Colec ția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE [619958]

Colec ția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014

Rolul bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat

Hușman Andrei – Ionu ț
Facultatea de Finan țe, Asigurări, Bănci și
Burse de Valori – A.S.E. Bucure ști, anul
II
[anonimizat]

Coordonatorul lucrării
Lect. univ. dr. Lazăr Paula

Rezumat. Bugetul local este un instrument de politică financiar -bugetară prin care statul
intervine în economia de la nivelul colectivită ților locale având totodată impact și asupra
rezultatului bugetului general consolidat. În contextul în care rolul și impactul bugetelor
locale asupra economiei atât la nivel european cât și național sunt într -o continuă cre ștere,
prin prisma pr oceselor de descentralizare tot mai intens dezbătute și aplicate, lucrarea de
față își propune să analizeze și să eviden țieze importan ța bugetelor locale în cadrul bugetelor
generale consolidate atât la nivel european cât și național. Astfel sunt cuprinse în lucrare un
capitol de no țiuni teoretice referitoare la bugetul general consolidat cât și la bugetele locale
și două capitole de analiză la nivel europ ean și la nivelul României. Noțiunile teoretice
propun caracterizarea celor două concepte avute în disc uție, iar partea de analiză are ca și
scop urmărirea tendin țelor ce au avut loc în ultimii ani și stabilirea unor cauze pentru
acestea.

Cuvinte – cheie: buget, consolidare, descentralizare, transferuri, administra ție publică locală

Clasificare JEL: H72.

Clasificare REL: 13F, 13G.

1. Introducere

Teoria finan țelor publice sugerează ca luarea deciziilor ar trebui să aibă loc la cele mai
joase nivele de guvernare și să se refere la scopurile eficienței alocative, la reflectarea
economiei de scară și la revă rsarea de cost – beneficiu. Procesul decizional descentralizat
măre ște posibilită țile participării locale la dezvoltare. Descentralizarea fiscală poate contribui
la o furnizare mai eficientă de servicii prin punerea mai bună de acord a cheltuielilor cu
prioritățile și preferin țele locale.
Nu există țară în care să nu aibă loc transferuri ale statului către bugetele locale, de și
dimensiunea și scopul acestor subven ții diferă de la o țară la alta. Cantitatea și reglementarea
transferului depinde de distribuirea responsabilită ților în rândul nivelelor de guvernare și de
alte surse de venit ale administra țiilor locale.
Astfel se pune problema rolului bugetelor locale în cadrul bugetului general
consolidat, pentru a putea reflect a eficacitatea cu care a dministra țiile publice locale își
construiesc bugetele și sustenabilitatea proprie a cheltuielilor bugetare locale, dar și cum este
afectat bugetul general consolidat de ac țiunile administra țiilor publice locale.

Hușman Andrei -Ionuț
Rolul bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat

Rolul și importan ța bugetelor locale cresc pe măsură ce procesele de descentralizare de
la nivelul statelor, fie ele la nivel european sau mondial, se intensifică.1) Procesul de
descentralizare – presupune transferul puterii de decizie și administrare de la nivel central la
nivel local, va crea, c el pu țin la nivel teoretic, discrepan țe în ceea ce prive ște gradele de
dezvoltare ale regiunilor – cu cât nivelul veniturilor colectate de către o regiune va fi mai
ridicat și eficien ța utilizării acestor resurse va fi mai mare cu atât mai dezvoltată va fi regiunea
respectivă. Astfel, procesul de descentralizare va crea o concuren ța între regiuni2) și de aceea,
acest proces este unul de durată și care implică o multitudine de componente de ordin politic,
tehnic, administrativ și fiscal. La nivel na țional, c olectivită țile locale au dreptul, în
conformitate cu legisla ția în vigoare3) să majoreze impozitele și taxele locale cu maximum
20% fa ță de prevederile legale și totodată pot acorda bonifica ții de până la 10%, dar doar în
cazul în care plata se realizează integral, în avans până la expirarea primului termen de plată
(31 martie).
La nivel na țional, cel mai recent studiu4) cu privire la no țiunea de descentralizare
eviden ția un paradox. Astfel, pe de o parte responden ții de la nivelul autorită ților locale erau
nemul țumiți de limitarea puterii de decizie cu privire la modalitatea de determinare a
impozitelor și taxelor locale iar, pe de altă parte, responden ții din mediul de afaceri erau
nemul țumiți de libertatea de decizie de care se bucură autorită țile locale vis -a-vis de procentul
de majorare a impozitelor și taxelor locale (pentru persoanele juridice care colaborează cu un
număr ridicat de autorită ți locale cum sunt de exemplu agen ții economici din domeniul bancar
sau petrolier). Mai mult, în continuare resursele bugetului local sunt suplimentate prin
transferuri de la nivelul bugetului de stat, indiferent de gradul de dezv oltare și/sau
descentralizare al statului, apărând astfel conexiunea dintre cele mai mari și importante
elemente componente ale bugetului general consolidat.
În acest context vast și pentru o mai bună înțelegere a modalită ții de realizare a
echilibrului la nivelul unui stat apare necesitatea înțelegerii rolului și importan ței bugetelor
locale în cadrul bugetului general consolidat.
Cercetarea realizată în cadrul prezentei lucrări porne ște de la prezentarea detaliată a
conceptelor de bază (buget general consolidat, buget de stat, buget local, transferuri
consolidabile) și continuă cu o analiză sintetică detaliată a pozi ției, rolului și importan ței
bugetelor locale în cadrul bugetelor generale consolidate atât la nivel european cât și național.
Pentru real izarea analizei s -au prelucrat în Excel datele necesare oferite de Eurostat și
de Ministerul Finan țelor Publice , pentru ca mai apoi să fie inserate în cadrul proiectului.
Prin analiza critică realizată , cercetarea întreprinsă surprinde gradul de dependen ță al
bugetelor locale fa ță de bugetul general consolidat/bugetul de stat la nivel na țional, în
contextul unui proces de descentralizare intens dezbătut și a cărei aplicabilitate se dore ște a fi
cât mai eficientă. Mai mult, în cadrul prezentei lucrări se evi dențiază evolu ția bugetelor locale
și se realizează corela ția acestei evolu ții cu gradul de descentralizare al statelor analizate (la
nivel european – statele membre ale Uniunii Europene pe perioada 2008 -2012 și la nivel
național, analiza este realizată pe perioada 2006 -2013 ).

2. Bugetul general consolidat

Bugetul reprezintă una dintre cele mai importante instrumente administrative
utilizabile de către autorită ți, întrucât serve ște ca plan de ac țiune pentru atingerea obiectivelor
stabilite, ca standard d e măsurare a performan ței, și în cele din urmă poate deveni un
dispozitiv pentru a face fa ță unor situa ții negative previzionate.
Conform defini ției regăsite în Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finan țele
publice, bugetul reprezintă documentul prin c are sunt prevăzute și aprobate în fiecare an

Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014

107
veniturile și cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în func ție de sistemul de finan țare a
institu țiilor publice.
Pornind de la con ținutul legii amintite anterior, se desprinde faptul că, în România
resursele financiare publice se constituie și se gestionează printr -un sistem unitar de bugete, și
anume:
Buget de stat
Bugetul asigurărilor sociale de stat
Bugetele locale
Bugetele fondurilor speciale
Bugetul Trezorerie Statului
Bugetele altor instituții cu caracter autonom
Bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau par țial de la bugetul de stat
și bugetele fondurilor speciale
Bugetul instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii
Bugetele fondurilor provenite din credite externe
Bugetele fondurilor externe nerambursabile

Aceste bugete pot fi grupate în două moduri:
 Bugetul public național, format din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale
de stat și bugetele locale.
 Bugetul general consolidat, format din ansamblul bugetelo r componente ale
sistemului bugetar, agregate și consolidate pentru a forma un întreg.5)
În continuare se vor avea în vedere caracteristicile bugetului general consolidat.
Dimensionarea corectă a efortului financiar public, precum și identificarea situați ilor
de echilibru sau dezechilibru între resursele publice și nevoile colectivității reprezintă o parte
dintre argumentele referitoare la importanța problematicii privind consolidarea bugetară.
Consolidarea bugetară este procesul de eliminare a operațiunil or dintre elementele
componente ale sistemului unitar de bugete, în vederea evitării dublei evidențieri a acestora.
Pe baza procesului de consolidare bugetară, se determină efortul financiar public, precum și
identificarea situațiilor de echilibru sau deze chilibru între resurse și necesitățile acoperite și,
deci, dimensionarea datoriei publice.
Pentru dimensionarea corectă a deficitului/surplusului bugetar, se determină
cheltuielile/veniturile bugetare consolidate, prin eliminarea transferurilor provenite d e la alte
bugete .6)
Trebuie realizată o distinc ție privind transferurile, întrucât există transferuri
consolidabile și transferuri neconsolidabile.
Transferurile neconsolidabile sunt transferuri adresate direct beneficiarilor de servicii
publice, sume ce nu se întorc în sistemul bugetar, decât cel mult, de o manieră indirectă, prin
intermediul creșterii cererii interne, dar în ciclul următor al activității economice. Principalele
transferuri neconsolidabile sunt:
Bursele alocate elevilor și studenților
Alocația de stat pentru copii
Pensiile de asigurări sociale
Programe de sănătate etc.
Transferurile consolidabile în cadrul bugetului general se realizează astfel: din
veniturile constituite la nivelul unui buget (în general cel de stat) se transferă sume pen tru
finanțarea unor activități sau servicii, finanțare realizată din alte bugete (de exemplu din
bugete locale sau din bugetul asigurărilor sociale de stat). Aceste sume reprezintă cheltuieli
pentru cel dintâi buget (cheltuieli curente) și venituri pentru celelalte (venituri din transferuri

Hușman Andrei -Ionuț
Rolul bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat

de la alte bugete), ceea ce înseamnă că, la realizarea unei consolidări (agregări a bugetelor și
fondurilor publice) vor trebui eliminate.7)
Transferurile consolidabile dintre bugete pot apărea în următoarele sensuri:
 De la bugetul de stat către:
 Bugetele locale (pentru amenajarea drumurilor județene și comunale, pentru
alimentarea cu apă a satelor, pentru construcții de locuințe)
 Bugetul asigurărilor sociale de stat
 Bugetul asigurărilor pentru șomaj
 Bugetul fondului na țional unic de asigurări sociale de sănătate
 De la bugetele locale către alte bugete locale
 De la bugetul asigurărilor sociale de stat către bugetul fondului național unic de
asigurări sociale de sănătate
 De la bugetul asigurărilor sociale pentru șomaj căt re:
 Bugetul asigurărilor sociale de stat
 Bugetul fondului de asigurări sociale de sănătate
 Bugetele locale
Având în vedere importan ța bugetului general consolidat, acesta îndepline ște mai
multe roluri: alocativ, ce reflectă – pe partea de cheltuieli – modul de alocare a resurselor
fiecărui an bugetar; cel redistributiv care, rezultă din faptul că bugetul este un instrument cu
ajutorul căruia se redistribuie o parte din PIB prin intermediul impozitelor și taxelor, precum
și prin intermediul cheltuielilor; i ar nu în cele din urmă, bugetul general consolidat poate regla
viața economică, rol ce decurge din faptul că, datorită acestuia ca instrument cu putere de
lege, se poate acționa asupra economiei stimulând sau frânând o anumită activitate.8)

3. Bugetul local

Pentru o mai bună în țelegere a conceptului de buget local, trebuie avut în
vedere mai întâi ceea ce simbolizează o unitate administrativ -teritorială, iar conform Legii nr.
351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teri toriului na țional, unitățile
administrativ -teritoriale sunt comunele, orașele și județele; unitățile administrativ -teritoriale
de bază sunt orașele și comunele care cuprind una sau mai multe localități. Aducând o
completare, lucrarea “Finan țe publice” – coordonator Văcărel Iulian, caracterizează
comunită țile locale ca fiind colectivită ți umane, delimitate teritorial din punct de vedere
politic și administrativ, care au autorită ți publice diferite de cele ale statului.
Bugetul local reprezintă bugetul unită ților administrativ -teritoriale. Legea nr. 273 din
29 iunie 2006 privind finan țele publice locale reglementează elaborarea următoarelor bugete:
bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului
București, județelor și municipi ului București;
bugetelor instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetele locale,
după caz;
bugetelor instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii;
bugetului împrumuturilor externe și interne, pentru care rambursarea, pla ta
dobânzilor, comisioanelor, spezelor și a altor costuri se asigură din bugetele locale și care
provin din: împrumuturi externe contractate de stat și subîmprumutate autorităților
administrației publice locale și/sau agenților economici și serviciilor pub lice din subordinea
acestora; împrumuturi contractate de autoritățile administrației publice locale și garantate de
stat; împrumuturi externe și/sau interne contractate sau garantate de autoritățile administrației
publice locale;
bugetului fondurilor externe nerambursabile.

Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014

109
Veniturile și cheltuielile bugetelor prevăzute anterior, cumulate la nivelul
unității/subdiviziunii administrativ -teritoriale, alcătuiesc bugetul general al
unității/subdiviziunii administrativ -teritoriale care, după consolidare, pr in eliminarea
transferurilor de sume dintre bugete, va reflecta dimensiunea efortului financiar public, în anul
respectiv, în unitatea/subdiviziunea administrativ -teritorială și starea de echilibru sau
dezechilibru.9)
Veniturile bugetare locale se constitu ie din:
venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte, alte
venituri și cote defalcate din impozitul pe venit;
sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
subvenții primite de la bugetul de stat și de la alte bu gete;
donații și sponsorizări;
sume primite de la Uniunea Europeană și/sau alți donatori în contul plăților
efectuate și prefinanțări.
Fundamentarea veniturilor proprii ale bugetelor locale se bazează pe constatarea,
evaluarea și inventarierea materiei impozabile și a bazei de impozitare în funcție de care se
calculează impozitele și taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate și a veniturilor obținute
din acestea, precum și pe alte elemente specifice, în scopul evaluării corecte a veniturilor.
Donaț iile și sponsorizările se cuprind, prin rectificare bugetară locală, în bugetul de venituri și
cheltuieli numai după încasarea lor.
În structura bugetelor locale există două sec țiuni atât pe partea de venituri, cât și pe
partea de cheltuieli, acestea sunt secțiunea de func ționare și cea de dezvoltare.
Conform Legii nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finan țele publice locale, secțiunea de
funcționare este partea de bază, obligatorie, a bugetelor locale, cu excepția bugetelor
fondurilor externe nerambursabile și a bugetelor împrumuturilor externe și interne, care
cuprinde veniturile necesare finanțării cheltuielilor curente pentru realizarea competențelor
stabilite prin lege, precum și cheltuielile curente respective, în timp ce secțiunea de dezvoltare
este par tea complementară a bugetelor locale, cu excepția bugetelor fondurilor externe
nerambursabile, care cuprinde veniturile și cheltuielile de capital aferente implementării
politicilor de dezvoltare la nivel național, regional, județean, zonal sau local, după caz.
Pentru a eviden ția mai bine diferen țele dintre cele două sec țiuni, în tabelele nr.1 și nr.
2 sunt prezentate veniturile și cheltuielile sec țiunii de func ționare, respectiv a celei de
dezvoltare.

Hușman Andrei -Ionuț
Rolul bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat

Tabel nr. 1: Veniturile și cheltuielile sec țiunii de func ționare a bugetelor locale

Veniturile secțiunii de funcționare Cheltuielile secțiunii de funcționare
venituri proprii, cu excepția veniturilor din
valorificarea unor bunuri, sumelor reprezentând
amortizarea mijloacelor fixe și a sumelor aferente
depozitelor speciale pentru construcția de locuințe;
venituri proprii ale instituțiilor publice locale
finanțate integral sau parțial din venituri proprii;
subvenții pentru finanțarea cheltuielilor curente;
sume defalcate din unele ve nituri ale bugetului
de stat pentru finanțarea cheltuielilor curente;
venituri din împrumuturi acordate instituțiilor și
serviciilor publice locale sau activităților finanțate
integral din venituri proprii;
vărsăminte din secțiunea de funcționare pentru
finanțarea secțiunii de dezvoltare, care se reflectă cu
valoare negativă.
cheltuieli de personal;
bunuri și servicii;
dobânzi;
subvenții;
transferuri curente între
unitățile administrației publice;
alte transferuri pentru
cheltuieli curente;
asistență socială;
rambursări de credite;
alte cheltuieli;
împrumuturi pentru instituții
și servicii publice locale sau
activități finanțate integral din
venituri proprii.
Sursa: Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finan țele publice, art.2

Tabel nr. 2: Veniturile și cheltuielile sec țiunii de dezvoltare a bugetelor locale

Veniturile secțiunii de dezvoltare Cheltuielile secțiunii de dezvoltare
vărsăminte din sec țiunea de func ționare
sume realizate din valorificarea unor
bunuri, sume reprezentând amortizarea
mijloacelor fixe și sume aferente depozitelor
speciale pentru construc ția de locuin țe
subven ții pentru cheltuieli de capital;
sume defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat pentru finan țarea cheltuielilor
de capital
sume primite de la Uniunea Europeană
și/sau al ți donatori în contul plă ților efectuate și
prefinan țări
cheltuieli de capital
proiecte cu finan țare din fonduri
externe nerambursabile de postaderare
transferuri pentru cheltuieli de
capital
alte transferuri interne pentru
cheltuieli de capital
rambursarea împrumuturilor
contractate pentru implementarea
proiectelor cu finan țare externă
nerambursabilă de postaderare, prevăzută
a fi realizată din sumele rambursate
Sursa: Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finan țele publice, art.2

După cum s -a men ționat anterior, în cadrul bugetelor au loc anumite transferuri, astfel
că, potrivit prevederilor Legii bugetului de stat, la definitivarea și aprobarea bugetelor locale,
se vor avea în vedere și sumele defalcate din Taxa pe Valoare Adăugată și sumele defalcate
din impozitul pe venit ale bugetului de stat.
În ceea ce prive ște cotele din impozitul pe venit, statul încasează acest impozit care, se
constituie mai apoi în bugetul de stat; însă din acest impozit încasat se alocă l unar la nivelul
fiecărei unită ți administrativ -teritoriale o anumită cotă, excep ție face impozitul pe veniturile
din pensii. Cotele sunt următoarele:
41,75% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror
teritoriu își desfășoară act ivitatea plătitorii de impozit pe venit;
11,25% la bugetul local al județului;

Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014

111

18,5% într -un cont distinct, deschis pe seama direcției generale a finanțelor
publice județene la trezoreria municipiului reședință de județ, pentru echilibrarea bugetelor
locale ale comunelor, ale orașelor și ale municipiilor, precum și a bugetului local al județului.
Cotele amintite se alocă din impozitul colectat luna anterioară, până cel târziu la data
de 8 a lunii în curs.
În situații deosebite, prin legea bugetului de stat, cotele defalcate din impozitul pe
venit pot fi majorate.
Operațiunile de virare la bugetele locale a cotelor cuvenite din impozitul pe venit se
efectuează de Ministerul Finanțelor Publice, prin direcțiile generale ale finanțelor publice
județene, res pectiv a Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului București.10)
Cât despre sumele defalcate din TVA pentru bugetele locale, ele se alocă pentru:
finan țarea cheltuielilor descentralizate la nivelul jude țelor;
finan țarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, ora șelor,
municipiilor, sectoarelor și municipiului Bucure ști;
finan țarea cheltuielilor privind drumurile jude țene și comunale, in func ție de
lungimea și starea tehnică a acestora;
echilibrarea bugetelor locale ale com unelor, ora șelor, municipiilor si jude țelor
care se repartizează pe unită ți administrativ -teritoriale potrivit prevederilor art. 33 din Legea
nr. 273/2006;
Și la nivelul unei unită ți administrativ -teritoriale se realizează investi ții, iar aceste
cheltuieli , cât și alte cheltuieli de investiții finanțate din fonduri publice locale se cuprind în
proiectele de buget, în baza programului de investiții publice al fiecărei unități administrativ –
teritoriale, întocmit de ordonatorii principali de credite, care se p rezintă și în secțiunea de
dezvoltare, ca anexă la bugetul inițial și, respectiv, rectificat, și se aprobă de autoritățile
deliberative.
Pot fi cuprinse în programul de investiții publice numai acele obiective de investiții
pentru care sunt asigurate integ ral surse de finanțare prin proiectul de buget multianual.
La fel ca în cazul bugetului de stat, și la nivel local există un proces bugetar, de altfel,
derularea procesului bugetar local este strâns legată de cea a procesului bugetar al bugetului
de stat. Autoritățile administrației publice locale, cu responsabilități în elaborarea și aprobarea
bugetelor locale, se împart în două categorii:
Autorită ți deliberative: consiliile locale, consiliile județene și Consiliul General
al Municipiului București;
Autori tăți executive: primarii, președinții consiliilor județene, primarul general
al Municipiului București. Autoritățile executive sunt și ordonatorii principali de credite ai
bugetelor locale.11)

În procesul execuției bugetare, cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze:

Angajament  Lichidare  Ordonan țare  Plată

Execuția bugetară la orașe, municipii, sectoarele municipiului București, județe și
municipiul București se bazează pe principiul separării atribuțiilor persoanelor care au
calitatea de ordonator de credite de atribuțiile persoanelor care au calitatea de contabil.
Operațiunile specifice angajării, lichidării și ordonanțării cheltuielilor sunt în
competența ordonatorilor de credite și se efectuează pe baza avizelor compartimen telor de
specialitate ale instituțiilor publice.
Plata cheltuielilor este asigurată de șeful compartimentului financiar -contabil, în limita
fondurilor disponibile.

Hușman Andrei -Ionuț
Rolul bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat

Instrumentele de plată trebuie să fie însoțite de documentele justificative. Aceste
document e trebuie să certifice exactitatea sumelor de plată, recepția bunurilor, executarea
serviciilor și altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate. Instrumentele de plată
se semnează de către contabil și șeful compartimentului financiar -contabil.
Efectuarea plăților, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de
acte justificative, întocmite în conformitate cu dispozițiile legale, și numai după ce acestea au
fost angajate, lichidate și ordonanțate.12)
Figura nr. 1 prezintă princi palele competen țe și responsabilită ți ale autorită ților
competente în procesul bugetar local.

Figura nr. 1: Componen țe și responsabilități în procesul bugetar local

Sursa: Tatiana Moșteanu, Buget și trezorerie publică, Ed. Universitară București 2004, pag.111

4. Analiza bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat la nivel european

În contextul perioadei de criză economică manifestată în ultimii ani, țările europene au
fost nevoite să ajusteze comportamentul bugetelor locale în cadrul bugetelor generale
consolidate, pentru a putea face fa ță efectelor crizei, de aceea este necesară studierea nive lului
cheltuielilor cât și a veniturilor bugetelor locale raportate la nivelul bugetelor generale
consolidate.
Figura nr. 2 prezintă ponderile cheltuielilor bugetelor locale în raport cu cheltuielile
bugetului general consolidat. Astfel că, media acestor a la nivel european este de aproximativ
23% , înregistrându -se o u șoară scădere în anul 2010, probabil cel mai afectat de criză, însă
tendin ța este una crescătoare.

Ani 2008 2009 2010 2011 2012
Media 23.60 % 23.50 % 23.15 % 23.22 % 23.36 %

AUTORITĂ ȚI
DELIBERATIVE

consi liile locale
consiliile județene
Consiliul General al
Municipiului București

aproba bugetul local
aprobă contu l anual de execuție a
bugetului
aprobă împrumuturile contractate de
administrația locală
stabilesc impozitele și taxele locale

AUTORITĂȚI
EXECUTIVE

primarii
președinții consiliilor
județene
primarul general al
Municipiului București.

întocmesc proiectul de buget
elaborează prognoza pe următorii 3
ani
întocmesc programul de investiții
publice
întocmesc contul anual de execu ție
a bugetului

Ordonatori principali de credite

Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014

113

Figura nr. 2 : Ponderea cheltuielilor bugetelor locale în cheltuielile bugetelor generale
consolidate la nivel european 2008 -2012

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do , prelucrări proprii

Se remarcă faptul că țările nordice (Danemarca, Suedia, Finlanda, Norvegia) puternic
descentralizate înregistrează ponderi peste media țărilor europene, ajungând chiar și la peste
60% în cazul Danemarcei. În schimb țările sudice (Malta, Cipru, Grecia), în care
descentralizarea este foarte slabă, ponderile sunt sub nivelul mediu, ajungând și la sub 2%
(cazul Maltei).
Acela și lucru se întâmplă și în cazul veniturilor. Media la nivel european se situează în
jurul a 24%.

Ani 2008 2009 2010 2011 2012
Media 23.73 % 25.53 % 25.26 % 24.55 % 24.19 %

0,00 %10,00 %20,00 %30,00 %40,00 %50,00 %60,00 %70,00 %80,00 %
Uniunea Europeană (28 țări)
Uniunea Europeană (27 țări)
Uniunea Europeană (25 țări)
Uniunea Europeană (15 țări)
Zona EURO (EA11-2000,…
Zona EURO (17 țări)
Zona EURO (16 țări)
Zona EURO (15 țări)
Zona EURO (13 țări)
Zona EURO (12 țări)
Zona EURO (11 țări)
Belgia
Bulgaria
Cehia
Danemarca
Germania
Estonia
Irlanda
Grecia
Spania
Franța
Croația
Italia
Cipru
Letonia
Lituania
Luxemburg
Ungaria
Malta
Olanda
Austria
Polonia
Portugalia
România
Slovenia
Slovacia
Finlanda
Suedia
Marea Britanie
Islanda
Norvegia
Elveția
2008 2009 2010
2011 2012

Hușman Andrei -Ionuț
Rolul bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat

Figura nr. 3 : Ponderea veniturilor bugetelor locale în veniturile bugetelor generale
consolidate la nivel european 2008 -2012

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do , prelucrări proprii
4.1. Analiza cheltuielilor bugetelor locale la nivel european

Unită țile administrativ -teritoriale gestionează o parte semnificativă a cheltuielilor de
capital din cadrul bugetului general consolidat.
În medie în cele 27 de țări ale Uniunii Europene, cota de ținută de unită țile
administrativ -teritoriale este de aproape două trei mi din formarea brută de capital publică
totală (măsurată prin valoarea totală a formării brute de capital fix, varia ția stocurilor și
achizi ții din care se scad cedările de obiecte de valoare.). Deci, în perioada de recesiune
economică capacitatea autorit ăților locale de a finan ța și de a implementa investi ții de capital
este critică. Ele pot contribui la redresarea economică prin men ținerea nivelului de investi ții
publice și lansarea de noi proiecte atunci când investi țiile private sunt încetinite. Cu toa te
acestea, autorită țile locale sunt într -o propor ție destul de mare dependente de resurse externe,
cum ar fi subven țiile și transferurile de la bugetul de stat, lucru care face din investi țiile de
capital o țintă u șoară a restric țiilor și, prin urmare un element destul de vulnerabil al bugetul
public.
Cheltuielile locale de capital sunt în strânsă legătură cu nivelul de descentralizare
fiscală. În țările mai descentralizate ponderea cheltuielilor de capital ale unită ților
administrativ teritoriale este cu mult peste media UE, în timp ce în țările cu un nivel mai
scăzut de descentralizare fiscală, ponderea este mai mică (sub medie). Există excep ții, în țările
cu investi ții mari de capital: în țările mai pu țin descentralizate, cum ar fi Letonia, Irlanda,
Slovacia sau în cazul în care cheltuielile locale de capital sunt finan țate în principal prin
fondurile structurale ale UE, în Italia și Fran ța, descentralizarea explică par țial nivelul ridicat
al cheltuielilor locale de capital.

0,00 %10,00 %20,00 %30,00 %40,00 %50,00 %60,00 %70,00 %80,00 %
Uniunea Europeană (28 țări)
Uniunea Europeană (27 țări)
Uniunea Europeană (25 țări)
Uniunea Europeană (15 țări)
Zona EURO (EA11-…
Zona EURO (17 țări)
Zona EURO (16 țări)
Zona EURO (15 țări)
Zona EURO (13 țări)
Zona EURO (12 țări)
Zona EURO (11 țări)
Belgia
Bulgaria
Cehia
Danemarca
Germania
Estonia
Irlanda
Grecia
Spania
Franța
Croația
Italia
Cipru
Letonia
Lituania
Luxemburg
Ungaria
Malta
Olanda
Austria
Polonia
Portugalia
România
Slovenia
Slovacia
Finlanda
Suedia
Marea Britanie
Islanda
Norvegia
Elveția
2008 2009 2010
2011 2012

Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014

115

Figura nr. 4: Ponderea cheltuielilor de capital ale unită ților administrativ teritoriale în cadrul
bugetului general 2009 -2010

Sursa: http://www.ccre.org/docs/Local_Government_in_critical_times.EN.pdf , pag. 88

Recesiunea economică a afectat bugetele locale cu o oarecare întârziere: cota unită ților
administrativ -teritoriale în totalul cheltuielilor generale de capital ale statului a fost de 65,5 %
în 2009, dar a început să scadă anul următor (63 %). Acest interval de timp a fost cauzat
parțial de programele de stimulare economică în țările mai dezvoltate ale Europei și în parte
de o mai bună capacitate de absorb ție locală a fondurilor UE. Se pare că până în 2010, al
treilea an al crizei economice, aceste resurse s -au diminuat și, de asemenea, tendin ța generală
de centralizare a făcut ca adm inistra țiilor locale să fie mai pu țin semnificative în ceea ce
prive ște investi țiile de capital din sectorul public (de exemplu, Portugalia, Bulgaria,
Danemarca, Grecia, Estonia).
În țările UE -27, cheltuielile de capital ale administra țiilor locale au scăz ut cu 10,5% în
anul 2010 fa ță de anul precedent ( Figura nr. 5 ). Doar șase țări au fost în măsură să crească
formarea brută de capital locală: printre acestea cinci dintre ele sunt state devenite recent
membre, care beneficiază în principal din granturi UE (Lituania, Ungaria, Slovacia, România,
Polonia). Restul țărilor, au men ținut cheltuielile de capital la acela și nivel sau chiar le -au
scăzut. În afară de țările mai pu țin descentralizate (Malta, Bulgaria, Cipru), majoritatea au fost
lovite de criză, mai al es țări precum Grecia, Portugalia, Spania și Italia.
Deci, spre deosebire de tendin țele favorabile din anul 2009, când investi țiile locale de
capital au crescut cu 11,8 % în țările din UE -27, anul următor a adus schimbări drastice.
Încetinirea cre șterii ec onomice a afectat autorită țile locale, cu o întârziere de un an. Pentru a
putea face fa ță, acestea au trebuit să taie din toate veniturile lor, pentru a putea echilibra
bugetele actuale mai întâi.

100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%

40%
35%
30%
25%
20%
15%
10%
5%
0% Belgia
Austria
Germania
Letonia
Italia
Franța
Olanda
Irlanda
Coreea S
Finlanda
Danemarca
EU 27
Norvegia
Slovenia
Polonia
Ungaria
Cehia
Elveția
Lituania
Germania
Islanda
România
Portugalia
Luxemburg
Bulgaria
Estonia
Grecia
Cipru
Malta 65,5
63,3
▪2009 ▫2010 ● cheltuielile locale % din PIB

Hușman Andrei -Ionuț
Rolul bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat

Figura nr. 5: Modificări în formarea brută de capital ale unită ților administrativ -terito riale (%
față de anul anterior)

Sursa: http://www.ccre.org/docs/Local_Government_in_critical_times.EN.pdf , pag. 89

4.2. Analiza veniturilor bugetelor locale la nivel european

La jumătatea anului 2011, avem pentru prima dată oportunitatea de a privi înapoi la
toți cei trei ani ai crizei economice (2008 -2010) și să evaluăm efectele acesteia asupra
bugetelor unităților administrativ -teritoriale în Europa. Este important să fim în măsură să
diferen țiem nu numai țările sau grupurile de țări, ci și cele două perioade ale crizei, (tendințele
bugetare din 2009/2008 , față de 2010/2009).
Vom observa că debutul crizei și mai ales impactul acesteia asupra bugetelor publice
au avut loc la m omente diferite în țările europene cu decalaje semnificative de timp între ele.
Înainte de criză, pentru o perioada îndelungată de timp, bugetele locale și regionale au
înregistrat cre șteri în aproape fiecare țară, precum și în toate sursele principale de venituri, cu
o rata de cre ștere mai mare decât a PIB -ului. Previziunile încorporate în bugetele multianuale
au arătat că această tendin ță va continua.
Expansiunea economică a determinat localită țile și regiunile să fie mai încrezătoare
având tendința de a urma trendul crescător prin bazarea pe surse de venit direct legate de
ciclul de afaceri (pozitiv). Acest lucru a condus de multe ori municipalită țile la acumularea de
datorii cu poten țial nesustenabil de îndatorare.
Toți ace ști factori au condus la reac ții politice divergente la criză în măsura în care
autorită țile locale sunt vizate să fie protejate de către guvernele centrale împotriva celor mai
grave efecte ale bugetelor în scădere, dar și să -și asume o sarcină dispropor ționată în criză.
Acest lucru e ste de în țeles, precum și aten ția politică acordată pentru cheltuielile locale nu este
aceea și în țările în care autorită țile locale nu asigu ră servicii sociale esen țiale.
Figurile 6 și 7 reunesc ambele etape ale crizei: modificările în termeni nominali
ajustate cu infla ția, reprezentate separat (Figura 6) și schimbările în termeni reali (Figura 7).
O analiză mai atentă a tendin țelor arată că:
• în majoritatea țărilor europene, bugetele locale au suferit o reducere în termeni reali
în perioada 2008 -2010 (de exemplu, luând în considerare rata infla ției);
Lituania
Ungaria
Coreea S
Norvegia
România
Polonia
Belgia
Austria
Germania
Finlanda
Letonia
Olanda
Irlanda
Franța
EU 27
Cehia
Luxemburg
Cipru
Italia
Spania
Islanda
Portugalia
Bulgaria
Grecia
Estonia
Malta
▪2010 ▫2009

Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014

117
• și în mai mult de jumătate din țările pentru care există date, bugetele generale locale
au scăzut mult pe agregat decât cele centrale corespunzătoare, cel pu țin într -unul dintre cei doi
ani de criză.
Această a doua tendin ță este evidentă în multe țări din Europa Centrală și de Est
(Ungaria, România, Slovacia, Bulgaria, Estonia, Croa ția, Serbia), dar, de asemenea, în unele
vechi state membre (Fran ța, Italia, Irlanda). Alte țări pentru care datele sunt doar parțiale
(Spania, Grecia) apar țin, cel mai probabil din această categorie. Doar în câteva țări există
dovezi că guvernele centrale au aplicat în mod deliberat presiune asupra bugetelor locale, în
scopul de a face fa ță efectelor crizei, fie prin reducerea transferurilor și împrumuturilor locale
sau for țarea autorităților locale de a avea excedente (România, Serbia, Bulgaria).
În prima fază a crizei țările dezvoltate păreau să facă față cu bine situației grele,
înregistrând scăderi în termeni reali a venitur ilor bugetelor locale în următorul an, ceea ce
confirmă tendința generală, doar cu un decalaj de timp (Polonia, Spania, Fran ța).

Figura nr. 6: Tendin țele comparative ale veniturilor locale și naționale – termeni nominali

Sursa: http://www.ccre.org/docs/Local_Government_in_critical_times.EN.pdf , pag. 51

Figura nr.7: Tendin țele comparative ale veniturilor locale și naționale – termeni reali

Sursa: http://www.ccre.org/docs/Local_Government_in_critical_times.EN.pdf ,pag.51

Hușman Andrei -Ionuț
Rolul bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat

Sunt doar câteva state în care guvernele centrale au reu șit să protejeze bugetele locale
de impactul crizei, prin cre șterea volumului de transferuri în primul an al crizei ( Fran ța,
Republica Cehă, Slovenia, Rusia ) sau în cel de -al doilea (Polonia), dar, de asemenea, prin
revizuirea ratelor de impozitare locale, care sunt stabilite prin legisla ția na țională. În Marea
Britanie se pare că bugetele locale au fost relativ protejate în criză, în contrast cu cele centrale
( deși se confruntă acum cu reduceri substan țiale începând din anul 2011).
Grupul scandinav (Suedia, Danemarca, Finlanda) și -a putut proteja bugetele pe tot
timpul crizei: au reu șit să își protejeze bugetele locale mari de la orice reducere, de și bugetele
lor centrale au scăzut în primul an, în toate cele trei cazuri. Acest lucru a fost în principal
efectul stabilizatorilor intrinseci în mecanismele de transfer interguvernamentale, care au
ajutat la neutralizarea impactului șocurilor bugetare privind serviciile sociale.
Gradul de îndatorare al autorită ților locale a crescut, cu doar câteva excep ții: grupul
scandinav și alte câteva țări precum Croa ția sau Republica Cehă. Cu toate acestea, există o
diferen ță mare între statele membre vechi ale UE sau Turcia, unde datoria mu nicipală este de
peste 100% din totalul veniturilor locale, și țările scandinave și noile state membre ale UE în
care acesta este încă mult mai mică.

4.3.Excedent în executarea bugetele administra țiilor locale

Un alt mod al guvernelor locale de a “strânge c ureaua” în unele țări a fost de a avea
excedente opera ționale la sfâr șitul anului, în scopul de a crea mai mult spa țiu pentru a
echilibra bugetele na ționale. Există păreri că aceasta a fost o strategie deliberată a statelor din
Bulgaria și România, de exem plu, care au fost sub presiunea reducerii cheltuielilor.
Spania a început să urmeze o tendin ță similară în ultimii doi ani fiscali deoarece
poziția fiscală a țării s -a ȋnrăutățit. Măsuri asemănătoare au fost implementate în Grecia, ca
parte a unui pachet mai larg de reforme a administra ției publice locale, de și nu sunt încă
disponibile date pen tru a evalua impactul lor real.

5. Analiza bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat în România

5.1.Venituri și cheltuieli ale Bugetului General Consolidat

În cadrul analizei s -a avut în vedere 2006 ca prim an deoarece acesta reprezintă un an
cheie, în care a fost votată Legea finan țelor publice locale nr. 273/2006, prin care se prevede
utilizarea unei formule și a unor criterii de calcul care repartizează c otele din impozitul pe
venit în vederea echilibrării bugetelor.

Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014

119

Figura nr. 8 : Dinamica bugetului general consolidat în perioada 2006 -2013

Sursa: Rapoarte anuale ale Ministerului Finan țelor Publice privind bugetul general consolidat, prelucrări
proprii

Pe parcursul anilor 2006 -2013 ritmul mediu de cre ștere al veniturilor bugetului general
consolidat a fost de 9,35%, remarcându -se o scădere de 5 procente în 2009 fa ță de 2008, ca
semn al efectelor crizei economice, revărsate asupra veni turilor, însă anul imediat următor,
trendul a redevenit ascendent. În schimb cheltuielile bugetului general consolidat au avut o
creștere continuă, cu un ritm mediu de cre ștere de 9,73%, ceea ce reflectă faptul că autorită țile
nu au redus cheltuielile, în ciuda crizei economice manifestată în România.

Figura nr. 9 : Evolu ția ponderilor veniturilor și cheltuielilor bugetului general consolidat în
PIB 2006 -2013

Sursa: Rapoarte anuale ale Ministerului Finan țelor Publice privind bugetul general consolidat, p relucrări
proprii

În ceea ce prive ște ponderea veniturilor și a cheltuielilor în PIB, se remarcă faptul că
veniturile bugetului general consolidat au ocupat în medie 32,30 % din PIB pe perioada
analizată, în timp ce cheltuielile au avut în medie o pondere de 36,31%. Cel mai mare decalaj 0,0050.000,00100.000,00150.000,00200.000,00250.000,00
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013milioane RON
Venituri
Cheltuieli
0,005,0010,0015,0020,0025,0030,0035,0040,0045,00
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013% din PIB
Venituri
Cheltuieli

Hușman Andrei -Ionuț
Rolul bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat

între ponderi de 7,2 puncte procentuale s -a înregistrat în anul 2009, anul imediat următor
resim țirii crizei economice în România.

5.2.Venituri și cheltuieli ale bugetelor locale

Figura nr. 10 : Dinamica bugetelor centralizate ale unită ților administrativ -teritoriale 2006 –
2013

Sursa: Rapoarte anuale ale Ministerului Finan țelor Publice privind bugetul general consolidat, prelucrări
proprii

Din figura nr. 10 se remarcă faptul că în primii doi ani de analiză, bugetele locale au
încheiat exerci țiul cu excedent, începând cu anul 2008, acestea trecând pe deficit. În cazul
veniturilor ritmul mediu de cre ștere a fost de 10,82%, fără a înregistra scăderi, în schimb
ritmul mediu de cre ștere al cheltuielilor a fost de 12,54%, dar a înregistrat o u șoară scădere de
un procent în 2009 comparativ cu 2008, pentru ca începând cu 2010 ritmul să se men țină în
medie la 4%.

5.3. Evolu ția bugetelor locale comparativ cu bugetul gene ral consolidat

Figurile nr. 11 și 12 prezintă cum s -au modificat veniturile și cheltuielile bugetelor
locale, respectiv ale bugetului general consolidat, de la un an la altul. Conform primului grafic
evolu țiile celor două categorii de bugete au fost destu l de diferite, în anul 2007 s -a înregistrat
cea mai mare diferen ță de 14 puncte procentuale, atunci când bugetele locale au crescut fa ță
de anul anterior cu 33%, comparativ cu bugetul general consolidat care, a crescut cu doar
19%. Însă pentru analiza în c urs mai important este faptul că în anul 2009 în timp ce bugetele
locale au înregistrat o cre ștere de 2 procente, bugetul general consolidat a scăzut cu 5%, de
unde deducem că bugetele locale nu au fost afectate de criză într -atât de mult pe cât a fost
afectat bugetul general consolidat.
Singurul an în care cre șterile au fost foarte apropiate a fost 2010, diferen ța fiind de
doar un punct procentual
În ceea ce prive ște cheltuielile, figura nr.14 prezintă o evolu ție destul de apropiată a
celor două categorii de bugete. La fel ca în cazul veniturilor anul 2009 a însemnat o
propor ționalitate inversă , deoarece atunci când cheltuielile bugetelor locale au scăzut cu un
procent, cheltuielile bugetului general consolidat au crescut cu 2%. 0,0010.000,0020.000,0030.000,0040.000,0050.000,0060.000,0070.000,00
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013milioane RON
Venituri
Cheltuieli

Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014

121

Figura nr. 11 : Evolu ția mo dificării procentuale a venitului

Sursa: Rapoarte anuale ale Ministerului Finan țelor Publice privind bugetul general consolidat, prelucrări
proprii

Figura nr. 12 : Evolu ția modificării procentuale a cheltuielilor

Sursa: Rapoarte anuale ale Ministerului Finan țelor Publice privind bugetul general consolidat, prelucrări
proprii

5.4. Poziția bugetelor locale in cadrul bugetului general consolidat

Pentru a aprecia locul bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat, ne
folosim de ponderile pe care le au veniturile și cheltuielile locale în totalul celor consolidate.
Figura nr. 1 3 prezintă ponderea veniturilor si cheltuielilor bugetelor loc ale în bugetul general
consolidat al României, în perioada 2006 -2013.
În medie ponderea veniturilor bugetelor locale în veniturile bugetului general
consolidat este de 28,35%. Cea mai mare valoare a fost contabilizată în anul 2009, de 29,85%,
iar cea mai m ică în 2006, de 25,89%
Ponderea medie a veniturilor este mai mică decât cea a cheltuielilor, și anume de
25,46% . Cea mai mare valoare de 26,97% s -a înregistrat în 2012, iar cea mai mică de 22,52%
în 2006. -10%-5%0%5%10%15%20%25%30%35%
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Bugetul
general
consolidat
Bugetele
locale
-10%0%10%20%30%40%50%
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Bugetul
general
consolidat
Bugetele
locale

Hușman Andrei -Ionuț
Rolul bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat

Se remarcă o oarecare cre ștere a importan ței bugetelor locale în cadrul bugetului
general consolidat datorat mai ales cre șterii ponderii cheltuielilor, dar acest lucru nu reflectă
în mod neapărat un grad de dependen ță mai mare a autorită ților locale fa ță de cele centrale.

Figura nr. 13: Ponderile ve niturilor și a cheltuielilor în totalul bugetului general
consolidat

Sursa: Rapoarte anuale ale Ministerului Finan țelor Publice privind bugetul general consolidat, prelucrări
proprii

De men ționat este faptul că pentru primele două luni ale anului 2014 ponderea
veniturilor bugetelor locale în veniturile totale este de 28,76%, iar cea a cheltuielilor este de
21,46%, însă aceste ponderi vor suferi mai multe modificări până la încheierea execu ției
bugetare.
Comparând situa ția României cu cea la nivel europe an, pe parcursul anilor 2008 -2012
se remarcă faptul că atât în cazul veniturilor cât și al cheltuielilor ponderile la nivelul
României sunt mai mari decât cele de la nivel european; înregistrându -se pentru perioada
amintită o pondere medie a veniturilor de 24,65% la nivel european, în timp ce în România s -a
înregistrat o pondere medie de 28,71% , iar în cazul cheltuielilor ponderile au fost de 23,37%,
respectiv 25,89%.

5.5.Analiza veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale

Figura nr. 14 : Ponderile veniturilor curente și fiscale în totalul veniturilor

Sursa: Rapoarte anuale ale Ministerului Finan țelor Publice privind bugetul general consolidat, prelucrări
proprii
0,00%5,00%10,00%15,00%20,00%25,00%30,00%
20062007200820092010201120122013Venituri
Cheltuieli
0,00 %20,00 %40,00 %60,00 %80,00 %100,00 %
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Venituri
curente
Venituri
fiscale

Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014

123

Veniturile curente au reprezentat în medie 8 5% din veniturile bugetului local pe
parcursul anilor 2006 -2013, însă s -a înregistrat o scădere de 6,81 puncte procentuale în 2013
față de 2008, ceea ce înseamnă că autorită țile locale au beneficiat de mai multe subven ții și
sume primite de la Uniunea Europeană. A doua cea mai mare valoare (88,4 1%) a fost
înregistrată în 2008, an în care România a beneficiat de cele mai mari sume de la Uniunea
Europeană în perioada analizată, pentru diverse investi ții.
Se remarcă o scădere continuă a veniturilor fiscale din totalul veniturilor bugetelor
locale pe perioada analizată, ceea ce reflectă un grad de colectare din ce în ce mai scăzut al
impozitelor și taxelor.
Pentru primele două luni de execu ție bugetară ale anului 2014, ponderile de 88,55% în
cazul veniturilor curente, respectiv de 68,75% pentru venitu rile fiscale, arată un trend u șor
crescător în ambele cazuri. Valoare de 88,55% poate fi explicată de plata anticipată a
impozitelor și taxelor locale de către contribuabili, luând în considerare bonifica ția de 10%
acordată de către autorită țile locale.

Tabel nr. 3: Structuri ale veniturilor fiscale

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Venituri fiscale/Venituri
curente 96,43
% 95,85
% 93,03
% 90,18
% 82,41
% 78,31
% 77,29
% 77,35
%
Impozite și taxe pe
proprietate/Venituri fiscale 9,96
% 9,77
% 8,73
% 9,05
% 11,00
% 12,04
% 11,79
% 12,12
%
Sursa: Rapoarte anuale ale Ministerului Finan țelor Publice privind bugetul general consolidat, prelucrări
proprii

Evolu ția temporală a veniturilor fiscale î n cadrul veniturilor curente ale bugetelor
locale de -a lungul celor 8 ani, relevă o scădere a ponde rii acestora de la 96,43% în anul 2006,
la 77,35% in anul 2012. Aceasta scădere aproape 20%, arată orientarea unită ților
administrativ -teritoriale către programele de dezvoltar e, a căror implementare necesită o
durată mare de timp, comparativ cu secțiunea de func ționare curentă a bugetelor locale. Cea
mai mare scădere a ponderii veniturilor fiscale ale bugetului local in veniturile curente ale
aceluia și buget, a avut loc in anul 2 010, când aceasta a scăzut cu 7,7 puncte procentuale, fa ță
de anul anterior. Cu toate acestea, in 2014, mai mult de trei sferturi din veniturile fiscale sunt
venituri curente a le bugetelor locale.
Impozitele si taxele pe proprietat e au avut o evolu ție descendentă î n ceea pe prive ște
ponderea lor in totalul veniturilor bugetelor locale. Astfel, daca la sfâr șitul anul 2006 acestea
dețineau 9,08% din veniturile totale, la începutul anului curent, impozitele si taxele pe
proprietat e s-au redus la 6,51 %. În toată această perioadă de analiză, impozitele și taxele pe
proprietate au înregistrat fluctua ții reduse, in sensul modificării lor de la un an la altul, cu cel
mult 0,9 puncte pro centuale.
Se observă, de asemenea că ponderea impozitelor si taxelor locale este foarte redusă ,
sub 10 %, deci cea mai mare parte a veniturilor bu getelor locale este reprezentată de transferur i
de la bugetul de stat ( sume și cote de falcate din impozitul pe venit și TVA), la care se adăuga
subven țiile, veniturile din capital, dona țiile, sumele primite d in rambursări de împrumuturi,
cât și sumele de la UE în contul plă ților efectuate și prefinan țările.
Referitor la ponderea impozitelor si taxelor pe proprie tate in veniturile fiscale ale
bugetelor locale, aceasta s -a încadrat in intervalul 8,73 % și 12,12 % de -a lungul celor 8 ani de
analiză. Ponderea relativ mică a acestor venituri relevă gradul redus al autonomiei autorită ților
locale fa ță de autoritatea cen trală. Cea mai bună situa ție a fost înregistrată în anul 2013, când
impozitele și taxele pe p roprietate ofereau 12,12% din totalul venitur ilor fiscale, iar cea mai

Hușman Andrei -Ionuț
Rolul bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat

redusă pondere s -a identificat î n anul 2008, când doar 8,73% din veniturile fiscale erau
autonome.

Figura nr. 15 : Structura veniturilor bugetelor locale în 2006

Sursa: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/trezorerie/Analiza_bugetlocal_20062011.pdf

Figura nr. 16 : Structura veniturilor bugetelor locale în 2011

Sursa: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/trezorerie/Analiza_bugetlocal_20062011.pdf

Veniturile proprii ale bugetelor locale, inclusiv cote și sume defalcat e din impozitul pe
venit cresc în 2011, având încasări cu 18.8% mai mari fa ță de media perioadei 2006 ‐2010.
Ponderea veniturilor proprii exclusiv cote și sume defalcate din impozit pe venit în
totalul veniturilor locale a scăzut de la 17% în 2006, la 16% î n 2010, iar în 2011 această
pondere a revenit la 17%, în timp ce ponderea cotelor și sumelor defalcate din impozitul pe
venit în total venituri locale a crescut de la 27% în 2006 la 32% în 2011.(Figurile 14 și 15).
Anul 2006 reprezintă un an cheie, fiind anul în care a fost votată Legea finan țelor
publice locale nr.273/2006, prin care se prevede utilizarea unei formule și a unor criterii de
calcul care repartizează cotele din impozitul pe venit în vederea echilibrării bugetelo r locale.
Începând cu 2006 și până în iunie 2010, din impozitul pe venit încasat la bugetul de
stat,s -a alocat la nivelul autorită ților administrativ ‐teritoriale o cotă de 82%13).Din iulie 2010
și până în decembrie 2011, din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat, s -a alocat la
nivelul autorită ților administrativ ‐teritoriale o cotă de 77%.

În continuare vor fi analizate cheltuielile bugetelor locale.

17%
27% 56% venituri proprii exclusiv cote
defalcate din impozitul pe
venit
cote defalcate din impozitul pe
venit
alte venituri
17%
32% 51% venituri proprii exclusiv cote
defalcate din impozitul pe
venit
cote defalcate din impozitul
pe venit

Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014

125
Figura nr. 17 : Evolu ția cheltuielilor cu dobânzile și a rambursărilor de credite

Sursa: Rapoarte anuale ale Ministerului Finan țelor Publice privind bugetul general consolidat, prelucrări
proprii

Din graficul de mai sus se remarcă o cre ștere exponen țială a rambursărilor de credite,
lucru de altfel normal, având în vedere faptul că au torită țile locale trebuie să ramburseze
împrumuturile contractate în anii anteriori, suma crescând în medie de la un an la altul cu
aproape 40%.
Cheltuielile cu dobânzile au avut cea mai rapidă cre ștere în perioada 2006 -2009 de
66%, fiind justificate de ma jorarea deficitelor bugetare acumulate din anii precedent și de
angajarea de împrumuturi necesare pentru acoperirea acestora, înregistrându -se astfel un efort
suplimentar în ce prive ște plata ratelor de împrumut și a dobânzilor. Aceste cheltuieli au
scăzut în 2010 comparativ cu 2009 cu 17%, pentru ca în următorii ani să se reia cre șterea (în
medie cu 4%).

Figura nr. 18 : Evolu ția cheltuielilor de capital

Sursa: Rapoarte anuale ale Ministerului Finan țelor Publice privind bugetul general consolidat, prelucrări
proprii
y = 336,65ln(x) + 204,97 y = 99,679e0,3433x
0,00200,00400,00600,00800,001.000,001.200,001.400,001.600,001.800,00
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013milioane RON
Dobânzi
Rambursări
de credite
0%5%10%15%20%25%30%
0,002.000,004.000,006.000,008.000,0010.000,0012.000,0014.000,00
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013milioane
RON
% din
totalul
cheltuielilor

Hușman Andrei -Ionuț
Rolul bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat

Cheltuielile de capital au crescut în perioada 2006 -2009 cu peste 90%, pentru ca mai
apoi sa aibă numeroase fluctua ții. Acest lucru a avut loc în condi țiile cre șterii spa țiului fiscal
pentru investi ții. De altfel, în Scrisoarea de inten ție către FMI din anul 2011, se arăta o
continuare a eforturilor pentru a îmbunătă ți și prioritiza cheltuielile de capital, pentru a cre ște
absorb ția fondurilor UE.
În schimb, a șa cum era de a șteptat, în urma măsurilor de restructurare și la nivel local,
cheltuielile de personal au înregistrat o scădere de 15,1% în anul 2011 fa ță de media 2006 –
2010, respective o reducere de 17,2% în anul 2011 fa ță de anul 2010 (figura nr. 17), în
contextul angajamentului ferm de men ținere a deficitului bugetar sub 4,4% din PIB în anul
2011 prin limitarea cheltuielilor, inclusiv a salariilor și subven țiilor. De altfel, cheltuielile cu
subven țiile au înregistrat o cre ștere de numai 1,13% pe perioada analizată (figura nr. 18).

Figura nr.19 : Evolu ția cheltuielilor de personal în total cheltuieli bugete locale

Sursa: Rapoarte anuale ale Ministerului Finan țelor Publice privind bugetul general consolidat, prelucrări proprii

Analizând evolu ția ponderii cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor bugetelor
locale, se obse rvă faptul că, de și în anul 2009 criza economică s -a accentuat, cheltuielile de
personal în loc să scadă fa ță de 2007 și 2008, au crescut pe fondul majorării numărului mediu
de posturi ocupate în cadrul institu țiilor finan țate integral din bugetele locale de la an la an,
respectiv de la 587.400 de posturi în 2006, la 634.000 în 2009. Începând cu anul 2010, această
pondere a avut o evolu ție descendentă.

Figura nr.20 : Evolu ția cheltuielilor cu asisten ța socială și a subven țiilor în total
cheltuieli bugete lo cale

0,00%5,00%10,00%15,00%20,00%25,00%30,00%35,00%40,00%45,00%
0,002.000,004.000,006.000,008.000,0010.000,0012.000,0014.000,0016.000,0018.000,0020.000,00
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013milioane RON
% din totalul
cheltuielilor
0,00%2,00%4,00%6,00%8,00%10,00%
2006 2007200820092010201120122013Subventii
Asistenta sociala

Colecția de working papers ABC -UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014

127
Sursa: Rapoarte anuale ale Ministerului Finan țelor Publice privind bugetul general consolidat, prelucrări proprii

Pe parcursul anilor 2006 -2013 cheltuielile cu asisten ța socială au reprezentat în medie
7,75% din totalul cheltuielilor bugetelor locale. În anul 2007 autorită țile locale au avut cele
mai mari cheltuieli cu asisten ța socială, acestea reprezentând aproape 10% din total. Începând
cu anul 2007 asisten ța socială nu a mai avut o importan ță atât de mare, întrucât cheltuielile
referitoare l a aceasta au scăzut până la 6,74% în 2013, înregistrând o u șoară cre ștere de 0,59
puncte procentuale în 2010 fa ță de 2009.

6. Concluzii

Administra țiile locale joacă un rol important în finan țele publice și, în măsura în car e
sunt independente din punct d e vedere politic si răspunzătoare din punct de ved ere financiar,
furnizează o bază pentru ca sistemele de pia ță demo cratice sa aibă o mai mare șansă de
succes. Administra țiile locale au multe problem e în ce prive ște perceperea impozitelor,
scopurile cheltu ielilor lor și metodele de administrare și de promovare a dezvoltării
economice.
Având în vedere perioada de criză manifestată în ultimii ani, bugetele locale au fost
destul de pu țin afectate, întrucât statele au încercat men ținerea unui echilibru în acest s ens, în
majoritatea statelor transferurile către bugetele locale au rămas relativ constante.
Așadar putem afirma faptul că bugetele locale au rol foarte important în cadrul
bugetelor generale consolidate, întrucât ele ocupă o pozi ție constantă, pe care sta tele încearcă
să o men țină echilibrată, indiferent de perioadele traversate, însă acest aspect depinde foarte
mult și de nivelul descentralizării țărilor. Cu cât o țară este mai descentralizată, cu atât rolul
bugetelor locale este mai important.

Mulțumiri

Se aduc mul țumiri doamnei profesor Paula Lazăr pentru buna îndrumare în realizarea
lucrării, cât și colegei Dinea ță Simona, din cadrul Grupul ui de ce rcetare Impozite și taxe
locale – CEFIMO, pentru aportul adus.

Note

1) György Attila și György Adina Cristina – “Optimizing local budget balancing in
Romania” – http://anale.steconomiceuoradea.ro/volume/2011/n1/030.pdf
2) Andronic Maria Letiția – “Features of the Regional Development a nd
Decentralization in Romania. A Comparative Analysis of the Regions of Romania” –
http://stec.univ -ovidius.ro/html/anale/ENG/cuprins%20rezumate/volum2012p1.pdf , pag. 304
3) Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 cu privire la Codul Fiscal cu modificările și
completările ulterioare
4) Deloitte România – “Fiscalitatea Românească – Radiografia unei reforme
incomplete”, 2009 – https://www.deloitte.com/assets/Dcom –
Romania/Local%20Assets/Documents/RO/Tax%20and%20Legal/ro_TaxSurvey_102309.pdf
5) Tatiana Moșt eanu coord., „ Finanțe publice – Note de curs și aplicații pentru seminar”,
Ediția a 3 -a, Ed. Universitară , 2005, pag.288
6) Idem 5 ), pag 290
7) Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanțele publice, art. 50
8) Tatiana Moșteanu și colectiv, „ Finan țe publice” , Editura Universitara Bucure ști 2004,
pag. 282 – 283

Hușman Andrei -Ionuț
Rolul bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat

9) Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finan țele publice locale, art.3, alin. (1)
10) Idem 9 ), art.32, alin (1),(5),(6)
11) Tatiana Moșteanu, „ Buget și trezorerie publică”, Ed. Universitară București 2004,
pag.110
12) Idem 11 ), pag.112
13) O.U.G.nr.9/2005 pentru modificarea O.U.G nr.45/2003 privind finan țele publice
locale

Bibliografie

Andronic Maria Letiția – “Features of the Regional Development and Decentralization in
Romania. A Comparative Analysis of the Regions of Romania” – http://stec.univ –
ovidius.ro/html/anale/ENG/cuprins%20rezumate/volum2012p1.pdf
Deloitte România – “Fiscalitatea Românească – Radiografia unei reforme incomplete” ,2009 –
https://www.deloitte.com/assets/Dcom –
Romania/Local%20Assets/Documents/RO/Tax%20and%20Legal/ro_TaxSurvey_10230
9.pdf
György Attila și György Adina Cristina – “Optimizing local budget balancing in Romania” –
http://anale.steconomiceuoradea.ro/volume/2011/n1/030.pdf
Juraj Nemec, Glen Wright, „ Finan țe publice – Teorie și practică în tranzi ția central –
europeană”, Ed. Ars Longa, Bratislava, 2000
Moraru D., „ Finan țe publice” , Ed. Economică,B ucure ști, 2005
Moșteanu T. coord., „ Buget și trezorerie publică” , Ed. Universitară, Bucure ști 2004
Moșteanu T., Gyorgy Attila, „Buget și trezorerie publică – studii de caz comentate” , Ed.
Universitară, Bucure ști, 2005
Moșteanu Tatiana coord. „ Finan țe publi ce – Note de curs și aplica ții pentru seminar” , Ed.
Universitară, Bucure ști, 2005
Moșteanu Tatiana coord. „ Finan țe publice – Sinteze teoretice, teste grilă și aplica ții practice”,
Ed. Universitară, Bucure ști, 2004
Stoica E.C. și colectiv, „Buget și trezore rie publică”, Ed. Universitară, Bucure ști, 2009
Văcărel I. coord., „ Finan țe publice”, Ediția a 6 -a, Ed. Didactică și pedagogică, Bucure ști
2007
Legea bugetului de stat pe anul 2013, nr.5/2013
Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finan țele publice locale
Legea nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na țional
Legea nr. 356/2013 a bugetului de stat pe anul 2014
Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanțele publice
O.U.G. nr. 63 din 30 iunie 2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind
finan țele publice locale, precum și pentru stabilirea unor măsuri financiare
O.U.G.nr.9/2005 pentru modificarea O.U.G nr.45/2003 privind finan țele publice locale
Ordinul nr.350188/25.02.2013 al ministrului delegate pentru buget
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/trezorerie/Analiza_bugetlocal_20062011.pdf
http://epp.eurostat.ec.europa.eu
http://www.ccre.org/docs/Local_Government_in_critical_times.EN.pdf
http://www.imf.org/external/pubs/ft/gfs/manual/compil.pdf
http://www.mfinante.ro