin tulburări
circulatorii primitive sau secundare.
Ulcerul venos al membrelor inferioare este consecința insuficienței
venoase cro nice și a efectelor ei asupra sistemului microvascular. Insuficiența
venoasă cronică reunește toate bolile care apar datorită tulburărilor întoarcerii
venoase sau hipertensiunii venoase.

14
4.2 Etiopatogenie

Boala varicoasă este o afecțiune frecvent întâl nită în practică, survenind
la 15 -30% din persoanele care au depășit vârsta de 25 de ani. Se întâlnește la
ambele sexe cu frecvență mai mare la femei 60%.
Complexul mecanismului patogenic al bolii varicoase se desfășoară în trei
etape, caracterizate pr in asocierea unor noi modificări în circulația venoasă:
● Insuficiența izolată a venei safenei;
● Insuficiența venei safene+ insuficiența venelor comunicante;
● Insuficiența venei safe ne + insuficiența comunicantelor + insuficiența
axului venos profund.
Se ști e că la declanșarea bolii varicoase contribuie un complex de
factori, care acționează unitar, predominant de fiecare dată unul sau mai
mulți dintre ei, ceea ce exprimă bolii o individualitate deosebită.
Complexul etiologic al bolii va ricoase este construit din două grupe de
factori:
a) Factori endogeni: antropologic (stațiunea bipeda), anatomofiziologic,
genetic, tipul constituțional, sexul, vârstă, factorii endocrin, sarcina,
obezitatea, infecția de focar.
b) Factori exogeni (de peristază) : fizici (geografic, microclimat) și sociali.
După condițiile lor de apariție, varicele pot fi: primitive sau secundare.
1). Varice primitive
Date generale: aparte obicei între 20 -40 de ani, într -o proporție aproape
egală la bărbați și la femei.

15
Varice le primitive, esențiale, idiopatice sau hidrostatice, cunoscute și
sub numele de boala varicoase, au la bază o predispoziție, înnăscută sau
căpătat, la degenerescența parietală a venelor din sistemul safen, urmată de
dilatarea lor și incapacitatea de drena j.
Etiologie
Factorii care intervin în apariția varicelor primitive sunt multiplii și au
fost Împărțiți în două categorii: principali și secundari.
➢ Factorii principali
• Factorul genetic
• Factorul constituțional sau antropologic
• Factorul ortostatic sau prof esional
➢ Factori secundari
● Sarcina. Asocierea sarcinii cu varice ale membrelor pelvine
este de netăgăduit, film demonstrată de numeroase studii
statistice. Oscilațiile atât de mari ale frecvenței cu care au fost
întâlnite varicele la gravide le explicăm prin lipsa de
omogenitate a criteriilor folosite la diverse statistici. Se știe că
varicele pot apărea sau se pot agrava atât în prima, cât și în a doua
jumătate a sarcinii.
● Factorii endocrini au fost încriminați în etiopatoge nia bolii
varicoase de majoritatea autorilor. Să atribui un rol
preponderent uneia sau alteia din glandele endocrine: dereglări
hipofizare, dereglări ovariene, insuficiență tiroidiana,
suprarenală, dereglări ale funcției pancreasului end ocrin.

16
● Sexul, prin constelația endocrin, intervine în apariția și
dezvoltarea acestei boli. Varicele sunt de două până la patru ori
mai frecvent la femei.
● Obezitatea se întâlnește până la 20% dintre varicoși.
● Vârsta joacă de asemenea un rol, atât prin îmbătrânirea tisulară
și pierderea progresivă a tonicității musculaturii netede, cât și a
elasticității pereților venoși.

2). Varicele secundare
Apar fie datorită unor tromboflebitei profunde, fie un or compresii
extrinseci efectu ate asupra venelor, În special la nivelul micului bazin.
Varicele postflebitice se instalează după tromboflebitele profunde.
Tromboflebita duce la obstrurarea venelor profunde și atunci sângele
caută să refuleze prin venele comunicante, în sistemul supe rficial.
Varicele prin compresie apar, de obicei, în urma afecțiunii
proliferative, frecvent neoplazice, cu localizare la nivelul micului bazin și care,
exercitând o compresie produc stază retrogradă și secundar apar dilatații
venoase.
Varicele congenita le sau prin dislazii vasculare sunt relativ rar
întâlnite, doar la aproximativ 1 -2% din totalul cazurilor.
Ele pot să apară prin mai multe modalități:
– absența congenitală a valvulelor venelor profunde;
– angiomatoza venoasă;
– fistule arterio -venoase congenita le;
– displazii vasculare complexe de tipul sindroamelor.

17
Apartine copilărie, se agravează uneori odată cu pubertatea și se pot
însoți de alte malformații vasculare sau de hipertrofii unilaterale ale
membrelor.

4.3. Forme clinice

Ulcerul varicos este îns oțit în aproape toate cazurile de una sau alta din
manifestările clinice ale IVC. Ulcerele varicoase pot fi mici, mijlocii sau
gigante, superficiale sau profunde.
Localizarea acestora este cu predilecție în regiunea maleorală internă,
În special la gamba stângă datorită particularităților anatomice ale venei iliace
sunt sângi.
Ulcerul venos are formă neregulat, uneori rotundă, ovalară, policiclică,
cu margini infiltrate, dure, scleroase iar tegumentele periulceroase pot fi
eczematizate, infiltrate sau scl erotrofice ( figura 6).

Fig. 6 – Ulcer venos cu formă neregulată

18
Fundul ulceratiei este de obicei murdar, acoperit de detritusuri celulare,
necroza, secreție purulent, alteori acoperit de țesut de granula ție sau deopotrivă, este
scleros, dur, cu vascularizatie săracă (în ulcerele vechi). Infecțiile repetate ale
ulcerației pot conduce la blocarea sistemului limfatic și limfedem cronic. Membrele
inferioare de vin elefantiazice ( figura 7).

Fig. 7 – Membre inferioare elefantiazice

4.4. Simptomatologie

Boala varicoasă evoluează lent, progresiv, cu tablou clinic estompat.
Pe acest fond se grefează puseuri evolutive, legate la bărbați de perioade de
ortostatism sau ortodinamis m forțate, iar la femei, mai cu seamă de ciclul
menstrual, sarcini și climateriu. Fiecare puseu evolutiv contribuie la
amplificarea tabloului clinic.
Ulcerul varicos este situat în special la gamba stângă (60 -70% din
cazuri), cel mai frecvent în zona male olară (75% din cazuri), iar mai rar în

19
treimea medie (16% din cazuri), în treimea superioară (4% din cazuri) sau la
nivelul piciorului (3% din cazuri), deseori unilateral.
Boala varicoasă se manifestă și evoluează în patru stadii, bine conturate
fiziopato logic și clinic:
➢ stadiul 1 se caracterizează prin apariția unor dilatații cilindrice și
sinuoase ale unor trunchiuri venoase superficiale pe traiectul rețelei
safenei interne sau externe.
➢ stadiul 2 se caracterizează prin mechanism de cerc vicios, refluxul
ortostatic determină dilatarea venei safene și consecutiv avalvularea
sa ostilă la nivelul comunicatelor dilatate care accentuează refluxul.
Clinic, pot apărea tulburări funcționale reduse, cum ar fi senzația de
greutate, tensiune în gamă, oboseală, mai a les în ortostatic.
➢ stadiul 3 este stadiul de compensării microcirculației cutanate cu
apariția edemului și al tulburărilor trofice.
➢ stadiul 4 se caracterizează din punct de vedere fiziopatologic prin
insuficiența valvulară la nivelul trunchiurilor venoas e profunde.
Acesta se manifestă clinic prin o simptomatologie asemănătoare
cu sindromul posttrombotic. Se accentuează sindromul varicos
complexe de gradul 3, apar varicozitatii gigante, tulburări trofice
complex, cu reducerea accentuată a capacității d e muncă a
bolnavului, până la impotență funcțională.
Poate fi numai o ulcerație sau mai multe. De cele mai multe ori se asociază
cu alte leziuni cutanate produse de insuficiența venoasă:
● Flebedemul se caracterizează prin sediu declin, preimeleolar, cu
apariție vesperal ă după ortostatism prelungit, depresibilitate ( păstrează
godeul) și prin reversibilitatea totală la declivitatea din timpul nopții;

20
● Edemul mixt se datorează insuficienței limfatice, este mai extins și
numai parția l reversibil la declivitate;
● Limfedemul secundar, rareori întâlnit, se caracterizează prin edem
permanent, gigant, ireversibil care nu păstrează godeul la digit opresiune,
fiind urși scleros;
● Dermatita pigmentară eczematiform ă este consecința unui proces
imunologic local, prin el urgent ce iau naștere în zona tulburărilor trofice
sau după aplicarea locală a unor medicamente neadecvate. Clinic
se manifestă printr-o tropic meditație brună a tegumentelor în
jumătatea inferioară a ga mbei. (figura 8) ;

Fig. 8 – dermită pigmentară eczematiforma
● Dermohipodermita varicoasă: lipodermato -scleroza, dermoscleroza,
hipidemita, celulita indurativă. Se produc îndurarea și fibrozarea
dermului și a țesutului subcutanat datori tă extravazaării de fluide,

21
proteine și al alterării metabolice. Acestea determină inițial inflamație
acută abacteriană. Se asociază frecvent episoade infecțioase,
favorizate de insuficiența circulatorie. În timp are loc un proces
inflamator și fibrozat cronic. Este posibil ca întreaga treime
inferioară a gambei să fie scleroasa cu indurație lemnoasă – aspect de
sticlă de șampanie răsturnată. Dermohipodermita varicoasă percede
ulcerul venos.

Fig. 9 – Aspect de stic lă de șampanie a gambei inferioare
● Atrofia Alba (Milan) (figura 10) se prezintă sub forma unor mici
cicatrici atrofie, care pot conflua în plăci cu contur neregulat, localizate
mai ales în regiunea gleznelor. Se întâlnește frecvent la hipertensivi,
aterosc lerotic, diabetici. Apar suporta unor plăci alb -porțelanii de
diferite dimensiuni. Pe suprafață au teleangictazii și sunt înconjurate de
zone hiperpigmentare.

22

Fig. 10 – Atrofia alb ă

4.5. Etiol ogie și prognostic

Ulcerul varicos se vindecă deosebit de greu, durata medie de vindecare
fiind de 60 de zile. Este abandonată ideea că este o boală incurabilă. Practica
modernă a arătat că ulcerele varicoase pot fi vindecate Cu condiția colaborării
între mai multe servicii medicale.:
● Dermatologie
● Chirurgie
● Medicină internă
● Chirurgie plastică
Astfel, tratamentul dermatologic nu poate obține vindecarea decât la
60-65% din cazuri.
Asocierea tratamentului flebologic ridică vindecările la 75% din cazuri,
iar a celui chirurgicală la 90 -92% din cazuri. La restu de 8 -10%din cazuri
vindecarea nu se poate obține decât prin metode de chirurgie plastică.

23
După vindecarea ulcerului este absolut necesară corectarea
insuficienței cronice venoase efectuând după caz:
● Intervenții chirurgicale
● Sclerozări de varice
● Aplicarea de contensie elastică
● Măsuri de Prevenire la locul de muncă în vederea înlăturării
ortostatismului prelungit.
Loaned astfel de măsuri se pot preveni recidive, bolnavii având
posibilitatea se desfășo ară o activitate normală.

4.6. Diagnostic pozitiv și diferential

Diagnosticul diferențial al ulcerului varicos este uneori dificil deoarece
ulcerații cronice asemănătoare pot fi produse, în afară de varice, de
aproximativ 40 de factori patogeni. Ulcerul varicos constituie aproximativ
75% din ulcerul de gamba, restul având altă etiologie.
Absența semnelor clinice obiective în etapa prevaricoasă,
polimorfismul tabloului clinic în stadiul cu varice constituit, ca și
asemănarea complicațiilo r bolii varicoase sau cele din alte afecțiuni expun
un ori la confuzii în ceea ce privește precizarea diagnosticului. De aceea, în
fața unui bolnav cu boala varicoasă trebuie acordat o atenție deosebită și
diagnosticul diferențial.
Varicele sunt semne c linice întâlnit tot atât de constant în sindromul
posttrombotic, în compresiuni abdomino -pelviene, în mai formații congenitale
ale venelor, ca și în boala varicoasă. Diagnosticul Clinic al bolii varicoase

24
nu este întotdeauna simplu, deoarece presupune un raționament care se
desfășoară în trei etape:
● Stabilirea cadrului de boala varicoasă;
● Precizarea formei clinice;
● Identificarea vene sau venelor comunicante insuficiente când există:
➢ etapa prevalicoasă, în această etapă, diagnosticul Clinic cerere
răspun dere și nu poate fi stabilit decât prin excludere. Factorul
familial ar putea constitui un punct de plecare. Examenul
paraclinic nu aduce date certe. Diagnosticul rămâne
prezumativ.
➢ constatarea varicelor semnifică stabilirea diagnosticului de boală
varicoasă, dar nu trebuie uitată ușurința cu care pot fi confundate
varicele din boala varicoasă cu varicele secundar.

Boala varicoasă se poate asociat cu alte afecțiuni. Dificultățile întâlnite
în stabilirea diagnosticului de boala varicoasă pot fi dep ășite numai printr –
un interogatoriu amănunțit și bine condus, Prin examenul clinic obiectiv,
general, local, sistematic și competent.
Cu ocazia anamnezei trebuie să se insiste asupra următorilor factori
mai importanți:
● Prezența factorului familial;
● Fixar ea debutului boli în raport cu vârsta;
● Precizarea condițiilor de mediu, necesară pentru eliminarea noxelor în
cadrul tratamentului îndelungat.
● Precizarea dacă bolnavul a suferit sau nu în antecedente apropiate de
boala trombo -embolică.

25
Examenul obiectiv general trebuie făcut sistematic și complet “ din
creștete pînă în tălpi”. Pe lîngă că permite decelarea bolilor asociate, grație lui
se poate aprecia corect riscul operator.
Examenul local urmărește să precizeze dacă varicele interesează
segmente sau vena safenă internă în totalitate, vena safenă sau. De
menționat că morfologia, extinderea și sediul varicelor oferă indicii prea
vagi pentru diferențierea varicelor din boala varicoasă de varicele
secundare.
Examenul complet al unui pacient cu ulcer varicos impune practicarea
constantă a probelor paraclinice de explorare a sistemului venos superficial
și profund, iar la nevoie și a explorărilor paraclinice.
Probele clinice sunt deci de trei feluri: unele care dau relații despre
starea s istemului venos superficial și al membrelor pelviene, altele care scot în
evidență modificările circulației în sistemul venos profund și, în fine,
probe care oferă relații atât asupra sistemului venos superficial, cât și
asupra celui profun d.

4.7 Complicații

Ruptura varicelor de cauză traumatic, datorită instalării dermitei de
stază, în urma unui efort fizic deosebit.
Tromboflebită superficială favorizată de:
o Factori infecțioși;
o Stări septicemice;
o Boli metabolice;
o Leucemii, tulburări d e coagulare;
o Cancer gastric, alergii postmedicamentoase;
o Afecțiuni arteriale.

26
Gambă acută post flebitică (edem cu pericelulită) se caracterizează prin
gambă edematoasa, cu edem moale, depresibil, dureros, roșu vineți, cald.
Pielea este netedă, întinsă, cu fisuri și limforagii. Plăci de limfangită până la
coapsă. În general se opresc brusc în treimea superioară a gambei, realizând
“carâmbul de cizmă” sau se profilează o îngustare cilindrică, cu tendință la
scleroză. Există și o limfangită subacute, pe fo nd de blocaj parțial al circulației
limfatice (tromboză limfatic, dermatoscleroză, limfangita) din cauza
suprasolicitării poziții verticale, căldură, umiditate, suprainfecții
microbiene, neglijarea tratamentului.
Ulcerul varicos infectat d atorat streptococul, stafilococul,
germenilor Gram -negativi. Clinic: dureri vii, pulsatile, edem periulceros
eritem; ulcerul poate deveni gangrenos. Pe suprafața ulcerului se află țesut
necrozat și secreție purulent, apare dermita de tip erizipeloid, adeno patii
regionale de tip inflamator, flebite și periflebite, arterite.

4.8 Tratament

Tratamentul ulcerului varicos este complex, de lungă durată și
trebuie să se adreseze atât factorilor determinanți și favorizanți cât și a stadiului
evolutiv al l eziunilor cutanate existente. Tratamentul ulcerului varicos se
clasifică în:

I. Combaterea hipertensiunii venoase (corectarea stazei venoase)

Corectarea starii venoase este Obiectivul primordial deoarece acesta
reprezintă principalul mecanism patogenic imp licate în formarea ulcerelor.

27
Se realizează prin mai multe mijlocii fiecare importante:
➢ Clinostatismul prelungit sau Repausul la pat este poziția în care
circulația venoasă se face normal. Bolnavul stă la pat cu piciorul ridicat
pe o atelă Braun până la a meliorarea simptomelor (30 -60 zile).
Imobilizare prelungită este greu acceptată de majoritatea bolnavilor, de
aceea se recurge și la alte metode.
Se recomandă: fizioterapia și mersul pe jos.
➢ Tratamentul compresiv sau contenție elastică. Au rol în am eliorarea
circulației venoase contribuind la reducerea edemului, dureri și senzații
de tensiune în molet. Mecanismele de acțiune sunt multiple dar, cele mai
importante, ar fi: diminuarea diametrului venelor superficiale și
profunde, a reflexului patologic și a edemului, precum și creșterea
acțiunii fibrinolitice a sângelui.
Bandajele se aplică dimineața înainte a ridicării din pat și se scot seara la
culcare. Sunt utile atât pentru profilaxia cât și pentru tratamentul insuficienței
venoase cronice.
Metodel e compresive disponibile sunt:
A. Bandaje compresive
B. Ciorapi elastici
C. Compresie pneumatică intermitentă
Nici unul dintre acestea nu este indicat când pacientul prezintă boala
arterială periferică severă. În cazurile în care pacientul prezintă atât ulcerul
venos poate lua în discuție aplicarea cu grijă a unei compresii care se exercită
o presiune foarte scăzută.
A. Bandajele compresive sunt adesea folosite în faza inițială a
tratamentului și pot fi elastici sau inelastici.

28
1). Bandajul inelastic cel mai folosit este unna Boot. Acest tip de
bandaje inelastice generează compresie crescută în timpul contracției
musculare (mers) și presiune scăzută în rest. Atât bandajul tradițional Unna
Boot cât și cel modificat trebuie purtat 7 zile, iar la începutul tratamentului ,
datorită edemului și cantități mari de exudat pot fi schimbată mai devreme.
Indicații : Unna Boot este folosit în tratamentul echzemei cronice,
dermatite.
Contraindicatii: nu trebuie folosit la pacienții care au alergie la una din
componentele bandajul ui; pansamentul nu trebuie aplicat pe leziuni
eczematoase acute.
Mod de folosire: bandajul trebuie aplicat pe gamba într -o serie de cute
libere mai degrabă decât într -o spirală continuă pentru a ne asigura că nu
obturează fluxul sangvin. Când este folosi t în tratamentul ulcerului venos
trebuie utilizat ca un bandaj compresiv potrivit pentru a ajuta întoarcerea
venoasă și pentru a preveni uscarea pansamentul.
Avertizari: unii pacienți, în special cei cu ulcer de gambă au pielea ușor
sensibilizată la medic amentele topice incluzând conservanții folosiți În
compoziția unor bandaje umede.

Fig. 11 -ulcer venos pe maleola internă Fig. 12 – plasarea tifonului lubrefiat peste
Ulcer

29

Fig. 13 – pasarea cu tifonului uscat Fig. 14 – pasarea în două straturi cu
tifonului impregnate cu oxid de
zinc dinspre di stal spre proxim

Fig. 15 – acoperirea cu bandaj elastic Fig. 16 – fixare cu leucoplast

Pacientul poate merge cu acest bandaj deoarece este flexibil. Se
recomandă schimbarea sa după un interval de două săptămâni, mai devreme
dacă bandajul se desface sau dacă drenarea din ulcer este mai mare.

2). Bandajele elastice (figura 17) produc o presi une mai mare în timpul
contracției musculare (mers) dar și în restul timpului: tensopress

Fig. 17 – Bandajare cu Tensopress

30
Tensopress – reduce posibilitatea iritării pielii s ensibile aflate în curs de
vindecare, este recomandată scoaterea bandajului pe timpul nopții și refacerea
sa doua zi.

B. Ciorapii elastici (figura 18) – sunt de regulă dificil de folosit în faze
active deoarece este greu pentru pacienții cu ulcer s ă și aplice. Sunt
indicate în perioada ce urmează vindecării pentru a evita recurenta.

Fig. 18 – Ciorapi elastici
C. Compresia pneumatică intermitentă – este utilă când pacientul nu
răspunde la compresie sau convențional.

Scleroterapia este asociată celorlalte metode de tratament a ulcerului
venos. Dacă varicele bolnavului au indicații pentru sclerozare, ea se poate
efectua atât la bolnavii tratați ambulatoriu, cât și la ce sp italizați.
În unele servicii de dermatologie, scleroterapia este aplicată la 2/3 din
bolnavi, deoarece crește procesul de vindecare de la 60 la 70 -80% din
cazuri, iar durata spitalizării este redusă cu câteva săptămâni. La externare
bolnavul are var icele tratat și recidivele sunt prevenite.
Metoda constă în injectarea unei substanțe iritante la nivelul unei vene ce
produce o reacție inflamatorie endotelială urmată de tromboză.

31
Evaluări clinice: scleroterapia are beneficii mai mari decât chirurgia p e termen
scurt, însă nu și pe termen lung.
Complicații deși rare, includ tromboembolism venos, tromboflebita
profundă, reacții alergice, tromboflebite sau injectarea accidental a arterelor.

II. Tratament chirurgical
Acest tratament are două scopuri: cel morfopatologic ( excizia venelor
dilatate, varicoase) și cel fiziopatologic ( înlăturarea mecanismelor ce
determină insuficiență venoasă ). Prin excluderea zonelor patologice de reflux
se realizează atât ameliorarea clinică cât și diminuarea recidivel or.
Stripping ul excizia endoluminală sau exoluminală din vena safenă
internă de la nivelul gleznei la coapsă; de la nivelul coapsei la genunchi.
Indicații vene safe ne (internă sau externă) incompetenței cu reflux
safeno -femural sau safeno -popliteal sau tromboflebita superficială
diagnosticată eco Doppler -Duplex.

III. Tratamentul medical se utilizează flebotonice sistematice și topice
Diureticele sunt utile pentru combaterea edemului. Pacienților li se vor
recomanda : evitarea căldurii) expunere la soa re, băi fierbinți), dușuri reci, iar
celor supraponderali scăderea în greutate.

IV. Tratamentul general al modificărilor cutanate
Se adresează în general ameliorării circulației folosind flebotonice,
venodialtatoare, anticoagulante și antiplachetare.

V. Tratamentul antiseptic și antibiotic – pe cale generală utilizat
în ulcerul de gambă a ridicat numeroase controverse. Astfel colonizarea

32
ulcerului cu bacterii potențial patogene este un fac cunoscut. Bacteriile
izolate cel mai frecvent din ulcerație sunt Stafilococul auriu și bacili Gram
negative. Gradul contaminării bacteriene și specială se corelează cu
prezența sau absența puroiului sau cu rata de vindecare. În absența
semnelor clinice de infecți e ( febra, intensificarea durerii, semne
inflamatorii periulceroase, limfangita, creșterea rapidă a dimensiunilor
ulcerului), antibioterapia generală nu se justifică. Ia se realizează țintit
conform antibiograma, după prelevarea, în prealabil, de materia l patologic de
la nivelul ulceratiei.
Venotonice – de tipul oligomerilor procianidolici (Endotelon 300mg/zi),
fracțiilor Flavonoide ( Detralex 1000mg/zi) sau alte bioflavonoide ( Eutin D,
Tarosin, Troxerutin) care scad permeabilitatea capilară crescând rez istența
acestora.
Fibrinolitice – administrarea lor se bazează pe observația că sângele
paciențilo r cu lipodermatoscleroza are o activitate fibrinolitică scăzută.
Creșterea acestei activități ar contribui la îndepărtarea manșoanelor
extravasculare de fibrin. Se administrează stanozolol, un steroid anabolizant
care este și un agent de creștere a fibrino lizei. Studiile efectuate au arătat că ar
ameliora liposcleroza, dar nu și ulcerele venoase. De asemenea fibrinoliticele
de tipul urokinazei au determinat rezultate favorabile prin reducerea
manșonului de fibrin.
Hemoreologice – cea mai folosită este pentoxifilină 400 mg X 3/zi.
Are următoarele efecte: scade vâscozitatea sângelui, crește activitatea
fibrinolitică, crește deformabilitatea hematiilor.

VI. alte medicamente
-diuretice – utile pentru reducerea edemului

33
– antiinflamatoare nesteroidiene: acidul acetil salicilic deși cu
mechanism imprecise stabilit ( intrebarea funcției plachete, diminuarea
inflamației) a determinat reducerea dimensiunilor ulcerului.
Nu timul rând trebuie avut în vedere tratamentul afecțiunilor asociate
(boli hepatice cardiac diabetul obezitatea) care constituie factori favorizanți a
insuficienței venoase cronice.
Oxigenoterapia hiperbară – hyperbaric oxigen teraphy (HBO) –
majoritatea leziunilor cronice sunt hipoxice, necesitând o cantitate crescută de
oxigen pentru ca proces ul de vindecare să aibă loc.

Fig. 19 – structura osoasa infectată, edem, inflamație, zona periulceroasă afectată

Figura 20 -Dupa 2 luni de tratament zilnic cu HBO însoțit de tratamentul
conservator

34
VII. Tratamentul local
– în tratamentul ulcerului de gambă se folosesc numeroase preparate
topice. Principalele scopuri sunt:
➢ Combaterea infecției – utilizarea antisepticelor și antibioticelor
locale prez intă o serie întreagă de inconveniențe majore, cum ar fi:
inhibarea cicatrizare, întârzierea epitelializării, apariția
dermatozelor alergice de contact și nu în ultimul rând crearea
rezistențelor bacteriene. Astfel sunt de preferat antisepticele
neirit ante. Se pot face lavaj a repetate cu apă oxigenat, soluție de
cloramină 0,2%, acid boric 3%, nitrat de argint 0, 5%. Alegerea
antiseptic ului se face și în funcție de stare a tegumentelor
periulceroase. În cazul unei eczeme se preferă o substanță puțin
iritantă cum este serul fiziologic.

➢ Îndepărtarea detritusurilor celulare – debridare medicamentoasă
cu enzime fibrinolitice sau colagenolitice de tipul Debrisanului, a-
chemotripsinei sau debridare chirurgicală: permite îndepărtarea
țesuturilor notice sau de vitalizate.

Fig. 21 – îndepărtarea detritusurilor celulare

35
Din ce în ce mai mulți se vorbește de rezultatele benefice obținute cu noile
pansamente ocluzie sau semiocluzive realizate cu ajutorul hidrocoloizilor
(Duoderm, Confeel). Aceste pansamente mențin suprafața plăgii umedă
diminuând evaporarea apei și favorizând astfel debridarea ulcerului. De
asemenea favorizează apariția țesutului de granulație, asigură protecție
împotriva microorganismelo r și diminuă durerea.

➢ Stimularea granulării -se poate face folosind soluție de nitrat de
argint 1% sau pomezi cu nitrat de argint (pomade Mikuliez), soluție
hipertona de clorură de sodiu, soluție de glucoză, sulfat de cupru,
soluție de hialuronat de zinc (Curioși), dextran etc. După apariția
țesutului de granulație se va încerca stimularea ulcerului, prin
atingerea marginilor ulcerului cu soluții de argint nitric 1 -3 % la
o interval de 2 zile urmate imediat de aplicarea de topice conțin ând:
vitamina A, insulin, anabolizanți (Cloramfenicol 0,75g, Acid boric
0,75g, vitamina A 3). Alte topice stimulante sunt acelea conținând
propolis Oleum Hiperci ( hipericina unguent cremă), acid
pantotenic ( Dexapanthenol, Bepanthene ungue nte), Panthenol
spray, Novastim (unguent cu etraxt de plante). Granularea excesivă
poate fi controlată cu soluție de nitrat de argint 25% sau
dermatocorticoizi aplicați câteva zile.

➢ Stimularea epitelializării – se poate realiza chiuretând marginile
ulcerului și favorizând astfel migrarea celulelor epiteliale, aplicații de
pastă de eritrocite, crème cu clorofila, autohemoterapie.

36
➢ Grefarea – este rezervată ulcerelor mari fără tendință la vindecare și
trebuie, obligatoriu, combinată cu chiuretarea fondulu i ulcerații și
excizia țesutului marginal prost vascularizatie. Grefarea se poate face
cu piele totală, utilă în special pentru ulcerele mari care se vindecă
lent, cu piele liberă despicat, sau cu grefe mici în “pastilă” indicate
pentru ulcerele mai mici. Zona donoare este de obicei față
anterioară a coapsei. Grefarea are dezavantajul unei aspecte relative
inestetic al vindecării.
➢ Îngrijirea tegumentelor periulceroase – se recomandă acoperirea lor
cu pastă zincată pentru a evita măcerarea și eczematizarea lor de către
secrețiile care se scurg din ulcer. O eventuală eczemă asociată se poate
trata cu dermatocorticoizi timp de 1 -2 săptămâni asociați sau nu cu
keratolitice și oxido -reductoare. Tendințele moderne înclină, pe de o
parte, la simplifi carea la maximum a tratamentului local al ulcerului
venos de gamba căutând a se utiliza numai medicații nonalergice și
neiritante, iar pe de alta parte la creșterea importanței mijloacelor de
combatere a stazei venoase.
➢ Terapia cu larve de Lucilia sericat ă – specie comună, care preferă
climatul cald și umed.

Fig. 22 – terapia cu larve de Lucilia sericată

37
Aproximativ 10 larve sunt așezate pe fiecare centimetru pătrat de rană,
după care se acoperă cu un bandaj protectiv. S e lasă timp de 48 -72 de ore,
perioadă în care cresc de la 2 mm la 10 mm.

Fig. 23 – Larve
Elimină țesuturile necrozate și infecția

Fig. 24a Țesut necro zat și infectat; 24b Țesut vindecat după terapia cu larve

Aproximativ 1.000 larve în vârstă de două zile au fost lăsate la nivelul
rănii în fiecare zi timp de cinci săptămâni și înlocuite cu altele noi după 24 de
ore. Granulația a apărut după două săptăm âni de tratament. S -a observat faptul
că larvele sunt capabile să ajungă în orice parte a ulcerului unde există țesut

38
necrozat curățând fără să lezeze țesuturile sănătoase într o manieră
asemănătoare cu microchirurgie, sarcină care este foarte greu de obți nut prin
metodele de intervenții chirurgicale convenționale. Pacientul a urmat ulterior
un tratament cu grefă de piele.

39
CAPITOLUL V
PROFILAXIA

Profilaxia bolnavilor la care nu s -a intervenit pe varice în cursul
tratamentului ulcer ului:
La aceste cazuri, de îndată ce s -a obținut vindecarea, bolnavul a fost
consultat de medicul chirurg. Dacă varicele au indicație chirurgicală, se trece
la operație iar dacă au indicație pentru sclerozări se efectuează scleroterapia și
se aplică conten sia elastică externă.
La cei netratați astfel, după șase ani apar recidive ale ulcerului la 68%
din cazuri, pe când la cei ce au tratat varicele și au aplicat contenție, recidivele
au fost semnalate doar la 15% din cazuri în același interval. Dacă bolnavi i
refuză cura chirurgicală sau scleroterapia, se aplică preventiv contensia elastică
simplă. S -au obținut cu această metodă rezultate destul de bune, iar la bolnavii
care avea recidive de un an au făcut sub contensie elastică o recidivă de la 3 -4
ani. La u nele cazuri contendia a menținut rezultatele 6 -8 ani.
Profilaxia bolnavilor la care se intervenit pe varice în cursul
tratamentului ulcerului:
● Corectarea insuficienței venoase prin metode chirurgicale și
scleroterapie nu este perfectă și bolnavii nu sunt scutiți de recidive.
Unele statistici arată că după scleroterapia, recidivele apar după 2 -3 ani
la 32%, iar după 6 ani la 68%.
● La cei cu tratament chirurgical, recidivele apar după 2 ani la 25% din
cazuri, iar după 6 ani la 58% din cazuri. Din această cau ză este absolut
necesar să se aplice, după vindecare, contensia elastică în scop
preventiv.

40
CAPITOLUL VI
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA
BOLNAVILOR CU ULCER VARICOS

Asistenta medicală are rolul de a ajuta bolnavul să se familiarizeze în
cel ma i scurt timp cu secția, cu bolnavi din salonul în care își va petrece
perioada de spitalizare și cu restul personalului.
Asistenta medicală va conduce bolnavul în salon, îl va prezenta
bolnavilor existenți în salon, și invers. Îi va arăta patul pe care o sa-l ocupe,
acesta va fi îmbrăcat cu lenjerie curată, va controla dacă lampa de la capătul
patului funcționează, îi va arăta cum să folosească sistemul de semnalizare
pentru a o chema la nevoie.
În scopul menținerii unor condiții igienice și estetice a me diului
spitalicesc, asistenta se va îngriji ca saloanele și mobilierul să fie curate
zilnic.
Aerisirea saloanelor se va face în fiecare dimineață, menținându -se o
temperatură optimă de 20 -22°C.
Asistenta se va îngrijit de starea de igienă a bolnavilor și va controla
modul în care își fac toaleta bolnavi mai puțin gravi. În cazul bolnavilor
gravi, toaleta este efectuată de către asistenta medicală.
Îngrijirea pielii se rezumă la spălarea cu apă și săpun. Apa obișnuită
poate să conțină o serie de su bstanțe care irită pielea, de aceea apa trebuie să
fie moale. Inconvenientul apa care conține săruri se poate remedia adăugând
în apă borat de sodiu sau bicarbonat de sodiu. Săpunul trebuie să fie neutru,
fără coloranți și parfumuri, deoarece acestea pot p rovoca iritații și pot crea o

41
reactivitate specială a pielii. Există săpun moale pe bază de potasiu, și săpun
doar pe bază de sodiu, fiind cel mai indicat pentru toaletă.

Toaleta generală se asigură prin baie generală cu apă și săpun,
temperatura apei de 35-37°C, aceasta făcându -se seara sau dimineața.
Aia care se prescrie în scop terapeutic constă în adăugarea de amidon,
sulf, sau alte substanțe, în funcție de efectele pe care dorim să le obținem.
Baia de sare are influență favorabilă asupra pielii si organismului în
general, stimulând procesele metabolice.
Îmbrăcămintea are scopul de a proteja corpul împotriva influențelor
nocive ale mediului extern, ajutând la reglarea și menținerea temperaturii
corpului.
Părul va fi pieptănat dimineața și seara, c u piaptăn și perie individuale,
prin aceasta sunt îndepărtate scuamele și praful. Spălarea părului se face cu
șampon.
Spălarea mâinilor se face de câte ori este nevoie, iar la persoanele cu
pielea uscată se recomandă o cremă grasă ce se aplică după șterge rea cu
prosopul individual. Unghiile se vor tăia scurt și rotund. Barba e bine să fie
rasă zilnic.
În ce an a picioarelor se face zilnic cu apă și săpun. In ce an a organelor
genitale se va asigura prin spălare cu apă călduță și săpun. La femei irigații
vaginale se vor face cu apă caldă în care se adaugă bicarbonat de sodiu.
Îngrijirea plăgilor se face de preferință în sala de tratament sau la pat
în cazul bolnavilor imobilizați. Sala de pansamente oferă condiții optime de
lucru, plaga putând fi curățată fără riscul de a murdării lenjeria de pat, iar
ceilalți bolnavi sunt feriți de traumatisme psihice inutile.

42
Deplasarea bolnavului în sala de tratamente, mai ales pe propriile
picioare este un factor ajutător însănătoșirii lui.

Medicul si asistenta vor avea grijă să nu lase bolnavul să aștepte la ușa
sălii de pansamente, și îl vor planifica în așa fel încât, atunci când sosește să
fie introdus imediat.
În timpul executării pansamentelor, asistenta medicală trebuie să dea
dovadă de foarte multă înțeleger e față de bolnavi. Manevrele de efectuare a
pansamentelor trebuie să fie blânde, se distragi atenția bolnavului de la actul
care se execută.
După pansare, bolnavul, trebuie să stea în repaus pentru a reduce
durerea și pentru a asigura vindecarea rapidă.
După terminarea etapelor de lucru, se adună materialele utilizate, se
aerisește sala de pansament sau salonul.

43
CAPITOLUL VII
PREZENTĂRI DE CAZURI

PREZENTAREA DE CAZ NUMĂRUL 1

Pacienta B. A. În vârstă de 64 de ani, sex feminin, cu domiciliu l în
județul Hunedoara, pensionară, este spitalizată din data de 10. 04. 2014 la
spitalul Dr. Al. Simionescu Hunedoara
Diagnosticul la internare: Ulcer varicos suprainfectat, gamba stângă,
insuficiența venoasă cronică;
Diagnosticul la 72 de ore: Ulcer var icos de gambă suprainfectat,
insuficiența venoasă cronică. Diabet zaharat tip 2;
Motivele internării: ulcerații masive, însoțite de edeme mari și durere
la nivelul gambei stângi.

44
Istoricul bolii: Pacienta în vârstă de 64 de ani, cunoscută cu ulcer de
gambă de peste 15 ani, diabet zaharat tip 2, fără medicația antidiabetică de
aproximativ 2 ani. Se internează pentru prezența la nivelul gambei stângi a
unor ulcerații masive, cu marginile neregulate, pe fondul lor sfaceluri purulente
cu miros fetid, însoți te de edeme mari ale gambei și plantei stângi și dureri
intense, tulburări trofice perilezionale.
Afirmativ pacienta nu a luat de 4 luni nici un fel de medicație
vasoprotectoare și venotonică.
Se internează în vederea investigațiilor clinice și paraclinic e și a
tratamentului de specialitate.
Anamneza
Antecedente heredo -colaterale: nu cunoaște
Antecedente personale, fiziologice si patologice: apendicectomie, ulcer
gamba stângă, diabet zaharat (echilibrat prin dietã), cardiopatie ischemică.
Conditii de v iată și muncă: conditii corespunzătoare de munca
Comportamente: nefumator, consumã ocazional alcool, alimentatie
hipercalorică.
Medicatie administrata inaintea internării : a urmat tratamentul
diabetic conform prescriptiei medicale, fara nici o medic atie
vasoprotectoare si venotonică de aproximativ 4 luni.
Examenul obiectiv:
● G 117 kg. T 177cm, Temperatură 36,8°C
● Starea generala: influentata
● Starea de nutritie: supraponderala
● Starea de constienta: pastrată
● Facies suferind

45
● Tegumente: ulcerații mas ive, însoțite de edeme mari la nivelul
gambei stângi .
● Mucoase: normal colorate
● Fanere: unghii deformate, cu striațiuni la nivelul picioarelor;
● Țesut conjunctiv – adipos: foarte bine reprezentat;
● Sistem ganglionar: superficial, nepalpabil;
● Sistem musc ular: normoton, normotrof, normokinetic;
● Sistem osteo -articular: integru morfofuncțional;
● Aparat respirator: torace ușor emfizematos, murmur vezicular
normal transmis bilateral, ușor estompat, fara raluri. F.R. =20
respiratii/minut ;
● Aparat cardiovascul ar: arie precordială de aspect normal, șoc
apexian spațiul V, zgomote cardiace asurzite, ritmice, greu
perceptibile. AV 62 bătăi /minut, TA 130/70mmHg, fără suflu
cardiac, puls neperceptibil la artera pedioasă ;
● Aparat digestiv: abdomen destins de volum, e lastic, moale
nedureros, spontan la palpare. Tranzit intestinal absent
(constipație) ;
● Ficat, căi biliare, splină: ficat palpabil la 0,5cm de rebordul costal,
splină nepalpabilă;
● Aparat uro -genital: loje renale libere, micțiuni fregvente, poliurie și
nicturie, usturimi la urinare;
● Sistem nervos, endocrin, organe de simt: ROT prezente bilateral,
fără semne de iritație meningeală;

46
Analiza si interpretare datelor
1. Nevoia de a respira si a avea o bună circulatie:
A. Respirația :
Poziția obișnuită de confort : decubit dorsal ;
Nu prezintă probleme in satisfacerea nevoii ;
B. Circulatia :
Prezintă insuficiență venoasă cronică .
2. Nevoia de a bea și a mânca :
Gust : da ;
Dezgust : nu ;
Ajutor pentru a mânca : nu ;
Regim : da, din cauza bolii: e xcluderea glucidelor din alimentație ;
Dificultăți la masticație : nu prezintă ;
Dificultăți la deglutiție : nu prezintă.
3. Nevoia de a elimina:
A. Urina :
Dificultăți la eliminare : prezintă polakiurie ;
Micțiuni nocturne : prezintă nicturie ;
Incontinența : nu prezintă ;
B. Scaun :
Dificultăți : nu prezintă ;
Transpirație : abundentă .
4. Nevoia de a se mișca si a avea o bună postură:
Se deplasează singur , fără ajutor ;
Activitate psihică : buna .
5. Nevoia de a dormi si a se odihni :
Numărul orelor de somn: aproximativ 7 ore ;

47
Ajutor : nu ;
Obiceiuri pentru a dormi : fără pătură ;
Somnifere : nu sunt necesare ;
6. Nevoia de a se imbraca și dezbrăca :
își satisface independent nevoia .
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in l imite normale :
Acuză palpitații la temperaturi foarte ridicate
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit și a proteja tegumentele și mucoasele:
Obiceiuri : baie de două ori pe săptamână ;
Se spală singur, nu are nevoie de ajutor ;
Semne particulare : nu are ;
Tegumentele prezintă ulcerații masive, insotite de edeme mari la nivelul
gambei stângi iar mucoase sunt normal colorate .
9. Nevoia de a evita pericolele:
Temperaturile crescute îi crează probleme .
10. Nevoia de a comunica :
Este o persoană puțin com unicativa ;
11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri și valori , de a
practica religia :
Practică religia : ortodoxă ;
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării :
Satisfacerea nevoii se reduce la îngrijirea nepotului ;
13. Nevoia de a se recrea :
Obiceiuri: urmărește meciurile de fotbal ale echipei favorite ;
14. Nevoia de a învața cum să -și păstreze sănătatea :
Urmează tratamentul hipertensiv și dieta aferentă conform prescripție

48
medicale, de asemenea s-a prezentat la sp ital pentru tratarea ulcerului
varicos .
Investigații de laborator
Valori obținute Valori normale
VSH 81 mm/h 2-11 mm/h
Hemoglobina (Hb) 10,4 gr% 13±2gr%
Hematocrit (Ht) 42% 36-45%
Leucocite (L) 9300mm3 4000 -8000mm3
Trombicite (Tr) 260.000/mm3 200.000-300.000/mm3
Glicemie 239 mg% 80-120 mg%
Creatinin ă 0,6 mg% 0,6-1,3 mg%
Uree 42 mg% 20-50 mg%
TGP 16 U/l 2-16 U/l
TGO 18 U/l 2-20 U/l

Stabilirea diagnosticului se face pe baza examenului clinic general (
tegumente și mucoase tumefiate, dureroase , edematoase) și pe baza
examenelor de laborator ( VSH crescut ) se pune diagnosticul de ulcer
varicos suprainfectat la nivelul gambei stângi.

Tratament :
● Unguent cu antibiotic – Fucidin
● Pansament cu betadine soluție
● Gentamicină 80 mg /2xltb/zi
● Vesseldue – 1 fiolă/zi
● Detralex 2xltb/zi
● Tador 3xltb/zi
● Glibomed 2xltb/zi
● Local se aplică comprese umede cu: cloramină, apă oxigenată.

49
După 5 zile de spitalizare în urma tratamentului și a îngrijirilor acordate
evoluția este favorabilă.

Îngrijiri me dicale ale asistentei:
● Regim alimentar
● Asigurarea condițiilor de mediu: saloane luminoase, bine aerisite,
suficient de incălzite (18 -20°C), umiditate normală, pat curat, comod
fără pături de lână
● Respectarea normelor de igiena, se creează bolnavului con diții optime
pentru a -și efectua zilnic toaleta corporală.
● Înlăturarea stării de anxietate prin psihoterapie
● Combaterea febrei cu antitermice
● Combaterea durerii cu antialgice
● Educația sanitară pentru prevenirea infecțiilor intraspitalicești .
● Asistenta va oberva atent bolnavul și va raporta medicului orice
manifestare observată de aceasta.

Epicriza
Bolnava cunoscută suferind de ulcer varicos suprainfectat se internează
acuzând ulcerații masive însoțite de edeme mari și durere la nivelul gambei
stângi.
Examenul clinic în investigațiile paraclinice prezintă diagnosticul de ulcer
varicos suprainfectat.
Urmează tratament cu antibiotoc, analgezic după care starea bolnavei se
ameliorează.
Se externeaza cu urmatoarele recomandari :

50
– evitarea riscului de supr ainfectare
– controlul periodic la medicul de familie și sectia dermatologie
– continuarea tratamentului cu: – Unguent cu antibiotic – Fucidin
– Pansament cu betadine solutie
– Gentamicină 80 mg /2xltb/zi
Vesseldue – 1 fiolă/zi

51

Evaluare
– pulsul = 62
batai/minut ;
– respiratia = 20 –
-respiratii/minut ;
– T.A. = 130/70
mm/Hg

In urma
interventiilor
proprii si
delegate
pacientul
prezinta
tegumente curate
si integre Interventii delegate
al asistentei
medicale
La indicatia medicului
am administrat
medicatia
coresppunzatoare :
apa oxigenata,
unguent cu antibiotic
(Fucidin), pansament
cu betadine solutie (pe
zonele zemuinde)
Gentamicina
80mg/2x1pe zi
-Vesseldue – 1 fiola/zi
-Detralex 2×1/zi
Tador 3×1/zi

Interventii proprii
al as istentei
medicale
-Am monitorizat
functiile
vitale (le -am notat in
foaia de observatie) si
aspectul general.
– se asigura un climat
corespunzator, si
repausul la pat.
-asistenta medicala
invata pacienta sa stea
in stare de repaus cu
picioarele pe perna,
mai sus decat restul
corpului.

Obiective

Pacienta sa prezinte
tegumente si
mucoase curate si
integre

Diagnotic de nursing:
P+E+S

Nevoia de a fi curat si
ingrijit si de a -si
proteja tegumentele si
mucoasele
Problema: alterarea
tegumente lor si fanelelor
deteminate de surse de
ordin fizic
Cauza : ulceratii masive
insotite de edeme mari PLAN DE NURSING
Pacienta B.A. , vȃrsta de 64 de ani, sex feminin
Diagnosti c medical : ulcer varicos supra infectat

52

Pacienta este
odihnită doarme
bine noaptea
În urma
intervențiilor
aplicate temperatura
își pierde in
intensitate, se
observă o
îmbunătățire a stării
de sănătaate La indicatia
medicului am
admministrat
meicatia
coresunzatoare : apa
oxigenata, unguent
cu antibiotic
(Fucidin),
pansamaent cu
betadine solutie (pe
zonele zemuide)
Administrarea de
analgezice: Tador
La indicatia
medicului asistenta
medicaa
administreaza
antitermice:
paracetamol
3×1 tb/zi Asistenta medicala
asigura conditii
prielnice pentru odihna
(salon linistit, curat,
optima, pat curat)
Efectueaza tratamentul
local si general
respectand
orele de somn.
Asistenta medica la
masoarra temperatura
o noteazain foaia de
observatie
Se schimba lenjeria de
pat si corp de cate orii
este nevoie
Pregateste pacienta
psihic si fizic in
vederea recoltarilor de
produse biologice Pacienta sa
prezinte un
somn
corespunzator
varstei
Pacien ta sa
prezinte
temperatura
corpului in
limitele
fiziologice Nevoia de a dormi
si a se odihni
Problema:
perturbarea
somnului cantitativ
si calitativ
Cauza : dureri
determinate de surse
de ordin fizic si
psihic, manifestata
prin
oboseala,cearcane.
Nevoia de a
mentine
temperatura
corpului in limite
normale
Problema: hiperter
mie
Cauza: determinata
de surse de ordin
fizic, manifestata
prin febra moderata

53
PREZENTARE DE CAZ NUMĂRUL II

Pacientul D.I., în vârstă de 54 de ani, sex feminin, cu domiciliul in
Călan , pensionară, se internează în Spitalul Municipal Hunedoara, în data de
18 iunie 2014
Diagnosticul la internare: Ulcer cronic, gamba stângă.
Dermită eczematiforma minoliană.
Insuficientă venoasă cronică a membrului
inferior;
Diagnosticul la 72 de ore : Ulcer cronic, gamba stângă.
Dermită eczematiformă minoliană.
Insuficienta venoasă cronica a membrului
inferior;
Motivele internării : Ulceratie cronică atonă gigantă membrul inferior
stâng, durere locală, edem perilezional;

54
Istoricul bolii : Pacientă în vârstă de 54 ani, internată în repetate
rânduri în clinica D.V.pentru ulcer cronic gambă stângă.
Se internează în prezent pentru o ulcerație atonă gigantă, fără tendi nțe la
epitelizare, durere locală, greutate în deplasare.
Anamneza
Antecedente heredo -colaterale:
– Nu cunoaste;
Antecedente personale, fiziologice si patologice:
– 1990 – Colecistectomie;
Conditii de viață și muncă:
– casnică, traiește în condiții corespunzătoare;
Comportamente (fumat, alcool)
– nefumatoare;
– nu consuma alcool;
– alimentatie normală
Medicație administrată înaintea internării:
– Detralex;
Examenul obiectiv
• G-80 kg,T -170 cm, Temperatură 36,5 C;
• Starea generala: buna;
• Starea de nutriție : supraponderală;
• Starea de conștiență: păstrată :
• Facies : normal;
• Tegumente: ulcerație atonă gigantă la nivelul gambei stigi,
• Mucoase: normal colorate
• Fanere: normale :
• Tesut conjunctiv – adipos: bine reprezentat;

55
• Sistem ganglionar: nepalpabi l;
• Sistem muscular: tonus normal
• Sistem osteo -articular: integru morfofuncțional
• Aparat respirator: torace normal conformat. Sonorizare pulmonară
în limite normale
• Aparat cardiovascular: Șoc apexian în spatiul V și pe linia
medioclaviculară. Matitate c ardiacă în limite normale. Zgomote
cardiace rotunde, bine bătute;
• Aparat digestiv : Abdomen cu tesut adipos abundent. Tranzit
intestinal prezent;
• Ficat, căi biliare, splină: în limite normale;
• Aparat uro -genital : Micțiuni spontane prezente. Loje renale libere.
• Sistem nervos, endocrin, organe de simț ROT prezente, orientată
temporospațial;
Analiza și interpretare datelor
1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulatie:
A. Respirația :
Poziția obișnuită de confort: decubit dorsal;
Nu prezintă pro bleme în satisfacerea nevoii;
B. Circulația :
Prezintă insuficiență venoasă cronica.
2. Nevoia de a bea și a mânca:
Gust: da;
Dezgust : nu ;
Ajutor pentru a mânca : nu;
Regim: nu;
Dificultăți la masticație : nu prezintă ;

56
Dificultăți la deglutiție : nu prezintă .
3. Nevoia de a elimina:
A. Urina :
Dificultăti la eliminare : nu prezintă ;
Micțiuni nocturne : nu prezintă ;
Incontinență : nu prezintă ;
B. Scaun :
Dificultăți : nu prezintă ;
Constipație : nu ;
Laxative : nu ;
Transpirație : în cantitate normală .
4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură :
Se deplasează singură , fără ajutor ; Activitate psihica : bună .
5. Nevoia de a dormi și a se odihni :
Numarul orelor de somn : aproximativ 6 -7 ore ;
Ajutor : nu ;
Obiceiuri pen tru a dormi : cu capul acoperit cu batic ;
Somnifere : nu sunt necesare ;
6. Nevoia de a se imbrăca și dezbraca :
Își satisface independent nevoia
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului în limite normale:
Nu prezintă dificultăți ;
8. Nevoia de a fi curat , îngrijit și a proteja tegumentele și mucoasele :
Obiceiuri : baie ;
Se spala singură, nu are nevoie de ajutor ;
Semne particulare : nu are;

57
Tegumente și mucoase normal colorate cu excepția prezenței unei ulcerații
atonă gigantă la nivelul g ambei stângi .
9. Nevoia de a evita pericolele :
Fulgerele îi provoacă teamă ;
10. Nevoia de a comunica :
Stă la "povești" cu două vecine ;
11. Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori , de a
practica religia :
Practică religia : o rtodoxă ;
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizării :
Se reduce la activitatea din gospodărie ;
13. Nevoia de a se recrea :
Obiceiuri : se uită la telenovele , atunci cand activitatea din gospodărie îi
permite ;
14. Nevoia de a învața cum să -și păstreze sănătatea :
Tratându -și boala cu superficialitate , a obtinut un rezultat care a speriat -o , pe
viitor fiind hotărâtă să fie mai atentă în păstrarea sănătății.

Investigații de laborator
Valori obținute Valori normale
VSH 45 mm/h 2-11 mm/h
Hemoglobina (Hb) 13,4 gr% 13±2gr%
Hematocrit (Ht) 41% 36-45%
Leucocite (L) 4300mm3 4000 -8000mm3
Trombicite (Tr) 260.000/mm3 200.000 -300.000/mm3
Glicemie 98 mg% 80-120 mg%
Creatinin ă 0,6 mg% 0,6-1,3 mg%
Uree 42 mg% 20-50 mg%
TGP 14 U/l 2-16 U/l
TGO 15 U/l 2-20 U/l

58
Stabilirea diagnosticului se face pe baza examenului clinic general (
tegumente și mucoase tumefiate, dureroase, edematoase ) și pe baza
examenelor de laborator ( VSH crescut ) se pune diagnosticul de ulcer cronic
la membrul inferior stâng
Tratament :
● Unguent cu antibiotic : Cloramfenicol 5 %, Periulceros, Fucicord
● Apă oxigenată
● Ketonal supozitoare 2xl sup./zi
● Ceftamil 1g (l flacon) 2×1/zi
● Detralex 2×1 tab./zi
● Pentoxifilin 400mg ltb/zi
● Aerius 1 tb./zi
● Lioton
După 5 zile de spi talizare în urma tratamentului și a îngrijirilor acordate
evoluția este favorabilă.

Îngrijiri medicale ale asistentei:
● Regim alimentar
● Asigurarea condițiilor de mediu saloane luminoase, bine aerisite,
suficient de încălzite (18 -20°C), umiditate normală , pat curat, comod,
fără pături de lâna
● Respectarea normelor de igienă, se creează bolnavului condiții optime
pentru a -și efectua zilnic toaleta corporală.
● Înlăturarea stării de anxietate prin psihoterapie
● Combaterea febrei cu antitermice

59
● Combaterea durerii cu antialgice
● Educația sanitară pentru prevenirea infecțiilor intraspitalicești
● Asistenta va oberva atent bolnavul și va raporta medicului orice
manifestare observată de aceasta.

Epicriza
Bolnava cunoscută suferind de ulcer cronic se internează acuzând durere la
nivelul membrului inferior stâng.
Examenul clinic în investigațiile paraclinice prezintă diagnosticul de ulcer
cronic la nivelul membrului inferior stâng.
Urmează tratament cu antibiotoc, analgezic dupa care starea bolnavei se
ameliore ază. Se externează cu urmatoarele recomandări:
– evitarea riscului de suprainfectare
– controlul periodic la medicul de familie și sectia dermatologie
-continuarea tratamentului cu: Unguent cu antibiotic : Cloramfenicol 5 %,
– Apã oxigenată
– Ketonal supozitoare 2x l sup./zi
– Ceftamil 1g (1 flacon) 2xl/zi
– Detralex 2xl tab./zi
– Pentoxifilin 400mg Itb/zi
– Aerius 1 tb./zi
– Lioton

60

Evaluare

– pulsul 62
bătăi/minut
-respiratiile 20
respirații/minut;
-T.A. 130/70 mmHg;

În urma int ervențiilor
proprii și delegate
pacientul prezintă
tegumente curate și
integre .
Interventii delegate al
asistentei medicale
La indicatia medicului ampulsul
administrat medicatia: pe zona
ulcerosă se aplică unguent cu
antibiotic – Cloramfenico 5 %
Administ rare de antalgice:
Ketonal (supozitoare) 2×1
sup./zi;
Se face toaleta plâgi cu apă
oxigenată. Administrare de
antibiotic injectabil: Ceftamil 1g
(1 flacon)2×1/zi Detralex
2tablete /zi,
Interventii proprii al
asistentei medicale
Am monitorizat functii le
vitale (le -am notat
inadministrat foaia de
observatie) și aspectul
general.
-se asigură un climat
corespunzător, și repausul
la pat. .
-asistenta medicală invată
pacienta să stea în stare de
repaus cu picioarele pe
perna, mai sus decât restul
corpului.
Obiective

Pacienta să
prezinte
tegumente și
mucoase
curate și
integre
Diagnotic de nursing:
P+E+S
Nevoia de a fi curat și
ingrijit și de a -și proteja
tegumentele și mucoasele
Problema: alterarea
tegumentelor și fanelelor
determinate de surse de
ordin fizic
Cauza: ulceratie atonă
gigantă

PLAN DE NURSING
Pacienta B.A. , vȃrsta de 64 de ani, sex feminin
Diagnostic medical : ulcer varicos supra infectat

61

Temperatura își
pierde în intensitate,
se observă o
îmbunătățire a stării
de sănătate.
– Pentoxifilin 400mg
– ltab./zi Repaus în
pozitia
Trendelenburg
Contentie elastică
Ketonal (supozitoare)
2x1sup./zi
La indicația
medicului am
administrat
antitermice –
Paracetamol,
algocalmin,

Asistenta medicală
monitorizează funcțiile
vitale.
Asistenta medicală
măsoară temperatura și
aplică pacientei
comprese reci pe frunte

Pacienta să
prezinte
temperatura în
limte normale și o
stare de confort
buna

Nevoia de a avea o Buna
circulatie
Problema : circulație
inadecvată
Cauza: tegumente calde
dureroase eritematoase la
nivelul membrelor
inferioare

62
PREZENTARE DE CAZ NUMARUL III

Pacientul D.D., in vârstă de 72 ani , sex masculin, cu domiciliul in
Hunedoara, pensionar, se internează în Spitalul “Dr.Al. Simionescu”
Hunedoara, in data de 15.05.2014
Diagnosticul la internare : Ulcer venos cronic posttrombotic,
1/3 inferioară a gambei drepte, fața internă ;
Diagnostic ul la 72 de ore : Ulcer venos cronic posttrombotic,
1/3 inferioară a gambei drepte, fața internă
Motivele internärii: – Ulcerație rotund ovalară cu diametrul de
aproximativ 8cm, acoperită de secreții sero -purulente, înconjurată de un
placard eritematos, discret pruriginos;

Istoricul bolii: Bolnavul prezintă diagnosticul de ulcer cronic
posttrombotic gamba dreaptă de aproximativ 20 de ani, a avut numeroase

63
internări la Clinica de Dermato -venerologie pentru redeschiderea ulcerului,
intercalate de perioade de vindecare postterapeutică. Se reinternează în
Clinica D.V. pentru reevaluare clinico -biologică și tratament de specialitate,
prezentȃnd în 1/3 inferioară a gambei drepte, pe fața internă, o ulcerație
rotund ovalară, înconjurată de un placard eritematos, periulceros.
Anamneza
Antecedente heredo -colaterale :
– Mama – insuficienta venoasă, diabet zaharat;
– Tatăl – H.T.A.
Antecedente personale fiziologice:
Bolile copilariei ;
Antecedente personale patologice:
-1979: Fractură deschisa gam bä stânga și antebratul drept
– 1989: Safenectomie;
– Ulcer cronic posttrombotic de aproximativ 20 de ani, localizat la gamba
dreaptă;
– Epiteliom spinocelular periorbitar cauterizat;
– H.T.A. (nu poate preciza exact data debutului);
Medicatie adminst rata inaintea internării:
– Enap -5mg.x2/zi;
-Furosemid I tabletă pe zi
-Detralex – 2 tablete pe zi
Examenul obiectiv
• G 80 kg, T 175 cm, Temperatura 36 C;
• Starea generală: buna;
• Starea de nutritie : buna;
• Starea de constienta : pastrată;

64
• Facies: fa ra modificari fenotipice;
• Tegumente : normal colorate , cu exceptia prezentei in 1/3 inferioaráa
gambei drepte, pe fata interna, a unei ulceratie rotund ovalara, inconjurată
de un placard eritematos, periulceros;
• Mucoase: normal colorate;
• Fanere: normal e;
• Tesut conjunctiv – adipos : normal reprezentat;
• Sistem ganglionar: normal;
• Sistem muscular: normoton, normokinetic
• Sistem osteo -articular : integru morfofunctional;
• Aparat respirator: murmur vezicular normal transmis bilateral;
• Aparat cardiovascul ar : zgomote cardiace ritmice, TA -170/80 mm/Hg
(H.T.A, insuficientă venoasă cronicã);
• Aparat digestiv: abdomen suplu, elastic, cu respiratia TI prezentă;
• Ficat, cai biliare, splina: ficat, splină – in limite fiziologice;
• Aparat uro -genital : mictiuni fi ziologice;
• Sistem nervos, endocrin, organe de simt: fară semne de iritatie
meningianã
Analiza și interpretare datelor
1. Nevoia de a respira și a avea o buna circulatie:
A. Respiratia:
Pozitia obișnuită de confort: decubit lateral dreapta;
Nu prezin ta probleme in satisfacerea nevoii;
B. Circulatia: Prezintă insuficientă venoasă cronică
2. Nevoia de a bea și a mânca:
Gust : da;

65
Dezgust : nu
Ajutor pentru a mânca : nu ;
Regim : da, din cauza bolii : hiposodat;
Dificultăti la mastica ție : nu prez intă;
Dificultăti la degluti ție: nu prezint ă.
3. Nevoia de a elimina
A. Urina : Dificult ăți la eliminare: nu prezinta;
Mictiuni nocturne : in limite normale;
Incontinen ță: nu prezint ă;
B. Scaun ;
Dificult ăți: nu prezint ă;
Constipatie: nu ;
Laxative : nu;
Transpira ție: in cantitate normală .
4. Nevoia de a se mișca și a avea o buna postură ;
Se deplasează singur, fară ajutor;
Activitate psihică: buna.
5. Nevoia de a dormi și a se odihni ;
Numarul orelor de somn: aproximativ 8 ore ;
Ajutor: nu ;
Obiceiuri pentru a dormi : nu prezintă
Somnifere: nu sunt necesare;
6. Nevoia de a se imbrăca și dezbrăca:
își satisface independent nevoia.
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale :
Acuză palpitatii la temperaturi foarte ridicate

66

8. Nevoia de a fi curat, ingrijit și a proteja tegumentele si mucoasele :
Obiceiuri: baie și duș:
Se spalà singur, nu are nevoie de ajutor;
Semne particulare: nu are;
Tegumente și mucoase normal colorate, prezintà in 1/3 inferioara a gambei
drepte, pe fata internă , a unei ulceratie rotund ovalară, inconjurat ă de un
placard eritematos, periulceros
9. Nevoia de a evita pericolele:
Temperaturile crescute ii creazà probleme
10. Nevoia de a comunica:
Este o persoană comunicativă, ii plac glumele.
11. Nevoia de a actiona confo rm propriilor convingeri și valori, de a
practica religia:
Practica religia: ortodoxă;
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizării:
Se implica in actiuni de ajutorare a batrânilor de la azil;
13. Nevoia de a se recrea:
Obiceiuri : merge in pare pentru a se intâlni cu alti pensionari cu care poartă
discutii și joacă șah.
14. Nevoia de a invăta cum să -și pästreze sănatatea :
Urmează tratamentul hipertensiv și dieta aferentă conform prescriptiei
medicale, de asemenea s -a prezentat la spital pentru tratarea ul cerului varicos

67
Investigatii de laborator
Valori obținute Valori normale
VSH 35 mm/h 2-11 mm/h
Hemoglobina (Hb) 12 gr% 13±2gr%
Hematocrit (Ht) 41% 36-45%
Leucocite (L) 5400mm3 4000 -8000mm3
Trombicite (Tr) 270.000/mm3 200.000 -300.000/mm3
Glicemie 96 mg% 80-120 mg%
Creatinin ă 0,5 mg% 0,6-1,3 mg%
Uree 35 mg% 20-50 mg%
TGP 13 U/l 2-16 U/l
TGO 12 U/l 2-20 U/l

Stabilirea diagnosticului se face pe baza examenului clinic general (
tegumente si mucoase tumefiate, dureroase, edematoase) și pe baza
examenelor de laborator (VSH crescut ) se pune diagnosticul de ulcer venos
cronic posttrombic la membrul inferior stâng.
Tratament:
• Unguent cu antibiotic Gentamicina 2 %
• Apă oxigenată
• Pe zonele infectate se aplică Curiosin gel
• Eritromicină 2x 2tb/zi
• Pentoxifilin 400mg 2tb/zi
• Endotelon 2tb/zi
După 5 zile de spitalizare in urma tratamentului și a ingrijirilor acordate
evolutia este favorabilă.

Îngrijiri medicale ale asistentei:
• Regim alimentar

68
• Asigurarea conditilor de mediu: saloane luminoase, bine a erisite,
suficient de incälzite (18 -20°c), umiditate normala, pat curat, comod,
fara pături de lȃnă
• Respectarea normelor de igiena, se creează bolnavului conditii optime
pentru a -și efectua zilnic toaleta corporala.
• Înlăturarea stării de anxietate prin p sihoterapie
• Combaterea febrei cu antitermice Combaterea durerii cu antialgice
• Educatia sanitara pentru prevenirea infectlor intraspitalicești
• Asistenta va oberva atent bolnavul și va raporta medicului orice
manifestare observată de aceasta.

Epicriza
Bolnava cunoscută suferind de ulcer venos cronic postrombic se internează
acuzand durere la nivelul membrului inferior stâng.
Examenul clinic in investigatiile paraclinice prezintă diagnosticul de ulcer
venos cronic la nivelul membrului inferior stâng.
Urmează tratament cu antibiotoc, analgezic după care starea bolnavei se
ameliorează.
Se externeaz ă cu următoarele recomandări:
– evitarea riscului de suprainfectare
– controlul periodic la medicul de familie și sectia dermatologie
– continuarea tratamen tului cu : Unguent cu antibiotic : Gentamicina 2 %
– Pe zonele infectate se aplică Curiosin gel
– Eritromicina 2x2tb/zi
– Pentoxifilin 400mg 2tb/zi

69

Evaluare
– pulsul 60 bătăi/minut
– respiratia 18 respiratii/minut
– T.A. 170/80 mmHg;

In urma interventi ilor proprii și
delegate pacientul prezintă
tegumente curate si integre.

In urma interventiilor aplicate
temeperatura isi pierde in Interventii delegate al
asistentei medicale
La indicatia medicului am
administrat medicatia: Se
face toaleta plăg ii cu apă
pulsul oxigenată.
Se aplică unguent cu
antibiotic
( Gentamicina 2 % ) .
La indicatia medicului am
administrat medicatia
corespunzătoare:
Eritromicină – 2tab. X4/zi –
– Pentoxifilin retard de
400mgX2/zi
– Endotelon – 2tab./zi
– Clinostati sm prelungit și
contentie elastică externă a
gambei.
La indicatia medicului am Interventii proprii
al asistentei
medicale
Am măsurat tensiunea
arterială, pulsul,
respirația și le am notat
în foaia de observație

Asistenta medicala
monitorizeaza funct iile Obiective

Pacientul sa prezintă
tegumente și
mucoase
curate și integre

Pacientul sa prezinte Diagnotic de
nursing:

P+E+S Nevoia de a fi curat și
ingrijit și de a -si proteja
tegumentele și
mucoasele Problema :
alterarea tegumentelor și
fanelelor determinate de
surse de ordin fizic
Cauza : ulcer venos cronic
Nevoia de a avea o buna PLAN DE NURSING
Pacient ul : D.D . , vȃrsta de 72 de ani, sex maasculin
Diagnostic medical : ulcer enos cronic posttrombotic

70
intensitate, se observă o
îmbunătățire a stării de
sănătate. Pacienta prezintă
temperatura corpului în
limite normale
Administrat
antitermice –
parac etamol,
algocalmin
vitale.
Asistenta
medicală măsoară
temperatura și
aplică pacientei
comprese reci pe
frunte
Temperatura în
limte normale și
o stare de confort
buna
circulație
Problema: circulație
inadecvată
Cauza: tegumente
calde dureroase
eritemat oase la
nivelul membrelor
inferioare laborator

71

Bibliografie

1. Balta G.A. – Tehnici speciale de ingrijire a bolnavilor, editura Didacticá și
pedagogica, 1988, București
2. Borundel L.C. – Manual de medicina internà pentru cadre medii, editura
Medicala, 1985, București
3. Albu R.M. – Anatomia și fiziologia omului, editura Corint, București 1996
4. Bucur Ghe. – Mica enciclopedie de boli d Știintifica și enciclopedia, 1987.
București
5. Conu A. – Curs de clinica dermato -venerologică, editura Medicala, 1996.
București
6. Popovici A. – Dermatologie, editura Medicala, 1982, București
ermatovenerice, editura