Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE [606433]

Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

Caracteristicile pieței de asigurări din România

Militaru Andreea -Giulia
Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori , anul III
[anonimizat]

Coordonatorul lucrării
Prof. univ. dr . Alexandru Felicia

Rezumat : Această lucrare î și propune să prezinte piața de asigurări din România,
expunând atât aspecte teoretice ale acesteia cât și impactul a diferite evenimente economice
întamplate de -a lungul a nilor. Lucrarea va studia caracteristicile acestei pieț e în timpul crizei
economice, în timpul aderarii României la Uniunea Europeana și caracteristicile acesteia în
prezent.

Cuvinte -cheie: asigurări, piaț a de asigurări, evoluție, indicatori ai dimensiunii pieței ,
prime de asigurare .

Clasificare JEL : G22 .

Clasificare REL : 11C.

1.Introducere

Asigurările sunt un sector important în economia unei țări. Operațiunile de asigurare,
efectuate în baza unui contract, au loc într -un cadru organizat numit piața de asigurari. Este
folosită această denumire de “piață de asigurări ” deoarece aici î ntalnim cererea de asigurări
venită din partea unor indivizi și afaceri ce pot fi asigurate, care sunt dornici să încheie
diverse tipuri de oferte de asigurare, oferte suportate de organizații special autorizate s ă
lucreze în acest sector și capabile sub r aport financiar să execute astfel de servicii. Un aspect
important al pieței de asigurări se referă la dimensiunea ei. Elementul decisiv care definește
mărimea unei astfel de piețe este cererea de asigurări determinată, o dată de puterea
economică a persoa nelor sau afacerilor ce pot înc heia o asigurare, și de încrederea lor în
utilitatea asigurării mediată de către organizații specializate. Este posibil ca nu toate
persoanele care au solicitat oferte din partea companiilor de asigurare să încheie un astfel de
contract cu acestea , fie pentru că nu găsesc confortul dorit, fie condițiile solicitanților nu sunt
acceptate de ofertanți. Oferta de asigurări poate veni din partea unor companii private, de stat
sau mixte, de către organizațiile de asigurări mutuale s au tontine. Companiile de asigurări
comerciale, indiferent de tipul de propietate, urmăresc obținerea de profit și sunt obligate să
îndeplinească prevederile legii referitoare la dimensiunea capitalului subscris și modul de
menținere a activității, etc.
În lucrarea “ Asigurări și Reasigurări: O perspectivă globală ”, Ciurel Violeta (2011) este
menționat faptul că piața de asigurări prezintă caracteristici care includ: a) dimensiunile
pieței; b) structura organizațională; c) structura și realizările competiție i. Dimensiunea pieței
este determinată de numărul de cereri de asigurare și este exprimată prin urmatorii indicatori:
contractele încheiate într -o singură perioadă, valoarea anuală a primelor de asigurare, valoarea

Militaru Andreea -Giulia
Carac teristicile pieței de asigurări din România

sumelor asigurate într -o anumită perioadă de timp și valoarea totală a angajamentelor asumate
de asigurător la un moment dat.
Trebuie menționat faptul că piața de asigurări funcționează pe baza legii 136/1995 care se
referă la asigurarea si reasigurarea in România. O serie de modificări au fost aplicate acestei
legi, ultima fiind Legea nr. 304/2007 publicată în Monitorul Oficial nr. 784 din 19/11/2007.
Legea nr. 32/2000 se referă la societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor, ultima
adăugire fiind facută în cadrul Legii 289/2010 în M onitorul Oficial, partea I nr. 892 din
30/12/2010. De asemenea,organismul care supraveghează activitatea de asigurare este
Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.
Piața de asigurări este împarțită în doua subpiețe în funcție de tipul de asigurare practicat ,
dar un rol important pe această piață îl au asigurările generale. Acest ea includ: asigurările
auto, maritime, de transport și aviație, asigurăr i împotriva incendiilor și a altor daune de
proprietate, răspundere civilă, credite și garanții, asigurări împo triva pierderilor financiare din
riscuri asigurate, asigurări agricole, etc.

2.Caracteristicile pieței de asigurări din România

Din anul 1991, în România societățile de asigurare, societățile de asigurare și reasigurare
și societățile de reasigurare vor desfășura activitatea de asigurari, dar sunt și societăți de
intermediere care negociază și încheie contracte de asigurare si reasigurare sau prestează alte
servicii de specialitate pentru societățile menționate mai sus. Aceste societăți pot avea capital
de stat, privat sau mixt, iar persoanele juridice străine ce vor să constituie în România
societăți de asigurare cu capital integral străin, nu pot face acest lucru, decât în asociere cu
persoane fizice sau juridice române.
Piața asigurărilor poate fi cara cterizată prin starea sau modul ei de manifestare, prin
dimensiune, prin cadrul organizațional și prin modul de realizare al concurenței.
În cazul țărilor în care opereaza mai multe organizații de asigurare, se poate vorbi de o
piață concurențială. În caz ul în care există o singură ofertă de asigurare, organizația de
asigurare nu se află în competiție cu alte organizații similare, deci se poate vorbi de o piață
neconcurențială.
Caracteristicile concurenței, perfecte sau imperfecte pe piața asigurărilor se reflectă prin
omogenitatea produsului (formei de asigurare), transparenț a pieței, atomizarea pieței , intrarea –
ieșirea agenților pe piață și descentralizarea deciziilor.
Omogenitatea produsului
Pe piața asigurărilor se comercializează mai multe tipuri de p roduse sau servicii, și
anume asigurări împotriva diferitelor riscuri. Însa un anumit produs (o asigurare) nu poate fi
substituit cu un alt produs (o altă asigurare). De exemplu, produsul “asigurarea automobilelor
împotriva riscului de avarii (autocasco)” nu poate fi înlocuit cu produsul “asigurarea de
răspundere civilă auto” și cu atât mai puțin cu “asigurarea bunurilor gospodărești”ori cu
“asigurarea de viață”.
Concurența pe piața asigurărilor se desfășoară între societăți comerciale de asigurare cu
acela și profil care vând același tip de produs , adică încheie asigurări împotriva aceluiași risc.
Din anul 1991, conform legii, există zece categorii de asigurare pe care societățile de
asigurări le pot practica în țara noastră și anume: de viață, de persoane a ltele decât cele de
viață, de autovehicule, maritime și de transport, de aviație, de incendiu și alte pagube la
bunuri, de răspundere civilă, de credite și garanții, de pie rderi financiare din riscuri as ociate,
agricole.
Transparența pieței
Persoanele fizi ce și juridice, nefamiliarizate cu problemele asigurărilor, nu
conștientizează avantajele ce le oferă un contract de asigurare, ce raport există între prima

Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

datorată si indemnizația obtenabilă în cazul unui eveniment neprevăzut. Atunci aceste
persoane care văd cota de primă pentru bunul sau persoana ce se dorește a fi asigurată, nu sunt
convinși de avantajele date de contractul de asigurare. Ei trebuie să se adreseze unui agent de
vânzare, în vederea luării unei decizii, de la care vor obține mai multe info rmații.
Atomizarea pieței
Pentru ca o piață să fie atomizată, ea trebuie să reunească un număr mare de ofertanți si
de solicitanți, astfel încât între aceștia să nu aibă loc nici o influența de o manieră sensibilă
pentru funcționarea pieței.
Libertatea de intrare -ieșire a agenților pe (și de pe) piață
Piața este locul unde poate să vină oricine dorește să vândă sau să cumpere ceva și să
rămână acolo atata timp cât are interesul să o facă. Piața asigurărilor nu este o piață închisa, ci
una în continuă mișca re, datorită creșterii sau scăderii numarului de societăți de asigurare, și
este supravegheată de autorități publice, mai precis de un organ specializat ce funcționează pe
lângă Ministerul Finanțelor, Ministerul Industriei și/sau Comerțului ori pe lângă al tă instituție
a administrației centrale de stat.
În România, piața asigurărilor este supravegheată de un oficiu, care functionează în
cadrul Ministerului Fin anțelor. Acest oficiu îndeplinește atribuțiile și drepturile ce i -au fost
stabilite de către Guvern cu privire la constituirea societăților comerciale de asigurări,
vărsarea capitalului subscris de acestea, asigurările obligatorii, tarifele de prime la asigurările
de viață, situația financiară asocietăților de asigurare, fondul de protejare a asigurațil or, etc.
Descentralizarea deciziilor
Fiecare societate de asigurare ia decizii în limitele capacității sale financiare. La luarea
hotărârilor care produc efecte asupra terților, societățile de asigurare sunt obligate să țină
seama și de prevederile legale în vigoare, pentru a nu -și prejudicia interesele proprii și nici pe
cele ale terților.
Astfel, când se constituie o societate de asigurare, de asigurare și reasigurare ori de
reasigurare, capitalul subscris trebuie să fie minim 2.500 RON, iar atunci când s e înființează o
agenție de intermediere, capitalul subscris tr ebuie să fie cel puțin 150 RON, iar capitalul
subscris vărsat să fie mai mare de 50% decât cel subscris. La acestea se mai adaugă și alte
prevederi ce trebuie respectate.
În concluzie, deciziile societăților de asigurare sunt descentralizate, deoarece trebuie să
țină cont de prevederile legale în vigoare și avizele organului de supraveghere. Dacă nu sunt
respectate, deciziile sunt anulate sau suspendate provizoriu de adunările generale sau de
consiliile de administrație ale societăților comerciale, la cererea Oficiului de Supraveghere.
Cererea pentru asigurările de persoane, bunuri sau răspundere civilă vine de la indivizi
care doresc să contracteze astfel de asigurări pentru protecția lor, pentru protecția familiilor
lor și de la unități economice îngrijorate pentru securitatea angajaților lor în caz de accidente
și boli profesionale . Cererea pentru asigurăride bunuri și raspundere civilă vine de la persoane
juridice: diverse companii, instituții publice organizații cu scopuri lucrative și alte entități
interesate de protejarea activelor pe care le dețin împotriva pericolelor și a răspunderii civile
către terțe părți.
Cererea pentru asigurări de bunuri și răspundere civilă a avut o creștere constan tă în timp.
Această continuă creștere este remarcabilă comparativ cu cererea instabilă pentru alte bunuri
și servicii. Cererea pentru majoritatea produselor companiilor de asigurări este relativ
constantă, de asemenea. De exemplu, când vânzările unei compa nii suferă o descreștere,
această companie poate contracta o asigurare de o valoare mai mică, fără să renunțe la
asigurare.
În România cererea potențială este ridicată din cauza numărului mare de cetățeni, dar
cererea efectivă este scăzută d atorită puterii economice scăzute a populației și datorită
percepției acesteia față de utilizarea asigurărilor. Companiile comerciale de asigurări, care

Militaru Andreea -Giulia
Carac teristicile pieței de asigurări din România

furnizează astfel de produse solicitanților conform legii, urmăresc obținerea de profit.
Organizațiile mutuale de asig urări își desfăsoară activitatea pentru membrii lor în funcție de
statutul lor propriu de or ganizare, bazat pe conceptul mutualității . Scopul activității lor este s ă
își ajute membrii fără a obține profit. În unele situații, asemenea organizații primesc su bvenții
de la stat pentru a -și completa propriile contribuții,când nu își pot acoperii costurile aferente
acestor contribuții.
Oferta de asigurări poate fi modificată rapid și radical din cauza a doua motive. În primul
rând, oferta de asigurări este bazată mai mult pe capitalul financiar decât pe capitalul fizic.
Capitalul financiar, în comparație cu capitalul fizic, este mult mai flexibil. Mobilitatea
capitalului financiar în asigurări a fost evidențiată în ultimii ani de schimbările produse pe
piața de as igurări: creșterea numărului de reasigurători, în special a celor externi, lansarea
asigurării de viață pe piața asigurărilor de bunuri și de răspundere civilă.
În prezent, realitatea este că piața de asigurări devine din ce în ce mai importantă în
România . Acest proces de redefinire a structurii operaționale a cauzat numeroase efecte. Unul
dintre acestea este reprezentat de noua dimensiune a pieței, din ambele puncte de vedere:
cantitative și calitative. “Piața românească de asigurări a suferit în ultimii ani, atât o creștere
importantă a calității produselor, precum și o mare diversificare a serviciilor. Prezența pe piață
a unui număr mare de companii, dovedește că scena românească prezintă un potențial real de
creștere și dezvoltare, fiind în același timp , una dintre cele mai atractive piețe pentru
investitorii străini”(Ciurel, 2004).
Diversificarea ofertei, în special în domeniul asigurărilor de viață, este rezultatul creșterii
concurenței. Faptul că multe companii care operează pe această piață sunt grup uri financiare
cu recunoaștere și experiență internațională reprezintă un argument puternic în favoarea
calității. Din punct de vedere cantitativ, efectele pot fi observate chiar mai ușor. Cu toate
acestea, chiar dacă asigurarea este una dintre cele mai pr ofitabile segmente de piață în țările
din Europa de Vest sau SUA, în România companiile de asigurări au mari dificultăți datorate,
în primul rând, modului în care oamenii vizualizează acest tip de activitate.
În anul 1993 , existau deja 17 companii de asigu rare, care colectau o suma de 60 de
milioane de dolari din prime, care este mai mică decât suma primită de o singură companie în
zilele noastre. Numai o treime dintre aceste societăți au s upraviețuit, unii nu au funcționat
niciodată de fapt, altele nu și -au putut majora capitalul , iar unele au fost "înghițite" de
companiile mult mai mari. După reforma pieței prin majorarea capitalului social minim
obligatoriu, numărul de asigurători a fost diminuat, acum fiind aproape de cifrele din 2006 –
2007, adică de 47 d e companii. În 2011,au fost aproximativ 70 de jucători de pe piața
românească de asigurări. Pierderile nu au fost semnificative, având în vedere că cele care nu
s-au putut adapta la noile condiții, a u avut o cotă de piață de doar 0,13%. Putem observa o
tendință de concentrare foart e puternică, luân d în considerare că primii zece asigurători dețin
aproximativ 80% din piață în prezent.
Acest lucru se întâmplă pentru că investitorii străini lucrează în mod normal cu societăți
mari și recunoscute sau cu cele c u care lucrează în țara de origine, de asemenea. În al doilea
rând, este foarte dificil să câștige o cotă de piață dacă sunt noi în afaceri: lansarea unei noi
companii de asigurări costă aproximativ cinci și zece milioane de dolari și pentru promovarea
în sine, ar fi nevoie de un milion de dolari pe an.
Această concentrare a concurenței ar putea avea două efecte diferite: pe de -o parte, ea
limitează participarea echilibrată a tuturor companiilor, care este un rezultat negativ cauzând
oprirea dezvoltării ace stora, iar pe de altă parte, cauzează crește rea capitalul asiguratorilor de
top, ceea ce duce la un mediu mai sigur pentru asigurat.

Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

3.Efecte ale aderarii României la Uniunea Europeana asupra pieței de asigurări

Piața de asigurări din România s -a relan sat în anul 1991, când mo nopolul de stat a
devenit instabil și a fost eliminat dupa 40 de ani. De atunci, piața de asigurări româneasca a
înregistrat o creștere constantă care ar putea fi rezumată astfel:în 1997 erau 47 de companii de
asigurări care încasa seră prime în valoare de 167,7 milioane de euro, în anul 2000, existau 73
de companii de asigurări care înregistrau un volum total de 337,79 milioane de euro și in anul
2007 erau 42 de asigurători care au reuși t să încaseze un volum de prime subscrise în v aloare
de 2,15 miliarde de euro.
Aderarea la UE a adus atât costuri cât si beneficii pentru piața de asigurări. Pe măsură ce
piața a devenit mai sofisticată (consumatorii au devenit mai informați și mai exigenți), oferta
a devenit mai stabilă, iar concentr area pieței a început să se reducă ca un răspuns pentru
asigurătorii europeni care intrau pe piața noastră. Noi produse erau lansate pe piața națională,
bazată pe produse similare oferite de piața europeană; noi servicii au apărut pentru
consumatorii de pe piața românească (consultanță de risc, cereri de ajustare etc.); o
transparența mai mare a fost înregistrată, datorită cerințelor suplimentare ale autorității de
supraveghere, astfel companiile de asigurări ofereau mai multe informații despre poziția lor
financiară pentru consumatori. Printre alte beneficii se numără o îmbunătățire a condițiilor de
subscriere și chiar a relațiilor contractuale cu piața internațională (reasigurătorii), care au adus
la niveluri mai mici primele de asigurare.
Cea mai mare pa rte a costurilor suportate de acest proces de aderare la UE se referă la
cerințele legale suplimentare introduse de către autoritatea pentru societățile de asigurare
(cerințele de capital, rezervele, fondul de siguranță, etc.); introducerea de noi posturi de
muncă, care trebuie să aibă un fond special (cum ar fi actuari, brokeri, manageri de risc, etc.);
costuri de formare pentru anumite profesii (manageri de risc, subscriere, actuari, etc.).
Piața românească a sărit într -un “paradox comercial” – interesul t ot mai mare al
participa nților străini în colectarea unui volum relativ mic de prime, însoțite de costuri
considerabile și un efort organizatoric imens. Destul de interesant era faptul că, ori ce
asigurător european ce dorea să intre pe piața românească tr ebuia să îndeplinească cerințele
autorității de supraveghere. Paradoxul aparea din simplul fapt că autorita tea de supraveghere
se confrunta cu notificări din partea companiilor străine, a căror activitate nu poate fi
controlată d e către Comisie, așa cum er a prevăzut în regulamentul local. Astfel, procesul de
autoriza re a asigurătorilor a fost evitat , oferind un avantaj pentru companiile de asigurări
europene.
Unul dintre nenumărații câștigători dintre zecile de companii care au notificat Comisia de
Supraveg here a Asigurărilor, în scopul de a oferi servicii în România au fost brokerii de
asigurare, deoarece multe c ompanii europene de asigurări urmau să utilizeze serviciile lor,
evitându -se astfel costurile semnificative implicate în a avea o rețea teritorial ă.

Brokerii aveau de câștiga t, de asemenea, din cauza integrării deoarece urmau să existe
mai multe oportunități în domeniul economic general; consultanț a de risc urma să joace un rol
important; estimările aratau deja o creștere a activității lor.

Importa nța tot mai m are a brokerilor de asigurare era susținută de creșterea calității
serviciilor. Astfel, brokerii au evolua t de la un canal de distribuție intermedi ar între asigurător
și nivelul client ului, la nivel de consultant, care oferea servicii complexe de mana gement al
riscului pentru clienț i.

Militaru Andreea -Giulia
Carac teristicile pieței de asigurări din România

Piața de brokeraj se poate lă uda cu privire la faptul că jucătorii internaț ionali au fost pe
piața locală încă de la început; încă mai existau o mulțime de brokeri care nu notificaseră
Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, dar intenționau să intre pe piață în perioada imediat
următoare.

Pe termen lung, ca urmare a aderării la UE, fondur i impresionante post aderare au fost
alocate pentru diferite domenii. Proie ctele finanțate în acest fel urmau să aibă cu sigur anță o
asigurare în componenț a lor, mai ales dacă era vorba despre investiții în agricultură sau
infrastructură. Împreună cu ade rarea la UE, un transfer de know -how a avut loc – specialiști
din UE s -au implicat în societățile de asigurare sau a u lucrat cu Comisia de Supraveghere a
Asigurărilor, în scopul de a "importa" noi produse de asigurare din țări cu istorie lungă și
experiență.
În plus, programele de reasigurare au fost îmbunătățite – ele fiind o parte a pieței
europene care a adus avantaje în termen i și condiții de reasigurare; o relaxare în restricțiile
impuse de reasiguratorii din firmele românești , precum și o reducere de 5 -20% a primelor de
reasigurare pentru asigurarea bunurilor (cum ar fi reducerile oferite de Munchen Re sau
HANNOVER Re). Tranzacțiile semnificative financiare care au avut loc pe piața românească
(ARDAF, BT, RAI și ASIBAN) au generat intrări impresionante pentru piața de asigurări și
au avut efecte pozitive asupra industriei valorificate pe termen mediu.
Asigură torii din Romania se confrunta u cu costuri operaționale și administrative mai
mari, datorită structurii de gestionare și de asemenea, datorită structuril or funcționale
(organigrama schimbărilor), în care noi posturi / departamente au trebuit să fie introduse
(actuari, manag erii de risc etc.) care pretind costuri suplimentare cu formarea și cheltuieli
salariale mai mari.

În ceea ce privește multe alte industrii, una dintre implicațiile de adera re au fost creșterea
primelor, spre "bucuria" consumatorilor finali. Ș i, potrivit specialiștilor, as igurările nu au fost
o excepție în această privință. Prețurile de pe piața europeană de asigurări erau mult mai mari
decât media românească. De exemplu, asigurările maritime ar fi trebui t să fie de trei ori mai
scumpe, dacă luăm în consid erare faptul că rata daunei era de 60% în România, comparativ cu
mai puțin de 25% în Europa de Vest. Un alt exemplu se referă la creșterea primelor datorate
creșterii limitelor de acoperire.

O procedură de acoperire a riscurilor mai bună (solicitată și im pusă prin creșterea
concurențe i după aderarea la UE) a adu s, de asemenea, o creș tere a cerințelor consumatorului
final al produselor de asigurare și, de asemenea, o creștere a costurilor totale pentru
asigurătorii din România.

Pentru acel moment nu pute am vorbi despre integrarea în UE . Diferența consta în
următorul fapt: exista o discrepanță semnificativă între teoria europeană și situația reală de pe
piața româneas că de asigurări, deoarece exista o diferență semnificativă între rata daunei
europene și niv elul prețului primelor de asigurare în România , între know -how-ul occidental
și cunoașterea românească.

Era de așteptat ca piața să devină mai tehnic ă, ca urmare a modificări lor regulamentului
care reglement a piața cu privire la activitatea de zi cu zi. În plus, rapoartele care trebuiau
înaintate Comisiei d e Supraveghere a Asigurărilor și oferit e publicului au complica t
activitatea asiguratorilor.

Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

Românii plătesc și în prezent mai puțin pentru asigurarea de bunuri, având în vedere că
țara noastră este una dintre cele mai predispuse la dezastre naturale și în urma unui astfel de
eveniment este de așteptat să fie perturbate grav prețurile de asigurare de uz casnic.

4.Analiza principalilor indicatori ai activității de asigurare în perioada 2008 -2011
(ante -criză, în timpul crizei, post -criză)

"Raportul activității de asigurare", publicat de Co misia Asigurare de supraveghere ,
analizează în detaliu fiecare indicator al pieței de asigurări. Am selectat indicatorii pe care îi
considerăm relevanți pentru scopul st udiului nostru, și anume dezvoltarea sectorului de
asigurări. La sfârșitu l anului 2011, 73 de societăți de asigurare au fost înregistrate în mod
legal, singura com panie nou înființată în anul 2010 și autorizat de către Oficiul de
Supraveghere a activității de asigurare și reasigurare fiind S.C. Grup ca Asigurări de Viață. Pe
parcursul anului 2011, 9 companii nu au încasat primele de asigurare. Cele 64 de societăți
care au făcut bani în acest timp, veniturile rezultând din prime brute, atât pentru asigurări de
viață și non -viață, au însumat 6 738 873.08 milioane de lei, ceea ce înseamnă o creștere de
56,67% comparativ cu 2010. Rata inflației pentru anul 2011 a fost de 5,8% (The Yearbook –
statistic 2011), ceea ce înseamnă că, în termeni reali, valoarea brută a primelor încasate
(pentru contracte directe) a crescut cu 12,06%, comparativ cu anul 2010 (o rată de creștere
mai mică dec ât 14.33% înregistrată în raport cu 2010) .
Totalul veniturilor din prime încasate s -a împărțit în felul următor:
 5 672 287.51 milioan e lei venituri, direct din asigurarile non -life, ceea
ce reprezintă o creștere de 50,52% față de 2010, și o creștere de 6,98% în termeni
reali;
 1066585.57 milioane lei venituri din asigurări de viață directe,
reprezentând o creștere nominală 110.92% față d e 2010 și 49.91% în termeni reali,
luând în considerare rata inflației. Procentul din PIB reprezentat de veniturile din
asigurări de asemenea a înregistrat o creștere de la 0,79% în 2010 la 0,85% în
2011.
Primele brute încasate pentru asigurările directe î ntre 2008 și 2011 (în milioane lei) au
avut urmatoarea evoluție:

Tabelul 1 Evoluția veniturilor din prime

Sursa: Raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor pentru anul 2011 .

Militaru Andreea -Giulia
Carac teristicile pieței de asigurări din România

Următorul grafic ilustrează evoluția veniturilor încasate din prime din anul 2004 până în
anul 2011.
Figura 1 Evoluția valorilor încasate din prime

Sursa: Date preluate din Raportul anual statistic – 2011 .

Asigurări generale de răspundere civilă:

Tabelul 2 Evoluția asigurărilor generale de răspundere civilă
AnulCreșterea nominală comparativ
cu anul anteriorCreșterea reală comparativ cu
anul anterior
2009 76.96% 25.86%
2010 103.86% 31.69%
2011 64% 16.35%

Sursa: Raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor pentru anul 2011 .

Datele prezentate mai sus dovedesc că primele încasate pentru asigurările generale de
răspundere civilă au crescut cu 63,70% în 2011, față de 2010, ceea ce în seamnă o creștere de
16,35% în termeni reali. Companiile OMNIASIG, ALLIANZ TIRIAC și ARDAF au încasat
împreună o cantitate de prime de 195.218,6 milioane lei, reprezentând 45.79% din valoarea
totală a primelor încasate de pe piață.
Pagubele plătite în anul 2011 pentru asigurările de viață și non -viață de către cele 64 de
societăți active, ajunge la 2 489 789,2 milioane de lei (dintre care: 2 406 352,22 mil. lei,
pentru contractele de asigurare non -viață și 83 436,98 mil. lei pentru contractele de asigurări
de viață).
Evoluția daunelor plătite între 2008 și 2011 este prezentată în tabelul 3 .

Primele trei companii, ASIROM, OMNIASIG si ALLIANZ TIRIAC, au plătit împreună
în anul 2011 o sumă de 1 378 906.7 mil. lei, reprezentând 55,38% din totalul sumei daunelor
plătite în anul 2010 de către toate societățile de asigurare.

Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

Tabelul 3 Evoluția daunelor plătite
AnulCreșterea nominală comparativ
cu anul anteriorCreșterea reală comparativ cu
anul anterior
2009 46.17% 3.96%
2010 85.49% 19.82%
2011 31.32% -6.66%

Sursa: Raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor pentru anul 2011 .

Pagubele plătite pentru asigurările de autovehicu le care nu sunt obligatorii au avut
următoarea evoluție:

Tabelul 4 Evoluția pagubelor plătite pentru asigurările de autovehicule care nu
sunt obligatorii
AnulCreșterea nominală comparativ
cu anul anteriorCreșterea reală comparativ cu
anul anterior
2009 58.94% 13.04%
2010 114.14% 38.33%
2011 48.57% 5.59%

Sursa: Raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor pentru anul 2011 .

Ritmul anual de creștere a daunelor plătite a scăzut considerabil în 2011, până la 48,57%,
comparativ cu 114,14% în 2010, iar creșterea în termeni reali a fost de numai 5,59%, în
comparație cu creșterea de 38,33% în 2010. Cu toate acestea, rata daunei în anul 2011 a fost
destul de mare pentru acest tip de asigurări, de 58,55%, nivel apropiat de 58,63% înregistrată
în 2010.
Asigurarea de răspundere civilă sau "RCA" (Raspundere civilă auto) este unul dintre
puținele asigurările obligatorii din România, deci trebuie să fie luată în considerare evoluția sa
separat. Tabelul de mai jos prezintă atât evoluția nominală cât și evoluția reală:

Tabelul 5 Evoluția asigurărilor de răspundere civilă auto
AnulCreșterea nominală comparativ
cu anul anteriorCreșterea reală comparativ cu
anul anterior
2009 106.70% 47.01%
2010 66.38% 7.48%
2011 37.58% -2.22%

Sursa: Raportul Comisiei de Supravegher e a Asigurărilor pentru anul 2011 .

Suma totală a daunelor plătit e pentru datoria civilă auto în anul 2011, a fost în creștere
nominală cu 37,85% și de 2,22% în termeni reali. În comparație cu 2010, în 2011, cineva ar
putea observa o scădere a ratei de cre ștere a daunelor plătite (atât în termeni reali și în termeni
nominali), evoluție considerat ă favorabil ă.
Luând în considerare primele de asigurare încasate și daunele plătite în cursul anului
2011, situația se prezintă ca în tabelul 6.

Câteva concluzii p ot fi derivate din datele prezentate mai sus:
 Asigurările de credite și garanții au cea mai mare rată de daune plătite, de 71,86%;
 Cea mai scăzută rată a daunelor plătite a fost întâlnită în cazul asigurărilor de viață, de
7,82%;
 Rata globală a daunelor pl ătite, atât pentru categoria viață cât și non viață, în anul
2011, a scăzut față de 2010, până la 36,95%;

Militaru Andreea -Giulia
Carac teristicile pieței de asigurări din România

 O creștere a ratei daunelor plătite a fost observată în cazul asigurărilor personale, altele
decât cele de asigurare de viață (10,39%), asigurare de a viație (26,24%) și de asigurare
împotriva pierderilor financiare din riscuri asigurate (11,15%).

Tabelul 6 Rate de daune plătite pentru diferite categorii de asigurare
Nr. Categoria de asigurare Rata daunelor
plătite %
1 a) Asigurări de viață 7,82
2 b) Asigur ări personale, altele decât cele de viață 23,05
3 c) Asigurările de viață facultative 58,55
4 d) Asigurările navale și de transport 16,29
5 e) Asigurările de transport aerian 29,26
6 f) Asigurările împotriva incendiilor și alte
calamități naturale 14,95
7 g) Asigură ri de răspundere civilă 21,10
8 h) Asigurări de credite și garanții 71,87
9 i) Asigurări împotriva pierderilor financiare 15,92
10 j) Asigurări agricole 32,00
11 Asigurări de răspundere civilă obligatorii 48,86
TOTAL: 36,95
Sursa: Date preluate din Raportul anual statistic – 2011 .

Tabelul 7 Evoluția nominală a ratelor de creștere / scădere a primelor de asigurare și a
plății despăgubirilor pe diferite tipuri de asigurări
Nr. Categoria de asigurare Prime % Despăgubiri
1 a) Asigurări de viață 110,92 -30,77
2 b) Asigurări personale, altele decât cele
de viață 83,38 233,96
3 c) Asigurările de viață facultative 48,78 48,57
4 d) Asigurările navale și de transport 53,57 -52,82
5 e) Asigurările de transport aerian 33,14 1188,44
6 f) Asigurările împotriva incendiilor și
alte cal amități naturale 43,35 12,25
7 g) Asigurări de răspundere civilă 63,70 37,58
8 h) Asigurări de credite și garanții 35,99 -1,13
9 i) Asigurări împotriva pierderilor
financiare 71,24 467,72
10 j) Asigurări agricole 59,61 27,18
11 Asigurări de răspundere civilă obli gatorii 50,25 31,50
Sursa: Date preluate din Raportul anual statistic – Iulie 2009 .

Evoluția ratelor nominale de creștere, în 2011, față de 2008 , în ceea ce privește valoarea
brută încasată în prime și a daunelor plătite, pe categorii de asigurări, este r ezumată în tabelul
7.
Se observă imediat din datele prezentate, că suma comisioanelor plătite pentru asigurările
directe a crescut în 2011, cu 88.08% față de anul 2010, rata inflației determinând o creștere
reală de 33,68%.

Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

Situația rezervelor tehnice cu p rivire la nivelul tuturor societăților de asigurare a fost
obținută prin însumarea datelor din anul 2011, preluate din conturile de p atrimoniu și evoluția
indicatorilor.
Tabelul 8 Evoluția profitului societăților de asigurare
AnulCreșterea nominală comparativ
cu anul anteriorCreșterea reală comparativ cu
anul anterior
2009 92.12% 36.64%
2010 91.85% 23.94%
2011 -17.11% -41.09%

Sursa: Raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor pentru anul 2011 .

În continuare, am analizat piața de asigurări la nivel global în perioada 2008 -2011.
Următorii indicatori au fost folosiți pentru a dimensiona piața: volumul de prime, densitatea
asigu rărilor și de penetrarea asigurărilor. De asemenea am arătat și locul pieței de asigurări a
României în pi ața la nivel global, care se situa pe locul 49.
În tabelul 9 sunt prezentate primele 10 țări ale lumii bazându -ne pe primele brute
subscrise din total asigurări. Pentru a putea compara la nivel mondi al sumele au fost
exprimate î n milioane de dolari.

Tabel ul 9 Top 10 țări în funcție de primele brute subscrise
2008 2009 2010 2011
Statele Unite ale
Americii 1240643 1139746 1166142 1204677
Japonia 473197 505956 557439 655408
Anglia 450152 309241 310022 319553
Franța 273007 293070 280082 273112
Germania 2423085 238366 239817 245162
Italia 140689 169360 174347 160514
China 140818 163047 214626 221858
Olanda 112611 108144 174347 110931
Canada 105174 98840 115521 121213
Coreea de Sud 97023 91963 114422 130383
România 3523 2898 2632 2607Anul
Țara
Milioane USD

Sursa: Rapoartele anuale Swiss Re: Swiss RE, Sigma Nr. 3/2009, Swiss Re, Sigma Nr. 2/2010, Swiss Re, Sigma
Nr.2/2011 .
În acest clasament bazat pe primele brute subscrise din total asigurări, primele 10 locuri
sunt identice în perioada analizată și totodată clase aza România pe locul 49, iar valoarea
primelor brute subscrise ale României reprezintă doar 0,06% din activitatea de asigurare
mondială.
În anul 2011 (cosiderat perioadă post criză) , în acest top al primelor 10 țări, numai
Statele Unite ale Americii, Japonia și Marea Britanie au păstrat rangul lor de top 3, și am
observat că România a pierdut aproximativ 5 locuri în rang, ajungând pe locul 55.
În tabelul 10 sunt prezentate primele 10 țări ale lumii bazându -ne pe densitatea
asigurărilor. Pentru a putea compara la nivel mondi al valorile au fost exprimate în dolar/ cap
de locuitor.

Militaru Andreea -Giulia
Carac teristicile pieței de asigurări din România

Tabelul 10 Top 10 țări în funcție de densitatea asigurărilor
Clasament ȚaraDensitatea
asigurărilorClasament ȚaraDensitatea
asigurărilorClasament ȚaraDensitatea
asigurărilorClasament ȚaraDensitatea
asigurărilo
1Marea
Britanie 6857.8 1 Olanda 6554.6 1 Elveția 6633.7 1 Elveția 8012
2 Olanda 6849.5 2 Elveția 6257.6 2 Olanda 5845.3 2 Olanda 6647
3 Elveția 6379.4 3 Danemarca 5528.9 3 Luxembourg 5653.2 3 Luxembourg 5974
4 Danemarca 5418.9 4 Luxembourg 5226.9 4 Danemarca 5084.2 4 Danemarca 5619
5 Irlanda 4914.5 5Marea
Britanie 4578.8 5Marea
Britanie 4496.6 5 Japonia 5169
6 Finlanda 4393.2 6 Irlanda 4515.7 6 Japonia 4390.2 6 Finlanda 4716
7 Belgia 4298.8 7 Franța 4269.1 7 Irlanda 4296.6 7Marea
Britanie 4535
8 Franța 4131 8 Finlanda 4253 8 Franța 4186.6 8 Suedia 4455
9Statele Unite
ale Americii 40780 9 Japonia 3979 9 Finlanda 4181.5 9 Irlanda 4449
10 Suedia 3996.2 10Statele
Unite ale
Americii 3710 10 Suedia 4081.7 10 Norvegia 4251
59 România 165 63 România 136.2 65 România 122.8 59 România 1222008 2009 2010 2011
Sursa: Rapoartele anuale Swiss Re: Swiss RE, Sigma Nr. 3/2009, Swiss Re, Sigma Nr. 2/2010, Swiss Re, Sigma
Nr.2/2011 .

Se observă că, pe parcursul peri oadei de analiză cele mai multe țări din top 10 sunt din
Europa, numai Statele Unite ale Americii este prezentă în top 10 țări din întreaga lume prin
densitatea asigurărilor în 2008 și 2009, și, de asemenea, Japonia a fost o nouă intrare în 2009,
cu o tend ință de creștere în 2010. România este situată pe 59 în acest clasament în 2008 și pe
locul 65 în ultimii 2 ani (2010, 2011) . La începutul crizei financiare în țările cu economie
emergentă densitatea asigurărilor a fost de peste 40 de ori mai mică decât în țările dezvoltate.
În tabelul numărul 11 sunt prezentate primele 10 țări ale lumii bazându -ne pe gradulde
penetrare al pieței. Pentru a putea compara la nivel mondial valorile au fost exprimate ca
procent din PIB .
Tabelul 11 Top 10 țări în funcție de grad ul de penetrare
Clasament ȚaraGrad de
penetrareClasament ȚaraGrad de
penetrareClasament ȚaraGrad de
penetrareClasament ȚaraGrad de
penetrare
1 Taiwan 16.2 1 Taiwan 16.8 1 Taiwan 18.4 1 Taiwan 17
2 Marea Britanie 15.7 2 Olanda 13.6 2 Africa de Sud 14.8 2 Olanda 13.2
3 Africa de Sud 15.3 3Statele Unite
ale Americii 12.9 3Statele Unite
ale Americii 12.4 3 Africa de Sud 12.9
4 Olanda 12.9 4 Africa de Sud 12.9 4 Olanda 12.4 4Marea
Britanie 11.8
5Coreea de
Sud 11.8 5 Hong Kong 11 5 Hong Kong 11.4 5Coreea de
Sud 11.6
6 Hong Kong 11.2 6Coreea de
Sud 10.4 6Coreea de
Sud 11.2 6 Hong Kong 11.4
7 Bahamas 10.2 7 Franța 10.3 7 Franța 10.5 7 Japonia 11
8 Elveția 9.9 8 Bahamas 10.2 8 Japonia 10.1 8 Elveția 10
9 Japonia 9.8 9 Japonia 9.9 9 Elveția 9.9 9 Finlanda 9.5
10 Portugalia 9.2 10 Danemarca 9.9 10 Bahamas 9.9 10 Franța 9.5
59 România 1.8 63 România 1.8 65 România 1.7 59 România 1.52008 2009 2010 2011
Sursa: Rapoartele anuale Swiss Re: Swiss RE, Sigma Nr. 3/2009, Swiss Re, Sigma Nr. 2/2010, Swiss Re, Sigma
Nr.2/2011 .

Conform acestor informații este de observat faptul că cel mai mare grad de penetrare se
găsește în Taiwan, în creștere de la un an la altul circa 11,9% în 2010 comparativ cu nivelul
din 2008. Pe locul doi sunt în Marea Britanie în anul 2008, Țările de Jos în 2009, și Africa de
Sud în 2010.
Topul anual al celor 10 țări în funție de gradul de penetra re a asigurarilor s -a schimbat cu
ușurință în ultimii 2 ani, sunt aproape aceleași țări în acest top dar care și -au schimbat locurile

Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

între ele, cu câteva excepții – Portugalia și Bahamas au părăsit partea de sus, și noi intrate au
fost Finlanda și Denmarc a- (Danemarca a fost în top 10 numai în 2009).
Înainte de începerea crizei financiare, contextul economic a fost cu totul diferit de
prezent. Economia a fost în creștere, piețele financiare – inclusiv asigurări au fost în
expansiune, in timp ce piata imob iliara a fost în plină desfășurare. Înperioada analizată,
România, ca și orice altă țară a lumii, se confrunta cu o criză financiară -economică fără
precedent.
Odată ce am devenit stat membru al Uniunii Europene, activitățile de asigurare pot fi
rulate pe p iața de asigurări din țara noastră, bazată pe principiul liberei circulații a serviciilor
sau bazate pe dreptul societăților de asigurare care urmează să fie înființate în cadrul Uniunii
Europene.
Evoluția numărului de întreprinderi de asigurare din Români a și ponderea capitalului
străin este prezentată în Tabelul 12.

Tabelul 12 Numărul de întreprinderi de asigurare și ponderea capitalului străin
Anul Întreprinderi de asigurare Ponderea capitalului străin (%)
2008 43 87.93
2009 45 88.65
2010 43 90.4
2011 41 91.22

Sursa: Rapoartele anuale ale Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor: 2008,2009,2010 ,2011 .

Analizând tabelul numărul 12, în ceea ce privește ponderea capitalului străin în cei patru
ani, investitorii străini au făcut injecții de capital, cu scopul de a consolida capacitatea
financiară a întreprinderilor de asigurare, astfel încât, capita lul străin subscris a crescut dela
87,93% ( 2008) la 91.22% la sfârșitul anului 2011. Putem spune că, piața de asigurări din
România este o bună oportunitate pentru o afacere.

5.Concluzii

Piața românească este încă subdezvoltată, cu un volum mic de prim e și un grad de
penetrare al asigurărilor foarte mic în comparație cu piețele europene, și acest lucru nu se va
schimba în următorii ani. Gradul scăzut de penetrare al asigurărilor de mai puțin de 2%,
comparativ cu 8%, media la nivel european ne poate duce la concluzia că există un potențial
nedescoperit pe această piață și este posibil ca aceasă tendință să persiste în următorii ani .
Aceeași caracteristică este valabilă și în cazul densității de asigurare, care nu încă ajunge la
100 EURO / locuitor, în com parație cu nivelul mediu european 2000 EURO, dar trebuie să se
ia în considerare și venitul mediu al populației din România, dat fiind că nivelul și structura
veniturilor și cheltuielilor în UE și România sunt foarte diferite, și în viitorul apropiat, nu
putem ajunge la nivelul veniturilor în țările dezvoltate din Europa, astfel încât am putea să ne
comparăm cu acestea .
Diferențele majore între România și Uniunea Europeană apar și în valoarea primelor
colectate la nivelul celor două clase de asigurări (viaț ă și non -viață). Dacă la nivelul UE,
asigurările de viață dețin 60% din totalul primelor încasate, în Rom ânia acestea nu depășesc
20% din primele brute subscrise.
Experiența crizei financiare a arătat efectele dezastruoase care pot apărea în urma unei
gestionări neproductive a managementului riscului în ambele sectoare: financiar și al
economiei reale în general. Colapsul pieței de investiții și reducerea ritmului de creștere
economică, au limitat capacitatea asigurătorilor de a genera venituri.

Militaru Andreea -Giulia
Carac teristicile pieței de asigurări din România

Privind în perspectivă nu se consideră că nu vom ajunge la nivelul altor țări europene
chiar și în următorii 5 de ani, principalele motive au fost și rămân: lipsa stimulentelor fiscale ,
lipsa de resurse financiare, lipsa tradiț iei privind asigurările , criza economic ă, venituri le mici
ale populației și incertitudinea cu privire la s ecuritatea financiară, pierderi din asigurări din
componenta investițională și chiar, încredere scăzută în acest domeniu .
Bibliografie
Ciurel, V. (2011), Asigurări și reasigurări.O perspecti vă globală , Editra RENTROP &
STRATON, București
Comisia de Supraveghere a Asigurărilor din România, Rapoarte anuale: 2008, 2009, 2010,
2011
Legea nr. 403/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 32/2000 privind societățile de
asigurare și supravegh erea asigurărilor
Matei, Gh., Preda, A. (2012), Piața asigurărilor din România -drumul spre recuperare după
criza financiară , Analele Universității din Petroșani, Economie, 12(3), pp. 147 -158
Preda, A. (2012), Considerații privind piața asigurărilor de viaț ă a UE , Analele Universității
din Craiova, Seria Științe Economice, Vol.3, pg. 128 -133
Swiss Re, Rapoartele anuale Swiss Re , Sigma Nr. 3/2009, Swiss Re, Sigma Nr. 2/2010, Swiss
Re, Sigma Nr.2/2011
Tanasescu, P., Lazarescu, S., Dragota, M., Serbanescu, C. ( 2007), Asigurari moderne de
bunuri și servicii , Editura ASE, București
Văcărel, I., Bercea, F. (2007), Asigurări și reasigurări , Expert Publishing House, Bucharest