Colegiul Economic ,,TRANSILVANIA, Tg.Mureș [604415]

ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NA ȚIONALE
Colegiul Economic ,,TRANSILVANIA”, Tg.Mureș

Proiect de specialitate pentru obținerea
certificatului de competență profesională

Profil: Servicii
Specializare: T ehnician în admini strație publică

Coordonator,
prof. Gazsi Ștefan Eduard
Absolvent: [anonimizat]2014 –

– 2 –

Plan de af aceri privind ideea de afaceri
”S.C. Alex Cof S.R.L.”

– 3 –
Cuprins
Argument ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 4
Cap.I – Noțiuni generale cu pri vire la întocmirea unui plan de afaceri ………………………….. ….. 5
1.1. Definire ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 5
1.2. Realizarea planului de afaceri ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 5
1.3. Avantaje ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 5
1.4. Structura planului de afaceri ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 6
1.5. Capitolele unui plan de afaceri ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 7
Cap.II – Plan de af aceri privind ideea de afaceri ”S.C. Alex Cof S.R.L.” ………………………….. . 8
2.1. Descrierea ideii de afaceri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 8
2.2. Constituirea societă ții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 8
2.3. Alegerea loca ției ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 9
2.4. Conc ept și oportunitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 10
2.5. Cheltuieli cu investi ția inițială ………………………….. ………………………….. ………………………….. 10
2.6. Producția ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 11
2.7. Necesarul de personal ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 12
2.8. Recrutarea personalului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 13
Cap. III – Mediul concuren țial. Mediul financiar ………………………….. ………………………….. …… 14
3.1. Obiectivele de marketing și definirea strategiei ………………………….. ………………………….. …… 14
3.2. Protecția împotriva riscurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 15
3.3. Politici financiare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 16
3.4. Cheltuieli lunare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 17
3.5. Cifra de afaceri ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 18
3.6. Fondul necesar ini țial ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 19
3.7. Profitul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 19
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 20
Bibliografi e ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 21

– 4 –

Argument

Come rțul. Pe scurt, un schimb între două entită ți al unor bunuri valoroase, fiind un concept
central din care a derivat capitalismul, și toate celelalte sisteme economice.
Astfel comer țul este considerat un element central al existen ței centrale , acesta avâ nd ca o
consecință secudară faptul că bunurile nu mai sunt considerate ca satisfăcând trebuin țe de consum,
ci, ca mijloace de a ob ține alte bunuri.
A fi antr eprenor reprezintă mai mult decâ t a porni 1 -2 afaceri, reprezintă a avea atitu dine si
dorința de a reu și. Toți antreprenorii de succe s au un mod similar de a gândi și poseda câteva
calități principale care îi fac să reu șească î n afaceri.
Principalele calită ți ale unui antreprenor de succes: dorin ța de a reuși, încrederea puternică
în tine însu ți, inova tor, adaptabil, compe titiv, motivat, energic, constructiv.
Am ales ”Planul de afaceri” ca temă a luc rării mele, deoarece am dorit să aflu mai multe
informații despre înfiin țarea unei afaceri.
În viitor îmi doresc să -mi construiesc propria mea afacere, iar prin aceasta am încercat să
îmi testez poten țialul și creativitatea. O idee de afeceri în domeniul cofetăriei mi se pare
profita bilă, în sensul că, aici în Târgu -Mureș, nu există foarte mul ți concuren ți, iar deschiderea
societății într -o zonă centrală, unde poate fi sesizată de către majori tatea locuitorilor, este un atu
principal în a cre ște treptat nivelul clien ților și în a scădea rapid cheltuielile.

– 5 –
Capitolul I . Noțiuni generale cu privire la întocmirea unui plan de
afaceri

1.1 Definire

Planul de afaceri este un document care prez intă pe scurt obiectivele opera ționale și
financiare ale afacerii și care con ține planuri și bugete d etaliate din care reiese modul î n care vor fi
atinse obiectivele.
Fundamentarea planului de afaceri este esen țială și vizează aspecte complexe privind
oportunită țile pieței, concuren ții și avantajele competitive ale produselor și serviciilor.
Planul de afaceri este modul preferat de comunicare între întreprinzători, poten țialii
finanțatori și investitori. El este de folos și pentru a explica angaja ților sensul tuturor atribu țiilor
stabilite, și rolul pe care ace știa îl au în cadrul firmei.

1.2 Realizarea planului de afaceri

Realizarea planului de afaceri este cea mai importantă etapă în vederea lansării unei noi
afaceri sau, după caz, atunci când este nevoie ca o afacere existentă să fie dezvoltată. Întocmirea unui
plan de afaceri log ic și coerent necesită un timp și un efort important, inclusiv pentru cei care au
experiență în domeniul managementului de afaceri. Planul prezin tă o ”hartă” a viitoarei afaceri,
îmbunătățind șansele î ntreprinzătorului de a atinge obiectivele propuse.

1.3 Avantaje

Avantajele planului de afaceri:
Dintre avantajele realizării unui plan de afaceri la inceputul demersului pe care un
întreprinzător / pot ențial întreprinzător îl face pentru a -și dezvolta propria afacere, enumerăm:
– posibilitatea de a analiza detaliat activitatea viitoare pe care o presupune realizarea planului de
afaceri permite evitarea multor gre șeli cauzate de lipsa d e informare (cunoa șterea insuficientă a
pieței, a concuren ților sau clien ților, cunoa șterea insuficienă a unor concepte economice sau tehnice
cuprinse î n activitate);
– indicarea, cu o precizie destul de mare, a investiției necesare ini țial, în ce se va investi și cum va fi
recuperată investi ția. În acest fel, se r educe semnificativ riscul apari ției unor probleme cu fluxurile de
numerar (cash -flow-ul), una din c auzele principale de nereu șită în primele etape de func ționare ale
noilor afaceri. În plus, î ntreprinză torul poate alege cele mai avantajoase surse de finan țare;
– creșterea credibilită ții întreprinzătorului / potențialului întreprinzător în fa ța investitorilor și / sau a
partenerilor de afaceri, î n situația prezentării unui plan de afaceri bine întocmit;

– 6 –
– întărirea a bilităților de planificare ale întreprinzătorului și ridicarea nivelului de adaptabilitate a
acestuia la schimbările din mediul economic.

1.4 Structura planului de afaceri

Planul de afaceri trebuie s ă trateze urmă toarele domenii:
Descrierea firmei (din pun ct de vedere juridic, al produselor și serviciilor, și al ariei
geografice deservite):
În cadrul acestei sec țiuni trebuie enun țate următoarele elemente: denumirea firmei, forma de
organizare (societate cu răs pundere limitată – SRL, societate pe ac țiuni – SA etc., societate română
care își desfășoară activitatea după prevede rile legale), denumirea completă de identificare a
acționarilor și a administratorilor; localizare – adresa sediului social principal, sucursale, filiale;
gama de servicii oferite; princ ipalii furnizori.
Planificarea de marketing:
Adoptarea conceptului de marketing presupune raportarea continuă la piață, identificarea
nevoilor și dorințelor consumatorilor în vederea satisfacerii lor mai bine și mai eficient decât
concurența.
Planifica rea operațiunilor de produ ție:
Odata ce compania a luat deciziile privind proiectarea produsului, procesul de produc ție și
sistemul, următoarea sarcină este reprezentată de pa șii planificării produc ției și de către control,
această funcție fiind în mod esen țial necesară produc ției și eficienței economice.
Planificarea și controlul produc ției implică în general organizarea și planific area proceselor de
producție. Aceasta constă î n planificarea rute lor, planificarea calendaristică , planificarea inspec ției
livrăr ilor, și coordonă rii, controlului materialelor, ma șinilor, instrumentelor și timpilor de operare.
Obiectivul fi nal este organizarea aprovizionării și mișcării materialelor și forței de muncă , folosirea
mașinilor și activitățile conexe cu scopul de a ob ține rezultatele dorite din produc ție din punc t de
vedere al calită ții, canti tății, timpului și locului.
Planificarea resurselor umane:
Planificarea resurselor umane urmăre ște identificarea nevoilor, strategiilor și politicilor
privind resursele umane ale fir mei, inclusiv estimarea cer erii și a ofertei de personal.
Planificarea financ iar-contabilă:
Planificarea financiar -conta bilă este acea parte a planificării de afaceri care se ocupă cu
analizarea situa ției actuale și realizarea previziunilor financiar -contabile necesare stabilirii și atingerii
obiectivelor de afaceri.
Managementul riscurilor:
Managementul riscului este reprezentat de activitățile coordonate pentru a direcționa și a
controla o organizație în ceea ce privește riscul .
Implementarea planului de afaceri.
Planul de afaceri este un instrument de lucru folosit pentru a începe și a derula o afacere care
necesită resurse material, umane și financiare.

– 7 –

1.5 Capitolele unui plan de afaceri

Capitolele unui plan de afaceri:
În general, un plan de afaceri cuprinde urmă toarele capitole:
1.Titlul
2.Cuprins și Capitole
3.Sumar (scurtă introducere)
4.Descrierea firmei (afacerii)
5.Echipa și managementul firmei / companiei
6.Prezentare produs(e) / serviciu (ii)
7.Analiza pie ței
8.Obiective
9.Strategia firmei / a facerii și modul de implementare
10.Informa ții financiare
11.Anexe și alte documente

– 8 –
Capitolul II . Plan de afaceri privind ideea de afaceri ”S.C. Alex Cof
S.R.L. ”

2.1 Descrierea ideii de afaceri

Acest plan de afaceri se ref eră la î nființarea unei societă ți comerciale care, în spa țiul unde î și
are sediul social, va avea un laborator de produc ție de torturi și prăjituri, precum și un spațiu destinat
vânzării și consumului.
Oferta cofetăriei este centrată pe pră jituri: de la prajituri clasice (diplomat, eclere, tira misu,
negrese, savarine etc), până la pră jituri originale, precum unt de migda le coapte, Appeltarta etc.
Clienții pot degusta prod use de patiserie sau înghe țată.
Se va lucra în mod exclusiv cu anumi ți furnizori de in grediente pentru prăjituri astfel încât să
se asigure un î nalt standard de calitate.
Pe lângă aceste produse, cofetă ria va oferi acce s gratuit la internet wireless și la anumite ziare
și reviste mondene. În plus, în timpul săptămânii, cofetă ria va organiz a seri tematice (karaoke, muzică
live, etc.). Spa țiul cofetăriei va putea fi î nchiria t pentru petreceri private, par țial sau în î ntregime.

2.2 Constituirea societă ții

Acest proiect necesi tă o sumă ini țială de 215.000 lei , detaliată î n cadrul planului finan ciar.
Această sum ă include atât investi ția inițială în amenajarea cofetăriei ( 133.386 lei ), cât și necesarul de
capital pentru primele 6 luni.
Aceast ă sumă va veni î n procent de 100% din contractarea unui credit bancar pe 10 ani, cu o
dobândă de 17%.
Alte informa ții de imp act:
În următorul an de previziune cifra d e afaceri va fi de 1.278.000 lei . Planul de afaceri prevede
creșterea ve niturilor cu aproximativ 17,6% î n fiecare an.
Un obiectiv pe termen lung este acela d e a crea o cofetărie populară într-o zonă în care este
simțită lipsa unei astfel de societă ți comerciale.
Obiectivele pe termen mediu și scurt sunt acelea de a crea o afacere profitabilă și de a
recupera investi țiie făcute într -o perioadă de timp de maxim 2 ani.

2.3 Alegerea loca ției

Un punct cheie î n demararea a cestei afaceri este găsirea loca ției potrivite, care să asigure
vizibilitate și traficul necesar de clien ți. Locația aleasă va aj uta sau va pune piedici dezvoltări i
afacerii. În cazul unei cofetă rii, locația, stilul și ambianța vor crea imaginea acesteia și vor selecta
invariabil clientela.

– 9 –

Cofetă ria va fi localizată într -o zonă populată a ora șului, având un spa țiu de 100 mp și o
deschidere de minim 7 metri. Spa țiul va fi renovat și amenajat, astfel încât să inspire o atmosferă
primitoare. O aten ție speci ală va fi acordată utilită ților, finisajelor supe rioare și elementelor de decor
și iluminat indirect, instala ție de climatizare, etc.
Pentru dezvoltarea activită ții, societatea și-a propus închirierea unui spa țiu central,
amenajarea acestuia î n mod coresp unzător și promovarea cofetăriei î n cadrul segmentului vizat. În
cadrul acestui spa țiu sunt prezente toate încăperile esen țiale, datorită faptu lui că în trecut a fost
deschisă în locul resprectiv o altă cofetărie, care în cele din urmă s -a închis.
Spații disponibile:
– laborator
-spațiu sanitar
-spălătorie
-spațiu pentru vânzare și pentru consum (+ terasă)
-cameră pentru depozitare
-vestiar
-birou
Închirierea spa țiului s -a făcut într -o zonă centrală a ora șului, mai exact în Târgu -Mureș, în
Piața Trandafir ilor nr. 36 -38, pentru a avea atrage cât mai mul ți clienți. Chiria reprezintă î n general
costul lunar cel mai mare.

S-a luat î n calcul o chirie de 172 lei / mp.
172 lei / mp x 100 mp = 17.200 lei / lunar.

– 10 –
2.4 Concept și oportunitate

Piața cofet ăriilor din ora ș are în continuare un imens poten țial, în condi țiile în care
numărul actual de cofetă rii este insuf icient pentru popula ția existetă .
Majoritatea cofetăriilor practică pre țuri destul de ridicate, chiar și cele orientate că tre
segmentul mediu .
Societatea urmăre ște deschiderea unei cofetării care să ofere produse și servicii de calitate
la prețuri medii, reu șind să -și creeze astfel o clientelă stabilă care va recomanda cofetăria și altor
clienți.
Țelul cofetă riei este de a oferi un meniu speci al de prăjituri și înghețată de cea mai bună
calitate într -o atmosferă veselă și relaxantă .
Obiective:
• Deschiderea unei cofetă rii de succes, având ca segment tineri din clasa de mijloc
• Un număr minim de 70 de clien ți / zi î n primul an de afaceri
• Dezv oltarea unei rela ții de încredere cu clien ții, astfel încât promovarea cofetăriei să
se realizeze în primul râ nd prin reco mandă ri.
Autorizațiile de func ționare necesare pentru deschiderea cofetăriei se ob țin de la Ministerul
Alimentației Publice, Primărie, Sanepid și Pompieri.

2.5 Cheltuieli cu investi ția inițială

Durata de implementare a proiectului este de 20 de luni.
Amenajă rile vor fi realizat e de o firmă de decora țiuni, conform devizului de che ltuieli
antecalculat cu ocazia î ntocmirii planului de afacer i. Astfel:
instalația electrică : pentru iluminat și funcționarea unor utilaje : 8.600 lei ;
instalațiile sanitare, care cuprind alimentarea cu apă caldă, rece și canalizarea pentr u evacuarea
apei menajere : 8.600 lei ;
instalația de încălzire / răcire : asig ură confortul prin temperatură, umiditate constantă și aer
purificat : 8.600 lei ;
instalația pentru curen ții slabi : telefon, calcul ator,camere supraveghere, alarmă, casă de marcat,
sonorizare etc. : 8.600 lei EUR ;
amenajă ri interioare :
plafon și pereți rigips : 8.600 lei ;
îndreptat pere ți și zugrăvit cu vopsea lavabilă : 8.600 lei ;
parchet 80 mp: 12.040 lei ( 107.50 lei /mp parchet+ 43 lei /mp manoperă );
gresie 20mp : 2.580 lei (86 lei/mp gresie + 43 lei /mp manoperă ) ;
organizarea interioară a cofetări ei;
Spații de depozitare – 4 mp :
1 frigider pentru băuturi ră coritoare – asigurat gratis de către furnizorul de băuturi ră coritoare;
frigider/congelator pentru înghe țată – asigurat gratis de furnizorul de înghe țată;
vitrină frigorifică pentru mâncare și prăjituri – 2.150 lei .
cuptor cu microunde: 430 lei ;

– 11 –

mașină de făcut ghea ță: 860 lei ;
mobilier tehnologic: mese de lu cru, dulapuri, etajere: 8.600 lei .
Vestiarul pentru salaria ți – 3 mp: mobilier – 1.290 lei.
Spații de primire și servire: 80 mp (40 – 35 de locuri):
mesele: 15 buc x 430 lei / buc = 6.450 lei.
fotolii: 30 buc x 344 lei / buc = 10.320 lei.
canapea de col ț (2 persoane): 2 buc x 1.720 lei / buc = 3.440 lei.
televizor (LCD): 2 buc x 1.935 lei / buc = 3.870 lei.
decorațiuni interioare (vaze flori, plante de inte rior, tablouri, perdele, decora țiuni, suporturi, etc.):
4.300 lei.
sistem video de supraveghere, monitorizare și înregistrare: 6.450 lei.

Inventarul pentru servire (veselă ):
farfurii desert: 40 x 8.60 lei / buc = 344 lei.
tacâmuri (set: furculi țe + cuțite + linguri țe): 40 x 17.20 lei / set = 688 lei.
pahare pentru băuturi răcoritoare, scrumiere, șervețele, tă vi, suporturi pentru meniuri
Cameră pentru depozitare: rafturi – 860 lei.
Birou – 4 mp
un calculator: 2.150 le i.
o imprimantă / copiator / fax / scaner: 1.290 lei.
un telefon: 430 lei.
diverse – birotică (dosare, hâ rtie, pixuri, etc.): 430 lei.

Total cheltuieli de investi ții : 133.386 lei.

2.6 Producția

Producția este activitatea depusă de oameni cu scopul de a transforma resursele di sponibile
din societate corespunzător nevoilor lor, urmărind crearea de bunuri și servici i menite a intra în
consum, î n vederea satisfacerii d iferitelor categorii de trebuin țe.
Aparatele necesare (pentru prepararea pră jiturilor) vor fi achizi ționate de la furnizori.
Managementul societă ții se obligă să achizi ționeze produsele doar de la acel furnizor, care
poate impune un target lunar obligatoriu.
Societatea va lucra în parteneriat cu furnizorii. Adică furnizorul va aduce ingredientele și
băuturile la inter vale de timp stabilite, astfel economisându -se timp.
Costurile reduse sunt alte avantaje care rezultă din parteneriatele cu furnizorii. Aparatele
intră în posesia societă ții în mod gratuit, fără a fi achizi ționate sau închiriate. Totodată se primesc și
toate materialele necesare servirii în mod gratuit (ce ști, tave, pahare, etc.).

– 12 –
2.7 Necesarul de personal

Planificarea resurselor umane cuprinde întregul sistem de resurse umane și are ca obiectiv
dezvoltarea unui ansamblu coerent de politici și programe, menite să servească atingerea atât a
obiectivelor organiza ționale, cât și a celor din domeniul resurselor umane.
Planificarea necesarului de personal este o parte componentă a planului de resurse umane și se
întocmește în scopul asigurării organiza ției cu personalul adecvat ca număr și structură pentru
atingerea obiectivelor acesteia.
Există trei etape în întocmirea planificării necesarului de personal:
-Previ ziunea necesarului de personal;
-Analiza ofertei de personal (a disponibilului de personal);
-Planuri de acțiune pentru depă șirea diferen țelor între cerere și ofertă.
Personalul cofetăriei va fi format dintr -un responsabil de cofetărie, 3 cofetari, 3 chelner i și 2
persoane responsabile cu cură țenia. Angaja ții vor lucra în ture.
Aceștia vor fi într -o relație de subordonare cu responsabilul de cofetărie, care va avea
obligat oriu experien ță de minim 3 ani î n funcția de conducere a unei cofetării . Acesta va fi
responsabil și de activitatea curentă a cofetă riei, de rela ția cu furnizorii, dar va lucra și în mod direct
cu managementul societă ții pentru a stabili și respecta metodele de promovare ale cofetăriei și
bonusurile de performan ță acordate salaria ților.
Responsabilul de cofetărie trebuie să fie o persoană dinamică, flexi bilă și cu o experiență
bogată î n acest domeniu, acumulată în ani de a ctivitate. Ea va fi responsabilă de conducerea
operațională a cofetăriei, având în subordine to ți angajații.
Chelnerii vor fi instrui ți de către responsabilul de cofetărie. Trainingul privind
comportamenul în rela ția cu clienții va fi realizat de către responsabilul de cofetărie.
Pe lângă servirea clien ților, se dore ște ca toți chelnerii să prezinte produsele într -o manieră
atrăgătoare pentru clien ți, astfel încât să genereze vânzare încruci șată.
Managementul a hotărât încheierea unei poli țe de asigurare împotriva incendiilor, precum
și instalarea unui sistem de alarmă și a unor camere de supraveghere.
Managementul dore ște un control strict al costurilor și asigurarea unui cash -flow stabil,
astfel încât să poată reac ționa la evenimente neprevă zute care ar putea afecta activitatea firmei.
Contractul de închiriere este rea lizat pe un an, cu clauza de reînnoire automată . Pe
parcursul acestui an , proprietarul nu poate mă ri chiria. S -a dorit stipularea acestei clauze î n contract,
pentru ca o eventuală mărire de chirie să aibă loc începând cu al doilea an, când cofetăria va avea un
flux de clien ți constant și o afacere mai stabilă. Începâ nd cu al d oilea an, societatea dore ște încheierea
contractului de închiriere pe mai mul ți ani.
Apariția unor noi concuren ți în zona cofetă riei ar putea diminua traficul de clien ți.
Managementul dore ște să se pregătească pentru această posibilitate prin fidelizarea c lienților, prin
programe speciale.
Managementul nu dore ște o rotație mare a pers onalului. Pe lângă salariile fixe, salaria ții
vor beneficia și de bonusuri în func ție de performan ță sau evenimente sp eciale. Responsabilul de
cofetărie va crea programe de motiv are (implicarea tuturor salaria ților î n activitatea firmei,

– 13 –
responsabilizarea lor, bonu sarea lor). Responsabilul cofetă riei va beneficia trimestrial de un bonus
format dintr -un procentaj din vânză rile realizate peste un anumit target.

2.8 Recrutarea personalului

Recrutarea și se lecția personalului în cadrul unei companii, în veder ea îndeplinirii
obiectivelor organizaționale, reprezintă una dintre cele mai importante etape din cadrul procesului de
elaborare a strategiei și planificării resurselor umane.
O etapă deosebit de importantă a procesului de recrutare a personalului o consti tuie
elaborarea strategiilor și politicilor de recrutare prin care se stabilesc obiectivele urmărite sau se
desemnează concepțiile, codul de conduită al organizației în domeniul recrutării personalului și
comportamentele specifice acestei activități, precu m și ansamblul de atitudini, intenții și orientări
privind recrutarea personalului.
Există mai multe etape ale recrutării personalului:
•Redactarea și publicarea anun țului de recrutare.
•Primirea CV -urilor.
•Completarea formularelor de candidatură.
•Sortar ea CV -urilor și/sau a formularelor de candidatură.
•Anunțarea și susținerea interviurilor.
•Testarea candida ților.
•Luarea deciziei de angajare.
•Acceptarea sau respingerea ofertei de către candida ți.
•Pregătirea începerii propriu -zise a activită ții în org anizație.
•Total zile lucrătoare necesare.
După ce toa te etapele recrutării au fost în deplinite, poate fi realizată o schemă a posturilor
societății, care cuprinde numărul de angaja ți pe un post și salariul individual net al fiecăruia.

Poziție Număr Salariul individual net – Lei
Șef/Responsabil cofetărie 1 3000
Cofetar 2 1200
Chelner 4 1000
Personal de cură țenie 2 700

– 14 –
Capitolul III . Mediu l concuren țial. Mediu l financiar .

3.1 Obiectivele de marketing și definirea strategie

Obiectivele de marketing exprimă ceea ce o companie dore ște să realizeze, ce rezultate vrea
să obțină într -o perioadă determinată de timp. De obicei, se referă la rezultatele pe care le vor avea o
serie d e produse sau servicii pe o pia ță, ținând cont de c omportamen tul consumatorilor pe acele pie țe.
Stabilirea obiectivelor de m arketing este cea mai importantă parte a planifică rii de marketing.
Nu includ obiective în termeni de pre ț, distribuție sau publicitate – acestea din urmă fiind d oar o p arte
a strate giei de marketing și fiind folosite pentru atingerea obiectivelor de marketing.
Obiectivele de marketing trebuie să fie reale și cuantificabile: volum de vânzări, cotă de pia ță,
diver sificarea canalelor de distribu ție etc. De exemplu: lansarea pe o pia ță a unui produs și câștigarea
unei de cote de p iață de 10% pentru acel produs î n decurs de doi ani.
În primul râ nd, obi ectivele de marketing trebuie să se bazeze pe obiectivele financiare ale
firmei.
Strategia de marketing este mijlocul prin care obiect ivele de marketing sunt atinse și include,
de obicei:
• prețul: suma necesară pentru a achizi ționa produsul;
• produsul: produsul î n sine;
• promovarea (publicitate): a face produsul cunoscut;
• plasamentul: locul î n care este expus produsul;
• resursele uma ne: reprezentan ții companiei;
• mediul: pia ța;
• serie de ac țiuni: modul în care pot ob ține consumatorii produsul;
• ambalajul: modul în care va fi î mpachetat produsul.
Prețul, produsul, promovarea, plasamentul, resu rsele umane, mediul, procedeul și ambalajul
sunt utile pentru a decide cum vor fi folosite strate gic resursele companiei astfel încât să fie atinse
obiectivele de marketing.
Societ atea urmăre ște intrarea pe pia ța cofet ăriilor, o pia ță cu un vizibil poten țial de exploatat,
chiar și în condi țiile economice actuale. Inten ția conducerii este de a atrage și mai ales ales fideliza
clienți din clasa de mijloc, oferin d produse de calitate la un pre ț corect și cu un serviciu impecabil.
Cofetăria Alex Cof speră să fie percepută ca un spa țiu cald și primitor, unde personalul se
împrietene ște cu clien ții și crează o rela ție de încredere. Se dore ște ca baza promovării cofetăriei să
fie recomandările clien ților mulțumiți, alocâ ndu-se un bug et mic (nu mai mult de 2% din vânză ri)
pentru promovare.

Analiza S WOT este o metodă folosită în mediul de afaceri, pentru a ajuta la proiectarea unei
viziuni de ansamblu asupra firmei. Ea func ționează ca o radiografie a firmei sau a ideii de afaceri și
evaluează în acela și timp factorii de influen ță interni și externi ai unei organiza ții, precum și poziția
acesteia pe pia ță sau în raport cu ceilal ți competitori cu scopul de a pune în lumină punctele tari și
slabe ale unei companii, în rela ție cu oportunită țile și amenințările existente la un moment dat pe
piață.

– 15 –

Analiza S.W.O.T.

3.2 Protecția împotriva riscurilor
Managementul a hotărât încheierea unei poli țe de asigurare împotriva incendiilor, precum
și instala rea unui sistem de alarmă și a unor camere de supraveghere.
Manageme ntul dorește un control strict al costurilor și asigurarea unui cash -flow stabil,
astfel încât să poată reac ționa la evenimente neprevă zute care ar putea afecta activitatea firmei.
Contra ctul de î nchiriere este rea lizat pe un an, cu clauza de reînnoire au tomată . Pe
parcursul aces tui an, proprietarul nu poate mă ri chiria. S -a dorit stipularea acestei clauze î n
contract, pentru ca o eventuală mărire de chirie să aibă loc începâ nd cu al doile a an, câ nd cofetăria
va avea un flux de clien ți constant și o afacer e mai stabilă. Începâ nd cu al doilea an, societatea
dorește încheierea contractului de închiriere pe mai mul ți ani.
Apariția unor noi concuren ți în zona cofetă riei ar putea diminua traficu l de clien ți.
Managementul dore ște să se pregătească pentru această posibilitate prin fidelizarea clien ților, prin
programe speciale.
Managementul nu doreste o rota ție mare a personalului. Pe lângă salariile fixe, salaria ții
vor beneficia și de bonusuri î n funcție de performan ță sau evenimente sp eciale. Responsabilul de
cofetărie va crea programe de motiv are (implicarea tuturor salaria ților î n activitatea firmei,
responsabilizarea lor, bonu sarea lor). Responsabilul cofetă riei va beneficia trimestrial de un bonus
format dintr -un procentaj din vânză rile realizate peste un anu mit target. Puncte Tari
asocierea cu un producător
binecunoscut;
originalitate (organizare seri tematice,
programe de fidelitate, servicii conexe);
calitatea produselor și a servirii;
experiența responsabilului;
marja de profit;
locația. Oportunită ți
număr î n continuare redus de cofetării;
o ieșire la cofetarie presupune un cost mai
mic decât o ie șire la restaurant;
o mai mare deschidere a consumatorilor
români către socializare în afara casei;
gusturile consumatorilor au evoluat, ace știa
apreciind acum o pră jitură și un serviciu de
calitate;
creșterea ponderii clien ților care iau
prăjitura la pachet;
scăderea chiriei pentru spa țiile comerciale;
o mai mare u șurință de a găsi un spa țiu
comercial comparativ cu anii preceden ți.
Puncte Slabe
lipsa unui renume pe piața cofetăriilor
din România;
lipsa de experien ță a acționarilor
fonduri proprii ini țiale insuficiente
Amenințări
posibila scaădere a consumului ca frecven ță
și cantitate;
condiții de creditare mai aspre;
lichiditate redusă pe pia ță;
creșterea costului cu materia primă;
devalorizarea monedei na ționale.

– 16 –

3.3 Politici financiare

Politica de pre ț
Prețurile practicate vor î ncadra cofetă ria în categoria medie. În func ție de produs, cofetă ria va
practica un ad aus comercial de la 30% (băuturi ) până la 300% (prăjituri, înghe țată).
Astfel, o prăjitură va costa între 5 și 9 lei, o ciocolată caldă între 5 și 10 lei, băuturile non –
alcoolice între 5 și 15 lei, înghe țata între 5 și 12 lei.
În cursul săptămânii, î ntre orele 14.00 și 18.00, cofetăria va practica pre țuri reduse cu 20%
pentru a atrage clientela.

Politica de distribu ție
Cofetăria î și va începe activitatea cu o loca ție de 100 mp. Se va urmări închirierea unui spa țiu
într-o zonă cu trafic pietonal. Două aspecte de urmă rit vor fi posibil itatea deschiderii unei terase în
timpul verii și locurile de parcare din apropiere.
Spațiul cofetăriei va fi amenajat astfel încât să poată fi separat în două sau trei saloane . Acest
lucru va permite atât găzduirea de petreceri private, cât și amenajarea unui spa țiu pentru nefumători
în conformitate cu noua lege anti-fumat.
Programul de lucru va fi : Luni – Vineri 7.00 – 22.00, Sâmbătă și Duminică : 09.00 – 24.00.
Politica de promovare
Managementul dore ște ca mecanismul cel mai puternic de promovare al cofetăriei să fie
recomandarea clien ților multumi ți.
Cofetăria va fi promovată constant prin ghidurile d e petrecere a timpului liber atât î n format
hârtie, cât și în format on -line. Prin aceste canale, se va prezenta o scurtă descriere a cofetăriei, a
serviciilor oferite și a serilor tematice, propria pagină de intern et și un număr de telefon pentru
rezervă ri.
Previzionar ea vânză rilor
Managementul societă ții a decis abordarea unei strateg ii moderate de previzionare a
vânză rilor, dat fiind con textul economic general din România ( și nu numai). Într -adevăr, pia ța
cofetări ilor a cunoscut o cre ștere considerabilă î n ultimii ani , însă, în condi țiile actuale de pia ță se
previzionează o evolu ție mai modestă. Astfel, pentru urmă torii 3 ani, societatea prognozează o
creștere anuală de 25%.
În condițiile în care cofetăria va fi pr evăzuta cu terasă, managementul nu consideră că vor fi
fluctuații importante în func ție de anotimp.

– 17 –
3.4 Cheltuieli lunare

Cheltuieli cu personalul :

Structurarea cheltuielilor cu personalul:
– elementele componente, salariile tarifare, respectiv, negocia te, sporuri acordate (pe
categorii), premii, taxe de pr otecție socială, impozite etc. , prezintă importan ță în
delimitarea cheltuielilor care sunt reg lementate prin acte normative și asupra cărora
firma nu poate ac ționa;
– categoriile de personal (muncitori, ingineri, economi ști etc) sunt utile pentru marcarea
mutațiilor care s -au produs î n structura personalu lui, pentru eventualele compara ții cu
firme similare;
– formele de salarizare practicat e, pentru a caracteriza eficien ța acestora;
– în raport de modul de in cludere în costuri, este necesară î n localizarea rezerve lor
existente pentru sporirea eficien ței cheltuielilor cu salariile.

Poziție Numă r Salariul individual net – Lei
Șef cofetă rie / Responsabil 1 3000
Cofetar 2 1200
Chelner 4 1000
Personal de cu rățenie 2 700
Total 9 10800

Cheltuieli cu chiria
Chiria reprezintă î n general costul lunar cel mai mare.

S-a luat î n calcul o chirie de 172 lei / mp.
172 lei / mp * 100 mp = 17.200 lei / lunar

Cheltuieli cu utilită țile (medie / lună ): 1.118 lei
Electricitate și apă : 1.075 lei.
Abonament cablu și internet : 43 lei.

– 18 –

Cheltuielile cu aprovizionarea
Consumul dintr -o cofetărie se împarte î n medie astfel:
Ingrediente pră jituri – 40%;
Băuturi ră coritoare –15%;
Înghețată – 20%
Un client consumă î n medie 2 – 3 produse.

Cheltuielile cu promovarea: 1% din vânzări = 688 lei / lună î n primul an .

3.5 Cifra de afaceri

Cifra de afaceri cuprinde suma totală a veniturilor din opera țiunile comerciale efectuate de
firmă, respectiv vânzarea de mărfuri și produse într -o perioadă de timp determinată.În cuantumul
cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare și veniturile exceptionale.
O contribu ție majoră la modificarea cifrei de afaceri totale revine veniturilor din activitatea
de bază a fiecărei întreprinderi.A stfel, în cadrul analizei se poate calcula și ponderea veniturilor
din activitatea de bază și din alte activită ți față de cifra de afaceri totală a întreprinderii:
O judecată pertinentă, în măsură să eviden țieze situatia reală a societă ții necesită corelar ea
cifrei de afaceri cu elementele esen țiale într -o economie de pia ță. Aceste elemente care
influențează justa apreciere a cifrei de afaceri sunt:
-rata inflației;
-politica de pre țuri;
-poziția firmei pe pia ță.
Cifra de afaceri este adeseori un detaliu i mportant al unui plan de afaceri fiind esti mată î n
baza unor previziuni. Ea poate deveni la un moment dat un barometru al previziunilor și o
coordonată importantă a strategiei de marketing.
Nota de plată pentru o persoană într -o cofetărie con ține 2 sau 3 p roduse.
Flux de clien ți: în primul an se estim ează un flux de 100 de clien ți zilnic, afacerea urmând
să crească cu 25% pe an și să ajungă în al doilea an la 125 de clien ți zilnic, ia r in al III -lea la 150
de clienți zilnic
În primul an – 100 de clien ți zilnic – 3000 de clien ți lunar
Cifra de afaceri l unară î n lei = 47,634 RON = 47.631 lei lunar î n primul an = 571.616 lei
Anual:
În al II -lea an – creștere cu 25 % – 714.518 lei anual.
În al III -lea an – creștere cu 25% – 893.148 lei anual.

– 19 –
3.6 Fond ul inițial necesar

Total: 432.838 lei.
Investiția inițială î n amenajare: 133.386 lei.
Salarii 6 luni: 64.801 lei.
Chiria 6 luni: 103.200 lei.
Utilități 6 luni : 6.708 lei.
Aprovizionare 6 luni: 120.615 lei.
Promovare 6 luni: 4.128 lei.

3.7 Profitul

Profit ul este un venit material sau spiritual care poate fi venitul adus de capitalul utilizat într -o
întreprindere, reprezentând diferen ța dintre încasări și totalul cheltuielilor. Acest venit este partea de
bani rămasă după investi ția făcută pentru a oferi bun uri și servicii. După cheltuirea unei păr ți din
suma de bani procurată într -un anumit fel (împrumut de la o bancă, împrumut de la o anumită
persoană, alte venituri sau alte cheltuieli, etc.) pentru toate nevoile apărute (cheltuielile făcute pentru
capital, materiale prime, procesul tehnologic, resursele umane, etc.), partea rămasă din totalul sumei
de bani este rezultatul fiscal care se determină prin respectarea și aplicarea principiului conectării
cheltuielilor numit profit. Dacă din profitul contabil se deduce impozitul de profit, se ob ține profitul
net.

Cheltuielile lunare:
Cheltuieli lunare =
Salarii: 10.797 lei.
Chiria: 17.200 lei.
Utilități: 1.118 lei.
Aprovizionare: 20.102 lei.
Promovare: 1.548 lei.
Încasă ri lunare = aprox. 68.499 lei.
Profit lun ar: 17.728 lei.
Investitța inițială de 133.992 lei se amortizează î n 7,523 luni.

– 20 –
Concluzii

Rolul unui plan de afaceri este nu numai de a demonstra că afacerea merită finan țată, ci și
de a ghida întreprinzătorul începâ nd cu primul an de operare a afaceri i. Implementarea lui
înseamnă control și adaptare în func ție de evolu ția reală . Acest cont rol exercitat de -a lungul
derulă rii afacerii u rmărește toate elementele entită ții economice ( stocurile, costurile de produc ție,
controlul calită ții, vânzările, plă țile efectuate etc.).
În urma realizării acestei lucrări, am în țeles în ce constă punerea în aplicare a unei idei de
afaceri, etapele constituirii și înființării unei societă ți comerciale, dar și ce presupune și ce
obligații îmi revin în urma unei asemenea i nvestiții.

– 21 –
Bibliografie

http://ro.wikipedia.org/
http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/economie/
http://www.manager.ro/
http://www.plandeafacere.ro
http://resurseumane.wikidot.com/
http://biblio teca.regielive.ro

News

http://idei -de-afaceri.eu

Homepage