Cojan V. Gabriel Dragoș [613456]

1
UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR
FAC ULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC Ș I
COMERCIAL

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Conf. Univ. dr. Oana Maria Milea
Absolvent: [anonimizat]
2018

2
UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR
FAC ULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC Ș I
COMERCIAL

Facilităț i acordate IMM -urilor la
nivel U.E.

Coordonator stiintific:
Conf. Univ. dr. Oana Maria Milea
Absolvent: [anonimizat]
2018

3
CUPRINS

Introducere …………………………………………………………4

Capitolul I : Definirea IMM -urilor
1.1 Definirea IMM -urilor………………………….……………… ………….. …….6
1.2 Rolul IMM -urilor î n cadrul economiei naț ional e……………… …………… …..6
Capitolul II : IMM -urile în Româ nia
2.1 Situația IMM -urilor în România î n perioada 2011 -2016……… ……………. ……9
2.2 Nivelul ș i dinamica performanț elor IMM -urilor – situații comparative………….10
2.3 Dinamica activității IMM -urilor î n perioada 2011 -2016………………………….11
2.4 Obiectivele întreprinderilor mici și mijlocii…………………………………………………….
2.5 Evoluția relațiilor cu furnizorii și clienții a IMM -urilor…………………………………..
Capitolul III : Facilităț i acordate IMM -urilor la nivel național ș i European
3.1 Importanța IMM -urilor î n economia Uniunii Europene…………………………. .14
3.2 Perspectivele UE : IMM -urile î n perioada 2017 -2018…………………………… .18
3.3 Revizuirea politicii UE privin d IMM -urile……………………………………….. .24
3.4 Sprijin pentru IMM -uri la nivel r egional…………………………………………. .32

4

INTRODUCERE

În. România . ca și în alte țări central si est europene trecerea la economia de piață a
însemnat în esență . evoluția a două componente transferul dreptului de propietate asupra
întreprinderilor de la stat la persoane . de drept privat, adică așa . numitul proces de privatizare
indiferen t de metoda care s -a aplicat precum și .apariția unor înterprinderi particular e noi ca
rezultatul inițiativelor . particulare, independene, care a luat naștere ca urmare a schimbărilor
petrecute în unitățile aflate încă în proprietatea statului . Aceste două căi de evoluție s -au
manfestat mai mult sau mai puțin simultan dar în ritmuri diferite. Ambele au avut însă
repercursiuni mari asupra pieței muncii. În timp ce privatizarea a dus la reducerea numărului
de locuri de mu ncă,. amplificând astfel șomajul, noul sector particular a creat cea maimare
parte a noilor locuri de muncă. Având î n vedere că majoritatea noilor întreprinderi sunt mici
și mijlocii (IMM -uri), reiese că acest sector a absorbit cea mai mare parte a forței de muncă
disponibilizate și în acelaș timp a contribuit și la formarea unei noi generații de patroni și
angajați.
Pe lângă meritul .de a fi contribuit la apariția unui sctor privat din ce în ce mai
puternic unle întreprinderi se caracterizează printr -o deosebită flibilitate și capacitate adaptare
la nou manifestându -se ca o forță .motrice remarcabilă a progresului econ omic din România.
În timp ce eforturile și resursele se îndreptau către privatizare și restructurare a
întreprinderilor gigante construite în vremea comunistă, a avut loc o „revoluție tăcută ” prin
strădania a mii de întreprinzători care și -au văzut de pro pria lor tranz iție, luând lucrurile de la
capăt . Rezultatul acestor inițiative . a fost impresionant și a făcut ca mulți factori de decizie și
instituții cu rol hotărâtor să .reconsidere principiile de bază ale concepțiilor lor despre
reformele economice și anume, că înafara reformelor aplicate de stat și axate pe privatizare și
pe transferul de proprietate ar trebuii încurajată . și reforma axată pe adevăratul spirit
întreprinzător cu încurajarea unui sector de întreprinderi mic și mijlocii puternic și dinamic.
Progresul înregistrat de România în acest sector .pană la această dată se datorează în mare

5
parte inițiativei miilor de mici întreprinzători care și -au câștigat credibilitatea luptând în
prima linie pe frontul tranziției către . o economie bazată pe piața liberă.
IMM -urile au fost în ultimii .ani sușinătorii economiei la toate țările din Uniunea
Europeană. Raportul de observație . asupra IMM -urilor din 2003, scoate în evidenț ă
rezultatele importante obținute de .IMM -uri în România și analizeaza caracteristicile acestora
pentru a vedea dacă ele sunt capabile să joace în continuare un . rol determinat în viitorul
apropiat.
România a început negocierile în vederea aderării la Uni unea Europeană în data de 15
februarie 2000, procesul de închidere a capitolelor de negociere s -a. finalizat la sfârșitul
anului 2004 prin semnarea Tratatului de Aderare. Între anii 2005 și 2007 continuă
consolidarea noului cadru de producție, bazat pe pro prietatea privată prin aplicarea unei
poltici corespunzătoarecare să permită înființarea de noi . și să încurajeze întreprinderile mici
si mijlocii. Aceste noi firme vor fi forța capabilă să ducă la o mai bună alocare a resurselor la
crearea locurilor de mu ncăpentru cei . ce și le -au perdut ca urmare a restructurării.
Pentru susținerea dezvoltării IMM -urilor, ANIMMC a promovat în 2004 strategia de
dezvoltare a IMM -urilor pe termen mediu.
În ședința din data de 13 august 2004 s -a aprobat Strategia Guvernamentală pentru
susținerea dezvoltării IMM pe . perioada 2004 -2008 promovată ca efect al consultării
partenerilor sociali, ministerelor de linie, mediului de afaceri și asociațiilor de rprezentare a
IMM -urilor prin . intermediul Comitetului . Consultati v pentru Dezvoltarea Sectorului IMM
construit în anul 2003.

6

CAPITOLUL I: Definirea IMM -urilor

1.1 Definirea IMM -urilor
Societățile clasificate oficial, conform definiției UE, ca întreprinderile mici și mijlocii
(IMM -uri) sunt acele societăți care au mai puțin de 250 de angajați și sunt independente de
societățile mai mari.
Cifra lor de afacri sau bilanțul anual nu pot depă șii 50 milioane € respectiv 43
milioane €. Această definiție este esențială pentru stabilirea societăților care pot beneficia de
programele comunitare dedicate IMM -urilor și de anumite politici precum regulile de
concurență specifice IMM -urilor.
IMM -urile pot fi împărțite în trei categorii, în funcție de mărimea acestora,
mcroîntreprinderile au mai putin de 10 angajați, întreprinderile mici au între 10 si 49 de
angajați, iar întreprinderile milocii au între 50 si 249 de angajați.
1.2 Rolul IMM -urilor în cadrul ecconomiei naționale
Microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM -urile) reprezintă 99%
dintre întreprinderile din UE. Acestea asigură două treimi dintre locurile de muncă din
sectorul privat și contribuie .cu mai mult de juumătate din val oarea adăugată total creată
ăntreprinderle din UE. Nouă din zece IMM -uri sunt d fapt microîntreprineri cu mai puțin de
10 angajați. S -au adoptat diferite programe de acțiune pentru sprijinirea IMM -urilor printre
care se numără și inițiativa în favoarea înt reprinderilor mici care reunește toate aceste
programe și vizează crearea unui cadru strategic cuprinzător. Programele Orzont 20200 și
COSME au fost la rândul lor aoptate în scopul creșterii competivității IMM -urilor prin
cercetare, inovare și al facilităr ii accesului acestora la finanțare.

7
Microîntreprinderile și IMM -urile alcătuiesc 99% din totalul întreprinderilor din UE.
În preznt există aproximativ 21 de milioane IMM -uri cu aproximatv 33 de milioane de
angajați car reprezintă o sursă esențială de sirit antreprenorial și de inovare și de specte vitale
pentru competivitatea întreprinderilor din UE. Politica UE în materie de IMM -uri are drept
obiectiv garantarea faptului că politicile și acțiunile Uniunii Europene țin seama de nevoile
întreprinderilor mici și contribuie . la transormarea Europei într -un spațiu mai atractic pentru
crearea de întreprinderi și desfășurarea de activități economice.
IMM -urile au devenit din ce în ce mai importante în societatea noastră, ca furnizori de
oportunități de angajare și .elemente cheie pemtru bunăstarea comunităților locale și
regionale. Legea privin întreprinderile mici pentru Europa propune instituirea unui cadru de
politici cuprinzător pentru Uniunea Europeană și pentru statele membre.
Legea privind întreprinderile mi ci se bazează pe convingerea că spiritul antreprenorial
și anteprenorii trebuie aplaudați și recompensați. Aceștia reprezintă susținerea societății
noastre. Susținerea IMM -urilor ar trebuii să devină o politică de bază. Pentru a realiza acst
lcuru în elabo rarea de politici trebuie ancorat ireversibil principiul „Gândiți mai întâi la scară
mică” de la reglementări la servicii publice asigurându -se astfel că regulile reflectă
majoritatea persoanelor .care le vor utiliza. IMM -urile trebuie ajutate să se extind ă. Când
constituirea și dezvoltarea întreprinderilor sunt restrânse de obstacole care nu sunt necesare,
acestea trebuie înlăturate. Atunci când IMM -urile întâmpină obstacole pe fondul unor căderi
ale pieței acestea trebuiesc corectate.
Legea privind întrep rinderile mici pentru Europa propune un parteneriat între UE și
statele membre. Un set de zece principii comune trebuie să orienteze politicile atăt la nivel
UE cât și la nivel național. Un pachet ambițios de noi măsuri, inclusiv patru propuneri
legislativ e le va transpune . în practică. Toate statele membre sunt invitate să beneficieze de
bunele practici existente în cadrul UE.
Ceea ce ne trebuie acum este un angajament politic solid la cel mai înalt nivel pentru a
obține un progres semnificativ real. .Am încredere ca Legea privind întreprinderile mici
pentru Euopa va fi factorul declanșator pentru a transforma cuvintele în acțiune.

8

9

CAPITOLUL II: IMM -urile în România

2.1 Situația IMM -urilor în România în perioada 2011 -2016
O bună parte a specialiștilor apreciază că multe țări vor avea și în continuare evoluții
economice nefaste, chiar dacă au înregistrat ale PIB -ului în diverse perioade. În acest context,
evidențierea impactului reccesiunii economice interne/internaționale a supra activității IMM –
urilor românști prezintă o însemnătate deosebită. Datorită faptului că întreprinzătorii din
cadrul firmelor falimentare nu au putut fi abordați, prezentăm două categorii e rezultate ale
sondajului:
O primă .categorie se referă la evol uția din perioada octombrie 2011 – martie 2016 a
activitățilordin cadrul IMM -urilor investigate : ancheta arată că 66,79% dintre companii
activează la aceiași parametri. 19,43% din întreprinderi și -au diminuat activitatea, iar 13,78%
dintre organizații au avut o evoluție .ascendentă.
A doua categorie de rezultate are în vedere apecierile întreprinzătorilor cu privire la
evoluția IMM -urilor a căror activitate este cunoscută foarte bine în perioada octombrie 2011
– martie 2016. Sondajul evidențiază că 36,32% dintre firme și -au redus afacerile, 32,,77% din
întreprinderi funcționează la aceiași parametrii. 19,93% dintre entități au dat faliment sau se
afșă în situație falimentară, iar 10,98% dintre unitățile economic ți -au amplificat activitatea.

10
Figura 1 Dinamica activității IMM -urilor investigate în perioada octombrie 2011 –
martie 2016

Figura 2 Dinamica activității IMM -urilor a căror activitate este cunoscută foarte
bine de întreprinzători, în perioada octombrie 2011 – martie 2016

2.2 Nivelu și dinami ca performanțelor IMM -urilor -situații comparative
Având în vedere perormanțele de ansamblu ale întreprinderilor din anul 2015, față de
anul 201, evidențiem faptuul că rezultatele au fost mult mai bune în 2,46% dintre firme, mai
bune în 2126% dintre unităț ile economice incluse în cercetare, identice în 50% dintre
companii, puțin mai slabe în 19,98% dintre agenții economice, ți net inferioare în 5,84%
dintre organizații, ceea ce .reflectă o stabilitate relativă a performanțelor obținute de IMM –
urile româneșt i. Ilustrarea . rezultatelor prezentate . mai sus este realizată în cadrul tabelului 3.
Grupând agenții economici în funcție de vârstă, se constată în principal că
întreprinderile cu o vârstă între 5 și 10 ani dețin cele mai mari ponderi ale IMM -urilor cu
rezultate mult mai bune (3,58% ), .dar și în cadrul clor cu performanțe puțin mai slabe
(20,43%). În .acelaș timp, această . categorie de întreprinderi prezintă și cea mai ridicată
pondere în cadrul celor cu rezultate mult mai slabe în 2015, față de 2014 (7,17%).
Întreprinderile cu o vârstă mai mică .de 5 ani au înregistrat cea mai ridicată pondere a
firmelor care au performat la fel în 2015, față de 2014 (53,79%).

11
Luând în considerare amplasarea regională a IMM -urilor, remarcăm următoarele
diferențe semnificative . față de media .eșantionului de cercetare.( tabelul 4)
Unitățile economice .cu performanțe net superio are înregistr ează procentul cel mai
ridicat în regiunea Nord Est (6,06%), în timp ce în regiunile Vest și Nord Vest nu consemnăm
nicio firmă care să fi performat .mult mai bine comparativ cu anul precedent.
IMM -urile cu rezultate mai bune înregistrează o ponere superio ară în regiunea Vest
(46,15%) și cea mai redusă . proporție în regiunea Nord Vest (6,49%)
Firmele cu realizări identice sunt mai frecvente în Sud Vest (63,06%) și mai rar
întâlnite .în regiunea Vest (38,46%)
În ceea ce privește întreprinderile cu performanț e puțin mai slabe regiunea Nord Vest
deține ponderea cea mai ridicată (38,96%), iar în Vest se înregistrează proporția cea mai
redusă (7,69%)
Companiil cu rezultate net inferioare sunt mai des întâlnite în cadrul IMM -urilor din
regiunea București – Ilfov ( 11,43%) și au cea mai redusă pondere în regiunea centru (0,00%).
Realizând o analiză de ansamblu, regiunea cu cea maiputernică evoluție pozitivă în 2015, față
de 2014 a fost regiunea .Sud Est, în timp ce regiunea Nord Vest a înregistrat cel mai mare
regres .
2.3 Dinamica activității IMM -urilor în perioada 2011 -2016
Recesiunea economică mondială a generat multiple efecte negative și în România. O
bună parte a specialiștilor apreciază că multe țări vor avea și în continuare evoluții economice
nefaste, chiar dacă. au înregistrat creșteri ale PIB -ului în diverse perioade. În acest context,
evidențierea impactului recesiunii economice interne/internaționale asupra activității IMM –
urilor românești prezintă o însemnătate deosebită. Datorită faptului că întreprinză torii din
cadrul firmelor falimentare nu au putut fi abordați (au închis companiile sau nu și -au
manifestat disponibilitatea pentru a furniza informații), . prezentăm două categorii de rezultate
ale sondajului: – o primă categorie se referă la evoluția din perioada octombrie 2011 – martie
2016 a activităților din cadrul IMM -urilor investigate (figura 4.1): ancheta relevă că 66,79%
dintre companii activează la aceiași parametri, 19,43% din întreprinderi și -au diminuat
activitatea, iar 13,78% dintre organizați i au. avut o evoluție ascendentă; – a doua categorie de

12
rezultate are în vedere aprecierile întreprinzătorilor cu privire la evoluția IMM -urilor a căror
activitate este cunoscută foarte bine (furnizori, clienți, firme ale prietenilor etc.) în perioada
octombrie 2011 – martie 2016; sondajul evidențiază că 36,32% dintre firme și -au redus
afacerile, 32,77% din întreprinderi funcționează la aceiași parametri, 19,93% dintre entități au
dat faliment sau se află în situație falimentară, iar 10,98% dintre unitățile economice și -au
amplificat activitatea. Vezi figura 4.2. .Deși informațiile furnizate de către întreprinzători cu
privire la alte firme pot fi afectate de subiectivismul aferent perceperii stării altor organizații,
considerăm că situația prezentată este relevantă în vederea formării unei imagini de ansamblu
cu privire la evoluția sectorului de IMM -uri în perioada octombrie 2011 – martie 2016. Se
poate trage concluzia că o parte considerabilă din întreprinderile mici și mijlocii românești s –
au confruntat c u mari probleme, . datorită declinului economic accentuat. Ca și în alte țări din
lume și U.E., acestea au făcut greu față crizei economice, situație ce se explică prin faptul că
IMM -urile sunt în general mai vulnerabile la turbulențele contextuale decât fi rmele mari.

Figura 3 Dinamica activității IMM -urilor . investigate în perioada octombrie 2011 – martie
2016

13

Figura 4 Dinamica activității IMM -urilor a căror activitate este cunoscută foarte bine de
întreprinzători, în perioada .octombrie 2011 – martie 2 016
În continuare prezentăm situația celor 1096 de IMM -uri investigate, cu precizarea că în
rândul acestora nu există firme . care și -au încetat activitatea datorită falimentului. Luând în
considerar e vârsta companiilor (tabelul 1 ), constatăm că în treprinderile care au sub 5 ani
consemnează procentaje mai mari ale entităților care care funcționează la aceiași parametri
(70,34%), organizațiile de 5 – 10 ani dețin procente . mai ridicate ale unităților economice care
și-au redus activitatea (22,58%), i ar angajatorii de 10 -15 ani consemnează o proporție
superioară a .firmelor care și -au amplificat afacerile (15,61%).

Tabelul 1 Dinamica activității IMM -urilor .investigate în perioada octombrie 2011 – martie
2016, în funcție de .vârsta acestora

14
Gruparea firmelor în funcție de . apartenența regională relevă următoarele aspecte mai
importante: – IMM -urilor din regiunea . Nord Vest înregistrează o proporție mai ridicată de
organizații care și -au. menținut afacerile la același nivel (74,03%);
– regiunea Vest deține ponderea cea mai mare de companii care au avut o evoluție
descendentă (30,77%), dar consemnează cele mai reduse procentaje de întreprinderi care au
stagnat (61,54%) și s -au dezvoltat (7,69%) – întreprinderile din Sud Est se remarcă pri n
procentajul mai mare al entităților care și -au amplificat business -ul (21,23%);

2.4 Obiectivele întreprinderilor mici și mijlocii
În ceea ce privește obiectivele întreprinderilor din România pentru următorii doi ani,
rezultatele cercetării evidențiază p roliferarea unei optici precaut -optimiste în rândul IMM –
urilor. Astfel, 44,86 % din organizații vizează menținerea afacerii la dimensi unile actuale, în
timp ce 40,62% urmăresc o extindere moderată a afacerii . În ordine descrescătoare a
frecvențelor înregist rate, urmează extinderea rapidă . a afacerii ( 6,60%),închiderea afacerii
(3,68%), reducerea dimensiunii afacerii (2,26%) și vânzarea afacerii (1,98%) .

Gruparea firmelor în funcție de vârstă (tabelul 2 ), reliefează următoarele aspecte
semnificative:
– componenta de firme nou înființate prezintă cele mai mari proporții ale întreprinzătorilor
care au menționat ca obiective .extinderea moderată a afacerii (46,21%) și vânzarea afacerii
(3,25%);
– închiderea afacerii este menționată ca fiind obiectivul princ ipal al firmei în proporții ridicate
în cadrul firmelor de 5 -10 ani (5,64%);
– extinderea rapidă a afacerii consemnează procentul cel mai mare în cadrul firmelor de 10 -15
ani (8,55%);
– menținerea afacerii la dimensiunile actuale (49,30%) și reducerea dimensiunii afacerii
(3,17%) prezintă cele mai ridicate valori în cadrul firmelor de peste 15 ani activitate.

Tabelul 2 Diferențierea obiectivelor .pe care le au IMM -urile în funcție de vechim

15

Nr.
Crt.
Obiectivul firmelor Vârsta firmelor
Sub 5 ani 5 – 10 ani 10 – 15 ani Peste 15 ani

1.
Extinderea moderată a afacerii
46,21 %
39,10 %
40,60 %
36,62 %

2.
Extinderea rapidă a afacerii
5,42 %
6,39 %
8,55 %
6,34 %

3.
Închiderea afacerii
1,44 %
5,64 %
4,70 %
3,17 %

4. Menținerea afacerii la dimensiuni
actuale 41,52 % 45,49 % 42,74 % 49,30 %

5.
Reducerea dimensiunii afacerii
2,17 %
1,88 %
1,71 %
3,17 %

6.
Vânzarea afacerii
3,25 %
1,50 %
1,71 %
1,41 %

Analiza .obiectivelor în funcție de apartenența regionalǎ a IMM urilor relevă următoarele
diferențe mai mari față de media eșantionului investigat:
– regiunea Nord Est este caracterizată prin ponderile cele mai ridicate ale IMM -urilor care
indică extinderea .moderată a afacerii (55,38%), nici un întrepri nzător din aceasta zonă nu a
optat pentru reducerea dimensiunii afacerii;
– menținerea afacerii la dimensiunile actuale este cel mai des menționată în cadrul
întreprinzătorilor din regiunea de Sud Vest (53,92%);
– extinderea moderată a afacerii .consemneaz ă cea mai mare valoare la nivelul agenților
economici din Vest (8,33%);

16
– vânzarea afacerii indică cea mai mare frecvență la nivelul IMM -urilor din regiunea de Nord –
Vest;
– regiunea București -Ilfov prezintă frecvențe mai mari la nivelul organizațiilor care au
menționat ca obiectiv .al firmei, închiderea afacerii (7,71%) și reducerea dimensiunii afacerii
(4,26%).
Încadrarea companiilor pe . clase de mărime (tabelul 3 ) scoate în evidență următoarele
aspecte:
– microîntreprinderile dețin cele mai mari ponderi a le întreprinzătorilor care au menționat
închiderea afacerii (4,48%) și reducerea dimensiunii afacerii (2,64%) și cele mai mici ponderi
în ceea ce privește întreprinzătorii .care au optat pentru extinderea rapidă a afacerii (6,08%);
– firmele mici evidențiază cele mai crescute frecvențe în rândul entităților care vizează
extinderea rapidă a afacerii (10,32%), menținerea . afacerii (52,38%) și vânzarea afacerii
(3,17%), nici un întreprinzător din această categorie nu a optat pentru închiderea afacerii și
reducerea dimensiunii afacerii;
– întreprinderile mijlocii prezintă valorile cele mai mari ale întreprinzătorilor care au optat
pentru extinderea moderată a afacerii (51,56%), nici un întreprinzător nu a optat pentru
închiderea afacerii și vânzarea afacerii.

Nr.
Crt.
Obiectivul firmelor Dimensiunea firmelor
Microîntreprinderi Întreprinderi
mici Întreprinderi
mijlocii

1. Extinderea moderată a
afacerii 40,76 % 34,13 % 51,56 %

2. Extindere rapidă a afacerii 6,08 % 10,32 % 6,25 %

3. Închiderea afacerii 4,48 % 0,00 % 0,00 %

4. Menținerea afacerii la
dimensiunile actuale 44,09 % 52,38 % 40,63 %

5. Reducerea dimensiunii 2,64 % 0,00 % 1,56 %

17

6. Vânzarea afacerii
1,95 %
3,17 %
0,00 %

Tabelul 3 Diferențierea obiectivelor pe care le au IMM -urile în funcție de
mărimea lor

Analiza IMM -urilor în funcție de forma acestora de organizare juridică relevă următoarele
elemente esențiale privind obiectivele IMM -urilor (tabelul 4 ):
– societățile pe acțiuni consemnează cele mai mari ponderi ale IMMurilor care indică drept
obiectiv extindera moderată a afacerii (47,06%) și menținerea afacerii la dimensiunile actuale
(47,06%), nici un întreprinzător nu a optat pentru închiderea afacerii, reducerea dimensiunii
afacerii și vânzarea afacerii;
– SRL-urile evidențiază cele mai ridicate frecvențe în rândul organizațiilor care vizează
extinderea rapidă a afacerii (7,14%), închiderea afacerii (3,85%) și vânzarea afacerii (2,20%);
– întreprinderile cu alte forme de organizare juridică prezintă procentele cele mai ridicate ale
entităților care indică reducerea dimensiunii afacerii (4,27%) și cele mai mici ale celor care
au optat pentru extinderea n rapidă a afacerii (2,56%) și menținerea afacerii la dimensiunile
actuale (4,27%).
Nr.
Crt.
Obiectivul firmelor IMM -urile după forma de organizare juridică
SA SRL Alte forme de
o.j.

1. Extinderea moderată a
afacerii 47,06 % 38,89 % 44,4 %

2. Extindere rapidă a afacerii 5,88 % 7,14 % 2,56 %

3. Închiderea afacerii 0,00 % 3,85 % 3,42 %

4. Menținerea afacerii la
dimensiunile actuale 47,06 % 44,84 % 44,44 %

18

5. Reducerea dimensiunii 0,00 % 2,09 % 4,27 %

6. Vânzarea afacerii 0,00 %
2,20 %
0,85 %

Tabelul 4 Diferențierea obiectivelor pe care le au IMM -urile în funcție de forma de
organizare juridică
Examinarea IMM -urilor în funcție de domeniul în care activează reliefează în principal
următoarele (tabelul 5):
– companiile din industrie prezintă ponderile cele mai ridicate ale întreprinzătorilor care au
menționat extinderea moderată a afacerii (37,93%);
– companiile din construcții se evidențiază prin frecvențele cele mai crescute în rândul
întreprinderilor care vizează menținerea afacerii la dimensiunile actuale (45,98%) și vânzarea
afacerii (4,60%), nici un întreprinzător nu a optat pentru re ducerea dimensiunii afacerii;
– întreprinderile din sectorul de comerț consemnează procentele cele mai ridicate ale
entităților care menționează extinderea moderată a afacerii
(45,24%) și închiderea afacerii (9,52%), nici un întreprinzător nu a optat pentr u reducerea
dimensiunii firmei și pentru vanzarea afacerii;
– agenții economici din turism înregistrează ponderile cele mai înalte ale organizațiilor care -și
propun extinderea rapidă a afacerii (10,34%).
Nr.
Crt. Obiectivul firmelor
IMM -urile pe ramuri d e activitate
Industrie Construcții Comerț Transport Turism Serv.

1. Extinderea
moderată a afacerii 37,93% 40,23% 38,52%
45,24%
44,83%
44,26%

2. Extinderea rapidă a
afacerii 8,62%
5,75%
6,83%
2,38%
10,34%
5,25%

3. Închiderea afacerii
2,59%
3,45%
4,64%
9,52%
0,00%
2,95%

4. Menținerea
afacerii la
dimensiunile act. 45,69%
45,98%
45,36%
42,86%
44,83%
43,61%

19

5. Reducerea
dimensiunii af. 2,16%
0,00%
3,01%
0,00%
0,00%
2,62%

6. Vânzarea afacerii 3,02%
4,60%
1,64%
0,00%
0,00%
1,31%

Tabelul 5 Diferențierea obiectivelor vizate de IMM -uri în funcție de domeniul de activitate al
acestora
Analizând obiectivele avute în vedere de IMM -uri în funcție de performanțele obținute de
acestea în anul 201 5 comparativ cu 2014 , se evidențiază urmă toarele elemente (tabelul 6 ):
– există o corelație negativă între performanțele firmelor în 2015 comparativ cu 2014 și
extinderea moderată a afacerii și extinderea rapidă a afacerii;
– există o corelație pozitivă între performanțele obți nute în 2015 comparativ cu 2014 și
închiderea afacerii;
– menținerea afacerii indică cea mai mare valoare în cadrul firmelor cu rezultate mult mai
slabe (50,24%);
– organizațiile cu rezultate mult mai slabe pun accent pe închiderea afacerii (53,23%) și pe
reducerea dimensiunii afacerii (8,06%).
Nr.
Crt.
Obiectivul firmelor Performanțele firmei în 2015 comparativ cu 2014
Mult mai
bune Mai bune Identice Mai slabe Mult mai
slabe

1. Extinderea moderată
a afacerii 62,96%
50,00%
40,19%
37,91%
9,68%

2. Extinderea rapidă a
afacerii 14,81%
8,41%
7,10%
3,79%
1,61%

3. Închiderea afacerii
0,00%
0,44%
0,56%
0,95%
53,23%

4. Menținerea afacerii
la dimensiunile 14,81%
40,71%
48,41%
50,24%
24,19%

20
actuale

5. Reducerea
dimensiunii afacerii 3,70%
0,00%
2,24%
2,84%
8,06%

6. Vânzarea afacerii 3,70% 0,44% 1,50% 4,27% 3,23%

2.5 Evoluția relațiilor cu furnizorii și clienții
Funcționalitatea și performanțele IMM -urilor este condiționată de relațiile pe care le
au cu furnizorii și clienții, stakeholderi deosebit de importanți ai oricărei companii.
Rezultatele investigației arată că 79,65% dintre IMM -uri își vor menține clienții și furnizorii
pe parcursul anului 2016 , relevând faptul că majoritatea întreprinzătorilor fac eforturi pentru
a nu pierde cumpărători și manifestă apetență pentru derularea activităților de aprovizionare
cu produse/ servicii în condiții de stabilitate.
Dacă ne referim la unitățile economice care în anul 2016 pierd sau întrerup legătura cu
o parte dintre beneficiari și furnizori, se constată că cele mai multe organizații încetează
relațiile cu 1 -5 clienți (61,11%) și 1 -5 surse de cumpărare a produselor/ serviciilor (88,24%).
Analiza organizațiilor în funcție de vârstă (tabelul 10.13), evidențiază că:
– în ceea ce priveș te organizațiile care mențin furnizori/ clienți în anul 2016, firmele mai
tinere de 5 ani, dețin cea mai mare pondere a (83,79%), fiind urmate de întreprinderile care
au peste 15 ani vechime (79,66%), companiile de 5 -10 ani (79,21%) și entitățile de 10 -15 ani
(75,11%);
– IMM -urile cu vârste cuprinse între 10 și 15 ani înregistrează cel mai mare procentaj al
unităților economice care întrerup legătura cu o parte din furnizori/ clienți pe parcursul anului
2016 (24,89%).
Având în vedere apartenența regională a IMM -urilor , se observă că întreprinderile din
Vest înregistrează proporția cea mai ridicată de entități care își păstrează furnizorii și clienții
în 2016 (92,31%), iar organizațiile din București – Ilfov dețin ponderea cea mai ridicată de
companii care pierd surse de aprovizionare și cumpărători pe parcursul anului curent (
27,53%).

21
Grupând IMM -urile în funcție de dimensiune ,constatăm că întreprinderile de
mărime medie consemnează un procentaj mai ridicat al firmelor care încetează legătura cu
unii fur nizori și/ sau beneficiari (21,21%), iar unitățile mici dețin o pondere mai mare a
organizațiilor care își mențin clienții și sursele de aprovizionare cu bunuri/ servicii în 2016
(82,95%).
Distribuția IMM -urilor după forma de organizare juridică relevă faptul că operatorii
economici cu altă formă de organizare juridică înregistrează o proporție mai ridicată a
companiilor care își mențin sursele de aprovizionare/ clienții (80,99%), iar SA -urile
consemnează un procent mai crescut al întreprinderilor care pierd sau întrerup relațiile cu o
parte din furnizori/ beneficiari (27,78%).
Clasificarea companiilor în funcție de ramurile în care își desfășoară activitatea ,
reliefează că întreprinderile care pierd în 2016 o parte din firmele furnizoare/ benefi ciari sunt
mai frecvente în sectorul transporturilor (32,56%), iar organizațiile care își păstrează
furnizorii și clienții sunt mai des întâlnite în turism (90%).
Încadrarea întreprinderilor după performanțele obținute în 201 5 comparativ cu 2014 ,
scoate în evidență faptul că firmele cu rezultate net inferioare consemnează proporții mai
ridicate de IMM -uri care pierd surse de aprovizionare/ clienți (65,63%), iar agenții economici
cu performanțe mai bune dețin un procent mai mare de organizații care își men țin în anul
2016 furnizorii de produse/ servicii și beneficiarii (85,84%).
Cauzele întreruperii relațiilor cu furnizorii și clienții
Principalele cauze pe ale încetării relațiilor IMM -urilor cu o parte dintre furnizori și
clienți pe parcursul anului 2016 sunt: costurile prea mari (52,28 %), identificarea unor
parteneri de afaceri mai avantajoși (30,57%), nelivrarea produselor și serviciilor la timp
(26,19%), falimentul cliențiilor / furnizorilor (19,71 %), schimbarea activității principale
partenerilor (13,8 7%) și insuficienta cantitate de produse pentru a satisf ace cerințele
beneficiarilor (12 ,23%) . Iese în evidență faptul că peste jumătate dintre întreprinzători
renunță la colaborarea cu furnizorii/ clienții datorită considerentelor de ordin financiar și că
aproximativ o cincime dintre partenerii întreprinderilor mici și mijlocii nu reușesc să
supraviețuiască turbulențelor contextuale.
Pe grupe de vârstă se constată următoarele deviații față de media eșantionului:

22
– firmele de peste de 5 -10 ani întrerup mai frecvent relațiile cu sursele de aprovizionare și
beneficiarii datorită costurilor prea mari (53,05%) și insuficientei cantități de produse pentru
a satisface cerințele clienților (16,00%);
– organizațiile mai vechi de 15 ani dețin cele mai mari ponderi a le companiilor care încetează
colaborarea cu furnizorii/ clienții datorită identificării unor parteneri de afaceri mai avantajoși
(38,28%), nefurnizării la timp a produselor/ serviciilor (27,24%), falimentului entităților cu
care se află în relații contrac tuale (23,10%) și schimbării activității principale a partenerilor
(15,86%);
Examinarea motivelor pentru care IMM -urile întrerup relațiile cu furnizorii/ clienții,
în funcție de apartenența regională firmelor relevă următoarele diferențe față de media
eșantionului:
– cheltuielile prea mari au fost indicate cel mai frecvent în companiile din regiunea de Centru
(71,84%) și mai rar în cadrul întreprinderilor din Sud Est (43,15%);
– identificarea unor parteneri de business mai avantajoși a fost consemnată în p roporție mai
amplă în rândul firmelor din Nord Est (45,45%) și mai redusă în cadrul unităților economice
din regiunea Nord Vest (15,58%);
– furnizarea cu întârziere a produselor/ serviciilor este întânită la 48,05% dintre unitățile
regiunii Nord Vest și la doar 15,38% dintre întreprinderile din regiunea Vest ;
– falimentul clienților/ furnizorilor s -a manifestat mai des în Sud (28,21%) și mai puțin
frecvent în regiunea Nord Vest (7,79%);
– reprofilarea cumpărătorilor/ beneficiarilor este semnalată în pondere mai ridicată în
București – Ilfov (16,36%), iar insuficienta cantitate de produse pentru a satisface cerințele
este înregistrată în procentaje superioare la entitățile din Vest (15,38%).
Luând în considerare dimensiunea companiilor , se constată următoarele aspecte:
– procentajele organizațiilor în care au fost semnalate identificarea unor parteneri mai
avantajoși, nefurnizarea produselor/ serviciilor necesare la momentul oportun și schimbarea
activității principale a cumpărătorilor/ furnizorilor cresc direct proporțional cu dimensiunile
agenților economici;
– ponderile entităților care indică costurile prea mari se amplifică pe măsura diminării
mărimii companiilor.
– falimentului partenerilor de afaceri și insuficienta cantitate de produse pentru a satisface
necesitățile beneficiarilor este indicată mai frecvent în cadrul firmelor mici.

23
Dacă încadrăm IMM -urile după forma de organizare juridică , ies în evidență următoarele:
– societățile pe acțiuni consemnează procentaje mai mari de organizații care au semnalat
costurile prea ridicate (58,33%), identificarea unor parteneri de afaceri mai buni (47,22%) și
insuficienta cantitate de produse pentru a satisface necesitățile clienților (22,22%);
– unitățile economice cu altă formă de organizare juridică înregistrează cele mai ample
proporții ale entităților în care au fost indicate falimentul beneficiarilor/ furnizorilor (24,79%)
și schimbarea activității principale a cumpărătorilor/ firmelor furnizoare (17,36%).
Analiza întreprinderilor în funcție de domen iul în care activează , reliefează următoarele
aspecte semnificative:
– firmele din comerț înregistrează proporții mai ridicate ale organizațiilor în care se face
referire la cheltuielile mari (80,32%), găsirea unor parteneri de afaceri mai avantajoși
(58,2 4%) insuficiența cantitativă a produselor pentru satisfacerea cerințelor clienților
(21,81%);
– entitățile din turism consemnează procentaje superioare ale operatorilor economici în care a
fost semnalată nefurnizarea la timp a produselor/ serviciilor neces are (46,67%), falimentul
beneficiarilor/ furnizorilor (36,67%) și schimbarea activității de bază a cumpărătorilor/
unităților furnizoare (26,67%).
– 63,78% dintre întreprinderi acționează pe piața locală, 41,15% din companii au în vedere
piața națională, 10,04% dintre agenții economici vizează piața Uniunii Europene, 4,11% din
firme operează pe piețe din afara Europei, iar 2,65% dintre organizații se orientează către
piețele altor țări europene.
– Proporțiile în care organizațiile au următoarele categorii de clienți sunt: 86,95% au drept
clienți persoanele fizice, 54,74%
– companiile din alte sectoare de activitate, 39,87% – întreprinderile din industrie, 38,50%
– distribuitorii en –gross și en -detail, 36,86% – administrația centrală și locală și 32,30%
exportatorii.
– 79,65% dintre companii își mențin clienții și furnizorii pe parcursul anului 2015.
– Peste 3/ 5 dintre întreprinderile mici și mijlocii vor pierde între 1 și 5 clienți în 2016.
– 88,24% din IMM -uri vor pierde sau înceta legătura cu 1 -5 furniz ori în cursul anului 2015.
– Agenții economici care își mențin furnizorii și clienții în 2015 consemnează frecvențe mai
ridicate în cadrul organizațiilor care au sub 5 ani vechime (83,79%), IMM -urilor din Vest
(92,31%), companiilor mijlocii (82,95%), entităților altfel organizate juridic (80,99%),

24
firmelor din turism (90%) și întreprinderilor care au obținut performanțe mai bune în 2015
față de 2014 (85,84%).
– Proporțiile organizațiilor care în anul 2016 vor pierde sau întrerupe legătura cu o parte din
furnizori/ clienți înregistrează nivele mai mari în rândul întreprinderilor de 10 -15 ani
(24,89%), unităților din București Ilfov (27,53%), întreprinderilor mijlocii (21,21%), SA –
urilor (27,78%), firmelor din transporturi (32,56%) și agenților economici cu pe rformanțe net
inferioare în 2015 comparativ cu 2014 (65,63%).
– Principalele cauze pe ale încetării relațiilor IMM -urilor cu o parte dintre furnizori și clienți
pe parcursul anului 2016 sunt: costurile prea mari (52,28%), identificarea unor parteneri de
afaceri mai avantajoși (30,57%), nelivrarea produselor și serviciilor la timp (26,19%),
falimentul cliențiilor/ furnizorilor (19,71%), schimbarea activității principale partenerilor
(13,87%) și insuficienta cantitate de produse pentru a satisface cerințele b eneficiarilor
(12,23%).
– Întreuperea relațiilor întreprinderilor mici și mijlocii cu o parte dintre furnizori/ clienți
datorită costurilor prea ridicate este mai des întâlnită la organizațiile de 5 -10 ani (53,05%),
unitățile economice din Centru (71,84%), microfirme (53,83%), SA -urilor (58,33%) și
companiile din turism (80,32%).

CAPITOLUL III : Facilități acordate IMM -urilor la nivel
național și european

3.1 Importanța IMM -urilor în economia Uniunii Europene
Pentru multe firme mici, activitatea transfrontalieră începe la câțiva kilometri de casă.
Unul dintre cele mai importante succese ale UE a fost facilitarea comerțului transfrontalier,
prin crearea unei piețe unice de mari proporții, cu circa 500 milioane d e consumatori. Piața
unică permite întreprinderilor comercializarea unui produs în interiorul Uniunii Europene,
fără a fi nevoie de adaptarea acestuia la normele naționale. Piața unică oferă IMM -urilor
oportunități imense de creștere, iar ultimele extinder i ale Uniunii au multiplicat oportunitățile
de afaceri pentru IMM -uri.

25
IMM -urile contribuie în mod semnificativ la creșterea economică și ocuparea forței de m uncă
în Uniunea Europeană (UE) . Având în vedere importanța acestora, acestea se află în centrul
politicii UE. Instrumentele de politică cheie pentru sprijinirea IMM -urilor relevante pentru
acest studiu cuprind Small Business Act 2008 (SBA), Strategia Europa 2020 și Programul de
reglementare a performanței și performanței (REFIT). O temă principală ca re stă la baza
acestor politici este necesitatea de a se asigura că mediul de reglementare sprijină IMM -urile
și nu împiedică creșterea și dezvoltarea acestora. Aceasta este consacrată principiului
"Gândiți mai întâi la scară mică" din SBA, care urmărește să se asigure că legislatorii iau în
considerare efectele asupra IMM -urilor atunci când elaborează legislația ("testul IMM"). De
asemenea, este esențială în combinarea îmbunătățirilor de reglementare cu noile orientări în
programele majore de finanțare UE (creștere SMART) și în "controalele de fitness" în cadrul
REFIT, care vizează simplificarea, simplificarea, reducerea costurilor și costurile de
implementare a legislației UE și, potrivit pentru scop.
Scopul Actului pentru micul antre prenoriat (SBA) este de a imbunătăți i condițiile pentru
IMM -uri și de a sprijini potențialul lor de creștere. Legea conț ine un set de zece principii care
contribuie la elaborarea ș i implementarea acestor politici cu minimum de încă rcare asupra
IMM -urilor la nivelul statelor membre. Cele 10 p rincipii nu reprezintă obligaț ii dar Comisia a
formulat recomandări pentru țările membre în scopul transpunerii în practică a acestora. Ele
alcătuiesc criterii pentru st abilirea profilului SBA al fiecărei ță ri membre. Principiile SBA
sunt:
1. Crearea unui med iu în care antreprenorii și întreprinderile familiale să poată prospera
și unde spiritul an treprenorial este recompensat (în UE doar 45% din populație dorește
să dezvolte o afacere față de 65% î n SUA).
2. Asigurarea ca antreprenorii cinstiț i care au dat faliment p ot beneficia rapid de o a doua
șansă.
3. Aplicarea regulii principiului ” Gândiși intâi la scară mică ” (asigurarea unei legislaț ii
favorabile micului antreprenoriat)
4. Asigurarea reacției administraț iilor publice la nevoile IMM -urilor (on e-stop-shops and
e-government).

26
5. Adaptarea instrumentelor publice la nevoile I MM-urilor: facilitarea participării IMM –
urilor la achizițiile publice și imbunătățirea continuă a posibilităț ilor de ajutor de stat
pentru IMM -uri .
6. Facilitarea accesului IMM -urilor la finanțare ș i dezvoltarea unui cadru juridic și de
afaceri care să favorizeze respectarea termenelor de plată în tranzacț iile comerciale
7. Sprijinirea IMM -urilor pentru a beneficia mai mult de oportunitățile oferite de piața
unică (informaț ii privind op ortunități de afaceri, legislație locală , dezvoltare de
standarde, eficientizarea sistemului de patentare, etc.)
8. Promovarea creșterii competentelor în IMM -uri și a tuturor formelor de inovare.
9. Sprijinirea IMM -urilor pentru transformarea provocă rilor legate de mediu în
oportunităț i de afaceri.
10. Încurajarea și sprijinirea IMM -urilor să beneficieze de creșterea pieț elor.

După cum este bine documentat, IMM -urile au o contribuție majoră la creșterea economică și
ocuparea forței de muncă în UE. Din aceste și din alte motive, acestea se aflau în centrul
Strategiei de la Lisabona și sunt esențiale pentru Strategia Europa 2020 și pentru Programul –
cadru Orizont 2020. IMM -urile au un rol crucial în economie și reprezintă o sursă esențială
de creștere economică, dinamis m și inovare. Ei se adaptează rapid la schimbarea situației
ofertei și cererii pe piață. De asemenea, IMM -urile contribuie foarte mult la crearea de locuri
de muncă, contribuind la diversificarea activității economice și contribuie semnificativ la
exportur i și la comerț. Număr de întreprinderi În 2013, în economia de afaceri nefinanciare a
UE activează 21,6 milioane de întreprinderi, dintre care mare a majoritate erau IMM -urile.
Întreprinderea europeană tipică este o microîntreprindere, adică are mai puțin d e 10 angajaț i
(92,4%, a se vedea tabelul 3.1 ). Comparativ cu anul 2012, numărul IMM -urilor a scăzut cu
0,9% î n 2013.
Tabelul 3.1 Indicatori principali privind IMM -urile în economia de afaceri
nefinanciare UE28 (2013)
Micro Mici Medii IMM -uri Mari Total
Înterprinderi
Numărul de

înterprinderi
19,969,338 1,378,374 223,648 21,571,360 43,517 21,614,908

27
Procentaj 92,4% 6,4% 1% 99,8% 0,2% 100%
Ocuparea
forței de
muncă
Număr de
angajați
38,629,012 27,353,660 22,860,792 88,843,464 44,053,576 132,897,040
Procentaj 29,1% 20,6% 17,2% 66,9% 33,1% 100%
Valoarea
adăugată la
costul
factorilor
Valoare € 1,362,336 1,147,885 1,156,558 3,666,779 92,643,795 6,310,557
Procentaj 21,6% 18,2% 18,3% 58,1% 41,9% 100%
Sursa: Comisia Europeană: redresare parțială și fragilă, Raport anual privind IMM -urile
europene, 2013/2014, p.15.
Peste 20 de milio ane de IMM -uri din UE reprezintă 99% din totalul afacerilor ș i
consti tuie un factor cheie pentru creșterea economică, inovarea, ocuparea forței de muncă ș i
integrarea socială .
Pe parcursul ultimului an, EU28 , circa 21,6 mil de IMM -uri din sectorul de afaceri
non-financ iare au angajat 88,8 milioane de oameni ș i au generat 3.666 de miliarde de € în
valoare adaugată . Altfel exprimat:
– 99 di n fiecare 100 de int reprinderi î n acest sector sunt IMM -uri,
– 2 din 3 angajați sunt din IMM -uri și
– 58 de cenți î n fiecare euro de valoare adaugată provin de la IMM -uri.
Aceste cifre ilustrează câ t de importante sunt IMM -urile pentru UE.

Ocuparea forței de muncă
IMM -urile oferă aproximativ 66,9% din totalul locurilor de muncă (88,843,464 locuri
de muncă în 2013) în sectorul de afaceri nefinanciare. Mai precis, microîntreprinderile

28
reprezintă 29,1% din totalul locurilor de muncă, întreprinderile mici 20,6%, iar înt reprinderile
mijlocii 17,2%.
Există un consens privind legătura directă dintre crearea de locuri de muncă și creșterea
IMM -urilor, dar există unele dezacorduri cu privire la tipul de IMM -uri care sunt
responsabile pentru crearea celor mai multe locuri de m uncă. Parțial bazate pe observațiile
din țările industrializate, inclusiv cele din Europa, argumentele cheie sunt că IMM -urile
creează cele mai multe locuri de muncă noi și au cele mai mari rate de creștere a ocupării
forței de muncă. Alte motive important e pentru justificarea măsurilor de promovare a IMM –
urilor sunt faptul că IMM -urile joacă un rol important în formarea tinerilor, acționează ca o
planetă pentru dezvoltarea talentelor antreprenoriale și intensifică concurența. Astfel, ele
generează benefici i externe în ceea ce privește eficiența, inovarea și creșterea agregată la
nivelul economiei.
Valoare adăugată
În 2013, IMM -urile din Uniunea Europeană au generat o valoare adăugată de 3.666
trilioane de euro (58,1%). Mai precis, microîntreprinderile au generat 21,6% din valoarea
adăugată la costul factorilor, întreprinderile mici alte 18,2%, iar întreprinderile mijlocii
18,3%. În comparație cu anul 2012, nivelul valorii adăugate generate de aceste IMM -uri a
crescut în general cu 1 ,1%.
Sectorul de activitate
Majoritatea IMM -urilor activează în următoarele sectoare: producție, construcții,
activități profesionale, științifice și tehnice, ospitalitate și produse alimentare, comerțul cu
ridicata și cu amănuntul și repararea au tovehiculelor. Aceste sectoare reprezintă aproximativ
71% din valoarea adăugată creată de IMM -uri și pentru 79% din totalul ocupării forței de
muncă în rândul IMM -urilor din UE99 Comisia Europeană: redresare parțială și fragilă,
Raport anual privind IMM -urile europene, 2013/2014, p.15. Costul efectelor cumulative ale
conformității cu legislația UE pentru IMM -uri Mai 2015.

Inovație

29
Există diferențe între IMM -uri și întreprinderile mai mari în ceea ce privește rolul lor în
promovarea inovării. În mod tradițional, IMM -urile dispun de resurse mai limitate pentru
desfășurarea activităților de cercetare și dezvoltare. În plus, inovarea este adesea mai puțin
formalizată în întreprinderile mai mici. Pentru multe firme mici, inovațiile de produse nu sunt
rezultatul unui proces structurat sau al unei strategii formale. Pe de altă parte, IMM -urile sunt
mai flexibile decât firmele mai mari, ceea ce le permite să reacționeze mai repede la
schimbările de pe piață decât cele mai mari. Din acest motiv, IMM -urile au adesea mai mult
succes în dezvoltarea de noi combinații de produse -produse și în adaptarea produselor la
cerințele piețelor de nișă sau ale clienților individuali.
Internaționalizarea
IMM -urile inovatoare au în general mai multe rate de creștere a ocupării forței de
muncă și realizează un grad mai mare de internaționalizare decât alte firme. Raportul privind
"Internaționalizarea IMM -urilor europene" 10, care a investigat relația dintre
internaționalizare, inovare și ocuparea forței de muncă, confi rmă acest lucru. Studiul a arătat
că IMM -urile active pe plan internațional sunt mai inovatoare și înregistrează rate mai mari
de creștere a ocupării forței de muncă decât alte firme. Fie că activează în domeniul
internaționalizării, fie că are planuri con crete de a deveni activi, astfel de IMM -uri ating o
creștere a ocupării forței de muncă de 7%, față de doar 1% pentru IMM -uri, fără planuri
pentru activități internaționale. Activitatea internațională a IMM -urilor are o importanță
sporită într -o economie g lobalizată. În mod tradițional, cercetările privind internaționalizarea
întreprinderilor s -au axat pe marile întreprinderi multinaționale. Cu toate acestea, în prezent,
este acordată o atenție sporită internaționalizării IMM -urilor, deoarece IMM -urile sunt din ce
în ce mai implicate pe piețele internaționale. Datorită intensificării globalizării și a cooperării
economice, IMM -urile vor trebui din ce în ce mai mult să se ocupe de concurența
internațională, chiar dacă o firmă în sine este activă numai pe piaț a internă.

IMM -uri și firme mari

30
IMM -urile joacă un rol foarte important în sprijinirea firmelor mari prin intermediul
lanțurilor de inovare și de aprovizionare. IMM -urile trebuie să rămână competitive. În caz
contrar, multinaționalele europene își vor schimba din ce în ce mai mult lanțurile de
aprovizionare către țări din afara Europei, cu consecințe negative și efecte negative asupra
IMM -urilor și întreprinderilor mai mari.
3.2 Perspectivele UE: IMM -urile în 2017 și 2018
O creștere constantă este prevăzută pentru IMM -urile din UE -28 în 2017 ș i 2018
(Figura 3.2 ):
Se estimează că ocuparea forței de muncă în rândul IMM -urilor în UE -28 va crește cu 1,0%
și cu 0,9% respectiv în 2017 și 2018; – Se așteaptă ca valoarea adăugată a UE -28 pe ntru
IMM -uri să crească cu 2,5% în 2017 și cu 3,8%. In 2018. Accelerarea creșterii în valoarea
adăugată a IMM -urilor UE -28 reflectă a combinarea creșterilor moderate ale PIB -ului la
prețuri constante împreună cu o inflaț ie mai mare (Figura 3.2.1 ). În ansam blu, se prevede că
IMM -urile vor avea o performanță marginal mai bună decât marile corporații în sectorul de
afaceri nefinanciare în 2017 și 2018 .
Figura 3.2 : Perspectivele IMM -urilor în UE -28 în 2017 și 201 8

31
Întrucât, în 2016 și 2017, creșterea valorii adăugate generate de sectorul nefinanciar
sectorul de afaceri este mai mic decât creșterea PIB (la prețurile curente), contrariul este
prognozată pentru 2018, cu o creștere a valorii adăugate a sectorului de afaceri nefinanciare
din UE -28 care depășesc pe cea a economiei ca întreg. În schimb, ocuparea forței de muncă
în 2017 și 2018 este de așteptat să crească la aceeași rată î n ambele, economia totală și
sectorul de afaceri nefinanciare, după o creștere mai rapidă în 2009 – 2016 în sectorul de
afaceri nefi nanciar decât în economia totală.
Figura 3.2.1: Perspective privind economia totală UE -28 și afacerile nefinanciare din
UE-28 sector în 2017 și 2018

Se așteaptă ca în 2018, la zece ani după declanșarea crizei financiare și ec onomice din
2008/2009 (Figura 3.2.2 );
– numărul de întreprinderi IMM -uri din sectorul nefinanciar din UE -28 va fi cu 13% mai
mare decât în 2008;
– Angajarea IMM -urilor în sectorul de afaceri nefinanciar UE -28 va fi cu 3% mai mare decât
în 2008;
– valoarea adăugată generată de IMM -uri în sectorul de afaceri nefinanciare în UE; UE -28 va
fi cu 18% mai mare decât în 2008.

32
Figura 3.2.2 : Recuperarea IMM -urilor UE -28 din criza economică și financiară din
2008/2009

În medie, în 2017 și 2018, se estimea ză o creștere puternică a ocupării forței de muncă și a
valorii adăugate pentru IMM -urile din UE -28 în sectorul "servicii pentru întreprinderi" și într –
o mai mică măsură în sectorul IMM -urilor "Sectorul de cazare și servicii alimentare" și în
"alte sectoar e". În schimb, este de așteptat ca ocuparea forței de muncă să scadă ușor în medie
în 2017 și 2018 în 2010 sectoarele "producție" și "construcții", în ciuda creșterii valorii
adăugate (Figura 3 .2.3)
Figura 3 .2.3: Perspectivele pentru IMM -urile din UE -28 în diferite sectoare în 2017 și 2018 –
rata medie anuală de creștere

33

Se estimează că ocuparea forței de muncă în rândul IMM -urilor va crește între 2016 și
2018 în toate statele membre, cu excepția a două (Ungaria și Italia), cu 12 state membre
prognozat e să crească ocuparea forței de muncă în rândul IMM -urilor cumulativ cu 3% sau
mai mult între 2016 și 2018.
Se preconizează, de asemenea, ca valoarea adăugată a IMM -urilor să crească
cumulativ între 2016 și 2018 în total Statele membre, deși numai în Ital ia. Cu toate acestea, în
timp ce IMM -urile din 12 state membre se așteaptă ca statele să vadă cum valoarea adăugată
crește cumulativ cu încă 10% 2016 -2018, IMM -urile din patru dintre cele mai mari state
membre (Franța, Italia, Spania și Statele Unite ale A mericii) se preconizează că va înregistra
o creștere cumulată mult mai scăzută a valorii adăugate: 5,4% sau mai puțin din 2016 până în
2018. (Figura 3 .2.4).
Figura 3 .2.4: Perspectivele pentru ocuparea forței de muncă în rândul IMM -urilor și
valoarea adăug ată în statele membre ale UE -28 a creșterii cumulate în% în 2017 și 2018

34

35
În comparație cu previziunile prezentate în Raportul Anual privind IMM -urile din
2016/17, din acest an ,proiecții arată: – Creșterea sporită a ocupării forței de muncă în 2016 de
către IMM -urile din UE -28 și aproximativ aceeași rată de creștere în 2017; – Creșterea mai
puțin substanțială a valorii adăugate generată în 2016 și 2017 de către IMM -urile din UE -28.
Aceste previziuni se bazează pe date istorice, pe acum, și pe Comisia Europeană Primăvară
2017 previziune economică. Comparativ cu raportul de anul trecut:
– mai multe (și revizuite) date istorice (cel mai important, pentru anii 2014 și 2015). Acest
lucru ajută la îmbunătățirea calității prognozelor, deoarece dat ele privind IMM -urile utilizate
în prezenta analiză nu revin decât în 2008;
– se utilizează date contabile naționale efective pentru anul 2016 în loc de acum. Acest a
îmbunătățește calitatea și exactitatea punctului de pornire al prognozei; a fost disponib ilă o
nouă previziune economică a CE.
Toate aceste modificări ale intrărilor de date afectează în mod direct previziunile pentru anul
2017.
Figura 3 .2.5: Comparația prognozelor de creștere în ceea ce privește ocuparea forței de
muncă în rândul IMM -urilor din UE -28 și valoarea adăugată

36
Îmbunătățirea competitivității IMM -urilor se numără printre cele 11 obiective tematice ale
politicii de coeziune aferente perioadei 2014 -2020. Totodată, IMM -urile vor beneficia de
investiții suplimentare în cadrul altor obiective tematice, în special cercetarea ;i inovarea,
economia cu emisii reduse de carbon și tehnologiile informațiilor și comunicațiilor . 57 de
miliarde de euro sau aproximativ 20 de procente din finanțarea disponibilă prin Fondul
European de Dezvoltare Regională (FEDR) vor fi direcționate în mod explicit către IMM -uri.
Se preconizează că utilizarea sporită a instrumentelor financiare, , suplimentând fondurile
europene, naționale și regionale mobilizate în cursul perioadei de programare 2014 -2020, va
fi de asemenea benefică pentru IMM -uri.
Aceste investiții vor sprijini IMM -urile în vederea:
 accesării de fonduri pentru investiții prin subvenții, împrumuturi, garanții de împrumut,
capitaluri de risc etc.;
 beneficierii de sprijinul destinat întreprinderilor, de exemplu know -how și consiliere
antreprenorială, precum și oportunități de colaborare în rețea și parteneriate transfrontaliere;
 îmbunătățirii accesului acestora pe piețele globale și în cadrul lanțului internațional de valori;
 exploatării noilor surse de creștere, cum ar fi economia ecologică, serviciile de turism și de
sănătate și serviciile sociale durabile, inclusiv „economia vârstei a treia” și industriile
culturale și de creație;
 investirii în capitalul uman și în organizațiile care asigură educați e și formare vocațională
practică;
 consolidării legăturilor cu centre de cercetare și universități pentru promovarea inovării.
Noi norme și măsuri comune și simplificate înlesnesc accesul IMM -urilor la fondurile din
cadrul politicii de coeziune în perioada 2014 -2020. Printre acestea se numără:
 raportarea online cu privire la modul de utilizare a fondurilor;
 norme de eligibilitate mai clare;
 audituri mai aplicate și mai puțin frecvente pentru operațiunile mici;
 o sferă mai largă și simplificarea creării și a ccesului la instrumente financiare.

37
Creșterea investițiilor în IMM -uri în perioada 2014 -2020 se va baza pe realizările politicii de
coeziune a UE din perioada de finanțare 2007 -2013:
 Peste 95 000 de întreprinderi nou -înființate au beneficiat de sprijin
 Peste 300 000 de locuri de muncă create în cadrul IMM -urilor

3.3 Revizuirea politicii UE privind IMM -urile

Obiectivul Strategiei de la Lisabona lansat în 2000 a fost acela de a face Uniunea
Europeană cea mai competitivă și dinamică economie bazată pe cunoaștere din lume,
capabilă de o creștere economică durabilă, crearea de locuri de muncă mai multe și mai bune
și dezvoltarea unei coeziuni sociale mai mari. Datorită importanței lor critice pentru
economia UE, IMM -urile au făcut obiectul unei atenții sporite în ultimii ani. Programul de
acțiune al Comisiei Europene pentru reducerea poverii administrative în Uniunea Europeană
(2007 -2012) a redus sarcinile administrative, definite ca obligații de informare, în 13 domenii
prioritare selectate cu 2 5% până în 2012. Autoritățile responsabile cu elaborarea politicilor
UE încearcă să reducă în continuare sarcinile de reglementare , în special pentru IMM -uri și
micro -entități. Măsurile enumerate mai jos demonstrează modul în care acest lucru trebuie
atins.
Legea privind întreprinderile mici 12 (SBA) a fost adoptată în 2008. SBA a stabilit zece
principii care stau la baza politicilor la nivelul UE și la nivel național destinate promovării
IMM -urilor. Statele membre au aprobat SBA la Consiliul Comp etitivitate la 1 decembrie
2008 și s -au angajat să pună în aplicare un plan de acțiune. Scopul său a fost de a aborda
provocările legate de criza financiară și economică în trei domenii cheie: îmbunătățirea
accesului la finanțare, crearea unui mediu de reg lementare care să susțină IMM -urile și
îmbunătățirea accesului IMM -urilor la piețe. Între 2008 și 2010, Comisia și statele membre
au luat măsuri pentru a reduce povara administrativă a micilor întreprinderi, au facilitat
accesul IMM -urilor la finanțare și au sprijinit accesul acestora pe piețele globale. Unul dintre
cele zece principii ale SBA este principiul "Gândiți mai întâi la scară mică". Regulamentul
afectează în mod disproporționat IMM -urile din cauza constrângerilor bazate pe resurse și a
vulnerabil ității lor la șocuri externe. Principiul "Gândiți mai întâi la scară mică" încurajează

38
autoritățile de reglementare să ia în considerare efectele asupra IMM -urilor în elaborarea
reglementărilor. Sunt luate în considerare regimurile de scutire sau mai ușoar e pentru IMM –
uri. Principiul "Gândiți mai întâi la scară mică" poate, de exemplu, să implice principiul "o
singură dată" sau să promoveze utilizarea unor instrumente cum ar fi soluțiile de e -guvernare
și "ghișeu unic". SBA a fost revizuit în 2011 -13. Reviz uirea a stabilit noi acțiuni pentru a
răspunde provocărilor generate de criza economică în următoarele domenii:
– Realizarea unei reglementări inteligente într -o realitate pentru IMM -urile europene;
– Acordarea unei atenții speciale nevoilor de finanțare ale I MM-urilor;
– Adoptarea unei abordări ample privind îmbunătățirea accesului IMM pe piață;
– Ajutarea IMM -urilor să contribuie la o economie eficientă din punct de
– Promovarea antreprenoriatului, crearea de locuri de muncă și creșterea favorabilă
incluziuni i.
În revizuirea SBA, Comisia și statele membre au convenit să consolideze aplicarea
"testului IMM" în cadrul procedurii sale de evaluare a impactului. Testul asigură analiza
și luarea în considerare a impactului asupra IMM -urilor în elaborarea ș i punerea în
aplicare a noilor legislații și politici. În realizarea propunerii de "verificare a
competitivității", Comisia analizează capacitatea IMM -urilor de a concura în UE și pe
piețele terțe. Atunci când se aplică testul, se iau în considerare difere nțele legate de
mărimea întreprinderilor și, dacă este cazul, se aplică măsuri specifice, cum ar fi taxele
reduse sau obligațiile de raportare simplificate. Acest lucru este valabil și atunci când
măsurile sunt puse în aplicare de statele membre. În plus, revizuirea a indicat că statele
membre trebuie să evite "placarea cu aur" atunci când transpun directivele în legislația
națională. Comisia aplică "legile de verificare a conformității" legislației pentru a se
asigura că cadrul de reglementare este adecvat scopului și pentru a identifica efectele
cumulative ale legislației. Aceste controale identifică neconcordanțe și măsuri învechite
sau ineficiente și se iau măsurile corespunzătoare pentru a contribui la reducerea sarcinii
asupra IMM -urilor .
Un e lement crucial al SBA este încurajarea implicării părților interesate în
elaborarea propunerilor legislative și de politici. Perioada de consultare a fost extinsă
pentru a oferi părților interesate mai mult timp pentru a consulta membrii și pentru a -și
dezvolta poziția cu privire la inițiativele legate de IMM -uri. Prin intermediul panourilor

39
de IMM revizuite ale Enterprise Europe Network, feedback -ul este colectat de la
organismele reprezentative ale IMM -urilor la nivel național și la nivelul UE.
În revizuirea SBA au fost anunțate inițiative de a face administrațiile publice mai
receptive la nevoile IMM -urilor care utilizează metode de guvernare electronică. Planul
de acțiune privind guvernarea electronică include acțiuni care ajută IMM -urile să petr eacă
mai puțin timp pe proceduri administrative, de ex. prin promovarea achizițiilor
electronice transfrontaliere. Comisia colaborează, de asemenea, cu statele membre pentru
a dezvolta "puncte de contact unice" ca portaluri e -guvernamentale care să permită
utilizatorilor să permită completarea electronică a tuturor cerințelor administrative.
În mod specific, revizuirea SBA prevedea că Comisia:
– Asigurarea contribuției IMM -urilor la evaluarea impactului noilor propuneri asupra
IMM -urilor, luând în considerare diferențele în ceea ce privește dimensiunea
întreprinderilor;
– Promovarea aplicării principiului "o singură dată" în UE, prin care autoritățile publice
și organele administrative se abțin să solicite informații, date, documente sau
certificate deja puse la dispoziția lor în alte proceduri;
– Simplificarea cadrului contabil al UE prin revizuirea cerințelor de bază pentru
conturile anuale și consolidate ale societăților cu răspundere limitată (a 4 -a și a 7 -a
directivă);
– În conformitate cu Comunicarea privind reglementarea inteligentă, să exploreze
reducerea "aurului" de către statele membre;
– Să efectueze "verificări de conformitate" pentru a evalua dacă cadrul de reglementare
pentru un domeniu de politică este adecvat sco pului și, dacă nu, ce ar trebui
îmbunătățit;
– Să realizeze "verificări de performanță" ale pieței unice pentru a identifica și, dacă
este cazul, a remedia dificultățile legate de interacțiunile dintre legislațiile UE
aplicabile simultan în sectorul servici ilor.
Statele membre au fost invitate să:
– Să evalueze sistematic impactul legislației asupra IMM -urilor utilizând un "test pentru
IMM -uri", luând în considerare diferențele în ceea ce privește dimensiunea
întreprinderilor;

40
– Prezentarea anuală a unei planificări viitoare a legislației privind afacerile, care va
intra în vigoare în următoarea perioadă bugetară;
– Aplicarea principiului "Gândiți mai întâi la scară mică" nu numai la legislație, ci și la
procedurile administrative care afectează IMM -urile (de exemplu, prin introducerea
unui singur interlocutor și a unor obligații de raportare reduse)
– IMM -urile variază în funcție de caracteristicile care determină capacitatea acestora de
a gestiona reglementarea și efectele acesteia . Mai multe IMM -uri deseori angajează
personal cu responsabilitate specială în ceea ce privește reglementarea. Industriile și
sectoarele variază în ceea ce privește expunerea lor la reglementări datorită variațiilor
în riscul activităților lor (de exemplu, manipularea materialelor periculoase).
Întreprinderile și firmele necomorganizate au, de exemplu, obligații de reglementare
diferite, în ceea ce privește publicarea conturilor anuale.
Bazându -se pe Strategia de la Lisabona, Comisia a lansat Stra tegia Europa 2020 pentru
o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii la 3 martie 2010. Europa 2020 este
strategia UE de creștere pentru deceniul actual, oferind un cadru pentru ca UE să devină o
economie inteligentă, inclusiv cu un nivel rid icat de ocupare a forței de muncă, productivitate
și coeziune socială. Măsurile suplimentare sunt incluse într -o serie de inițiative emblematice
care, în majoritatea cazurilor, combină propunerile de îmbunătățiri de reglementare cu noi
orientări pentru pro gramele majore de finanțare ale UE și alte acțiuni. IMM -urile se află în
centrul strategiei Europa 2020. Programul de reglementare a performanței și performanței
(REFIT) 14 a fost lansat în decembrie 2012. Obiectivul său este de a face legislația UE mai
ușoară, mai simplă și mai puțin costisitoare pentru cetățeni și întreprinderi și pentru a crea
condiții pentru creștere și locuri de muncă. REFIT combină diferite inițiative într -un program
care vizează eliminarea costurilor de reglementare inutile și garant area faptului că legislația
UE rămâne adecvată scopului.
În programul REFIT, Comisia examinează în mod regulat întregul stoc de legislație UE
pentru sarcinile, inconsecvențele și măsurile ineficiente și identifică acțiunile corective.
Obiectivul este de a asigura atingerea obiectivelor de politică și a legislației UE care să
beneficieze la cel mai mic cost și la un nivel minim de sarcină administrativă. La 2 octombrie
2013, Comisia a stabilit o agendă cu peste 100 de acțiuni individuale, inclusiv 46 de acțiuni
legislative, pentru simplificarea și reducerea sarcinii de reglementare, șapte inițiative de
abrogare a regulamentului și nouă inițiative de retragere a propunerilor de noi reglementări.

41
De asemenea, Comisia sa angajat să efectueze 47 de veri ficări și evaluări de fitness în cadrul
REFIT pentru a evalua eficiența și eficacitatea reglementărilor UE și pentru a pregăti
viitoarele inițiative de simplificare și de reducere a sarcinilor de reglementare. De asemenea,
Comisia a identificat domeniile î n care inițiativele preconizate nu ar fi continuate. Odată cu
publicarea unui tablou de bord anual în iunie 2014, Comisia sa angajat să monitorizeze
inițiativele REFIT prin procesul legislativ și la nivelul punerii în aplicare a statelor membre.
Scopul tab loului de bord, publicat ca parte a unui document de lucru al personalului, este de a
urmări progresul în punerea în aplicare a REFIT, furnizând informații privind rezultatele și
efectul pe teren. Aceasta permite măsurarea rezultatelor față de obiectivele și așteptările
inițiale, contribuind la transparența pe tot parcursul ciclului de reglementare.
O altă inițiativă relevantă pentru acest studiu este Programul pentru competitivitatea
întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME). COSME, care se desfășoară în
perioada 2014 -2020, are un buget planificat de 2,5 miliarde de euro. Obiectivele sale
principale sunt:
– Facilitarea accesului IMM -urilor la finanțare;
– Crearea unui mediu favorabil creării și dezvoltării afacerilor;
– Încurajarea unei culturi antreprenoriale în Europa;
– Creșterea competitivității durabile a companiilor din UE;
– Ajutați întreprinderile mici să opereze în afara țărilor lor de origine și să le îmbunătățească
accesul la piețe.
În scopul creării un ui mediu favorabil creării și dezvoltării afacerilor, COSME sprijină
acțiuni de îmbunătățire a condițiilor în care întreprinderile operează (în special IMM -uri) prin
reducerea sarcinilor administrative și de reglementare inutile. Acțiunile pot include măsu rarea
impactului legislației relevante a Uniunii asupra IMM -urilor, dezvoltarea unei reglementări
inteligente și favorabile afacerilor pentru aceștia și consolidarea utilizării principiului
"Gândiți mai întâi la scară mică" pentru elaborarea politicilor la nivel național și regional.
Evoluția politicii UE a reprezentat tema progresului de la evaluarea programelor până la
evaluarea legislației specifice, de la setările de verificare a calității la legislația conexă la
evaluarea efectelor cumulative .

42
Principalele măsuri politice care sprijină activitatea independentă.
În cadrul revizuirii performanței IMM -urilor, se colectează în fiecare an informații privind
punerea în aplicare a SBA în statele membre. Anul acesta, revizuirea performanței IMM –
urilor include, de asemenea, date privind punerea în aplicare a politicilor și programelor în
sprijinul activității de sine. Astfel de politici pot fi direcționate către persoanele care
desfășoară activități independente, recent lucrătorii care desfășoară activi tăți independente
sau persoanele care se gândesc să devină independenți. Mai exact, scopul acestei revizuiri a
fost acela de a afla dacă UE -28 este sau nu membru .
Statele furnizează :
1. măsuri specifice de sprijin pentru încurajarea desfășurării de activități independente;
2. proceduri fiscale simplificate pentru persoanele care desfășoară activități independente;
3. granturi pentru persoanele care desfășoară activități independente;
4. scutiri / derogări de reglementare pentru persoanele care desfășoară activități independente;
5. măsuri specifice pentru protejarea securității sociale, a asistenței medicale și a pensiilor din
UE persoanele care desfășoară o activitate independentă;
6. programe gratuite de asistență juridică pentru persoanele care desfășoară activități
independente;
7. programe de asistență pentru șomerii / lucrătorii concediați pentru a deveni independenți;
8. programe de sprijin public pentru coaching strategic și îndrumare pentru liber profesionist.
Imaginea este foarte amestecată între statele membre în ceea ce privește gama de
politici specifice și programele care încurajează și sprijină activitatea independentă.
Numai patru state membre (BG, FR, IR și UK) au politici și programe în toate cele opt
zonele de interes, în timp ce zece state membre (AT, CY, CZ, DE, EE, EL, FI, LV, MT, SE)
acoperă doar patru sau mai puține domenii specifice de programe ș i politici (Figura 3.3.1 ).
Cu toate a cestea, acest lucru nu implică în mod necesar faptul că există puțin sprijin
pentru desfășurarea de activități independente în aceste state membre, deoarece

43
întreprinderile desfășurate de persoanele care desfășoară activități independente pot, de
asemenea, să aibă acces la o rețea extinsă gamă de programe orientate spre IMM -uri.
În plus, dispozițiile speciale privind vânzările sau impozitul pe venit pentru
întreprinderile care desfășoară activități independente sunt, de fapt, disponibile în mod
obișnuit pentru toate formele de întreprinderi micro sau foarte mici .
Figura 3.3.1 Numărul de state membre UE -28 cu programe și politici de sprijin pentru
activități inpendente în cele opt domenii de interes

Deși numărul de zone în care pot beneficia întreprinderile care desfășoară o activitate
independentă programele sau politicile speciale de sprijin variază foarte mult în rândul
statelor membre, nu sunt simple iar corelația directă pare să existe în fiecare din cele patru
din aceste opt domenii între prezența (sau absența) programelor și politicilor și importanța
ocupării de sine în piața muncii din statele membre.
De exemplu, gama ratelor de activitate independentă observate în statele membre cu
proceduri simplificate de impozitare pentru persoanele care desfășoară activități independente
sau măsuri de sprijin specific încurajarea desfășurării de activități independente în statele

44
membre este, în general, la fel ca în statele membre fără astfel de mă suri (F igura 3.3.2 și
Figura 3.3.3 ). Aceeași concluzie este valabilă pentru alte domenii de interes.
Figura 3.3.2 : Existenț a procedurilor fiscale simplific ate pentru persoanele care
desfășoară activități independente.

Figura 3.3.3 : Existența unor mă suri de sprijin specifice care să î ncurajeze
activitatea independentă .

45

Promovarea IMM -urilor î n U.E. cu un accent deosebit asupra abordă rii legislative pentru
acestea.
În data de 17.01.2018 în cadrul Sesiunii plenare a Co mitetului Economic ș i Social European,a
fost acceptat și votat avizul Promovarea IMM -urilor în Europa, î ndeosebi t punâ ndu-se accent
pe cadrul Legislativ pentru IMM -uri, cu respectarea principiulu i Small Business Act sau
“Gandiți mai intâi la scară mică ”cu urm atoarele recomand ări dar ș i concluzii:
Societatea educațională comparativă în Europa{CESE} spune că IMM -urile au nevoie de o
atenție deosebită și cheamă Comisia Europeană să confere Small Business Act {SBA} un
caracter juridic obligatoriu.
Este indispensabil implicarea ma i mare a partenerilor sociali și a organizaț iilor reprezintative
ale IMM -urilor î n semestrul european.
CESE cere o politică europeană orizontală pentru IMM -uri,care să fie avantajoasă incluziunii,
corectă și eficace și să ia î n calcul nevoile tuturor difer itelor s ubgrupuri de IMM -uri cum ar
fi,întreprinderile mici, microîntreprinderile,tradiț ionale, familiare, lucrători cu activităț i
independe nte,intreprinderi de artizanat,și este necesar să existe o definiț ie pentru fiecare din
cele enumerate , de a avea li bertatea de a desfășura o activitate comercială,având ca temelie
democrația economică , modelul social și de piață al Uniunii Europene.

46
CESE propune ca presedi nțiile Consiliului U.E. să construiască,să stabilească un Grup
Consultativ pentru I MM-uri cu însu șire interinstituțional,pentru a monitoriza ș i a viza
planurile de lucru specifice pentru perioada 2014 -2020 privind programele orizontale ș i
politice a IMM -urilor.
Avizul cuprinde propuneri privind:
– O mai bună creare a politicilor ș i o aplicare mai efic ientă de sprijinire a IMM -urilor.
– Finanț area IMM -urilor
– Aplicarea regulei „Gândiți la scară mică ” politicilor bancare a Uniunii Europene.
– Fondurile U.E.
– Capitalul propriu
– Acțiuni eficace întemeiate pe date concrete î n sprijinul IMM -urilor.
Evolu ția IMM -urilor în Uniunea Europeană nu este unitară. Condiț iile i storice diferite au
determinat și evoluții diferite. Începând cu anii `80 în care datorită ascensiunii lor deosebite
au fost numite „uriaș ul ascuns al economiei europene” , ntreprinderile mici și mijlocii au
început să se bucure de o atenție deosebită . Astfel:
Anul 1983 a fost proclamat anul întreprinderii mici, mijlocii ș i artizan ale, prilej cu care s -a
propus ș i adoptat un program de acț iune pe trei ani, orientat în direcția dezvoltării acest or
întreprinderi.
În anul 1986 a fost desemnat la nivelul Uniunii Europene un com isar special pentru
problemele întreprinderilor mici și mijlocii, iar în anul 1990 s -a înființ at Direcț ia Generală
XXIII , a cărei activitate este focalizată pe IMM -uri.
În anul 2000, la Consiliul European de la Feira liderii UE au ado ptat ca document politic de
bază Carta Europeana pentru Intreprinderi Mici care plasează nevoile micilor întreprinderi î n
centr ul politicii UE. Carta solicită Comisiei Europene și statelor membr e să acționeze pentru
sprijinirea și încurajarea micilor întreprinderi î n zece domenii cheie :
1. Educaț ia și instruirea intreprinză torilor;
2. Inițierea mai puțin costisitoare și mai rapidă a afacerilor;
3. Legislație și reglementă ri mai bune;
4. Asigurarea califică rii necesare;

47
5. Îmbunătăț irea accesului on -line;
6. Mai multe informații despre Piața Unică ;
7. Sistemul fiscal ș i aspectele financiare;
8. Consolidarea capa cității tehnologice a î ntreprinderilor mici;
9. Utilizarea modelelor e -business de succes ș i asigurarea une i asistente de calitate pentru
întreprinderile mici;
10. Dezvoltarea unei reprezentări mai puternice și mai eficient e a intereselor
intreprinderilor mici pe plan național ș i la nivelul Uniunii Europene.
Prin conținutul să u referitor la aspectele esențiale pentru întreprinderile mici, Carta are un rol
foarte important pentru îmbunătățirea mediului de afaceri ș i dezvoltarea IMM -urilor din
Româ nia.

3.4 Sprijin pentru IMM -uri la nivel regional

În prezent, 63% din IMM -uri își desfășoară activitatea doar în țara lor de origine.
Numai 8% dintre IMM -urile europene fac exporturi și doar 12% dintre factorii de producție
ai unui IMM mediu se achiziționează din străinătate. Una din problemele cu care se confruntă
IMM -urile este informarea – cunoașterea oportunităților existente și a reglementărilor în
materie de afaceri transfrontaliere. De asemenea, multor IMM -uri le lipsește capitalul necesar
pentru a se extinde în străinătate. Prin urmare, IMM -urile au nevoie de sprijin și de consiliere
pentru a putea profita la maxim de piața unică.
Mediul de afaceri local are un efect însemnat asupra micilor întreprinderi, oriunde sunt
acestea localizate, și politicile de sprijin și consolidare a competitivi tății economice sunt din
ce în ce mai decise și implementate atât la nivel local, cât și la nivel regional. Uniunea
Europeană a dezvoltat instrumente pentru încurajarea dezvoltării regionale, pentru sprijinirea
inițiativelor luate de către agenții regional i de pe piață și pentru promovarea colaborării în
rețea între diferite regiuni din UE. Aceste instrumente încurajează antreprenoriatul, sprijină
noile întreprinderi și fac ca IMM -urile să devină mai competitive.
Investiția în sprijinirea inițiativelor loca le

48
Politica de coeziune reprezintă un pilon central al strategiei globale a UE pentru
competitivitate, creștere și locuri de muncă .
Fondurile structural 2007 -2013 furnizează pentru dezvoltarea regională peste 300
miliarde €. Mai mult de două treimi din aceste fonduri sunt alocate pentru măsuri de
promovare a afacerilor, locurilor de muncă și creșterii. IMM -urile reprezintă nucleul politicii
de coeziune, care are ca scop creșterea competitivității regiunilor și întreprinderilor. Se
așteapt ă ca până în anul 2013, politica de coeziune să investească o sumă de aproximativ 27
miliarde € – cea mai mare cotă din fondurile UE – în zona antreprenoriatului și a serviciilor
de sprijinire a afacerilor. Sprijinul pentru cercetare și dezvoltare, inovați a și facilitarea
accesului IMM -urilor la bazele de cunoștințe vor beneficia de o sumă de aproximativ 86
miliarde €, în timp ce promovarea accesului IMM -urilor la tehnologiile informației și
comunicațiilor se așteaptă să fie de aproximativ 15 miliarde €.
Fondul Social European pentru perioada 2007 -2013 recunoaște rolul special al IMM –
urilor în crearea de noi locuri de muncă și se concentrează pe oferirea de asistență directă
către societăți, în special IMM -uri, pentru a le ajuta să se adapteze cond ițiilor în continuă
schimbare ale pieței. Acest lucru include asistență pentru persoane (de exemplu instruire
pentru angajați și personalul de conducere), structuri și întreprinderi, prin intermediul
dezvoltării unor servicii referitoare la afaceri care se adresează nevoilor IMM -urilor sau
strategiilor lor de instruire pe termen lung. De asemenea, oferă ajutor persoanelor care au ca
scop să lucreze ca independenți și poate de asemenea să promoveze antreprenoriatul în
sistemele educaționale. În total, aceste diferite tipuri de sprijin însumează peste 16 miliarde €.
Cheltuielile se concentrează pe măsurile de ajutorare a dezvoltării IMM -urilor, de
exemplu sprijin pentru inovație, finanțare și afacere. Toate regiunile sunt acum eligibile
pentru finanța rea asigurată de fondurile structurale. În regiunile mai puțin dezvoltate din
punct de vedere economic, IMM -urile pot primi sprijin direct, în anumite condiții, în timp ce
în restul UE, sprijinul este disponibil în special pentru asociațiile profesionale, agențiile de
sprijin, administrațiile locale și alte structuri intermediare. În toate regiunile, fondurile
structurale se concentrează pe măsuri cum ar fi cofinanțarea incubatoarelor de afaceri,
consultanță, scheme de instruire și finanțare pentru IMM -uri, transfer de tehnologie și
formarea de grupuri și rețele de IMM -uri.

49
În final, încă aproape 80 miliarde € vor fi făcute disponibile pentru îmbunătățirea
competitivității în agricultură și încurajarea diversificării economice din zonele rurale. De
asemenea, vor fi făcute eforturi speciale în beneficiul exploatărilor piscicole și regiunilor cu
caracteristici specifice, ca de exemplu regiunile montane sau cele mai izolate regiuni din
Uniunea Europeană.
Selectarea proiectelor pentru finanțare se efectuează întotdeau na la nivel regional. Din
acest motiv, IMM -urile și alte organizații interesate de finanțarea oferită de fondurile
structurale trebuie să contacteze autoritățile locale pentru a afla mai multe informații .
Evoluția sectorului de IMM -uri din România, votează pentru o lege a IMM -urilor
conștientă.

1.Principalele constatări privind evoluția IMM -urilor :
a) Sectorul d e IMM -uri a crescut permanent în perioada 2002 -2008,constatăm o creș tere de
circa 70% a numărului de î nteprinderi. În această perioadă IMM -urile au crescut, ajungând la
o rată medie anuală +9,2% î n anul 2008.
b) Diminuarea prelungită a sectorului IMM -urilor î n perioada 2008 -2011 cu o pier dere a
102.688 de inteprinderi,înjumătățind progresul î nregistrat în perioada de creș tere economică
pentru anii 2002 -2008.
c) Numărul inmatriculă rilor de persoane juridice și fizice î n anul 2013 , {124.816} ,a fost mai
redus cu 30.844 față de nr. de firme aflate n insolvență ,dizolvate,suspendate,radiate{155.660}
d) Dimensiunea redusă a IMM -urilor în anul 2012 atunci câ nd s-a inregistrat un nr. 470.547
cu 82.542 mai puțin decât î n 2008, prelungeste criza.
2.Concluzii :
Constatâ nd cele enumerate mai sus,vedem că este nevoie de o Lege a IMM -urilor
consistente,pentru a indica relansarea proc esului investițional și reintrarea economiei
românești într -un nivel de creș tere. În acest sens Consiliu Național al Înteprinderilor Mici și

50
Mijlocii din România{CNIPMMR} susț ine adoptarea unei Legi a IMM -urilor,cu urmă torul
cuprins:
a) Implem entarea compl etă și logică a Small Business Act [inființarea administrației pentru
Întreprinderile mici }.
b) Imbold – conform celor mai bune practice la nivel U.E.privind dezvoltarea sectorului IMM –
urilor.
c) Îndemn pentru crearea de noi locuri de muncă .
d) Înființare a unor programe ș i fonduri special destinate IMM -urilor [alimentate din fondurile
europene}.

51
BIBLIOGRAFIE
1. Carta albă a IMM -urilor din România,2016,Raport de cercetare nr. 14,Coord. știinșific
Prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu
2. Annual Report on European SMEs 2016/2017 , Patrice Muller, Jenna Julius, Daniel Herr,
Laura Koch, Viktoriya Peycheva, Sean McKiernan, editura Karen Hope.
3. Cost of the Cumulative Effects of Compliance with EU Law for SMEs – final raport,
Centre for St rategy & Evaluation Services May – 2015 .
4. Întreprinderile mici au prioritate, Europa este bună pentru IMM -uri, iar IMM -urile sunt
bune pentru Europa, Ediția 2008, Comisia Europeană – Întreprinderi și Industrie.

52