COLABORATIVĂ ÎN MEDIUL DIGITAL. TEORIA WRITER RESPONSE Conducător stiințific Prof. Univ Dr. Corin Braga Doctorand Ruxandra Elena Bularca 2013 2… [619809]

1
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
FACULTATEA DE LITERE

TEZĂ DE DOCTORAT

CITIREA CREATIVĂ ȘI SCRIEREA
COLABORATIVĂ ÎN MEDIUL DIGITAL.
TEORIA WRITER RESPONSE

Conducător stiințific
Prof. Univ Dr. Corin Braga Doctorand: [anonimizat]

2013

2
Cuprins

Motivație. Forme creative născute digital …………………………………….… 1
Capitolul 1:
Introducere ………………………………………….……………………………. 7
Abordare …………………………………………………………………… ……… 10
Teoria Writer Response ………………………………………………………….. .13
Literatura post -tipar………………………………………………………………. 14
Relevanța studiului ………………………………………………………………. .18

Capitolul 2
Citirea creativă -De la Reader Response la Writer Response ……………..…. 19
2.1 Introducere …………………………………………………………………… .21
2.2 Ce spun teoreticienii: o (re)întoarcere la trad iția literară
Teorii orientate către cititor și profețiile lor neîmplinite ………………………… .25
2.2.1 Întemeierea subiectivității lectoriale. Fenomenologia ……………………… .28
2.2.2 Teoria receptării ……………………………………………………………. .30
2.2.3 Stilistica afectivă și noua față a criticii Reader Response ………………..… 35
2.2.4 Ce se petrece în spațiul anglofon? ………………………………………………………… 41
2.3 Reîntoarcerea la text – era digital ă…………………………………………………………. .47
2.3.1 Modelul Catedralei ………………………………………………………. .50
2.3.2 Modelul Bazarului ………………………………………………………… 52
2.3.3 A citi în stil bazar …………………………………………………………. 54
2.3.4 Ce anume și cum cite ște cititorul digital? Ergodicitatea ………………….. 57
2.4 Cum m -a învățat Internet ul să citesc ………………………………………. .60

3
2.4.1 Ce înseamnă un nativ digital sau Cititorul creativ…………………………. .62
2.4.2 Cribda în Academie ………………………………………………….…….. 66

2.4.3 Excurs – Ce (poate) rămâne din Carte? …………………………………….. 68
2.5 Cărțile rețelare …………………………………… ………………………….. .80

Capitolul 3
Colaborativitatea. C adru general -simptome …………………………. ……….86
3.1 Premise teoretice sociale – Teoria stigmergică a colectivității creatoare …….. 86
3.1.1 Colaborarea ca participare, contribuție și stigmergie ………………………. 90
3.2 Premise tehnologice. Cultura Web …………………………………………… 94
3.2.1 Scurt istoric al rețelei INTERNET – Rețeaua 1.0 …………………………… 95
3.2.2 World Wide Web …………………………………………………………… 96
3.2.3 Prima bulă a Internetului …………………………………………………… .97
3.2.4 Web 2.0 sau ce -a întâmplat după c ăderea bulei dot.com – Read/write web ..98
3.3 Impactul lui 2.0 sau societatea creativă… ………………………………….101
3.3.1 Ce înseamnă WEB 2.0 pentru literatură …………………………………… 102
3.3.2 Publicarea fără cost ………………………………………………………… 104
3.3.3Implicații culturale …………………… ……………………………………. 105
3.3.4 Modelul de construcție a l unei cărți născute digital …………………….…. 108
3.4.1 Teorii literare New Media – hypertextul în era colaborativă ……………… 111
3.4.2 Componenta orală în hipertextul colaborativ ……………………………… 119

Capitolul 4
Colaborati vitatea în teoria WRITER RESPONSE …………………… ………121
Introducere ……………………………………………………………………… 122
4.1 Web 2.0 și diluviul culturii participative …………………………………… .123

4
4.1.1 Web 2.0 și practicile participative ………………………………………… 125

4.1.2 Trăsături distopice ale fluxului participativ sau politicile amatorismului …129
4.1.3 Cum se poate preveni distopia sau rolul curatorului interactiv în
modelarea prosumatorilor ……………………………………………………….. 132
4.2 Critica 2.0 ca alternativă și figura Percipientului …………………………… 135
4.3 .O arhitectură a colaborării între percipienți – Teoria Writer Response
Contribuție, Participare, Stigmergie ……………………………………………. .146
4.3.1 De ce să colaborăm? Ce este colaborarea și de ce avem nevoie de ea …… .148
4.3.2 Bazarul de povești și arhitecturile s ale……………………………………. 153
4.3.3 Arhitectura ideală pentru un mediu de scriere colaborativă de tip Writer
Response …………………………………………………………………………159
4.3.4 Rolul narării ca process…………………………………………………… .164
4.3.5 Remedierea colaborării ……………………………………………………170
4.3.6 Problema identității ……………………………………………………….. 171
4.3.7 Rolul percipientului ………………………………………………………..175
Concluzii ………………………………………………………………………… .176

Capitolul 5
Scrierea Contributivă ………………………………………………………….180
5.1 Caracteristici ale scrierii colaborative contributive………………………….181
5.1.1Studiu de caz: Blogul carte ………………………………………………….185
5.1.1.1 Ce este un blog …………………………………………………………. …185
5.1.2 Read/Write Web și blogurile ……………………………………………….186
5.1.3 Dinamica unei cărți arborescente de tip blogular ………………………….188
5.1.4 Blook – Cartea – blog………………………………………………….……192

5
5.1.5 Cum funcționează o platformă pentru blook -uri – YouWriteOn.com ……..193
5.1.6 Cum arată un blook în lucru pe platforma YouWriteOn.com …………….196
5.2 Studiu de caz: Ketai Bunko – Ketai shosetsu
Romanele de telefon mobil: cele mai portabile best -seller -uri…………………..199
5.2.1 Ketai Bunko: ficțiunile “mobile” ………………………………………….200
5.2.2 Instrucțiuni de utilizare ……………………………………………………203
5.2.3 De ce Japonia…………………………… ………………………………………………………205
5.2.4 De ce să citim romane celulare? Și de ce să le scriem…………………… 205
5.2.5 Triburile degetului opozabil ………………………………………………207
5.2.6 Literatură capricioasă sau grafomanie……………………………………..2 09
5.3 Concluzii – Constelația cărților -arbore ………………………………………211

Capitolul 6
Scrierea Participativă …………………………………………………………. .215
6.1 Caracteristici ale scrierii colaborative participative …………………………216
6.1.2 Abordare ……………………………………………………………………220
6.2 Influențe ale scrierii participative din mediul digital ………………………..221
6.3 Dinamica unei cărți radiare ………………………………………………….222
6.4 Creativitatea open source și provocarea a dusă originalității
Toate drepturile inversate: Jenny Pretutindeni ………………………………….224
6.5 Cărți rețelare radiare de tip platformă deschisă ……………………………..229
6.5.1 Proiectul Căi de zbor …………………………………………………….. 230
6.5.1.1 Dinamica unei cărți radiare complexe ……………………………….….232
6.5.2 Proiectul inundațiilor din Los Angeles …………………………………….235
6.6 A trăi pentru a -ți posta viața
– scrierea participativă radiară de tipul jocurilor de realitate alternative ……….238

6
6.6.1 Publicul a murit. Trăiască publicul – Influențe ale spunerii de povești
transmedia ………………………………………………………………………..240
6.6.2 Ceci n’est pas un TV -show . Adevărul despre Marika ..……………………245
6.6.3 Conspirația Binelui ………………………………………………………..247
6.6.4 Limitele ficțiunii …………………………………………………………..250
6.6.5 Construirea de lumi ……………………………………………………….251
6.7 Concluzii ……………………………………………………………………256

Capitolul 7
Scrierea stigmergică …….……………………………………………………..260
7.1Caracteristici ale scrierii stigmergice …………………………………………261
7.2 Studiu de caz – Un milion de Pinguini al editurii Penguin Books …….……265
7.2.1 Ce este un roman Wiki ……………………………………………….……270
7.2.2 Percipienții într -o carte rețelară de tip nor ………………………………… 274
7.2.3 Tiparul narativ în cartea -nor………………………………………………..279
7.2.4 Cronotopul carnavalesc ……………………………………………….…..282
7.2.5 Percipientul ca personaj……………………………………………………. 288
7.2.6 Colaborarea în cartea -nor………………………………………………….. 292
7.3 Citirea creativă în cartea -nor………………………………………………… 294
7.3.1 Navigarea unei cărți -nor………………………………………………..….298
7.4 Concluzii …………………………………………………………………….. 302

Capitolul 8
Concluzii
Noua scriere și re teaua 2.0 …………………………………………………..….. 306
Bibliografie/Webografie…………………………………………………….. ….317
Anexe……………………………………………………………………….. …..333

7
Citirea creativă și scrierea colaborativă în mediul
digital. Teoria Writer Response

Cuvinte cheie : colaborare în masă, teoria Writer Response,
percipient, carte rețelară, carte arborescentă, carte radiară, carte nor,
platfor me literare de socializare, scrierea contributivă, scrierea
participativă, scrierea stigmergică, scrierea colaborativă, ficțiune
online , citirea socială .

Rezumatul tezei de doctorat

Teza intitulat ă Citirea creativă și scrierea colaborativă în mediul
digital. Teoria Writer Response se plasează la intersecția dintre teoria
literară, practicile colaborative, istoria artei, epistemologie și cultură
digitală.
Studiul prezintă o grilă teor etică pentru contexte specific
colaborative și se focalizează pe colaborarea creativă în masă în
mediul online. Analiza încearcă redarea unei arhitecturi și a unei bune
practici co laborative care de scrie mecanismele emergente ce au dus la
propagarea colaborării în masă în medi ul Web 2.0 și în Read/Write
Web. Teza încorpor ează o definiție și o grilă generală pentru

8
colaborarea discur sivă și semantic -distributivă, contribuind din punct
de vedere filologic astfel la deja cunoscute le tentative de a crea o
Teorie Generală a Colaborativității .
Această teorie constituie un instrument de interpretare. Există
numeroase exemple (din Europa și de pe alte cont inente) care nu au
fost introduse în acest studiu datorită faptului că acesta nu p retinde a
exhaustiviza domeniul, ci pur și simplu a oferi o grilă de interpretare
acestor fenomene de colaborare. Studiile de caz ilustrează fiecare mod
de scriere colaborativă dintre cele discutate (contributivă, participativă
și stigmer gică) fără a preti nde să includă toate experimentele de acest
gen întreprinse vreodată.
Teza de față se adresează doar au ctorialității colaborative și
încearcă să observe procesul scrierii determinat de colaborarea în
masă , adică a mai mult de 50 de persoane .
Lucrarea definește în sens general colaborarea ca actul de a lucra
împreună pentru a produce sau crea ceva , pentru a o instanția mai apoi
detaliat în cazul fiecărei practice de scriere colaborativă . Această
generoasă definiție se adresează tuturor formelor de colab orare
întreprinse pentru a produce conținut într -o platformă de socializare
literară. A recunoaște sau a reprezenta procesul auctorial în aceste
lucrări -platforme nu a fost un lucru ușor, iar formele colaborării
evidențiate în proces ul de scriere într -o platformă au fost deseori dificil
de identificat.
Platformele literare sau cărțile rețelare , după cum le -am numit,
implică o formă de colaborare de masă în care o comunitate de indivizi
se asociază pentru a produce text.

9
Teoria Writer Response nu se referă la autori consacrați deja ci
oferă o voce maselor de autori amatory sau aspirant care își manifestă
latentul (sau nu) în rețea. De aceea teoria pe care o propun își găsește
originile în teoria Reader Response și în citirea socială ca practici care
au oferit cititorului șansa de a colabora și el la producerea de text,
învățând din mers , cum s -ar sp une, să activeze într -o platformă , să
respecte neticheta acesteia (codul bunelor maniere în rețea) și să apere
regulile inerente de coerență textuală .
Studiul de față propune o teorie -instrument pe care o numesc
Teoria Writer Response pentru analiza spunerii de povești co –
auctorială. Această spunere de povești trebuie tratată ca proces, mai
mult decît un simplu produs , într-un context epistemologic di scursiv
post-teoretic. Astfel, col aborarea în masă online, cu trasături de
performance , ridică anumite probleme care se declară depășite de
vechile grile și planuri post -structuraliste, înglobând moduri de
construcție de comunități și platforme ce înlesnesc conceperea de text
și poveste în simultaneitate.
În crearea acestei teorii am realizat ca t ermenul de platform ă
(unul tehnic la origine, în rețea) oferă o limitare tehnologică obiectului
de studiu. Conceptul central al acestei teorii pe care o propun este
auctorialitatea cărții rețelare . Platformele rezultate din scrierea
conectată, pe care le numesc carți rețelare, datorită ideii de mănunchi
de pagini legate între ele, sunt deschise, au un conținut alterabil de
către orice cititor, au o structu ră dezagregată și părți care pot devein
interșanjabile. Aceste cărți rețelare sunt experimente sociale prin
natură, iar colaborarea în masă este maniera lor principală de scriere.

10
Ele sunt pr ocesate prin implementarea unor căi textuale de urmat sub
forma unor hyperlink -uri – hiperlegături.
Cartea rețelară (in instantele ei arborescentă, radiară și nor )
este termenul utilizat pentru a reprezenta și descrie procesul de creație,
transmit ere și receptare a acestor opere nu doar ca produs finit ci și ca
mod de scriere .
Pentru a ilustra cartea rețelară și a o delimita de cartea tipărită
am recurs la dou ă concepte preluate din manifestul open source The
cathedral and the bazaar al lui Eric S. Raymond (care iniț ial se referea
la productia de software) , aplicâ nd aceste concepte la litera tură. Am
identificat astfel două forme distincte : cartea catedrală , care u rmărește
îndeaproape conce ptele tradiționale ale teoriei literare ș i cartea bazar ,
care propune o autoconștientizare a mediu lui său de redare și care
înlocuieș te elementul uman cu ceea ce voi numi mai departe –
percipient .
În continuarea modelului catedrală am ales să analizez și câteva
cazuri în care mediul de redare al cărții tipărite devine conștientizat și
utilizat ca mater ie primă pentru opere sculpturale.
Urmă toarea etapă î n procesul logic de creare a ace stei teorii a fost
să înlocuiesc termenii de cititor și autor (insuficienți ca instrumente în
mediul digital ) cu termenul de percipient . Pe scurt, un percipient are
mai multe roluri – cel de cititor, re -cititor, autor, curator de conț inut,
platformer (utilizator educat în ceea ce privește platformele și reț elele
de socializare) , bun cunoscă tor al aparatelor de redare (tablete,
telefoane mobile, computer), îndepli nind ș i rolul unui agent de
autoficț ionalizare. De asemenea , percipientul priveș te ciornele

11
creative, metatextele ș i paratextele ca parte a procesului de scriere ș i,
implicit , al cărții reț elare .
În vreme ce majoritatea puținelor lucră ri de specialitate se
concentrează pe text, n outatea acestui studiu de ficțiune colaborativă
constă în faptul că am ales să ofer un spațiu amplu de analiză agentului
activ, omul care scrie în spatele ecranului, percipientul care operează și
își fructifică pr in contribuție, participare și stigmergie propriul său
parcurs de lectură ș i scriere.
De aceea am pornit de la ideea lect urii sociale și nu a producț iei
de text.
Este desigur de cuviință să punct ez faptul că în fiecare studiu de
caz cititorii au avut ocazia de a deveni scriitori. Bineînțeles, mulți
dintre aceștia au ales să fie doar simpli observatori și să efectueze
citirea produsului final. Lucrarea de față are ca obiect de studiu doar
cititorii ca re au ales să contribuie la acest produs final prin colaborare
discursivă, manifestându -si prezența în cadrul experimentului prin text
efectiv.
Procesul care explica ipotezele angrenate în mecanismul lectorial
este unul pe de -o parte diacronic, unde punct ez etapele de emergență și
apoi autonomie a discursului cititorului (deoarece teoria Writer
Response oferă o componentă discursivă unui cititor până acum mut și
intuit de către cel care scrie). Pe de altă parte încerc să stabilesc
originile cititorului dig ital, așa cum apare el în splendoarea lui cre ativă
rețelară, în oralitate , o vreme când creatorul se confunda cu
performatorul (recitatorul, oratorul, retorul) și citirea era ceva mai mult
decât secvențialitatea lineară a șirurilor indiene de litere aștern ute
orizontal într -o sarcină unilateral valabilă.

12
Demonstrația cuprinsă în paginile acestui studiu este bazată pe
trei tipuri de scriere, axate pe colaborarea discursivă, care poartă
blazonul întemeierii de cărți rețelare de tip platformă, multifațetate și
în continuă modificare în lumea anglofonă. Aceste trei tipuri sunt:
scrierea contributivă, scrierea participativă și scrierea stigmergică .
Am urmă rit să tratez studiile de caz într -o gradație ascendentă în ceea
ce priveș te autonomia cedată percipientului și controlul procesului de
narare care transformă simpli cititori în scriitori și producători de text,
poveste și lume.
Am scris un program care permite o analiz ă vizuală și o
reprezentare grafică a firelor narati ve principale ale diferitelor cărți
rețelare din studii le de caz, n odurile narative inactive, naraț iunile focar
de interes redus, paginile de discuții între percipienți ș i nara țiunile în
curs de desfășurare. Acest soft a urmărit dinamica acestor cărți
rețelare până în momentul î ncheierii lor.
Scrierea contributivă face obiectul unei scrieri finite care
generează cărți arborescente ca baze de date ale unor posibile finaluri
narative și suprapuneri de fire narative dintre care doar unele vor intra
în povestea finală – precum cele existente în fanfiction sau
multiversuri – opere cu mai multe universuri narative. Ketai Bunko –
romanele de telefon mobil, cărți le bifurcate pe platforma literară de
promovare individuala si recenzare real -time YouWriteOn.com și
blogurile de literatură servesc ca studii de caz pentru acest capitol.
Acesta este un tip de scriere extrem de sensibil la public.
Scrierea participativă face obiectul scrierii cu ajutorul
platformelor – externe sau interne – care operează prin cărți radiare . În
cadrul acestui mod de scriere se pot observa situații în care lexia sau

13
fulcrum -ul, un nucleu narativ, generează multiple narațiuni autonome
care variază într -un anumit grad față de nucleul inițial. Acest tip de
narațiune este exemplificat prin cărțile rețelare Jenny Pretutindeni ,
Căi de zbor, Proiectul inundațiilor din Los Angele și experimentele
transmedia de tip Alternate Reality Games (jocuri de realitate
alternativa) Adevărul despre Marika și Conspirația pentru Bine.
Acesta este cel mai c reativ tip de scriere din punct de vedere al formei
și al platformelor implicate î n procesul scrierii.
Cea de -a treia instanță, scrierea stigmergică , este de cele mai
multe ori apanajul a ceea ce se numește literatură wiki (același sistem
pe baza căruia fu ncționeaza enciclopedia Wikipedia) și este o scriere
potențial infinită, ce generează cărți -nor, axate pe proces ul lor de
creare ș i nu pe produsul lor finit.
Stigme rgia este o abordare alternativă în s tudiul termitelor.
Această abor dare consideră că acțiunea lor este determinată de mediu l
în care acestea activează ș i nu de o inteligență colectivă apriorică .
Scrierea stigmergică funcționează precum un performance , iar
produsul este în continuă schimbare – modificările acestuia se fac
simultan de către percipienț i care pot adăuga, edita sau șterge textul
scris de ceilalț i. În această categorie nu există un univers sau nucleu
predefinit, singurele limitări și reguli fiind cele de ordin tehnic (ale
platformei , mediului ), iar colaborarea se face ad hoc. Studiul de caz
analizat în detal iu în această circumstanță este Un milion de pinguini ,
experimentul prestigioasei edituri britanice Penguin Books.
Caracteristi cile percipientului se manifestă plenar î n cadrul acestui tip
de scriere.

14
Teza de față atestă că toate contribuțiile și interacțiunile sociale
într-o carte rețelară devin parte din textul final al cărții ( arborescentă,
radiară sau nor ). Fiecare adnotare făcută de un cititor devenit autor și
fiecare link (legătură în te xt) face parte din procesul de colaborare care
produce o carte rețelară . Această modalitate de scriere face vizibilă
legatura între cititori și scriitori într -un mod în care o carte tradițională
de hârtie nu poate. Printr -un istoric de interacțiuni și conv ersații
colaborarea în cauză creează atât opera cât și performativitatea
determinată de rețea.
Această cercetare alege ca obiect de studiu platformele literare
care conțin lucrări de ficțiune – și nu lucrări non -ficționale precum
Wikipedia – pentru a aprof unda înțelegerea procesului de auctorialitate
colaborativă.
Datorită faptului că Internetul este un mediu relativ tânăr, cu
canoane volatile, m-am referit la orice formă de proiect colaborativ cu
caracter literar nu ca literatură digitală , ci ca la o practică literară.
În crearea acestei teze am utiliza t perspectiva teoriei literare,
până la un punct, pentru a stabili conexiuni cu o cultură orală și scrisă
care mi-a permis sa aprofundez natura scrierii colaborative și a acestor
platforme. Perspectiva culturală și cea tehnologică au fost vitale pentru
revelarea profunzimii contextului fiecărui studiu de caz și a
semnificației culturale a rolurilor autorului și cititorului și poziția
textului în această constelație.
În concluzia tezei am prez entat câteva micro -modele de business
pentru practicile editoriale de care pot beneficia aceste cărți rețelare .
Teoria Writer Response , dezvoltată de acest studiu, dorește a fi o
abordare transdisciplinară a creativitatii de reț ea ca alternativă la

15
teoriile literare digitale deja existente, însă concentrată pe colaborarea
în masă pe Internet ; o teorie generată de rețea pentru cărțile reț elare .