Colectiv TEHNOLOGIE MECANICĂ (TM) [309836]
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIȘOARA
FACULTATEA DE MECANICĂ
Departamentul: [anonimizat] (MMUT)
Colectiv TEHNOLOGIE MECANICĂ (TM)
SPECIALIZAREA: Mașini și instalații pentru agricultură
și industria alimentară (MIAIA)
LUCRARE DE LICENȚĂ
SISTEM TEHNIC DE ÎNTREȚINERE
A PĂȘUNILOR DIN ZONELE DE DEAL
Conducător de proiect :
Prof.dr.ing. Dumitru MNERIE
Absolvent: [anonimizat]
2018
Universitatea POLITEHNICA Timișoara
Facultatea de Mecanică
Departamentul MMUT/Colectivul Tehnologie mecanică
Specializarea MAȘINI ȘI INSTALAȚII PENTRU AGRICULTURĂ ȘI INDUSTRIA ALIMENTARĂ
PLAN TEMATIC
Pentru lucrarea de licență Sistem tehnic de întreținere a pășunilor din zonele de deal
Numele și prenumele student: [anonimizat]:
1. Partea scrisă (Memoriul de prezentare):
Introducere
Generalitati
Sisteme de directie alea tractoarelor
Tehnologii de montaj si punere in functiune
Elemente de automatizare
Elemente de analiza economica
Condiții de întreținere si exploatare in siguranță a [anonimizat],
Declarația de rezolvare integrală și personală a proiectului.
2. Partea grafică:
Schema de organizare a [anonimizat]
B. Data preluării temei: 15.11.2017
C. Locul de desfășurare a programului de documentare/practică: Ohaba Romana
D. Îndrumătorul de proiect: -cadru didactic: Prof.univ.dr.ing. Dumitru MNERIE
de la unitate de documentare: Ing. [anonimizat]
E. Data pentru predarea proiectului:20.06.2018
Nota propusă: ………………………………………………………
Îndrumatorul de proiect:
Prof.dr.ing. Dumitru MNERIE
Student: : Darius-Mihai TURCIN
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIȘOARA
Departamentul MMUT/Colectivul Tehnologie mecanică
Specializarea MAȘINI ȘI INSTALAȚII PENTRU AGRICULTURĂ ȘI INDUSTRIA ALIMENTARĂ
Examen de licență Referent 1.
An 2018
Sesiunea iunie 2018 Referent 2.
Absolvent: [anonimizat]-Mihai TURCIN
Conducător: Prof.dr.ing. Dumitru MNERIE
Denumirea lucrării de licență: Sistem tehnic de întreținere a pășunilor din zonele de deal
R E F E R A T
[anonimizat]:______
___________________________________________________________________
[anonimizat], nr. pagini:_________
__________________________________________________________________
Aprecieri asupra parții desenate _________________________________________
___________________________________________________________________
[anonimizat] ______________________________
___________________________________________________________________
Contribuții originale __________________________________________________ ___________________________________________________________________
Propuneri, completări, modificări, reduceri, etc.____________________________
___________________________________________________________________
Concluzii:_________________________________________________________
__________________________________________________________________ (se poate continua pe verso)
[anonimizat].dr.ing. Dumitru MNERIE
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA
FACULTATEA DE MECANICĂ
DEPARTAMENTUL MMUT
COLECTIVUL TEHNOLOGIE MECANICA Sesiunea iunie 2018
Media anuală Nota conducatorului
REFERAT
ASUPRA LUCRĂRII DE LICENȚĂ
ABSOLVENT Darius-Mihai TURCIN
conducĂtor Prof.dr.ing. Dumitru MNERIE
Tema lucrării de LICENȚĂ Sistem tehnic de întreținere a pășunilor din zonele de deal
Date generale
Structura proiectului
obișnuită de cercetare de execuție
bun foarte bun cu elemente de originalitate cu erori de calcul cu erori de algoritm
3. Utilizarea calculatorului
Programe de biblioteca sau programe speciale de calcul sau simulare.
nr. Programe soft profesional nr programe speciale (realizate in catedra)
nr programe realizate de candidat
4. APRECIEREA PARȚILOR POZITIVE ȘI NEGATIVE (se continua pe verso)
Semnatura conducătorului,
Prof.dr.ing. Dumitru MNERIE
CUPRINS
Capitolul 1 Generalități.
1.1 Operații tehnologice de întreținere a pășunilor
1.2 Despre tractoare
1.2.1 Istoria tractoarelor
1.2.2 Clasificare tractoarelor
1.2.2.1 Tractor URSU
1.2.2.2 Challenger
1.3. Despre tocătoare
1.3.1 Tocător MAH TCR
1.3.2 Elite tocător
1.4. Alegerea variantei optime( ansamblu tractor- tocător)
Capitolul 2 Sisteme de direcție ale tractoarelor.
Variante constructive ale mecanismelor de direcție.
Sistemul de direcție cu acțiune directa
Sistemul cu servodirecție
Sisteme de direcție pentru tractoarele pe senile
Mecanismul de direcție cu diferențial al tractorului Challenger MT800.
Schema de principiu.
Localizarea componentelor hidraulice alea sistemului de direcție.
Funcționarea mecanismului diferențial de direcție .
Unitatea finala.
Elemente din Caietul de sarcini ( mod de livrare, utilizare)
Capitolul 3 Tehnologii de montaj si punere in funcțiune
Specificații tehnice ale tocătorului
Cuplarea tocătorului la tractor
Exploatarea ansamblului
Capitolul 4 Elemente de automatizare
Automatizarea sistemului de cuplare
Prezentarea afișajelor modului automat
Comenzile sistemului de prindere automat
Capitolul 5 Aspecte economice privind întreținerea pajiștilor
Întreținerea pajiștilor
Mulceritul si cositul pășunilor, lucrări obligatorii pentru acordarea subvențiilor
Subvenționarea întreținerii pășunilor
Capitolul 6 Condiții de întreținere si exploatare in siguranță a ansamblului tractor-tocătoare.
Mentenanța tractorului si a tocătoarei
Înlocuirea elementului filtrului de combustibil
Elementele filtrului de aer
Ambreiajul principal
Trans-arborele si componentele hidraulice
Schimbarea lamelor de taiere ale tocătorului
Schimbarea curelelor de transmisie în V
Lubrifierea
Norme de securitate și sănătatea în muncă la folosirea ansamblului tractor-tocător
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
SPECIFICUL PASUNILOR DIN ZONELE DELUROASE
Pajiștile din zonele deluroase sunt in principal caracterizate de păduri de stejar si păduri de carpen in zonele joase, iar in zonele cu altitudini mai mari se găsesc păduri de fag. Pe lângă acestea, sunt zonele deschise care sunt compuse din terenuri agricole, pășuni, terenuri arabile si pârloage.
Stratul ierbos al pășunilor este alcătuit din trifoi, păiuș, fragi de câmp, tufe de măceș, spini, dar si pomi fructiferi, cum ar fi vișin, cireș, mar, etc.
Cea mai mare partea a pajiștilor, in special cele din apropiere pâlcurilor de pădure, sunt formate pe locul unde pădurile au fost defrișate. Prin defrișările de pădure, in aria pășunilor pot ajunge diferite resturi lemnoase (crengi, cioate, etc.). Toate aceste resturi lemnoase împreună cu iarba înaltă, mărăcinele, păiușul, tufele de spini, resturi vegetale etc. trebuie curățate. Prin curățarea acestora, pășunile se mențin curate si se pot exploata.
Menținerea pășunilor este necesara in vederea menținerii si sporirii productivității si biodiversității.
NECESITATEA LUCRARILOR MECANIZATE DE INTRETINERE
Pentru curățarea pășunilor din zonele deluroase este nevoie in cea mai mare partea de lucrări mecanizate, deoarece zonele sunt greu accesibile, iar pentru a curata manual s-ar pierde foarte mult timp.
Câteva din lucrările mecanizate care se pot folosi sunt : cosirea, tocarea sau discuirea. Toate cele trei lucrări mecanizate menționate se fac cu ajutorul unui tractor la care este cuplata o anexa (utilaj), însă dintre cea mai eficienta lucrare de curățire a pășunilor este lucrarea cu tocătoarea/mulcerul, care taie si toaca razant cu suprafața solului materialul vegetal ierbos neconsumat, tufărișurile si puieții de arbori, fără a dauna biodiversității.
Prin acest mod mecanizat curățarea pășunilor este mult mai rapida si mai eficienta.
SISTEME TEHNICE: TRACTOR + ANEXE TEHNOLOGICE
Sistemele tehnice sunt formate dintr-un tractor si o anexa cuplata la acesta, in funcție de lucrarea pe care dorim sa o efectuam.
De exemplu pentru cosirea ierbii, la tractor, se cuplează prin intermediul unui arbore de transmisie o cositoare mecanizata, care este angrenata de priza de puterea a tractorului.
In cazul in care dorim efectuare unei lucrări de discuire (mărunțirea bulgarilor de pământ, distrugerea buruienilor), la tractor se cuplează un disc. Discul este doar tras după tractor, el nefiind cuplat la priza de puterea a tractorului.
Pentru lucrările de mulcerit, se folosește sistemul tehnic format din tractor + tocător, la fel ca si la cositoare, tocătorul se leagă de tractor prin arborele de transmisie, la priza de putere, care îl angrenează. Tocătorul este tras după tractor, iar acesta taie si toaca toate resturile vegetale nedorite.
Pentru prezenta lucrarea am ales sa prezint sistemul tehnic format din tractor si tocător, fiind sistemul tehnic care se folosește la una din cele mai eficiente lucrări de curățare pășunilor.
CAPITOLUL I
GENERALITATI
1.1 OPERATII TEHNOLOGIE DE INTREINTERE A PASUNILOR
Întreținerea pășunilor consta într-o multitudine de operații care sunt necesare. In cele ce urmează se prezinta operațiile de întreținere:
Se curata terenul de iarba si buruieni
Arborii si foioasele tari se curata mecanizat si se transport in depozit
In vederea creșterii de masa verde pentru pășunat se executa cosirea mecanizata a vegetației ierboase
Terenul se degaja mecanizat de frunze si crengi
Se defrișează mecanizat suprafețele împădurite cu tufișuri si arbuști
Prin decopertarea si compactarea terenului se amenajează cai de acces pentru animale domestice la pășune.
Pentru multe din aceste operații se folosesc utilaje precum tocătoarele mecanizate.
Tocătoarele de resturi vegetale sunt utilaje purtate si antrenate de un tractor, care toaca resturile vegetale sau vegetația forestiere, in urma lui lăsând un strat de tocătura care protejează solul, iar in timp se descompune si devine îngrășământ.
Tocătorul este alimentat hidraulic sau de priza de putere a tractorului, care acționează un tambur cu ciocane de diferite geometrii, fixe sau mobile care se rotește in sens invers fata de rotile tractorului ridicând si mărunțind vegetația de pe sol.
Figura 1.
1.2 DESPRE TRACTOARE
Tractorul este un vehicul pe roti, sau pe senile , care este utilizat pentru a tracta obiecte care nu se pot duce pe cai manuale, si in special in munca agricola.
Cel mai des, termenul de TRACTOR este folosit pentru a descrie un vehicul de ferma care furnizează putere si tracțiune pentru a mecaniza sarcini agricole, in special de cultivare, lucrare a pământului.
Uneltele agricole pot fi cuplate pe tractor, acesta poate acționa ,de asemenea, si ca sursa de putere daca uneltele sunt mecanizate.
Denumirea de tractor are ca proveniența limba Latina , si mai exact de la cuvântul “trahere” care înseamnă a tracta.
Datorita utilizării lui la tracțiunea remorcilor sau echipamentelor grele folosite in agricultura, construcții, etc., acesta a fost proiectat special pentru a oferi un cuplu foarte mare la viteze mici de deplasare.
Componenta tractorului este formata din mai multe ansambluri si mecanisme: motorul, transmisia, sistemul de rulare.
Motorul este sursa de energie a tractorului, in prezent in cea mai mare parte pe tractoarele moderne se folosesc motoarele cu combustie interna.
Transmisia: Transmisiile mecanice in trepte au cele mai mare avantaje prin construcția lor simpla, greutate specifica mica, au un randament foarte mare si fiabilitatea este ridicata, iar întreținerea si reparația este ușoara. Toate aceste avantaje au dus la o utilizare foarte mare a acestor tipuri de transmisii.
Ansamblurile din care este formata o transmisie mecanică in trepte sunt ambreiajul, cutia de viteze, transmisia centrala, diferențialul (exclusiv la tractoarele pe roti ) sau mecanismul de direcție pentru tractoarele pe senile, si transmisia finala.
Schema de principiu a transmisiei diferă in funcție de sistemul de rulare (senile ,roti 4×2 sau 4×4), numărul vitezelor si amplasare arborilor in cutie ( transversal sau longitudinal), situarea transmisiei finale, modelul prizei de putere si tipul de acționare al organelor auxiliare. Transmisia mecanica se apropie tot mai mult de transmisia progresivă dezvoltându-se transmisii cu trepte tot mai mari care ating la unele tractoare 16-20 trepte iar in câteva cazuri speciale chiar si 36.
Ambreiajul se folosește la cuplarea si decuplarea motorului de transmisie, la schimbarea treptelor de viteze si nu in ultimul rând la pornirea si oprirea tractorului.
Se afla poziționat intre motor si cutia de viteze si are ca rol echilibrarea dezavantajelor motorului cu ardere interna (imposibilitatea pornirii în sarcina și existenta unei zone de funcționare).
Ambreiajele poate fi simple sau duble, acționarea lor se poate face mecanic, hidraulic, electric si pneumatic.
După principiul de funcționare, ambreiajele pot fi mecanice, electromagnetice si hidrodinamice.
Cutia de viteze permite schimbarea vitezelor de deplasare a tractorului la aceeași turație a arborelui motor. Fără cutia de viteze tractorul nu ar putea sa se deplaseze in sens invers sau sa staționeze cu motorul in funcțiune.
Diferențialul este o componentă extrem de importantă a lanțului cinematic.
La tractoare pe roti diferențialul are mai multe roluri cum ar fi transmiterea puterii la roti, definirea demultiplicării finale a transmisiei , si cel mai important permite rotirea roților axei pe care este montat cu viteze diferite, lucru necesar pentru deplasare in viraje.
Pentru tractoarele pe senile lucrurile stau puțin diferit. Diferențialul este înlocuit cu un mecanism de direcție, care ajuta la realizarea virajului. Mecanismul este format din doua ambreiaje de direcție.
Sistemul de rulare sau mai simplu zis rotile sau senilele , au ca rol transformarea mișcării de rotație a roților motoare in mișcare de translație.
Pentru tractoarele cu senile sistemul de rulare este compus din doua mecanisme șenilate care sunt situate pe ambele parți ale tractorului, iar pentru tractoarele cu roti, sistemul este compus din doua roti motoare pe spate si doua roti pentru direcție pe fata ( tractor 4×2 ) [4] !!!!!
1.2.1 ISTORIA TRACTOARELOR
De-a lungul timpului tractorul a fost dezvoltat, perfecționat si folosit in numeroase domenii, însă primul tractor a fost cel cu abur.
Primul vehicul utilizat in agricultura a apărut in anul 1849 ,acesta era echipat cu un motor cu abur.
In anul 1891, John Freelich dezvolta primul tractor cu motor Otto, după ce Nicolaus Otto construiește in anul 1876 primul motor cu ardere interna. Aceasta mașinărie avea sa conțină toate elementele esențiale unui tractor si mai exact: transmisie, inversor de direcție, ambreiaj, motor cu ardere interna si bara de tracțiune.
H.Edward brevetează in anul 1900 termenul de tractor, acesta se refera la un motor de utilaje autopropulsat, care folosește petrol. Abia in anul 1912 Benjamin Holt începe construcția tractorului cu ardere interna care va fi livrat in serie.
Intre timp termenul de tractor a fost folosit in toate tarile de limba Latina, Slava, Engleza.
In anul 1908 ,târgul industrial de la Winnipeg, Canada aduce si primele încercări ale tractoarelor.
Germania prin societatea Hanomag cu locația Hanovra-Linden, începe sa investească in
mecanizarea agriculturii printr-un utilaje greu, de arat. Având o experiență vasta in construcția tehnicii de lupta, in anul 1919 construiesc un tractor cu transmisie pe lanțuri care dezvolta un motor de 20 CP.
Uzinele Ford in anul 1917 ,adaugă ca ramura a industriei si construcția de tractoare.
In anul 1920 începe perioada tractoarelor complexe. Pe tractoarele din aceea perioada putem regăsi o mare parte din componentele si caracteristicile tractoarelor din ziua de azi:
Consumabilele, piesele supuse uzurii sunt interschimbabile;
Motoare cu turație ridicata
Transmisia este in baie de ulei
Cutia de viteze cu multe trepte
Răcirea motorului se face cu apa
Filtru pentru aer
Priza de putere
Tensiune înalta pentru aprindere
Mecanism de directe, frâna
In 1932,odata cu începerea folosirii tractoarelor si pentru transportul pe drumurile publice vine si trecere de la rotile cu pinteni la rotile echipate cu pneuri.
Tractorul Allis Chalmers- U 1929, a fost echipat de firma Firestone cu pneuri care sunt știute si astăzi.
Aceasta idee de a echipa tractoare cu pneuri a avut o dezvoltare foarte rapida, astfel încât intre anul 1935 si 1950 , producția mondiala de tractoare a ajuns de la 14% la 100% echipare cu pneuri.
Case, una din cele mai cunoscute firme producătoare de tractoare in ziua de azi, a început dezvoltarea primelor dispozitive hidraulice pentru utilaje purtate in anul 1935, iar in anul 1938 expune primul sistem de ridicare cu acționare hidraulica.
In 1941 un alt producător, de aceasta data Ferguson propune un sistem hidraulic controlat de ridicare in 3 puncte.
In Romania:
Totul a început in Brasov,26 noiembrie, anul 1946 , când a fost construit primul tractor numit IAR-22 , in fostele uzine IAR. Uzina de la Brașov construia in 1947, 280 de tractoare, o creștere semnificativa a avut loc ulterior când s-a ajuns la cca. 60.000 de bucăți/an. Producția s-a extins in vremurile cele mai bune si in alte orașe cum ar fi Timișoara, Miercurea-Ciuc, Codlea si Craiova.
In anul 1948 fabrica devine Uzina Tractorul Brașov.
KD-35, a fost introdus in fabricația de serie in anul 1951, acesta avea o destinație comuna. Acesta a fost echipat cu un motor Diesel (D-35) in patru timpi care dezvolta o putere de 37 CP la turația de 1400 rot/min, avea cinci viteze pentru mersul înainte iar viteza era cuprinsă intre 3,80 si 9,10 km/h.
Același motor folosit pe KD-35 urma sa fie pus si pe modelul U-2 ( Universal-2), a cărui fabricație a început in anul 1955. Tractorul era pe roti, realiza cinci viteze de mers înainte cu o viteza cuprinsa intre 4,57-12,96 km/h, domeniul de utilizare fiind mai larg.
Tractoarele U-26, U-27, U-29, U-450 au intrat in următoare perioada in fabricație. Acestea veneau cu un motor Diesel de 45 de CP si erau dotate cu instalatie hidraulica pentru a acționa diferite mașini agricole remorcate si purtate si priza de putere semi-independentă.
Seria U avea o transmisie cu 10 viteze de mers înainte , iar intervalul de viteza era intre 2,85-22,42 km/h.
In anul 1963 are loc un pas important in industria tractoarelor romanești odată cu trecere la fabricarea in serie tractoarelor U-650 pe roti care avea si varianta cu patru roti motoare U-651.
Proiectate sa deservească la lucrări agricole mari, lucrări de întreținere a culturilor prăsitoare si lucrări de transport, U-650 a fost echipat cu motorul Diesel, D-103, cu pornite electrica si injecție directa, dezvoltând o putere de 65 CP la turația de 1800 rot/min. Transmisia realiza 10 viteze de mers înainte , cu o viteza maxima de 26,95 km/h.
O alta serie de tractoare a fost fabricata intre anii 1963-1968 ,acestea s-au numit S-1300 si S-650,erau tractoare pe senile.
1969-a început producere tractoarelor pe senile si pe roti din seria U-445.
In variante Universal cu motor de 45 CP :
U-445, U-445 DT, U-445 DTE, U-445 SD, U-445 DTSD, S-445
Legumicol : U-445 L
Pomicol : U-445 HCP
Viticol : U-445 V, SV-445, U-445 HCV
Pentru lucrări in pante : SM-445
Pentru lucrări multiple : U-445 TIH
Aceste tractoare se ridicau la performantele tehnicii mondiale.
S-1500,echipat cu un motor Diesel de 150 cp supraalimentat a fost dat spre fabricație in anul 1970.
In anii următori au fost realizate tipuri noi de tractoare agricole dar si industriale îmbunătățite din punct de vedere al performantelor ( transmisii hidrodinamice rame articulate ).
In vara anului 2017 in Romania a început producerea unui nou lot de 650 de tractoare cu destinația Egipt.
1.2.2 CLAIFICAREA TRACTOARELOR
Datorita faptului ca tractoarele au o gama larga de folosire atât pe parte de agricultura, cat si in alte ramuri economice, s-a ajuns la dezvoltarea si construcția a mai multor tipuri de tractoare.
Tipul motorului, destinația de folosire , sistemul de rulare dar si caracteristicile constructive (tipul transmisiei, schema de viraj, etc.) pot fi criterii de grupare pentru tractoarele din ziua de azi.
In funcție de tara de origine, apar diferite criterii după care se poate face clasificarea, de exemplu: valoarea forțelor de tracțiune, puterea de tracțiune al tractorului, valoare puterii motorului, si multe altele.
După destinația lor, tractoarele se pot clasifica in grupe după cum urmează: Tractoare agricole, Tractoare industriale si Tractoare rutiere.
La rândul lor Tractoarele agricole poți fi universal, cu destinație generala si tractoare specializate.
Tractoarele universale cunoscute si sub denumirea de “tractoare universal de prăsit” in lucrări de specialitate, alcătuiesc grupa de tractoare cu roti care sunt utilizate la lucrări de transport in agricultura si la lucrări de prăsit si mai exact a întreținerii culturilor prăsitoare.
Aceste tractoare sunt construite cu posibilitatea de modificare a ecartamentului si cu o diversitate mai mare de viteze fata de tractorul cu destinație generala, totodată garda la sol este de 40-750 mm.
Tractoarele specializate sunt tractoarele care, datorita construcției lor speciale, au fost adaptate la efectuare diferitelor lucrări. Tractoarele pentru executarea lucrărilor in grădini, vii, plantații de ceai, livezi, bumbac, cele pentru regiuni muntoase si deluroase, si cele pentru terenuri mlăștinoase (corectări cursuri râuri, desecări, irigații), toate fac parte din aceasta grupa. Garda la sol a acestor tractoare este de 750-1000 mm.
Tractoarele cu destinație generala, din aceasta categorie fac parte tractoarele pe senile sau roti. Ele se folosesc la lucrări de arat, cultivat, semnata, grăpat, recoltat (principalele lucrări agricole). Garda la sol pentru aceste tractoare este de 270-350 mm fiind tractoarele cu garda la sol cea mai mica. [23]
După tipul transmisiei tractoarele se grupează in:
Tractoare cu transmisie hidraulica: hidrodinamică, hidrostatică.
Tractoare cu transmisie electrica.
Tractoare cu transmisie mecanica in trepte sau continua.
Tractoare cu transmisie combinata.
Iar după puterea motorului se grupează in :
Tractoare de putere foarte mare, putere este peste 100 KW.
Tractoare de putere mare, putere cuprinsa intre 50-100 KW.
Tractoare de putere mijlocie, putere cuprinsa intre 20-50 KW.
Tractoare de putere mica, cu o putere cuprinsa intre 7-20 KW.
Tractoare de putere foarte mica , putere cuprinsa intre 3-7 KW.
TRACTOR URSUR C-3110
Figura 1.1 Tractor Ursus C-3110
Tractorul Ursus C-3110 este un tractor cu o gama larga de utilizare, ideal in agricultura si horticultură, dar si in transport si lucrări pe drumuri publice.
La fel ca toate tractoarele din seria C, si la acest tractor funcționalitatea se îmbină perfect cu designul pentru a putea beneficia de un confort si o eficacitate ridicata.
Componentele din care este realizat sunt de cele mai înaltă calitate ele venind de la lideri mondiali in industria componentelor de tractoare. Prin acest lucru compania producătoare asigura un tractor cu o putere, durată si siguranță ridicata.
Inima acestui tractor este reprezentata de un motor Perkins 1104D EU IIIA in 4 cilindrii cu turbina si răcitor pe aer cu o capacitate de 4400 cm3 si o putere de 110Kw.
Transmisia este una cu 24 de viteze cu angrenaje sincrone, ea are un ambreiaj cu doua discuri de tip uscat cu control ambreiaj PTO (priza de putere) independent.
Punte spate este cu diferențial hidraulic blocabil si butuci planetari, pe când puntea fata are un sistem de direcție hidrostatic cu butuci planetari.
Viteza maxima pe care o poate atinge tractorul este de 40 km/h.
Pe parte de funcționalitate, tractorul vine echipat cu un ascensor hidraulic care poate ridica pana la 4400 kg, cu reglare a puterii, poziției si vitezei de reacție.
Tabelul 1
CHALLENGER MT800
Figura 1.2 Tractor Challenger MT800
Cu o putere de neegalat si un design versatile, industria constructoare de tractoare pune pe piața noua serie de tractoare Challenger MT800.
Seria de tractoare MT800 conține 4 modele cu o putere cuprinsă intre 340 si 500 cai putere, care întind limitele productivității si performantelor in categoria tractoarelor de mare putere.
Proiectat si echipat de firma Caterpillar, noile tractoare sunt construite pe o tehnologie de senile legendara care asigura un confort, o putere si o viteza ridicata.
Tractoarele MT 800 sunt echipate cu motoare Caterpillar, sisteme electronice de control al injectoare si radiatoare “air-to-air”. MT 835 si MT 845 sunt echipate cu motoare CAT C12 care ating intre 340 (254 kW) si 380 (283 kW) de cai putere , pe când tractorul MT 855 atinge 450 (336 kW) fiind echipat cu motorul C15-CAT.
Cel mai mare dintre tractoarele din seria MT 800 este tractorul MT 865 care oferă cea mai mare putere dintre toate tractoarele pe senile sau roti. Alimentat de un motor Cat C16 de 15.8L, el dezvolta o putere totală de 500 de cai putere.
Tabelul 1.1
Opțional: Rezervor 1253 l, pompa hidraulica de 223 l/min
DESPRE TOCATOARE
Tocătoarele sau mulcerele, cum se mai numesc, pentru resturi vegetale sunt utilaje care ridica si mărunțesc vegetația de la sol cu ajutorul unui sistem de cuțite fixe sau mobile.
Ele se folosesc pentru întreținerea pășunilor, spatiilor verzi, defrișarea vegetației, crearea si întreținerea culoarelor liniilor de înaltă tensiune, etc.
Tocătoarele se pot clasifica după:
Modul de antrenare:
mecanic, de la o sursa de putere independenta
mecanic, de la o sursa de putere proprie
hidraulic
Tipurile de cuțite:
Mobile
Fixe
Dispunerea cuțitelor pe rotor:
Elicoidale
In linii paralele
Transmisie:
Simpla/ Dubla
Cu curele, cu roti dințate in baie de ulei
Tocătoarele ușoare:
Sunt tocătoare acționate mecanic, pregătite pentru întreținerea pășunilor acoperite cu vegetație lemnoasa cu diametrul pana la 5 cm. Pentru acestea se folosesc tractoare care dezvolta o putere mica, atașamentul fiind posterior cu prindere fixa sau glisanta după caz.
Sistemul de tocare produce mărunțirea vegetației intre un cuțit montat pe rotor si un contra cuțit montat pe sașiu. Gradul de mărunțire este influențat de viteza rotorului, masa cuțitelor, tipul si dimensiunile vegetației, amplasarea cuțitelor pe rotor, viteza de lucru, numărul si geometria contra cuțitelor, etc.
Rotorul este acționat prin intermediul unei transmisii mecanice cu roti dințate in baie de ulei si curele cu secțiune trapezoidala, care amplifica de fapt turația preluata de la priza de putere la nivelul care asigura suficienta energie cinetica pentru a permite tăierea si mărunțirea vegetației.
Cuțitele acționează înspre vegetație sub influenta energiei cinetice induse de rotația rotorului. Rotorul se poate echipa cu cuțite pendulare profil Y, Y+I folosite pentru iarba si vegetație lemnoasa subțire, mai mica de 1cm, sau cuțite pendulare profil L folosite la vegetația lemnoasa.
Tocătoarele ușoare sunt dotate cu tambur posterior si protecții cu flaps-uri metalice sau perdea de lanțuri.
Tocătoarele forestiere:
Tocătoarele forestiere funcționează după același principiu de lucru ca si tocătoarele ușoare, mărunțesc vegetația intre cuțit si contra cuțit, dar au o construcție mult mai solida, transmisia este întărita, iar geometria rotorului si cuțitelor este diferita.
Datorita folosirii lor in vegetațiile de dimensiuni mari se impune folosirea unor organe active adaptate acestei sarcini, a unei transmisii care sa poate face fata necesarului de putere si tot odată sa poate absorbi șocurile transmise in sistem.
Cele mai importante aspecte ce trebuie avute in vedere la alegerea modelului de tocător sunt: tipul si diametrul vegetației, asigurarea unei puteri optime, corelarea vitezei de lucru cu diametru vegetației forestiere, existenta corpurilor străine care ar putea afecta organele active
1.3.1 TOCATORUL MAH TCR 230
Tocătoarea TCR 230 are o lățime de 2,3 m, este pregătită pentru condiții grele de lucru si poate fii fără deplasare sau cu deplasare a cadrului mobil folosind cilindri hidraulici.
Aceasta tocătoare se utilizează pe o scara larga:
pentru întreținerea suprafețelor pe care rămân resturi vegetale
pentru întreținerea tuturor suprafețelor netratate, agricole, municipale, etc.
Sunt folosite pentru tocarea resturilor vegetale (porumb, crengi, ramuri de livezi, rămășite de vita de vie, etc.)
Tocarea acestora îmbunătățește calitatea fertilizării naturale a solului si diminuează nevoia de îngrășăminte agricol.
Soluția constructiva este destul de robusta, pentru lucru intensiv si are posibilitatea de mișcare mecanica laterala. De asemenea ea poate fi conectata atât la partea din spate a tractorului cat si la partea din fata. In condițiile grele de utilizare, cuțitele-ciocan sunt cele mai potrivite pentru utilizare, pe când in condițiile ușoare de lucru se pot folosi lame universale (cosit iarba, tocarea rezidurilor de plante).
Prinderea pe tractor se poate face in trei puncte, si are posibilitatea de a echilibra părțile laterale fata de axa tractorului.
Tocătorul este prevăzut cu un dispozitiv de securitate, de protecție frontala, cu posibilitate de reglaj a înălțimii rolei reglabile, a contra cuțitelor si alegerea cuțitelor de lucru.
Figura 1.3 Componentele Tocătorului
1. Tocătoare (carcasă)
2. Cadrul tocătorii, ajustabil
3. Punctul 3 de prindere 4. Multiplicator
5. Arbore de transmisie laterală
6. Curele laterale
7. Clapeta de siguranță frontala
8. PTO (arbore) canelat, 9. Protecția prizei de forță, 10. Punctele de prindere inferioare
11. Cuțit – ciocan 12. Cuțit universal "Y"
13. Tăbliță de identificare 14. Picior suport
TOCATORUL ELITE L
Tocătorul ELITE L este construit pentru utilizări vaste, pe toate suprafețele agricole, pe terenuri abandonate si terenuri neprelucrate. Modelul ELITE L se poate folosi la tocarea tuturor resturilor vegetale, pentru mărunțirea rezidurilor (crengi) in livezi si vii.
Construcția tocătorului ELITE L este foarte robusta si prevăzută pentru lucrări intensive. Echipamentul standard este dotat cu dispozitivul mecanic pentru deplasare orizontala iar la comanda se livrează dispozitivul hidraulic pentru deplasare orizontala.
Tocătorul in versiune standard este prevăzut pentru agățarea in spatele tractorului iar la cerință se poate livra si cu prindere combinata (se poate folosi frontal sau in spate). Pentru lucrările in livezi si vii combinația ideala a tocătorului este cu rotocositoarea hidraulica deplasabila.
Figura 1.4 Tocător ELITE L
Elite L vine echipat cu un rotor cu dubla spirala (45°), si prezinta următoarele avantaje:
Produce mai mult vacuum, care ridica masa ierboasa
Consuma mai putina energie pentru tocat
Mașina nu are trepidații, lagărele si celelalte componente nu sunt îngreunate in sarcina
Nu necesita o putere mare a tractorului
Figura 1.5 Rotor cu dubla spirala
Opțional se poate monta la acest tocător, cositoarea rotativa hidraulica.
Figura 1.6 Tocătoare + cositoare rotativa
ALEGEREA VARIANTEI OPTIME, ANSAMBLUL TRACTOR+TOCATOR
Cea mai buna varianta dintre cele doua tocătoare prezentate consider ca este MAH TCR 230, datorita construcției solide si robuste, si a lățimii de lucru mai mare.
In ceea ce privește tractorul, atât tractorul cu Ursus C3110 cat si tractorul Challenger MT800 pot fi folosite la fel de bine împreună cu tocătoarea MAH TCR 230, însă fiecare din ele se vor folosi in funcție de greutatea lucrării si de accesibilitatea terenului.
Pentru folosirea tocătorului in condiții ușoare de munca pe pășuni ușor accesibile, fără variații mari si bruște ale configurației terenului se va folosi tocătorul MAH TCR 230 cuplat la tractorul Ursus C3110, deoarece acesta are o putere mai mica, potrivita pentru aceste condiții.
Figura 1.7
Pentru folosirea tocătorului in condiții grele de munca, pe pășuni greu accesibile, atunci când avem variații mari si bruște ale configurației terenului se va folosi tocătorul MAH TCR 230 cuplat la tractorul Challenger MT800.
Tractorul Challenger MT800, este mai potrivit pentru aceste condiții fiind superior tractorului Ursus C3110 atât prin puterea pe care o dezvolta dar si prin sistemul șenilat care oferă o stabilitate si o tracțiune mult mai mare pe terenurile dificile.
Figura 1.8
Figura 1.9
CAPTIOLUL II
SISTEME DE DIRECTIE ALE TRACTORELOR
VARIANTE CONSTRUCTIVE ALE MECANISMELOR DE DIRECTIE
Deplasare tractorului in direcția dorita se face prin sistemul de direcție care acționează asupra sistemului de rulare. La tractoarele pe roti schimbarea direcției de mers este asigurata prin modificarea unghiurilor roților directoare fata de axa de simetrie a tractorului, pe când la tractoarele pe senile diferențialul director asigura schimbare direcției prin variația vitezelor de mișcare a senilelor.
Mecanismele de direcție se clasifica după modul de acționare a roților directoare:
Mecanisme cu acțiune directa ( mecanica )
Mecanisme cu servodirecție
Pentru tractoarele pe roti exista trei modalități de efectuare a virajului in funcție de destinația tractorului, si repartizarea sarcinii pe roti:
prin acționarea roților din față (A);
prin acționarea roților din spate (B);
atât prin acționarea roților din fata cat si prin acționarea roților din spate (C-D);
In următoarea figura (Fig. 2) sunt prezentate schematic modalitățile de efectuare a virajului.
Figura 2
Distanta dintre centrele roților măsurată in plan longitudinal se numește Ampatament, iar distanta dintre rotile de pe aceeași punte măsurată in plan transversal se numește Ecartament.
Pentru a putea fi posibila întoarcerea tractorului in zone foarte înguste, raza minima de viraj trebuie sa fie cat mai mica.
2.1.1. SISTEMUL DE DIRECTIE CU ACTIUNE DIRECTA
In figura 2.1 este reprezentat un sistem de direcție mecanic. Acest sistem este pe baza de pârghii care la acționarea volanului de către conducător, rotește arborele de direcție, arborele de direcție este in contact direct cu caseta de direcție.
Arborele de directe acționează in caseta de direcție pe o bara ce modifica poziția pivoților si bineînțeles a roților.
Figura 2.1 Sistemul mecanic de direcție
2.1.2 SISTEMUL CU SERVODIRECTIE
Pe tractoarele cu sarcina mare s-au montat sisteme de direcție cu servodirecție, sistemul are rolul de a reduce in proporții foarte mari efortul depus de conducător la acționarea volanului, printru-un servomotor hidraulic care acționează rotile. Sistemul de servodirecție poate fi hidromecanic sau hidraulic.
Sistemul hidraulic este format din doua părți , o parte de comanda si o parte de execuție.
Figura 2.2 Sistemul de direcție hidraulic
Partea de comanda a virajelor este alcătuită din volan, ax volan, coloană volan si distribuitor hidraulic cu sertar rotative. Partea de execuție a virajelor este alcătuită din componente hidraulice si nu numai: rezervor de ulei hidraulic, pompa de ulei, filtre, cilindru hidraulic, bara de conexiune, leviere de fuzeta, pivoți ,fuzete si roti directive.
Modul de funcționare: Uleiul hidraulic sub presiune este pompat de pompa hidraulica la distribuitorul hidraulic, care orientează uleiul spre una din camerele cilindrului hidraulic in funcție de virajul pe care îl efectuează conducătorul, sau îl trimite înapoi spre rezervor pe returul circuitului, atunci când tractorul se deplasează drept.
Figura 2.3 Sistem hidraulic de direcție
2.1.3 SISTEME DE DIRECTIE PENTRU TRACTOARELE PE SENILE
Realizarea virajelor tractoarelor pe senile se face cu ajutorul unui mecanism care modifica valoarea momentelor si vitezelor la rotile motoare ale senilelor.
In Fig. 2.4 este reprezentat schematic un tractor pe senile in executarea unui viraj si planul de viteze a celor doua senile in timpul virajului. Mecanismul motor al senilei din dreapta si din stânga, la viraj, se rotește cu o viteza unghiulara diferita unul fata de celălalt, iar din aceasta cauza senilele vor avea viteze diferite.
Tractorul este dirijat in partea senilei cu o viteza mai mica de către senila care se deplasează cu o viteza mai mare. Senila înaintată se numește senila care se deplasează cu viteza mai mare in avans, iar senila întârziată se numește senila care se deplasează cu viteza mai mica si rămâne in urma.
Figura 2.4 Planul vitezelor tractorului pe senile in viraj
2.1.4. CLASIFICAREA SISTEMELOR DE DIRECTIE PE SENILE
Viteza de deplasare a tractorului șenilat in viraje in comparație cu viteza de mers in linie dreapta constituie unul din criteriile de clasificare si aici se diferențiază sisteme de direcție cu viteza constanta a centrului tractorului, sisteme de direcție cu viteza constanta a senilei înaintate si sisteme de direcție cu viteza variabila tot a senilei înaintate.
Un alt criteriu este cel al numărului impus al razelor de viraj, in care se găsesc sisteme de direcție care pot avea o singura treapta, mai multe trepte sau poate fi fără trepte.
Pentru o anumita poziție a pârghiilor directoare, sistemul cu o singura treapta are o singura raza minima de viraj. Obținerea altor raze de întoarcere se face prin patinarea de scurta durata a ambreiajului sau frânei.
Sistemul cu mai mult trepte prezinta avantajul realizării a doua sau mai multe raze de viraj, pe când sistemul fără trepte are raze de viraj care variază de la o valoare minima pana la o valoare egala cu infinitul, deplasare in aliniament.
Din prisma construcției se deosebesc sistemele cu fricțiune ( ambreiajele de direcție ), sistemele planetare cu una sau doua trepte, sisteme cu întoarcere combinate, mecanismele planetare cu una sau doua trepte.
2.1.4.1 SISTEME DE DIRECTIE CU AMBREIAJ
Figura 2.5 Schema mecanismului de direcție cu ambreiaje
Antrenat de transmisia centrala, arborele conducător (3) este legat de arborii conduși 1-2 ai mecanismului prin doua ambreiaje de fricțiune cu multe discuri. La capetele exterioare ale arborilor conduși se montează rotile conducătoare ale transmisiilor finale, prin care arborii 7-2 sunt legați cinematic de rotile motoare ale senilelor.
Frâna F1 si F2 se montează pe părțile conduse ale ambreiajelor de direcție. Daca deplasarea se face in linie dreapta, atunci ambele ambreiaje sunt cuplate si frânele F1 si F2 sunt libere, iar vitezele unghiulare ale arborilor conduși sunt egale.
Pentru efectuare virajelor cu raze mari, ambreiajul din partea senilei întârziate decuplează parțial sau total, in funcție de cat de mare sau de mica este intensitatea virajului. La viraje cu raze mici, pe lângă decuplarea ambreiajului mai este necesar sa se acționeze si frâna corespunzătoare, de aici rezultând ca senila înaintată este legata permanent cu arborele conducător, viteza la viraj rămânând constanta , v2=v=const, atâta timp cat turația motorului rămâne la fel.
Prin decuplarea ambreiajului si strângerea frânei de pe partea spre care se realizează virajul, se obține raza minima de viraj.
Raza minima de viraj este egala cu jumătatea ecartamentului: Rmin=0,5B.
Reprezentat in figura 2.6 A, putem observa planul vitezelor iar tot odată in figura 2.7 B, putem observa graficul variației vitezelor in funcție de raza de viraj.
Figura 2.6 Cinematica tractorului pe senile cu ambreiaje de direcție
In timpul virajului pe măsură de raza de viraj scade, scade si viteza medie. Razei minime de viraj ii corespunde o viteza medie egala cu jumătatea vitezei de deplasare in linie dreapta.
In figura 2.5 A, se poate observa o dependenta intre vitezele celor doua senile in viraj si viteza corespunzătoare mișcării in linie dreapta.
De unde rezulta :
Având o construcție simpla prin care pot fi executate si reparate ușor, ambreiajele de direcție au cunoscut cea mai larga răspândire in rândul tractoarelor pe senile. Datorita faptului ca având un singur grad de libertate, mecanismul de direcție cu ambreiaje oferă o mișcare rectilinie stabila a tractorului.
Marele dezavantaj al mecanismului se observa in uzura acestuia, el având un grad de rezistenta la uzura mult inferior fata de mecanismele de direcție cu roti dințate.
Figura 2.7 Schema constructivă a mecanismului de direcție cu ambreiaj.
Pe canelurile arborelui 9 este montat fix tamburul conducător 3. Discurile conduse 4 si discurile conducătoare 6 se deplasează pe canelurile exterioare ale tamburului 3. Montat rigid pe arborele 7 al transmisiei finale este tamburul condus 2, care are si rol pentru frâna cu banda 5.
Prin intermediul discului de presiune 8, se realizează apăsarea discurilor de către arcurile 7.
Pentru decuplarea ambreiajului este nevoie ca arcurile suplimentare 1 sa fie comprimate de discul de presiune care se deplasează spre dreapta.
2.1.4.2. SISTEME DE DIRECTIE CU DIFERENTIAL
Tractoarele pe senile care sunt echipate cu mecanisme de direcție cu diferențial, pot avea diferențiale de mai multe tipuri :
Diferențiale simple sau duble
Diferențiale cu roti conice
Diferențiale cilindrice, șurub-melc si roata melcata.
Mecanismul de direcție cu diferențial simplu ( Fig. 2.8 ) se montează in prezent doar pe vehiculele șenilate de viteze mari , făcând parte din mecanismele de directe combinate.
Figura. 2.8 Schema mecanismului de direcție cu diferențial simplu
Diferența dintre diferențialele simple si diferențialele duble este aceea ca cele duble au sateliți dublii. Sateliții principali se afla in permanentă angrenare cu rotile planetare, iar cei suplimentari se alfa in angrenare cu rotile tamburelor celor doua frâne.
In funcție de construcția lor, diferențialele duble pot avea roti conice, roti cilindrice sau șurub-melc si roata melcata.
Figura 2.9 Schema mecanismului de direcție cu diferențial dublu, cu roți conice
Figura. 2.10 Schema mecanismului de direcție cu diferențial dublu cu roți cilindrice
Figura 2.11 Construcția unui diferențial dublu cu șurub melc și roată melcată
In schemele prezentate mai sus avem următoarele notații:
1. Roti planetare centrale, ele sunt montate pe capetele interioare ale celor doi arbori planetari.
2. Aflați in angrenare permanente cu rotile planetare, sunt sateliții principali
3. Sateliții suplimentari , in angrenaj cu rotile frânelor
4. Rotile frânelor pe care sunt fixare tamburele de frâna. [24]
MECANISMUL DE DIRECTIE CU DIFERENTIAL AL TRACTORULUI CHALLENGER MT800
Descriere
Mecanismul de direcție cu diferențial al tractorului pe senile „Challenger MT800” ales pentru prezentare are următoarele componente principale: senzori de poziție pentru volan, pompa de ulei in tandem, filtru de ulei hidraulic, pompa de direcție, servomotor, diferențial de direcție.
Senzorii de poziție pentru volan, sunt trei la număr , ei determinând poziția volanului. Volanul se poate roti la 172 de grade in ambele direcții. Volanul este adus automat la poziția centrala prin intermediul arcurilor.
Pompa de ulei in tandem, este alcătuită din doua pompe cu roti dințate fixe amplasate in aceeași carcasa. Secțiunea mare a pompei de încărcare in tandem furnizează uleiul pentru direcție si transmisie, pe când secțiunea mica a pompei furnizează uleiul pentru sistemul de frânare.
Secțiunea mare are o capacitate de pompare de 57 cm3/rev , si un flux maxim de
153 litri/min. Secțiunea mica are o capacitate de pompare de 37 cm3/rev, si un flux maxim de 100 litri/min. Întreaga pompa poate produce un flux de 253 litri/min.
Filtru de ulei hidraulic, are rolul de a filtra uleiul din sistemul de direcție prevenind in acest fel riscurile de avariere a sistemului prin ajungerea impurităților in instalatie. Acest filtru este in clasa de 5 microni.
Pompa de direcție, este formata dintr-un piston axial care are următoarele caracteristici:
Mișcare variabila
Flux bidirecțional
Pompa de direcție intra in funcțiune si pompează doar atunci când tractorul trebuie sa vireze. In timpul deplasărilor in linie dreapta, pistonul se relaxează iar debitul de pompare este zero. Acest lucru previne tractorul sa nu vireze decât atunci când primește impuls de la volan. Pompa de directe are o dezlocuire maxima de 125 cm3/rev si un flux maxim de 353 litri/min.
Diferențialul de direcție, este localizat in carcasa diferențialului. El controlează distribuția de putere dintre cele doua senile de cauciuc ale mecanismului.
Servomotorul, este un motor cu axe îndoite si are următoarele caracteristici:
Este bidirecțional, – Axe îndoite
Deplasare fixa
Direcția de întoarcere depinde de direcția de rotație a motorului. Viteza de rotație determină valoarea diferenței de viteza dintre cele doua senile de cauciuc.
Figura 2.12 Grupul rotative al servomotorului executând un viraj la dreapta
5-arbore de ieșire, 6-gaura de scurgere, 7-piston, 8-capul pistonului, 9-placa,
10-locatie senzor de viteza
Fluxul de ulei din servomotor poate fii in orice direcție. O schimbare de direcție a fluxului de ulei, schimba direcția de rotație a componentelor (5,7,8,9).
Grupul rotativ transforma mișcarea liniare a uleiului hidraulic in mișcare de rotație, iar mișcarea de rotație întoarce arborele de ieșire in sensul acelor de ceasornic sau in sens invers acelor de ceasornic.
Placa de control si valva de spălare primesc uleiul hidraulic de la pompa de direcție prin portul A si portul B. Aceste doua porturi A-B sunt localizare in capul servomotorului.
SCHEMA DE PRINCIPIU
Mecanismul de direcție utilizat pe acest tractor oferă o metoda eficientă si sigura in virarea acestuia. Tractorul virează atunci când una din senile mărește viteza iar cealaltă senile scade viteza. Diferențialul mecanismului de direcție schimba distribuția puterii la senile. Puterea este distribuita diferit fata de un mecanism convențional de direcție.
In continuare in figura 2.13 este reprezentata schema de principiu a sistemului de direcție montat pe tractorul “Challenger MT800”.
Figura 2.13 Schema de principiu a sistemului hidraulic de direcție
Uleiul din baia de ulei (13) este tras prin filtrul de aspirație (19) de către pompa de ulei in tandem (12). Secțiunea mare a pompei oferă un fluxul hidraulic care este utilizat de către sistemul de direcție. Filtrul de ulei (11) filtrează uleiul din secțiunea mare a pompei, iar uleiul hidraulic filtrat este trimis către valva de relief (10) (face presiune), si către pompa de direcție (7).Valva de relief controlează presiunea uleiului trimis de către pompa de ulei, in acest timp excesul de ulei este trimis către răcitorul de ulei hidraulic. Pompa de direcție are in componenta ei o supapa de control cu solenoid care primește semnal de la ECM (electric control module), prin acest semnal valva direcționează uleiul care controlează direcția si unghiul paletei a cărei rol este de a controla debitul de ulei la ieșirea din pompa.
Fluxul de ulei de la pompa de direcție este trimis către servomotor (6), iar servomotorul transforma fluxul de ulei într-un semnal electric pentru unitatea de comanda a diferențialului (1). Fluxul de ulei se întoarce la pompa de direcție printr-un circuit închis.
Rotația servomotorului va întoarce rotile dințate pentru diferențial acest lucru având ca urmare virarea tractorului. Direcția de rotație si viteza de rotație a servomotorului va determina in ce direcție se va face virajul si cu ce viteza.
Uleiul hidraulic se poate întoarce in baia de ulei prin următoarele căi:
Prin scurgerea din carcasa pompei de direcție
Prin scurgerea din carcasa servomotorului.
LOCALIZAREA COMPONENTELOR HIDRAULICE ALE SISTEMULUI DE DIRECTIE
Începând cu componenta fără de care nici o alta componenta nu ar putea funcționa, baia de ulei (1) reprezentata in figura 2.14, se alfa in părțile inferioare ale transmisiei, diferențialului de direcție si a unității finale. Baia de ulei alimentează tot sistemul hidraulic.
Figura 2.14 Localizarea băii de ulei
Filtru de aspirație din componenta pompei de ulei in tandem este situat in spatele filtrelor de ulei, iar el poate filtra particule mai mari de 200 de microni. Filtru de aspirație filtrează absolut tot uleiul înainte ca acesta sa fie condus spre intrarea in pompa de ulei.
In figura de mai jos putem observa amplasarea filtrului de aspirație.
Figura 2.15 Amplasarea filtrului de aspirație
Pompa de ulei in tandem (fig. 2.16) este montata in partea stângă a tractorului, in fata unității finale. După cum am specificat si adineauri pompa de ulei in tandem este o pompa cu roti dințate in doua secțiuni, secțiunea mare si secțiunea mica.
Secțiunea mare alimentează cu ulei următoarele sisteme hidraulice :
Sistemul hidraulic de direcție
Sistemul hidraulic de transmisie
Sistemul hidraulic PTO
Sistemul hidraulic a frânei pentru parcare
Secțiunea mica pe de alta parte alimentează următoarele sisteme hidraulice:
Sistemul hidraulic pentru frâna de serviciu
Sistemul hidraulic pentru unelte
Sistemul hidraulic de prindere in trei puncte
Sistemul de lubrifiere a diferențialului de direcție
Figura 2.16 Pompa de ulei
Situat in apropierea pompei de ulei , se afla filtrul de ulei hidraulic. Acest filtru este pentru direcție si transmisie, el fiind amplasat la exterior. Particulele pe care le poate filtra sunt mai mari de 5 microni, filtrând tot uleiul înainte ca acesta sa fie introdus in sistemele hidraulice de transmisie si de direcție.
Figura 2.17 Filtru de ulei hidraulic
In figura alăturată (Fig. 2.18) putem observa amplasarea radiatorului de ulei (1), el fiind amplasat in spatele radiatorului „air-to-air” (îndepărtat, pentru a se observa mai bine radiatorul de ulei). Radiatorul de ulei este format din doua nuclee, având un nucleu pentru răcirea uleiul din transmisie si direcție (2) si un nucleu pentru răcirea uleiului hidraulic din diferențial (3).
Figura 2.18
Transmițând puterea către diferențialul de direcție, servomotorul (fig. 2.19) este montat pe carcasa diferențialului din spate, in partea dreaptă a unității finale din stânga. Prin puterea primita de la servomotor, diferențialul de direcție reduce puterea de rotație la una din senile si transmite putere mai mare la senila opusa.
Figura 2.19
FUNCTIONAREA MECANISMULUI DIFERENTIAL DE DIRECTIE
Mecanismul diferențial de direcție conține trei seturi de roti planetare, un pinion si un set de roti conice. Primul set de roti planetare are rolul in virarea tractorului, cel de-al doilea set este pentru propulsie, iar cel de-al treilea set este folosit pentru a egaliza puterea diferențialului.
Figura 2.20
In figura 2.20 ne este prezentat diferențialul in vedere de sus , si toate componentele acestuia după cum urmează:
8: Pinionul de transmisie
9,15,25: Coroane dințate
10,12,22: Roti dințate centrale
11: Arbore de ieșire dreapta
13: Mecanism roti dințate planetare pentru virare
14,17,24: Axe de transmisie
16,21: Mecanism roti dințate planetare pentru propulsie
18: Arborele angrenajului conic
19: Roata dințată conica ( coroana de transmisie principala )
20: Arborele planetar central
23: Arbore de ieșire stânga.
Toate aceste componente sunt împărțite pe diferite categorii si evidențiate prin culori:
Componentele de intrare sunt evidențiate prin roșu
Componentele planetare sunt evidențiate prin portocaliu
Componentele de ieșire sunt evidențiate prin albastru
Componentele de virare sunt evidențiate prin maro.
Figura 2.21
2.5.1. FUNCTIONAREA MECANISMULUI ATUNCI CAND TRACTORUL SE MISCA FARA A SE ACTIONA DIRECTIA
Atunci când tractorul se mișca drept, înainte sau înapoi, puterea de la transmisie trece către coroana de transmisie principala (19) prin intermediul pinionului de transmisie (8). Puterea odată ajunsa la coroana de transmisie principala (19) este transmisa mai departe de către aceasta cu ajutorul arborelui angrenajului conic (18) către axele de transmisie (14). Axele de transmisie împart puterea in doua, jumătate din ea este direcționată către coroana dințată (15) prin rotile dințate planetare (16). Ajunsa la rotile dințate planetare, puterea este la o viteza mica dar cuplul este unul mare. Transmiterea puterii la arborele de ieșire din dreapta (11) se face prin axele de transmisie (17) .
Cealaltă jumătate de putere trece prin rotile planetare dințate (16) către roata dințată centrala (10), de unde este transmisa către arborele planetar central (20) si ulterior spre roata dințată centrala (22). La intrarea puterii in roata dințată centrala (22),ea are o viteza mai mare si un cuplu mai mic.
Convertirea puterii la o viteza mai mica si un cuplu mai mare, pentru a fi la fel cu cea ajunsa la arborele de ieșire (11) se face prin intermediul roților dințate planetare (21), axele de transmitere (24) si coroana dințată (25). In final, după convertirea puterii, aceasta ajunge la arborele de ieșire din partea stângă (23).
In acest moment ambii arbori de ieșire au aceeași putere si același sens de rotație, iar in acest fel tractorul se mișcă înainte sau înapoi in funcție de necesitate. [13]
Figura 2.22 Ilustrarea transmisiei puterii in mecanism atunci când tractorul se mișcă drept înainte sau înapoi.
2.5.2. FUNCTIONARE MECANISMULUI ATUNCI NCAD TRACTORUL SE MISCA INAINTE SAU INAPOI IN TIMPUL EFECTUARII UNUI VIRAJ
Deoarece puterea de la transmisie este independenta de puterea de la servomotor, atunci ca ambele sunt aplicate pe unitate diferențialului, puterea de intrare de la transmisie curge prin sistem ca si când transmisia ar funcționa individual. Puterea de la servomotor este divizata, o parte din ea merge într-o parte pe când cealaltă este trimisa in cealaltă parte. In una din părți puterea la arborele de ieșire va fi mai mare, lucru care cauzează creșterea vitezei pe acea parte si scăderea vitezei pe arborele de ieșire opus. Prin controlul diferențelor de viteze dintre arborii de ieșire, servomotorul controlează totodată si direcția de virare, pe când transmisia controlează doar direcția de rotație si cantitatea de putere a arborilor planetari. Direcția de virare este determinata de direcția de rotație a servomotorului si de către direcția de rotație a coroanei dințate (9).
Figura 2.23 Ilustrarea transmisiei puterii in mecanism mecanismului atunci când tractorul se mișcă înainte sau înapoi in timpul efectuării unui viraj
Tabelul 2
Rotațiile componentelor de intrare in funcție de viraj
Atunci când tractorul efectuează un viraj la stângă, rotația coroanei dințate si a pinionului de transmisie este in aceeași direcție. Puterea de la coroana dințată curge spre rotile dințate planetare si mai departe prin rota dințată centrala ajunge la arborele planetar central.
Puterea combinata de la arborele central este transmisa către roata dințată centrala, având la intrare in aceasta o viteza mai mare si un cuplu mai mic, care va fi convertita ulterior la o viteza mai mica si un cuplu mai mare prin intermediu roților dințate planetare (21), axelor de transmisie (24) si a coroanei dințate.
Puterea de ieșire este trimisa către arborele de ieșire stângă prin intermediul axelor de transmisie rezultând o viteza mai mica si un cuplu mai mare, care duce la creșterea vitezei de rotație a arborelui de ieșire si scăderea cu o valoare egala a vitezei, arborelui opus. Arborele planetar central creste si el in viteza, iar odată cu el si rotile dințate centrale.
La creșterea vitezei rotii dințate centrale se mărește si viteza roților dințate planetare, iar axele de transmitere își păstrează o viteza constanta.
Coroana dințată scade in viteza ca rezultat al creșterii vitezei roților dințate centrale si a roților dințate planetare iar odată cu ea se modifica si viteza axelor de transmisie, aceasta scăzând.
După toate aceste creșteri si descreșteri de viteza, arborele de ieșire de pe parte dreapta descrește in viteza, iar diferența de viteze dintre cele doi arbori de ieșire permite tractorului sa vireze spre stânga.
Creșterea vitezei a arborelui de ieșire stânga trebuie sa fie întotdeauna egală cu descreșterea vitezei arborelui de ieșire dreapta.
Atunci când tractorul virează spre dreapta, rotația coroanei dințate este opusa rotației pinionului de transmisie. Puterea de la coroana dințată este transmisa către rotile planetare dințate ( pentru virare ) si la rândul ei o transmite mai departe către axele de transmisie.
Când viteza coroanei dințate creste, viteza rotii centrale scade. Descreșterea vitezei in roata dințată centrala scade si viteza următoarelor componente : arborele planetar central (20), roata dințată centrala (22), axele de transmisie (24) si arborele de ieșire stânga (23).
Viteza arborelui de ieșire dreapta creste iar viteza arborelui de ieșire stânga descrește, diferența de viteze dintre cei doi arbori permite tractorului sa vireze la dreapta.
UNITATEA FINALA
Unitatea finala este atașată la carcasa diferențialului de direcție, de o parte si de alta a acestuia
Figura 2.24 Localizarea unității finale
Unitatea finala are rolul de a transmite puterea de la unitatea diferențialului de direcție către rotile directoare.
In următoarea figura putem observa unitatea finala in secțiune transversala, având următoarele componente : Roata dințată centrala (2) , Axa de transmisie (3), Roti dințate planetare (4), Rulmenți cu role conic, Arbore (6).
Figura 2.25 Vedere in secțiune transversala a unității finale
Puterea este transmisa de la unitatea diferențialului de direcție prin roata dințată centrala (2), care este lubrifiată cu ulei. Roata dințată centrala se afla in contact cu angrenajul planetar (4). Angrenajul planetar are o rata de reducere de 6,2 la 1, si transmite puterea prin axul de transmisie către arbore (6).
In final arborele care este susținut de doi rulmenți cu role conice (5) folosește puterea pentru a roti rotile conductoare, care la rândul lor rotesc senilele de cauciuc.
ELEMENTE DIN CAIETUL DE SARCINI
Înainte de livrarea tractorului, furnizorul trebuie sa facă câteva verificări de garanție după cum urmează:
Se verifica ca numerele de identificare ale tractorului trebuie sa coincidă cu cele declarate in factura comerciala
Se verifica daca specificațiile tractorului corespund.
Se verifica daca sistemele de răcire, sistemele de admisie a aerului, conductele de combustibil, dispozitivele hidraulice sunt etanșe.
Se verifica daca uleiul este la nivelul optim in toate sistemele tractorului, iar la necesitate se adaugă ulei.
Se verifica daca lichidul de răcire, lichidul de frâna sunt la nivelul optim, daca este necesar de adaugă.
Se verifica setările farurilor.
Se lubrifiază toate punctele de lubrifiere cu vaselina, conform cu manualul de instrucțiuni al operatorului.
Se pornește motorul si se verifica daca indicatoarele de nivel, indicatoarele luminilor de avertizare, sistemului de iluminat, cele ale ventilației cabinei, aerului condiționat si încălzirii funcționează in parametrii normali.
Se verifica frânele, comenzile transmisiei, sistemul șenilat/rotile, sistemul de acționare a tractorului, sistemul de direcție, precum si sistemele hidraulice exterioare.
Se verifica starea caroseriei.
După toate aceste verificări, tractorul poate fi livrat către client, dar la predarea acestuia către client sunt necesare comunicarea câtorva instrucțiuni legate de principiile fundamentale de operare si întreținere ale tractorului.
Figura 2.26 Livrarea tractorului
Instrucțiunile legate de principiile fundamentale de operare si întreținere ale tractorului se refera la comenzile si instrumentele utilajului precum si întreținerea de rutina si masurile de siguranța necesare.
Primele 100 de ore de operare ale unui tractor sunt definitorii privind performanta si viată motorului. In aceste prime 100 de ore este indicat ca tractorul sa se folosească cu precauție după cum urmează.
Odată cu atingerea temperaturii de operare, este indicata realizarea unor lucrări care sa solicite motorul in condiții de sarcina totala, sau aproape de acestea. La remorcarea unor utilaje de greutate mare, folosirea treptelor inferioare este cea mai potrivita.
Pentru a asigura o viată cat mai lunga a ambreiajului in primele 15 ore din viață tractorului este indicata o angrenare si o dezangrenare frecventa a ambreiajului.
2.7.1. PORNIREA MOTORULUI
Motorul tractorului se pornește întotdeauna din cabina operatorului, așezat pe scaun. Înainte de a se porni motorul este necesar sa verificam daca comenzile de baza si auxiliare sunt in poziție neutra, priza de putere este decuplata, si frâna de parcare este aplicata.
Pornirea motorului prin scurtcircuitarea demarorului sau a comutatorului de pornire de siguranță nu este indicata deoarece tractorul ar putea executa mișcarea necontrolate.
De asemenea nu este indicata operarea tractorului cu motorul pornit in zone neventilate, monoxidul de carbon emanat de acesta poate fi mortal.
2.7.2. OPERAREA TRACTORULUI
Utilajele si accesoriile nu se atașează in nici un caz in alte puncte ale tractorului, ci doar in punctele de ancorare: cârligul in trei puncte si cârligul de transport, barele de tracțiune sau alte puncte specificate in manualul de instrucțiuni. Sarcinile admisibile pe dispozitivele de ancorare nu trebuie niciodată depășite.
La remorcarea utilajelor sau remorcilor, acestea se atașează direct la tractor sau prin intermediul barei de tracțiune, si sunt asigurate prin intermediul lanțurilor de fixare.
Pornirile bruște ale tractorului trebuie evitate. Pentru a nu dezechilibra tractorul pe teren accidentat in viraj sau înainte de al opri, viteza trebuie redusa. Riscul ca tractorul sa se dezechilibreze este mai mare atunci când se rulează pe un teren instabil sau umed.
Nu se recomanda operarea in apropierea șanțurilor, taluzurilor sau suprafețelor care nu suporta greutatea tractorului si se pot prăbuși.
Figura 2.27
Operarea in pante
Pantele reprezint una din principalele cauze ale accidentelor determinate de pierderea controlului si de răsturnare, operarea pe pante necesitând o prudenta suplimentara.
Pantele se urca întotdeauna cu spatele pentru a nu dezechilibra tractorul, dar nu este posibila urcare cu spatele, de preferat este sa nu se opereze in aceste zone. Pantele prea abrupte trebuie ocolite in cea mai mare parte.
Ieșirea din șanțuri, nămol sau urcare cu fata a unei pante abrupte sporesc riscul utilajului de a se răsturna pe spate.
Mișcările pe pante trebuie sa fie lente si gradate, modificare brusca de direcție sau viteza nu este cea mai buna idee, iar dezangrenarea ambreiajului sau schimbarea vitezelor la urcarea sau coborârea pantei trebuie evitate in orice mod, acestea duc la pierderea controlului.
Greutatea si amplasarea utilajelor si încărcăturilor afectează si ele stabilitatea tractorului in rularea pe pante.
Pe cat se poate de mult este de evitat deplasarea perpendicular pe pante, de preferat fiind urcarea sau coborârea directa a terenurilor in panta.
Cu toate aceste daca este necesara deplasarea de-a curmezișul pantelor este indicat sa se procedeze astfel:
setarea la cea mai mare a lățimi ecartamentului sistemului de rulare
întoarcerea botului tractorului spre in sus la finalul cursei
reducerea vitezei la minim la finalul cursei
începerea lucrării din vârful pantei atunci când se utilizează un plug reversibil, pentru a reduce unghiul de inclinație al tractorului.
Figura 2.28 Reprezentarea răsturnării in condițiile in care centrul de greutate iese in afara axului.
Parcarea tractorului
La parcarea tractorului prizele de putere trebuie sa fie dezangrenate, utilajele coborâte la sol, manetele de comanda in poziție neutra, frâna de parcare acționată. După efectuarea acestora se oprește motorul si se îndepărtează cheia din comutatorul de pornire.
Înainte de a cobor din tractor se verifica daca tractorul este oprit complet.
Parcarea pe pante abrupte se face perpendicular pe panta cu rotile blocate si utilajul coborât la sol.
Figura 2.29 Tractor Ursus C3310+tocator
CAPITOLUL III
TEHNOLOGII DE MONTAJ SI PUNERE IN FUNCTIUNE
In continuare vom prezenta tehnologia de cuplare a tocătorului TCR 230 la tractorul Ursus C1330.
3.1 SPECIFICATII TEHNICE ALE TOCATORULUI
Pentru cuplarea echipamentului tocător la tractor este nevoie sa cunoaștem specificațiile tehnice ale echipamentului, așadar in cele ce urmează prezentam specificațiile tehnice.
Tabelul 3
Figura 3 Dimensiunile tocătorului
3.2 CUPLAREA TOCATORULUI LA TRACTOR
Cuplarea tocătorului la tractor se face printru-un arbore cardanic care leagă priza de ieșire a tractorului de echipament.
Înaintea începerii cuplării, trebuie sa ne asiguram ca echipamentul este într-o poziție stabila. Tractorul trebuie adus la un unghi de 90 de grade in raport cu echipamentul, prin utilizarea manetei inferioare a tractorului, pentru coborârea hidraulica a suportului de cuplare, la înălțimea axei de cuplare a echipamentului tocător.
Figura 3.1 Arborele cardanic de cuplare
Pentru început arborele cardanic se montează mai întâi la echipament iar după aceea se montează la priza de ieșire a tractorului.
In momentul funcționarii arborelui PTO ( prizei de putere ) in condiții extinse la maxim, tuburile telescopice trebuie sa se suprapună cu cel puțin 1/3 din lungime ( Fig. 3.1 A), iar când arborele PTO este retras complet, trebuie sa existe o distanta de 4 cm intre tuburile telescopice (Fig.3.1 B).
După montarea arborelui se fixează suporții tractorului la dispozitivul de lucru prin șuruburile aferente. Mai întâi se fixează suportul inferior stâng, ulterior fixându-se suportul inferior drept. Aceste părți trebuie cuplate cu stabilizatoare, paralele cu tractorul pentru a limita oscilarea echipamentului de lucru in lateral intre 5-10 cm.
Figura 3.2 Sistemul de prindere in 3 puncte
1-suporti inferiori, 2-tije de ridicare, 3-stabilizatoare
Pentru reglarea stabilizatoarelor, echipamentul trebuie ridicat in poziție de transport iar apoi ajustările se fac astfel încât sistemul de prindere sa parcurgă întreaga cursa fără sa tensioneze stabilizatoarele, Reglarea stabilizatoarelor trebuie sa permită un balans lateral total al tocătorului de 100mm măsurat la capetele arborelui transversal al tocătorului, adică 55mm balans la dreapta/stânga liniei centrale a tractorului.
Figura 3.3 Stabilizator
Prinderea superioara se face la final, aceasta asigurându-se tot prin șuruburi. Fiind prevăzut cu un întinzător cu filet care permite reglarea lungimii sale, face posibila aducerea tocătorului la o poziție orizontala/ paralela cu solul.
Ordinea de fixare a dispozitivelor de lucru la tractor trebuie respectata întotdeauna:
suport inferior stânga
suport inferior dreapta
suport superior
După cuplarea tocătorului si aducerea lui in poziție orizontala se trece la mai departe la setările de funcționare normala.
Tocătorul trebuie ridicat cu atenție astfel încât unghiul de deviere a cuplei de putere sa nu fie prea mare, mai mare de 10 grade (Fig 3.1).
Pentru o funcționare corecta atunci când tocătorul este ridicat in poziția cea mai înaltă se verifica următoarele:
daca arborele cardanic se rotește liber, fără sa se curbeze articulațiile
daca arborele cardanic nu este prea tensionat
daca protecția arborelui cardanic se poate roti libera
Figura 3.4 Cuplarea arborelui la tocătoare
3.3 EXPLOATAREA ANSAMBLULUI
După cuplarea corecta a tocătoarei pe tractor, se pornește tractorul si se procedează după cum urmează.
Cu ajutorul sistemului hidraulic, se ridica tocătoarea la 10-20 cm de sol, iar la turații reduse se pornește arborele prizei de putere. Daca totul funcționează in parametrii optimi, transmisia tractorului se pune in treapta întâi de viteza, se pleacă într-o deplasare ușoară, treptat turația motorului se creste, iar tocătoarea trebuie coborâtă pana atinge solul. Un impuls scurt de antrenare se poate da pentru a verifica daca măcinarea este de calitate, precizia de măcinare de poate stabili prin reglarea rolei.
Prin aceste setări se face adaptarea la relieful solului.
Factori pe care trebuie sa consideram atunci când selectam operațiile corespunzătoare sunt: înălțimea plantelor, cantitatea si mărimea plantelor, viteza de deplasare a tractorului, înălțimea optima de măcinare.
La tocarea arbuștilor se recomanda o viteza redusa a tractorului si o turație mare a rotorului, folosindu-se cuțite ciocan.
Conducere in marșarier atunci când tocătorul este așezat pe sol sau depășirea vitezei de 14km/h atunci când tocătorul este in funcțiune, pot duce la deteriorarea sau chiar ruperea cuțitelor si lamelor. In acest fel se recomanda evitarea acestora.
3.3.1 REGLAREA INALTIMII DE LUCRU PENTRU TOCAREA RESTURILOR VEGETALE
In vederea reglării înălțimii optime de lucru pentru tocarea resturilor vegetale, se procedează astfel:
Tractorul se parchează pe o suprafață plana, sub rama tocătorului se pun doua suporturi laterale rezistente pentru a nu cădea, iar cu ajutorul dispozitivului hidraulic se ridica tocătorul. Tractorul se oprește si se acționează frâna de parcare.
Prin reglarea plăcii turnate cu dispozitivul cu role fixe ale tocătorului se determina înălțimea de măcinarea a resturilor vegetale. Poziționarea mai jos a rolei setează o înălțime mai mare, pe când poziționarea mai sus a rolei setează o înălțime mai mica, astfel aducând tocătorul mai aproape sau mai departe de sol. Când rola este poziționată mai aproape de sol, suportul superior de prindere trebuie adus paralel cu suprafața solului.
Schimbarea poziției rolei este o operație simpla, ea se face prin deșurubarea șuruburilor (fig. 5.1) de pe ambele părți ale panoului lateral, si mutarea rolei in sus sau in jos, in funcție de înălțimea dorita. După mutarea rolei, șuruburile se re-fixează, se repeta procedura pe cealaltă parte iar la final șuruburile se strâng la cuplul recomandat de producător
Figura 3.5
In cazul in care plantele sunt tocate prea mult, lamele trebuie ridicate fata de sol (lamele de taiere nu trebuie sa intre in contact cu solul) reglând înălțimea folosind rolele de adaptare, iar viteza de deplasare a tractorului trebuie mărită.
Pe cealaltă parte, in cazul in care plantele nu sunt tocate suficient, lamele trebuie coborâte cat mai aproape de sol, tot cu prin reglarea rolelor, iar viteza de deplasare a tractorului trebuie scăzută. O alta cauza pentru tocarea insuficienta o poate reprezenta funcționarea incorecta a tocătorului datorită solului umed.
La lucrări pe terenuri in panta, lucrul se va face in direcția pantei.
Figura 3.6
CAPITOLUL IV
ELEMENTE DE AUTOMATIZARE
Sistemul de prindere in 3 puncte combina tractorul si utilajul într-o singura unitate comandata hidraulic si automatizata.
4.1 AUTOMATIZARE SISTEMULUI DE CUPLARE
Componenta principală a acționarii automatizate a sistemului de prindere in trei puncte este panoul de comanda, care este ilustrat in figura 5.8 împreună cu componentele lui.
Figura 4 Panoul de comanda al sistemului de prindere in trei puncte
Prima componenta a panoului de comanda este comutatorul oscilant (1) care este prevăzut cu trei poziții având rolul de a selecta modul de lucru al sistemului de prindere in trei puncte, cat si ridicare, oprirea, si coborârea acestuia.
In poziția centrala sistemul este in modul „Stop”. Pentru selectarea modului de „Ridicare” se apasă partea superioara a butonului, iar pentru a comuta in modul „Coborâre”, se apasă partea inferioara a butonului.
A doua componenta este butonul „Menu” (2), prin apăsarea lui se intra in meniul sistemului.
Butonul rotativ (3) are ca rol căutarea prin meniu si reglarea setărilor selectate. Butonul „Enter” (4), prin acționarea lui, setează setările in timpul reglajului, iar prin menținerea lui apăsată o perioada scurta de timp, salvează setările.
Pe ecranul LCD (5) se prezinta toate informațiile de care operatorul tractorului are nevoie.
4.2 PREZENTAREA AFISAJELOR MODULUI AUTOMAT
Sistemul afișează următorul ecran la fiecare pornire a sistemului.
Figura 4.1 Afișajul la pornirea sistemului. Afișaj „START MODE”
Pictograma lacăt (1) indica faptul ca sistemul se afla in modul blocat si se indica procedura de deblocare. Pentru a se debloca sistemul, butonul basculant trebuie trecut prin toate modurile de ridicare – stop – coborâre, iar după se revine cu butonul in poziția centrala, stop. După introducere fiecărui mod , in dreptul lui se va aprinde săgeata corespunzătoare, iar la aprinderea ambelor săgeți, când butonul este in poziție de stop, sistemul s-a deblocat.
Pictograma numărul 2 indica numărul utilajului sau simbolul de diagnosticare. In cazul in care sistemul sesizează o defecțiune in locul numărului de utilaj va apărea un cod de avarie.
Datele de identificare a software-ului si versiunea sa sunt afișate la pictograma numărul 3.
Setarea de coborârea a sistemului este afișată la 4 , iar la 6 se indica poziția curenta pe bara de poziție.
Bara de poziție, pictograma 5, indica poziția curenta in 60 de trepte, barele orizontale mai late indica setările de înălțime si de coborâre. Deasupra setării de înălțime si dedesubtul setării de coborâre, bara este mai îngustă si indica o parte a întregului interval de lucru, care nu face parte din setările operatorului. Intervalul maxim al pozițiilor disponibile este dat de lungimea totală a barei. Bara este prevăzută cu 101 poziții, ea fiind numerotata de la 0 la 100, 0 fiind cel mai jos punct posibil, iar 100 fiind punctul cel mai înalt posibil. Scala se poate modifica in condițiile in care nivelul solului este mai jos, astfel apar poziții negative, însă numărul total de trepte rămâne tot 101.
Pictograma 7- înălțimea. După apăsarea butonului „Enter”, pe ecran, in jurul valorii de coborâre va apărea un cadru, lucru care permite modificarea valorii pana la care poate cobor prin răsucirea butonului rotativ. După ce butonul „Enter” este apăsat a doua oara, pictograma din jurul valorii de coborâre va dispărea si se va muta in jurul valorii de înălțime, setarea putând fii reglata tot prin răsucirea butonului rotativ. La a treia apăsarea a butonului „Enter” pictograma va dispărea, setarea cu butonul rotativ nemaifiind posibila.
Valorile pot fi setate cu butonul rotativ de fiecare data când in jurul acesteia apare o pictograma.
După deblocarea sistemului, prin executarea setărilor mai sus menționate, trecerea prin toate setările, ridicare – stop – coborâre, va apărea pe ecran următorul afișaj (Stop mode).
Pictograma lacătului 1 indica faptul ca sistemul este deblocat, dar se afla in modul stop, iar valorile de înălțime si de coborâre pot fi modificare la fel ca la afișajul „Start mode”.
Figura 4.2 Afișaj „STOP MODE”
Odată cu comutarea butonului oscilant al sistemului de prindere in trei puncte in poziția de coborâre , pe ecran va fi afișată următoarea imagine:
Figura 4.3 Afișajul modului coborâre
Pictograma 1 ne arata ca sistemul este in modul este blocat dar in modul de coborâre.
Indicatorul de direcție, activ, apare întotdeauna când regulatorul transmite un curent specific la componentele de supapa responsabile cu ridicare si coborârea cârligului in trei puncte. Săgeata poate indica direcția indicata in aceasta imagine, sau direcția opusa.
Pe ecranul prezentat, regulatorul a emis o comanda de a cobora cârligul in trei puncte, de aceea săgeata este in jos, implicit cadrul va apărea in jurul valorii de coborâre, valoare care poate fi modificata cu butonul rotativ.
Pictograma 2, este pictograma comenzii „draft” care reglează coborârea utilajului la sol in concordanta cu rezistenta acestuia. Setarea si menținerea unei viteze de rotație constanta a motorului duce la rezultate bune, in schimb modificările rotațiilor pe minut ale motorului pot duce la deviații ale rezistentei măsurate si pot determina reduceri in tracțiune si deviații ale avansului utilajului pe sol.
Comanda de setării mixte (draft/poziționala) se poate face după apăsarea părții inferioare a butonului oscilant. In modul comenzii draft, butonul „Enter” da voie operatorului sa schimbe intre modificările de coborâre la sol si setările mixte. Prin rotirea butonului rotativ se permite modificarea ambilor parametrii.
4.3 COMENZILE SISTEMULUI DE PRINDERE AUTOMAT
Comandă convențională de draft:
Atunci când avem setata comanda convențională de draft, setările de coborâre a utilajului la sol determina si restricționează electronic poziția pana la care este coborât sistemul de prindere in trei puncte ( in exemplul prezentat-14).
In comanda mixta, numărul cuprins intre 0-100 (100 in exemplu), valoare definește rezistenta măsurată înainte ca sistemul in trei puncte sa fie ridicat. Valoarea aceasta din setările de comanda mixte reprezintă sarcina măsurată de senzorii sistemului.
Figura 4.4
Daca nivelul de coborâre setat nu a fost atins sau sarcina măsurată nu a ajuns la valoare setata, brațele sistemului de prindere in trei puncte vor cobor, iar daca sarcina măsurată este mai mare decât valoarea din setările de control mixte, brațele vor fi ridicate.
In cazul in care tractorul pierde forța de draft, valoarea setărilor de comanda mixta trebuie reduse, forțând ridicarea sistemului, si reducerea sarcinii măsurate de senzori.
Comanda automata de draft:
Prin aceasta comanda automata se permite operatorului sa mențină o distanță fata de sol corespunzătoare a tocătoarei, in orice condiții care pot apărea in timpul lucrărilor. Pentru comanda automata operatorul setează mai întâi coborârea utilajului (14 in exemplu). Când tocătoare atinge nivelul de coborâre setat, sistemul evaluează parametrii solului si configurează setările de comanda draft. Pentru ca sistemul sa seteze corect comanda, trebuie sa poată fi atinsa distanta setata de lucru a tocătoarei, iar tractorul sa își mențină forța de draft.
Figura 4.5
Modul automat este repartizat de la A1-A10 in setările comenzii mixte. In comanda automata draft, valoarea A10 corespunde unor modificare de distanta optima de lucru mult mai repede decât A1. Numărul de setare de comanda draft din exemplu indicat, arata distanta curenta măsurată de sistem, după ce sistemul atinge setarea de distanta, sistemul deplasează cârligul in trei puncte conform înălțimii solului. Mulțumită acestei automatizări, tractorul poate menține o distanta optima in operațiunea de tocare, indiferent de variațiile de teren, si ridica tocătoarea de cate ori întâlnește obstacole.
Funcția de salvare a setărilor
Sistemul este prevăzut cu o funcție de salvare a setărilor pentru patru utilaje, lucru care este foarte util la schimbarea rapida a utilajelor.
Figura 4.6 Selectare utilajelor
Selectare utilajelor este foarte simpla, ea se face prin intrare in meniul „EZ-Select”, iar de acolo se selectează utilajul dorit, pentru care se pot face modificări. Un număr va indica utilajul selectat in coltul dreapta sus al ecranului LCD.
In cazul in care sistemul înregistrează o eroare in locul numărului utilajului va fi afișat un cod de eroare.
CAPITOLOL V
Aspecte economice privind întreținerea pajiștilor
5.1 Întreținerea pajiștilor
Pajiștile permanente se întrețin prin asigurarea unui nivel minim de pășunat de 0,3 UVM/ha si/sau prin cosirea lor cel puțin o data pe an. (UVM = „Unități Vită Medie”)
Obiectivul acestui standard este evitarea deteriorării pajiștilor permanente prin masuri de întreținere si exploatare rațională a acestora, conform Ghidului fermierului privind Eco condiționalitatea – 2017, publicat pe site-ul APIA.
Fermierii care arendează sau concesionează pajiști permanente de la consiliul local (cod 603, 605 si 608) trebuie sa asigure o încărcătură de animale de minim 0,3 UVM/ha. Parcelele pentru care nu se asigura încărcătura minima vor fi excluse de la plata.
Pentru a calcula încărcătura de animale pe hectar se procedează astfel: se înmulțește numărul de animale care pășunează cu coeficientul prezentat in tabelul de mai sus, iar produsul se împarte la suprafața totala de pajiște permanenta existenta in ferma (solicitata si nesolicitata la plata in cererea de plata).
Pentru pajiștile in proprietate sau contractate (nu de la consiliul local – cod cultura 604, 606 si 607): daca fermierul nu poate asigura minim 0,3 UVM/ha cu animalele proprii sau ale altor fermieri (din cadrul familiei, al unei asociații sau societăți – cu sau fără personalitate juridica, sau pe baza unor înțelegeri scrise cu proprietarii individuali de animale) acesta va trebui sa efectueze cel puțin o coasa pe suprafața ne pășunată pentru a fi eligibil la plata.
Lucrările de întreținere a pajiștilor se refera la: distrugerea vegetației nedorite, nivelarea mușuroaielor, curățarea de pietre, cioate, mărăcini, resturi vegetale uscate, inclusiv a vegetației arbustifere nevaloroase, înlăturarea excesului de apa s.a.
Legat de întreținerea si exploatarea rațională a pajiștilor, fermierii trebuie sa mai respecte următoarele:
primăvara, sa nu înceapă pășunatul prea devreme, când solul este încă umed, pentru ca acesta se bătătorește si se pot forma gropi, se distruge vegetația, iar pe terenurile in panta se produce eroziunea solului;
pajiștile care nu sunt pășunate in cursul unui an calendaristic se cosesc cel puțin o data pe an;
toamna, pășunatul sa înceteze cu aproximativ 25–30 de zile înainte de venirea înghețurilor permanente prognozate, informații de pe site-ul: http://www.meteoromania.ro/anm2/, la rubrica „Informații – Meteo Romania”.
Conversia diferitelor specii si categorii de animale in UVM se face conform tabelului de mai jos (Anexa II la Regulamentul nr. 808/2014):
Tabelul 5. Ratele de conversie a animalelor in „UNITATI VITA MARE” (UVM)
Potrivit art. 2, alin. (1), lit. h) din OUG nr. 3/2015, cu modificările ulterioare, pajiști permanente înseamnă pășuni permanente si fânețe permanente care reprezintă terenuri consacrate producției de iarba si de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane care nu au făcut parte din sistemul de rotație a culturilor din exploatație timp de cel puțin cinci ani; aceasta noțiune poate include si alte specii, precum arbuștii si/sau arborii, bune pentru pășunat, cu condiția ca iarba si alte plante furajere sa rămână predominante.
Pajiștile permanente pot include si alte specii, precum arbuștii si/sau arborii, utilizați si pentru pășunat, cu condiția ca iarba si alte plante furajere sa rămână predominante, precum si terenurile bune pentru pășunat care fac parte din practicile si obiceiurile locului, unde, in mod obișnuit, suprafețele de pășunat nu sunt predominant acoperite cu iarba si cu alte plante furajere erbacee.
In categoria pajiști sunt cuprinse si:
pășunile împădurite cu consistenta mai mica de 0,4 (coroanele arborilor acoperă prin proiecție 40% din suprafața parcelei, iar golurile dintre marginile coroanelor corespund restului de 60%), calculata numai pentru suprafața ocupata efectiv de vegetația forestiera;
pășunile alpine;
pășunile situate in zonele inundabile ale râurilor si in Lunca Dunării si Rezervația Biosferei „Delta Dunării”.
Prin iarba si alte plante furajere erbacee se înțelege toate plantele erbacee care se găsesc in mod tradițional pe pășunile si fânețele naturale sau care sunt incluse in amestecurile specifice pentru însămânțări si supraînsămânțări, din familiile de graminee si de leguminoase utilizate ca furaje in hrana animalelor erbivore, pe baza cărora se calculează producția, valoarea nutriționala a pajiștii si capacitatea de pășunat.
Potrivit art. 5, alin.1 din OUG nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajiștilor permanente, cu modificările si completările ulterioare, pajiștile se folosesc pentru pășunatul animalelor si producerea de furaje. [17]
Fermierii care dețin/administrează suprafețe de pajiști permanente trebuie sa respecte prevederile ordonanței in ceea ce privește regimul de organizare, administrare si exploatare a acestora.
Schimbarea categoriei de folosință a pajiștilor permanente in alte categorii de folosință este interzisa, exceptând cazurile prevăzute de lege.
Scoaterea definitiva sau temporara din circuitul agricol a terenurilor având categoria de folosință pajiști permanente se face numai in condițiile prevăzute de legislația in vigoare.
De asemenea, in fermele situate in ariile naturale protejate, este interzis aratul sau discuitul pajiștilor permanente.
5.2 Mulceritul si cositul pășunilor, lucrări obligatorii pentru acordarea subvențiilor
Pe pajiștile permanente sunt necesare lucrări anuale de întreținere în vederea menținerii si sporirii productivității si biodiversității, pentru care Uniunea Europeana acorda subvenții substanțiale de agromediu, handicapuri naturale si altele.
Daca pentru pajiștile folosite în regim de fâneață sau mixt condițiile de Eco condiționalitate sunt în linii generale respectate, pentru pajiștile exploatate prin pășunat lucrurile nu sunt la nivelul așteptărilor.
Suprafețe mari de pășuni din zona montana în special, care primesc subvenții, sunt lăsate de izbeliște, fiind mai greu de controlat daca s-au respectat încărcarea cu animale si un minim de lucrări de întreținere. Figura. 5
Astfel, un număr mare de posesori si utilizatori de pășuni primesc în conturile lor bancare sume mari de bani europeni, fără sa miște un deget, de unde si numeroasele fraudări privind concesionarea si utilizarea acestor suprafețe cu destinație agricola si Eco protectivă.
Daca pe fânețe unde o data sau de mai multe ori tăișul coasei înlătură din fașa instalarea vegetației lemnoase si acumularea litierei ierboase opresive, pe pășuni, de regula, lucrurile stau altfel.
În primul rând, animalele prin păscut refuza sa consume unele specii ierboase de buruieni si specii lemnoase care daca nu sunt înlăturate la timp ajung sa se extindă pana la a fi dominante, covorul ierbos degradându-se progresiv.
Degradarea covorului ierbos al pășunilor este si mai accelerata în cazul sub încărcării cu animale pana la abandon, când vegetația lemnoasa se extinde pana la stadiul de împădurire mai vizibil de observat sau a acumulării de litiera a buruienilor neconsumate care este adesea neglijata.
Astfel, suprafețe foarte mari de pășuni sunt dominate de pipirig (Juncus sp.), țăpoșică (Nardus stricta), tarsa (Deschampsia caespotosa) si altele dintre ierboase, porumbar (Prunus spinosa), măceș (Rosa canina), păducel (Crataegus sp.), ienuperi (Juniperus sp.) afinișuri (Vaccinium sp.), etc. dintre tufărișuri si numeroși puieți de arbori.
Înlăturarea prin diferite mijloace a acestei vegetații dăunătoare pentru pajiști este obligatorie pentru suprafețele subvenționate de la APIA si a altora unde se dorește obținerea unor producții normale si de calitate.
Una dintre cele mai eficiente lucrări de curățire a pășunilor este lucrarea cu mulcerele sau mulceritul, care taie si toaca razant cu suprafața solului materialul vegetal ierbos neconsumat (litiera), tufărișurile si puieții de arbori, fără a dauna biodiversității.
Prin mulcerit o data la mai mulți ani se înlătură vegetația lemnoasa incipienta si resturile ierboase neconsumata de animale, care otăvește mai bine în anii sau la ciclurile următoare de recolta, la care se adaugă nivelarea mușuroaielor de diverse proveniențe. În continuare, după sezonul de pășunat, este suficienta cosirea anuala a resturilor vegetale neconsumate de animale.
Lucrări ample de mulcerit au fost observate în Munții Siriului din județul Buzău, unde suprafețe mari de pășuni invadate de ienupărul pitic (Juniperus sibirica), anin verde (Alnus viridis) si afinișuri au fost redate circuitului pastoral.
La Baza de cercetări pajiști montane din Bucegi, situata la 1.800 m altitudine, ce aparține de ICD Pajiști – Brașov, în toamna anului trecut au fost mulcerite pășunile degradate de țepoșică, după care în primăvara acestui an au fost târlite cu vaci de lapte, amendate si supraînsămânțate.
Din aceste date rezulta ca pe pășunea de țepoșică păscută cu vaci de lapte, iarba a fost folosită în proporție de abia 7%, restul de peste 90% fiind neconsumata.
Prin târlire, 5 nopți o vaca pe 6 mp, si supraînsămânțare, pe suprafețele fără curățire cu mulcerul, țepoșica si alte specii neconsumate rămân pe doar 13% din covorul ierbos, alături de 2% goluri de vegetație, restul pe 85% din teren iarba fiind consumata ras în totalitate. Aceasta metoda de târlire, deși foarte valoroasa, o putem aplica abia pe 15 – 20% din suprafață unei pajiști degradate.
Pe variantele unde s-a curățit litiera de țepoșică cu mulcerul situația este mult ameliorata.
Astfel, numai prin înlăturarea litierei de țepoșică acumulată ani de zile, speciile spontane oprimate pana atunci si țepoșica întinerită au fost consumate de aproape 8 ori mai mult (53%) fata de martor si cele neconsumate scad de aproape 5 ori. La aceasta varianta apar pe 27% goluri în primul an datorită nivelării mușuroaielor, pe care supraînsămânțarea fără târlire nu a reușit.
După târlirea cu vaci de lapte, supraînsămânțarea reușește în proporție de 35% din suprafață si restul speciilor spontane sunt consumate în totalitate, fără a mai fi nevoie de o noua intervenție de curățire cu mulcerul sau coasa în acest an.
Prin amendarea cu praf de var, situația covorului ierbos si al gradului de consum este si mai buna.
După încheierea sezonului de pășunat, porcii mistreți, pentru prima data în acești 50 de ani, au ramat pășunea din câmpul experimental. Aceștia au ales sa acționeze mai mult pe variantele martor si cele târlite necurățate, evitând în totalitate variantele curățate de litiera cu mulcerul. Toate aceste argumente prezentate mai sus ne aduc la concluzia obligativității mulceritului si/sau cositului întregii suprafețe de pășuni a tării, lucrare ușor de constatat pe teren atât pentru inspectorii APIA care verifică si aprobă acordarea subvențiilor, cat si pentru cei care urmăresc efectuarea lucrărilor de curățire a pajiștilor prevăzute în amenajamentele pastorale.
5.3 Subvenționarea întreținerii pășunilor
Fermierii români vor beneficia și în 2018 de plăți compensatorii pe măsurile de dezvoltare rurală din PNDR 2020. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) vă informează cum puteți să încasați aceste sume în plus la hectar, pe lângă subvenția pe suprafață. Vă punem la dispoziție cuantumul pachetelor din Măsura 10 agromediu și climă, condițiile și criteriile de eligibilitate pentru fiecare pachet.
Plățile compensatorii se acordă fermierilor în urma încheierii unor angajamente voluntare multianuale în cazul M.10 agromediu și climă și M.11 agricultură ecologică sau anuale în cazul M.13 zone defavorizate.
Beneficiarii plăților compensatorii sunt:
fermierii care utilizează terenuri agricole în cazul pachetelor aplicate pe suprafață (P1-P7 și P9-P11) ale măsurii de agro-mediu și climă (M.10),
fermierii care cresc femele adulte de reproducție de rasă pură din rasele locale în pericol de abandon, în cazul pachetului aplicat pe UVM (P8) al măsurii de agro-mediu și climă (M.10),
fermierii activi care utilizează terenuri agricole, în cazul măsurii de agricultură ecologică (M.11) și a măsurii care vizează zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (M.13).
Măsura 10 – Agro-mediu și climă (M.10) (cf. Art. 28 din Regulamentul CE nr. 1305/2013 cu modificările ulterioare). M.10 are ca scop încurajarea fermierilor să adopte, pe baze voluntare, practici agricole care să asigure menținerea valorii de mediu a zonelor rurale, menținerea habitatelor specifice terenurilor agricole importante pentru speciile sălbatice, precum și utilizarea durabilă a resurselor naturale și păstrarea peisajelor tradiționale.
Prevederi comune pachetelor din Măsura 10
Pentru a beneficia de plăți în cadrul acestei măsuri, fermierii trebuie să desfășoare o “activitate agricolă”, așa cum este definită în legislația națională și să respecte condițiile de eligibilitate, cerințele specifice și cerințele de bază relevante fiecărui pachet, conform fișei măsurii 10 din PNDR 2014 – 2020.
Sprijinul acordat pentru pachetele 1 – 11 reprezintă o plată compensatorie și acoperă pierderile de venit și/sau costurile suplimentare suportate de fermieri în urma aplicării angajamentelor voluntare. Angajamentele se încheie pentru o perioadă de minimum 5 ani de la data semnării acestora.
Cerințe specifice aplicabile tuturor pachetelor M.10:
Beneficiarii trebuie să țină o evidență a activităților agricole corelate cu implementarea cerințelor de agro-mediu (caiet de agro-mediu),
Beneficiarii trebuie să facă dovada deținerii competențelor necesare implementării angajamentelor sau să se angajeze să obțină cunoștințele și informațiile necesare sau să asigure expertiza necesară în domeniul implementării angajamentelor de agro-mediu și climă prin servicii de consiliere sau consultanță, care să vizeze cel puțin aspectele legate de identificarea parcelelor agricole, completarea și depunerea angajamentelor și cererilor de plată, măsurile de management aplicabile la nivelul fermei necesare pentru conformarea la cerințele de bază și la cerințele specifice ale angajamentelor.
Pachetul 1 – Pajiști cu înaltă valoare naturală – 142 euro/ha/an,
Cerințele specifice:
Utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor este interzisă,
Utilizarea tradițională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maxim 40 kg N s.a./ha (1 UVM/ha),
Cositul poate începe doar după data de 1 iulie (pentru terenurile situate în UAT cu altitudini medii mai mari sau egale cu 600 m) sau după data de 15 iunie (pentru terenurile situate în UAT cu altitudini medii mai mici de 600 m),
Pășunatul se efectuează cu maxim 1 UVM pe hectar,
Masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafața pajiștii aflate sub angajament nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului,
Pajiștile inundate nu vor fi pășunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor,
Nu vor fi realizate însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări (se pot face însămânțări cu specii din flora locală doar în cazurile când unele suprafețe sunt afectate accidental),
Este interzis aratul sau discuitul pajiștilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.
Pachetul 2 – Practici agricole tradiționale (poate fi aplicat doar adițional, în combinație cu Pachetul 1):
Varianta 2.1 – lucrări manuale pe pajiști permanente utilizate ca fânețe – 100 euro/ ha/an; varianta 2.2 – lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști permanente utilizate ca fânețe – 21 euro/ha/an.
Cerințe specifice:
Sub-pachetul 2.1 – lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafața pajiștilor și a livezilor tradiționale aflate sub angajament cu excepția celor operate cu forță animală.
Sub-pachetul 2.2 – cositul se poate efectua cu utilaje mecanizate de mică capacitate (utilaje cu lama scurtă și viteză mică de deplasare), fiind interzisă folosirea utilajelor grele.
Cerințe specifice comune ambelor sub-pachete ale Pachetului 2:
masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafața pajiștii aflate sub angajament nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului,
nu vor fi realizate însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări (se pot face însămânțări cu specii din flora locală doar în cazurile când unele suprafețe sunt afectate accidental),
este interzis aratul sau discuitul pajiștilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.
Pachetul 3 – Pajiști importante pentru păsări:
Subpachetul 3.1 – Crex crex:
Varianta 3.1.1 – lucrări manuale pe pajiști importante pentru Crex crex – 310 euro/ha/an;
Varianta 3.1.2 – lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști importante pentru Crex crex – 231 euro/ha/an;
Subpachetul 3.2 – Lanius minor și Falco vespertinus:
Varianta 3.2.1 – lucrări manuale pe pajiști importante pentru Lanius minor și Falco vespertinus – 159 euro/ha/an;
Varianta 3.2.2 – lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști importante pentru Lanius minor și Falco vespertinus – 80 euro/ha/an.
Cerințele specifice sub-pachetului 3.1 – Crex crex:
cositul se poate efectua doar după data de 31 iulie,
cositul se va realiza dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia,
pășunatul se va efectua cu maximum 0,7 UVM pe hectar,
lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafața pajiștilor aflate sub angajament, cu excepția celor operate cu forță animală (pentru varianta 3.1.1) sau lucrările se pot efectua cu utilaje mecanizate de mică capacitate (cosit cu utilaje cu lama scurtă si viteză mică de deplasare), fiind interzisă folosirea utilajlor grele (pentru varianta 3.1.2),
sunt interzise acțiunile care să conducă la accelerarea drenajului natural al pajiștilor aflate sub angajament.
Cerințele specifice sub-pachetului 3.2 – Lanius minor și Falco vespertinus:
cositul trebuie efectuat cel mai târziu până la data de 1 iulie,
pășunatul se va efectua cu maximum 1 UVM pe hectar,
lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafața pajiștilor aflate sub angajament cu excepția celor operate cu forță animală (pentru varianta 3.2.1)
sau lucrările se pot efectua cu utilaje mecanizate de mică capacitate (cosit cu utilaje cu lama scurtă și viteză mică de deplasare), fiind interzisă folosirea utilajelor grele (pentru varianta 3.2.2).
Cerințe specifice comune ambelor sub-pachete ale Pachetului 3:
utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor este interzisă,
utilizarea tradițională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maxim 40 kg N sa/ha (1 UVM/ha),
o bandă necosită, lată de 3 metri, va fi lăsată pe marginile fiecărei parcele (poate fi cosită după data de 1 septembrie),
masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafața pajiștii aflate sub angajament nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului,
pajiștile inundate nu vor fi pășunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor,
nu vor fi realizate însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări (se pot face însămânțări cu specii din flora locală doar în cazurile când unele suprafețe sunt afectate accidental),
este interzis aratul sau discuitul pajiștilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.
este interzis aratul sau discuitul pajiștilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.
Pachetul 6 – Pajiști importante pentru fluturi (Maculinea sp.)
Varianta 6.1 – lucrări manuale pe pajiști importante pentru fluturi (Maculinea sp.) – 410 euro/ha/an;
Varianta 6.2 – lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști importante pentru fluturi (Maculinea sp.) – 331 euro/ha/an.
Cerințe specifice:
lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafața pajiștilor aflate sub angajament, cu excepția celor operate cu forță animală (varianta 6.1) sau lucrările se pot efectua cu utilaje mecanizate de mică capacitate (cosit cu utilaje cu lama scurtă și viteză mică de deplasare), fiind interzisă folosirea utilajelor grele (varianta 6.2) – utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor este interzisă,
utilizarea tradițională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maximum 40 kg N s.a./ha (1 UVM/ha),
cositul poate începe doar după data de 25 august,
pășunatul se efectuează cu maximum 0,7 UVM pe hectar,
sunt interzise acțiunile care să conducă la accelerarea drenajului natural al pajiștilor aflate sub angajament.
masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafața pajiștii aflate sub angajament nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului,
pajiștile inundate nu vor fi pășunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor,
nu vor fi realizate însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări (se pot face însămânțări cu specii din flora locală doar în cazurile când unele suprafețe sunt afectate accidental),
este interzis aratul sau discuitul pajiștilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.
pesticidele și fitostimulatorii (îngrășămintele) nu pot fi folosite în perioada cuprinsă între însămânțarea culturii de toamnă și 15 martie,
se interzic lucrările agricole și/sau pășunatul în perioada 15 octombrie – 15 martie,
CAPITOLUL VI
CONDITII DE INTRETINERE SI EXPLOATARE IN SIGURANTA A ANSAMBLULUI TRACTOR-TOCATOARE
6.1 MENTENANTA TRACTORULUI SI A TOCATOAREI
Durata de viată mai lunga a echipamentului si costurile de întreținere mai mici depind in cea mai mare partea de executarea la termen a lucrărilor de mentenanța.
Mentenanța tehnică a tractorului si a tocătoarei se bazează pe derularea activităților de inspecție și mentenanță în cadrul mentenanței zilnice și periodice și al activităților de reglare derulate după ce tractorul a funcționat un număr specific de ore.
6.1.1 INLOCUIREA ELEMENTULUI FILTRULUI DE COMBUSTIBIL
Pentru înlocuirea elementului filtrului de combustibil trebuie sa se urmeze câțiva pași :
Mai întâi se curata partea exterioara a ansamblului filtrului de combustibil, robinetul de evacuare (2) se deschide, si se evacuează combustibilul într-un container adecvat.
După golirea combustibilului, recipientul filtrului (1) de la capul filtrului (3) se îndepărtează cu ajutorul unei chei cu chinga.
Eliberarea elementului (4) din recipient se face prin apăsarea pe acesta si rotirea lui in sens anti-orar. Odată îndepărtat, elementul vechi se arunca.
Robinetul de scurgere al filtrului trebuie sa fie închis. Inelul de etanșare (5) de la recipientul filtrului se îndepărtează si se curata recipientul, după care se instalează un inel nou de etanșare pe recipient si se unge cu combustibil curat.
După toate acestea se amplasează elementul filtrant nou in recipient, care se fixează prin apăsarea lui si rotirea in sens orar. Recipientul filtrului se strânge manual pana când intra in contact cu capul de filtru, apoi se rotește la 90 de grade.
Sistemul se aerisește înainte de a se porni motorul, in timpul funcționarii fiind necesara verificarea filtrului de combustibil pentru a nu exista scurgeri de combustibil.
Figura 6 Demontarea filtrului de combustibil
6.1.2 ELEMENTELE FILTRULUI DE AER
În interiorul carcasei filtrului de aer se află două elemente fixate în soclurile din interiorul dispozitivului.
Figura 6.1 Componentele filtrului de aer
elementul principal
elementul de siguranță
Pentru a curata elementul principal, acesta se scoate din carcasa filtrului de aer si se îndepărtează mizeria de pe el cu aer comprimat (la 0,7 Mpa) orientat dinspre interiorul elementului filtrului de aer spre exterior. Duza de aer trebuie ținută la cel puțin 25mm de element, si deplasata pe suprafața interioara a elementului pana la eliminarea completa a prafului. Elementul se poate si spăla daca este necesar.
In cazul in care după o perioada scurta de timp de la curățare se aprinde lumina de avertizare, acest lucru înseamnă ca elementul principal nu este adecvat si trebuie înlocuit. Daca după înlocuirea elementului principal, lumina de avertizare persista, înseamnă ca trebuie schimbat si elementul de siguranță. Elementul de siguranță nu se curata.
Înainte de a se pune elementul principal la loc, se verifica sa nu aibă găuri, fisuri sau părți metalice.
Elementele filtrante trebuie sa fie bine amplasate înainte de a se închide carcasa, iar la plasarea la loc a capacului filtrului de aer acesta trebuie așezat cu supapa de evacuare a prafului in jos. Admisia de cauciuc trebuie sa fie in stare buna iar clemele furtunilor bine strânse.
Este interzisa slăbirea sau îndepărtarea elementelor filtrului de aer cu motorul in funcțiune.
6.1.3 AMBREIAJUL PRINCIPAL
Cursa liberă a pedalei ambreiajului, măsurată pe piciorul pedalei ambreiajului, trebuie să fie de 20-30 mm. Odată cu timpul de utilizare, cursa liberă a pedalei ambreiajului scade treptat, datorită uzurii ferodourilor plăcuței ambreiajului. Dacă scade semnificativ, ambreiajul tinde să alunece, ceea ce determină o uzură rapidă și/sau avarierea gravă a ambreiajului (supraîncălzire).
Reglarea înălțimii pedalei de ambreiaj
Figura 6.2 Înălțimea pedalei de ambreiaj
Înălțimea pedalei ambreiajului se poate regla prin schimbarea înălțimii opritorului pedalei (1).
Figura 6.3
Pentru reglarea cursei libere a pedalei de ambreiaj, se reglează lungimea tijei 1.
Figura 6.4
6.1.4 TRANS-ARBORELE SI COMPONENTELE HIDRAULICE
Indicatorul de nivel pentru uleiul din trans-arbore este amplasat la partea posterioară a tractorului pe latura dreaptă, în apropierea capătului arborelui PTO. Nivelul uleiului ar trebui menținut în centrul vizorului de inspecție.
Pentru a schimba uleiul de transmisie/de la componentele hidraulice, tractorul trebuie sa fie amplasat pe o suprafață netedă. Sub dopul de scurgere se va amplasa o tava colectoare, iar după se îndepărtează dopul si capacul instalatie de umplere.
Conexiunile inferioare ale sistemului de prindere in trei puncte se coboară complet.
După scurgerea uleiului, se schimba si filtrele de ulei ale sistemului hidraulic.
Odată cu finalizarea schimbării filtrelor, dopul de scurgere se pune la loc, si trans arborele se reumple cu ulei aprobat pana la nivelul cerut.
In figura următoare putem identifica prin săgeată dopul de scurgere.
Figura 6.5
Schimbare filtrului de ulei pe latura de aspirație a pompei.
Pentru a schimba filtrul se procedează astfel:
Se Amplasează o tavă colectoare sub filtrul de ulei
Uleiul din trans-arbore se scurge
Se îndepărtează filtrul de ulei uzat
Se montează un nou filtru și se strâng corespunzător clemele benzii
Se pornește motorul si se verifica sa nu fie scurgeri.
Figura 6.6
Schimbare filtru de ulei pe latura de descărcare a sistemului.
Pentru a schimba filtrul de pe latura de descărcare, la fel ca la schimbare filtrului de adineaori, mai întâi se amplasează o tava colectoare sub filtrul de ulei.
Filtrul uzat se demontează si se arunca, iar capacul de filtru se curata.
In noul filtru se pune ulei proaspăt. Inelul de etanșare al filtrului trebuie uns cu ulei de motor curat pentru o mai buna etanșeitate.
Noul filtru se înșurubează pe capul filtrului pana când inelul de etanșare al filtrului atinge capul filtrului, apoi se strânge cu încă o jumătate de rotație , manual.
La final se pornește motorul si se verifica sa nu existe scurgeri.
Figura 6.7
Schimbarea filtrului de presiune al componentelor hidraulice
La schimbarea filtrului de presiune se deșurubează recipientul filtrului 1 de pe capacul filtrului 2
Figura 6.8
Elementul filtrului se înlătură , se pune un nou inel de etanșare si se unge cu un strat subțire de ulei, iar apoi se inserează noul element 3, in recipientul de filtru.
Recipientul de filtru se strânge manual pana când acesta ajunge in contact cu capul de filtru, apoi se rotește recipientul de filtru încă 180 de grade.
Nu se utilizează cheia cu chinga pentru strângerea recipientului, in caz contrat se pot provoca avarii.
In final, se verifica sa nu existe scurgeri in timp ce motorul este in funcțiune.
6.1.5 SCHIMBAREA LAMELOR DE TAIERE ALE TOCATORULUI
Verificarea tuturor lamelor de taiere este necesara pentru o buna întreținere a tocătorului. In cazul in care se observa defecte la lamele de taiere, se înlocuiesc cele defecte imediat.
La fel ca la reglarea înălțimii de lucru a tocătoarei, si aici tractorul trebuie amplasat pe o suprafață plana, tocătorul ridicat de la sol cu ajutorului mecanismului hidraulic de ridicare, iar la capetele dispozitivului se amplasează doi suporți rezistenți.
Schimbarea lamelor de taiere se face cu scule speciale de reglaj, perechile de lame montându-se împreună, una contrat celeilalte, pentru echilibrul rotorului.
Figura 6.9 Schimbare cuțitelor rotorului
In timpul fazei de înlocuire a lamelor, se recomanda o atenție sporita la poziția tuturor pieselor, in special a tuburilor distanțiere.
Pentru înlocuirea lamelor uzare, se scoate piulița 1 (Fig. 6.9), se montează lamele de taiere noi, si celelalte piese ale dispozitivului, in același loc, aceeași poziție.
Daca piulițele 2 sau șuruburile sunt deteriorate se vor înlocui si acestea.
Folosirea tocătorului in condiții neadecvate poate duce la blocarea lamelor de taiere, in acesta caz este stric interzis sa se încerce deblocarea dispozitivului de lucru in timp ce acesta este încă in funcțiune. Se oprește arborele de antrenare PTO, abia când toate piesele mobile se opresc se poate trece la deblocarea dispozitivului.
6.1.6 CURELELE DE TRANSMISIE IN V:
Tensionarea curelelor in V se face in mod corespunzător manualului de instrucțiuni, cu o săgeata de max. 10 mm, pentru a evita alunecarea excesiva. (Fig. 6.10)
Figura 6.10 Tensionarea curelei
Prin insuficienta tensionării curelelor, apar performante slabe ale tocătoarei si respectiv avarii premature sau chiar ruperea acestora.
Schimbarea curelelor sau verificarea lor, se face in prima faza prin deșurubarea piulițelor 1 (Fig.6.11) si îndepărtarea capacului de protecție al curelelor in V.
Figura 6.11 Capacul de protecție al curelelor in V
După demontarea capacului de protecție al curelelor, se deșurubează șurubul 1 (Fig. 6.12) care fixează carcasa rolei de antrenare, si se slăbește piulița de reglare 2 ( Fig. 6.12). Se demontează componentele si se schimba curelele, apoi se montează la loc, se strânge șurubul de reglare 2 si piulița de control a șurubului(Fig. 6.12) cat este necesar, pentru a asigura tensiunea necesara a curelei.
In final se strâng toate șuruburile care fixează carcasa rolei de antrenare si se pun la loc grilele de protecție.
Figura 6.12 Carcasa rolei de antrenare
Componentele din mecanismului de transmisie la rola de antrenare trebuie sa fie potrivite la tensiunea curelelor.
Acest lucru se face prin slăbirea șuruburilor de la placa dințata 1 (Fig. 6.13), si se ridica sau se cobora cutia de viteze astfel încât arborele de transmisie sa fie paralele pe placa superioara a echipamentului. După aceste setări se strâng înapoi șuruburile 1.
Figura 6.13
Rolele curelelor in V, trebuie sa fie in același plan la strângerea sau schimbarea lor. Verificarea planeității rolelor se face cu ajutorul unei rigle de metal, care trebuie amplasata la suprafața ambelor role de transmisie ( Fig. 6.14). Rigla de metal este prevăzută cu patru puncte (1) care trebuie respectate.
Figura 6.14 Verificarea planeității rolelor
6.1.7 LUBRIFIEREA
Un element foarte important pentru durata de viată si eficienta îndelungată a tocătorului o reprezintă lubrifierea tuturor pieselor atât pentru transmisie, cat si pentru toate părțile care glisează una in interiorul celeilalte.
Prin urmare lubrifierea trebuie efectuala regulat, la anumite intervale de timp in condițiile in care tocătorul se utilizează in condiții normale, iar in cazul in care tocătorul se utilizează in medii grele de lucru, lubrifierea se face in intervale mai scurte.
La tractor pentru parte de motor se folosesc 12L de ulei , de tip CH-4 cu indicele de vâscozitate precizate in cele ce urmează:
Peste 25 grade C , SAE30, SAE10W-30 sau 10W-40
De la 0-25 grade C, SAE20, SAE10W-30 sau 15W-40
Sub 0 grade C, SAE10W, SAE10W-30 sau 15W-40
Pentru partea de trans-arbore (cutie de viteze + arbore spate + reductoare finale + sistem hidraulic si sistemul de direcție) se folosesc 46 L de ulei, de tip SAE 80W-90.
Pentru arborele de transmisie fata (acționare finala, reductoare finale) se folosesc 8.3 L de ulei de tip SAE 80W-90.
In ceea ce privește vaselinele recomandate, pentru scopuri generale se folosesc vaseline clasa NGLI-2, iar pentru lubrifierea rulmentului de alunecare pentru eliberarea ambreiajului clasa NGLI-1.
Lubrifiantul recomandat pentru reductor tocătoarei este uleiul SAE 85 W-140, iar pentru ungerea tuturor niplurilor si punctelor de ungere, se recomanda utilizarea unei vaseline pe bază de calciu cu aditiv care mărește aderenta la suprafețele metalice.
6.2 NORME DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ LA FOLOSIREA ANSAMBLULUI TRACTOR – TOCĂTOR
Majoritatea accidentelor produse in timpul exploatării, transportului sau întreținerii utilajului, au ca rezultat nerespectarea condițiilor de siguranță de baza.
Este foarte important sa se citească cu atenție si sa se respecte toate procedurile înainte de exploatarea si întreținerea echipamentului tocător si tractorului, la fel si sa se dea atenție autocolantelor cu avertismente plasate pe acestea.
In cele ce urmează, mai jos se pot vedea câteva autocolante de avertisment.
Figura 6.15
Figura 6.16
Figura 6.17
Înaintea începerii lucrului, operatorul trebuie sa cunoască modul de funcționare a tuturor parților tocătorului, cat si a tractorului. Important fiind cunoașterea opririi echipamentului rapid si in condiții de siguranță in situații de urgenta.
La cuplarea sau decuplarea echipamentului tocător, tractorul trebuie întotdeauna sa se afle într-o poziție sigura. Tocătorul se cuplează doar la tractoare care au puterea adecvata a motorului.
Sarcina permisa pe osie si greutatea totala nu trebuie depășită, deoarece din cauza greutății exista o redistribuire diferita a sarcinilor pe axele roților.
Zona din jurul cuplei este o zona periculoasa, așadar la cuplarea tocătorului la tractor trebuie sa fim foarte atenți.
Datorita condițiilor de siguranță in timpul deplasării, utilizarea tractorului cu cabina este recomandata, iar in timpul funcționarii geamurile de sticla trebuie ținute închise.
După ce sa parcurs o distanta scurta cu tocătoarea in funcțiune, se verifica cupla si siguranța in poziția sa de transport.
Pentru deplasarea pe drumurile publice, tocătorul trebuie sa îndeplinească condițiile de siguranța necesare pentru deplasare, iar operatorul se va supune regulilor de conduita in transport pe drumurile publice. In cazul unor situații periculoase, daca este necesar, se vor folosi semnalele luminoase pentru o semnaliza, daca acest lucru nu este interzis prin reglementările traficului.
Este strict interzisa transportarea persoanelor pe echipamentul tocător sau pe tractor, atât in timpul funcționarii cat si al transportului.
Axul prizei de putere nu trebuie utilizat atunci când echipamentul tocător este in poziție de transport si nu in poziție de lucru, in caz contrat acest lucru poate duce la avarii atât ale tocătorului cat si ale tractorului.
Întotdeauna, înainte de a utiliza tocătorul, este necesar sa ne asiguram ca toate componentele ( șuruburi, piulițe, etc.) sunt suficient strânse, in special cele ce prind lamele de rotor. In cazul in care lamele de pe rotor si piesele care ajuta la fixare lor (bolțuri, șuruburi, piulițe, etc.), sunt deteriorare, acestea se vor schimba imediat cu piese originale.
Efectuarea reglajelor, curățării si lubrifierea echipamentului tocător se face întotdeauna înaintea folosirii, însă doar in condițiile in care motorul tractorului este oprit, si toate componentele rotative s-au oprit.
In ceea ce privește operatorul, acesta trebuie sa poarte îmbrăcăminte de protecție adaptata formei corpului, sa nu sa fie largi pentru ca ele pot sa atingă părți ale echipamentului tocător. De asemenea se recomanda folosirea ochelarilor de protecție, mânușilor si încălțămintei de protecție, mai ales atunci când se operează pe teren pietros.
Figura 6.18
Foarte important este ca atunci când se lucrează pe lângă drumuri, trotuare, zone publice si un teren pietros, operatorul sa lucreze cu o atenție sporita pentru a evita producerea unor condiții periculoase si pentru a evita riscul de accidente care pot fi cauzate de aruncare pieselor, pietrelor către persoane.
Echipamentul nu se utilizează niciodată la deplasarea in marșarier. Este interzisa in totalitate utilizarea echipamentului tocător de către o persoana incompetenta, o persoana care nu poseda permis de conducere sau de o persoana care nu are calități psiho-fizice adecvate.
La sfârșitul sezonului de lucru, este necesar ca echipamentul tocător sa fie inspectat de către un tehnician, pentru aducerea acestuia într-o stare corespunzătoare, mai ales a lamelor de taiere de pe rotor, si de a verifica cu precizie cuplul de strângere si a fixa toate componentele.
6.2.1 CONDITII DE SIGURANTA LA PRINDEREA TOCATORULUI DE TRCTOR
Comenzile hidraulice se detașează înainte ca echipamentul sa fie atașat la tractor, pentru a preveni ridicarea sau coborârea accidentala a sistemului de prindere in trei puncte.
La cuplarea echipamentului trebuie acordata atenție la categoria din care face parte tractorul si la adaptarea pentru echipamentul tocător.
Zona de conexiune a punctelor este periculoasă, multe accidente se produc la cuplarea arborelui de acționare.
In poziția de transport, echipamentul tocător trebuie asigurat întotdeauna, si trebuie sa se facă blocarea mișcării laterale a arborelui de cuplare. La deplasarea pe drumurile publice, cu tocătorul in poziție de transport, sistemul de comanda hidraulic al tractorului trebuie sa fie blocat pentru a se evita coborârea neintenționată.
6.2.2 CONDITII DE SIGURANTA A UTILIZARII PRIZEI DE PUTERE
Pentru legarea la priza de putere este permisa doar utilizarea arborelui cardanic care vine împreună cu echipamentul tocător, sa in cel mai bun caz, unul similar cu cel prescris de către producător.
Protecția arborelui cardanic nu trebuie îndepărtată, si trebuie sa fie in concordanta si conforma cu datele prescrise. Atâta timp cat tocătorul este in funcțiune sau este transportat, conductele trebuie controlate.
Unghiul de lucru de lucru al arborelui PTO (prizei de putere) trebuie sa fie cel mai mic posibil, pentru o durata mai lunga de viată a arborelui cardanic si a dispozitivelor.
Când nu se utilizează echipamentul tocător, se cuplează suportul prizei de putere PTO.
Înainte de a porni arborele PTO, se verifica tractorul, si mai exact viteza selectata, direcția de rotație adaptata la viteza admisie si directe de rotație a echipamentului tocător.
Daca arborele cardanic se deteriorează, defectul trebuie remediat in cel mai scurt timp, cel mai bine fiind sa se meargă la un service autorizat. Intervențiile neprofesionale pot duce la deteriorarea echipamentului tocător sau a arborelui PTO al tractorului.
6.2.3 NORME DE SIGURANTA A CABINEI
Fiind singurul lucru care ne protejează in caz de accidente, cabina tractorului trebuie sa îndeplinească câteva cerințe:
Cabina tractorului se impune sa fie destul de spațioasă, pentru a nu pune in dificultate operatorul atunci când face manevre. De fiecare parte a volanului, trebuie sa existe un spațiu suficient. Ea trebuie sa aibă geamuri care sa ofere o vizibilitate buna, iar sticla trebuie sa fie obligatoriu securizata. O construcție solida trebuie sa aibă si toate părțile mobile, portierele, luneta si geamurile care se deschid, dar si parbrizul. Cadrele de protecție si cabinele nu au voie sa împiedice prinderea sau remorcarea de tractor a utilajelor si remorcilor sau a mașinilor.
Prin construcția lor, arcul de securitate, cadrul si bineînțeles cabina, trebuie sa îndeplinească următoarele:
sa protejeze in cea mai mare parte operatorul in caz de răsturnare
sa asigure o ieșire ușoară din cabina, in cazul blocării ușii principale la răsturnare
sa nu suprasolicite operatorul din punct de vedere psiho-fiziologic
sa permită accesul ușor in cabina
in cazul răsturnării, aceasta sa fie limitata la 90 de grade
in cazul lucrărilor cu produse de uz fitosanitar, cabina sa ofere o etanșeitate suficienta pentru a asigura temperatura, ventilarea si purificarea optima a aerului.
sa păstreze zgomotul exterior la un nivel cat mai jos
spațiul de securitate de deasupra capului, fata de pereții laterali si parbriz sa fie unul optim. [28]
In următoarea figura putem observa diferența dintre un tractor fără cabina, la care in cazul răsturnării șansele de supraviețuire sunt minime, pe când la tractorul cu cabina șansele de supraviețuire sunt foarte mari.
In ceea ce privește tractorul URSUS C1330, acesta este echipat cu o cabina protectoare in conformitate cu Directiva 2009/75/EC. Protecția operatorului la substanțe este in conformitate cu PN-EN15695-1: cat. 1.
Ea este echipata cu un ventilator cu 3 viteze si un radiator cu tub si placa. Aerul condiționat este prevăzut cu un termostat pentru menținerea temperaturii constante.
Filtru de aer al cabinei este pe baza de elemente de hârtie.
Nivel de zgomot la stația operatorului este de 82.7 dB(A), in conformitate cu Directiva 2009/76/EC, iar nivelul zgomotului exterior al tractorului în funcționare este de 82.8 dB(A) , în conformitate cu Directiva 2009/63/EC.
Scaunul operatorului este de tip fotoliu cu absorbție a șocurilor prin arcuri si se poate regla longitudinal 150 mm iar vertical 60mm. Valoarea accelerației vibrației scaunului operatorului este mai mica de1.25 m/s2, în conformitate cu Directiva 78/764/EEC.
BIBLIOGRAFIE
Țucu, D., Mnerie, D., (coord. ), (1998), Sisteme integrate pentru producția agroalimentară, Editura Orizonturi Universitare
Mnerie, D., (2017), Mașini și instalații destinate prelucrării produselor de origine animală, Suport de curs, UPT
Fleșer, T. Mnerie, D., Herman, R. (2002), Utilaje tehnologice: Tehnologii de fabricație [utilaje tehnologice], Editura Politehnica
Herman, R., Olariu, M., Crainic, N., Reviczky-Levay, A., Vasilescu, M., Tulcan, L., Mălaimare, G., Safta, V., Han, A.-A., (2014), Aplicații specifice în tehnologia materialelor Editura Politehnica
Herman, R., (2010), Tehnologia materialelor, Volumul II, Editura Politehnica
Țucu, D., (2010), Managementul afacerilor, Editura Orizonturi Universitare
Tocător MAH TCR 230, http://www.fpm-agromehanika.rs/catalog/prikljucci-za-traktore/mulcari/ratarski-mulcari.html
Tractor Ursus C3110, https://mah.ro/ursus-c3110/
Tractor Challenger MT800, http://www.challenger-ag.us/products/tractors/mt800e-series-track-tractors.html
Tocătoare MAH TCR 230, Carte tehnica
Tractor URSUS C3110, Carte tehnica
Livrare tractor URSUS C3110, https://www.youtube.com/watch?v=_zIaXIAfRHk
Tractor Challenger MT800, Carte tehnica
Tocătoare INO ELITE L, Carte tehnica
Ghid de producere ecologica a furajelor de pajiști montane, http://pajisti-grassland.ro/proiecte/lucrari/ghid1.pdf
Curățarea pășunilor, https://www.scribd.com/document/58879904/Curatarea-PASUNILOR
LEGE nr. 44 din 19 ianuarie 2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, www.apia.org.ro/
http://www.fonduri-structurale-europene.ro/pndr/produse-agricole-forestiere.html
www.apdrp.ro
Tractorul, https://en.wikipedia.org/wiki/Tractor
Istoria tractorului, http://www.creeaza.com/tehnologie/auto/Istoria-constructiei-de-tracto162.php
Tractorul romanesc, http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.com/2012/09/tractorul-romanesc.html
Clasificarea tractoarelor după tipul motorului si după tipul sistemului de rulare, https://www.osidio.ro/clasificarea-tractoarelor-dupa-tipul-motorului-si-dupa-tipul-sistemului-de-rulare/
Alcătuirea si exploatarea mecanismelor de direcție, http://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Alcatuirea-si-exploatarea-meca194.php
Tractoare si mașini horticole, http://www.horticultura-bucuresti.ro/images/pdf/Baza_energetica_I.pdf
Transformarea pădurilor si pășunilor împădurite in pajiști valoroase, http://www.agrinet.ro/content.jsp?page=320&language=1
Reguli generale de sănătate si Securitate la activitățile de exploatare a tractoarelor, mașinilor si utilajelor Agricole, http://legislatiamuncii.manager.ro/a/13085/ssm-reguli-generale-la-activitatile-de-exploatare-a-tractoarelor-masinilor-si-utilajelor-agricole.html
Protecția oferita de cabina, http://desertknightfm.blogspot.com/2014/04/toolbox-14-rollover-protective.html
DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE
A LUCRĂRII DE FINALIZARE A STUDIILOR
Subsemnatul _________________________________________________________ ,
legitimat cu _____________seria ________nr. ___________________________,
CNP _____________________________________________________________
autorul lucrării _____________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
elaborată în vederea susținerii examenului de finalizare a studiilor de LICENȚĂ, specializarea MAȘINI ȘI INSTALAȚII PENTRU AGRICULTURĂ ȘI INDUSTRIA ALIMENTARĂ, organizat de către Facultatea de Mecanică din cadrul Universității Politehnica Timișoara, sesiunea IUNIE 2018 a anului universitar 2017/2018, luând în considerare conținutul art. 39 din RODPI – UPT, declar pe proprie răspundere că această lucrare este rezultatul propriei activități intelectuale, nu conține porțiuni plagiate, iar sursele bibliografice au fost folosite cu respectarea legislației române și a convențiilor internaționale privind drepturile de autor.
Timișoara,
Data, Semnătura,
20 iunie 2018
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Colectiv TEHNOLOGIE MECANICĂ (TM) [309836] (ID: 309836)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.