܇colarul m ic se încadrează în etapa copilăriei mijloci,care are un impact major asupra dezvoltării sale,deoarece este perioada când copilul face… [616502]

܇colarul m ic se încadrează în etapa copilăriei mijloci,care are un impact major asupra
dezvoltării sale,deoarece este perioada când copilul face primii săi pa܈ i în formarea lui
educa țională,acest lucru fiind marcat de intrarea lui în ܈coală.(Creț u,2005)
Vârsta la care copilul intra într- o nouă lume,cea a ܈colii, este vârsta cuprinsă între 6 -7 ani până la
10-11 ani.În această perioadă ,dezvoltarea sa fizică ܈i psihică va fi influențată de mediul
educa țional..(Cre țu,2005)
Învăț area ܈colară reprezintă un act nou pentru copil,deoarece con ținutul pe care îl va învăț a ,va fi
diferit de tot ce a învăț at în perioada pe ܈colarității,toate aceste noutăț i au un impact major atât în
dezvoltare cât ܈i în integrarea sa în mediul ܈colar.(Cre țu,2005)
Mediul educa țional ofe ră ܈colarului mic oportunitatea de a se dezvolta din punct de vedere
psihic,find caracteristice următoarele aspecte întâlnite în etapa copilăriei mijlocii ," înv ățarea
școlar ă devind organizatorul principal al procesului de dezvoltare psihic ă, se stabilesc raporturi
mai obiective cu lumea, școala îl integr ează pe copil în aria inteligibilului, ra ționalului, rigorilor
cunoa șterii.".(Cre țu,2005, p. 105)
"܇colarul mic î ܈i formeaz ă deprinderile de baz ă pentru scris-citit și socotit,care îi oferă
accesul la con ținuturi din ce în ce mai ample de înv ățare,crescându-i caracterul voluntar și
conștient al tuturor manifest ărilor psihocomportamentale".(Cre țu,2005, p. 106)
"Tot în această etapă, î܈ i însușe܈te statutul și rolurile de elev adăugându -se noi dimensiuni
identității de sine,ca la sfâr șitul stadiului să se realizeze atributele copil ăriei pentru realizeazarea
unui echilibru cu ambian ța".(Cre țu,2005, p. 106)

În ceea ce prive ܈te dezvoltarea fizică a ܈colarului mic,apar următoarele modificări în cadrul
"procesul de cre ܈tere care este încetinit,copiii crescând aproximativ 5-7 centimetri pe an,iar
fetițele p ăstrează țesutul adipos pănă la vârsta adultă ". (Papalia, Olds & Feldman,2010, p. 284)
"Greutatea dintre băieț i ܈i fete este relativ egală ܈ i se ajunge în medie la 28-29 de
kilograme".(Cre țu,2005)
Eventualele probleme pe care le poate întâmpina ܈colarul mic în cadrul orelor ar fi o pozi ție
incorectă atunci când scrie,acest lucru ar putea duce la deformarea coloanei vertebrale
"(Cre țu,2005)
Mai mult,în ac estă etapă survin ܈i modificări „ la nivelul sistemului nervos precum:
a) cre ște masa creierului pân ă la 1200-1300 g;
b) din punctul de vedere al structurii neuronilor creierul școlarilor mici este aproape ca al
adultului;
c) se dezvolt ă în mod deosebit, sub raport func țional lobii frontali;
d) cre ște viteza de formare a leg ăturilor dintre neuroni „.("(Cre țu,2005, p. 108)
P. Osterrieth rezumă acest stadiu ca fiind : „Vârsta de 10 ani, cu echilibru, cu buna sa adaptare,

cu calm, dar însufle țita sa siguran ță, cu ținută lipsit ă de încordare constituie pe drept
cuvânt,apogeul copil ăriei, momentul de deplin ă înflorire și deplin ă integrare,a caracteristicilor
copilului mare ”.(citat în Cre țu,2005, p. 108)
Nutri ția ܈i somnul joacă un rol esenț ial în via ța ܈colaru lui mic,apar schimbări în ceea ce prive܈ te
programul de somn al copilului,el având ca timp necesar de somn între 10-11 ore.Lipsa sau
durata improprie a somnului determina scăderea aten ției, a eficien ței memoriei și a
performan țelor gândirii.(citat în Cre țu,2005)
Unul dintre cele mai importante aspecte care duc la succesul ܈colar este aten ția care în perioada
copilăriei mijlocii este foarte solicitată.(Creț u,2005)
De܈i la început,aten ția ܈colarului mic este inconsecven ță,treptat se modifică,modelăndu -se
datorită următoarelor aspecte:
"a) școala solicit ă permanent și sistematic aten ția copilului dezvoltând-o și
modelând-o dup ă specificul sarcinilor cognitive;
b) sunt mai bine dezvoltate unele însu șiri ale aten ției iar altele sunt formate în acest stadiu;
c) este special antrenat ă atenția voluntar ă".(Crețu, 2005, p. 108)
O caracteristică importantă în această etapă este dezvoltarea percepț iei copilului,care devine din
ce in ce mai bine dezvoltată,percepția vizuală este implicată în activităț i de scriere ܈i citire,fapt ce
duce la o cresterea cu aproximativ de 60% a sensibilității generale a acesteia,Se dezvoltă auzul
fonematic,acesta fiind foarte des antrenat prin diferite activităț i precum:identificarea
sunetelor,despărț irea în silabe,iar percep țiile tactile se dezvoltă si se antrenează intens în această
perioadă,devenind mai fine.(Creț u,2005)
Evolu ția reprezent ării la școlarul mic este marcată de noul mediu în care a pătruns.Reprezentările
sunt mult mai bogate pentru c ă școala dep ășește sursa
reprezentat ă de experien ța de via ță și asigur ă condi ții de formare a unor reprezent ări legate de
cuno ștințele școlare .Încep s ă se formeze reprezent ări cu un grad mai mare de generalitate a șa cum
sunt cele ale figurilor geometrice și rela țiilor matematice ܈i noi categorii de reprezentări fonetice
și grafice.(Cre țu,2005)
"Școala trebuie s ă acorde aten ție special ă form ării reprezent ărilor pentru c ă acestea continua s ă
aibă un important rol în activitatea de înv ățare a elevilor".(Cre țu,2005, p. 112)
În ceea ce prive ܈te aria limbajului,există rol esenț ial în dezvoltarea procesului cognitiv, ܈colarul
mic î ܈i însu ܈e܈te scrisul- cititul ,lucru care îi îmbunățăț e܈te ܈i îi dezvoltă limbajul,vocabularul se
îmbunătăț e܈țe cu aproximativ 4000-5000 de cuvinte,vorbirea ܈i fluența devin mai
corecte,exprimările în scris devin corecte din punct de vedere ortografic si
gramatical.(Cre țu,2005)
În procesul gândirii apare o schimbare fundamental ă și anume,"se trece de la gândirea
preoperatorie a pre școlarului la gândirea operatorie. Adic ă acțiunile mentale se desprind de
conținuturile informa ționale particulare, se generalizeaz ă, se transfer ă cu ușurință la noi
conținuturi și se automatizeaz ă transformându-se în opera ții. A܈adar, școlarul mic, î și formeaz ă și
utiliz ează cu succes opera ții generale ale gândirii (analiz ă, compara ție, clasificare, etc.) dar și cele
speciale implicate în însu șirea cuno ștințelor școlare, a șa cum sunt opera țiile

aritmetice".".(Cre țu,2005, p. 114)
"A doua caracteristic ă a gândirii școlarului mic este faptul c ă ea rămâne legat ă încă de concret și
vorbim astfel de o gândire a opera țiilor concrete".(Cre țu,2005, p. 114)
Piaget sus ține că în stadiul operațiilor concrete,copiii îsi formează gândirea logică,însă nu este
dezvoltată gândirea abstractizată ,totul limitându-se la "aici " ܈i "acum"(Papalia, Olds &
Feldman,2010, p. 292)
Gândirea școlarului mic devine cauzal ă ,mai exact,apt ă să descopere și să înțeleag ă numeroase
relații cauzale relativ simple ,căutând argumente.(Creț u,2005)

Memoria ܈colarului mic joacă un rol esențial în procesul de învățare,în această etapă are
caracter progresiv de cre ܈tere,elevul putând să delimiteze ܈i să extragă ceea ce este important
atunci când înva ță.(Creț u,2005)
"Încep s ă apară particularit ăți individuale în realizarea memoriei și cele mai des întâlnite sunt
referitoare la u șurința memor ării,durabilitatea p ăstrării și reactualizarea prompt ă".(Crețu,2005, p.
116)
Crețu (2005) sus ține că,din punct de vecdere afectiv,emoț iile ܈colarului mic sunt mai greu de
expimat, indiferent că sunt emoț ii pozitive sau negative ܈i că a ctivitatea școlar ă prin con ținuturile
și prin sistemul nou de rela ții pe care îl implic ă îmbog ățește emo țiile și sentimentele
copilului.(2005,p.118)
"Dup ă fazele ini țiale de adaptare la noul mediu se constat ă o cre ștere a capacit ăților de
autocontrol asupra condi țiilor emo țional-expresive,adaptându-se astfel, mai bine la cerin țele de
desfășurare a lec țiilor și reușesc s ă comunice mai bine unii cu al ții.Pot chiar s ă simuleze cu
succes suferin ța și triste țea mai ales când doresc s ă ascund ă ceva p ărinților".(Cre țu,2005, p. 119)
Motiva ția școlarului mic joacă un rol esenț ial în ceea ce prive ܈te adapt area mai eficientă l a școală
܈i este o zon ă de progres sprijinit de școală.
Cele mai importante schimb ări care apar în cadrul motiva ției pentru școală sunt :
"Atunci când ܈colarul int ră în școală exist ă o motiva ție extrinsec ă,dar cu semnifica ție personal ă
pentru înv ățare, cum ar fi: dorin ța de a respecta cerin țele p ărinților și a le p ăstra dragostea,
urmarea exemplului fra ților mai mari, pl ăcerea de a fi considerat important. Aceasta se va
îmbog ăți cu motive extrinseci cu mai mare semnifica ție cum ar fi: toat ă lumea trebuie s ă învețe,
școala te ajut ă să te realizezi ca mama și tata, în viitor."(Cre țu,2005)
•"Apoi,pe parcurs ce elevul începe s ă se integreze în mediu,se dezvolt ă o motiva ție intrinsec ă
începând cu amplificarea curiozit ății epistemice și continuând cu formarea intereselor cognitive
tot mai stabile și mai eficiente."(Cre țu,2005)
܇colarul mic întrune ܈te și alte structuri motiva ționale care sus țin celelalte activit ăți în care acesta
se implic ă, așa cum ar fi:" interesul pentru joc ce trebuie satisf ăcut zilnic,atrac ția către grupul de
copii,interesul pentru lectur ă care începe s ă se manifeste începând cu clasa a III- a și a IV-a,
atrac ția către tehnic ă la băieți, plăcerea lucrului la calculator,dorin ța zilnic ă de a viziona
programe TV pentru copii, alc ătuirea de colec ții care acum sunt eterogene și puțin valoroase, dar
le pot cultiva spiritul de ordine și disciplin ă și susțin relațiile de comunicare dintre

ei."(Cre țu,2005, pp. 119-120)
"Se structureaz ă motiva ția înv ățării școlare trecându-se de la motive extrinseci simple și
personale la cele cu semnifica ție social ă (învățarea este cerut ă de integrarea în societate, înv ățarea
îți asigur ă un loc în via ță) și se formeaz ă motiva ția intrinsec ă (curiozitate epistemic ă, interes
cognitiv)".(Cre țu,2005)
O altă caracteristică importantă a școlarul mic este "fixarea scopurilor ܈i mobilizarea pentru a le
rezolva f ără a fi nevoie de stimuli din afar ă,toate acestea având la bază voinț a. Aceast ă nouă
capacitate voluntar ă se realizeaz ă,mai ales, în planul înv ățării și în cel al activit ăților de timp
liber".(Cre țu,2005, p. 121)
În ceea ce prive ܈te personalitatea școlarului mic ,se remarcă " progrese în cadrul consolid ării și
form ării de noi însu șiri caracteriale și a cristaliz ării mai clare a imaginii de sine," Școala și
activit ățile specifice ei, vor fi cei mai importan ți și mai eficien ți factori pentru dezvoltarea
personalit ății".(Cre țu,2005)

"Solicit ările sistematice, de durat ă și exigen țele progresive vor structura mai bine și vor consolida
capacit ățile și aptitudinile apărute în stadiul anterior și vor forma altele noi.Aptitudinile se
exprim ă mai clar în rezultate,dezvoltându-se noi trăsături caracteriale stimulate de înv ățarea
școlar ă".(Cre țu,2005)