Cof. univ. dr. MARIA GRIGORE [614243]

1UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU“– BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ECONOMIE și ADMINISTRAREA AFACERILOR
LUCRARE DE LICENȚĂ
EVIDENȚA și CONTABILITATEA TAXEI PE
VALOAREA ADĂUGATĂ LA SOCIETATEA
GAZOIL PARTENER SRL
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
Cof. univ. dr. MARIA GRIGORE
ABSOLVENT: [anonimizat]-AUREL COSTAN
BUCUREȘTI
2019

2CUPRINS
INTRODUCERE..……………………………………………………………………..………….4
CAPITOLUL I. DELIMITARI TEORETICO-LEGISLATIVE PRIVIND TAXA PE
VALOAREA ADAUGATA ………….……………………………………………………….…6
1.1 Definirea taxei pe valoarea adăugată; reglementari..…………………………………………6
1.2 Sfera de aplicare a taxe pe valoarea adăugată ……………………………………………….8
1.3 Faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată………………………………..13
1.4 Baza de impozitare și cotele taxei pe valoarea adăugată ……………………………………………….15
CAPITOLUL II. CONTABILITATEA TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ……………….19
2.1 Obiectivele și factorii organizarii contabilitatii taxei pe valoarea adăugată………….…..…19
2.2 Evidenta operativa a taxei pe valoarea adăugată……………………………….…..………. 21
2.3 Contabilitatea sintetica a taxei pe valoarea adăugată………………………………………. 22
2.4 Calculul și decontarea taxei pe valoarea adăugată; metoda deducerii……………………….26
CAPITOLUL III. TVA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ…………………………………………29
CAPITOLUL IV. CAZ PRACTIC DE CONTABILIZARE A OPERATIILOR PRIVIND TAXA
PE VALOAREA ADĂUGATĂ LA SOCIETATEA GAZOIL PARTENER SRL……………. 36
4.1 Prezentarea societatii GAZOIL PARTENER SRL……………………………………..… 36
4.2 Contabilizarea operatiilor privind taxa pe valoarea adaugata la societatea GAZOIL
PARTENER SRL…………………………………………………….……………………..… 41
CONCLUZII și PROPUNERI………………..………………………………………………. 48
BIBLIOGRAFIE. …………………………………………………………………………………………………… 50
ANEXE …………………………………………………………………………………………51

3APRECIEREA LUCRĂRII DE LICENȚĂ
Lucrarea de licență este/nu este unitară, are/nu are o structură corespunzătoare, rezolvă/nu rezolvă
problemele enunțate în temă, este/nu este de nivel științific ridicat/mediu/satisfăcător/ nesatisfăcător,
conține/nu conține contribuții și interpretări personale, nu este/este copiată după o altă lucrare
similară, și în consecință poate/nu poate fi susținută în fața comisiei de licență.
Nota acordată are la bază următoarele criterii de apreciere:
Nr.
crt.Criterii de apreciereCalificative / Note acordate*
Foarte
bineBineSatisfă-
cătorNesatis-
făcător
10 9 8 7 6 5 4
• Actualitatea, complexitatea și originalitatea temei
lucrării de licență
• Documentarea din literatura națională și internațională
• Documentarea practică pentru realizarea studiului de
caz
• Utilizarea unor surse statistice din țară și din străinătate
• Prelucrarea și sistematizarea informațiilor din literatura
de specialitate
• Prezentarea informațiilor și rezultatelor în tabele
statistice și sub formă grafică
• Elaborarea și fundamentarea economică a propunerilor
• Concluziile finale ale lucrării și contribuția personală a
autorului
• Utilizarea surselor bibliografice și modul de trimitere
la sursele bibliografice
• Modul de tehnoredactare a lucrării și utilizarea
diacriticelor
Suma pe coloană a notelor acordate pe criterii:
Suma totală a notelor acordate:
Nota acordată**:
Semnătura conducătorului științific:
* Pentru fiecare criteriu de apreciere se trece semnul X, corespunzător calificativului și notei acordate.
** Nota acordată de conducătorul științific se calculează cu relația: Suma totală a notelor acordate / 10
Declarația pe proprie răspundere privind autenticitatea lucrării de licență
Subsemnatul IONUT-AUREL COSTAN declar pe proprie răspundere, sub rezerva
sancțiunilor legale și morale, că la redactarea lucrării mele de licență nu am folosit decât
sursele bibliografice menționate în text și în bibliografia de la finalul lucrării de licență. Declar
că nu am mai prezentat această lucrare în fața unei alte comisii de examen de licență.
Semnătura absolventului:

4I N T R O D U C E R E
Contabilitatea este știința care se referă la totalitatea operațiunilor și activităților
economice desfășurate de o entitate economică prin care aceasta își obține resursele de care are
nevoie pentru a-și atinge obiectivele.
Totodată, contabilitatea reprezintă știința care asigură înregistrarea și evidențierea, în
mod sistematic și în ordine cronologică, a operațiunilor economico- financiare desfășurate de o
entitate în activitatea sa. La sfârșitul unui exercițiu financiar, prin contabilitate se asigură
evidențierea poziției economice și a performanțelor economice ale entității prin întocmirea
situațiilor financiare.
Considerând importanța normelor în vigoare, Directiva a IV-a a Comunităților
Economice Europene este cea care definește conținutul și structura situațiilor financiare anuale și
este de asemenea cea care a decis aplicarea progresivă a Standardelor Internaționale de Raportare
Financiară, denumite în continuare IFRS, în entitățile din țările membre ale Uniunii Europene.
Din punctul de vedere al fiscalității, taxa pe valoarea adăugată este o taxă de consum și ca
urmare se aplică în locul în care bunurile produse sau achiziționate sunt consumate.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect și reprezintă un adevărat interes
pentru economia națională deoarece aceasta constituie o mare parte din veniturile la bugetul de
stat, dar și datorită flexibilității acesteia în cazul unei posibile modificări. Taxa pe valoarea
adăugată se calculează asupra operațiunilor privind transferul de proprietate al bunurilor sau
asupra operațiunilor privind prestările de servicii și efectuarea de lucrări.
Din punct de vedere al teritorialității taxei pe valoarea adăugată, se aplică principiul
destinației, impozitul fiind suportat de consumatorul final în cadrul unui ciclu economic, deci are
loc o impozitare a bunurilor care sunt comercializate sau a serviciilor prestate în România,
indiferent de proveniența acestora, respectiv intern sau din import. Taxa pe valoarea adăugată se
aplică bunurilor importate la intrarea acestora pe teritoriul României.
Obiectivul acestei lucrari este de a analiza și clarifica din punct de vedere teoretic, dar și
practic, principalele aspect privind sfera de aplicare, platitorii, teritorialitatea, modul de calcul,
declararea și plata TVA.

5Studiul de caz prezinta modul de contabilizare, inregistrare și raportare a taxei pe
valoarea adăugată aferentă tranzacțiilor effectuate în cadrul societății GAZOIL PARTENER
SRL și este structurată în trei capitole.

6CAPITOLUL I:
TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ- DEFINIRE, SFERĂ DE APLICARE,
FAPTUL GENERATOR, BAZA DE IMPOZITARE ȘI COTELE DE
IMPOZITARE
1.1 DEFINIREA TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ
Conform ART. 265: „Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la
bugetul statului și care este colectat conform prevederilor prezentului titlu.”
Sursa: https://www.noulcodfiscal.ro/titlu-7/
Taxa pe valoarea adăugată a apărut ca urmare a nevoii de înlocuire a impozitului pe
circulația mărfurilor, care presupunea o impozitare în cascadă. Impozitul pe circulația mărfurilor
implica calculul unui impozit asupra unei baze de impozitare care conținea impozitul pe
circulația mărfurilor datorat anterior. Astfel, prin introducerea taxei pe valoarea adăugată s-a
făcut posibilă eliminarea impozitării în cascadă în cazul circulației mărfurilor.
Inițial, în România, taxa pe valoarea adăugată a fost introdusă prin Ordonanța de Guvern
nr. 3/1992, aprobată prin Legea nr. 130 din 19 decembrie 1992, având ca primă dată de aplicare
1 ianuarie 1993. Dar introducerea acesteia în sistemul fiscal a fost amânată într-un final până la
data de 1 iulie 1993. După introducerea taxei pe valoare adăugată în economie, Ministerul
Finanțelor a elaborat norme metodologice privind regulile de impozitare, sfera de aplicare,
persoanele impozabile, operațiunile impozabile, baza de calcul și cotele procentuale aplicate,
plătitorii, cât și drepturile și obligațiile acestora.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect deoarece se aplică consumului final al
bunurilor sau serviciilor pentru fiecare etapă a circuitului economic al acestora. Taxa pe valoarea
adăugată este platita de catre persoanele fizice sau juridice în cazul în care acestea beneficiază de
anumite bunuri sau servicii cărora li se aplică acest impozit asupra valorii adăugate.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit cu caracter universal și independent deoarece
se aplică tuturor activităților economice, iar nivelul ei este stabilit indiferent de numărul de etape
parcurse în cadrul aceluiași circuit economic.

7Unul din principiile respectate de taxa pe valoarea adăugată este acela al unicității, adică
suma totală percepută în final pentru fiecare stadiu al unui circuit economic este egală cu suma
obținută prin aplicarea cotei de impozitare asupra sumei totale pe care o are produsul sau
serviciul la trecerea lui în proprietatea consumatorului final.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care, în comparație cu impozitul pe
circulația mărfurilor, se aplică tuturor operațiunilor efectuate în cadrul aceluiași stadiu al unui
circuit economic, dar numai la valoarea adăugată rezultată în fiecare etapă al aceluiași circuit.
În cazul în care transferul asupra dreptului de proprietate se face pentru același bun de
către două sau mai multe persoane, prin intermediul mai multor tranzacții, fiecare operație se
consideră o livrare distinctă, fiind impozitată individual, chiar dacă bunul respectiv este
transferat direct asupra beneficiarului final. Fiecare proprietar nou devenit în urma tranzacției va
datora taxa pe valoarea adăugată pentru valoarea netă, ce o va adăuga la valorificare.
Valoarea adăugată reprezintă diferența dintre vânzările și cumpărările aferente aceluiași
stadiu al unui circuit economic, sau diferența rezultată în urma diminiuării valorii bunurilor
livrate sau seviciilor prestate cu valoarea bunurilor achiziționate sau a serviciilor primite într-o
perioadă de timp determinată. Această perioadă poate fi lunară sau trimestrială.
Valoarea adăugată este un indicator valoric de exprimare a producției și reprezintă
măsura valorii realizate în urma activității productive a unei firme. Valoarea adăugată reflectă
mai exact efortul propriu depus în domeniile respective de activitate.
Un principiu important al taxei pe valoarea adăugată se referă la fracționalitatea plății
acesteia, ea fiind percepută și platită în mod fracționat o dată cu trecerea unui bun sau serviciu de
la un stadiu la altul în cadrul aceluiași circuit economic și în funcție de valoarea adăugată la
fiecare etapă al circuitului. Aplicarea taxei se realizează fragmentat, pentru fiecare consumator
final și în legatură cu valoarea adăugată care i se aplică bunului sau serviciului primit.
Teritorialitatea taxei pe valoarea adăugată scoate în evidență principiul destinației, ceea
ce se traduce prin faptul că este impozitat consumul, impozitul fiind aplicat tuturor bunurilor și
serviciilor livrate, respectiv prestate pe teritoriul României, indiferent dacă acestea provind de la
producători interni sau externi.
Taxa pe valoarea adăugată se aplică tuturor persoanelor impozabile. „Este considerată
persoană impozabilă orice persoană care desfășoară, de o manieră independentă și indiferent
de loc, activități economice oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități. În sensul

8prezentului titlu, activitățile economice cuprind activitățile producătorilor, comercianților sau
prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și activitățile profesiilor libere
sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor
corporale sau necorporale în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate.”
Sursa: https://lege5.ro/Gratuit/gq3tinrq/art-127-persoane-impozabile-si-activitatea-economica-
codul-fiscal?dp=gi2demjsgi3tq
Taxa pe valoarea adăugată se poate calcula prin două metode:
• se aplică cota de impozit asupra valorii adăugate pentru fiecare stadiu pe care
bunul sau serviciul îl parcurge de la producător sau comerciant și până la cumpărător;
• se aplică cota de impozit prețului de vânzare cât și prețului de cumparare,
diferenta rezultata reprezentand taxa pe valoarea adăugată aferentă stadiului în curs de
contabilizare.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit instituit pe baza criteriului deductibilității ce
se bazează pe diferența dintre suma taxei pe valoarea adăugată aplicată vânzărilor și suma taxei
pe valoarea adăugată aplicată achizițiilor din același circuit economic efectuat de o întreprindere.
Pentru entitățile economice cu o cifră de afaceri mai mică de 88 500 Euro, (300.000 lei)
sistemul taxei pe valoarea adăugată este o posibilitate, nu o obligație.
Taxa pe valoarea adăugată este colectată și datorată la bugetul statului de către agenții
economici înregistrați în scopuri de TVA, după ce își exercită dreptul de deducere al impozitului
aferent achiziționării de bunuri sau recepționării de servicii.
În urma evidențierii și contabilizării taxei pe valoarea adăugată, agenții economici
înregistrați în scopuri de TVA pot obține TVA de plată sau TVA de recuperat. În cazul în care
TVA colectată este mai mare, entitatea economică are ca rezultat TVA de plată, iar în cazul în
care TVA deductibilă este mai mare rezultatul este TVA de recuperat. În cel de al doilea caz
agentul economic are un drept de creanță asupra bugetul statului, putând să facă uz de acest drept
prin solicitarea sumei de rambursat.
1.2SFERA DE APLICARE A TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ
Conform ART. 269.

9„Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară, de o manieră
independentă și indiferent de loc, activități economice care cuprind activitățile producătorilor,
comercianților sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și activitățile
profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economică
exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obținerii de venituri cu caracter de
continuitate.”
Sursa: https://www.noulcodfiscal.ro/titlu-7/capitol-3/articol-269.html
În cazul instituțiilor publice, acestea nu sunt considerate persoane impozabile pentru
activitățile desfășurate în calitate de autorități publice, chiar dacă aceste activități sunt
remunerabile sub formă de cotizații, onorarii, redevențe, taxe sau alte plăți. În schimb instituțiile
publice pot fi persoane impozabile pentru activități de telecomunicații, furnizarea de apă, gaze,
energie electrică, energie termică, trasport de bunuri și de persoane, depozitare, activități
defășurate în porturi și aeroporturi, publicitate comercială, depozitare, activitatea desfășurată de
posturile de radio și televiziune, restaurante, activitatea agențiilor de călătorii, livrarea de
produse spre vânzare etc.
Principala regulă în funcție de care se stabilește dacă o operație economică este supusă
sau nu taxei pe valoarea adăugată este destinația bunurilor livrate sau serviciilor prestate. Astfel
bunurile livrate și serviciile prestate sunt taxate pe teritoriul țării unde acestea sunt consumate,
iar taxa pe valoarea adăugată este suportată de consumatorul final.
În România sunt considerate operațiuni impozabile acele operațiuni care îndeplinesc
concomitent următoarele condiții:
• operațiunile care au ca scop livrarea de bunuri sau prestarea de servicii cuprinse
în sfera taxei pe valoarea adăugată;
• operațiunile a căror finalitate în cadrul unui stadiu al ciclului economic se
desfășoară pe teritoriul României;
• livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este efectuată de o persoană
impozabilă, așa cum este descrisă aceasta în normele legislative;
De asemenea sunt considerate operațiuni impozabile:
• importul de bunuri sau servicii dacă importul este desfășurat pe teritoriul
României;

10• achizițiile intracomunitare de mijloace de transport noi, efectuată de orice
persoană;
• achizițiile intracomunitare de produse accizabile, efectuată de o persoană
impozabilă, care acționează ca atare, sau de o persoană juridică neimpozabilă;
• achiziție intracomunitară de bunuri, altele decât mijloace de transport noi sau
produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă ce acționează ca atare sau de o persoană
juridică neimpozabilă.
Pentru ca operațiunile să intre în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, acestea
trebuie să rezulte din activități independente, respectiv activitățile desfășurate de persoane fizice
sau juridice pe propria răspundere și cu libertate în organizarea și defășurarea activității lor, cum
ar fi societățile comerciale, regiile autonome, persoane fizice autorizate, întreprinderi familiale
înregistrate sau nu ca agenți economici.
Taxa pe valoarea adăugată nu se aplică activităților care nu se desfășoară într-o manieră
independentă, cum ar fi activitățile prestate de salariați sau persoanele angajate printr-un contract
de muncă, precum și persoanele care prestează servicii salarizate: artiști, manechini, persoanele
remunerate de asociațiile de locatari etc.
Taxa pe valoarea adăugată nu se aplică achizițiilor intracomunitare de bunuri second-
hand, opere de artă, obiecte de colecție și de antichități când bunurile au fost taxate în statul
membru de unde sunt furnizate. De asemenea nu se aplică agenților economici care sunt
organizatori de vânzări prin licitații publice când bunurile au fost taxate în statul membru
furnizor, achizițiilor intracomunitare care urmează unor livrări de bunuri aflate sub o procedură
de tranzit suspensiv (transportul bunurilor de la un birou vamal la un altul) sau în regim vamal
suspensiv (activitatea de suspendare temporară de la drepturile de import sau export), cât și
livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii care sunt scutite de la plata taxei pe valoarea
adăugată conform normelor în vigoare din România.
Sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată anumite operațiuni în funcție de criterii
sociale sau economice:
• activitățile ce presupun îngrijiri medicale și operațiuni legate de acestea, respectiv
activitățile desfășurate de spitale, centre de tratament și recuperare etc. , indiferent de forma de
organizare a instituției care o desfășoară;

11• transportul bolnavilor, prestarea de servicii și efectuarea de lucrări în cazul
medicilor stomatologi și tehnicieni dentari, cât și livrările de organe;
• activitatea de învățământ, formarea profesională a adulților și activitățile strâns
legate de aceasta, meditațiile acordate în particular de cadre didactice din domeniul
învățământului școlar, preuniversitar și universitar, prestările de servicii și/sau livrările de bunuri
ce vizează asistența socială, prestările de servicii cu privire la practicarea sportului sau a
educației fizice, prestările de servicii și/sau livrările de bunuri cu caracter cultural recunoscute de
Ministerul Culturii și Cultelor;
• serviciile publice poștale;
• plasarea de personal din cadrul instituțiilor religioase în alte instituții cu scopul de
a a desfășura activități legate de învățământ, medicină, asistență socială
• unele dintre serviciile bancare: acordarea de credite, tranzacții privind conturile
curente, tranzacțiile privind garanțiile de credite, tranzacții privind valuta, monedele și
bancnotele utilizate ca mijloc legal de plată, cu excepția obiectelor de colecție.
• activitățile desfășurate de de agenții economici privind operațiunile de asigurare și
reasigurare, jocuri de noroc, livrarea de timbre poștale și fiscale;
• livrarea de bunuri imobile, construcții și terenuri, cu excepția construcțiilor noi,
terenurilor contruibile sau părți de construcții noi.
• închirierea sau leasingul de bunuri imobile cu excepție activitatea hotelieră.
• importul și achiziția intracomunitară de bunuri a căror livrare în România este în
orice situație scutită de taxă în interiorul țării;
• livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Comunității de către
furnizor sau de altă persoană în contul său.
Nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată operațiunile privind livrările de
bunuri și prestările de servicii ce rezultă din activitatea efectuată de:
• asociațiile fară scop lucrativ pentru activitățile sociale de binefacere;
• sindicatele, pentru activități privind apărarea intereselor ale membrilor lor;
• vânzarea imobilelor sau părți de imobile construite înainte de introducerea taxei
pe valoarea adăugată în sistemul fiscal din România;
• instituțiile publice pentru activitățile cu scop social, educativ, administrativ, de
apărare, cultural, sportiv, de ordine publică și siguranța statului;

12• instituțiile ce desfășoară activități de natură religioasă, politică sau civică;
• închirieri de imobile sau părți de imobile pentru a fi locuite;
• operațiuni ce nu au ca scop obținere de profit sau operațiuni ce nu sunt executate
cu plată.
Trebuie făcută diferența între operațiunile scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată și
operațiunile care nu fac parte din sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, deoarece deși
nici unora, nici celorlalte nu li se aplică taxa pe valoarea adăugată, operațiunile scutite pot deveni
impozabile prin opțiunea agenților economici. Dacă un agent economic optează pentru a deveni
plătitor de taxă pe valoarea adăugată, acesta beneficiază dreptul de deducere al taxei pe valoarea
adăugată aferentă bunurilor și serviciilor achiziționate.
Operațiunile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată privind livrarea de
bunuri, adică tranferul dreptului de proprietate asupra unui bun, cărora li se aplică taxa pe
valoarea adăugată sunt:
• livrarea de bunuri;
• prestarea de servicii;
• schimbul de bunuri sau servicii;
• achizițiile intracomunitare de bunuri;
• importul de bunuri;
Este considerată livrare de bunuri transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor
respective. Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor de la proprietar la beneficiar se
poate face personal sau printr-o terță persoană numită intermediar, care acționează în numele
proprietarului. Sunt considerate livrări de bunuri următoarele operațiuni:
• vânzarea;
• schimbul;
• predarea bunurilor în baza unui contract încheiat care prevede că plata se
efectuează în rate;
• aportul în bunuri la capitalul social al unei entități economice;
• predarea bunurilor cu titlu gratuit;
• trecerea în domeniul public din patrimoniul unor persoane impozabile sub forma
unor depăgubiri.

13Prestările de servicii constau în totalitatea activităților ce se pot efectua în baza unui
contract, care nu reprezintă o livrare de bunuri. Acestea cuprind operațiuni cum sunt:
• transport de persoane sau mărfuri;
• închirierea de bunuri;
• operațiuni de intermediere, consultanță, pe bază de comision;
• transferul de bunuri necorporale: mărci, brevete, licențe, drepturi de autor, titluri
de participare;
• servicii poștale și de telecomunicații
• operațiuni bancare
• operațiuni de studiu, cercetare, publicitate, dezvoltare, medicale etc.
Schimbul de bunuri este definit ca o operațiune în cadrul căreia plată pentru serviciile sau
bunurile livrate este efectuată sub formă de alte servicii sau bunuri date la schimb.În acest caz se
consideră că persoana impozabilă a efectuat o livrare de servicii sau bunuri cu plată și I se aplică
cota de taxă pe valoarea adăugată conform legii.
Achizițiile comunitare sunt acele operațiuni prin care se obține dreptul de proprietate
asupra unor bunuri de la un furnizor dintr-un stat membru al Uniunii Europene, către un
cumpărător dintr-un alt stat membru altul decât al furnizorului de la care au plecat bunurile.
Importul de bunuri este reprezentat de intrarea pe teritorul Comunității Europene a
bunurilor provenite dintr-un teritoriu terț care nu este membru al Uniunii Europene, făcând parte
din teritoriul vamal al Comunității.
Operațiuni asimilate livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii:
• utilizarea în folosul propriu de bunuri sau servicii destinate în mod curent vânzării
în condițiile în care entitatea realizează parțial sau exclusiv operațiuni scutite de la plata taxei pe
valoarea adăugată;
• serviciile prestate cu titlu gratuit de către o persoană impozabilă pentru folosul
propriu sau al personalului acesteia, cu alte scopuri decât desfășurarea activității economice
curente;
• utilizarea în folosul propriu a bunurilor propuse spre vânzare în mod curent în
cazul în care agentul economic realizează bunuri de natura mijloacelor fixe.
1.3 FAPTUL GENERATOR ȘI EXIGIBILITATEA TAXEI PE VALOAREA
ADĂUGATĂ

14Faptul generator al taxei pe valoarea adăugată se referă la cauza și momentul prin care ia
naștere obligația persoanei impozabile de a plăti taxa, respectiv în momentul livrării bunurilor
sau prestării serviciilor sau în momentul încasării plății.
Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată se referă la data când care organul fiscal are
dreptul să pretindă plata taxei pe valoarea adăugată pe care agentul economic o datorează la
bugetul statului și în același timp, data la care o persoană impozabilă are obligația de a vărsa la
bugetul statului suma aferentă taxei pe valoarea adăugată pe care o datorează conform legii și a
deconturilor sau declarațiilor depuse. Plata taxei pe valoarea adăugată poate fi amânată, dar acest
fapt va genera majorări de întârziere pentru neplata sumei datorate.
Taxa pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri și prestările intervine după caz în
următoarele momente:
• pentru bunurile ce sunt livrate pentru a fi testate sau verificate, faptul generator
are loc în momentul în care bunurile livrate au fost acceptate de către beneficiar;
• pentru stocurile ce sunt puse la dispoziția clienților, faptul generator intervine în
momentul în care bunurile sunt decărcate din stoc în vederea utilizării lor;
• pentru bunurile aflate în consignație faptul generator apare la data când bunurile
sunt livrate de la consignatar către clienții săi;
• în cazul livrărilor de bunuri corporale, se consideră data a livrării momentul în
care beneficiarul primește dreptul de proprietate asupra bunului, cu excepția contractelor cu plata
în rate care au specificată clauza că dreptul de proprietate este transmis cel mai târziu la data
plății ultimei sume scadente.
• pentru bunurile livrate în baza unui contract de leasing , concesionare, arendare
faltul generator intervine la fiecare dată specificită în contract ca fiind dată de plată.
• pentru bunurile de import aflate în regim de tranzit, antrepozit sau introducere
temporară în țară faptul generator intervine în momentul în care bunurile sunt scose din regimul
respectiv și se îndeplinesc procedurile și formalitățile necesare noii destinații.
• în cazul livrărilor de bunuri în mod continuu, precum apa, gazele naturale,
electricitatea etc., faptul generator intervine la momentul emiterii facturii aferente consumului.
Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine la data consumării faptului generator,
adică în momentul prestărilor serviciilor, livrării bunurilor sau tranferării dreptului de proprietate
asupra bunurilor imobiliare.

15Prin excepție exigibilitatea taxei pe valoare adăugată este anticipată faptului generator în
următoarele situații:
• atunci când se emite factura înaintea livrării bunurilor sau prestării serviciilor;
• în momentul în care se încasează contravaloarea bunurilor sau serviciilor înainte
ca acestea să fie livrate;
• în momentul în care se fac decontări repetate sau se încasează avansuri.
Pentru a fi eligibilă pentru aplicarea sistemului TVA la încasare o entitate economică
trebuie să fie înregistrată în scopuri de TVA, să aibe sediul activității economice pe care o
desfășoară în România, iar cifra de afaceri din anul calendaristic precedent să nu depășească
plafonul de 2 250 000 lei. Persoanele impozabile care optează pentru aplicarea sistemului TVA
la încasare sunt obligate prin normele în vigoare să aplice sistemul respectiv cel puțin până la
sfârșitul anului calendaristic în care a optat pentru aplicarea sistemului, cu excepția în care este
depășit plafonul prezentat mai sus.
În cazul achizițiilor intracomunitare de bunuri faptul generator intervine în momentul în
care ar interveni și în cazul livrării de bunuri similare pe teritoriul statului de unde provin
bunurile, iar exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine la data emiterii facturii pentru
livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.
În cazul importurilor de bunuri faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoare adăugată
intervin în momentul în care intervin și faptul generator și exigibilitatea taxelor vamale agricole
care se aplică unor astfel de bunuri. Dacă bunurile intră într-un regim vamal special, faptul
generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin în momentul în care bunurile sunt
scoase din regim respectiv.
1.4BAZA DE IMPOZITARE ȘI COTELE TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ
Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este reprezentată de prețul sau costul
bunurilor livrate sau serviciilor prestate, determinat în momentul livrării bunurilor sau prestării
serviciilor și este obiectul impozitării.
Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată se constituie, în cazul livrărilor de bunuri
și prestărilor de servicii, din toate sumele ce constituie prețul final al bunului sau serviciului

16primit. Baza de impozitare poate conține toate taxele și impozitele aplicate unui bun sau serviciu,
dacă legea nu prevede altceva, cu excepția taxei pe valoarea adăugată. De asemenea baza de
impozitare a taxei pe valoarea adăugată poate conține comisione, cheltuieli de transport, de
ambalare, și alte cheltuieli considerate cheltuieli accesorii.
Baza de impozitare se poate reduce în cazul în care contractul pentru livrarea de
bunuri sau prestarea de servicii se desface total sau parțial înainte de livrarea lor, dar pentru care
au fost emise facturi în avans. De asemenea, baza de impozitare se poate reduce în cazul în care
au fost acordate rabaturi, remize, risturne sau alte reduceri de preț după livrarea bunurilor sau
prestarea serviciilor. Baza de impozitare se reduce în cazul în care contravaloarea bunurilor
livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza falimentului beneficiarului.
În cazul achizițiilor intracomunitare de bunuri baza de impozitare a taxei pe valoarea
adăugată se stabilește conform acelorlași reguli care se aplică și în cazul livrării acelorlași bunuri
pe teritoriul țării. În acest caz baza de impozitare poate cuprinde și accizele aplicate bunurilor
respective.
Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată pentru importuri se referă la valoarea
bunurilor din vamă, stabilită conform normelor legale vamale în vigoare. Baza de impozitare a
taxei pe valoarea adăugată, în acest caz include toate cheltuielile accesorii, cum ar fi:
comisioanele, cheltuielile de trasport, cheltuielile de ambalare, cheltuielile de asigurare,
cheltuielile de manevrare a bunurilor.
În România pentru operațiunile impozabile privind livrările de bunuri, transferul
dreptului de proprietate asupra bunurilor și prestările de servicii se aplică trei cote ale taxei pe
valoarea adăugată:
• cota standard de 19%;
• cota redusă de 9%;
• cota redusă de 5%.
Cota standard de 19% se aplică asupra bazei de impozitare pentru toate operațiunile
impozabile care nu sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată sau care nu se încadrează în aria
cotelor reduse.
Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare în cazul următoarelor prestări de
servicii sau livrări de bunuri:

17-livrarea de proteze ai accesorii ale acestora, definite prin normele metodologice conform
legislatiei specifice, cu exceptia protezelor dentare scutite de taxa conform art. 292 alin. (1) lit.
b);
-livrarea de produse ortopedice;
-livrarea de medicamente de uz uman și veterinar;
-livrarea urmatoarelor bunuri: alimente, inclusiv bauturi, cu exceptia bauturilor alcoolice,
destinate consumului uman și animal, animale și pasari vii din specii domestice, seminte, plante
și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau inlocui
alimentele. Prin normele metodologice se stabilesc codurile NC corespunzatoare acestor bunuri;
-livrarea apei pentru irigatii în agricultura;
-livrarea de ingrasaminte și de pesticide utilizate în agricultura, seminte și alte produse
agricole destinate insamantarii sau plantarii, precum și prestarile de servicii de tipul celor
specifice utilizate în sectorul agricol, prevazute prin ordin comun al ministrului finantelor
publice și al ministerului agriculturii și dezvoltarii rurale;
-serviciile de alimentare cu apa și de canalizare.
Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea bunurilor imobile
care sunt folosite ca locuințe în următoarele situații:
-manuale scolare, carti, ziare și reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv sau în principal
publicitatii;
-serviciile constand în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente
istorice, monumente de arhitectura și arheologice, gradini zoologice și botanice, balciuri, parcuri
de distractii și parcuri recreative ale caror activitati sunt incadrate la codurile CAEN 9321 și
9329, potrivit Clasificarii activitatilor din economia nationala – CAEN, actualizata prin Ordinul
presedintelui Institutului National de Statistică nr. 337/2007, targuri, expozitii și evenimente
culturale, evenimente sportive, cinematografe, altele decat cele scutite conform art. 292 alin. (1)
lit. m);
-serviciile constand în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente
istorice, monumente de arhitectura și arheologice, gradini zoologice și botanice, balciuri, parcuri
de distractii și parcuri recreative ale caror activitati sunt incadrate la codurile CAEN 9321 și

189329, potrivit Clasificarii activitatilor din economia nationala – CAEN, actualizata prin Ordinul
presedintelui Institutului National de Statistica nr. 337/2007, targuri, expozitii și evenimente
culturale, evenimente sportive, cinematografe, altele decat cele scutite conform art, 292 alin. (1)
lit. m);
-livrarea locuintelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite.
Terenul pe care este construita locuinta include și amprenta la sol a locuintei;
-cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv
inchirierea terenurilor amenajate pentru camping;
-serviciile de restaurant și de catering, cu exceptia bauturilor alcoolice, altele decat berea care
se incadreaza la codul NC 22 03 00 10;
-dreptul de utilizare a facilitatilor sportive ale caror activitati sunt incadrate la codurile
CAEN 9311 și 9313, potrivit Clasificarii activitatilor din economia nationala – CAEN,
actualizata prin Ordinul presedintelui Institutului National de Statistica nr. 337/2007, în scopul
practicarii sportului și educatiei fizice, altele decat cele scutite confor art. 292 alin. (1) lit. l).

19CAPITOLUL II:
CONTABILITATEA TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ
2.1 OBIECTIVELE ȘI FACTORII ORGANIZĂRII CONTABILITĂȚII TAXEI PE
VALOAREA ADĂUGATĂ
Taxa pe valoarea adăugată, ca impozit indirect, cu plată fracțională, pe toate fazele
circuitului economic, constituie un important venit al bugetului de stat care, potrivit legii este
colectat și decontat prin intermediul persoanelor fizice și juridice ce desfășoară activități
producătoare de venituri supuse taxei pe valoarea adăugată.
Ca unități patrimoniale plătitoare de taxa pe valoarea adăugată, persoanele juridice
funcționează drept agent fiscal al statului. Astfel pe baza documentelor emise și primite de la
terți, agenții economici calculează, colectează, încasează, decontează și plătesc la bugetul de stat
taxa pe valoarea adăugată, iar organele fiscale au rolul de a ține evidența, de a verifica și de a
controla sumele declarate de agenții economici privind taxa pe valoarea adăugată. În acest sens
pricipalul obiectiv al contabilității taxei pe valoarea adăugată este acela de a asigura aplicarea
corectă a normelor legale în vigoare cu privire la aceasta.
Principalele obiective ale organizării contabilității taxei pe valoarea adăugată se referă la:
• pregătirea unui mediu informațional pentru a putea administra taxa pe valoarea
adăugată;
• calcularea și înregistrarea taxei pe valoarea adăugată aferentă achizițiilor de
bunuri și servicii;
• calcularea și înregistrarea taxei pe valoarea adăugată aferentă vânzărilor de bunuri
și servicii;
• regularizarea și decontarea taxei pe valoarea adăugată cu bugetul statului;
• furnizarea și stocarea informațiilor cu privire la taxa pe valoarea adăugată
necesare organelor de control fiscal sau financiar.
Pentru a putea îndeplini obiectivele de mai sus, în organizarea contabilității taxei pe
valoarea adăugată trebuie să se țină cont și de anumiți factori cum ar fi:

20• categorii de operații supuse taxei pe valoarea adăugată;
• sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată;
• cotele și regulile de aplicare a taxei pe valoarea adăugată;
• faptul generator și exigibilitatea;
• baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată;
• regimul deducerilor;
• decontarea și plata taxei pe valoarea adăugată pe care agenții economici o
datorează la bugetul de stat.
Organizarea contabilității taxei pe valoarea adăugată se face pe baza normelor legale în
vigoare care vizează înregistrarea în mod corect a taxei pe valoarea adăugată.
Organizarea contabilității taxei pe valoarea adăugată are la bază trei componente
importante: documentția primară, evidența operativă a taxei pe valoarea adăugată și
contabilitatea sintetică a taxei pe valoarea adăugată.
Conform Hotărârii Guvernului României, pentru aprobarea modelelor formularelor
comune privind activitatea financiară și contabilă și a normelor metodologice privind întocmirea
și utilizarea acestora , se pot folosi formulare tipizate comune sau specifice în legătură cu
aplicarea taxei pe valoarea adăugată.
Documentele primare în care se consemnează operațiunile supuse taxei pe valoarea
adăugată sunt formulare cu regim special, fiind înseriate, numerotate și gestionate cu strictețe
pentru a putea evidenția circulația taxei pe valoarea adăugată în activitatea entității.
Formularele pot fi formulare financiar- contabile comune pe economie sau formulare
tipizate specifice unor sectoare.
Formularele financiar- contabile comune pe economie sunt:
• dispoziția de livrare;
• avizul de însoțire a mărfii;
• factura;
• jurnalul pentru vânzări;
• jurnalul pentru cumpărări;
• borderou de vânzare sau borderou de cumpărare.
Formularele tipizate specifice unor sectoare pot fi:
• în sectorul distribuției produselor petroliere:

21• dispoziția de livrare PECO;
• aviz de însoțire a mărfii PECO;
• factura PECO.
• în sectorul vamal:
• declarația vamală;
• declarația vamală complementară.
• în comerțul interior:
• bon de vânzare;
• nota de plată;
• bon de primire (consignație). Etc.
2.2 EVIDENȚA OPERATIVĂ A TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ
Evidența operativă a documentelor ce înregistrează operațiile desfăsurate de un agent
economic plătitor de taxa pe valoarea adăugată, se realizează de obicei sunt forma registrelor
operative și a borderourilor de încasări și plăți.
Evidența operativă sub forma borderourilor de încasări și plăți are ca scop centralizarea
zilnică a documentelor justificative privind activitatea economică desfășurată de acea persoană
impozabilă și de asemenea facilitează calculul taxei pe valoarea adăugată colectată și a taxei pe
valoarea adăugată a taxei pe valoarea adăugată deductibile aferentă operațiunilor zilnice.
Persoanele impozabile trebuie să țină evidența completă și corectă a tuturor operațiunilor
efectuate în cadrul desfășurării activității lor economice, iar persoanele neimpozabile trebuie să
țină evidența tuturor achizițiilor intracomunitare.
Evidențele contabile trebuie întocmite și păstrate în așa fel încât să păstreze și să cuprindă
toate informațiile, documentele și conturile folosite în conformitate cu normele legale în vigoare.
Fiecare persoană impozabilă trebuie să țină următoarele evidențe și documente:
• evidențe contabile privind activitatea sa economică;
• al doilea exemplar al facturilor emise sau orice alte documente emise privind
activitatea economică a persoanei impozabile;
• facturile sau orice alte documente primite legate de activitatea econimică a
persoanei impozabile;
• jurnalele pentru vânzări și jurnalele pentru cumpărări;

22• documente vamale și după caz cele privind accizele legate de importul, exportul,
livrarea intracomunitară și achiziția intracomunitară de bunuri realizate de respectiva persoană
impozabilă.
Documentele prezentate mai sus nu sunt formulare tipizate, fiecare agent economic
putând să își întocmească un model propriu, cu condiția să respecte condițiile minimale
prevăzute de lege.
Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care aplică sistemul TVA la
încasare au obligația să menționeze în jurnalele pentru vânzări facturile emise pentru livrări de
bunuri/prestări de servicii pentru care aplică sistemul TVA la încasare, chiar dacă exigibilitatea
taxei nu intervine în perioada fiscală în care a fost emisă factura.
2.3 CONTABILITATEA SINTETICĂ A TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ
Organizarea contabilității taxei pe valoarea adăugată are ca scop evidența distinctă a taxei
în conturi sintetice de gradul II și gradul III pentru a putea stabili model de determinare și
decontare a acesteia.
Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată se ține cu ajutorul contului 442 „Taxa pe
valoarea adăugată”, care este face parte din clasa 4 și este un cont bifuncțional. Contul 442 „Taxa
pe valoarea adăugată” reflectă de fapt decontările privind taxa pe valoarea adăugată cu bugetul
statului.
Contul 442 „Taxa pe valoarea adăugată” se dezvoltă pe 5 conturi sintetice de gradul II,
după cum urmează:
• 4423 „TVA de plată”;
• 4424 „TVA de recuperat”;
• 4426 „TVA deductibilă”;
• 4427 „TVA colectată”;
• 4428 „TVA neexigibilă”.
Contul 4423 „TVA de plată” este un cont de pasiv care ține evidența taxei pe valoarea
adăugată ce se determină la sfârșitul lunii și care este datorată la bugetul de stat. Se creditează la
sfârșitul lunii cu diferența dintre soldurile finale ale conturilor 4427 „TVA colectată” și 4426
„TVA deductibilă” , în cazul în care taxa pe valoarea adăugată colectată este mai mare decât taxa
pe valoarea adăugată deductibilă. În contrapartidă, suma înregistrată în acest cont se înregistrează

23și în debitul contului 4427 „TVA colectată”. Contul 4432 „TVA de plată” se debitează” prin
creditul contului 512 „ Conturi curente la bănci” cu sumele plătite la bugetul de stat pe care
agentul economic le datorează.
Astfel contul 4423 „TVA de plată” intră în corespondență cu conturile creditoare 4424
„TVA de recuperat”, ce reprezintă taxa pe valoarea adăugată de recuperat ce a fost compensată și
5121 „Conturi curente la bănci” prin sumele virate la bugetul de stat reprezantând plata taxei pe
valoarea adăugată datorată.De asemenea contul 4423 „TVA de plată” corespondează cu contul
debitor 4427 „TVA colectată” pentru a se credita, sumele înregistrate reprezentând diferența
dintre taxa pe valoarea adăugată mai mare și taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mică.
Contul 4424 „TVA de recuperat” este un cont de activ și ține evidența dreptului de
creanță pe care o entitate economică îl are asupra bugetului de stat privind taxa pe valoarea
adăugată. În acest cont se înregistrează sumele de taxa pe valoarea adăugată pentru care agenții
economici pot primi rambursare de la bugetul de stat.
În debitul contului 4424 „TVA de recuperat” se în registrează la sfârșitul lunii diferența
dintre soldurile finale ale conturilor 4426 „TVA deductibilă” și 4427 „TVA colectată”, în cazul
în care taxa pe valoarea adăugată deductibilă este mai mare decât taxa pe valoarea adăugată
colectată. În corespondență cu 4424 „TVA de recuperat”, pot fi conturile 4426 „TVA
deductibilă” care se debitează prin creditul contului 4424 „TVA de recuperat”, respectiv
conturile 4423 „TVA de plată” și 512 „Conturi curente la bănci” care se creditează prin debitul
contului 4424 „TVA de recuperat”.
Contul 4426 „TVA deductibilă” este un cont de activ prin care se ține evidența taxei pe
valoarea adăugată aferentă facturilor pe care un agent economic le primește de la furnizorii săi
pentru bunurile sau serviciile achiziționate. Taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor
achiziționate sau serviciilor primite este deductibilă din punct de vedere fiscal.
Contul 4426 „TVA deductibilă” se debitează în cursul lunii cu sumele reprezentând taxa
pe valoarea adăugată înscrisă în facturile primite de la furnizori prin creditul conturilor 401
„Furnizori” sau 404 „Furnizori de imobilizări”. De asemenea contul 4426 „TVA deductibilă” se
debitează cu taxa pe valoarea adăugată aferentă ratelor devenite scadente pe care agentul
economic trebuie să le achite prin creditul contului 4428 „TVA neexigibilă” sau cu sumele de
taxă pe valoarea adăugată pentru mijloacele fixe realizate din producția proprie prin creditul
contului 4427 „TVA colectată”. În cazul în care doi agenți economici înscriși amândoi în

24sistemul TVA la încasare, care au o relație de client- furnizor, în contabilitatea agentului
economic cu calitatea de client, contul 4426 „TVA deductibilă” se debitează cu suma aferentă
plății pentru o factură primită anterior, prin creditul contului 4428 „TVA neexigibilă”.
Contul 4426 „TVA deductibilă” se creditează cu sumele aferente taxei pe valoarea
adăugată ce nu sunt deductibile, ca urmare a utilizării bunurilor și serviciilor achiziționate pentru
operațiuni ce sunt scutite de plata taxei pe valoarea adăugată, prin debitul contului 635
„Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”. Contul 4426 „TVA deductibilă” se
creditează și prin creditul conturilor 4427 „TVA colectată” și 4424 „TVA de recuperat” cu
sumele ce reprezintă taxa pe valoarea adăugată recunoscută la deducere și care poate fi reținută
din taxa pe valoarea adăugată colectată, respectiv cu sumele ce reprezintă taxa pe valoarea
adăugată deductibilă care este mai mare decât taxa pe valoarea adăugată colectată și urmează să
se încaseze de la bugetul statului.
Soldul debitor al contului 4426 „TVA deductibilă” arată că nivelul taxei pe valoarea
adăugată deductibilă este mai mare decât nivelul taxei pe valoarea adăugată colectată, ceea ce
pentru entitatea economică înseamnă un drept de creanță asupra bugetul statului. La sfârșitul
lunii contul 4426 „TVA deductibilă” se soldează prin transferarea soldului final în debitul
contului 4424 „TVA de recuperat”.
Contul 4427 „TVA colectată” este un cont de pasiv care ține evidența înregistrărilor
contabile de taxa pe valoarea adăugată aferentă vânzărilor de bunuri, prestărilor de servicii sau
executării de lucrări. Taxa pe valoarea adăugată reprezintă datoria pe care întreprinderea
financiară va trebui să o plătească la bugetul statului.
Contul 4426 „TVA colectată” se creditează în cursul lunii cu sumele de taxa pe valoarea
adăugată aferente vânzărilor de bunuri sau livrării de lucrării și servicii, prin debitul conturilor
411 „Clienți”, 461 „Debitori diverși” sau 531 „Casa”. De asemenea contul 4427 „TVA
colectată” se creditează prin debitul contului 4428 „TVA neexigibilă”, cu sumele de taxa pe
valoarea adăugată aferente ratelor ajunse la scadență sau a livrării de bunuri sau servicii prestate
anterior și care se facturează ulterior. Prin debitul conturilor 4426 „TVA deductibilă” și 635
„Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”, contul 4427 „TVA colectată”
se creditează cu taxa pe valoarea adăugată aferentă mijloacelor fixe realizate în regie proprie,
respectiv cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor și serviciilor folosite în scop personal,
predate cu titlu gratuit sau acordate salariaților sub forma remunerațiilor în natură.

25Contul 4427 „TVA colectată” se debitează la sfârșitul lunii cu taxa pe valoarea adăugată
ce are drept de deducere prin creditul contului 4426 „TVA deductibilă” și cu sumele ce
reprezintă taxa pe valoarea adăugată aferentă clienților insolvabili declarați inactivi, prin creditul
contului 4118 „Clienți incerți”. În momentul regularizării taxei pe valoarea adăugată, la sfârșitul
lunii, contul 4427 „TVA colectată” se debitează cu sumele de taxa pe valoarea adăugată
colectată mai mare decât taxa pe valoarea adăugată deductbilă prin creditul contului 4423 „TVA
de plată”.
Soldul creditor al contului 4427 „TVA colectată” reprezintă diferența dintre taxa pe
valoarea adăugată colectată mai mare și taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mică. După
regularizarea taxei pe valoarea adăugată și înregistrarea acesteia în creditul contului 4423 „TVA
de plată” contul 4427 „TVA colectată” se soldează. Taxa pe valoarea adăuagată înregistrată în
creditul contului 4423 „„TVA de plată” reprezintă suma pe care întreprinderea trebuie să o verse
la bugetul statului până pe data de 25 ale lunii următoare.
Contul 4428 „TVA neexigibilă” este un cont bifuncțional și ține evidența taxei pe
valoarea adăugată aferentă vânzărilor pentru care clienții vor achita în rate sau achizițiilor pentru
care plata furnizorului se va face în rate. De asemenea contul 4428 „TVA neexigibilă” ține
evidența achizițiilor sau vânzărilor pentru care nu s-a întocmit încă factură, în acest caz taxa pe
valoarea adăugată fiind neexigibilă.
În debitul contul 4428 „TVA neexigibilă” se înregistrează următoarele sume:
• taxa pe valoarea adăugată aferentă facturilor primite de la furnizori pentru care
plata se efectuează în plăți eșalonate în mai multe rate, prin creditul conturilor 401 „Furnizori” și
404 „Furnizori de imobilizări”;
• taxa pe valoarea adăugată aferentă achizițiilor de bunuri sau servicii sosite fără
factură, prin creditul contului 408 „Furnizori- facturi nesosite”;
• taxa pe valoarea adăugată aferentă vânzărilor de mărfuri cu amănuntul prin
creditul contului 371 „Mărfuri”;
• taxa pe valoarea adăugată care devine exigibilă, aferentă ratelor ce au ajuns la
scadență pentru pentru livrările de bunuri sau servicii cu plata în rate, cât și taxa pe valoarea
adăugată ce figurează în facturile emise clienților pentru care nu s-au întocmit facturi anterior,
prin creditul contului 4427 „TVA colectată”.

26În creditul contului 4428 „TVA neexigibilă” se înregistrează taxa pe valoarea adăugată
aferentă următoarelor situații:
• taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri sau servicii pentru care nu
s-au emis incă facturi clienților prin debitul contului 418 „Clienți- facturi de ăntocmit”;
• taxa pe valoarea adăugată înscrisă în factura emisă clienților ce va fi încasată în
rate prin debitul contului 4111 „Clienți”;
• taxa pe valoarea adăugată aferentă intrărilor de mărfuri în unitățile cu amănuntul,
prin debitul contului 371 „Mărfuri”;
• taxa pe valoarea adăugată devenită exigibilă aferentă ratelor ajunse la scadență
pentru cumpărăturile făcute în rate , cât și taxa pe valoare adăugată înscrisă în facturile primite
de la funizori care figurau anterior în facturi nesosite, prin debitul contului 4426 „TVA
deductibilă”.
Soldul contului 4428 „TVA neexigibilă” reprezintă sumele de taxa pe valoare adăugată
ce sunt în curs de a deveni exigibile. Pe măsură aceste sume de taxa pe valoarea adăugată devin
exigibile, ele sunt transferate în debitul contului 4426 „TVA deductibilă” pentru operațiunile de
achiziții de bunuri, servicii sau lucrări, și în creditul contului 4427 „TVA colectată” pentru
operațiunile de vânzări de bunuri, prestări de servicii sau executări de lucrări.
2.4 CALCULUL ȘI DECONTAREA TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ; METODA
DEDUCERII
Agenții economici înregistrați ca fiind plătitori de taxă pe valoarea adăugată sunt obligați
să calculeze și să efectueze decontarea cu bugetul statului a taxei pe valoarea adăugată, lunar sau
trimestrial, în funcție de opțiunea pe care au ales-o sau în care se încadrează.
Conform Art. 145, alin. 1) din Codul fiscal, dreptul de deducere a taxei pe valoarea
adăugată ia naștere la momentul exigibilității taxei.
Deducerea taxei pe valoarea adăugată, în cazul achizițiilor de bunuri și servicii se face
pentru totalitatea operațiunilor efectuate în cursul unei luni sau în cursul unui trimestru, și nu
pentru fiecare operațiune în parte.
Pentru a putea calcula și înregistra obligațiile sau drepturile de creanță pe care o unitate
patrimonială le are asupra bugetului statului se folosesc informațiile din jurnalul pentru
cumpărări pentru TVA deductibilă, ce trebuie să corespundă cu rulajul debitor al contului 4426

27„TVA deductibilă”, respectiv informațiile din jurnalul de vânzări pentru TVA colectată, ce
trebuie să corespundă cu rulajul creditor al contului 4427 „TVA colectată”.
Daca agentul economic a efectuat numai operații economice impozabile, dreptul de
deducere acționează întreaga sumă a TVA deductibilă, evidențiată în jurnalul pentru cumpărări și
în rulajul debitor al contului 4426 „TVA deductibilă”.
Deducerea taxei pe valoarea adăugată se face prin diminuarea sumei din contul 4427
„TVA colectată” cu suma din contul 4426 „TVA deductibilă” la sfârșitul unei perioade fiscale.
Orice persoană impozabilă are drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă
achizițiilor de bunuri sau servicii, dacă acestea sunt destinate utilizării ca și operațiuni taxabile
sau operațiuni scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată.
Orice unitate patrimonială care este înregistrată în scopuri de TVA are dreptul să scadă
din valoarea totală a taxei pe valoarea adăugată colectată, pentru o perioadă fiscală, valoarea
totală a taxei pentru care în aceeași perioadă are dreptul de deducere. În cazul în care nu sunt
îndeplinite condițiile pentru a putea exercita dreptul de deducere asupra taxei pe valoarea
adăugată, persoana impozabilă își poate exercita acest drept prin decontul de taxă pe valoarea
adăugată în care sunt îndeplinite condițiile și formalitățile necesare, sau printr-un decont ulterior,
dar nu pentru mai mult de 5 ani consecutivi, începând cu data de 1 ianuarie a anului care
urmează celui în care a luat naștere dreptul de deducere.
Dreptul de deducere al taxei pe valoarea adăugată este limitat la 50% în cazul taxei
aferente achizițiilor de vehicule rutiere, cât și a taxei aferente cheltuielilor legate de vehiculele
aflate în proprietatea sau folosința unei persoane impozabile, în cazul în care acestea nu sunt
folosite exclusiv în scopul activității economice desfăsurate.
Dreptul de deducere al taxei pe valoarea adăugată se poate exercita chiar dacă nu există o
taxă pe valoarea adăugată colectată mai mare din care să se scadă taxa pe valoarea adăugată
deductibilă mai mică.
Exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată se poate face în două
moduri:
• prin scăderea taxei pe valoarea adăugată deductibilă mai mică din taxa pe
valoarea adăugată mai mare, prin rulajele conturilor 4426 „TVA deductibilă”, respectiv 4427
„TVA colectată”, diferența de taxa pe valoarea adăugată însemnând taxa pe valoarea adăugată de
plată ce urmează a fi virată în contul bugetului statului;

28• prin rambursarea de către organele fiscale a taxei pe valoarea adăugată
deductibilă, în cazul în care entitatea realizează doar activități de export pentru care cota de
impozitare este zero, cât și în cazul în care taxa pe valoarea adăugată deductibilă este mai mare
decât taxa pe valoarea adăugată colectată.
Pentru rambursarea taxei pe valoarea adăugată o întreprindere trebuie să completeze și să
depună la organul fiscal o cerere de rambursare a taxei pe valoarea adăugată.
Cererea de rambursare a taxei pe valoarea adăugată poate fi formulată pentru următoarele
situații:
• rambursarea pentru export, în cazul agenților economici ce mărfuri sau produse
finite la export. Aceste operațiuni nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată, deci nu pot colecta
taxa. Astfel taxa pe valoarea adăugată deductibilă este rambursată după un control în prealabil al
organelor de control fiscal.
• rambursarea pentru activități specifice, se regăsește în cazul societăților agricole
ce prelucrează sezonier produse vegetale sau depozitează la nivel național produse vegetale.
• rambursare pentru întreaga activitate, care poate fi utilizată de toți agenții
economici ce au înscris în deconturile de taxă pe valoarea adăugată sume de rambursat 3 luni
consecutive, astfel rambursare se solicită în decontul celei de a treia lună.
Taxa pe valoarea adăugată ce reprezintă drept de creanță asupra bugetului statului pentru
un agent economic, poate fi valorificată fie prin reținere și compensare cu datoriile de taxa pe
valoarea adăugată de plată sau a datoriilor fiscale și sociale aferente lunilor următoare, fie prin
încasare în contul curent al entității economice a sumei respective de la bugetul statului.

29CAPITOLUL III. TVA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
Taxa pe valoarea adăugată a apărut prima dată în anul 1954, în Franța, având ca sferă de
acțiune comerțul cu ridicata și serviciile. Mai târziu, sfera de aplicare a acesteia s-a extins și
asupra altor activități, mai ales asupra comețului cu amănuntul. Extinderea ariei de aplicabilitate
a taxei pe valoarea adăugată a avut loc tot în Franța în ianuarie 1968.
După modelul Franței, taxa pe valoarea adăugată a fost introdusă în Comunitatea
Economică Europeană (formată din șase membri fondatori la acel moment) prin primele două
Directive Europene privind taxa pe valoarea adăugată adoptate la 11 Aprilie 1967 și în
Danemarca.
O cotă preluată din taxa pe valoarea adăugată colectată de statele Uniunii Europene la
momentul actual constituie unul dintre veniturile la bugetul european, de aceea s-a pus accent
mare pe armonizarea acesteia.
În cadrul Uniunii Europene, s-a urmărit armonizarea taxei pe valoarea adăugată, care s-a
realizat în mai multe etape:
• Până în anul 1970 s-a urmărit introducerea taxei pe valoarea adăugată în toate
statele membre ale Uniunii Europene;
• Din 1977 până în 1993 s-a realizat uniformizarea bazei de impozitare a taxei pe
valoarea adăugată, cât și a cotelor aplicate taxei pe valoarea adăugată;
• La 1 ianuarie 1993 s-au desființat frontierele vamale în încercarea de a forma o
piață unică pentru statele membre;
• Pentru a reduce frauda fiscală, dar și dubla impunere, Uniunea Europeană s-a
bazat pe cooperarea statelor membre și a încercat să simplifice sistemul taxei pe valoarea
adăugată.
În prezent, la nivelul Uniunii Europene, taxa pe valoarea adăugată este reglementată prin
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 282/2011 AL CONSILIULUI din
15 martie 2011 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2006/112/CE privind
sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată.
Uniunea Europeană, prin armonizare, a dorit ca sistemul și regulamentul aplicării taxei pe
valoarea adăugată sa fie transparent, ceea ce permite aplicarea acelorlași cote procentuale pentru

30producția internă, de pe teritoriul României, și pentru achizițiile intracomunitare, dar și scutirea
de la plata impozitului pentru bunurile livrate și serviciile prestate în țările membre ale Uniunii
Europene.
Statele membre ale Uniunii Europene pot aplica următoarele cote de taxa pe valoare
adăugată:
• cota standard care nu trebuie să fie mai mică de 15%;
• una sau două cote derogatorii (reduse) care să nu fie mai mici de 5%.
Tabelul Nr.1 Rata TVA pentru Statele Membre (01.01.2018)
State MembreRata
Standard (%)Rate Super
Reduse (%)Rate Reduse
(%)
1. Austria 20 – 10/13
2. Belgia 21 – 6/12
3. Bulgaria 20 – 9
4. Croatia 25 – 5/13
5. Cipru 19 – 5/9
6. Cehia 21 – 10/15
7. Danemarca 25 – –
8. Estonia 20 – 9
9. Finland 24 – 10/14
10. Franta 20 2,1 5,5/10
11. Germania 19 – 7
12. Grecia 24 – 6,5/13/17
13. Ungaria 27 – 5/18
14. Irlanda 23 4,8 9/13,5
15. Italia 22 4 5/10
16. Letonia 21 – 12
17. Lituania 21 – 5/9
18. Luxemburg 17 3 8
19. Malta 18 – 5/7

3120. Olanda 21 – 6
21. Polonia 23 – 5/8
22. Portugalia 23 – 6/13
23. Romania 19 – 5/9
24. Slovacia 20 – 10
25. Slovenia 22 – 9,5
26. Spania 21 4 10
27. Suedia 25 – 6/12
28. Regatul Unit 20 – 5
Sursa:
https://ec. europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/resources/documents/taxation/vat/how_vat_works/r
ates/vat_rates_en.pdf
Graficul Nr. 1 Rata TVA Standard pentru Statele membre
LuxembourgMaltaCyprusRomaniaGermanyBulgaria EstoniaSlovakiaAustriaFrance
United KingdomCzech RepublicLatvia
LithuaniaBelgium
NetherlandsSpain
SloveniaItalyPolandIrelandPortugalFinlandGreeceCroatiaDenmarkSwedenHungary16182022242628Rata TVA Standard
Sursa:
https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/resources/documents/taxation/vat/how_vat_works/r
ates/vat_rates_en.pdf

32Tabelul Nr.2 Pragurile UE de înregistrare TVA 2018
State Membre Pragul TVA
1. Austria €30,000
2. Belgia €25,000
3. Bulgaria BGN 50,000
4. Croatia HRK 300,000
5. Cipru €15,600
6. Cehia CZK 1million
7. Danemarca DKK 50,000
8. Estonia €40,000
9. Finlanda €10,000
10.
FrantaBunuri €82,800;
Servicii €33,200
11. Germania €17,500
12. Grecia nil
13. Ungaria nil
14.
IrlandaBunuri €75,000;
Servicii €37,500
15. Italia €60,000
16. Letonia €40,000
17. Lituania €45,000
18. Luxemburg €30,000
19. Malta nil
20. Olanda €1,345
21. Polonia PLZ 150,000
22. Portugalia €12,500
23. Romania ROL 300,000
24. Slovacia €49,790

3325. Slovenia €50,000
26. Spania nil
27. Suedia nil
28. Regatul Unit £85,000
Sursa:
https://www.vatlive.com/eu-vat-rules/eu-vat-number-registration/vat-registration-
threshold/?sessionId=1522776716266&referrer=https%3A%2F%2Fsearch.yahoo.com%2F&lastReferrer=www.vatli
ve.com
Tabelul Nr. 3. Restituire TVA
Tara Periodicitatea declarațiilor de TVATermen limită
de declarare a
TVA anuală
1. Austria Lunar / Trimestrial Aprilie
2. Belgia Lunar / Trimestrial Not Applicable
3. Bulgaria Lunar Not Applicable
4. Croatia Lunar / Trimestrial Not Applicable
5. Cehia Lunar / Trimestrial Not Applicable
6. Cipru Trimestrial Not Applicable
7. Danemarca Lunar / Trimestrial Not Applicable
8. Estonia Lunar Not Applicable
9. Finlanda Lunar / Trimestrial / Anual Not Applicable
10. Franta Lunar / Trimestrial / Anual Not Applicable
11. Grecia Lunar / Trimestrial Mai, 10
12. Germania Lunar / Trimestrial Mai
13. Ungaria Lunar / Trimestrial / Anual Not Applicable
14. Irlanda Biannually / Trimestrial / Anual Not Applicable

34Italia Anual Not Applicable
16. Letonia Lunar / Trimestrial / Semestrial 1 Mai
17. Lituania Lunar / Semestrial Not Applicable
18. Luxemburg Lunar / Trimestrial / Anual Mai
19. Malta Trimestrial / Anual Martie
20. Olanda Lunar / Trimestrial / Anual Martie
21. Polonia Lunar / Trimestrial Not Applicable
22. Portugalia Lunar / Trimestrial Iulie 15
23.RomaniaLunar / Trimestrial / Semestrial /
AnualNot Applicable
24. Slovenia Lunar / Trimestrial Not Applicable
25. Slovacia Lunar / Trimestrial Not Applicable
26. Spania Lunar / Trimestrial Ianuarie
27. Suedia Lunar / Trimestrial / Anual Not Applicable
28. Regatul Unit Lunar / Trimestrial / Anual Not Applicable
Sursa: http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-13-926_en.htm
„Legislația națională în materie de TVA a fiecărui stat membru trebuie să respecte
dispozițiile Directivei nr. 112/2006, care stabilește o serie de norme generale privind cotele
TVA. Statele membre aplică o rată standard, care nu poate fi mai mică de 15%, însă directiva nu
specifică nicio limită maximă.”
Sursa: REFORM OF RULES ON EU VAT: Maria Zenovia Grigore* Mariana Gurău**
Din graficul nr 1 reiesa ca tara cu cea mai micara rata standart de TVA este Luxemburg
(17%) iar tara cu cea mai mare rata de TVA este Ungaria (27%). Rata medie standard de TVA in
EU28 este de 21,46%, in EU15 21,67% iar in EU13 este de 21,23%.
In tabelul nr 2 ilustreaza paragurile anuale din 2018 pentru inregistrarea TVA a celor 28
de state member ale UE. Acest prag variaza intre zero (Grecia, Ungaria, Malta, Spania și Suedia)
si 85,000 de euro (Marea Britanie).

35In tabelul nr 3 se poate observa ca statele member ale UE sunt libere sa isi creeze
propriile termene pentru rambursarea TVA. Acestea urmeaza de obicei formatul urmator:
• Raportarea lunară este cel mai frecvent ciclu.
• Raportarea trimestrială reprezintă majoritatea altor situații.
• Este necesară, de asemenea, raportarea anuală în anumite țări (de exemplu, în Italia). Alte țări
pot solicita o singură restituire anuală numai dacă există o activitate foarte limitată (de exemplu,
Germania).
• Pe o bază de activitate foarte rar permisă (de ex. Franța) pentru companiile cu tranzacții
neregulate.
Concluzii:
„În conformitate cu directiva UE privind TVA-ul actual, statele membre au posibilitatea de a
aplica maxim două rate reduse, nu mai mici de 5%, la o listă destul de restrânsă de bunuri și
servicii enumerate în anexa III la Directiva TVA. Exemple din aceste categorii includ alimente,
aprovizionarea cu apă, admiterea la evenimente sportive și îngrijiri medicale.
Cotele și derogările reduse existente vor expira la introducerea regimului definitiv de TVA (care
încă este negociat), iar în acest moment vor fi introduse noi norme armonizate și flexibile. Pe
scurt, acestea sunt:
• Ratele standard trebuie să rămână la 15% sau mai mult
• Statele membre pot introduce două rate reduse între 5% și 15%
• statelor membre li se va permite să pună în aplicare o rată zero
• Se poate implementa o rată redusă între 0% și 5%”
Sursa: REFORM OF RULES ON EU VAT: Maria Zenovia Grigore* Mariana Gurău**
CAPITOLUL IV:

36 CAZ PRACTIC DE CONTABILIZARE A OPERAȚIILOR PRIVIND
TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ LA SOCIETATEA GAZOIL
PARTENER SRL
4.1 PREZENTAREA SOCIETĂȚII GAZOIL PARTENER SRL
4.1.1 Scurt istoric, obiect de activitate, forma juridică
Societatea GAZOIL PARTENER SRL a fost înființată în anul 2011, sub Numărul de
ordine în Registrul Comerțului J40/6818/2011, atribuit în data de 02.06.2011 și Cod unic de
înregistrare 28582090.
GAZOIL PARTENER SRL are sediul declarat în București, Sectorul 2, Strada Grigore
Popescu, nr. 63, printr-un contract de asistență juridică încheiat în data de 04.08.2018, dar își
desfășoară activitatea la punctul de lucru declarat la sediul secundar din Județul Ilfov, Popești
Leordeni, Șoseaua Olteniței, nr.15, printr- un contract de comodat înregistrat la Registrul
Comerțului în data de 14.06.2011.
Forma de organizare a societății GAZOIL PARTENER SRL este aceea de societate cu
răspundere limitată.
Capitalul social al GAZOIL PARTENER SRL este în valoare de 200 RON, integral
vărsat la data înființării societății, fiind divizat în 20 de părți sociale, având valoarea de 10 RON
fiecare și este reprezentată de asociatul unic Popescu Marian și administratorul societății Popescu
Vasile, numit în funcție la data de 25.05.2011.
GAZOIL PARTENER SRL are ca domeniu de activitate principal, conform codificării
din ORDIN Nr. 337 din 20 aprilie 2007 privind actualizarea Clasificarii activitatilor din
economia nationala – CAEN, 4730- Comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în
magazine specializate.
Pe lângă activitatea principală societatea efectuează și alte activități secundare:
• 4719- Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă
de produse nealimentare;
• 4778- Comerț cu amănuntul al altor bunuri noi, în magazine specializate;
• 4711- Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă
de produse alimentare, băuturi și tutun;

37• 4671- Comerț cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși și al produselor
derivate.
Societatea GAZOIL PARTENER SRL este plătitoare de impozit pe profit, este
înregistrată în scopuri de TVA din data de 18.08.2011 și are 3 angajați.
4.1.2 Organizarea contabilității la GAZOIL PARTENER SRL
Contabilitatea societății GAZOIL PARTENER SRL este efectuată de societatea
CONSULT DOCUMENT BUSINESS SRL, printr-un contact de prestării servicii încheiat între
părți la data înființării GAZOIL PARTENER SRL.
Contabilitatea societății GAZOIL PARTENER SRL este realizată pe baza documentele
justificative pe care societatea le primește de la furnizorii săi cât și pe cele care le întocmește și le
emite către clienți: facturi fiscale primite, note intrare recepție, facturi fiscale emise, chitanțe,
raporturi fiscale zilnice, bonuri de consum, ordine de plată, extrase bancare. La sfârșitul fiecărei
luni se întocmește balanța contabilă unde sunt evidențiate toate conturile contabile utilizate în
contabilitatea societății GAZOIL PARTENER SRL (Anexa 1).
Înregistrarea achizițiilor și livrărilor de mărfuri se înregistrează global valoric.
Contabilitatea societății GAZOIL PARTENER SRL este organizată pe clase și grupe de
conturi sintetice și analitice conform planului de conturi din OMFP 1802/ 2018.
Contabilitatea este organizată conform prevederilor legale, iar la întocmirea situațiilor
financiare anuale se respectă următoarele principii contabile:
• principiul continuității activității – în acest sens societatea va funcționa la
parametri normali într-un viitor previzibil;
• principiul permanenței metodelor – societatea aplică aceleași reguli și norme
privind evaluarea, puse de acord cu rezultatele inventarierii, înregistrările în contabilitate și
prezentarea elementelor de activ și de pasiv și a rezultatelor, asigură comparabilitatea în timp a
informațiilor;
• principiul prudenței – a fost respectat, în sensul că valoarea elementelor expuse
este ajustată în cazul semnalării deprecierilor apărute și se iau în considerare numai profiturile
obținute până la încheierea exercițiului;
• principiul independenței exercițiului – se iau în considerare numai veniturile și
cheltuielile corespunzătoare unui singur exercițiu;

38• principiul intangibilității – elementele de deschidere ale anului financiar în curs
sunt aceleași cu elementele de închidere (soldurile) ale anului financiar încheiat (anterior);
• principiul necompensării – elementele de activ nu au fost compensate cu cele de
pasiv, de asemenea nici veniturile cu cheltuielile.
Situațiile financiare sunt întocmite cu ajutorul softului de gestiune și contabilitate
WinMentor, achiziționat cu modulele de salarii, producție, casa de marcat, declarații și sunt
verificate și semnate de un expert contabil.
4.1.3 Poziția și situația financiară a GAZOIL PARTENER SRL în perioada 2016-
2018
Operațiile de completare a situațiilor financiare anuale reprezintă, prin conținutul lor, în
mare parte, operații de prelucrare și transcriere a datelor din situațiile financiare lunare sau
trimestriale precedente cât și din balanța de conturi lunară.
Operațiile de prelucrare a datelor privind un exercițiu financiar reprezintă de fapt
selectarea, gruparea și însumarea soldurilor din balanța conturilor și de aceea, aceste operații,
necesită cunoașterea posturilor din bilanțul contabil și din contul de rezultate.
Bilanțul contabil este instrumentul principal cu ajutorul căruia se realizează sintetizarea și
generalizarea datelor contabile, iar contul de profit și pierdere este documentul de sinteză și
raportare financiară ce măsoară performanțele entității.
Situațiile financiare anuale ale societății GAZOIL PARTENER SRL

39 2016 2017 2018
Indicatori din BILANT
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 49085 92420 76711
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL,
din care:62663 400726 621357
Stocuri 27715 225861 200666
Creante 156 69068 320304
Casa și conturi la banci 34792 105797 100387
CHELTUIELI în AVANS – 952 –

DATORII 52414 394629 643006
VENITURI în AVANS – – –
PROVIZIOANE – – –
CAPITALURI – TOTAL, din care: 59334 99469 55062
Capital social subscris varsat 200 200 200
Patrimoniul regiei – – –
Patrimoniul public – – –
Indicatori din CONTUL DE
PROFIT și PIERDERE
Cifra de afaceri neta 981388 1608628 3911483
VENITURI TOTALE 981422 1608740 3912667
CHELTUIELI TOTALE 883780 1553159 3954390
Profitul sau pierderea brut(a)
-Profit 97642 55581 0
-Pierdere 0 0 41723

40Profitul sau pierderea net(a) a
exercitiului financiar
-Profit 86093 40135 0
-Pierdere 0 0 44407
(Sursa: Situațiile financiare anuale ale societății GAZOIL PARTENER SRL)
Conform indicatorilor din bilanț prezentate în tabel, societatea GAZOIL PARTENER
SRL înregistrează o creștere mare, atât a activelor cât și a pasivelor pe care le deține.
Conform indicatorilor din contul de profit și pierdere se observă că societatea GAZOIL
PARTENER SRL înregistrează un profit de 86 093 RON în anul 2016, cu a scădere la 40 135
RON în anul 2017, iar în anul 2018 societatea înregistrează o pierdere în valoare de 44 407 ron ,
datorită creșterii cheltuielilor.
Fig 4.1.3 Modificarea veniturilor, cheltuielilor și a profitului în anii 201 7 și 201 8 față de
anul 201 6
(Sursa: Concepere proprie)
Dacă folosim anul 2016 ca fiind an de referință putem observa că veniturile exercițiului
financiar din anul 2017 au crescut cu 63% față de anul 2016, iar veniturile aferente anului 2018
au crescut cu 298% față de anul 2016. Cheltuielile au înregistrat și ele creșteri atât în anul 2017,
cât și în anul 2018, de 75%, respectiv 347%, față de anul 2016, iar profitul a scăzut cu 53,39% în
anul 2017 față de anul 2016, pentru a se transforma în pierdere, cu o scădere de 148,42% în anul
2018.
4.2 CONTABILIZAREA OPERAȚIILOR PRIVIND TAXA PE VALOAREA
ADĂUGATĂ LA SOCIETATEA GAZOIL PARTENER SRL
Mai jos voi prezenta o parte din tranzactiile efectuate de cate societatea Gazoil Partener SRL
•La data de 01.02.2019 GAZOIL PARTENER SRL vinde mărfuri prin bon fiscal în valoare
de 4 234.50, TVA inclus.Veniturile sunt încasate prin bancă.
4111 = % 4 234.50

41„Clienți”
707 3 558.4
„ Venituri din vânzarea
mărfurilor”
4427 676.1
„TVA colectată”
5121 = 4111 4 234.50
•La data de 02.02.2019 GAZOIL PARTENER SRL vinde mărfuri prin bon fiscal în valoare
de 7 270.50 TVA inclus. Veniturile sunt încasate prin bancă.
4111 = % 7 270.50
„Clienți”
707 6 109.68
„ Venituri din vânzarea
mărfurilor”
4427 1 160.84
„TVA colectată”
5121 = 4111 7 270.50
„Conturi la bănci în lei” „Clienți”
•În data de 02.02.2019 GAZOIL PARTENER SRL primește factura de stornare a avansului
plătit furnizororului SOCAR PETROLEUM SA, în valoare de -9 051.91lei, TVA 19%.
409 = % 10 771.77
„Furnizori- debitori”
401 9 051.91
„Furnizori”
4426 1 719.86
„TVA deductibilă”

42•La data de 02.02.2019 GAZOIL PARTENER SRL decide să plătească în numerar furnizorul
EXPRES DESIGN CONSTRUCT SRL, de la care a achiziționat materiale de construcție.
401 = 5311 4 000
„Furnizori” „Casa în lei”
•În data de 05.02.2018 GAZOIL PARTENER SRL achiziționează mărfuri de la furnizorul
BRITISH AMERICAN TOBACCO SRL, în valoare de 1 046.2, TVA 19%.
% = 401 1 244.98
„Furnizori”
3712 1 046.2
„Mărfuri în magazin”
4426 198.78
„TVA deductibilă”
Marfa achiziționată se vinde la prețul de 1 354 RON, TVA inclus.
3712 = % 318.78
„Mărfuri în magazin”
3782 45.74
„Diferențe de preț la mărfuri
în magazin”
44281 262.06
„TVA neexigibilă marfă”
•La data de 25.02.2019 GAZOIL PARTENER SRL vinde mărfuri prin bon fiscal în valoare
de 12 592.65, TVA inclus. Veniturile sunt încasate prin bancă.
4111 = % 12 592.65
„Clienți”
707 10 582.06
„Venituri din vânzarea
mărfurilor”
4427 2 010.59

43„TVA colectată”
5121 = 4111 12 592.65
„Conturi la bănci în lei” „Clienți”
•În data de 26.02.2019 GAZOIL PARTENER SRL achiziționează servicii în valoare de 38.5
RON, TVA 19%.
% = 401 45.82
„Furnizori”
628 38.5
„Alte cheltuieli cu
servicii prestate de terți”
4426 7.31
„TVA deductibilă”
•La data de 28.02.2019 GAZOIL PARTENER SRL decide să plătească în numerar un
furnizor, de la care a achiziționat mărfuri.
401 = 5311 296
„Furnizori” „Casa în lei”
•La data de 28.02.2019 GAZOIL PARTENER SRL decide să plătească, prin contul bancar,
furnizorul SOCAR PETROLEUM SA, de la care a achiziționat mărfuri.
401 = 5121 100 000
„Furnizori” „Conturi la bănci în lei”
Pe baza operațiunilor din cursul lunii și a bonurilor de consum emise se calculează
descaărcarea de gestiune ce urmează a fi efectuată.(Anexa 8):
Tabelul nr. 4.3.1
Descărcarea de gestiune a mărfurilor
Februarie SIC378 1 895,10 K= 30 077,91 9,32
RC378 28 182,81 322 771,52
SID371 191 837,47
RD371 208 473,80 AC 17 776,61

44 SI4428 37 189,98 607 172 987,39
RC4428 40 349,77 4428 45 783,36
R707 190 764,00 396 115,50

februarie SIC378 K= 0 9,32
COMBUSTIBIL RC378 0
SID371
RD371 AC 307,22
SI4428 6022 2 989,58
RC4428 4428 791,23
R707 3 296,80 4 088,03
februarie SIC378 K= 0 9,32
PROTOCOL RC378 0
SID371
RD371 AC 67,08
SI4428 623 652,75
RC4428 4428 172,76
R707 719,83 892,59
(Sursa: Concepere proprie)
Unde:
•La sfârsitul lunii se decarcă gestiunea de mărfuri vândute.
% = 3712 236 547.36
„Mărfuri în magazin”
607 172 987.39
„Cheltuieli privind
mărfurile”
3782 17 776.61

45„Diferențe de preț la
mărfuri în magazin”
44281 45 783.36
„TVA neexigibilă marfă”
•Se descarcă gestiunea de combustibil folosit conform bonurilor de consum emise.
% = 3712 4088.03
„Mărfuri în magazin”
3782 307.22
„Diferențe de preț la
mărfuri în magazin”
44281 791.23
„TVA neexigibilă marfă”
6022 2 989.58
„Cheltuieli privind
combustibili”
6022 = 4427 358.74
„Cheltuieli privind
combustibili”„TVA colectată”
•Se descarcă gestiunea de produse expirate și cheltuieli de protocol.
% = 3712 892.59
„Mărfuri în magazin”
3782 67.08
„Diferențe de preț la
mărfuri în magazin”
44281 172.76
„TVA neexigibilă marfă”
65882 652.75
„Alte cheltuieli de
exploatare-nedeductibile”
65882 = 4427 156.66

46„Alte cheltuieli de
exploatare-nedeductibile”„TVA colectată”
•4.3 CALCULUL, REGULARIZAREA ȘI DECONTAREA TAXEI PE VALOAREA
ADĂUGATĂ LA SOCIETATEA GAZOIL PARTENER SRL
La sfârșitul lunii situația în conturile ce evidențiază taxa pe valoarea adăugată se prezintă
astfel:
Tabelul nr. 4.3.2.
Înregistrări contabile privind taxa pe valoarea adăugată
(Sursa: Concepere proprie)
Conform tabelului se face regularizarea taxei pe valoarea adăugată pentru a se determina
datoria pe care întreprinderea o are la bugetul statului.
4423 = 4427 – 4426 =46650.77 -36834.12 =9816.65
RON
„TVA
de
plat㔄TVA
colectat㔄TVA
deductibilă”
Se înregistrează regularizarea taxei pe valoarea adăugată.
4427 = 4426 36834.12
„TVA colectată” „TVA deductibilă”
4427 = 4423 9816.65

47„TVA colectată” „TVA de plată”
Astfel, la sfârșitul lunii, situația operațiunilor privind taxa pe valoarea adăugată
înregistrată în creditul contului 4423 „TVA de plată” evidențiază obligația societății economice
GAZOIL PARTENER SRL față de bugetul de stat, pe care ar trebui să o verse în contul
bugetului statului până la data de 25.03.2019.

48CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect și reprezintă un adevărat interes
pentru economia națională deoarece aceasta constituie o mare parte din veniturile la bugetul de
stat, dar și datorită flexibilității acesteia în cazul unei posibile modificări. Taxa pe valoarea
adăugată se calculează asupra operațiunilor privind transferul de proprietate al bunurilor sau
asupra operațiunilor privind prestările de servicii și efectuarea de lucrări.
Societatea GAZOIL PARTENER SRL fiind înregistrată în scopuri de TVA înțelege
importanța acestui impozit atât asupra bugetului statului, cât și asupra activității economice pe
care o desfășoară.
Datorită aderării la Uniunea Europeană în anul 2007, România a trebuit să se conformeze
la adoptarea legislației europene în vigoare privind sistemul taxei pe valoarea adăugată. Uniunea
Europeană a dorit o uniformizare a legislației privind taxa pe valoarea adăugată în toate statele
membre și în acest context a făcut eforturi considerabile pentru armonizarea taxei pe valoarea
adăugată în ceea ce privește sfera de aplicare, cotele de impozitare, locul impozitării, regimul
deducerilor, cât și a oprațiunilor sccutite de la plata taxei pe valoarea adăugată.
Organizarea și efectuarea contabilității societății GAZOIL PARTENER SRL se
efectuează operativ, unul dintre obiectivele majore ale societății fiind acela de a respecta
prevederile legislației, privind calcularea, contabilizarea, decontarea, raportarea și plata taxaei pe
valoarea adăugată la bugetul statului.
Pentru optimizarea activității, societatea GAZOIL PARTENER SRL ține o evidență
strictă cu privire la încasarea cât mai rapidă a creanțelor de la clienți, accelerația de rotație a
stocurilor, cât și achiziția de bunuri sau servicii de la partenerii care sunt înregistrați în scopuri de
TVA. În acest fel se menține un echilibru între taxa pe valoarea adăugată colectată de la clienți și
taxa pe valoarea adăugată deductibilă plătită, sau ce urmează a fi plătită furnizorilor.
Societatea GAZOIL PARTENER SRL întocmește lunar decontul de taxă pe valoarea
adăugată și îl depune la Agenția Națională de Administrare Fiscală lunar, până la data de 25 ale
lunii curente, pentru perioada fiscală anterioară.

49Societatea GAZOIL PARTENER SRL are ca obiectiv principal creșterea cifrei de afaceri
și implicit a profitului, prin menținerea calității mărfurilor vândute și atragerea mai multor
clienți, cât și prin respectarea termenelor privind plățile de taxe și impozite aferente activității pe
care le desfășoară.

50BIBLIOGRAFIE
 Constantin Aurelian Ionescu, Contabilitate de Gestiune , Editura Pro
Universitaria, 2018
 Mariana Gurău, Maria Zenovia Grigore, EU COMPARISON OF VAT,
Universitatea Nicolae Titulescu, 2012
 Nicolae Mandoiu, Codul de procedura fiscala 2018-2019 , Editura Con Fisc, 2019
 Curierul Fiscal nr. 4/2018, Editura CH Beck, 2018
 http://europa.eu/rapid/press-release_IP-16-1022_en.htm
 http://europa.eu/rapid/press-release_IP-17-3443_en.htm

https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/resources/documents/taxation/v
at/how_vat_works/rates/vat_rates_en.pdf
 http://www.mfinante.ro, data accesării: 3.05.2019
 http://ceccar.ro, data accesării: 3.05.2019
 http://europa.eu, data accesării: 3.05.2019
 http://www.econlib.org, data accesării: 3.05.2019
 http://www.anaf.ro data accesării: 3.05.2019

51

52

53