Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE [619251]

Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 5/2017

91

Studiu privind impozitele directe în context macro și microeconomic

Culcear Gheorghe Claudiu Antoniu
Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, anul III
[anonimizat]

Coordonatorul lucrării
Prof.univ.dr. Vintilă Georgeta

Introducere
Lucrarea de față analizează impozitele directe la nivel micro și macroeconomic și
presiunea fiscală pe care o suportă contribuabilul, la nivelul Uniunii Europene, provenită din
impozitele directe, dar și corelația dintre presiunea fiscală și impozitele directe, într -o analiză
empirică realizată la nivel microeconomic. Impozitele directe reprezintă o parte importan tă
din bugetul statului. Impozitele au caracter obligatoriu și sunt nerambursabile. Plata
impozitului nu atrage o contraprestație imediată din partea statului.
În prima parte a lucrării au fost abordate aspecte de natură teoretică, acestea sunt
prezentate în primul capitol care se numește “Cadrul general privind impozitele directe”. În
această parte a lucrării sunt prezentate caracteristicile generale ale impozitelor directe, dar și
indicatorul presiunea fiscal, care măsoară cât de greu apăsă impozitele dir ecte asupra
contribuabililor. Cor fi prezentate și câteva cercetări realizate de alți economiști pe aceeași
temă, sau pe teme apropiate.
În a doua parte a lucrării se afla “Metodologia cercetări”. În această parte sunt prezentate
și explicate formulele de calcul care vor fi folosite în realizarea cercetări.
În cea de -a treia parte a lucrării este prezentată analiza propiu -zisa. Această este împărțită
în doua bucăți: o analiza calitativa la nivel macroeconomic și o analiza calitativa la nivel
microeconomic. Prin analiza calitativa am comparat presiunea fiscal din România cu
indicatori statistici de referință (minimul, media, maximul), ai Uniunii Europene, și cum a
evoluat acest indicator în dimpul crizei financiare (2007 -2009), dar și după terminarea
acestei a. Analiza a fost realizată pe o perioadă de 10 ani, din 2007 până în 2016. S -a mai
realizat și o analiza a fiecărui impozit direct folosit în calculul presiuni fiscale.
În cea de -a doua parte a studiului s -a realizat o analiza cantitativă la nivel microec onomic
asupra unui număr de 22 de compani din domeniul energiei electrice, care provin din țări
emergente (România, Bulgaria, Ungaria, Ucraina, Polonia, Muntenegru). Pentru realizarea
acestei analize s -a folozit o regresie liniară multiplă cu ajutorul prog ramul eviews 7.

1. Cadrul general privind impozitele
Impozitul reprezintă o formă de prelevare a unei bucăți din veniturile sau averea
persoanelor fizice și a persoanelor juridice aflate la dispoziția statului, cu scopul de a acoperi
cheltuielile publice. Această prelevare este cu, caracter obligatoriu, cu titlu nerambursabil și
fără o contraprestație imediată din partea statului. De -a lungul timpului definiția impozitului a
evoluat, fiind numită de unii economisti (Constantin Tulai, 2003) o taxă nerambursabilă luată
cu forța din veniturile și/sau averea pe rsoanelor fizice și/sau persoanelor juridice, în favoarea
bugetului de stat. Alți economiști (Sandu et., 2008) defines c impozitul ca fiind o obligație
monetară legală și obligatorie a persoanelor fizice și juridice, o obligație definitivă
nerambursabilă, f ără nici un echivalent direct sau imediar destinat acoperirii cheltuielilor

Culcear Gheorghe Claudiu Antoniu
Studiu privind impozitele directe în context macro și microeconomic
92
publice. (Mihaela Popa, Taxes, Fees and Obligations în România – Main Components of
Companies’ Fiscal Cost)
Inpozitul este un instrument folosit de către stat pentru a încuraja sau a descuraja anumite
sectoare de activitate. Din caracterul obligatoriu al impozitului se înțelege ca plata acestora
către stat este o sarcină impusă tuturor persoanelor fizice și juridice, care realizează venituri
din anumite surse sau se afla în posesia unei averi pentru care, conform legi, trebuie să
plătească impozit.Impozitul este introdus de către stat, prin intermediul puterii legislative
(Parlamentul) în majoritatea cazurilor, dar uneori impozitul este introdus și de organele locale
de stat. Parlame ntul introduce sau modifică impozite la nivel național, în timp ce organele
locale de stat (consiliile locale sau județene) pot stabili impozitele și taxele în limita
condițiilor legi, pentru unitățile administrativ -teritoriale pe care acestea le conduc. ( Iulian
Văcărel – Finanțe publice, Ediția a VI – a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007)
Impozitul are rol în mai multe domeni: social, economic, financiar; dar cel mai important
rol al impozitului este cel manifestat pe plan financiar, pentru ca acesta este principalul mijloc
de acoperire a cheltuielilor publice în interiorul unui stat. De -a lungul timpului s -a încercat o
expansiune continuă a impozitelor colectate, fie prin introducerea unor noi impozite care să
adauge contribuabili noi, fie p rin extinderea bazei de impunere, sau prin modificarea cotei de
impunere.

1.1. Elementele impozitului
Elementele impozitului sunt acele componențe care contribuie la stabilirea faptului ce -l
generează, la stabilirea mărimii impozitului precum și la momentul datorări sale. Acestea au o
mare importanță în stabilirea legalității, dar și a cuantumului obligațiilor fiscale datorate de
contribuabili.
Elementele impozitului sunt :
– Faptul generator – este reprezentat de evenimentul care dă naștere obligației fiscale în
legătură cu impozitul datorat bugetului de stat. Faptul generator este aplicat în momentul
în care acesta a avut loc și este important pentru a stabili regimul juridic.
– Plătitorul impozitului – este reprezentat de persoana fizică sau juridică o bligată prin lege
la calcularea și plata acestuia.
– Subiectul impozitului – este reprezentat de persoana obligată direct prin lege să suporte
plata impozitului, rezultat din realizarea unor venituri sau deținerea unor bunuri care
necesită impozitare.
– Obiect ul impunerii – este reprezentat de materia supusă impuneri. În cazul impozitelor
directe, acesta este reprezentat de venitul sau averea persoanei fizice sau juridice.
– Sursa impozitului – arată din ce se plătește impozitul datorat
– Cota impozitului (cota de impunere) – poate fi stabilit ca și cota procentuală și/sau este
stabilită ca o sumă fixă. Este reprezentată de impozitul aferent unei unități de impunere.
– Asieta ( modul de așezare al impozitului) – constă în determinarea și evaluarea materiei
impozabile. Este reprezentată de totalitatea măsurilor pe care le iau organele fiscale
pentru a identifica subiectul impozabil, a stabili obiectul impozabil, dar și pentru a stabili
mărimea impozitului datorat către stat.
– Încasarea impozitului (perceperea) – poate fi realizată prim mai multe modalități: stopaj
la sursa, încasarea impozitului propriu -zisă direct de la contribuabil sau prin aplicarea
unor timbre
– Termenul de plata – reprezintă dată până la care trebuie achitat impozitul. Depășirea
acestui termen atrage u nele penalități care sunt calculate la valoarea impozitului. (Narcisa
Roxana Mosteanu, Impozite și taxe 2000 -2001, Editura Economică, 2001)
În teoria fiscală de specialitate, dar și în practică, se întâlnesc o diversitate de impozite
care sunt diferite și prin conținutul lor, nu numai prin diferența de nume. După trăsăturile de

Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 5/2017

93
fond și de forma impozitul este împărțit în doua tipuri: impozitul direct și impozitul indirect.
În acest proiect vom analiza impozitul direct.

1.2.Impozitele directe – Caracteristi ci generale
Impozitele directe reprezintă cea mai veche și mai simplă forma de impunere. Acestea au
ca și caracteristica specifică, faptul ca se stabilesc nominal în sarcina unor persoane fizice sau
juridice, în funcție de veniturile și/sau averea acestora, pe baza cotelor de impozitare
prevăzute de lege. Întrucât impozitul direct este reglementat de tipul venitului și a averi,
acesta are stabilit în prealabil termenele de plata. În România cota standard de impozitare este
de 16%.
În categoria impoz itelor directe intră următoarele: impozitul pe profit, impozitul pe venit,
contribuții, impozite pe clădiri și terenuri, alte impozite directe.
După criteriul subiectul impozabil, impozitele directe sunt împărțite în doua categori:
impozitul direct suporta te de persoana fizică și impozitul direct suportate de persoana juridică.
Impozitele directe suportate de persoanele fizice au subiect de impunere persoanele fizice
care își au domiciliul sau reședința în statul care beneficiază de impozitul acestora, prec um și
persoanele nerezidente care realizează venituri în statul respectiv. Aici avem câteva persoane
care sunt scutite de plata impozitului: diplomații străini acreditați, familiile regale, suverani,
persoanele care realizează venituri sub minimul impozabi l și unele cadre militare. În cadrul
impozitelor directe pentru persoanele fizice, se ia în considerare și situația contribuabilului
(stare civilă, existența vreunui handicap, numărul de persoane aflate în întreținere) în
calcularea acestuia. Impozitele di recte suportate de persoanele fizice sunt: impozitele pe
salarii, impozitul pe venit, contribuții sociale.
Impozitele directe suportate de persoanele juridice au ca și subiect persoanele juridice,
care realizează venituri în statul beneficiar de impozit, i ndiferent de domiciliul acesteia.
Impozitele directe suportate de persoanele juridice sunt: impozitul pe profit, contribuții sociale
(suportate de angajator), alte impozite și taxe locale. ( LEGE Nr.571 din 22 decembrie 2003,
privind Codul fiscal, cu modif icările și completările ulterioare (variantă actualizată în 2012)
Pentru companii, taxele, impozitele și contribuțiile sociale, au o dublă influența asupra
acestora:
– În primul rând acestea generează un cost administrativ asupra companiilor
– În al doile -a rând ele generează un cost de trezorerie.
Agnes Sipos a realizat un studiu, asupra populației din Ungaria, în care urmărește dacă
majorarea sistemului de impozitare modifică moralul contribuabililor știind ca aceștia au o
contribuție mai mare, fapt care duc e automat și la creșterea veniturilor publice. Din analiza
realizată acesta observă ca un procent de 80% din populația analizată ar fi dispuși să plătească
impozite puțin mai mari, dacă ar avea un sistem de impozitare mai puțin complex, mai ușor de
înțeles , și dacă impozitele colectate ar fi distribuite mai eficient. (Agnes Sipos; Detemining
factors of tax -morale with special emphasis on the tax revenues of local self -gouvernments; 3
rd Economics&Finance Conference, UK, August 25 -28, 2015)

1.2.1.Impozitul pe profit
Cota de impozitare este de 16% . Cu ajutorul acestei cote se stabilește impozitul pe profit
pe care trebuie să -l plătească contribuabilul.
Persoanele care sunt nevoite să plătească impozitul pe profit sunt: persoanele juridice
române, persoanele juridice străine, persoanele juridice și fizice străine, instituțiile publice. De
la plata impozitului sunt scutiți următori contribuabili: trezoreria statului, unități economice
fără personalitate juridică, fundațiile testamentare, unități aparținând cult elor religioase,
instituțiile de învățământ particular, asociațiile de proprietari.

Culcear Gheorghe Claudiu Antoniu
Studiu privind impozitele directe în context macro și microeconomic
94
Profitul impozabil este calculat ca veniturile obținute în urma prestări unor servici minus
cheltuielile curente efectuate pentru realizarea acelor servici. Din cheltuielil e curente se scad
veniturile neimpozabile înregistrate de persoana juridică și se adună cheltuielile nedeductibile.
Pentru determinarea impozitului pe profit datorat se iau în calcul toate sursele de venit pe care
le are persoana juridică.
Impozitul pe pro fit are ca și termen de plata data de 25 a primei luni după încheierea unui
trimestru. (Legea 227/2015 actualizat 6 Feb 2017 prin OUG 9/2017; Vintilă Georgeta,
Fiscalitate: metode și tehnici fiscale, ediția a II -a, editura Economică, 2006)
Georg Wamser re alizează un studiu asupra impactului pe care îl are impozitul pe profit
asupra deciziei de investire a multinaționalelor germane. Din analiza empirică realizată de
Georg Wamser reiese o semi -elasticitate între decizia de investire și impozitul pe proifit. Se
confirmă faptul ca, contribuțiile sociale sunt legate în mod negativ de investiți. Un aspect
remarcabil al constatărilor este implicarea concurenței fiscale. Multinaționalele caută țări cu
regimuri fiscale preferențiale pentru a realiza investiția. (Geo rg Wamser, Foreign (în)direct
investment and corporate taxation, The Canadian Journal of Economics, Vol 44, No. 4, pp.
1497 -1524)

1.2.2.Impozitele și taxele locale
Impozitele și taxele locale sunt colectate de către unitățile administrativ -teritoriale, și
constituie venituri la bugetele locale. Contribuabilii acestor tipuri de impozite sunt: persoanele
fizice, persoanele juridice, fundațiile, unitățile de cult, asociațiile familiare și agricole.
Impozitele și taxele locale cuprind următoarele categorii:
– Impozitul pe clădiri – este datorat anual de către contribuabil și se plătește în funcție de
clădirile pe care acesta le deține.
– Impozitul pe teren – se plătește anual de către contribuabil și este calculat în funcție de
terenurile deținute de contribuabi l.
– Taxa pentru mijlocul de transport – este datorat de contribuabil pentru mașinile pe care le
deține, iar plata se efectuează anual.
– Taxe pentru eliberarea autorizațiilor de constructi – se plătește doar când contribuabilul
dorește să construiască o clădi re nouă.
– Alte taxe locale (Legea 227/2015 actualizat 6 Feb 2017 prin OUG 9/2017)
Diferența între taxe și impozite este: taxele se plătesc pentru o contraprestație imediată
din partea statului, în timp ce plata impozitului nu aduce o contraprestație imediat ă.

1.2.3.Impozitul pe venit
Impozitul pe venit este cel mai important impozit direct reprezentând și principala sursa
de venit
Reprezintă impozitul datorat de o persoana fizică în decursul unui an, asupra venitului
realizat. Contribuabilii sunt persoanel e fizice române sau străine care realizează venituri pe
teritoriul României. În categoria venituri intră orice avantaj primit în bani de o persoana
fizică. (Vintilă Georgeta, Magdalena Călin, Nicoleta Vintilă, Fiscalitate, Editura Economică,
2002)
M Govin da Rao și R Kavita Rao, vorbesc într -un articol, despre o propunere a ministrului
de finanțe din India, de a construi un sistem de impozitare simplu și neutru bazat pe încredere
cu aproape nici o scutire și rațe reduse destinate să promoveze respectarea vo luntară. Scopul
acestui proiect a fost să îmbunătățească eficiența și echitarea sistemului fiscal, prin extinderea
bazei de impozitare. Eliminarea deducerilor din baza de impozitare a condus la creșterea
costurilor administrative și la distorsiuni semnific ative în alocarea resurselor. Această măsură
a făcut ca profesiile juridice și contabile să devină foarte profitabile, în timp ce unele servici
pe care statul nu le poate asigura au scăzut în randament, făcând contribuabili să renunțe la

Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 5/2017

95
furnizarea acelor servici. Cei doi autori au considerat ca pentru economia unui stat nu ar trebui
să se ajungă la rațe scăzute, scutiri continue. (M Govinda Rao și R Kavita Rao, Direct Taxes
Code: Need for Greater Reflection, Economic and Political Weekly, Vol. 44, No. 37
(September 12 -18,2009))

1.3.Presiunea fiscală
Presiunea fiscală este un indicator care arată cât de greu apasa impozitele asupra
contribuabililor. Cu ajutorul acestui indicator se poate observa când impozitele și taxele sunt
prea mari, iar statul poate interveni din timp înainte să apară revolte fiscale, iar contribuabilii
să aivă un comportament anormal când vine vorba de plata impozitelor. În general presiunea
fiscală se măsoară ca raport între obligațiilor fiscale colectate la bugetul de stat pe o per ioadă
de timp și produsul intern brut.
Teoreticienii au încercat să construiască un prag maxim al presiuni fiscale, dar practica l –
a depășit de fiecare data. Din acest motiv se spune ca acest indicator nu are un prag maxim.
Limitele presiuni fiscale sunt d e mai multe tipuri:
– Limite de ordin economic – accentuează faptul ca prelevările obligatorii poate duce la
un șir de evenimente neplăcute în economie, cum ar fi : scăderea investițiilor, scăderea
dorinței de economisire a populației, înclinația spre munc ă a populației ar putea
scădea.
– Limite de ordin psihologic și politic – când contribuabilul consideră ca aceste limite
sunt depășite, acesta opune rezistență, apelând la unele acțiuni nelegale : fraudă,
evaziune. (Narcisa Roxana Mosteanu, Impozite și taxe 2000 -2001, Editura Economică,
2001)
Teoreticienii au încercat să construiască un prag maxim al presiuni fiscale, dar practica l –
a depășit de fiecare data. Din acest motiv se spune ca acest indicator nu are un prag maxim.
Neținând seama de incidentele teore tice, presiunea fiscală poate fi analizată mai întâi
printr -un set de rapoarte, câte unul pentru fiecare clasă de venit, care arată ca o parte din
venitul net, raportată la răspunderea fiscală pentru impozitele pe venit cu privire la persoane
fizice și jur idice, și de stat, dar și taxe locale. Utilizarea tot mai mare a impozitelor directe, a
dus la un nivel formidabil al veniturilor colectate. Datorită nivelului mare de venituri
provenite din impozite directe, presiunea fiscală trebuie analizată cu atenție. O teorie
dezvoltată de analiza economică susține ca presiunea fiscală ar trebui să fie distribuită în
funcție de nivelul veniturilor și de capacitatea de impozitare. (Maxine Yaple, The Burden of
Direct Taxes aș Paid by Income Classes, The American Econom ic Review, Vol. 26, No. 4, pp.
691-710).

Formele presiuni fiscale
1. Presiune fiscală națională. Această ete o presiune obiectivă , care este determinată la
nivel de țară în funcție de necesitatea de finanțare a cheltuielilor publice. Mai este numită
uneori și presiune fiscală globală. Formula de calcul este :
P = *100 , unde: I= impozite; C= contribuții la asigurările sociale de stat; iar PIB este
produsul intern brut.
2. Presiunea fiscală individuală. Aceasta arată sacrificiul pe care, un contribuabil este
nevoit să -l suporte. Este calculată după următoare formula:
Pi= *100 , unde PT reprezintă totalul prelevărilor fiscale suportate, iar CA reprezintă
vânzările totale. (Narcisa Roxana Mosteanu, Impozite și taxe 2000 -2001, Editura Economică,
2001)

Culcear Gheorghe Claudiu Antoniu
Studiu privind impozitele directe în context macro și microeconomic
96
Într-un studiu realizat de Mihaela Popă, aceasta spune ca nivelul fiscalități d in România
este scăzut în comparație cu nivelele înregistrate Uniunea Europeană, pentru țara noastră
fiscalitatea înregistrează un nivel destul de ridicat și este sever resimțit de către contribuabili.
Acest lucru poate fi explicat prin nivelul ridicat al veniturilor în țările occidentale față de cele
din România în contextul prețurilor de consum aproximativ egale, precum și de utilizarea
necorespunzătoare a resurselor financiare publice, acestea fiind insuficiente pentru acoperirea
cheltuielilor cu educați a, protecția socială, sănătatea, prin urmare contribuabilii sunt cei care
trebuie să acopere aceste nevoi din propriile venituri, sporind astfel nemulțumirea socială.
(Mihaela Popa, Taxes, Fees and Obligations în România – Main Components of Companies’
Fiscal Costs , 2009 ).
Dea lungul timpului s -a căutat o legătură între presiunea fiscală și evaziunea fiscală. Evi
Pappa, Rana Sajedi și Eugenia Vella, prezintă într -un studiu realizat analiza impactului pe
care în are creșterea presiuni fiscale prin impozitele directe, asupra evaziuni fiscale și a
corupției publice în Grecia, Spania, Italia și Portugalia. Din studiul empiric realizat, reiese ca
odată cu creșterea impoztitelor directe și încercarea consolidări fiscale, evaziunea fiscală și
corupția publică urmea ză să crească. Prin urmare reformele privind compaterea corupției
publice și evaziunea fiscală, ar trebui să meargă mâna în mână cu creșterea presiuni fiscale.
Presiunea fiscală și evaziunea fiscală sunt direct proporționale. (Evi Pappa, Rana Sajedi,
Eugen ia Vella; Fiscal consolidation with tax evasion and corruption; European University
Institute, Florence, Iraly, 2014).

2.Metodologia cercetări
Cercetarea practică presupune 2 abordări respectiv, o analiză calitativă la nivel
macroeconomic care urmărește p resiunea fiscală a țărilor aflate în Uniunea Europeană pe
parcursul a 10 ani (2007 -2016), și o un studiu empiric la nivel microeconomic, reprezentând
o analiză cantitativă, prin care se încearcă evidențierea factorilor de influență asupra presiunu
fiscale pe un eșantion de 22 de compani aparținând domeniului energiei electrice din țări
emergente (România, Ucraina, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Muntenegru), utilizând programul
eviews 7.
Presiunea fiscală este văzută, de economistul Maxine Yalpe , ca un indicator care arată cât
de apăsătoare sunt impozitele, altfel spus cât de greu apasă povara fiscală asupra
contribuabililor persoanelor juridice.

2.1.Analiza calitativă a presiuni fiscale
În prima parte a studiului calitativ am analizat presiunea fiscală la nivel macroeconomic
după următoarea formula:
Presiunea fiscală = ( Impozitul pe profit + Impozitul pe venit + Cheltuieli
sociale(suportate de angajator) + Alte impozite și taxe locale ) / Produsul intern brut (PIB)
S-a analizat nivelul înregistrat de R omania față de niv mediu, minim și maxim înregistrat
de Uniunea Europeană. După analiza gradului de colectate, s -a trecut la analiza fiecărui
impozit direct ca pondere în PIB, utilizând aceiași indicatori statistici de referință (minimul,
media, maximul)
Avându -se în vedere reperele de minim maxim și mediu al indicatorilor statistici de
referință s -a realizat o comparație a presiuni fiscale, între nivelul înregistrat de România și
nivelul înregistrat de Uniunea Europeană, s -a mai realizat și o comparație î ntre perioada crizei
financiare (2007 -2009) și perioada de după aceasta (2010 -2016)
Ponderea în PIB a fost calculată potrivit relației:
PIB% = (Total Impozit direct/PIB)*100,
Unde:

Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 5/2017

97
Impozit direct include Impozitul pe profit, impozitul pe venit, cheltuieli sociale și alte
taxe și impozite locale.
PIB este produsul intern brut
Datele utilizate în realizarea analizei au fost colectate din baza de date Ameco și baza de
date a Bănci Central Europene.

2.2.Analiză cantitativă a presiuni fiscale
În a doua parte a studiului a fost analizată presiunea fiscală la nivel microeconomic
calculat presiunea fiscală după următoarea formulă:
Presiunea fiscală = ( Impozitul pe profit + Cheltuieli sociale(suportate de angajator) +
Alte impozite și taxe locale ) / Cifra de afaceri(CA)
Pentru această analiză am folosit o regresia liniară multiplă cu ajutorul programului
Eviews 7. Regresia liniară multiplă este o metodă de predicție a unei variabile dependente,
pornind de la mai multe variabile independente. Ea se bazează pe corelația dintre mai multe
variabile implicate.
Formula regresiei liniare multiple este :

Y=a i+b1X1+b2*X2+b3*X3+…+b k*Xk

Unde:
Y este valoare estimată (variabilă dependentă)
ai este punctul de origine al liniei
b1,b2,b3…bk sunt coeficienții beta pentru cele k variabile independente
X1,X2,X3,…X K sunt valorile celor k variabile independente.
Variabilă dependentă este presiunea fiscală; variabilele independente folosite sunt :
impozitul pe profit, alte impozite și tale locale și contribuțiile socia le; iar pentru control am
luat două variabile de control: logaritm din cifra de afaceri, logaritm active totale.
Coeficientul de corelație: r =
Datele utilizate pentru realizarea acestei analize au fo st colectate din baza de date
Reuters.

3.Studiu de ca z
3.1. Analiza calitativă
Prima parte a studiului conține analiza macroeconomică privind presiunea fiscală a
României față de indicatori statistici de referință (minim, maxim, medie) ai Uniuni Europene.
Presiunea fiscală a fost calculată ca sumă din impo zitul pe profit, impozitul pe venit, alte
impozite și taxe, contribuții sociale, raportate la PIB. Analiza a fost realizată pe o perioadă de
10 ani, din 2007, de când România a intrat în Uniunea Europeană, până în 2016. Pe lângă
presiunea fiscală vom anali za și impozitul pe profit, impozitul pe venit, alte impozite și taxe,
contribuții sociale, atât ca nivel colectat, dar și ca pondere în PIB a României față de
indicatori statistici de referință (minimul, media, maximul) ai Uniuni Europene. Datele au fost
preluate din bază de date Ameco și de pe situl Bănci Central Europene.

Analiza contribuții sociale
Vom face o analiză a contibutiilor sociale colectate și ponderea în PIB a contribuțiilor
sociale înregistrate de România, comparativ cu indicatori statistici de referință (minim,
maxim, medie) ai Uniuni Europene, în perioada 2007 -2016.

Culcear Gheorghe Claudiu Antoniu
Studiu privind impozitele directe în context macro și microeconomic
98

Tabel 1.1 Statistica descriptivă privind contribuțiile sociale în perioada 2007 -2016
Criteri Unitati 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Total Mld. EUR 1980,03 1940,85 1871,72 1822,92 1797,77 1752,96 1697,93 1656,81 1693,02 1644,32
Medie Mld. EUR 70,02 68,08 65,98 64,66 63,41 61,62 59,91 59,82 59,60 58,73
Maxim Mld. EUR 523,04 500,76 482,02 465,01 454,32 442,26 426,18 415,62 412,45 404,27
Minim Mld. EUR 0,63 0,60 0,56 0,52 0,50 0,49 0,46 0,43 0,43 0,40
Romania Mld. EUR 13,53 12,96 12,82 12,40 11,65 11,99 11,76 12,09 14,12 13,08
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

Figura 1.1 Dinamica c ontribuț iilor sociale in perioada 2007 -2016
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

Pe baza analizei datelor din tabelul 1.1 și a Figura ului 1.1 observăm că nivelul
contribuțiilor sociale a înregistrat o creștere relativ constantă pe perioada celor 10 ani
analizați. Comparativ cu Uniunea Europeană, România nu este țara cu cel mai mic nivel al
contribuțiilor, dar înregistrează un nivel scăzut al acestora, situându -se cu mult sub nivelul
mediu. În 2007 România înregistrează încasări din contribuții sociale cu aproximativ 40 Mld.
EUR mai puțin față de media Uniuni Europene. Pe parcursul celor 10 ani nivelul mediu al
contribuțiilor sociale crește treptat, ajungând ca în anul 2016 România să înregistreze încasări
din contribuții sociale cu 57 Mld. EUR mai puțin față de Uniunea Europeană. Observăm că
deși nivelul minim și maxim al Uniuni Europene a înregistrat un trend ascendent din 2007
până în 2016, România, nu a urmat acest trend, menținându -se la valori relativ constante.

Tabel 1.2 Statistică descriptivă privind ponderea în PIB a contribuțiilor sociale în
perioada 2007 -2016
Criteri Unitati 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Medie % 11,48 11,44 11,44 11,41 11,34 11,29 11,39 11,28 10,96 10,87
Maxim % 18,80 18,93 19,10 18,86 18,55 18,27 18,11 18,27 17,57 17,53
Minim % 0,97 1,00 1,03 1,08 1,21 1,34 1,35 1,35 1,32 1,38
Romania % 8,01 8,10 8,53 8,60 8,73 8,99 9,28 10,04 9,91 10,43
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

70,0268,08 65,98 64,6663,41 61,62 59,91 59,82 59,60 58,73
0,63 0,60 0,56 0,52 0,50 0,49 0,46 0,43 0,43 0,4013,53 12,96 12,82 12,40 11,65 11,99 11,76 12,0914,12 13,08523,04 500,76482,02465,01454,32 442,26 426,18 415,62 412,45 404,27
0,00100,00200,00300,00400,00500,00600,00700,00800,00
0,0010,0020,0030,0040,0050,0060,0070,0080,00
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007Medie
Mld. EUR
Minim
Mld. EUR
Romania
Mld. EUR
Maxim
Mld. EUR

Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 5/2017

99

Figura 1.2 Dinamica contribuț iilor sociale ca pondere in PIB î n perioada 2007 -2016
Sursa:
http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

Pe baza analizei datelor din tabelul 1.2 și a Figura ului 1.2 observăm că în România
ponderea contribuțiilor sociale în PIB a înregistrat un trend descendent din 2007 până în 2016,
ajungând de la 10,43% în 2007, la o valoare de 8,01% în 2016. Nivelul contribuțiilor sociale,
ca pondere în PIB al României este strâns față de nivelul mediu în registrat de Uniunea
Europeană, spre deosebire de contribuțiile sociale colectate unde sunt înregistrate diferențe
mari între cele două nivele. În 2007 este înregistrată o diferență foarte mică de 0,4 Mld. EUR.
Nivelul mediu înregistrează o creștere ușoa ră până în 2016, an în care este înregistrată cea mai
mare diferență între nivelul României și nivelul mediu al Uniuni Europene, din perioada
analizată de 10 ani. Din nou România nu urmează același trend cu Uniunea Europeană,
maximă și nivelul mediu înreg istrând un trend ascendent în timp ce România inregistraza o
scădere treptată a acestor ponderi.

Figura 1.3 Cotele de impunere privind contribuțiilor sociale la nivelul anului 2016
Sursa:http://ec.europa.eu

Cotele contribuțiilor sociale, plătite de angajator în România ating un nivel de 22,75 %.
Uniunea Europeană înregistrează nivelul maxim de 35,20%, un nivel minim de 7,80% față de
nivel mediu reprezentând 22,53%, mai mic decât nivelul României cu 0,22 puncte
procentuale.
11,48 11,44 11,44 11,41 11,34 11,29 11,39 11,28 10,96 10,8718,80 18,93 19,10 18,86 18,55 18,27 18,11 18,2717,57 17,53
8,01 8,108,53 8,60 8,73 8,99 9,2810,04 9,9110,43
0,97 1,00 1,03 1,08 1,21 1,34 1,35 1,35 1,32 1,38
0,005,0010,0015,0020,0025,00
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007Medie %
Maxim %
Romania %
Minim %
22,53%35,20%
7,80%22,75%
0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%
Media Maxim Minim Romania

Culcear Gheorghe Claudiu Antoniu
Studiu privind impozitele directe în context macro și microeconomic
100
Analiza impozitului pe pr ofit
Vom face o analiza a impozitului pe profit colectat și ponderea în PIB a impozitului pe
profit înregistrat de România, comparativ cu indicatori statistici de referință (minim, maxim,
medie) ai Uniuni Europene, în perioada 2007 -2016.

Tabel 2.1 Statistică descriptivă privind impozitul pe profit în perioada 2007 -2016
Criteriu Unitati 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Total Mld. EUR 371,16 375,00 347,25 349,01 342,75 328,70 302,40 271,27 384,59 420,17
Media Mld. EUR 14,28 13,89 12,86 12,93 12,24 11,74 10,80 9,69 13,74 15,01
Maxim Mld. EUR 75,08 71,66 69,31 68,18 70,02 64,98 53,32 45,61 66,15 70,63
Minim Mld. EUR 0,39 0,38 0,34 0,32 0,25 0,20 0,17 0,25 0,26 0,26
Romania Mld. EUR 5,14 4,74 3,89 3,35 3,74 3,26 2,96 3,30 4,40 4,04
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

Figura 2.1 Dinamica i mpozitul ui pe profit în perioada 2007 -2016
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

Pe baza analizei datelor din tabelul 2.1 și a Figura ului 2.1 observăm că în România
impozitul pe profit colectat înregistrează fluctuații pe perioada celor 10 ani, atingând în 2016
cea mai mare valoare de 5,14 Mld. EUR, cu 1,10 Mld. EUR mai mult față de an ul de pornire
2007. Nivelul României este puțin peste nivelul minim înregistrat de Uniunea Europeană.
Impozitul pe profit, în România, înregistrează valori mai mici față de nivelul mediu din
Uniuni Europene. Observăm că anul 2009 a fost un an greu pentru p ersoanele juridice. Acest
lucru se observă din scăderea puternică în 2009 a impozitului pe profit colectat, atât la
valoarea maximă cât și la cea medie. În 2007 România înregistrează o diferență de 11 Mld
EUR față de nivelul mediu înregistrat de Uniunea Eu ropeană, ajungând ca în 2016 diferența să
scadă până la 9 Mld EUR. În 2016 Uniunea Europeană nu reușește să atingă nivelul avut în
anul 2007, care a scăzut puternic în 2009 din cauza crizei financiare. România reușește să
treacă mai ușor peste criză, reuși nd în 2016 să depășească nivelul avut în 2007.

14,28 13,89 12,86 12,93 12,24 11,74 10,809,6913,7415,0175,0871,6669,31 68,1870,02
64,98
53,32
45,6166,1570,63
0,39 0,38 0,34 0,32 0,25 0,20 0,17 0,25 0,260,265,14 4,74 3,89 3,35 3,74 3,26 2,96 3,30 4,40 4,04
0,0010,0020,0030,0040,0050,0060,0070,0080,00
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007Media
Mld. EUR
Maxim
Mld. EUR
Minim
Mld. EUR
Romania
Mld. EUR

Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 5/2017

101
Tabel 2.2 Statistica descriptivă privind impozitul pe profit ca pondere în PIB în perioada
2007 -2016.
Criteriu Unitati 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Media % 2,65% 2,64% 2,49% 2,53% 2,55% 2,52% 2,48% 2,55% 3,18% 3,47%
Maxim % 5,77% 5,89% 6,09% 6,14% 6,09% 6,35% 6,13% 6,13% 7,52% 7,92%
Minim % 1,48% 1,52% 1,36% 1,24% 1,27% 0,81% 0,95% 1,54% 1,59% 1,58%
Romania % 3,04% 2,97% 2,59% 2,32% 2,80% 2,44% 2,34% 2,74% 3,09% 3,22%
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

Figura 2.2 Dinamica i mpozitul ui pe profit ca pondere în PIB, în perioada 2007 -2016

Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

Pe baza analizei datelor din tabelul 2.2 și a Figura ului 2.2 observăm că România
înregistrează fluctuați la nivelul impozitului pe profit ca pondere în PIB, pe perioada celor 10
ani analizați. În 2007 înregistrează un procent de 3,09% din PIB, ajungând ca în 2016 să
înregistreze un procent de 3,04% din PIB. Cele mai mici valori sunt înregistrate în 2009 și
2012. Nivelul impozitului pe profit ca pondere în PIB din România este situat p este nivelul
minim, dar nu reușește să atingă nivelul maxim înregistrat al Uniunii Europene. Pe parcursul
celor 10 ani nivelul din România se intersectează de mai multe ori cu nivelul mediu al Uniuni
Europene. Impozitul pe profit, ca pondere în PIB la nive l de Uniune Europeană înregistrează
un trend descendent pe perioada celor 10 ani.

Figura 2.3 Cotele de impunere privind impozitul pe profit la nivelul anului 2016
Sursa:http://ec.europa.eu
2,65% 2,64% 2,49% 2,53% 2,55% 2,52% 2,48% 2,55%3,18%3,47%5,77%5,89%6,09% 6,14% 6,09% 6,35% 6,13% 6,13%7,52%7,92%
1,48% 1,52% 1,36% 1,24% 1,27%
0,81% 0,95%1,54%1,59% 1,58%3,04% 2,97% 2,59%2,32%2,80%2,44%2,34%2,74%3,09%3,22%
-0,50%0,50%1,50%2,50%3,50%4,50%5,50%
0,00%1,00%2,00%3,00%4,00%5,00%6,00%7,00%8,00%9,00%
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007Media %
Maxim %
Minim %
21,01%35,00%
10,00%16,00%
0,00%5,00%10,00%15,00%20,00%25,00%30,00%35,00%40,00%
Media Maxim Minim Romania

Culcear Gheorghe Claudiu Antoniu
Studiu privind impozitele directe în context macro și microeconomic
102
România are o cotă a impozitului pe profit de 16%. În Uniunea Europeană cota minimă
de impozitare este de 10% și este deținută de Bulgaria, în timp ce cota cea mai mare este
deținută de Malta de 35 %. Cota de impozitare din România este mai mică decât cota medie la
nivel de Uniune Europeană cu 5,01 procente.

Analiza impozitului pe venit
Vom face o analiza a impozitului pe venit colectat și ponderea în PIB a impozitului pe
venit înregistrat de România, comparativ cu indicatori statistici de referință (minim, maxim,
medie) ai Uniuni Europene, în perioada 2007 -2016.

Tabel 3.1 Statistica descriptivă privind impozitul pe venit în perioada 2007 -2016
Column1 Unitati 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Total Mld. EUR 1507,42 1515,55 1442,13 1385,65 1352,63 1287,00 1242,51 1214,85 1302,92 1282,74
Media Mld. EUR 57,98 56,13 53,41 51,32 48,31 45,96 44,38 43,39 46,53 45,81
Maxim Mld. EUR 306,48 291,08 276,71 265,74 244,82 227,94 217,99 224,88 242,09 273,12
Minim Mld. EUR 0,72 0,68 0,71 0,75 0,73 0,76 0,73 0,68 0,68 0,70
Romania Mld. EUR 5,86 5,71 5,44 5,18 4,36 4,96 4,68 4,49 5,04 4,37
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

Figura 3.1 Dinamica impozitul ui pe venit în perioada 2007 -2016
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

Pe baza analizei datelor din tabelul 3.1 și a Figura ului 3.1 observăm că impozitul pe venit
colectat, în România înregistrează valori care fluctuează de la un an la altul. În 2016 este
înregistrată o ușoară creștere față de anul 2007, ce -a mai mică valoare fiind atinsă în anul
2011 de 4,36 Mld EUR, iar cea mai mare fiind atinsă în anul 2016 de 5,86 Mld EUR.
Comparativ cu Uniunea Europeană, România se situează mai sus de nivelul minim, dar nu
reușește să atingă nivelul maxim înregistrat. Față de media Uniun i Europene, România
înregistrează valori scăzute, dar înregistrează același trend. La nivel de Uniune Europeană
este înregistrată o scădere puternică în 2008 și 2009, după care impozitul pe venit crește
treptat până în 2016, an în care nivelul valorilor î nregistrate este mai mare decât cele din anul
de referință 2007. Impozitul pe venit înregistrează cele mai mari valori din impozitele directe.
57,9856,13 53,4151,32 48,3145,96 44,38 43,3946,53 45,81306,48291,08276,71265,74
244,82
227,94217,99224,88242,09273,12
0,72 0,68 0,71 0,75 0,73 0,76 0,73 0,68 0,68 0,705,86
5,715,445,18
4,36 4,96 4,684,495,04
4,37
0,001,002,003,004,005,006,007,008,009,0010,00
0,0050,00100,00150,00200,00250,00300,00350,00
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007Media Mld.
EUR
Maxim Mld.
EUR
Minim Mld.
EUR
Romania
Mld. EUR

Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 5/2017

103
Tabel 3.2 Statistica descriptivă privind ponderea în PIB a impozitului pe venit în
perioadă 2007 -2016.
Column1 Unitati 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Media % 8,32% 8,35% 8,56% 8,39% 8,16% 7,96% 7,96% 8,13% 8,22% 8,14%
Maxim % 27,30% 26,86% 29,98% 27,15% 26,35% 26,03% 26,07% 26,24% 25,13% 25,28%
Minim % 3,27% 3,05% 3,09% 3,01% 2,97% 2,82% 2,80% 2,84% 2,81% 3,07%
Romania % 3,47% 3,57% 3,62% 3,59% 3,27% 3,72% 3,70% 3,73% 3,54% 3,48%
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

Figura 3.2 Dinamica i mpozitul ui pe venit ca pondere î n PIB în perioada 2007 -2016
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

Impozitul pe venit ca pondere în PIB, în România înregistrează valori mici, foarte
apropiate de nivelul minim al Uniuni Europene. Ponderile în PIB se mențin aproximativ
constante pe parcursul celor 10 ani în anul 2016 înregistrând același nivel ca și în an ul 2007 ,
cea mai mare valoare fiind atinsă în anul 2009, iar cel mai mic procent în anul 2008. Față de
media Uniuni Europene, nivelul din România este cu aproximativ 5 procente mai scăzut. La
nivel de Uniune Europeană ponderea în PIB a impozitului pe ve nit a rămas relativ constantă
din 2007 până în 2016.

Analiza impozitelor și taxelor locale
Vom face o analiza a impozitelor și taxelor locale colectate și ponderea în PIB a
impozitelor și taxelor locale înregistrate de România, comparativ cu indicatori s tatistici de
referință (minim, maxim, medie) ai Uniuni Europene, în perioada 2007 -2016 .

Tabel 4.1 Statistica descriptivă privind alte impozite și taxe locale în perioada 2007 -2016
Criteri Unitati 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Medie Mld. EUR 8,38 8,64 9,04 9,70 8,87 8,62 8,16 8,10 8,59 7,81
Minim Mld. EUR 0,13 0,12 0,13 0,13 0,12 0,11 0,11 0,09 0,10 0,10
Maxim Mld. EUR 40,85 41,52 44,41 40,92 42,59 44,19 38,56 38,29 39,67 35,94
Romania Mld. EUR 3,20 3,45 3,03 2,97 3,05 3,02 3,37 1,94 2,14 2,15
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

3,47% 3,57% 3,62% 3,59%3,27%3,72% 3,70% 3,73%3,54% 3,48%8,32% 8,35%8,56% 8,39%8,16%7,96% 7,96% 8,13% 8,22% 8,14%
3,27%3,05% 3,09% 3,01% 2,97% 2,82% 2,80% 2,84% 2,81%3,07%27,30% 26,86%29,98%
27,15%26,35% 26,03% 26,07% 26,24%25,13% 25,28%
0,00%5,00%10,00%15,00%20,00%25,00%30,00%35,00%
0,00%1,00%2,00%3,00%4,00%5,00%6,00%7,00%8,00%9,00%
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007Impozitul pe venit, pondere in PIB
Romania %
Media %
Minim %
Maxim %

Culcear Gheorghe Claudiu Antoniu
Studiu privind impozitele directe în context macro și microeconomic
104
Figura 4.1 Dinamica privind alte impozite ș i taxe locale în perioada 2007 -2016.
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

Pe baza analizei datelor din tabelul 4.1 și a Figura ului 4.1 observăm că în România,
nivelul altor taxe și impozite locale a crescut ușor în 2010 față de 2009 și s -au menținut relativ
constant până în anul 2016. Cea mai mică valoare a fost atinsă în anul 2 009 de 1,94 Mld.
EUR, iar cea mai mare valoare a fost înregistrată în anul 2015 de 3,45 Mld. EUR. În
comparație cu Uniunea Europeană, România se situează sub medie cu aproximativ 5 Mld
EUR, fiind mai apropiată de valoarea minimă. Din anul 2012 media Uniuni Europene
înregistrează un trend descendent, în timp ce România înregistrează o ușoară creștere din anul
2012 până în 2016.

Tabel 4.2 Statistica descriptivă privind alte impozite și taxe locale ca pondere în PIB, în
perioada 2007 -2016.
Criteri Unitati 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Medie % 1,89 2,06 2,20 2,45 2,34 2,28 2,28 2,32 2,29 2,11
Minim % 0,79 1,11 1,18 1,45 0,76 0,57 0,58 0,66 0,81 0,69
Maxim % 3,25 3,55 3,51 4,36 3,83 4,08 3,88 4,52 5,04 4,57
Romania % 1,89 2,16 2,01 2,06 2,29 2,26 2,66 1,61 1,50 1,71
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

Figura 4.2 Dinamica privind alte impozite ș i taxe locale ca pondere î n PIB , în perioada
2007 -2016.
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm 8,38 8,649,049,70
8,87 8,628,16 8,108,59
7,81
0,13 0,120,13 0,130,120,11 0,11 0,090,100,103,20 3,453,03 2,97 3,05 3,023,37
1,94 2,142,1540,8541,5244,41
40,9242,5944,19
38,56 38,2939,67
35,94
0,005,0010,0015,0020,0025,0030,0035,0040,0045,0050,00
-1,001,003,005,007,009,0011,0013,0015,00
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007Medie
Mld. EUR
Minim
Mld. EUR
Romania
Mld. EUR
Maxim
Mld. EUR
1,892,062,202,45 2,34 2,28 2,28 2,32 2,292,11
0,791,11 1,181,45
0,760,57 0,58 0,660,81 0,693,253,55 3,514,36
3,834,083,884,525,04
4,57
1,892,162,01 2,062,29 2,262,66
1,61 1,501,71
0,001,002,003,004,005,006,00
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007Medie %
Minim %
Maxim %
Romania %

Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 5/2017

105

Ca pondere în PIB a impozitelor și taxelor locale, observăm ca România înregistrează o
creștere puternică în 2010, fiind și anul cu cea mai mare valoare din cei 10 ani analizați, după
care se înregistrează un trend descendent până în 2016 când se ajunge la o valoare apropiată
cu cea din 2007. Cea mai mică valoare este înregistrată în anul 2008 de 1,50%. În comparație
cu Uniunea Europeană, România înregistrează valori apropiate de medie, c u care se
intersectează de mai multe ori. Nivelul mediu și nivelul din România au o evoluție
asemănătoare. România în 2010 -2012 este mai apropiată de valorile maxime înregistrate la
nivel de Uniune Europeană.

Analiza produsul intern brut (PIB)
Vom face o analiza a produsului intern brut colectat înregistrat de România, comparativ
cu indicatori statistici de referință (minim, maxim, medie) ai Uniuni Europene, în perioada
2007 -2016.

Tabel 5.1 Statistica descriptivă privind produsul intern brut în perioad a 2007 -2016
Țări Unitati 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Medie Mld.
EUR 529,1
2 525,3
9 500,0
4 484,2
4 480,3
1 471,1
6 457,7
6 439,1
8 466,2
3 463,6
9
Minim Mld.
EUR 9,78 9,25 8,43 7,63 7,16 6,83 6,60 6,14 6,13 5,76
Maxim Mld.
EUR 3133,
86 3032,
82 2923,
93 2826,
24 2758,
26 2703,
12 2580,
06 2460,
28 2561,
74 2513,
23
Roman
ia Mld.
EUR 168,9
2 159,9
6 150,3
6 144,2
5 133,5
1 133,3
1 126,7
5 120,4
1 142,3
9 125,4
0
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

Figura 5.1 Dinamica produsului intern brut î n perioada 2007 -2016.
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

Pe baza analizei datelor din tabelul 5.1 și a Figura ului 5.1 observăm că din anul 2009
PIB-ul din România înregistrează un trend ascendent, valoarea maximă fiind înregistrată în
2016, iar minima în 2009. România are un PIB de 3 ori mai mic decât media Uniuni
Europene. Evoluția PIB -ului din România este asemănător cu cel din Uniunea Europeană, cu
o mică creștere în 2008, dup ă care urmează o mică scădere în anul 2009. Din 2009 până în
2016, indicatori statistici de referință înregistrează o creștere continuă. 529,12525,39500,04484,24480,31471,16457,76 439,18 466,23 463,69
9,789,25 8,43 7,63 7,16 6,836,60 6,14 6,13 5,76168,92 159,96 150,36 144,25 133,51133,31 126,75 120,41142,39125,403133,863032,822923,932826,242758,26 2703,122580,06
2460,282561,74 2513,23
0,00500,001000,001500,002000,002500,003000,003500,00
0,00100,00200,00300,00400,00500,00600,00700,00800,00
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007Medie
Mld. EUR
Minim
Mld. EUR
Romania
Mld. EUR
Maxim
Mld. EUR

Culcear Gheorghe Claudiu Antoniu
Studiu privind impozitele directe în context macro și microeconomic
106

1.1. Analiza presiuni fiscale
Vom face o analiza a presiuni fiscale înregistrate de România, comparativ cu indicatori
statistici de referință (minim, maxim, medie) ai Uniuni Europene, în perioada 2007 -2016.
Vom analiza datele din perioada crizei economice, comparativ cu datele de după trecerea
crizei.

Tabel 6.1: Statistica descriptivă privind presiunea fiscală în perioada 2007 -2016
Criterii Unitati 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Medie % 23,60% 24,23% 24,60% 24,61% 24,71% 24,41% 24,40% 25,25% 25,35% 25,33%
Maxim % 33,61% 34,64% 36,37% 35,64% 34,79% 34,03% 33,48% 40,19% 37,07% 40,95%
Minim % 7,76% 13,84% 13,68% 14,17% 14,79% 14,04% 14,71% 16,97% 18,04% 18,16%
Romania % 16,41% 16,80% 16,74% 16,57% 17,08% 17,42% 17,97% 18,13% 18,04% 18,85%

Figura 6.1: Dinamica presiuni fiscale î n perioada 2007 -2016

Presiunea fiscală în România, a scăzut treptat, de la 18,85% în 2007 a ajuns la 16,41% în
anul 2016. În 2007 -2009 presiunea fiscală din România a fost foarte apropiată cu valoarea
minimă a Uniuni Europene, în anul 2008 în România înregistrând nivelul minim. Pe parcursul
crizei financiare 2007 -2009 pres iunea fiscală a înregistrat cele mai mari valori la nivel de
Uniunea Europeană. Din 2010, imediat după criza, valoarea minimă a înregistrat un trend
ascendent mai mare decât cel înregistrat de România, diferența dintre cele 2 mărindu -se în
anul 2016. Nivel ul României este mai scăzut decât nivelul mediu european, înregistrându -se
în medie 5 -6 puncte procentuale între cele 2 . Nivelul mediu înregistrează un parcurs
asemănător cu cel al României, înregistrând și aceasta un trend descendent. Nivelul maxim al
Europei scade de la 40,95% în anul 2007 până la 33,61% în anul 2016. Cea mai mică valoare
a maximei a fost înregistrată în anul 2010, odată cu ieșirea din criza, de 33,48 puncte
procentuale.

2. Analiză cantitativă
În studiul empiric, a fost analizată presiune a fiscală la nivel microeconomic a 22 de
compani aparținând domeniului energiei electrice, din țările emergente (România, Ungaria,
Bulgaria, Ucraina, Polonia, Muntenegru). Analiza a fost realizată cu date financiare de pe o
perioadă de 10 ani. Datele au f ost preluate din baza de date Re uters. 23,60% 24,23% 24,60% 24,61%24,71%24,41% 24,40% 25,25%25,35% 25,33%33,61% 34,64%36,37% 35,64%34,79%34,03% 33,48%40,19%
37,07%40,95%
7,76%13,84% 13,68% 14,17% 14,79% 14,04% 14,71%16,97%18,04%
18,16%16,41% 16,80% 16,74% 16,57% 17,08% 17,42% 17,97% 18,13%
18,04%18,85%
0,00%5,00%10,00%15,00%20,00%25,00%30,00%35,00%40,00%45,00%
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007Medie
%
Maxim
%
Minim
%
Romani
a %

Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 5/2017

107
După introducerea în eviews a datelor inițiale și estimarea parametrilor modelului de
regresie, s -a obținut o serie de rezultate prezentate în următorul output:

Output 7.1 : Regresie liniara multipla

Din outputul 7.1 de mai sus rezultă următoarea regresie liniară:
PRESIUNEA_FISCALA = 0,5707 + 0,0229*IMP_PE_PROFIT +
0,0838*ALTE_IMP_ȘI_TAXE_LOCALE + 0,1226*CH_SOCIALE –
0,3470*LOG_CA+0,0977*LOG_TA
Analizând rezultatele, a fost posibilă formularea unor concluzi cu, caracter practic
referitoare la corelația dintre variabila dependența și cele independente. Vom folosi un prag de
semnificație de 5%.
Prob(F -statistic) = 0,00%, este mai mic decât pragul de semnificație de 0,5%, rezultă ca
se acceptă H 0: se respinge ipotez a nulă ca toți coeficienți de panta sunt egali cu 0.
Coeficientul variabilei independente (IMP_PROFIT) este pozitiv și semnificativ,
determinând în mare măsură presiunea fiscala. Cu cât impozitul pe profit este mai mare, cu
atât va crește și presiunea fisc ala. Din probabilitate (4.47%<5%) și testul t -Statistic se
respinge ipoteza nulă.
Coeficientul variabilei independente (ALTE_IMP_ȘI_TAXE_LOCALE) este pozitiv și
semnificativ. Arată ca otada cu, creșterea acestei variabile, va crește și presiunea fiscala. Din
probabilitate (0,00%<5%) și testul t -Statistic se respinge ipoteza nulă.
Coeficientul variabilei independente (CH_SOCIALE) este pozitiv și semnificativ. Cu cât
cheltuielile sociale sunt mai mări, cu atât mai mult crește și presiunea fiscala. Din
probab ilitate (0,00%<5%) și testul t -Statistic se respinge ipoteza nulă.
Coeficientul variabilei de control (LOG_CA) este negativ și semnificativ. Arată ca acolo
unde cifra de afaceri a companiei este mare, presiunea fiscala scade. Din probabilitate
(0,00%<5%) ș i testul t -Statistic se respinge ipoteza nulă.
Coeficientul variabilei de control (LOG_TA) este pozitiv și semnificativ. Arată ca odată
cu creșterea sa, crește și presiunea fiscala. Din probabilitate (0,00%<5%) și testul t -Statistic se
respinge ipoteza nul ă.

Culcear Gheorghe Claudiu Antoniu
Studiu privind impozitele directe în context macro și microeconomic
108
Probabilitatea ca modelul sa fie unul corect este relativ ridicată (aproximativ 86%),
concluzie bazată pe valorile obținute cu ajutorul programului Eviews pentru testele R –
squared (0,8690) și Adjusted R – squared (0,8614). Coeficientul de corelație r = 0,9322 indică
o legătură puternică între variabile.
Statistica Durbin -Watson este 0,7214, este mai mică de 2, fapt din care reiese ca există
dovezi de corelare serioasă pozitivă în modelul nostru.

Concluzii
În urma analizei realizate observăm ca impozi tele directe apăsă greu pentru contribuabil
în unele țări din Uniunea Europeană. Impozitele directe sunt văzute ca un cost administrativ
suplimentar pentru compani. Deși sunt urâte de către contribuabili, acestea sunt indispensabile
unui stat. Impozitele d irecte cât și cele indirecte sunt principalul venit la bugetul statului, și cu
ajutorul lor sunt acoperite majoritatea cheltuielilor publice.
În prima parte a studiului, în perioada analizată (2007 -2016), am urmărit dinamica
presiuni fiscale realizate la n ivel macroeconomic. Observăm ca România înregistrează un
nivel al presiuni fiscale de 18,85% în anul 2007, urmând ca în anul 2016 România sa
înregistreze un nivel de 16,41%. Pe perioada crizei economice, nivelul României se menține
peste 18%, urmând ca di n primul an de după criză (2010) acesta sa scadă la 17%. Din 2010 și
până în 2016 este înregistrat un trend descendent .
Față de nivelul Uniuni Europene, România stă bine cu acest indicator. Pe parcursul celor
10 ani studiați, atât pe timpul crizei financia re, cât și după, România reușește sa mențină un
nivel mai scăzut, în medie cu 7 puncte procentuale, al presiuni fiscale față de nivelul mediu al
Uniuni Europene. Din analiza observăm ca cel mai important impozit direct pentru bugetul
statului sunt contribu țiile sociale, care sunt destinate contribuabililor persoane fizice, dar și
persoanelor juridice. Observăm ca între nivelul impozitului pe profit colectat și nivelul
impozitului pe venit colectat, în România nu există mari diferențe, deși primul impozit
specificat este destinat contribuabililor persoane juridice, în timp ce impozitul pe venit este
destinat persoanelor fizice.
Din analiza efectuată se observă ca România nu a suferit așa de mult în timpul crizei
economice, spre deosebire de Uniunea Europeană. În România nu au fost înregistrate mari
modificări de trend a impozitelor directe, după ieșirea din criză economică.
În cea de -a două parte a studiului, s -a realizat o anaza cantitativă, constând într -un studiu
empiric a presiuni fiscale, la nivel microec onomic. În realizarea acestei analize s -a folosit o
regresie liniară multiplă, cu ajutorul programului Eviews 7. Din analiza empirică se observă
ca impozitele directe utilizate (impozitul pe profit, contribuțiile sociale și alte impozite și taxe
locale) su nt corelate cu presiunea fiscala, iar variabilele independente și de control sunt
semnificative pentru variabia dependentă.

Bibliografie
Legea 227/2015 actualizat 6 Feb 2017 prin OUG 9/2017
Moșteanu, R.N. (2001), Impozite și taxe 2000 -2001, Editura Economică .
Pappa, E., Sajedi, R., Vella , E. (2014), Fiscal consolidation with tax evasion and corruption ,
European University Institute, Florence, Iraly .
Popa, M. (20 14), Taxes, Fees and Obligations in Romania – Main Components of
Companies’ Fiscal Costs , Procedia – Social and Behavioral Sciences , Volume 109, 8
January 2014, pp. 150-154.
Rao, M.G., Rao, R.K. (2009), Direct Taxes Code: Need for Greater Reflection , Economic and
Political Weekly, Vol. 44, No. 37, September 12 -18.

Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 5/2017

109
Sipos , A. (2015), Dete rmining factors of tax -morale with special emphasis on the tax
revenues of local self -gouvernments , 3 rd Economics&Finance Conference, UK, August
25-28.
Văcărel , I. Și colectiv (2007), Finanțe publice , Ediția a VI – a, Editura Didactică și
Pedagogică, București .
Vintilă , G. (2006) , Fiscalitate: metode și tehnici fiscale , ediția a II -a, Editura Economică .
Vintilă , G., Călin, C., Vintilă, N. (2002), Fiscalitate , Editura Economică .
Wamser, G. (2011), Foreign ( in)direct investment and corporate taxation, The Canadian
Journal of Economics, Vol 44, No. 4, pp. 1497 -1524 .
Yaple, M. (1936), The Burden of Direct Taxes as Paid by Income Classes , The American
Economic Review, Vol. 26, No. 4, pp. 691 -710.

Surse online:
http://ec. europa.eu (Baza de date Banca Centrala Europeana )
http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm (Baza de date
AMECO)
http://www.reuters.com/ (Baza de date REUTERS)