Coduri etice profesionale [608962]

Coduri etice profesionale

In prezent, Codul de Etica si Conduita Profesionala defineste valorile, principiile si normele de
conduita profesionala pe care personalul unei firme X si al filialelor trebuie sa le respecte si sa le
aplice in activitatea desfasurata in cadrul organizatiei, in concordanta cu valorile si obiectivele
organizatiei.
Un cod de etică și conduită profesional ă prezint ă principiile etice care guvernează deciziile unei
companie sau organizație. Acestea oferă o prez entare generală a modului în care ar trebui să se
comporte angajații, precum și îndrumări specifice pentru gestionarea problemelor precum
hărțuirea, siguranța și conflictele de interese .
Este posibil ca uneo ri sa nu fim de acord cu ceva sau cineva, dar dezacordul nu este o scuză pent ru
un comportament lipsit de respect. Toți vom experimenta frustrarea din când în când, dar nu putem
permite ca frustrarea să escaladeze la conf licte personale. Un mediu în care oamenii se simt
inconfortabili sau amenințați nu este unul productiv sau creativ. Este de recomandat sa fim amabili
cu ceilalți si sa nu -i insultam. Hărțuirea și excluderea unei perso ane nu sunt tolerabile.
Angajații trebuie sa fie prezenți in mod regulat și punctual i. Aceast lucru înseamnă să fii la birou,
gata să lu crezi, la ora de pornire în fiecare zi. Absența și întârzierea ingreuneaza munca celor lalti
angajați și rezultatele companiei. Angajații ar trebui să acționeze cu integritate, să respecte legile,
să mențină un mediu de lucru profesional și să respecte politicil e companiei. Ei ar trebui să fie în
permanență in legatura cu clienții, colegii și partenerii.
Managementul eticii dezvoltă instrumente precum: coduri de etică, comisii de etică, coduri
profesionale de conduită sau de onoare, audit etic, trainingu ri de etică, birouri de etică și așa mai
departe.
Prin intermediul unui cod de etică se pot stabili anumite standarde profesionale pe care membrii
unei comunități se angaj ează să le respecte, fără a fi însă constrânși. De exemplu: „Ne propunem
să respectăm în cercetare cele mai înalte standarde de etică” sau: „Etica este unul dintre cele mai
importante aspecte ale activității noastre de cercetare”. Codurile alcătuite doar d in astfel de
declarații sunt numite coduri aspiraționale.
Integritatea, ca valoare asumata de un individ sau o organizatie, se refera la consistenta dintre
actiuni, valori, principii si reguli de drept.
În cazul integrității, se pu ne accent mai degrabă pe dezvoltarea caracterului moral al membrilor
unei universități, și nu pe dezvoltarea sistematică a unui cod și a unei comisii care să monitorizeze
respectarea codului. Prin dezvoltarea caracterului moral se au în vedere valorile sau principiile
morale dezirabile pe care membrii unei comunități și le -ar însuși. Din perspectiva integrității,
pentru a diminua fenomenul plagiatului, studenții și profesorii trebuie să fie onești din punct de
vedere intelectual (se mai utilizează și sintag ma de onestitate academică).

Oamenii vor fi motivați să nu plagieze și să reacționeze vehement împotriva acestui comportament
dacă sunt onești intelectual. Implementarea unei strategii instituționale care pune accentul pe
integritate se face, de regu lă, din interior. Membrii comunității participă la traininguri de
sensibilizare, dezbat împreună problemele pe care le ridică fenomenul plagiatului și cad de acord
asupra unor soluții care să fie în acord cu valorile morale pe care și le și asumă .
Identificam un instrument specific abordării integrității : trainingul de sensibilizare. În astfel de
traininguri, membrii unei comunități sunt „sensibilizați” vizavi de o anumită problemă de ordin
moral. Le pot fi relatate participanților o serie de întâmplări reale sau ficționa le care pun în evidență
dezavantajele practicii in cauza.
Cand vorbim despre conf ormitate , există voci care susțin, pe bună dreptate, că integritatea si
conformitatea su nt două abordări , de fapt, complementare. Acest lucru înseamnă că abordarea
conformității și integ rității se pot implementa concomitent într -o firma și chiar completa una pe
cealaltă.
Conflictul de interese apare in s ituația în care personalul organizației are un interes personal,
direct sau indirect, ce contravine interesului organizației, astfel încât afectează sau ar putea afecta
obiectivitatea și imparțialitatea sa în luarea deciziilor ori îndeplinirea la timp a îndatoririlor care
îi revin în exercitarea funcției deținute.
Prezența unui conflict de interese nu duce automat la fapte de corupție sau la luarea unor decizii
incorecte. Prin urmare, un conflict de interese poate fi descoperit și reglementat înaintea apariției
unui act de coruptie . Un conflict de interese există în cazul în care în diferite circumstanțe există
riscul (conform experienței anterioare și a dovezilor obiective) ca o decizie să fie influențată de
alte interese secundare, și nu indică faptul că un anumit individ va fi cu siguranț ă influențat de un
interes secundar .
Concurenta neloiala reprezinta orice act sau faptă contrară uzanțelor c orecte în activitatea industrială și
de comercializare a produselor, de execuție a lucrărilor, precum și de efectuare a prestărilor de servicii .
Este interzisă orice faptă de concurență neloială săvârșită de membrii Uniunii prin :
a) prezentarea de date și informații incorecte și/sau incomplete cu privire la ei înșiși și/sau la
capabilitățile lor pro fesionale și care să fie susceptibile de a induce în eroare terții interesați ;
b) plata, direct sau indirect, către o terță parte a unui comision, a unei compensații sau a altui
beneficiu cu scopul obținerii unei numiri într -un dosar ;
c) primirea, direct s au indirect, din partea unei terțe părți a unui comision, a unei compensații sau
a altui beneficiu pentru acordarea de avantaje din poziția conferită prin numirea într -un caz ;
d) racolarea de personal, respectiv oferta agresivă de angajare a practicienilor în insolvență
asociați, colaboratori sau salarizați ori a altor angajați -cheie ai unui concurent ;
e) racolarea clientelei, personal sau prin intermediul altor persoane, prin folosirea unor practici și
metode contrare uzanțelor oneste ;

f) divulgarea, achiz iționarea sau folosirea unei informații confidențiale de către un practician în
insolvență sau de către colaboratori ori angajați ai acestuia fără consimțământul deținătorului
legitim și într -un mod contrar uzanțelor cinstite ;
g) încheierea de contracte pr in care un practician în insolvență asigură serviciile sale unui creditor
în mod avantajos, fie pentru a concura cu ceilalți practicieni în insolvență prin prețuri reduse, fie
pentru a determina creditorul să racoleze și alți clienți pentru practicianul în cauză ;
h) comunicarea sau răspândirea în public de către un practician în insolvență de afirmații asupra
firmei sale sau activității acesteia, menite să inducă în eroare și să îi creeze o situație de favoare în
dauna unor concurenți ;
i) comunicarea, chiar dacă este făcută confidențial, sau răspândirea de către un practician în
insolvență de afirmații mincinoase relative la un concurent sau asupra serviciilor sale, afirmații de
natură să dăuneze bunului mers al activității practicianului în insolvență concurent ;
j) oferirea, promiterea sau acordarea – mijlocit ori nemijlocit – de daruri sau de alte avantaje
asociatului, colaboratorului ori salariatului unui practician în insolvență pentru ca aceștia să
divulge informații confidențiale sau procedeele de lucru, pentru a cunoaște ori a folosi clientela
concurentului sau pentru a obține alt folos pentru sine ori pentru altă persoană în dauna unui
concurent ;
k) deturnarea clientelei unui practician în insolvență prin folosirea legăturilor stabilite cu această
clientelă în ca drul funcției deținute anterior la acel practician ;
l) concedierea sau atragerea unor asociați, colaboratori ori salariați ai unui practician în insolvență
în scopul înființării unei entități concurente care să capteze clienții acelui practician sau angaja rea
asociaților, colaboratorilor ori salariaților unui practician în insolvență în scopul dezorganizării
activității sale ;
m) folosirea fără drept a unei firme, denumiri, embleme sau mărci de natură să producă confuzie
cu cele folosite legitim de un alt practician în insolvență sau cu o altă formă asociativă de exercitare
a profesiei ;
n) producerea în orice mod, punerea în circul ație, depozitarea, oferirea spre vânzare sau vânzarea
unor servicii sau publicații purtând mențiuni false privind denumirea, firma, emblema ori marca
unui practician în insolvență sau alte tipuri de proprietate intelectuală, în scopul de a -i induce în
eroare pe ceilalți practicieni în insolvență și pe creditori ;
o) depunerea sau acceptarea, în mod repetat, de oferte de onorariu care nu îndeplinesc prevederile
art. 37 alin. (2) din O.U.G .