Codul Muncii actualizat 2017 [619898]

Codul Muncii actualizat 2017
(Legea nr. 53/2003)

Actualizat prin:
Decizia nr. 261/2016 a Curtii Constitutionale (publ icata în Monitorul Oficial cu nr. 511 din 7 iulie 2 016)
Legea nr. 57/2016 (publicata în Monitorul Oficial n r. 283 din de 14 aprilie 2016)
Legea 176/2016 (publicata în Monitorul Oficial nr. 808 din 13 octombrie 2016)
Legea 220/2016 (publicata în Monitorul Oficial nr. 931 din 18 noiembrie 2016)
Tabla de materii:
Titlul I: Dispozi ții generale
Cap. I: Domeniul de aplicare
Cap. II: Principii fundamentale
Titlul II: Contractul individual de munc ă
Cap. I: Încheierea contractului individual de munc ă
Cap. II: Executarea contractului individual de munc ă
Cap. III: Modificarea contractului individual de mu nc ă
Cap. IV: Suspendarea contractului individual de mun c ă
Cap. V: Încetarea contractului individual de munc ă
Sect. 1: Încetarea de drept a contractului individu al de munc ă
Sect. 2: Concedierea
Sect. 3: Concedierea pentru motive care țin de persoana salariatului
Sect. 4: Concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului
Sect. 5: Concedierea colectiv ă. Informarea, consultarea salaria ților și procedura
concedierilor colective
Sect. 6: Dreptul la preaviz
Sect. 7: Controlul și sanc ționarea concedierilor nelegale
Sect. 8: Demisia
Cap. VI: Contractul individual de munc ă pe durat ă determinat ă
Cap. VII: Munca prin agent de munc ă temporar ă
Cap. VIII: Contractul individual de munc ă cu timp par țial
Cap. IX: Munca la domiciliu
Titlul III: Timpul de munc ă și timpul de odihn ă
Cap. I: Timpul de munc ă
Sect. 1: Durata timpului de munc ă
Sect. 2: Munca suplimentar ă
Sect. 3: Munca de noapte
Sect. 4: Norma de munc ă
Cap. II: Repausuri periodice
Sect. 1: Pauza de mas ă și repausul zilnic
Sect. 2: Repausul s ăpt ămânal
Sect. 3: S ărb ătorile legale
Cap. III: Concediile
Sect. 1: Concediul de odihn ă anual și alte concedii ale salaria ților
Sect. 2: Concediile pentru formare profesional ă

Titlul IV: Salarizarea
Cap. I: Dispozi ții generale
Cap. II: Salariul de baz ă minim brut pe țar ă garantat în plat ă
Cap. III: Plata salariului
Cap. IV: Fondul de garantare pentru plata crean țelor salariale
Cap. V: Protec ția drepturilor salaria ților în cazul transferului întreprinderii, al unit ății sau
al unor p ărți ale acesteia
Titlul V: S ănătatea și securitatea în munc ă
Cap. I: Reguli generale
Cap. II: Comitetul de securitate și s ănătate în munc ă
Cap. III: Protec ția salaria ților prin servicii medicale
Titlul VI: Formarea profesional ă
Cap. I: Dispozi ții generale
Cap. II: Contracte speciale de formare profesional ă organizat ă de angajator
Cap. III: Contractul de ucenicie la locul de munc ă
Titlul VII: Dialogul social
Cap. I: Dispozi ții generale
Cap. II: Sindicatele
Cap. III: Reprezentan ții salaria ților
Cap. IV: Patronatul
Titlul VIII: Contractele colective de munc ă
Titlul IX: Conflictele de munc ă
Cap. I: Dispozi ții generale
Cap. II: Greva
Titlul X: Inspec ția Muncii
Titlul XI: R ăspunderea juridic ă
Cap. I: Regulamentul intern
Cap. II: R ăspunderea disciplinar ă
Cap. III: R ăspunderea patrimonial ă
Cap. IV: R ăspunderea contraven țional ă
Cap. V: R ăspunderea penal ă
Titlul XII: Jurisdic ția muncii
Cap. I: Dispozi ții generale
Cap. II: Competen ța material ă și teritorial ă
Cap. III: Reguli speciale de procedur ă
Titlul XIII: Dispozi ții tranzitorii și final
TITLUL I: Dispozi ții generale
CAPITOLUL I: Domeniul de aplicare
Art. 1
(1) Prezentul cod reglementeaz ă domeniul raporturilor de munc ă, modul în care se
efectueaz ă controlul aplic ării reglement ărilor din domeniul raporturilor de munc ă,
precum și jurisdic ția muncii.
(2) Prezentul cod se aplic ă și raporturilor de munc ă reglementate prin legi speciale,
numai în m ăsura în care acestea nu con țin dispozi ții specifice derogatorii.
Art. 2
Dispozi țiile cuprinse în prezentul cod se aplic ă:

a) cet ățenilor români încadra ți cu contract individual de munc ă, care presteaz ă munc ă în
România;
b) cet ățenilor români încadra ți cu contract individual de munc ă și care presteaz ă
activitatea în str ăin ătate, în baza unor contracte încheiate cu un angaja tor român, cu
excep ția cazului în care legisla ția statului pe al c ărui teritoriu se execut ă contractul
individual de munc ă este mai favorabil ă;
c) cet ățenilor str ăini sau apatrizi încadra ți cu contract individual de munc ă, care presteaz ă
munc ă pentru un angajator român pe teritoriul României;
d) persoanelor care au dobândit statutul de refugiat și se încadreaz ă cu contract individual
de munc ă pe teritoriul României, în condi țiile legii;
e) ucenicilor care presteaz ă munc ă în baza unui contract de ucenicie la locul de munc ă;
f) angajatorilor, persoane fizice și juridice;
g) organiza țiilor sindicale și patronale.

CAPITOLUL II: Principii fundamentale
Art. 3
(1) Libertatea muncii este garantat ă prin Constitu ție. Dreptul la munc ă nu poate fi
îngr ădit.
(2) Orice persoan ă este liber ă în alegerea locului de munc ă și a profesiei, meseriei sau
activit ății pe care urmeaz ă s ă o presteze.
(3) Nimeni nu poate fi obligat s ă munceasc ă sau s ă nu munceasc ă într-un anumit loc de
munc ă ori într-o anumit ă profesie, oricare ar fi acestea.
(4) Orice contract de munc ă încheiat cu nerespectarea dispozi țiilor alin. (1) -(3) este nul
de drept.
Art. 4
(1) Munca for țat ă este interzis ă.
(2) Termenul munc ă for țat ă desemneaz ă orice munc ă sau serviciu impus unei persoane
sub amenin țare ori pentru care persoana nu și-a exprimat consim ță mântul în mod liber.
(3) Nu constituie munc ă for țat ă munca sau activitatea impus ă de autorit ățile publice:
a) în temeiul legii privind serviciul militar obligato riu
b) pentru îndeplinirea obliga țiilor civice stabilite prin lege;
c) în baza unei hot ărâri judec ătore ști de condamnare, r ămas ă definitiv ă, în condi țiile legii;
d) în caz de for ță major ă, respectiv în caz de r ăzboi, catastrofe sau pericol de catastrofe
precum: incendii, inunda ții, cutremure, epidemii sau epizootii violente, inv azii de
animale sau insecte și, în general, în toate circumstan țele care pun în pericol via ța sau
condi țiile normale de existen ță ale ansamblului popula ției ori ale unei p ărți a acesteia.
Art. 5
(1) În cadrul rela țiilor de munc ă func ționeaz ă principiul egalit ății de tratament fa ță de to ți
salaria ții și angajatorii.
(2) Orice discriminare direct ă sau indirect ă fa ță de un salariat, bazat ă pe criterii de sex,
orientare sexual ă, caracteristici genetice, vârst ă, apartenen ță na țional ă, ras ă, culoare,
etnie, religie, op țiune politic ă, origine social ă, handicap, situa ție sau responsabilitate
familial ă, apartenen ță ori activitate sindical ă, este interzis ă.
(3) Constituie discriminare direct ă actele și faptele de excludere, deosebire, restric ție sau
preferin ță , întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriil e prev ăzute la alin. (2) , care

au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea o ri înl ăturarea recunoa șterii, folosin ței
sau exercit ării drepturilor prev ăzute în legisla ția muncii.
(4) Constituie discriminare indirect ă actele și faptele întemeiate în mod aparent pe alte
criterii decât cele prev ăzute la alin. (2) , dar care produc efectele unei d iscrimin ări
directe.
Art. 6
(1) Orice salariat care presteaz ă o munc ă beneficiaz ă de condi ții de munc ă adecvate
activit ății desf ăș urate, de protec ție social ă, de securitate și s ănătate în munc ă, precum și
de respectarea demnit ății și a con știin ței sale, f ără nicio discriminare.
(2) Tuturor salaria ților care presteaz ă o munc ă le sunt recunoscute dreptul la negocieri
colective, dreptul la protec ția datelor cu caracter personal, precum și dreptul la protec ție
împotriva concedierilor nelegale.
(3) Pentru munca egal ă sau de valoare egal ă este interzis ă orice discriminare bazat ă pe
criteriul de sex cu privire la toate elementele și condi țiile de remunerare.
Art. 7
Salaria ții și angajatorii se pot asocia liber pentru ap ărarea drepturilor și promovarea
intereselor lor profesionale, economice și sociale.
Art. 8
(1) Rela țiile de munc ă se bazeaz ă pe principiul consensualit ății și al bunei-credin țe.
(2) Pentru buna desf ăș urare a rela țiilor de munc ă, participan ții la raporturile de munc ă se
vor informa și se vor consulta reciproc, în condi țiile legii și ale contractelor colective de
munc ă.
Art. 9
Cet ățenii români sunt liberi s ă se încadreze în munc ă în statele membre ale Uniunii
Europene, precum și în oricare alt stat, cu respectarea normelor drep tului interna țional al
muncii și a tratatelor bilaterale la care România este part e.
TITLUL II: Contractul individual de munc ă
CAPITOLUL I: Încheierea contractului individual de munc ă
Art. 10
Contractul individual de munc ă este contractul în temeiul c ăruia o persoan ă fizic ă,
denumit ă salariat, se oblig ă s ă presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator,
persoan ă fizic ă sau juridic ă, în schimbul unei remunera ții denumite salariu.
Art. 11
Clauzele contractului individual de munc ă nu pot con ține prevederi contrare sau drepturi
sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de munc ă.
Art. 12
(1) Contractul individual de munc ă se încheie pe durat ă nedeterminat ă.
(2) Prin excep ție, contractul individual de munc ă se poate încheia și pe durat ă
determinat ă, în condi țiile expres prev ăzute de lege.
Art. 13
(1) Persoana fizic ă dobânde ște capacitate de munc ă la împlinirea vârstei de 16 ani.

(2) Persoana fizic ă poate încheia un contract de munc ă în calitate de salariat și la
împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul p ărin ților sau al reprezentan ților legali, pentru
activit ăți potrivite cu dezvoltarea fizic ă, aptitudinile și cuno știn țele sale, dac ă astfel nu îi
sunt periclitate s ănătatea, dezvoltarea și preg ătirea profesional ă.
(3) Încadrarea în munc ă a persoanelor sub vârsta de 15 ani este interzis ă.
(4) Încadrarea în munc ă a persoanelor puse sub interdic ție judec ătoreasc ă este interzis ă.
(5) Încadrarea în munc ă în locuri de munc ă grele, v ătămătoare sau periculoase se poate
face dup ă împlinirea vârstei de 18 ani; aceste locuri de mun c ă se stabilesc prin hot ărâre a
Guvernului.
Art. 14
(1) În sensul prezentului cod, prin angajator se în țelege persoana fizic ă sau juridic ă ce
poate, potrivit legii, s ă angajeze for ță de munc ă pe baz ă de contract individual de munc ă.
(2) Persoana juridic ă poate încheia contracte individuale de munc ă, în calitate de
angajator, din momentul dobândirii personalit ății juridice.
(3) Persoana fizic ă dobânde ște capacitatea de a încheia contracte individuale d e munc ă în
calitate de angajator, din momentul dobândirii capa cit ății depline de exerci țiu.
Art. 15
Este interzis ă, sub sanc țiunea nulit ății absolute, încheierea unui contract individual de
munc ă în scopul prest ării unei munci sau a unei activit ăți ilicite ori imorale.
Art. 16
(1) Contractul individual de munc ă se încheie în baza consim ță mântului p ărților, în form ă
scris ă, în limba român ă. Obliga ția de încheiere a contractului individual de munc ă în
form ă scris ă revine angajatorului. Forma scris ă este obligatorie pentru încheierea valabil ă
a contractului.
(2) Anterior începerii activit ății, contractul individual de munc ă se înregistreaz ă în
registrul general de eviden ță a salaria ților, care se transmite inspectoratului teritorial de
munc ă.
(3) Angajatorul este obligat ca, anterior începerii act ivit ății, s ă înmâneze salariatului un
exemplar din contractul individual de munc ă.
(4) Munca prestat ă în temeiul unui contract individual de munc ă constituie vechime în
munc ă.
(5) Absentele nemotivate si concediile fara plata se sc ad din vechimea in munca.
(6) Fac exceptie de la prevederile alin. (5) concediile pentru formare profesionala fara
plata, acordate in conditiile art. 155 si 156.
(Alineatele 5 si 6 introduse prin Legea 12/2015)
Art. 17
(1) Anterior încheierii sau modific ării contractului individual de munc ă, angajatorul are
obliga ția de a informa persoana selectat ă în vederea angaj ării ori, dup ă caz, salariatul, cu
privire la clauzele esen țiale pe care inten ționeaz ă s ă le înscrie în contract sau s ă le
modifice.
(2) Obliga ția de informare a persoanei selectate în vederea an gaj ării sau a salariatului se
consider ă îndeplinit ă de c ătre angajator la momentul semn ării contractului individual de
munc ă sau a actului adi țional, dup ă caz.
(3) Persoana selectat ă în vederea angaj ării ori salariatul, dup ă caz, va fi informat ă cu
privire la cel pu țin urm ătoarele elemente:

a) identitatea p ărților;
b) locul de munc ă sau, în lipsa unui loc de munc ă fix, posibilitatea ca salariatul s ă
munceasc ă în diverse locuri;
c) sediul sau, dup ă caz, domiciliul angajatorului;
d) func ția/ocupa ția conform specifica ției Clasific ării ocupa țiilor din România sau altor
acte normative, precum și fi șa postului, cu specificarea atribu țiilor postului;
e) criteriile de evaluare a activit ății profesionale a salariatului aplicabile la nivelu l
angajatorului;
f) riscurile specifice postului;
g) data de la care contractul urmeaz ă s ă î și produc ă efectele;
h) în cazul unui contract de munc ă pe durat ă determinat ă sau al unui contract de munc ă
temporar ă, durata acestora;
i) durata concediului de odihn ă la care salariatul are dreptul;
j) condi țiile de acordare a preavizului de c ătre p ărțile contractante și durata acestuia;
k) salariul de baz ă, alte elemente constitutive ale veniturilor salari ale, precum și
periodicitatea pl ății salariului la care salariatul are dreptul;
l) durata normal ă a muncii, exprimat ă în ore/zi și ore/s ăpt ămân ă;
m) indicarea contractului colectiv de munc ă ce reglementeaz ă condi țiile de munc ă ale
salariatului;
n) durata perioadei de prob ă.
(4) Elementele din informarea prev ăzut ă la alin. (3) trebuie s ă se reg ăseasc ă și în
con ținutul contractului individual de munc ă.
(5) Orice modificare a unuia dintre elementele prev ăzute la alin. (3) în timpul execut ării
contractului individual de munc ă impune încheierea unui act adi țional la contract, într-un
termen de 20 de zile lucr ătoare de la data apari ției modific ării, cu excep ția situa țiilor în
care o asemenea modificare este prev ăzut ă în mod expres de lege.
(6) La negocierea, încheierea sau modificarea contractu lui individual de munc ă, oricare
dintre p ărți poate fi asistat ă de ter ți, conform propriei op țiuni, cu respectarea prevederilor
alin. (7) .
(7) Cu privire la informa țiile furnizate salariatului, prealabil încheierii c ontractului
individual de munc ă, între p ărți poate interveni un contract de confiden țialitate.
Art. 18
(1) În cazul în care persoana selectat ă în vederea angaj ării ori salariatul, dup ă caz,
urmeaz ă s ă î și desf ăș oare activitatea în str ăin ătate, angajatorul are obliga ția de a-i
comunica în timp util, înainte de plecare, informa țiile prev ăzute la art. 17 alin. (3) ,
precum și informa ții referitoare la:
a) durata perioadei de munc ă ce urmeaz ă s ă fie prestat ă în str ăin ătate;
b) moneda în care vor fi pl ătite drepturile salariale, precum și modalit ățile de plat ă;
c) presta țiile în bani și/sau în natur ă aferente desf ăș ur ării activit ății în str ăin ătate;
d) condi țiile de clim ă;
e) reglement ările principale din legisla ția muncii din acea țar ă;
f) obiceiurile locului a c ăror nerespectare i-ar pune în pericol via ța, libertatea sau
siguran ța personal ă;
g) condi țiile de repatriere a lucr ătorului, dup ă caz.
(2) Informa țiile prev ăzute la alin. (1) lit. a) , b) și c) trebuie s ă se reg ăseasc ă și în
con ținutul contractului individual de munc ă.

(3) Dispozi țiile alin. (1) se completeaz ă prin legi speciale care reglementeaz ă condi țiile
specifice de munc ă în str ăin ătate.
Art. 19
În situa ția în care angajatorul nu î și execut ă obliga ția de informare prev ăzut ă la art. 17 și
18, persoana selectat ă în vederea angaj ării ori salariatul, dup ă caz, are dreptul s ă sesizeze,
în termen de 30 de zile de la data neîndeplinirii a cestei obliga ții, instan ța judec ătoreasc ă
competent ă și s ă solicite desp ăgubiri corespunz ătoare prejudiciului pe care l-a suferit ca
urmare a neexecut ării de c ătre angajator a obliga ției de informare.
Art. 20
(1) În afara clauzelor esen țiale prev ăzute la art. 17, între p ărți pot fi negociate și cuprinse
în contractul individual de munc ă și alte clauze specifice.
(2) Sunt considerate clauze specifice, f ără ca enumerarea s ă fie limitativ ă:
a) clauza cu privire la formarea profesional ă;
b) clauza de neconcuren ță ;
c) clauza de mobilitate;
d) clauza de confiden țialitate.
Art. 21
(1) La încheierea contractului individual de munc ă sau pe parcursul execut ării acestuia,
părțile pot negocia și cuprinde în contract o clauz ă de neconcuren ță prin care salariatul s ă
fie obligat ca dup ă încetarea contractului s ă nu presteze, în interes propriu sau al unui ter ț,
o activitate care se afl ă în concuren ță cu cea prestat ă la angajatorul s ău, în schimbul unei
indemniza ții de neconcuren ță lunare pe care angajatorul se oblig ă s ă o pl ăteasc ă pe toat ă
perioada de neconcuren ță .
(2) Clauza de neconcuren ță î și produce efectele numai dac ă în cuprinsul contractului
individual de munc ă sunt prev ăzute în mod concret activit ățile ce sunt interzise
salariatului la data încet ării contractului, cuantumul indemniza ției de neconcuren ță
lunare, perioada pentru care î și produce efectele clauza de neconcuren ță , ter ții în favoarea
cărora se interzice prestarea activit ății, precum și aria geografic ă unde salariatul poate fi
în real ă competi ție cu angajatorul.
(3) Indemniza ția de neconcuren ță lunar ă datorat ă salariatului nu este de natur ă salarial ă,
se negociaz ă și este de cel pu țin 50% din media veniturilor salariale brute ale sa lariatului
din ultimele 6 luni anterioare datei încet ării contractului individual de munc ă sau, în
cazul în care durata contractului individual de mun c ă a fost mai mic ă de 6 luni, din media
veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestui a pe durata contractului.
(4) Indemniza ția de neconcuren ță reprezint ă o cheltuial ă efectuat ă de angajator, este
deductibil ă la calculul profitului impozabil și se impoziteaz ă la persoana fizic ă
beneficiar ă, potrivit legii.
Art. 22
(1) Clauza de neconcuren ță î și poate produce efectele pentru o perioad ă de maximum 2
ani de la data încet ării contractului individual de munc ă.
(2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile în cazuril e în care încetarea contractului
individual de munc ă s-a produs de drept, cu excep ția cazurilor prev ăzute la art. 56 alin.
(1) lit. c) , e) , f) , g) și i) , ori a intervenit din ini țiativa angajatorului pentru motive care
nu țin de persoana salariatului.

Art. 23
(1) Clauza de neconcuren ță nu poate avea ca efect interzicerea în mod absolut a
exercit ării profesiei salariatului sau a specializ ării pe care o de ține.
(2) La sesizarea salariatului sau a inspectoratului ter itorial de munc ă instan ța competent ă
poate diminua efectele clauzei de neconcuren ță .
Art. 24
În cazul nerespect ării, cu vinov ăție, a clauzei de neconcuren ță salariatul poate fi obligat la
restituirea indemniza ției și, dup ă caz, la daune-interese corespunz ătoare prejudiciului pe
care l-a produs angajatorului.
Art. 25
(1) Prin clauza de mobilitate p ărțile în contractul individual de munc ă stabilesc c ă, în
considerarea specificului muncii, executarea obliga țiilor de serviciu de c ătre salariat nu se
realizeaz ă într-un loc stabil de munc ă. În acest caz salariatul beneficiaz ă de presta ții
suplimentare în bani sau în natur ă.
(2) Cuantumul presta țiilor suplimentare în bani sau modalit ățile presta țiilor suplimentare
în natur ă sunt specificate în contractul individual de munc ă.
Art. 26
(1) Prin clauza de confiden țialitate p ărțile convin ca, pe toat ă durata contractului
individual de munc ă și dup ă încetarea acestuia, s ă nu transmit ă date sau informa ții de
care au luat cuno știn ță în timpul execut ării contractului, în condi țiile stabilite în
regulamentele interne, în contractele colective de munc ă sau în contractele individuale de
munc ă.
(2) Nerespectarea acestei clauze de c ătre oricare dintre p ărți atrage obligarea celui în
culp ă la plata de daune-interese.
Art. 27
(1) O persoan ă poate fi angajat ă în munc ă numai în baza unui certificat medical, care
constat ă faptul c ă cel în cauz ă este apt pentru prestarea acelei munci.
(2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage nulitat ea contractului individual de munc ă.
(3) Competen ța și procedura de eliberare a certificatului medical, precum și sanc țiunile
aplicabile angajatorului în cazul angaj ării sau schimb ării locului ori felului muncii f ără
certificat medical sunt stabilite prin legi special e.
(4) Solicitarea, la angajare, a testelor de graviditate este interzis ă.
(5) La angajarea în domeniile s ănătate, alimenta ție public ă, educa ție și în alte domenii
stabilite prin acte normative se pot solicita și teste medicale specifice.
Art. 28
Certificatul medical este obligatoriu și în urm ătoarele situa ții:
a) la reînceperea activit ății dup ă o întrerupere mai mare de 6 luni, pentru locurile de
munc ă având expunere la factori nocivi profesionali, și de un an, în celelalte situa ții;
b) în cazul deta șă rii sau trecerii în alt loc de munc ă ori în alt ă activitate, dac ă se schimb ă
condi țiile de munc ă;
c) la începerea misiunii, în cazul salaria ților încadra ți cu contract de munc ă temporar ă;
d) în cazul ucenicilor, practican ților, elevilor și studen ților, în situa ția în care urmeaz ă s ă
fie instrui ți pe meserii și profesii, precum și în situa ția schimb ării meseriei pe parcursul
instruirii;

e) periodic, în cazul celor care lucreaz ă în condi ții de expunere la factori nocivi
profesionali, potrivit reglement ărilor Ministerului S ănătății;
f) periodic, în cazul celor care desf ăș oar ă activit ăți cu risc de transmitere a unor boli și
care lucreaz ă în sectorul alimentar, zootehnic, la instala țiile de aprovizionare cu ap ă
potabil ă, în colectivit ăți de copii, în unit ăți sanitare, potrivit reglement ărilor Ministerului
Sănătății;
g) periodic, în cazul celor care lucreaz ă în unit ăți f ără factori de risc, prin examene
medicale diferen țiate în func ție de vârst ă, sex și stare de s ănătate, potrivit reglement ărilor
din contractele colective de munc ă.
Art. 29
(1) Contractul individual de munc ă se încheie dup ă verificarea prealabil ă a aptitudinilor
profesionale și personale ale persoanei care solicit ă angajarea.
(2) Modalit ățile în care urmeaz ă s ă se realizeze verificarea prev ăzut ă la alin. (1) sunt
stabilite în contractul colectiv de munc ă aplicabil, în statutul de personal – profesional s au
disciplinar – și în regulamentul intern, în m ăsura în care legea nu dispune altfel.
(3) Informa țiile cerute, sub orice form ă, de c ătre angajator persoanei care solicit ă
angajarea cu ocazia verific ării prealabile a aptitudinilor nu pot avea un alt s cop decât
acela de a aprecia capacitatea de a ocupa postul re spectiv, precum și aptitudinile
profesionale.
(4) Angajatorul poate cere informa ții în leg ătur ă cu persoana care solicit ă angajarea de la
fo știi s ăi angajatori, dar numai cu privire la activit ățile îndeplinite și la durata angaj ării și
numai cu încuno știn țarea prealabil ă a celui în cauz ă.
Art. 30
(1) Încadrarea salaria ților la institu țiile și autorit ățile publice și la alte unit ăți bugetare se
face numai prin concurs sau examen, dup ă caz.
(2) Posturile vacante existente în statul de func ții vor fi scoase la concurs, în raport cu
necesit ățile fiec ărei unit ăți prev ăzute la alin. (1) .
(3) În cazul în care la concursul organizat în vederea ocup ării unui post vacant nu s-au
prezentat mai mul ți candida ți, încadrarea în munc ă se face prin examen.
(4) Condi țiile de organizare și modul de desf ăș urare a concursului/examenului se
stabilesc prin regulament aprobat prin hot ărâre a Guvernului.
Art. 31
(1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la î ncheierea contractului individual de
munc ă se poate stabili o perioad ă de prob ă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru
func țiile de execu ție și de cel mult 120 de zile calendaristice pentru fun c țiile de
conducere.
(2) Verificarea aptitudinilor profesionale la încadrare a persoanelor cu handicap se
realizeaz ă exclusiv prin modalitatea perioadei de prob ă de maximum 30 de zile
calendaristice.
(3) Pe durata sau la sfâr șitul perioadei de prob ă, contractul individual de munc ă poate
înceta exclusiv printr-o notificare scris ă, f ără preaviz, la ini țiativa oric ăreia dintre p ărți,
fără a fi necesar ă motivarea acesteia.
(4) Pe durata perioadei de prob ă salariatul beneficiaz ă de toate drepturile și are toate
obliga țiile prev ăzute în legisla ția muncii, în contractul colectiv de munc ă aplicabil, în
regulamentul intern, precum și în contractul individual de munc ă.
(5) Pentru absolven ții institu țiilor de înv ăță mânt superior, primele 6 luni dup ă debutul în

profesie se consider ă perioad ă de stagiu. Fac excep ție acele profesii în care stagiatura este
reglementat ă prin legi speciale. La sfâr șitul perioadei de stagiu, angajatorul elibereaz ă
obligatoriu o adeverin ță , care este vizat ă de inspectoratul teritorial de munc ă în a c ărui
raz ă teritorial ă de competen ță acesta î și are sediul.
(6) Modalitatea de efectuare a stagiului prev ăzut la alin. (5) se reglementeaz ă prin lege
special ă.
Art. 32
(1) Pe durata execut ării unui contract individual de munc ă nu poate fi stabilit ă decât o
singur ă perioad ă de prob ă.
(2) Prin excep ție, salariatul poate fi supus la o nou ă perioad ă de prob ă în situa ția în care
acesta debuteaz ă la acela și angajator într-o nou ă func ție sau profesie ori urmeaz ă s ă
presteze activitatea într-un loc de munc ă cu condi ții grele, v ătămătoare sau periculoase.
(3) Perioada de prob ă constituie vechime în munc ă.
Art. 33
Perioada în care se pot face angaj ări succesive de prob ă ale mai multor persoane pentru
acela și post este de maximum 12 luni.
Art. 34
(1) Fiecare angajator are obliga ția de a înfiin ța un registru general de eviden ță a
salaria ților.
(2) Registrul general de eviden ță a salaria ților se va înregistra în prealabil la autoritatea
public ă competent ă, potrivit legii, în a c ărei raz ă teritorial ă se afl ă domiciliul, respectiv
sediul angajatorului, dat ă de la care devine document oficial.
(3) Registrul general de eviden ță a salaria ților se completeaz ă și se transmite
inspectoratului teritorial de munc ă în ordinea angaj ării și cuprinde elementele de
identificare ale tuturor salaria ților, data angaj ării, func ția/ocupa ția conform specifica ției
Clasific ării ocupa țiilor din România sau altor acte normative, tipul c ontractului individual
de munc ă, salariul, sporurile și cuantumul acestora, perioada și cauzele de suspendare a
contractului individual de munc ă, perioada deta șă rii și data încet ării contractului
individual de munc ă.
(4) Registrul general de eviden ță a salaria ților este p ăstrat la domiciliul, respectiv sediul
angajatorului, urmând s ă fie pus la dispozi ție inspectorului de munc ă sau oric ărei alte
autorit ăți care îl solicit ă, în condi țiile legii.
(5) La solicitarea salariatului sau a unui fost salaria t, angajatorul este obligat s ă elibereze
un document care s ă ateste activitatea desf ăș urat ă de acesta, durata activit ății, salariul,
vechimea în munc ă, în meserie și în specialitate.
(6) În cazul încet ării activit ății angajatorului, registrul general de eviden ță a salaria ților se
depune la autoritatea public ă competent ă, potrivit legii, în a c ărei raz ă teritorial ă se afl ă
sediul sau domiciliul angajatorului, dup ă caz.
(7) Metodologia de întocmire a registrului general de e viden ță a salaria ților, înregistr ările
care se efectueaz ă, precum și orice alte elemente în leg ătur ă cu întocmirea acestora se
stabilesc prin hot ărâre a Guvernului.
Art. 35
(1) Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferi ți sau la acela și angajator, în
baza unor contracte individuale de munc ă, beneficiind de salariul corespunz ător pentru
fiecare dintre acestea.

(2) Fac excep ție de la prevederile alin. (1) situa țiile în care prin lege sunt prev ăzute
incompatibilit ăți pentru cumulul unor func ții.
Art. 36
Cet ățenii str ăini și apatrizii pot fi angaja ți prin contract individual de munc ă în baza
autoriza ției de munc ă sau a permisului de ședere în scop de munc ă, eliberat ă/eliberat
potrivit legii.

CAPITOLUL II: Executarea contractului individual de munc ă
Art. 37
Drepturile și obliga țiile privind rela țiile de munc ă dintre angajator și salariat se stabilesc
potrivit legii, prin negociere, în cadrul contracte lor colective de munc ă și al contractelor
individuale de munc ă.
Art. 38
Salaria ții nu pot renun ța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. O rice tranzac ție
prin care se urm ăre ște renun țarea la drepturile recunoscute de lege salaria ților sau
limitarea acestor drepturi este lovit ă de nulitate.
Art. 39
(1) Salariatul are, în principal, urm ătoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare pentru munca depus ă;
b) dreptul la repaus zilnic și s ăpt ămânal;
c) dreptul la concediu de odihn ă anual;
d) dreptul la egalitate de șanse și de tratament;
e) dreptul la demnitate în munc ă;
f) dreptul la securitate și s ănătate în munc ă;
g) dreptul la acces la formarea profesional ă;
h) dreptul la informare și consultare;
i) dreptul de a lua parte la determinarea și ameliorarea condi țiilor de munc ă și a mediului
de munc ă;
j) dreptul la protec ție în caz de concediere;
k) dreptul la negociere colectiv ă și individual ă;
l) dreptul de a participa la ac țiuni colective;
m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindica t;
n) alte drepturi prev ăzute de lege sau de contractele colective de munc ă aplicabile.
(2) Salariatului îi revin, în principal, urm ătoarele obliga ții:
a) obliga ția de a realiza norma de munc ă sau, dup ă caz, de a îndeplini atribu țiile ce îi
revin conform fi șei postului;
b) obliga ția de a respecta disciplina muncii;
c) obliga ția de a respecta prevederile cuprinse în regulament ul intern, în contractul
colectiv de munc ă aplicabil, precum și în contractul individual de munc ă;
d) obliga ția de fidelitate fa ță de angajator în executarea atribu țiilor de serviciu;
e) obliga ția de a respecta m ăsurile de securitate și s ănătate a muncii în unitate;
f) obliga ția de a respecta secretul de serviciu;
g) alte obliga ții prev ăzute de lege sau de contractele colective de munc ă aplicabile.

Art. 40
(1) Angajatorul are, în principal, urm ătoarele drepturi:
a) să stabileasc ă organizarea și func ționarea unit ății;
b) să stabileasc ă atribu țiile corespunz ătoare fiec ărui salariat, în condi țiile legii;
c) să dea dispozi ții cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rez erva legalit ății lor;
d) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
e) să constate s ăvâr șirea abaterilor disciplinare și s ă aplice sanc țiunile corespunz ătoare,
potrivit legii, contractului colectiv de munc ă aplicabil și regulamentului intern;
f) să stabileasc ă obiectivele de performan ță individual ă, precum și criteriile de evaluare a
realiz ării acestora.
(2) Angajatorului îi revin, în principal, urm ătoarele obliga ții:
a) să informeze salaria ții asupra condi țiilor de munc ă și asupra elementelor care privesc
desf ăș urarea rela țiilor de munc ă;
b) să asigure permanent condi țiile tehnice și organizatorice avute în vedere la elaborarea
normelor de munc ă și condi țiile corespunz ătoare de munc ă;
c) să acorde salaria ților toate drepturile ce decurg din lege, din contr actul colectiv de
munc ă aplicabil și din contractele individuale de munc ă;
d) să comunice periodic salaria ților situa ția economic ă și financiar ă a unit ății, cu excep ția
informa țiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natur ă s ă prejudicieze
activitatea unit ății. Periodicitatea comunic ărilor se stabile ște prin negociere în contractul
colectiv de munc ă aplicabil;
e) să se consulte cu sindicatul sau, dup ă caz, cu reprezentan ții salaria ților în privin ța
deciziilor susceptibile s ă afecteze substan țial drepturile și interesele acestora;
f) să pl ăteasc ă toate contribu țiile și impozitele aflate în sarcina sa, precum și s ă re țin ă și
să vireze contribu țiile și impozitele datorate de salaria ți, în condi țiile legii;
g) să înfiin țeze registrul general de eviden ță a salaria ților și s ă opereze înregistr ările
prev ăzute de lege;
h) să elibereze, la cerere, toate documentele care atest ă calitatea de salariat a
solicitantului;
i) să asigure confiden țialitatea datelor cu caracter personal ale salaria ților.

CAPITOLUL III: Modificarea contractului individual de munc ă
Art. 41
(1) Contractul individual de munc ă poate fi modificat numai prin acordul p ărților.
(2) Cu titlu de excep ție, modificarea unilateral ă a contractului individual de munc ă este
posibil ă numai în cazurile și în condi țiile prev ăzute de prezentul cod.
(3) Modificarea contractului individual de munc ă se refer ă la oricare dintre urm ătoarele
elemente:
a) durata contractului;
b) locul muncii;
c) felul muncii;
d) condi țiile de munc ă;
e) salariul;
f) timpul de munc ă și timpul de odihn ă.

Art. 42
(1) Locul muncii poate fi modificat unilateral de c ătre angajator prin delegarea sau
deta șarea salariatului într-un alt loc de munc ă decât cel prev ăzut în contractul individual
de munc ă.
(2) Pe durata deleg ării, respectiv a deta șă rii, salariatul î și p ăstreaz ă func ția și toate
celelalte drepturi prev ăzute în contractul individual de munc ă.
Art. 43
Delegarea reprezint ă exercitarea temporar ă, din dispozi ția angajatorului, de c ătre salariat,
a unor lucr ări sau sarcini corespunz ătoare atribu țiilor de serviciu în afara locului s ău de
munc ă.
Art. 44
(1) Delegarea poate fi dispus ă pentru o perioad ă de cel mult 60 de zile calendaristice în
12 luni și se poate prelungi pentru perioade succesive de ma ximum 60 de zile
calendaristice, numai cu acordul salariatului. Refu zul salariatului de prelungire a
deleg ării nu poate constitui motiv pentru sanc ționarea disciplinar ă a acestuia.
(2) Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielil or de transport și cazare, precum și la
o indemniza ție de delegare, în condi țiile prev ăzute de lege sau de contractul colectiv de
munc ă aplicabil.
Art. 45
Deta șarea este actul prin care se dispune schimbarea tem porar ă a locului de munc ă, din
dispozi ția angajatorului, la un alt angajator, în scopul ex ecut ării unor lucr ări în interesul
acestuia. În mod excep țional, prin deta șare se poate modifica și felul muncii, dar numai
cu consim ță mântul scris al salariatului.
Art. 46
(1) Deta șarea poate fi dispus ă pe o perioad ă de cel mult un an.
(2) În mod excep țional, perioada deta șă rii poate fi prelungit ă pentru motive obiective ce
impun prezen ța salariatului la angajatorul la care s-a dispus de ta șarea, cu acordul ambelor
părți, din 6 în 6 luni.
(3) Salariatul poate refuza deta șarea dispus ă de angajatorul s ău numai în mod excep țional
și pentru motive personale temeinice.
(4) Salariatul deta șat are dreptul la plata cheltuielilor de transport și cazare, precum și la o
indemniza ție de deta șare, în condi țiile prev ăzute de lege sau de contractul colectiv de
munc ă aplicabil.
Art. 47
(1) Drepturile cuvenite salariatului deta șat se acord ă de angajatorul la care s-a dispus
deta șarea.
(2) Pe durata deta șă rii salariatul beneficiaz ă de drepturile care îi sunt mai favorabile, fie
de drepturile de la angajatorul care a dispus deta șarea, fie de drepturile de la angajatorul
la care este deta șat.
(3) Angajatorul care deta șeaz ă are obliga ția de a lua toate m ăsurile necesare pentru ca
angajatorul la care s-a dispus deta șarea s ă î și îndeplineasc ă integral și la timp toate
obliga țiile fa ță de salariatul deta șat.
(4) Dac ă angajatorul la care s-a dispus deta șarea nu î și îndepline ște integral și la timp
toate obliga țiile fa ță de salariatul deta șat, acestea vor fi îndeplinite de angajatorul care a

dispus deta șarea.
(5) În cazul în care exist ă divergen ță între cei doi angajatori sau niciunul dintre ei nu î și
îndepline ște obliga țiile potrivit prevederilor alin. (1) și (2) , salariatul deta șat are dreptul
de a reveni la locul s ău de munc ă de la angajatorul care l-a deta șat, de a se îndrepta
împotriva oric ăruia dintre cei doi angajatori și de a cere executarea silit ă a obliga țiilor
neîndeplinite.
Art. 48
Angajatorul poate modifica temporar locul și felul muncii, f ără consim ță mântul
salariatului, și în cazul unor situa ții de for ță major ă, cu titlu de sanc țiune disciplinar ă sau
ca m ăsur ă de protec ție a salariatului, în cazurile și în condi țiile prev ăzute de prezentul
cod.

CAPITOLUL IV: Suspendarea contractului individual d e munc ă
Art. 49
(1) Suspendarea contractului individual de munc ă poate interveni de drept, prin acordul
părților sau prin actul unilateral al uneia dintre p ărți.
(2) Suspendarea contractului individual de munc ă are ca efect suspendarea prest ării
muncii de c ătre salariat și a pl ății drepturilor de natur ă salarial ă de c ătre angajator.
(3) Pe durata suspend ării pot continua s ă existe alte drepturi și obliga ții ale p ărților decât
cele prev ăzute la alin. (2) , dac ă acestea sunt prev ăzute prin legi speciale, prin contractul
colectiv de munc ă aplicabil, prin contracte individuale de munc ă sau prin regulamente
interne.
(4) În cazul suspend ării contractului individual de munc ă din cauza unei fapte imputabile
salariatului, pe durata suspend ării acesta nu va beneficia de niciun drept care rez ult ă din
calitatea sa de salariat.
(5) De fiecare dat ă când în timpul perioadei de suspendare a contractu lui intervine o
cauz ă de încetare de drept a contractului individual de munc ă, cauza de încetare de drept
prevaleaz ă.
(6) În cazul suspend ării contractului individual de munc ă se suspend ă toate termenele
care au leg ătur ă cu încheierea, modificarea, executarea sau încetar ea contractului
individual de munc ă, cu excep ția situa țiilor în care contractul individual de munc ă
înceteaz ă de drept.
Art. 50
Contractul individual de munc ă se suspend ă de drept în urm ătoarele situa ții:
a) concediu de maternitate;
b) concediu pentru incapacitate temporar ă de munc ă;
c) carantin ă;
d) exercitarea unei func ții în cadrul unei autorit ăți executive, legislative ori judec ătore ști,
pe toat ă durata mandatului, dac ă legea nu prevede altfel;
e) îndeplinirea unei func ții de conducere salarizate în sindicat;
f) for ță major ă;
g) în cazul în care salariatul este arestat preventiv, în condi țiile Codului de procedur ă
penal ă;
h) de la data expir ării perioadei pentru care au fost emise avizele, au toriza țiile ori

atest ările necesare pentru exercitarea profesiei. Dac ă în termen de 6 luni salariatul nu și-a
reînnoit avizele, autoriza țiile ori atest ările necesare pentru exercitarea profesiei,
contractul individual de munc ă înceteaz ă de drept;
i) în alte cazuri expres prev ăzute de lege.
Art. 51
(1) Contractul individual de munc ă poate fi suspendat din ini țiativa salariatului, în
urm ătoarele situa ții:
a) concediu pentru cre șterea copilului în vârst ă de pân ă la 2 ani sau, în cazul copilului cu
handicap, pân ă la împlinirea vârstei de 3 ani;
b) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârs t ă de pân ă la 7 ani sau, în cazul
copilului cu handicap, pentru afec țiuni intercurente, pân ă la împlinirea vârstei de 18 ani;
c) concediu paternal;
d) concediu pentru formare profesional ă;
e) exercitarea unor func ții elective în cadrul organismelor profesionale con stituite la nivel
central sau local, pe toat ă durata mandatului;
f) participarea la grev ă.
g) concediu de acomodare.
(2) Contractul individual de munc ă poate fi suspendat în situa ția absen țelor nemotivate
ale salariatului, în condi țiile stabilite prin contractul colectiv de munc ă aplicabil,
contractul individual de munc ă, precum și prin regulamentul intern.
(Lit. g din alineatul introdusa prin Legea 57/2016)

Art. 52
(1) Contractul individual de munc ă poate fi suspendat din ini țiativa angajatorului în
urm ătoarele situa ții:
a) pe durata cercet ării disciplinare prealabile, în condi țiile legii;
(Declarat neconstitutional prin Decizia 261/2016 a Curtii Constitutionale)
b) în cazul în care angajatorul a formulat plângere pe nal ă împotriva salariatului sau acesta
a fost trimis în judecat ă pentru fapte penale incompatibile cu func ția de ținut ă, pân ă la
rămânerea definitiv ă a hot ărârii judec ătore ști;
c) în cazul întreruperii sau reducerii temporare a act ivit ății, f ără încetarea raportului de
munc ă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;
c) 1 în cazul în care împotriva salariatului s-a luat, î n condi țiile Codului de procedur ă
penal ă, măsura controlului judiciar ori a controlului judicia r pe cau țiune, dac ă în sarcina
acestuia au fost stabilite obliga ții care împiedic ă executarea contractului de munc ă,
precum și în cazul în care salariatul este arestat la domic iliu, iar con ținutul m ăsurii
împiedic ă executarea contractului de munc ă;
d) pe durata deta șă rii;
e) pe durata suspend ării de c ătre autorit ățile competente a avizelor, autoriza țiilor sau
atest ărilor necesare pentru exercitarea profesiilor.
(2) În cazurile prev ăzute la alin. (1) lit. a) și b) , dac ă se constat ă nevinov ăția celui în
cauz ă, salariatul î și reia activitatea anterioar ă și i se pl ăte ște, în temeiul normelor și
principiilor r ăspunderii civile contractuale, o desp ăgubire egal ă cu salariul și celelalte
drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspend ării contractului.
(3) În cazul reducerii temporare a activit ății, pentru motive economice, tehnologice,
structurale sau similare, pe perioade care dep ăș esc 30 de zile lucr ătoare, angajatorul va
avea posibilitatea reducerii programului de lucru d e la 5 zile la 4 zile pe s ăpt ămân ă, cu

reducerea corespunz ătoare a salariului, pân ă la remedierea situa ției care a cauzat
reducerea programului, dup ă consultarea prealabil ă a sindicatului reprezentativ de la
nivelul unit ății sau a reprezentan ților salaria ților, dup ă caz.
Art. 53
(1) Pe durata reducerii și/sau a întreruperii temporare a activit ății, salaria ții implica ți în
activitatea redus ă sau întrerupt ă, care nu mai desf ăș oar ă activitate, beneficiaz ă de o
indemniza ție, pl ătit ă din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mic ă de 75% din salariul de
baz ă corespunz ător locului de munc ă ocupat, cu excep ția situa țiilor prev ăzute la art. 52
alin.(3) .
(2) Pe durata reducerii și/sau a întreruperii temporare prev ăzute la alin. (1) , salaria ții se
vor afla la dispozi ția angajatorului, acesta având oricând posibilitate a s ă dispun ă
reînceperea activit ății.
Art. 54
Contractul individual de munc ă poate fi suspendat, prin acordul p ărților, în cazul
concediilor f ără plat ă pentru studii sau pentru interese personale.

CAPITOLUL V: Încetarea contractului individual de m unc ă [ sus ] Solicita o
consultatie!
Art. 55
Contractul individual de munc ă poate înceta astfel:
a) de drept;
b) ca urmare a acordului p ărților, la data convenit ă de acestea;
c) ca urmare a voin ței unilaterale a uneia dintre p ărți, în cazurile și în condi țiile limitativ
prev ăzute de lege.
SEC ȚIUNEA 1: Încetarea de drept a contractului individu al de munc ă
Art. 56
(1) Contractul individual de munc ă existent înceteaz ă de drept:
a) la data decesului salariatului sau al angajatorului persoan ă fizic ă, precum și în cazul
dizolv ării angajatorului persoan ă juridic ă, de la data la care angajatorul și-a încetat
existen ța conform legii;
b) la data r ămânerii irevocabile a hot ărârii judec ătore ști de declarare a mor ții sau a
punerii sub interdic ție a salariatului sau a angajatorului persoan ă fizic ă;
c) la data indeplinirii cumulative a conditiilor de va rsta standard si a stagiului minim de
cotizare pentru pensionare; la data comunicarii dec iziei de pensie in cazul pensiei de
invaliditate de gradul III, pensiei anticipate part iale, pensiei anticipate, pensiei pentru
limita de varsta cu reducerea varstei standard de p ensionare; la data comunicarii deciziei
medicale asupra capacitatii de munca in cazul inval iditatii de gradul I sau II;
d) ca urmare a constat ării nulit ății absolute a contractului individual de munc ă, de la data
la care nulitatea a fost constatat ă prin acordul p ărților sau prin hot ărâre judec ătoreasc ă
definitiv ă;
e) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în fun c ția ocupat ă de salariat a unei
persoane concediate nelegal sau pentru motive neînt emeiate, de la data r ămânerii

definitive a hot ărârii judec ătore ști de reintegrare;
f) ca urmare a condamn ării la executarea unei pedepse privative de liberta te, de la data
rămânerii definitive a hot ărârii judec ătore ști;
g) de la data retragerii de c ătre autorit ățile sau organismele competente a avizelor,
autoriza țiilor ori atest ărilor necesare pentru exercitarea profesiei;
h) ca urmare a interzicerii exercit ării unei profesii sau a unei func ții, ca m ăsur ă de
siguran ță ori pedeaps ă complementar ă, de la data r ămânerii definitive a hot ărârii
judec ătore ști prin care s-a dispus interdic ția;
i) la data expir ării termenului contractului individual de munc ă încheiat pe durat ă
determinat ă;
j) retragerea acordului p ărin ților sau al reprezentan ților legali, în cazul salaria ților cu
vârsta cuprins ă între 15 și 16 ani.
(2) Pentru situa țiile prev ăzute la alin. (1) lit. c) – j) , constatarea cazulu i de încetare de
drept a contractului individual de munc ă se face în termen de 5 zile lucr ătoare de la
intervenirea acestuia, în scris, prin decizie a ang ajatorului, și se comunic ă persoanelor
aflate în situa țiile respective în termen de 5 zile lucr ătoare.
(Art. 56 alin. 1 lit c modificat prin Legea 12/2015 )
Art. 57
(1) Nerespectarea oric ăreia dintre condi țiile legale necesare pentru încheierea valabil ă a
contractului individual de munc ă atrage nulitatea acestuia.
(2) Constatarea nulit ății contractului individual de munc ă produce efecte pentru viitor.
(3) Nulitatea contractului individual de munc ă poate fi acoperit ă prin îndeplinirea
ulterioar ă a condi țiilor impuse de lege.
(4) În situa ția în care o clauz ă este afectat ă de nulitate, întrucât stabile ște drepturi sau
obliga ții pentru salaria ți, care contravin unor norme legale imperative sau contractelor
colective de munc ă aplicabile, aceasta este înlocuit ă de drept cu dispozi țiile legale sau
conven ționale aplicabile, salariatul având dreptul la desp ăgubiri.
(5) Persoana care a prestat munca în temeiul unui contr act individual de munc ă nul are
dreptul la remunerarea acesteia, corespunz ător modului de îndeplinire a atribu țiilor de
serviciu.
(6) Constatarea nulit ății și stabilirea, potrivit legii, a efectelor acesteia se pot face prin
acordul p ărților.
(7) Dac ă p ărțile nu se în țeleg, nulitatea se pronun ță de c ătre instan ța judec ătoreasc ă.
SEC ȚIUNEA 2: Concedierea
Art. 58
(1) Concedierea reprezint ă încetarea contractului individual de munc ă din ini țiativa
angajatorului.
(2) Concedierea poate fi dispus ă pentru motive care țin de persoana salariatului sau
pentru motive care nu țin de persoana salariatului.
Art. 59
Este interzis ă concedierea salaria ților:
a) pe criterii de sex, orientare sexual ă, caracteristici genetice, vârst ă, apartenen ță
na țional ă, ras ă, culoare, etnie, religie, op țiune politic ă, origine social ă, handicap, situa ție
sau responsabilitate familial ă, apartenen ță ori activitate sindical ă;
b) pentru exercitarea, în condi țiile legii, a dreptului la grev ă și a drepturilor sindicale.

Art. 60
(1) Concedierea salaria ților nu poate fi dispus ă:
a) pe durata incapacit ății temporare de munc ă, stabilit ă prin certificat medical conform
legii;
b) pe durata suspend ării activit ății ca urmare a instituirii carantinei;
c) pe durata în care femeia salariat ă este gravid ă, în m ăsura în care angajatorul a luat
cuno știn ță de acest fapt anterior emiterii deciziei de conced iere;
d) pe durata concediului de maternitate;
e) pe durata concediului pentru cre șterea copilului în vârst ă de pân ă la 2 ani sau, în cazul
copilului cu handicap, pân ă la împlinirea vârstei de 3 ani;
f) pe durata concediului pentru îngrijirea copilului b olnav în vârst ă de pân ă la 7 ani sau,
în cazul copilului cu handicap, pentru afec țiuni intercurente, pân ă la împlinirea vârstei de
18 ani;
g) pe durata exercit ării unei func ții eligibile într -un organism sindical, cu exce pția
situa ției în care concedierea este dispus ă pentru o abatere disciplinar ă grav ă sau pentru
abateri disciplinare repetate, s ăvâr șite de c ătre acel salariat;
(Declarat neconstitutional prin Decizia nr. 814/201 5 a Curtii Constitutionale)
h) pe durata efectu ării concediului de odihn ă.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplic ă în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca
urmare a reorganiz ării judiciare, a falimentului sau a dizolv ării angajatorului, în condi țiile
legii.

SEC ȚIUNEA 3: Concedierea pentru motive care țin de persoana salariatului
Art. 61
Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care țin de persoana salariatului în
urm ătoarele situa ții:
a) în cazul în care salariatul a s ăvâr șit o abatere grav ă sau abateri repetate de la regulile
de disciplin ă a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munc ă,
contractul colectiv de munc ă aplicabil sau regulamentul intern, ca sanc țiune disciplinar ă;
b) în cazul în care salariatul este arestat preventiv sau arestat la domiciliu pentru o
perioad ă mai mare de 30 de zile, în condi țiile Codului de procedur ă penal ă;
c) în cazul în care, prin decizie a organelor competen te de expertiz ă medical ă, se constat ă
inaptitudinea fizic ă și/sau psihic ă a salariatului, fapt ce nu permite acestuia s ă î și
îndeplineasc ă atribu țiile corespunz ătoare locului de munc ă ocupat;
d) în cazul în care salariatul nu corespunde profesion al locului de munc ă în care este
încadrat.
Art. 62
(1) În cazul în care concedierea intervine pentru unul dintre motivele prev ăzute la art. 61
lit. b) -d) , angajatorul are obliga ția de a emite decizia de concediere în termen de 30 de
zile calendaristice de la data constat ării cauzei concedierii.
(2) În cazul în care concedierea intervine pentru motiv ul prev ăzut la art. 61 lit. a) ,
angajatorul poate emite decizia de concediere numai cu respectarea dispozi țiilor art. 247-
252.
(3) Decizia se emite în scris și, sub sanc țiunea nulit ății absolute, trebuie s ă fie motivat ă în
fapt și în drept și s ă cuprind ă preciz ări cu privire la termenul în care poate fi contesta t ă și
la instan ța judec ătoreasc ă la care se contest ă.

Art. 63
(1) Concedierea pentru s ăvâr șirea unei abateri grave sau a unor abateri repetate de la
regulile de disciplin ă a muncii poate fi dispus ă numai dup ă îndeplinirea de c ătre angajator
a cercet ării disciplinare prealabile și în termenele stabilite de prezentul cod.
(2) Concedierea salariatului pentru motivul prev ăzut la art. 61 lit. d) poate fi dispus ă
numai dup ă evaluarea prealabil ă a salariatului, conform procedurii de evaluare sta bilite
prin contractul colectiv de munc ă aplicabil sau, în lipsa acestuia, prin regulamentu l
intern.
Art. 64
(1) În cazul în care concedierea se dispune pentru moti vele prev ăzute la art. 61 lit. c) și d)
, precum și în cazul în care contractul individual de munc ă a încetat de drept în temeiul
art. 56 alin. (1) lit. e) , angajatorul are obliga ția de a-i propune salariatului alte locuri de
munc ă vacante în unitate, compatibile cu preg ătirea profesional ă sau, dup ă caz, cu
capacitatea de munc ă stabilit ă de medicul de medicin ă a muncii.
(2) În situa ția în care angajatorul nu dispune de locuri de munc ă vacante potrivit alin. (1)
, acesta are obliga ția de a solicita sprijinul agen ției teritoriale de ocupare a for ței de
munc ă în vederea redistribuirii salariatului, corespunz ător preg ătirii profesionale și/sau,
dup ă caz, capacit ății de munc ă stabilite de medicul de medicin ă a muncii.
(3) Salariatul are la dispozi ție un termen de 3 zile lucr ătoare de la comunicarea
angajatorului, conform prevederilor alin. (1) , pen tru a-și manifesta în scris
consim ță mântul cu privire la noul loc de munc ă oferit.
(4) În cazul în care salariatul nu î și manifest ă consim ță mântul în termenul prev ăzut la
alin. (3) , precum și dup ă notificarea cazului c ătre agen ția teritorial ă de ocupare a for ței
de munc ă conform alin. (2) , angajatorul poate dispune conc edierea salariatului.
(5) În cazul concedierii pentru motivul prev ăzut la art. 61 lit. c) salariatul beneficiaz ă de o
compensa ție, în condi țiile stabilite în contractul colectiv de munc ă aplicabil sau în
contractul individual de munc ă, dup ă caz.
SEC ȚIUNEA 4: Concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului
Art. 65
(1) Concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezint ă încetarea
contractului individual de munc ă determinat ă de desfiin țarea locului de munc ă ocupat de
salariat, din unul sau mai multe motive f ără leg ătur ă cu persoana acestuia.
(2) Desfiin țarea locului de munc ă trebuie s ă fie efectiv ă și s ă aib ă o cauz ă real ă și
serioas ă.
Art. 66
Concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului poate fi individual ă sau
colectiv ă.
Art. 67
Salaria ții concedia ți pentru motive care nu țin de persoana lor beneficiaz ă de m ăsuri
active de combatere a șomajului și pot beneficia de compensa ții în condi țiile prev ăzute de
lege și de contractul colectiv de munc ă aplicabil.
SEC ȚIUNEA 5: Concedierea colectiv ă. Informarea, consultarea salaria ților și
procedura concedierilor colective

Art. 68
(1) Prin concediere colectiv ă se în țelege concedierea, într-o perioad ă de 30 de zile
calendaristice, din unul sau mai multe motive care nu țin de persoana salariatului, a unui
num ăr de:
a) cel pu țin 10 salaria ți, dac ă angajatorul care disponibilizeaz ă are încadra ți mai mult de
20 de salaria ți și mai pu țin de 100 de salaria ți;
b) cel pu țin 10% din salaria ți, dac ă angajatorul care disponibilizeaz ă are încadra ți cel
pu țin 100 de salaria ți, dar mai pu țin de 300 de salaria ți;
c) cel pu țin 30 de salaria ți, dac ă angajatorul care disponibilizeaz ă are încadra ți cel pu țin
300 de salaria ți.
(2) La stabilirea num ărului efectiv de salaria ți concedia ți colectiv, potrivit alin. (1) , se
iau în calcul și acei salaria ți c ărora le-au încetat contractele individuale de munc ă din
ini țiativa angajatorului, din unul sau mai multe motive , f ără leg ătur ă cu persoana
salariatului, cu condi ția existen ței a cel pu țin 5 concedieri.
Art. 69
(1) În cazul în care angajatorul inten ționeaz ă s ă efectueze concedieri colective, acesta are
obliga ția de a ini ția, în timp util și în scopul ajungerii la o în țelegere, în condi țiile
prev ăzute de lege, consult ări cu sindicatul sau, dup ă caz, cu reprezentan ții salaria ților, cu
privire cel pu țin la:
a) metodele și mijloacele de evitare a concedierilor colective s au de reducere a num ărului
de salaria ți care vor fi concedia ți;
b) atenuarea consecin țelor concedierii prin recurgerea la m ăsuri sociale care vizeaz ă,
printre altele, sprijin pentru recalificarea sau re conversia profesional ă a salaria ților
concedia ți.
(2) În perioada în care au loc consult ări, potrivit alin. (1) , pentru a permite sindicatu lui
sau reprezentan ților salaria ților s ă formuleze propuneri în timp util, angajatorul are
obliga ția s ă le furnizeze toate informa țiile relevante și s ă le notifice, în scris, urm ătoarele:
a) num ărul total și categoriile de salaria ți;
b) motivele care determin ă concedierea preconizat ă;
c) num ărul și categoriile de salaria ți care vor fi afecta ți de concediere;
d) criteriile avute în vedere, potrivit legii și/sau contractelor colective de munc ă, pentru
stabilirea ordinii de prioritate la concediere;
e) măsurile avute în vedere pentru limitarea num ărului concedierilor;
f) măsurile pentru atenuarea consecin țelor concedierii și compensa țiile ce urmeaz ă s ă fie
acordate salaria ților concedia ți, conform dispozi țiilor legale și/sau contractului colectiv
de munc ă aplicabil;
g) data de la care sau perioada în care vor avea loc c oncedierile;
h) termenul în ăuntrul c ăruia sindicatul sau, dup ă caz, reprezentan ții salaria ților pot face
propuneri pentru evitarea ori diminuarea num ărului salaria ților concedia ți.
(3) Criteriile prev ăzute la alin. (2) lit. d) se aplic ă pentru departajarea salaria ților dup ă
evaluarea realiz ării obiectivelor de performan ță .
(4) Obliga țiile prev ăzute la alin. (1) și (2) se men țin indiferent dac ă decizia care
determin ă concedierile colective este luat ă de c ătre angajator sau de o întreprindere care
de ține controlul asupra angajatorului.
(5) În situa ția în care decizia care determin ă concedierile colective este luat ă de o
întreprindere care de ține controlul asupra angajatorului, acesta nu se po ate prevala, în

nerespectarea obliga țiilor prev ăzute la alin. (1) și (2) , de faptul c ă întreprinderea
respectiv ă nu i-a furnizat informa țiile necesare.
Art. 70
Angajatorul are obliga ția s ă comunice o copie a notific ării prev ăzute la art. 69 alin. (2)
inspectoratului teritorial de munc ă și agen ției teritoriale de ocupare a for ței de munc ă la
aceea și dat ă la care a comunicat-o sindicatului sau, dup ă caz, reprezentan ților salaria ților.
Art. 71
(1) Sindicatul sau, dup ă caz, reprezentan ții salaria ților pot propune angajatorului m ăsuri
în vederea evit ării concedierilor ori diminu ării num ărului salaria ților concedia ți, într-un
termen de 10 zile calendaristice de la data primiri i notific ării.
(2) Angajatorul are obliga ția de a r ăspunde în scris și motivat la propunerile formulate
potrivit prevederilor alin. (1) , în termen de 5 zi le calendaristice de la primirea acestora.
Art. 72
(1) În situa ția în care, ulterior consult ărilor cu sindicatul sau reprezentan ții salaria ților,
potrivit prevederilor art. 69 și 71, angajatorul decide aplicarea m ăsurii de concediere
colectiv ă, acesta are obliga ția de a notifica în scris inspectoratul teritorial de munc ă și
agen ția teritorial ă de ocupare a for ței de munc ă, cu cel pu țin 30 de zile calendaristice
anterioare datei emiterii deciziilor de concediere.
(2) Notificarea prev ăzut ă la alin. (1) trebuie s ă cuprind ă toate informa țiile relevante cu
privire la inten ția de concediere colectiv ă, prev ăzute la art. 69 alin. (2) , precum și
rezultatele consult ărilor cu sindicatul sau reprezentan ții salaria ților, prev ăzute la art. 69
alin. (1) și art. 71, în special motivele concedierilor, num ărul total al salaria ților, num ărul
salaria ților afecta ți de concediere și data de la care sau perioada în care vor avea loc
aceste concedieri.
(3) Angajatorul are obliga ția s ă comunice o copie a notific ării prev ăzute la alin. (1)
sindicatului sau reprezentan ților salaria ților, la aceea și dat ă la care a comunicat-o
inspectoratului teritorial de munc ă și agen ției teritoriale de ocupare a for ței de munc ă.
(4) Sindicatul sau reprezentan ții salaria ților pot transmite eventuale puncte de vedere
inspectoratului teritorial de munc ă.
(5) La solicitarea motivat ă a oric ăreia dintre p ărți, inspectoratul teritorial de munc ă, cu
avizul agen ției teritoriale de ocupare a for ței de munc ă, poate dispune reducerea perioadei
prev ăzute la alin. (1) , f ără a aduce atingere drepturilor individuale cu privir e la perioada
de preaviz.
(6) Inspectoratul teritorial de munc ă are obliga ția de a informa în termen de 3 zile
lucr ătoare angajatorul și sindicatul sau reprezentan ții salaria ților, dup ă caz, asupra
reducerii sau prelungirii perioadei prev ăzute la alin. (1) , precum și cu privire la motivele
care au stat la baza acestei decizii.
Art. 73
(1) În perioada prev ăzut ă la art.72 alin. (1) , agen ția teritorial ă de ocupare a for ței de
munc ă trebuie s ă caute solu ții la problemele ridicate de concedierile colective preconizate
și s ă le comunice în timp util angajatorului și sindicatului ori, dup ă caz, reprezentan ților
salaria ților.
(2) La solicitarea motivat ă a oric ăreia dintre p ărți, inspectoratul teritorial de munc ă, cu
consultarea agen ției teritoriale de ocupare a for ței de munc ă, poate dispune amânarea
momentului emiterii deciziilor de concediere cu max imum 10 zile calendaristice, în cazul

în care aspectele legate de concedierea colectiv ă avut ă în vedere nu pot fi solu ționate
pân ă la data stabilit ă în notificarea de concediere colectiv ă prev ăzut ă la art. 72 alin. (1) ca
fiind data emiterii deciziilor de concediere.
(3) Inspectoratul teritorial de munc ă are obliga ția de a informa în scris angajatorul și
sindicatul sau reprezentan ții salaria ților, dup ă caz, asupra amân ării momentului emiterii
deciziilor de concediere, precum și despre motivele care au stat la baza acestei deci zii,
înainte de expirarea perioadei ini țiale prev ăzute la art. 72 alin.(1) .
Art. 74
(1) În termen de 45 de zile calendaristice de la data c oncedierii, salariatul concediat prin
concediere colectiv ă are dreptul de a fi reangajat cu prioritate pe pos tul reînfiin țat în
aceea și activitate, f ără examen, concurs sau perioad ă de prob ă.
(2) În situa ția în care în perioada prev ăzut ă la alin. (1) se reiau acelea și activit ăți,
angajatorul va transmite salaria ților care au fost concedia ți de pe posturile a c ăror
activitate este reluat ă în acelea și condi ții de competen ță profesional ă o comunicare scris ă,
prin care sunt informa ți asupra relu ării activit ății.
(3) Salaria ții au la dispozi ție un termen de maximum 5 zile calendaristice de la data
comunic ării angajatorului, prev ăzut ă la alin. (2) , pentru a- și manifesta în scris
consim ță mântul cu privire la locul de munc ă oferit.
(4) În situa ția în care salaria ții care au dreptul de a fi reangaja ți potrivit alin. (2) nu î și
manifest ă în scris consim ță mântul în termenul prev ăzut la alin. (3) sau refuz ă locul de
munc ă oferit, angajatorul poate face noi încadr ări pe locurile de munc ă r ămase vacante.
(5) Prevederile art. 68-73 nu se aplic ă salaria ților din institu țiile publice și autorit ățile
publice.
(6) Prevederile art. 68-73 nu se aplic ă în cazul contractelor individuale de munc ă
încheiate pe durat ă determinat ă, cu excep ția cazurilor în care aceste concedieri au loc
înainte de data expir ării acestor contracte.
SEC ȚIUNEA 6: Dreptul la preaviz
Art. 75
(1) Persoanele concediate în temeiul art. 61 lit. c) și d) , al art. 65 și 66 beneficiaz ă de
dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucr ătoare.
(2) Fac excep ție de la prevederile alin. (1) persoanele concediat e în temeiul art. 61 lit. d) ,
care se afl ă în perioada de prob ă.
(3) În situa ția în care în perioada de preaviz contractul indivi dual de munc ă este
suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat core spunz ător, cu excep ția cazului
prev ăzut la art. 51 alin. (2) .
Art. 76
Decizia de concediere se comunic ă salariatului în scris și trebuie s ă con țin ă în mod
obligatoriu:
a) motivele care determin ă concedierea;
b) durata preavizului;
c) criteriile de stabilire a ordinii de priorit ăți, conform art. 69 alin. (2) lit. d) , numai în
cazul concedierilor colective;
d) lista tuturor locurilor de munc ă disponibile în unitate și termenul în care salaria ții
urmeaz ă s ă opteze pentru a ocupa un loc de munc ă vacant, în condi țiile art. 64.

Art. 77
Decizia de concediere produce efecte de la data com unic ării ei salariatului.
SEC ȚIUNEA 7: Controlul și sanc ționarea concedierilor nelegale
Art. 78
Concedierea dispus ă cu nerespectarea procedurii prev ăzute de lege este lovit ă de nulitate
absolut ă.
Art. 79
În caz de conflict de munc ă angajatorul nu poate invoca în fa ța instan ței alte motive de
fapt sau de drept decât cele precizate în decizia d e concediere.
Art. 80
(1) În cazul în care concedierea a fost efectuat ă în mod netemeinic sau nelegal, instan ța
va dispune anularea ei și va obliga angajatorul la plata unei desp ăgubiri egale cu salariile
indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat
salariatul.
(2) La solicitarea salariatului instan ța care a dispus anularea concedierii va repune p ărțile
în situa ția anterioar ă emiterii actului de concediere.
(3) În cazul în care salariatul nu solicit ă repunerea în situa ția anterioar ă emiterii actului
de concediere, contractul individual de munc ă va înceta de drept la data r ămânerii
definitive și irevocabile a hot ărârii judec ătore ști.
SEC ȚIUNEA 8: Demisia
Art. 81
(1) Prin demisie se în țelege actul unilateral de voin ță a salariatului care, printr-o
notificare scris ă, comunic ă angajatorului încetarea contractului individual de munc ă,
dup ă împlinirea unui termen de preaviz.
(2) Angajatorul este obligat s ă înregistreze demisia salariatului. Refuzul angajat orului de
a înregistra demisia d ă dreptul salariatului de a face dovada acesteia pri n orice mijloace
de probă.
(3) Salariatul are dreptul de a nu motiva demisia.
(4) Termenul de preaviz este cel convenit de p ărți în contractul individual de munc ă sau,
dup ă caz, cel prev ăzut în contractele colective de munc ă aplicabile și nu poate fi mai
mare de 20 de zile lucr ătoare pentru salaria ții cu func ții de execu ție, respectiv mai mare
de 45 de zile lucr ătoare pentru salaria ții care ocup ă func ții de conducere.
(5) Pe durata preavizului contractul individual de munc ă continu ă s ă î și produc ă toate
efectele.
(6) În situația în care în perioada de preaviz contractul indivi dual de munc ă este
suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat core spunz ător.
(7) Contractul individual de munc ă înceteaz ă la data expir ării termenului de preaviz sau
la data renun ță rii totale ori par țiale de c ătre angajator la termenul respectiv.
(8) Salariatul poate demisiona f ără preaviz dac ă angajatorul nu î și îndepline ște obliga țiile
asumate prin contractul individual de munc ă.

CAPITOLUL VI: Contractul individual de munc ă pe durat ă determinat ă
Art. 82
(1) Prin derogare de la regula prev ăzut ă la art. 12 alin. (1) , angajatorii au posibilitate a de
a angaja, în cazurile și în condi țiile prezentului cod, personal salariat cu contract
individual de munc ă pe durat ă determinat ă.
(2) Contractul individual de munc ă pe durat ă determinat ă se poate încheia numai în
form ă scris ă, cu precizarea expres ă a duratei pentru care se încheie.
(3) Contractul individual de munc ă pe durat ă determinat ă poate fi prelungit, în condi țiile
prev ăzute la art. 83, și dup ă expirarea termenului ini țial, cu acordul scris al p ărților,
pentru perioada realiz ării unui proiect, program sau unei lucr ări.
(4) Între acelea și p ărți se pot încheia succesiv cel mult 3 contracte indi viduale de munc ă
pe durat ă determinat ă.
(5) Contractele individuale de munc ă pe durat ă determinat ă încheiate în termen de 3 luni
de la încetarea unui contract de munc ă pe durat ă determinat ă sunt considerate contracte
succesive și nu pot avea o durat ă mai mare de 12 luni fiecare.
Art. 83
Contractul individual de munc ă poate fi încheiat pentru o durat ă determinat ă numai în
urm ătoarele cazuri:
a) înlocuirea unui salariat în cazul suspend ării contractului s ău de munc ă, cu excep ția
situa ției în care acel salariat particip ă la grev ă;
b) cre șterea și/sau modificarea temporar ă a structurii activit ății angajatorului;
c) desf ăș urarea unor activit ăți cu caracter sezonier;
d) în situa ția în care este încheiat în temeiul unor dispozi ții legale emise cu scopul de a
favoriza temporar anumite categorii de persoane f ără loc de munc ă;
e) angajarea unei persoane care, în termen de 5 ani de la data angaj ării, îndepline ște
condi țiile de pensionare pentru limit ă de vârst ă;
f) ocuparea unei func ții eligibile în cadrul organiza țiilor sindicale, patronale sau al
organiza țiilor neguvernamentale, pe perioada mandatului;
g) angajarea pensionarilor care, în condi țiile legii, pot cumula pensia cu salariul;
h) în alte cazuri prev ăzute expres de legi speciale ori pentru desf ăș urarea unor lucr ări,
proiecte sau programe.
Art. 84
(1) Contractul individual de munc ă pe durat ă determinat ă nu poate fi încheiat pe o
perioad ă mai mare de 36 de luni.
(2) În cazul în care contractul individual de munc ă pe durat ă determinat ă este încheiat
pentru a înlocui un salariat al c ărui contract individual de munc ă este suspendat, durata
contractului va expira la momentul încet ării motivelor ce au determinat suspendarea
contractului individual de munc ă al salariatului titular.
Art. 85
Salariatul încadrat cu contract individual de munc ă pe durat ă determinat ă poate fi supus
unei perioade de prob ă, care nu va dep ăș i:
a) 5 zile lucr ătoare pentru o durat ă a contractului individual de munc ă mai mic ă de 3 luni;
b) 15 zile lucr ătoare pentru o durat ă a contractului individual de munc ă cuprins ă între 3 și
6 luni;
c) 30 de zile lucr ătoare pentru o durat ă a contractului individual de munc ă mai mare de 6

luni;
d) 45 de zile lucr ătoare în cazul salaria ților încadra ți în func ții de conducere, pentru o
durat ă a contractului individual de munc ă mai mare de 6 luni.
Art. 86
(1) Angajatorii sunt obliga ți s ă informeze salaria ții angaja ți cu contract individual de
munc ă pe durat ă determinat ă despre locurile de munc ă vacante sau care vor deveni
vacante, corespunz ătoare preg ătirii lor profesionale, și s ă le asigure accesul la aceste
locuri de munc ă în condi ții egale cu cele ale salaria ților angaja ți cu contract individual de
munc ă pe perioad ă nedeterminat ă. Aceast ă informare se face printr-un anun ț afi șat la
sediul angajatorului.
(2) O copie a anun țului prev ăzut la alin. (1) se transmite de îndat ă sindicatului sau
reprezentan ților salaria ților.
Art. 87
(1) Referitor la condi țiile de angajare și de munc ă, salaria ții cu contract individual de
munc ă pe durat ă determinat ă nu vor fi trata ți mai pu țin favorabil decât salaria ții
permanen ți comparabili, numai pe motivul duratei contractulu i individual de munc ă, cu
excep ția cazurilor în care tratamentul diferit este justi ficat de motive obiective.
(2) În sensul alin. (1) , salariatul permanent comparab il reprezint ă salariatul al c ărui
contract individual de munc ă este încheiat pe durat ă nedeterminat ă și care desf ăș oar ă
aceea și activitate sau una similar ă, în aceea și unitate, avându-se în vedere
calificarea/aptitudinile profesionale.
(3) Atunci când nu exist ă un salariat cu contract individual de munc ă încheiat pe durat ă
nedeterminat ă comparabil în aceea și unitate, se au în vedere dispozi țiile din contractul
colectiv de munc ă aplicabil sau, în lipsa acestuia, reglement ările legale în domeniu.

CAPITOLUL VII: Munca prin agent de munc ă temporar ă
Art. 88
(1) Munca prin agent de munc ă temporar ă este munca prestat ă de un salariat temporar
care a încheiat un contract de munc ă temporar ă cu un agent de munc ă temporar ă și care
este pus la dispozi ția utilizatorului pentru a lucra temporar sub supra vegherea și
conducerea acestuia din urm ă.
(2) Salariatul temporar este persoana care a încheiat u n contract de munc ă temporar ă cu
un agent de munc ă temporar ă, în vederea punerii sale la dispozi ția unui utilizator pentru a
lucra temporar sub supravegherea și conducerea acestuia din urm ă.
(3) Agentul de munc ă temporar ă este persoana juridic ă, autorizat ă de Ministerul Muncii,
Familiei și Protec ției Sociale, care încheie contracte de munc ă temporar ă cu salaria ți
temporari, pentru a-i pune la dispozi ția utilizatorului, pentru a lucra pe perioada stabi lit ă
de contractul de punere la dispozi ție sub supravegherea și conducerea acestuia. Condi țiile
de func ționare a agentului de munc ă temporar ă, precum și procedura de autorizare se
stabilesc prin hot ărâre a Guvernului.
(4) Utilizatorul este persoana fizic ă sau juridic ă pentru care și sub supravegherea și
conducerea c ăreia munce ște temporar un salariat temporar pus la dispozi ție de agentul de
munc ă temporar ă.
(5) Misiunea de munc ă temporar ă înseamn ă acea perioad ă în care salariatul temporar este

pus la dispozi ția utilizatorului pentru a lucra temporar sub supra vegherea și conducerea
acestuia, pentru executarea unei sarcini precise și cu caracter temporar.
Art. 89
Un utilizator poate apela la agen ți de munc ă temporar ă pentru executarea unei sarcini
precise și cu caracter temporar, cu excep ția cazului prev ăzut la art. 93.
Art. 90
(1) Misiunea de munc ă temporar ă se stabile ște pentru un termen care nu poate fi mai
mare de 24 de luni.
(2) Durata misiunii de munc ă temporar ă poate fi prelungit ă pe perioade succesive care,
ad ăugate la durata ini țial ă a misiunii, nu poate conduce la dep ăș irea unei perioade de 36
de luni.
(3) Condi țiile în care durata unei misiuni de munc ă temporar ă poate fi prelungit ă sunt
prev ăzute în contractul de munc ă temporar ă sau pot face obiectul unui act adi țional la
acest contract.
Art. 91
(1) Agentul de munc ă temporar ă pune la dispozi ția utilizatorului un salariat angajat prin
contract de munc ă temporar ă, în baza unui contract de punere la dispozi ție încheiat în
form ă scris ă.
(2) Contractul de punere la dispozi ție trebuie s ă cuprind ă:
a) durata misiunii;
b) caracteristicile specifice postului, în special cal ificarea necesar ă, locul execut ării
misiunii și programul de lucru;
c) condi țiile concrete de munc ă;
d) echipamentele individuale de protec ție și de munc ă pe care salariatul temporar trebuie
să le utilizeze;
e) orice alte servicii și facilit ăți în favoarea salariatului temporar;
f) valoarea comisionului de care beneficiaz ă agentul de munc ă temporar ă, precum și
remunera ția la care are dreptul salariatul;
g) condi țiile în care utilizatorul poate refuza un salariat temporar pus la dispozi ție de un
agent de munc ă temporar ă.
(3) Orice clauz ă prin care se interzice angajarea de c ătre utilizator a salariatului temporar
dup ă îndeplinirea misiunii este nul ă.
Art. 92
(1) Salaria ții temporari au acces la toate serviciile și facilit ățile acordate de utilizator, în
acelea și condi ții ca și ceilal ți salaria ți ai acestuia.
(2) Utilizatorul este obligat s ă asigure salariatului temporar dotarea cu echipamen te
individuale de protec ție și de munc ă, cu excep ția situa ției în care prin contractul de
punere la dispozi ție dotarea este în sarcina agentului de munc ă temporar ă.
(3) Salariul primit de salariatul temporar pentru fieca re misiune nu poate fi inferior celui
pe care il primeste salariatul utilizatorului, care presteaza aceeasi munca sau una similara
cu cea a salariatului temporar.
(4) In masura in care utilizatorul nu are angajat un a stfel de salariat, salariul primit de
salariatul temporar va fi stabilit luandu-se in con siderare salariul unei persoane angajate
cu contract individual de munca si care presteaza a ceeasi munca sau una similara, astfel

cum este stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil la nivelul utilizatorului.
(Alin. 3 si 4 introduse prin Legea 12/2015)
Art. 93
Utilizatorul nu poate beneficia de serviciile salar iatului temporar, dac ă urm ăre ște s ă
înlocuiasc ă astfel un salariat al s ău al c ărui contract de munc ă este suspendat ca urmare a
particip ării la grev ă.
Art. 94
(1) Contractul de munc ă temporar ă este un contract individual de munc ă ce se încheie în
scris între agentul de munc ă temporar ă și salariatul temporar, pe durata unei misiuni.
(2) În contractul de munc ă temporar ă se precizeaz ă, în afara elementelor prev ăzute la art.
17 și art. 18 alin. (1) , condi țiile în care urmeaz ă s ă se desf ăș oare misiunea, durata
misiunii, identitatea și sediul utilizatorului, precum și cuantumul și modalit ățile
remunera ției salariatului temporar.
Art. 95
(1) Contractul de munc ă temporar ă se poate încheia și pentru mai multe misiuni, cu
respectarea termenului prev ăzut la art. 90 alin. (2) .
(2) Agentul de munc ă temporar ă poate încheia cu salariatul temporar un contract d e
munc ă pe durat ă nedeterminat ă, situa ție în care în perioada dintre dou ă misiuni salariatul
temporar se afl ă la dispozi ția agentului de munc ă temporar ă.
(3) Pentru fiecare nou ă misiune între p ărți se încheie un contract de munc ă temporar ă, în
care vor fi precizate toate elementele prev ăzute la art. 94 alin. (2) .
(4) Contractul de munc ă temporar ă înceteaz ă la terminarea misiunii pentru care a fost
încheiat sau dac ă utilizatorul renun ță la serviciile sale înainte de încheierea misiunii, în
condi țiile contractului de punere la dispozi ție.
Art. 96
(1) Pe toat ă durata misiunii salariatul temporar beneficiaz ă de salariul pl ătit de agentul de
munc ă temporar ă.
(2) Salariul primit de salariatul temporar pentru fieca re misiune se stabile ște prin
negociere direct ă cu agentul de munc ă temporar ă și nu poate fi mai mic decât salariul
minim brut pe țar ă garantat în plat ă.
(3) Agentul de munc ă temporar ă este cel care re ține și vireaz ă toate contribu țiile și
impozitele datorate de salariatul temporar c ătre bugetele statului și pl ăte ște pentru acesta
toate contribu țiile datorate în condi țiile legii.
(4) În cazul în care în termen de 15 zile calendaristic e de la data la care obliga țiile privind
plata salariului și cele privind contribu țiile și impozitele au devenit scadente și exigibile,
iar agentul de munc ă temporar ă nu le execut ă, ele vor fi pl ătite de utilizator, în baza
solicit ării salariatului temporar.
(5) Utilizatorul care a pl ătit sumele datorate potrivit alin. (4) se subrog ă, pentru sumele
pl ătite, în drepturile salariatului temporar împotriva agentului de munc ă temporar ă.
Art. 97
Prin contractul de munc ă temporar ă se poate stabili o perioad ă de prob ă pentru realizarea
misiunii, a c ărei durat ă nu poate fi mai mare de:
a) dou ă zile lucr ătoare, în cazul în care contractul de munc ă temporar ă este încheiat
pentru o perioad ă mai mic ă sau egal ă cu o lun ă;

b) 5 zile lucr ătoare, în cazul în care contractul de munc ă temporar ă este încheiat pentru o
perioad ă cuprins ă între o lun ă și 3 luni;
c) 15 zile lucr ătoare, în cazul în care contractul de munc ă temporar ă este încheiat pentru
o perioad ă cuprins ă între 3 și 6 luni;
d) 20 de zile lucr ătoare, în cazul în care contractul de munc ă temporar ă este încheiat
pentru o perioad ă mai mare de 6 luni;
e) 30 de zile lucr ătoare, în cazul salaria ților încadra ți în func ții de conducere, pentru o
durat ă a contractului de munc ă temporar ă mai mare de 6 luni.
Art. 98
(1) Pe parcursul misiunii utilizatorul r ăspunde pentru asigurarea condi țiilor de munc ă
pentru salariatul temporar, în conformitate cu legi sla ția în vigoare.
(2) Utilizatorul va notifica de îndat ă agentului de munc ă temporar ă orice accident de
munc ă sau îmboln ăvire profesional ă de care a luat cuno știn ță și a c ărei victim ă a fost un
salariat temporar pus la dispozi ție de agentul de munc ă temporar ă.
Art. 99
(1) La încetarea misiunii salariatul temporar poate înc heia cu utilizatorul un contract
individual de munc ă.
(2) În cazul în care utilizatorul angajeaz ă, dup ă o misiune, un salariat temporar, durata
misiunii efectuate se ia în calcul la stabilirea dr epturilor salariale, precum și a celorlalte
drepturi prev ăzute de legisla ția muncii.
Art. 100
Agentul de munc ă temporar ă care concediaz ă salariatul temporar înainte de termenul
prev ăzut în contractul de munc ă temporar ă, pentru alte motive decât cele disciplinare, are
obliga ția de a respecta reglement ările legale privind încetarea contractului individu al de
munc ă pentru motive care nu țin de persoana salariatului.
Art. 101
Cu excep ția dispozi țiilor speciale contrare, prev ăzute în prezentul capitol, dispozi țiile
legale, prevederile regulamentelor interne, precum și cele ale contractelor colective de
munc ă aplicabile salaria ților angaja ți cu contract individual de munc ă pe durat ă
nedeterminat ă la utilizator se aplic ă în egal ă m ăsur ă și salaria ților temporari pe durata
misiunii la acesta.
Art. 102
Agen ții de munc ă temporar ă nu percep nicio tax ă salaria ților temporari în schimbul
demersurilor în vederea recrut ării acestora de c ătre utilizator sau pentru încheierea unui
contract de munc ă temporar ă.

CAPITOLUL VIII: Contractul individual de munc ă cu timp par țial
Art. 103
Salariatul cu frac țiune de norm ă este salariatul al c ărui num ăr de ore normale de lucru,
calculate s ăpt ămânal sau ca medie lunar ă, este inferior num ărului de ore normale de lucru
al unui salariat cu norm ă întreag ă comparabil.

Art. 104
(1) Angajatorul poate încadra salaria ți cu frac țiune de norm ă prin contracte individuale de
munc ă pe durat ă nedeterminat ă sau pe durat ă determinat ă, denumite contracte individuale
de munc ă cu timp par țial.
(2) Contractul individual de munc ă cu timp par țial se încheie numai în form ă scris ă.
(3) Salariatul comparabil este salariatul cu norm ă întreag ă din aceea și unitate, care are
acela și tip de contract individual de munc ă, presteaz ă aceea și activitate sau una similar ă
cu cea a salariatului angajat cu contract individua l de munc ă cu timp par țial, avându-se în
vedere și alte considerente, cum ar fi vechimea în munc ă și calificarea/aptitudinile
profesionale.
(4) Atunci când nu exist ă un salariat comparabil în aceea și unitate, se au în vedere
dispozi țiile din contractul colectiv de munc ă aplicabil sau, în lipsa acestuia,
reglement ările legale în domeniu.
Art. 105
(1) Contractul individual de munc ă cu timp par țial cuprinde, în afara elementelor
prev ăzute la art. 17 alin. (3) , urm ătoarele:
a) durata muncii și repartizarea programului de lucru;
b) condi țiile în care se poate modifica programul de lucru;
c) interdic ția de a efectua ore suplimentare, cu excep ția cazurilor de for ță major ă sau
pentru alte lucr ări urgente destinate prevenirii producerii unor acc idente ori înl ătur ării
consecin țelor acestora.
(2) În situa ția în care într-un contract individual de munc ă cu timp par țial nu sunt
precizate elementele prev ăzute la alin. (1) , contractul se consider ă a fi încheiat pentru
norm ă întreag ă.
Art. 106
(1) Salariatul încadrat cu contract de munc ă cu timp par țial se bucur ă de drepturile
salaria ților cu norm ă întreag ă, în condi țiile prev ăzute de lege și de contractele colective
de munc ă aplicabile.
(2) Drepturile salariale se acord ă propor țional cu timpul efectiv lucrat, raportat la
drepturile stabilite pentru programul normal de luc ru.
Art. 107
(1) Angajatorul este obligat ca, în m ăsura în care este posibil, s ă ia în considerare cererile
salaria ților de a se transfera fie de la un loc de munc ă cu norm ă întreag ă la unul cu
frac țiune de norm ă, fie de la un loc de munc ă cu frac țiune de norm ă la un loc de munc ă
cu norm ă întreag ă sau de a-și m ări programul de lucru, în cazul în care apare aceas t ă
oportunitate.
(2) Angajatorul este obligat s ă informeze la timp cu privire la apari ția unor locuri de
munc ă cu frac țiune de norm ă sau cu norm ă întreag ă, pentru a facilita transferurile de la
norm ă întreag ă la frac țiune de norm ă și invers. Aceast ă informare se face printr-un anun ț
afi șat la sediul angajatorului.
(3) O copie a anun țului prev ăzut la alin. (2) se transmite de îndat ă sindicatului sau
reprezentan ților salaria ților.
(4) Angajatorul asigur ă, în m ăsura în care este posibil, accesul la locuri de mun c ă cu
frac țiune de norm ă la toate nivelurile.

CAPITOLUL IX: Munca la domiciliu [ sus ] Solicita o consultatie!
Art. 108
(1) Sunt considera ți salaria ți cu munca la domiciliu acei salaria ți care îndeplinesc, la
domiciliul lor, atribu țiile specifice func ției pe care o de țin.
(2) În vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu ce l e revin, salaria ții cu munca la
domiciliu î și stabilesc singuri programul de lucru.
(3) Angajatorul este în drept s ă verifice activitatea salariatului cu munca la domi ciliu, în
condi țiile stabilite prin contractul individual de munc ă.
Art. 109
Contractul individual de munc ă la domiciliu se încheie numai în form ă scris ă și con ține,
în afara elementelor prev ăzute la art. 17 alin. (3) , urm ătoarele:
a) precizarea expres ă c ă salariatul lucreaz ă la domiciliu;
b) programul în cadrul c ăruia angajatorul este în drept s ă controleze activitatea
salariatului s ău și modalitatea concret ă de realizare a controlului;
c) obliga ția angajatorului de a asigura transportul la și de la domiciliul salariatului, dup ă
caz, al materiilor prime și materialelor pe care le utilizeaz ă în activitate, precum și al
produselor finite pe care le realizeaz ă.
Art. 110
(1) Salariatul cu munca la domiciliu se bucur ă de toate drepturile recunoscute prin lege și
prin contractele colective de munc ă aplicabile salaria ților al c ăror loc de munc ă este la
sediul angajatorului.
(2) Prin contractele colective de munc ă și/sau prin contractele individuale de munc ă se
pot stabili și alte condi ții specifice privind munca la domiciliu, în conform itate cu
legisla ția în vigoare.
TITLUL III: Timpul de munc ă și timpul de odihn ă
CAPITOLUL I: Timpul de munc ă
SEC ȚIUNEA 1: Durata timpului de munc ă
Art. 111
Timpul de munc ă reprezint ă orice perioad ă în care salariatul presteaz ă munca, se afl ă la
dispozi ția angajatorului și îndepline ște sarcinile și atribu țiile sale, conform prevederilor
contractului individual de munc ă, contractului colectiv de munc ă aplicabil și/sau ale
legisla ției în vigoare.
Art. 112
(1) Pentru salaria ții angaja ți cu norm ă întreag ă durata normal ă a timpului de munc ă este
de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe s ăpt ămân ă.
(2) În cazul tinerilor în vârst ă de pân ă la 18 ani durata timpului de munc ă este de 6 ore pe
zi și de 30 de ore pe s ăpt ămân ă.
Art. 113
(1) Repartizarea timpului de munc ă în cadrul s ăpt ămânii este, de regul ă, uniform ă, de 8
ore pe zi timp de 5 zile, cu dou ă zile de repaus.

(2) În func ție de specificul unit ății sau al muncii prestate, se poate opta și pentru o
repartizare inegal ă a timpului de munc ă, cu respectarea duratei normale a timpului de
munc ă de 40 de ore pe s ăpt ămân ă.
Art. 114
(1) Durata maxim ă legal ă a timpului de munc ă nu poate dep ăș i 48 de ore pe s ăpt ămân ă,
inclusiv orele suplimentare.
(2) Prin excep ție, durata timpului de munc ă, ce include și orele suplimentare, poate fi
prelungit ă peste 48 de ore pe s ăpt ămân ă, cu condi ția ca media orelor de munc ă, calculat ă
pe o perioad ă de referin ță de 4 luni calendaristice, s ă nu dep ăș easc ă 48 de ore pe
săpt ămân ă.
(3) Pentru anumite activit ăți sau profesii stabilite prin contractul colectiv d e munc ă
aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de munc ă respectiv, perioade de
referin ță mai mari de 4 luni, dar care s ă nu dep ăș easc ă 6 luni.
(4) Sub rezerva respect ării reglement ărilor privind protec ția s ănătății și securit ății în
munc ă a salaria ților, din motive obiective, tehnice sau privind org anizarea muncii,
contractele colective de munc ă pot prevedea derog ări de la durata perioadei de referin ță
stabilite la alin. (3) , dar pentru perioade de ref erin ță care în niciun caz s ă nu dep ăș easc ă
12 luni.
(5) La stabilirea perioadelor de referin ță prev ăzute la alin. (2) -(4) nu se iau în calcul
durata concediului de odihn ă anual și situa țiile de suspendare a contractului individual de
munc ă.
(6) Prevederile alin. (1) -(4) nu se aplic ă tinerilor care nu au împlinit vârsta de 18 ani.
Art. 115
(1) Pentru anumite sectoare de activitate, unit ăți sau profesii se poate stabili prin
negocieri colective sau individuale ori prin acte n ormative specifice o durat ă zilnic ă a
timpului de munc ă mai mic ă sau mai mare de 8 ore.
(2) Durata zilnic ă a timpului de munc ă de 12 ore va fi urmat ă de o perioad ă de repaus de
24 de ore.
Art. 116
(1) Modul concret de stabilire a programului de lucru i negal în cadrul s ăpt ămânii de lucru
de 40 de ore, precum și în cadrul s ăpt ămânii de lucru comprimate va fi negociat prin
contractul colectiv de munc ă la nivelul angajatorului sau, în absen ța acestuia, va fi
prev ăzut în regulamentul intern.
(2) Programul de lucru inegal poate func ționa numai dac ă este specificat expres în
contractul individual de munc ă.
Art. 117
Programul de munc ă și modul de repartizare a acestuia pe zile sunt adus e la cuno știn ță
salaria ților și sunt afi șate la sediul angajatorului.
Art. 118
(1) Angajatorul poate stabili programe individualizate de munc ă, cu acordul sau la
solicitarea salariatului în cauz ă.
(2) Programele individualizate de munc ă presupun un mod de organizare flexibil a
timpului de munc ă.
(3) Durata zilnic ă a timpului de munc ă este împ ărțit ă în dou ă perioade: o perioad ă fix ă în

care personalul se afl ă simultan la locul de munc ă și o perioad ă variabil ă, mobil ă, în care
salariatul î și alege orele de sosire și de plecare, cu respectarea timpului de munc ă zilnic.
(4) Programul individualizat de munc ă poate func ționa numai cu respectarea dispozi țiilor
art. 112 și 114.
Art. 119
Angajatorul are obliga ția de a ține eviden ța orelor de munc ă prestate de fiecare salariat și
de a supune controlului inspec ției muncii aceast ă eviden ță ori de câte ori este solicitat.
SEC ȚIUNEA 2: Munca suplimentar ă
Art. 120
(1) Munca prestat ă în afara duratei normale a timpului de munc ă s ăpt ămânal, prev ăzut ă la
art. 112, este considerat ă munc ă suplimentar ă.
(2) Munca suplimentar ă nu poate fi efectuat ă f ără acordul salariatului, cu excep ția cazului
de for ță major ă sau pentru lucr ări urgente destinate prevenirii producerii unor acc idente
ori înl ătur ării consecin țelor unui accident.
Art. 121
(1) La solicitarea angajatorului salaria ții pot efectua munc ă suplimentar ă, cu respectarea
prevederilor art. 114 sau 115, dup ă caz.
(2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabili t ă potrivit prevederilor art. 114 sau
115, dup ă caz, este interzis ă, cu excep ția cazului de for ță major ă sau pentru alte lucr ări
urgente destinate prevenirii producerii unor accide nte ori înl ătur ării consecin țelor unui
accident.
Art. 122
(1) Munca suplimentar ă se compenseaz ă prin ore libere pl ătite în urm ătoarele 60 de zile
calendaristice dup ă efectuarea acesteia.
(2) În aceste condi ții salariatul beneficiaz ă de salariul corespunz ător pentru orele prestate
peste programul normal de lucru.
(3) În perioadele de reducere a activit ății angajatorul are posibilitatea de a acorda zile
libere pl ătite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate în
urm ătoarele 12 luni.
Art. 123
(1) În cazul în care compensarea prin ore libere pl ătite nu este posibil ă în termenul
prev ăzut de art. 122 alin. (1) în luna urm ătoare, munca suplimentar ă va fi pl ătit ă
salariatului prin ad ăugarea unui spor la salariu corespunz ător duratei acesteia.
(2) Sporul pentru munca suplimentar ă, acordat în condi țiile prev ăzute la alin. (1) , se
stabile ște prin negociere, în cadrul contractului colectiv de munc ă sau, dup ă caz, al
contractului individual de munc ă, și nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baz ă.
Art. 124
Tinerii în vârst ă de pân ă la 18 ani nu pot presta munc ă suplimentar ă.
SEC ȚIUNEA 3: Munca de noapte
Art. 125
(1) Munca prestat ă între orele 22,00-6,00 este considerat ă munc ă de noapte.

(2) Salariatul de noapte reprezint ă, dup ă caz:
a) salariatul care efectueaz ă munc ă de noapte cel pu țin 3 ore din timpul s ău zilnic de
lucru;
b) salariatul care efectueaz ă munc ă de noapte în propor ție de cel pu țin 30% din timpul
său lunar de lucru.
(3) Durata normal ă a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va dep ăș i o medie
de 8 ore pe zi, calculat ă pe o perioad ă de referin ță de maximum 3 luni calendaristice, cu
respectarea prevederilor legale cu privire la repau sul s ăpt ămânal.
(4) Durata normal ă a timpului de lucru pentru salaria ții de noapte a c ăror activitate se
desf ăș oar ă în condi ții speciale sau deosebite de munc ă nu va dep ăș i 8 ore pe parcursul
oric ărei perioade de 24 de ore decât în cazul în care ma jorarea acestei durate este
prev ăzut ă în contractul colectiv de munc ă aplicabil și numai în situa ția în care o astfel de
prevedere nu contravine unor prevederi exprese stab ilite în contractul colectiv de munc ă
încheiat la nivel superior.
(5) În situa ția prev ăzut ă la alin. (4) , angajatorul este obligat s ă acorde perioade de repaus
compensatorii echivalente sau compensare în bani a orelor de noapte lucrate peste durata
de 8 ore.
(6) Angajatorul care, în mod frecvent, utilizeaz ă munca de noapte este obligat s ă
informeze despre aceasta inspectoratul teritorial d e munc ă.
Art. 126
Salaria ții de noapte beneficiaz ă:
a) fie de program de lucru redus cu o or ă fa ță de durata normal ă a zilei de munc ă, pentru
zilele în care efectueaz ă cel pu țin 3 ore de munc ă de noapte, f ără ca aceasta s ă duc ă la
sc ăderea salariului de baz ă;
b) fie de un spor pentru munca prestat ă în timpul nop ții de 25% din salariul de baz ă, dac ă
timpul astfel lucrat reprezint ă cel pu țin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.
Art. 127
(1) Salaria ții care urmeaz ă s ă desf ăș oare munc ă de noapte în condi țiile art. 125 alin. (2)
sunt supu și unui examen medical gratuit înainte de începerea activit ății și, dup ă aceea,
periodic.
(2) Condi țiile de efectuare a examenului medical și periodicitatea acestuia se stabilesc
prin regulament aprobat prin ordin comun al ministr ului muncii, familiei și protec ției
sociale și al ministrului s ănătății.
(3) Salaria ții care desf ăș oar ă munc ă de noapte și au probleme de s ănătate recunoscute ca
având leg ătur ă cu aceasta vor fi trecu ți la o munc ă de zi pentru care sunt ap ți.
Art. 128
(1) Tinerii care nu au împlinit vârsta de 18 ani nu pot presta munc ă de noapte.
(2) Femeile gravide, l ăuzele și cele care al ăpteaz ă nu pot fi obligate s ă presteze munc ă de
noapte.
SEC ȚIUNEA 4: Norma de munc ă
Art. 129
Norma de munc ă exprim ă cantitatea de munc ă necesar ă pentru efectuarea opera țiunilor
sau lucr ărilor de c ătre o persoan ă cu calificare corespunz ătoare, care lucreaz ă cu
intensitate normal ă, în condi țiile unor procese tehnologice și de munc ă determinate.

Norma de munc ă cuprinde timpul productiv, timpul pentru întrerupe ri impuse de
desf ăș urarea procesului tehnologic, timpul pentru pauze l egale în cadrul programului de
munc ă.
Art. 130
Norma de munc ă se exprim ă, în func ție de caracteristicile procesului de produc ție sau de
alte activit ăți ce se normeaz ă, sub form ă de norme de timp, norme de produc ție, norme de
personal, sfer ă de atribu ții sau sub alte forme corespunz ătoare specificului fiec ărei
activit ăți.
Art. 131
Normarea muncii se aplic ă tuturor categoriilor de salaria ți.
Art. 132
Normele de munc ă se elaboreaz ă de c ătre angajator, conform normativelor în vigoare,
sau, în cazul în care nu exist ă normative, normele de munc ă se elaboreaz ă de c ătre
angajator dup ă consultarea sindicatului reprezentativ ori, dup ă caz, a reprezentan ților
salaria ților.

CAPITOLUL II: Repausuri periodice
Art. 133
Perioada de repaus reprezint ă orice perioad ă care nu este timp de munc ă.
SEC ȚIUNEA 1: Pauza de mas ă și repausul zilnic
Art. 134
(1) În cazurile în care durata zilnic ă a timpului de munc ă este mai mare de 6 ore, salaria ții
au dreptul la pauz ă de mas ă și la alte pauze, în condi țiile stabilite prin contractul colectiv
de munc ă aplicabil sau prin regulamentul intern.
(2) Tinerii în vârst ă de pân ă la 18 ani beneficiaz ă de o pauz ă de mas ă de cel pu țin 30 de
minute, în cazul în care durata zilnic ă a timpului de munc ă este mai mare de 4 ore și
jum ătate.
(3) Pauzele, cu excep ția dispozi țiilor contrare din contractul colectiv de munc ă aplicabil
și din regulamentul intern, nu se vor include în dur ata zilnic ă normal ă a timpului de
munc ă.
Art. 135
(1) Salaria ții au dreptul între dou ă zile de munc ă la un repaus care nu poate fi mai mic de
12 ore consecutive.
(2) Prin excep ție, în cazul muncii în schimburi, acest repaus nu p oate fi mai mic de 8 ore
între schimburi.
Art. 136
(1) Munc ă în schimburi reprezint ă orice mod de organizare a programului de lucru,
potrivit c ăruia salaria ții se succed unul pe altul la acela și post de munc ă, potrivit unui
anumit program, inclusiv program rotativ, și care poate fi de tip continuu sau discontinuu,
implicând pentru salariat necesitatea realiz ării unei activit ăți în intervale orare diferite în

raport cu o perioad ă zilnic ă sau s ăpt ămânal ă, stabilit ă prin contractul individual de
munc ă.
(2) Salariat în schimburi reprezint ă orice salariat al c ărui program de lucru se înscrie în
cadrul programului de munc ă în schimburi.
SEC ȚIUNEA 2: Repausul s ăpt ămânal
Art. 137
(1) Repausul saptamanal este de 48 de ore consecutive, de regula sambata si duminica.
(2) În cazul în care repausul în zilele de sâmb ătă și duminic ă ar prejudicia interesul public
sau desf ăș urarea normal ă a activit ății, repausul s ăpt ămânal poate fi acordat și în alte zile
stabilite prin contractul colectiv de munc ă aplicabil sau prin regulamentul intern.
(3) În situa ția prev ăzut ă la alin. (2) salaria ții vor beneficia de un spor la salariu stabilit
prin contractul colectiv de munc ă sau, dup ă caz, prin contractul individual de munc ă.
(4) În situa ții de excep ție zilele de repaus s ăpt ămânal sunt acordate cumulat, dup ă o
perioad ă de activitate continu ă ce nu poate dep ăș i 14 zile calendaristice, cu autorizarea
inspectoratului teritorial de munc ă și cu acordul sindicatului sau, dup ă caz, al
reprezentan ților salaria ților.
(5) Salaria ții al c ăror repaus s ăpt ămânal se acord ă în condi țiile alin. (4) au dreptul la
dublul compensa țiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2) .
(Art. 137 alin. 1 modificat prin Legea 97/2015)

Art. 138
(1) În cazul unor lucr ări urgente, a c ăror executare imediat ă este necesar ă pentru
organizarea unor m ăsuri de salvare a persoanelor sau bunurilor angajat orului, pentru
evitarea unor accidente iminente sau pentru înl ăturarea efectelor pe care aceste accidente
le-au produs asupra materialelor, instala țiilor sau cl ădirilor unit ății, repausul s ăpt ămânal
poate fi suspendat pentru personalul necesar în ved erea execut ării acestor lucr ări.
(2) Salaria ții al c ăror repaus s ăpt ămânal a fost suspendat în condi țiile alin. (1) au dreptul
la dublul compensa țiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2) .

SEC ȚIUNEA 3: S ărb ătorile legale
Art. 139
(1) Zilele de s ărb ătoare legal ă în care nu se lucreaz ă sunt:
– 1 și 2 ianuarie;
– prima și a doua zi de Pa ști;
– 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;
– 1 mai;
– prima și a doua zi de Rusalii;
– 1 iunie;
– Adormirea Maicii Domnului;
– 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei cel Întâi c hemat, Ocrotitorul României;
– 1 decembrie;
– prima și a doua zi de Cr ăciun;
– dou ă zile pentru fiecare dintre cele 3 s ărb ători religioase anuale, declarate astfel de

cultele religioase legale, altele decât cele cre știne, pentru persoanele apar ținând acestora.
(2) Acordarea zilelor libere se face de c ătre angajator.
Art. 140
Prin hot ărâre a Guvernului se vor stabili programe de lucru adecvate pentru unit ățile
sanitare și pentru cele de alimenta ție public ă, în scopul asigur ării asisten ței sanitare și,
respectiv, al aprovizion ării popula ției cu produse alimentare de strict ă necesitate, a c ăror
aplicare este obligatorie.
Art. 141
Prevederile art. 139 nu se aplic ă în locurile de munc ă în care activitatea nu poate fi
întrerupt ă datorit ă caracterului procesului de produc ție sau specificului activit ății.
Art. 142
(1) Salaria ților care lucreaz ă în unit ățile prev ăzute la art. 140, precum și la locurile de
munc ă prev ăzute la art. 141 li se asigur ă compensarea cu timp liber corespunz ător în
urm ătoarele 30 de zile.
(2) În cazul în care, din motive justificate, nu se aco rd ă zile libere, salaria ții beneficiaz ă,
pentru munca prestat ă în zilele de s ărb ătoare legal ă, de un spor la salariul de baz ă ce nu
poate fi mai mic de 100% din salariul de baz ă corespunz ător muncii prestate în
programul normal de lucru.
Art. 143
Prin contractul colectiv de munc ă aplicabil se pot stabili și alte zile libere.

CAPITOLUL III: Concediile
SEC ȚIUNEA 1: Concediul de odihn ă anual și alte concedii ale salaria ților
Art. 144
(1) Dreptul la concediu de odihn ă anual pl ătit este garantat tuturor salaria ților.
(2) Dreptul la concediu de odihn ă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni,
renun ță ri sau limit ări.
Art. 145
(1) Durata minim ă a concediului de odihn ă anual este de 20 de zile lucr ătoare.
(2) Durata efectiva a concediului de odihna anual se st abileste in contractul individual de
munca, cu respectarea legii si a contractelor colec tive de munca aplicabile.
(3) Sărb ătorile legale în care nu se lucreaz ă, precum și zilele libere pl ătite stabilite prin
contractul colectiv de munc ă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihn ă
anual.
(Alin. 2 al art 145 modificat prin Legea 12/2015)
Art. 146
(1) Concediul de odihn ă se efectueaz ă în fiecare an.
(2) Prin excep ție de la prevederile alin. (1) , efectuarea concedi ului în anul urm ător este
permis ă numai în cazurile expres prev ăzute de lege sau în cazurile prev ăzute în contractul
colectiv de munc ă aplicabil.
(3) Angajatorul este obligat s ă acorde concediu, pân ă la sfâr șitul anului urm ător, tuturor

salaria ților care într-un an calendaristic nu au efectuat i ntegral concediul de odihn ă la
care aveau dreptul.
(4) Compensarea în bani a concediului de odihn ă neefectuat este permis ă numai în cazul
încet ării contractului individual de munc ă.
Art. 147
(1) Salaria ții care lucreaz ă în condi ții grele, periculoase sau v ătămătoare, nev ăzătorii, alte
persoane cu handicap și tinerii în vârst ă de pân ă la 18 ani beneficiaz ă de un concediu de
odihn ă suplimentar de cel pu țin 3 zile lucr ătoare.
(2) Num ărul de zile lucr ătoare aferent concediului de odihn ă suplimentar pentru
categoriile de salaria ți prev ăzute la alin. (1) se stabile ște prin contractul colectiv de
munc ă aplicabil și va fi de cel pu țin 3 zile lucr ătoare.
Art. 148
(1) Efectuarea concediului de odihn ă se realizeaz ă în baza unei program ări colective sau
individuale stabilite de angajator cu consultarea s indicatului sau, dup ă caz, a
reprezentan ților salaria ților, pentru program ările colective, ori cu consultarea salariatului,
pentru program ările individuale. Programarea se face pân ă la sfâr șitul anului calendaristic
pentru anul urm ător.
(2) Prin program ările colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici
de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de mu nc ă.
(3) Prin programare individual ă se poate stabili data efectu ării concediului sau, dup ă caz,
perioada în care salariatul are dreptul de a efectu a concediul, perioad ă care nu poate fi
mai mare de 3 luni.
(4) În cadrul perioadelor de concediu stabilite conform alin. (2) și (3) salariatul poate
solicita efectuarea concediului cu cel pu țin 60 de zile anterioare efectu ării acestuia.
(5) În cazul în care programarea concediilor se face fr ac ționat, angajatorul este obligat s ă
stabileasc ă programarea astfel încât fiecare salariat s ă efectueze într-un an calendaristic
cel pu țin 10 zile lucr ătoare de concediu neîntrerupt.
Art. 149
Salariatul este obligat s ă efectueze în natur ă concediul de odihn ă în perioada în care a fost
programat, cu excep ția situa țiilor expres prev ăzute de lege sau atunci când, din motive
obiective, concediul nu poate fi efectuat.
Art. 150
(1) Pentru perioada concediului de odihn ă salariatul beneficiaz ă de o indemniza ție de
concediu, care nu poate fi mai mic ă decât salariul de baz ă, indemniza țiile și sporurile cu
caracter permanent cuvenite pentru perioada respect iv ă, prev ăzute în contractul
individual de munc ă.
(2) Indemniza ția de concediu de odihn ă reprezint ă media zilnic ă a drepturilor salariale
prev ăzute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare ce lei în care este efectuat concediul,
multiplicat ă cu num ărul de zile de concediu.
(3) Indemniza ția de concediu de odihn ă se pl ăte ște de c ătre angajator cu cel pu țin 5 zile
lucr ătoare înainte de plecarea în concediu.
Art. 151
(1) Concediul de odihn ă poate fi întrerupt, la cererea salariatului, pentr u motive obiective.
(2) Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihn ă în caz de for ță major ă

sau pentru interese urgente care impun prezen ța salariatului la locul de munc ă. În acest
caz angajatorul are obliga ția de a suporta toate cheltuielile salariatului și ale familiei sale,
necesare în vederea revenirii la locul de munc ă, precum și eventualele prejudicii suferite
de acesta ca urmare a întreruperii concediului de o dihn ă.
Art. 152
(1) În cazul unor evenimente familiale deosebite, salar ia ții au dreptul la zile libere pl ătite,
care nu se includ în durata concediului de odihn ă.
(2) Evenimentele familiale deosebite și num ărul zilelor libere pl ătite sunt stabilite prin
lege, prin contractul colectiv de munc ă aplicabil sau prin regulamentul intern.
Art. 153
(1) Pentru rezolvarea unor situa ții personale salaria ții au dreptul la concedii f ără plat ă.
(2) Durata concediului f ără plat ă se stabile ște prin contractul colectiv de munc ă aplicabil
sau prin regulamentul intern.
SEC ȚIUNEA 2: Concediile pentru formare profesional ă
Art. 154
(1) Salaria ții au dreptul s ă beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesional ă.
(2) Concediile pentru formare profesional ă se pot acorda cu sau f ără plat ă.
Art. 155
(1) Concediile f ără plat ă pentru formare profesional ă se acord ă la solicitarea salariatului,
pe perioada form ării profesionale pe care salariatul o urmeaz ă din ini țiativa sa.
(2) Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai dac ă absen ța salariatului ar
prejudicia grav desf ăș urarea activit ății.
Art. 156
(1) Cererea de concediu f ără plat ă pentru formare profesional ă trebuie s ă fie înaintat ă
angajatorului cu cel pu țin o lun ă înainte de efectuarea acestuia și trebuie s ă precizeze data
de începere a stagiului de formare profesional ă, domeniul și durata acestuia, precum și
denumirea institu ției de formare profesional ă.
(2) Efectuarea concediului f ără plat ă pentru formare profesional ă se poate realiza și
frac ționat în cursul unui an calendaristic, pentru sus ținerea examenelor de absolvire a
unor forme de înv ăță mânt sau pentru sus ținerea examenelor de promovare în anul
urm ător în cadrul institu țiilor de înv ăță mânt superior, cu respectarea condi țiilor stabilite
la alin. (1) .
Art. 157
(1) În cazul în care angajatorul nu și-a respectat obliga ția de a asigura pe cheltuiala sa
participarea unui salariat la formare profesional ă în condi țiile prev ăzute de lege, salariatul
are dreptul la un concediu pentru formare profesion al ă, pl ătit de angajator, de pân ă la 10
zile lucr ătoare sau de pân ă la 80 de ore.
(2) În situa ția prev ăzut ă la alin. (1) indemniza ția de concediu va fi stabilit ă conform art.
150.
(3) Perioada în care salariatul beneficiaz ă de concediul pl ătit prev ăzut la alin. (1) se
stabile ște de comun acord cu angajatorul. Cererea de conced iu pl ătit pentru formare
profesional ă va fi înaintat ă angajatorului în condi țiile prev ăzute la art. 156 alin. (1) .

Art. 158
Durata concediului pentru formare profesional ă nu poate fi dedus ă din durata concediului
de odihn ă anual și este asimilat ă unei perioade de munc ă efectiv ă în ceea ce prive ște
drepturile cuvenite salariatului, altele decât sala riul.
TITLUL IV: Salarizarea
CAPITOLUL I: Dispozi ții generale
Art. 159
(1) Salariul reprezint ă contrapresta ția muncii depuse de salariat în baza contractului
individual de munc ă.
(2) Pentru munca prestat ă în baza contractului individual de munc ă fiecare salariat are
dreptul la un salariu exprimat în bani.
(3) La stabilirea și la acordarea salariului este interzis ă orice discriminare pe criterii de
sex, orientare sexual ă, caracteristici genetice, vârst ă, apartenen ță na țional ă, ras ă, culoare,
etnie, religie, op țiune politic ă, origine social ă, handicap, situa ție sau responsabilitate
familial ă, apartenen ță ori activitate sindical ă.
Art. 160
Salariul cuprinde salariul de baz ă, indemniza țiile, sporurile, precum și alte adaosuri.
Art. 161
Salariile se pl ătesc înaintea oric ăror alte obliga ții b ăne ști ale angajatorilor.
Art. 162
(1) Nivelurile salariale minime se stabilesc prin contr actele colective de munc ă
aplicabile.
(2) Salariul individual se stabile ște prin negocieri individuale între angajator și salariat.
(3) Sistemul de salarizare a personalului din autorit ățile și institu țiile publice finan țate
integral sau în majoritate de la bugetul de stat, b ugetul asigur ărilor sociale de stat,
bugetele locale și bugetele fondurilor speciale se stabile ște prin lege, cu consultarea
organiza țiilor sindicale reprezentative.
Art. 163
(1) Salariul este confiden țial, angajatorul având obliga ția de a lua m ăsurile necesare
pentru asigurarea confiden țialit ății.
(2) În scopul promov ării intereselor și ap ărării drepturilor salaria ților, confiden țialitatea
salariilor nu poate fi opus ă sindicatelor sau, dup ă caz, reprezentan ților salariaților, în
strict ă leg ătur ă cu interesele acestora și în rela ția lor direct ă cu angajatorul.

CAPITOLUL II: Salariul de baz ă minim brut pe țar ă garantat în plat ă
Art. 164
(1) Salariul de baz ă minim brut pe țar ă garantat în plat ă, corespunz ător programului
normal de munc ă, se stabile ște prin hot ărâre a Guvernului, dup ă consultarea sindicatelor
și a patronatelor. În cazul în care programul normal de munc ă este, potrivit legii, mai mic
de 8 ore zilnic, salariul de baz ă minim brut orar se calculeaz ă prin raportarea salariului de
baz ă minim brut pe țar ă la num ărul mediu de ore lunar potrivit programului legal d e lucru

aprobat. ( a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea 23/2 013 si Hotarirea 871/2013 )
(2) Angajatorul nu poate negocia și stabili salarii de baz ă prin contractul individual de
munc ă sub salariul de baz ă minim brut orar pe țar ă.
(3) Angajatorul este obligat s ă garanteze în plat ă un salariu brut lunar cel pu țin egal cu
salariul de baz ă minim brut pe țar ă. Aceste dispozi ții se aplic ă și în cazul în care salariatul
este prezent la lucru, în cadrul programului, dar n u poate s ă î și desf ăș oare activitatea din
motive neimputabile acestuia, cu excep ția grevei.
(4) Salariul de baz ă minim brut pe țar ă garantat în plat ă este adus la cuno știn ța salaria ților
prin grija angajatorului.
Art. 165
Pentru salaria ții c ărora angajatorul, conform contractului colectiv sau individual de
munc ă, le asigur ă hran ă, cazare sau alte facilit ăți, suma în bani cuvenit ă pentru munca
prestat ă nu poate fi mai mic ă decât salariul minim brut pe țar ă prev ăzut de lege.

CAPITOLUL III: Plata salariului
Art. 166
(1) Salariul se pl ăte ște în bani cel pu țin odat ă pe lun ă, la data stabilit ă în contractul
individual de munc ă, în contractul colectiv de munc ă aplicabil sau în regulamentul intern,
dup ă caz.
(2) Plata salariului se poate efectua prin virament înt r-un cont bancar.
(3) Plata în natur ă a unei p ărți din salariu, în condi țiile stabilite la art. 165, este posibil ă
numai dac ă este prev ăzut ă expres în contractul colectiv de munc ă aplicabil sau în
contractul individual de munc ă.
(4) Întârzierea nejustificat ă a pl ății salariului sau neplata acestuia poate determina
obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs
salariatului.
Art. 167
(1) Salariul se pl ăte ște direct titularului sau persoanei împuternicite d e acesta.
(2) În caz de deces al salariatului, drepturile salaria le datorate pân ă la data decesului sunt
pl ătite, în ordine, so țului supravie țuitor, copiilor majori ai defunctului sau p ărin ților
acestuia. Dac ă nu exist ă niciuna dintre aceste categorii de persoane, drept urile salariale
sunt pl ătite altor mo ștenitori, în condi țiile dreptului comun.
Art. 168
(1) Plata salariului se dovede ște prin semnarea statelor de plat ă, precum și prin orice alte
documente justificative care demonstreaz ă efectuarea pl ății c ătre salariatul îndrept ățit.
(2) Statele de plat ă, precum și celelalte documente justificative se p ăstreaz ă și se
arhiveaz ă de c ătre angajator în acelea și condi ții și termene ca în cazul actelor contabile,
conform legii.
Art. 169
(1) Nicio re ținere din salariu nu poate fi operat ă, în afara cazurilor și condi țiilor prev ăzute
de lege.
(2) Re ținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dac ă

datoria salariatului este scadent ă, lichid ă și exigibil ă și a fost constatat ă ca atare printr-o
hot ărâre judec ătoreasc ă definitiv ă și irevocabil ă.
(3) În cazul pluralit ății de creditori ai salariatului va fi respectat ă urm ătoarea ordine:
a) obliga țiile de între ținere, conform Codului familiei;
b) contribu țiile și impozitele datorate c ătre stat;
c) daunele cauzate propriet ății publice prin fapte ilicite;
d) acoperirea altor datorii.
(4) Re ținerile din salariu cumulate nu pot dep ăș i în fiecare lun ă jum ătate din salariul net.
Art. 170
Acceptarea f ără rezerve a unei p ărți din drepturile salariale sau semnarea actelor de plat ă
în astfel de situa ții nu poate avea semnifica ția unei renun ță ri din partea salariatului la
drepturile salariale ce i se cuvin în integralitate a lor, potrivit dispozi țiilor legale sau
contractuale.
Art. 171
(1) Dreptul la ac țiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele
rezultate din neexecutarea în totalitate sau în par te a obliga țiilor privind plata salariilor se
prescrie în termen de 3 ani de la data la care drep turile respective erau datorate.
(2) Termenul de prescrip ție prev ăzut la alin. (1) este întrerupt în cazul în care in tervine o
recunoa ștere din partea debitorului cu privire la drepturil e salariale sau derivând din plata
salariului.

CAPITOLUL IV: Fondul de garantare pentru plata crea n țelor salariale
Art. 172
Constituirea și utilizarea fondului de garantare pentru plata cre an țelor salariale se vor
reglementa prin lege special ă.

CAPITOLUL V: Protec ția drepturilor salaria ților în cazul transferului
întreprinderii, al unit ății sau al unor p ărți ale acesteia
Art. 173
(1) Salaria ții beneficiaz ă de protec ția drepturilor lor în cazul în care se produce un
transfer al întreprinderii, al unit ății sau al unor p ărți ale acesteia c ătre un alt angajator,
potrivit legii.
(2) Drepturile și obliga țiile cedentului, care decurg dintr-un contract sau raport de munc ă
existent la data transferului, vor fi transferate i ntegral cesionarului.
(3) Transferul întreprinderii, al unit ății sau al unor p ărți ale acesteia nu poate constitui
motiv de concediere individual ă sau colectiv ă a salaria ților de c ătre cedent ori de c ătre
cesionar.
Art. 174
Cedentul și cesionarul au obliga ția de a informa și de a consulta, anterior transferului,
sindicatul sau, dup ă caz, reprezentan ții salaria ților cu privire la implica țiile juridice,
economice și sociale asupra salaria ților, decurgând din transferul dreptului de proprie tate.

TITLUL V: S ănătatea și securitatea în munc ă
CAPITOLUL I: Reguli generale
Art. 175
(1) Angajatorul are obliga ția s ă asigure securitatea și s ănătatea salaria ților în toate
aspectele legate de munc ă.
(2) Dac ă un angajator apeleaz ă la persoane sau servicii exterioare, aceasta nu îl
exonereaz ă de r ăspundere în acest domeniu.
(3) Obliga țiile salaria ților în domeniul securit ății și s ănătății în munc ă nu pot aduce
atingere responsabilit ății angajatorului.
(4) Măsurile privind securitatea și s ănătatea în munc ă nu pot s ă determine, în niciun caz,
obliga ții financiare pentru salaria ți.
Art. 176
(1) Dispozi țiile prezentului titlu se completeaz ă cu dispozi țiile legii speciale, ale
contractelor colective de munc ă aplicabile, precum și cu normele și normativele de
protec ție a muncii.
(2) Normele și normativele de protec ție a muncii pot stabili:
a) măsuri generale de protec ție a muncii pentru prevenirea accidentelor de munc ă și a
bolilor profesionale, aplicabile tuturor angajatori lor;
b) măsuri de protec ție a muncii, specifice pentru anumite profesii sau anumite activit ăți;
c) măsuri de protec ție specifice, aplicabile anumitor categorii de pers onal;
d) dispozi ții referitoare la organizarea și func ționarea unor organisme speciale de
asigurare a securit ății și s ănătății în munc ă.
Art. 177
(1) În cadrul propriilor responsabilit ăți angajatorul va lua m ăsurile necesare pentru
protejarea securit ății și s ănătății salaria ților, inclusiv pentru activit ățile de prevenire a
riscurilor profesionale, de informare și preg ătire, precum și pentru punerea în aplicare a
organiz ării protec ției muncii și mijloacelor necesare acesteia.
(2) La adoptarea și punerea în aplicare a m ăsurilor prev ăzute la alin. (1) se va ține seama
de urm ătoarele principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la surs ă;
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce prive ște proiectarea locurilor de munc ă și
alegerea echipamentelor și metodelor de munc ă și de produc ție, în vederea atenu ării, cu
prec ădere, a muncii monotone și a muncii repetitive, precum și a reducerii efectelor
acestora asupra s ănătății;
e) luarea în considerare a evolu ției tehnicii;
f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu e ste periculos sau cu ceea ce este mai
pu țin periculos;
g) planificarea prevenirii;
h) adoptarea m ăsurilor de protec ție colectiv ă cu prioritate fa ță de m ăsurile de protec ție
individual ă;
i) aducerea la cuno știn ța salaria ților a instruc țiunilor corespunz ătoare.
Art. 178
(1) Angajatorul r ăspunde de organizarea activit ății de asigurare a s ănătății și securit ății în

munc ă.
(2) În cuprinsul regulamentelor interne sunt prev ăzute în mod obligatoriu reguli privind
securitatea și s ănătatea în munc ă.
(3) În elaborarea m ăsurilor de securitate și s ănătate în munc ă angajatorul se consult ă cu
sindicatul sau, dup ă caz, cu reprezentan ții salaria ților, precum și cu comitetul de
securitate și s ănătate în munc ă.
Art. 179
Angajatorul are obliga ția s ă asigure to ți salaria ții pentru risc de accidente de munc ă și
boli profesionale, în condi țiile legii.
Art. 180
(1) Angajatorul are obliga ția s ă organizeze instruirea angaja ților s ăi în domeniul
securit ății și s ănătății în munc ă.
(2) Instruirea se realizeaz ă periodic, prin modalit ăți specifice stabilite de comun acord de
către angajator împreun ă cu comitetul de securitate și s ănătate în munc ă și cu sindicatul
sau, dup ă caz, cu reprezentan ții salaria ților.
(3) Instruirea prev ăzut ă la alin. (2) se realizeaz ă obligatoriu în cazul noilor angaja ți, al
celor care î și schimb ă locul de munc ă sau felul muncii și al celor care î și reiau activitatea
dup ă o întrerupere mai mare de 6 luni. În toate aceste cazuri instruirea se efectueaz ă
înainte de începerea efectiv ă a activit ății.
(4) Instruirea este obligatorie și în situa ția în care intervin modific ări ale legisla ției în
domeniu.
Art. 181
(1) Locurile de munc ă trebuie s ă fie organizate astfel încât s ă garanteze securitatea și
sănătatea salaria ților.
(2) Angajatorul trebuie s ă organizeze controlul permanent al st ării materialelor, utilajelor
și substan țelor folosite în procesul muncii, în scopul asigur ării s ănătății și securit ății
salaria ților.
(3) Angajatorul r ăspunde pentru asigurarea condi țiilor de acordare a primului ajutor în
caz de accidente de munc ă, pentru crearea condi țiilor de preîntâmpinare a incendiilor,
precum și pentru evacuarea salaria ților în situa ții speciale și în caz de pericol iminent.
Art. 182
(1) Pentru asigurarea securit ății și s ănătății în munc ă institu ția abilitat ă prin lege poate
dispune limitarea sau interzicerea fabric ării, comercializ ării, importului ori utiliz ării cu
orice titlu a substan țelor și preparatelor periculoase pentru salaria ți.
(2) Inspectorul de munc ă poate, cu avizul medicului de medicin ă a muncii, să impun ă
angajatorului s ă solicite organismelor competente, contra cost, ana lize și expertize asupra
unor produse, substan țe sau preparate considerate a fi periculoase, pentr u a cunoa ște
compozi ția acestora și efectele pe care le-ar putea produce asupra organ ismului uman.

CAPITOLUL II: Comitetul de securitate și s ănătate în munc ă
Art. 183
(1) La nivelul fiec ărui angajator se constituie un comitet de securitat e și s ănătate în

munc ă, cu scopul de a asigura implicarea salaria ților în elaborarea și aplicarea deciziilor
în domeniul protec ției muncii.
(2) Comitetul de securitate și s ănătate în munc ă se constituie în cadrul persoanelor
juridice din sectorul public, privat și cooperatist, inclusiv cu capital str ăin, care
desf ăș oar ă activit ăți pe teritoriul României.
Art. 184
(1) Comitetul de securitate și s ănătate în munc ă se organizeaz ă la angajatorii persoane
juridice la care sunt încadra ți cel pu țin 50 de salaria ți.
(2) În cazul în care condi țiile de munc ă sunt grele, v ătămătoare sau periculoase,
inspectorul de munc ă poate cere înfiin țarea acestor comitete și pentru angajatorii la care
sunt încadra ți mai pu țin de 50 de salaria ți.
(3) În cazul în care activitatea se desf ăș oar ă în unit ăți dispersate teritorial, se pot înfiin ța
mai multe comitete de securitate și sănătate în munc ă. Num ărul acestora se stabile ște prin
contractul colectiv de munc ă aplicabil.
(4) Comitetul de securitate și s ănătate în munc ă coordoneaz ă m ăsurile de securitate și
sănătate în munc ă și în cazul activit ăților care se desf ăș oar ă temporar, cu o durat ă mai
mare de 3 luni.
(5) În situa ția în care nu se impune constituirea comitetului de securitate și s ănătate în
munc ă, atribu țiile specifice ale acestuia vor fi îndeplinite de r esponsabilul cu protec ția
muncii numit de angajator.
Art. 185
Componența, atribu țiile specifice și func ționarea comitetului de securitate și s ănătate în
munc ă sunt reglementate prin hot ărâre a Guvernului.

CAPITOLUL III: Protec ția salaria ților prin servicii medicale
Art. 186
Angajatorii au obliga ția să asigure accesul salaria ților la serviciul medical de medicin ă a
muncii.
Art. 187
(1) Serviciul medical de medicin ă a muncii poate fi un serviciu autonom organizat de
angajator sau un serviciu asigurat de o asocia ție patronal ă.
(2) Durata muncii prestate de medicul de medicin ă a muncii se calculeaz ă în func ție de
num ărul de salaria ți ai angajatorului, potrivit legii.
Art. 188
(1) Medicul de medicin ă a muncii este un salariat, atestat în profesia sa potrivit legii,
titular al unui contract de munc ă încheiat cu un angajator sau cu o asocia ție patronal ă.
(2) Medicul de medicin ă a muncii este independent în exercitarea profesiei sale.
Art. 189
(1) Sarcinile principale ale medicului de medicin ă a muncii constau în:
a) prevenirea accidentelor de munc ă și a bolilor profesionale;
b) supravegherea efectiv ă a condi țiilor de igien ă și s ănătate în munc ă;

c) asigurarea controlului medical al salaria ților atât la angajarea în munc ă, cât și pe durata
execut ării contractului individual de munc ă.
(2) În vederea realiz ării sarcinilor ce îi revin medicul de medicin ă a muncii poate propune
angajatorului schimbarea locului de munc ă sau a felului muncii unor salaria ți,
determinat ă de starea de s ănătate a acestora.
(3) Medicul de medicin ă a muncii este membru de drept în comitetul de secu ritate și
sănătate în munc ă.
Art. 190
(1) Medicul de medicin ă a muncii stabile ște în fiecare an un program de activitate pentru
îmbun ătățirea mediului de munc ă din punct de vedere al s ănătății în munc ă pentru fiecare
angajator.
(2) Elementele programului sunt specifice pentru fiecar e angajator și sunt supuse aviz ării
comitetului de securitate și s ănătate în munc ă.
Art. 191
Prin lege special ă vor fi reglementate atribu țiile specifice, modul de organizare a
activit ății, organismele de control, precum și statutul profesional specific al medicilor de
medicin ă a muncii.
TITLUL VI: Formarea profesional ă
CAPITOLUL I: Dispozi ții generale
Art. 192
(1) Formarea profesional ă a salaria ților are urm ătoarele obiective principale:
a) adaptarea salariatului la cerin țele postului sau ale locului de munc ă;
b) ob ținerea unei calific ări profesionale;
c) actualizarea cuno știn țelor și deprinderilor specifice postului și locului de munc ă și
perfec ționarea preg ătirii profesionale pentru ocupa ția de baz ă;
d) reconversia profesional ă determinat ă de restructur ări socioeconomice;
e) dobândirea unor cuno știn țe avansate, a unor metode și procedee moderne, necesare
pentru realizarea activit ăților profesionale;
f) prevenirea riscului șomajului;
g) promovarea în munc ă și dezvoltarea carierei profesionale.
(2) Formarea profesional ă și evaluarea cuno știn țelor se fac pe baza standardelor
ocupa ționale.
Art. 193
Formarea profesional ă a salaria ților se poate realiza prin urm ătoarele forme:
a) participarea la cursuri organizate de c ătre angajator sau de c ătre furnizorii de servicii
de formare profesional ă din țar ă ori din str ăin ătate;
b) stagii de adaptare profesional ă la cerin țele postului și ale locului de munc ă;
c) stagii de practic ă și specializare în țar ă și în str ăin ătate;
d) ucenicie organizat ă la locul de munc ă;
e) formare individualizat ă;
f) alte forme de preg ătire convenite între angajator și salariat.
Art. 194
(1) Angajatorii au obliga ția de a asigura participarea la programe de formare profesional ă

pentru to ți salaria ții, dup ă cum urmeaz ă:
a) cel pu țin o dat ă la 2 ani, dac ă au cel pu țin 21 de salaria ți;
b) cel pu țin o dat ă la 3 ani, dac ă au sub 21 de salaria ți.
(2) Cheltuielile cu participarea la programele de forma re profesional ă, asigurat ă în
condi țiile alin. (1) , se suport ă de c ătre angajatori.
Art. 195
(1) Angajatorul persoan ă juridic ă care are mai mult de 20 de salaria ți elaboreaz ă anual și
aplic ă planuri de formare profesional ă, cu consultarea sindicatului sau, dup ă caz, a
reprezentan ților salaria ților.
(2) Planul de formare profesional ă elaborat conform prevederilor alin. (1) devine ane x ă la
contractul colectiv de munc ă încheiat la nivel de unitate.
(3) Salaria ții au dreptul s ă fie informa ți cu privire la con ținutul planului de formare
profesional ă.
Art. 196
(1) Participarea la formarea profesional ă poate avea loc la ini țiativa angajatorului sau la
ini țiativa salariatului.
(2) Modalitatea concret ă de formare profesional ă, drepturile și obliga țiile p ărților, durata
form ării profesionale, precum și orice alte aspecte legate de formarea profesional ă,
inclusiv obliga țiile contractuale ale salariatului în raport cu ang ajatorul care a suportat
cheltuielile ocazionate de formarea profesional ă, se stabilesc prin acordul p ărților și fac
obiectul unor acte adi ționale la contractele individuale de munc ă.
Art. 197
(1) În cazul în care participarea la cursurile sau stag iile de formare profesional ă este
ini țiat ă de angajator, toate cheltuielile ocazionate de ace ast ă participare sunt suportate de
către acesta.
(2) Pe perioada particip ării la cursurile sau stagiile de formare profesiona l ă conform alin.
(1) , salariatul va beneficia, pe toat ă durata form ării profesionale, de toate drepturile
salariale de ținute.
(3) Pe perioada particip ării la cursurile sau stagiile de formare profesiona l ă conform alin.
(1) , salariatul beneficiaz ă de vechime la acel loc de munc ă, aceast ă perioad ă fiind
considerat ă stagiu de cotizare în sistemul asigur ărilor sociale de stat.
Art. 198
(1) Salaria ții care au beneficiat de un curs sau un stagiu de f ormare profesional ă, în
condi țiile art. 197 alin. (1) , nu pot avea ini țiativa încet ării contractului individual de
munc ă pentru o perioad ă stabilit ă prin act adi țional.
(2) Durata obliga ției salariatului de a presta munc ă în favoarea angajatorului care a
suportat cheltuielile ocazionate de formarea profes ional ă, precum și orice alte aspecte în
leg ătur ă cu obliga țiile salariatului, ulterioare form ării profesionale, se stabilesc prin act
adi țional la contractul individual de munc ă.
(3) Nerespectarea de c ătre salariat a dispozi ției prev ăzute la alin. (1) determin ă obligarea
acestuia la suportarea tuturor cheltuielilor ocazio nate de preg ătirea sa profesional ă,
propor țional cu perioada nelucrat ă din perioada stabilit ă conform actului adi țional la
contractul individual de munc ă.
(4) Obliga ția prev ăzut ă la alin. (3) revine și salaria ților care au fost concedia ți în perioada
stabilit ă prin actul adi țional, pentru motive disciplinare, sau al c ăror contract individual

de munc ă a încetat ca urmare a arest ării preventive pentru o perioad ă mai mare de 60 de
zile, a condamn ării printr-o hot ărâre judec ătoreasc ă definitiv ă pentru o infrac țiune în
leg ătur ă cu munca lor, precum și în cazul în care instan ța penal ă a pronun țat interdic ția de
exercitare a profesiei, temporar sau definitiv.
Art. 199
(1) În cazul în care salariatul este cel care are ini țiativa particip ării la o form ă de preg ătire
profesional ă cu scoatere din activitate, angajatorul va analiza solicitarea salariatului
împreun ă cu sindicatul sau, dup ă caz, cu reprezentan ții salaria ților.
(2) Angajatorul va decide cu privire la cererea formula t ă de salariat potrivit alin. (1) , în
termen de 15 zile de la primirea solicit ării. Totodat ă angajatorul va decide cu privire la
condi țiile în care va permite salariatului participarea l a forma de preg ătire profesional ă,
inclusiv dac ă va suporta în totalitate sau în parte costul ocazi onat de aceasta.
Art. 200
Salaria ții care au încheiat un act adi țional la contractul individual de munc ă cu privire la
formarea profesional ă pot primi în afara salariului corespunz ător locului de munc ă și alte
avantaje în natur ă pentru formarea profesional ă.

CAPITOLUL II: Contracte speciale de formare profesi onal ă organizat ă de
angajator
Art. 201
Sunt considerate contracte speciale de formare prof esional ă contractul de calificare
profesional ă și contractul de adaptare profesional ă.
Art. 202
(1) Contractul de calificare profesional ă este cel în baza c ăruia salariatul se oblig ă s ă
urmeze cursurile de formare organizate de angajator pentru dobândirea unei calific ări
profesionale.
(2) Pot încheia contracte de calificare profesional ă salaria ții cu vârsta minim ă de 16 ani
împlini ți, care nu au dobândit o calificare sau au dobândit o calificare ce nu le permite
men ținerea locului de munc ă la acel angajator.
(3) Contractul de calificare profesional ă se încheie pentru o durat ă cuprins ă între 6 luni și
2 ani.
Art. 203
(1) Pot încheia contracte de calificare profesional ă numai angajatorii autoriza ți în acest
sens de Ministerul Muncii, Familiei și Protec ției Sociale și de Ministerul Educa ției,
Cercet ării, Tineretului și Sportului.
(2) Procedura de autorizare, precum și modul de atestare a calific ării profesionale se
stabilesc prin lege special ă.
Art. 204
(1) Contractul de adaptare profesional ă se încheie în vederea adapt ării salaria ților
debutan ți la o func ție nou ă, la un loc de munc ă nou sau în cadrul unui colectiv nou.
(2) Contractul de adaptare profesional ă se încheie odat ă cu încheierea contractului

individual de munc ă sau, dup ă caz, la debutul salariatului în func ția nou ă, la locul de
munc ă nou sau în colectivul nou, în condi țiile legii.
Art. 205
(1) Contractul de adaptare profesional ă este un contract încheiat pe durat ă determinat ă, ce
nu poate fi mai mare de un an.
(2) La expirarea termenului contractului de adaptare pr ofesional ă salariatul poate fi supus
unei evalu ări în vederea stabilirii m ăsurii în care acesta poate face fa ță func ției noi,
locului de munc ă nou sau colectivului nou în care urmeaz ă s ă presteze munca.
Art. 206
(1) Formarea profesional ă la nivelul angajatorului prin intermediul contract elor speciale
se face de c ătre un formator.
(2) Formatorul este numit de angajator dintre salaria ții califica ți, cu o experien ță
profesional ă de cel pu țin 2 ani în domeniul în care urmeaz ă s ă se realizeze formarea
profesional ă.
(3) Un formator poate asigura formarea, în acela și timp, pentru cel mult 3 salaria ți.
(4) Exercitarea activit ății de formare profesional ă se include în programul normal de
lucru al formatorului.
Art. 207
(1) Formatorul are obliga ția de a primi, de a ajuta, de a informa și de a îndruma salariatul
pe durata contractului special de formare profesion al ă și de a supraveghea îndeplinirea
atribu țiilor de serviciu corespunz ătoare postului ocupat de salariatul în formare.
(2) Formatorul asigur ă cooperarea cu alte organisme de formare și particip ă la evaluarea
salariatului care a beneficiat de formare profesion al ă.

CAPITOLUL III: Contractul de ucenicie la locul de m unc ă
Art. 208
(1) Ucenicia la locul de munc ă se organizeaz ă în baza contractului de ucenicie.
(2) Contractul de ucenicie la locul de munc ă este contractul individual de munc ă de tip
particular, în temeiul c ăruia:
a) angajatorul persoan ă juridic ă sau persoan ă fizic ă se oblig ă ca, în afara plății unui
salariu, s ă asigure formarea profesional ă a ucenicului într-o meserie potrivit domeniului
său de activitate;
b) ucenicul se oblig ă s ă se formeze profesional și s ă munceasc ă în subordinea
angajatorului respectiv.
(3) Contractul de ucenicie la locul de munc ă se încheie pe durat ă determinat ă.
Art. 209
(1) Persoana încadrat ă în munc ă în baza unui contract de ucenicie are statut de uc enic.
(2) Ucenicul beneficiaz ă de dispozi țiile aplicabile celorlal ți salaria ți, în m ăsura în care ele
nu sunt contrare celor specifice statutului s ău.

Art. 210
Organizarea, desf ăș urarea și controlul activit ății de ucenicie se reglementeaz ă prin lege
special ă.
TITLUL VII: Dialogul social
CAPITOLUL I: Dispozi ții generale
Art. 211
Pentru asigurarea climatului de stabilitate și pace social ă, prin lege sunt reglementate
modalit ățile de consult ări și dialog permanent între partenerii sociali.
Art. 212
(1) Consiliul Economic și Social este institu ție public ă de interes na țional, tripartit ă,
autonom ă, constituit ă în scopul realiz ării dialogului tripartit la nivel na țional.
(2) Organizarea și func ționarea Consiliului Economic și Social se stabilesc prin lege
special ă.
Art. 213
În cadrul ministerelor și prefecturilor func ționeaz ă, în condi țiile legii, comisii de dialog
social, cu caracter consultativ, între administra ția public ă, sindicate și patronat.

CAPITOLUL II: Sindicatele
Art. 214
(1) Sindicatele, federa țiile și confedera țiile sindicale, denumite în continuare organiza ții
sindicale, sunt constituite de c ătre salaria ți pe baza dreptului de liber ă asociere, în scopul
promov ării intereselor lor profesionale, economice și sociale, precum și al ap ărării
drepturilor individuale și colective ale acestora prev ăzute în contractele colective și
individuale de munc ă sau în acordurile colective de munc ă și raporturile de serviciu,
precum și în legisla ția na țional ă, în pactele, tratatele și conven țiile interna ționale la care
România este parte.
(2) Constituirea, organizarea și func ționarea sindicatelor se reglementeaz ă prin lege.
Art. 215
Sindicatele particip ă prin reprezentan ții proprii, în condi țiile legii, la negocierea și
încheierea contractelor colective de munc ă, la tratative sau acorduri cu autorit ățile
publice și cu patronatele, precum și în structurile specifice dialogului social.
Art. 216
Sindicatele se pot asocia în mod liber, în condi țiile legii, în federa ții, confedera ții sau
uniuni teritoriale.
Art. 217
Exerci țiul dreptului sindical al salaria ților este recunoscut la nivelul tuturor angajatoril or,
cu respectarea drepturilor și libert ăților garantate prin Constitu ție și în conformitate cu
dispozi țiile prezentului cod și ale legilor speciale.

Art. 218
(1) Este interzis ă orice interven ție a autorit ăților publice de natur ă a limita drepturile
sindicale sau a împiedica exercitarea lor legal ă.
(2) Este interzis, de asemenea, orice act de ingerin ță al patronilor sau al organiza țiilor
patronale, fie direct, fie prin reprezentan ții sau membrii lor, în constituirea organiza țiilor
sindicale sau în exercitarea drepturilor lor.
Art. 219
La cererea membrilor lor, sindicatele pot s ă îi reprezinte pe ace știa în cadrul conflictelor
de munc ă, în condi țiile legii.
Art. 220
(1) Reprezentan ților ale și în organele de conducere ale sindicatelor li se a sigur ă protec ția
legii contra oric ăror forme de condi ționare, constrângere sau limitare a exercit ării
func țiilor lor.
(2) Pe toat ă durata exercit ării mandatului, reprezentan ții ale și în organele de conducere
ale sindicatelor nu pot fi concedia ți pentru motive ce țin de îndeplinirea mandatului pe
care l-au primit de la salaria ții din unitate.
(3) Alte m ăsuri de protec ție a celor ale și în organele de conducere ale sindicatelor sunt
prev ăzute în legi speciale și în contractul colectiv de munc ă aplicabil.

CAPITOLUL III: Reprezentan ții salaria ților
Art. 221
(1) La angajatorii la care sunt încadra ți mai mult de 20 de salaria ți și la care nu sunt
constituite organiza ții sindicale reprezentative conform legii, interese le salaria ților pot fi
promovate și ap ărate de reprezentan ții lor, ale și și mandata ți special în acest scop.
(2) Reprezentan ții salaria ților sunt ale și în cadrul adun ării generale a salaria ților, cu votul
a cel pu țin jum ătate din num ărul total al salaria ților.
(3) Reprezentan ții salaria ților nu pot s ă desf ăș oare activit ăți ce sunt recunoscute prin lege
exclusiv sindicatelor.
Art. 222
(1) Pot fi ale și ca reprezentan ți ai salaria ților salaria ții care au capacitate deplin ă de
exerci țiu.
(2) Num ărul de reprezentan ți ale și ai salaria ților se stabile ște de comun acord cu
angajatorul, în raport cu num ărul de salaria ți ai acestuia.
(3) Durata mandatului reprezentan ților salaria ților nu poate fi mai mare de 2 ani.
Art. 223
Reprezentan ții salaria ților au urm ătoarele atribu ții principale:
a) să urm ăreasc ă respectarea drepturilor salaria ților, în conformitate cu legisla ția în
vigoare, cu contractul colectiv de munc ă aplicabil, cu contractele individuale de munc ă și
cu regulamentul intern;
b) să participe la elaborarea regulamentului intern;
c) să promoveze interesele salaria ților referitoare la salariu, condi ții de munc ă, timp de
munc ă și timp de odihn ă, stabilitate în munc ă, precum și orice alte interese profesionale,

economice și sociale legate de rela țiile de munc ă;
d) să sesizeze inspectoratul de munc ă cu privire la nerespectarea dispozi țiilor legale și ale
contractului colectiv de munc ă aplicabil;
e) să negocieze contractul colectiv de munc ă, în condi țiile legii.
Art. 224
Atribu țiile reprezentan ților salaria ților, modul de îndeplinire a acestora, precum și durata
și limitele mandatului lor se stabilesc în cadrul ad un ării generale a salaria ților, în
condi țiile legii.
Art. 225
Num ărul de ore în cadrul programului normal de lucru pe ntru reprezentan ții salaria ților
destinat în vederea îndeplinirii mandatului pe care l-au primit se stabile ște prin contractul
colectiv de munc ă aplicabil sau, în lipsa acestuia, prin negociere d irect ă cu conducerea
unit ății.
Art. 226
Pe toat ă durata exercit ării mandatului, reprezentan ții salaria ților nu pot fi concedia ți
pentru motive ce țin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit d e la salaria ți.

CAPITOLUL IV: Patronatul
Art. 227
(1) Patronatele, denumite și organiza ții de angajatori, constituite în condi țiile legii, sunt
organiza ții ale angajatorilor, autonome, f ără caracter politic, înfiin țate ca persoane
juridice de drept privat, f ără scop patrimonial.
(2) Angajatorii se pot asocia în federa ții și/sau confedera ții ori alte structuri asociative,
conform legii.
Art. 228
Constituirea, organizarea și func ționarea patronatelor, precum și exercitarea drepturilor și
obliga țiilor acestora sunt reglementate prin lege special ă.
TITLUL VIII: Contractele colective de munc ă
Art. 229
(1) Contractul colectiv de munc ă este conven ția încheiat ă în form ă scris ă între angajator
sau organiza ția patronal ă, de o parte, și salaria ți, reprezenta ți prin sindicate ori în alt mod
prev ăzut de lege, de cealalt ă parte, prin care se stabilesc clauze privind condi țiile de
munc ă, salarizarea, precum și alte drepturi și obliga ții ce decurg din raporturile de munc ă.
(2) Negocierea colectiv ă la nivel de unitate este obligatorie, cu excep ția cazului în care
angajatorul are încadra ți mai pu țin de 21 de salaria ți.
(3) La negocierea clauzelor și la încheierea contractelor colective de munc ă p ărțile sunt
egale și libere.
(4) Contractele colective de munc ă, încheiate cu respectarea dispozi țiilor legale,
constituie legea p ărților.

Art. 230
Părțile, reprezentarea acestora, precum și procedura de negociere și de încheiere a
contractelor colective de munc ă sunt stabilite potrivit legii.
TITLUL IX: Conflictele de munc ă
CAPITOLUL I: Dispozi ții generale
Art. 231
Prin conflicte de munc ă se în țelege conflictele dintre salaria ți și angajatori privind
interesele cu caracter economic, profesional sau so cial ori drepturile rezultate din
desf ăș urarea raporturilor de munc ă.
Art. 232
Procedura de solu ționare a conflictelor de munc ă se stabile ște prin lege special ă.

CAPITOLUL II: Greva
Art. 233
Salaria ții au dreptul la grev ă pentru ap ărarea intereselor profesionale, economice și
sociale.
Art. 234
(1) Greva reprezint ă încetarea voluntar ă și colectiv ă a lucrului de c ătre salaria ți.
(2) Participarea salaria ților la grev ă este liber ă. Niciun salariat nu poate fi constrâns s ă
participe sau s ă nu participe la o grev ă.
(3) Limitarea sau interzicerea dreptului la grev ă poate interveni numai în cazurile și
pentru categoriile de salaria ți prev ăzute expres de lege.
Art. 235
Participarea la grev ă, precum și organizarea acesteia cu respectarea legii nu repr ezint ă o
înc ălcare a obliga țiilor salaria ților și nu pot avea drept consecin ță sanc ționarea
disciplinar ă a salaria ților grevi ști sau a organizatorilor grevei.
Art. 236
Modul de exercitare a dreptului de grev ă, organizarea, declan șarea și desf ăș urarea grevei,
procedurile prealabile declan șă rii grevei, suspendarea și încetarea grevei, precum și orice
alte aspecte legate de grev ă se reglementeaz ă prin lege special ă.
TITLUL X: Inspec ția Muncii
Art. 237
Aplicarea reglement ărilor generale și speciale în domeniul rela țiilor de munc ă, securit ății
și s ănătății în munc ă este supus ă controlului Inspec ției Muncii, ca organism specializat al
administra ției publice centrale, cu personalitate juridic ă, în subordinea Ministerului
Muncii, Familiei și Protec ției Sociale.

Art. 238
Inspec ția Muncii are în subordine inspectoratele teritoria le de munc ă, organizate în
fiecare jude ț și în municipiul Bucure ști.
Art. 239
Înfiin țarea și organizarea Inspec ției Muncii sunt reglementate prin lege special ă.
Art. 240
Prin derogare de la prevederile art. 3 alin. (2) di n Legea nr. 252/2003 privind registrul
unic de control, în cazul controalelor care au ca o biectiv depistarea muncii f ără forme
legale, inspectorii de munc ă vor completa registrul unic de control dup ă efectuarea
controlului.

TITLUL XI: R ăspunderea juridic ă
CAPITOLUL I: Regulamentul intern
Art. 241
Regulamentul intern se întocme ște de c ătre angajator, cu consultarea sindicatului sau a
reprezentan ților salaria ților, dup ă caz.
Art. 242
Regulamentul intern cuprinde cel pu țin urm ătoarele categorii de dispozi ții:
a) reguli privind protec ția, igiena și securitatea în munc ă în cadrul unit ății;
b) reguli privind respectarea principiului nediscrimin ării și al înl ătur ării oric ărei forme de
înc ălcare a demnit ății;
c) drepturile și obliga țiile angajatorului și ale salaria ților;
d) procedura de solu ționare a cererilor sau a reclama țiilor individuale ale salaria ților;
e) reguli concrete privind disciplina muncii în unitat e;
f) abaterile disciplinare și sanc țiunile aplicabile;
g) reguli referitoare la procedura disciplinar ă;
h) modalit ățile de aplicare a altor dispozi ții legale sau contractuale specifice;
i) criteriile și procedurile de evaluare profesional ă a salaria ților.
Art. 243
(1) Regulamentul intern se aduce la cuno știn ța salaria ților prin grija angajatorului și î și
produce efectele fa ță de salaria ți din momentul încuno știn ță rii acestora.
(2) Obliga ția de informare a salaria ților cu privire la con ținutul regulamentului intern
trebuie îndeplinit ă de angajator.
(3) Modul concret de informare a fiec ărui salariat cu privire la con ținutul regulamentului
intern se stabile ște prin contractul colectiv de munc ă aplicabil sau, dup ă caz, prin
con ținutul regulamentului intern.
(4) Regulamentul intern se afi șeaz ă la sediul angajatorului.
Art. 244
Orice modificare ce intervine în con ținutul regulamentului intern este supus ă procedurilor
de informare prev ăzute la art. 243.

Art. 245
(1) Orice salariat interesat poate sesiza angajatorul c u privire la dispozi țiile
regulamentului intern, în m ăsura în care face dovada înc ălc ării unui drept al s ău.
(2) Controlul legalit ății dispozi țiilor cuprinse în regulamentul intern este de compe ten ța
instan țelor judec ătore ști, care pot fi sesizate în termen de 30 de zile de la data
comunic ării de c ătre angajator a modului de solu ționare a sesiz ării formulate potrivit alin.
(1) .
Art. 246
(1) Întocmirea regulamentului intern la nivelul fiec ărui angajator se realizeaz ă în termen
de 60 de zile de la data intr ării în vigoare a prezentului cod.
(2) În cazul angajatorilor înfiin țați dup ă intrarea în vigoare a prezentului cod, termenul de
60 de zile prev ăzut la alin. (1) începe s ă curg ă de la data dobândirii personalit ății juridice.

CAPITOLUL II: R ăspunderea disciplinar ă

Art. 247
(1) Angajatorul dispune de prerogativ ă disciplinar ă, având dreptul de a aplica, potrivit
legii, sanc țiuni disciplinare salaria ților s ăi ori de câte ori constat ă c ă ace știa au s ăvâr șit o
abatere disciplinar ă.
(2) Abaterea disciplinar ă este o fapt ă în leg ătur ă cu munca și care const ă într-o ac țiune
sau inac țiune s ăvâr șit ă cu vinov ăție de c ătre salariat, prin care acesta a înc ălcat normele
legale, regulamentul intern, contractul individual de munc ă sau contractul colectiv de
munc ă aplicabil, ordinele și dispozi țiile legale ale conduc ătorilor ierarhici.
Art. 248
(1) Sanc țiunile disciplinare pe care le poate aplica angajat orul în cazul în care salariatul
săvâr șește o abatere disciplinar ă sunt:
a) avertismentul scris;
b) retrogradarea din func ție, cu acordarea salariului corespunz ător func ției în care s-a
dispus retrogradarea, pentru o durat ă ce nu poate dep ăș i 60 de zile;
c) reducerea salariului de baz ă pe o durat ă de 1-3 luni cu 5-10%;
d) reducerea salariului de baz ă și/sau, dup ă caz, și a indemniza ției de conducere pe o
perioad ă de 1-3 luni cu 5-10%;
e) desfacerea disciplinar ă a contractului individual de munc ă.
(2) În cazul în care, prin statute profesionale aprobat e prin lege special ă, se stabile ște un
alt regim sanc ționator, va fi aplicat acesta.
(3) Sanc țiunea disciplinar ă se radiaz ă de drept în termen de 12 luni de la aplicare, dac ă
salariatului nu i se aplic ă o nou ă sanc țiune disciplinar ă în acest termen. Radierea
sanc țiunilor disciplinare se constat ă prin decizie a angajatorului emis ă în form ă scris ă.
Art. 249
(1) Amenzile disciplinare sunt interzise.
(2) Pentru aceea și abatere disciplinar ă se poate aplica numai o singur ă sanc țiune.

Art. 250
Angajatorul stabile ște sanc țiunea disciplinar ă aplicabil ă în raport cu gravitatea abaterii
disciplinare s ăvâr șite de salariat, avându-se în vedere urm ătoarele:
a) împrejur ările în care fapta a fost s ăvâr șit ă;
b) gradul de vinov ăție a salariatului;
c) consecin țele abaterii disciplinare;
d) comportarea general ă în serviciu a salariatului;
e) eventualele sanc țiuni disciplinare suferite anterior de c ătre acesta.
Art. 251
(1) Sub sanc țiunea nulit ății absolute, nicio m ăsur ă, cu excep ția celei prev ăzute la art. 248
alin. (1) lit. a) , nu poate fi dispus ă mai înainte de efectuarea unei cercet ări disciplinare
prealabile.
(2) În vederea desf ăș ur ării cercet ării disciplinare prealabile, salariatul va fi convo cat în
scris de persoana împuternicit ă de c ătre angajator s ă realizeze cercetarea, precizându-se
obiectul, data, ora și locul întrevederii.
(3) Neprezentarea salariatului la convocarea f ăcut ă în condi țiile prev ăzute la alin. (2) f ără
un motiv obiectiv d ă dreptul angajatorului s ă dispun ă sanc ționarea, f ără efectuarea
cercet ării disciplinare prealabile.
(4) În cursul cercet ării disciplinare prealabile salariatul are dreptul s ă formuleze și s ă
sus țin ă toate ap ărările în favoarea sa și s ă ofere persoanei împuternicite s ă realizeze
cercetarea toate probele și motiva țiile pe care le consider ă necesare, precum și dreptul s ă
fie asistat, la cererea sa, de c ătre un avocat sau de c ătre un reprezentant al sindicatului al
cărui membru este.
Art. 252
(1) Angajatorul dispune aplicarea sanc țiunii disciplinare printr-o decizie emis ă în form ă
scris ă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data lu ării la cuno știn ță despre
săvâr șirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data s ăvâr șirii faptei.
(2) Sub sanc țiunea nulit ății absolute, în decizie se cuprind în mod obligator iu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplin ar ă;
b) precizarea prevederilor din statutul de personal, r egulamentul intern, contractul
individual de munc ă sau contractul colectiv de munc ă aplicabil care au fost înc ălcate de
salariat;
c) motivele pentru care au fost înl ăturate ap ărările formulate de salariat în timpul
cercet ării disciplinare prealabile sau motivele pentru car e, în condi țiile prev ăzute la art.
251 alin. (3) , nu a fost efectuat ă cercetarea;
d) temeiul de drept în baza c ăruia sanc țiunea disciplinar ă se aplic ă;
e) termenul în care sanc țiunea poate fi contestat ă;
f) instan ța competent ă la care sanc țiunea poate fi contestat ă.
(3) Decizia de sanc ționare se comunic ă salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la
data emiterii și produce efecte de la data comunic ării.
(4) Comunicarea se pred ă personal salariatului, cu semn ătur ă de primire, ori, în caz de
refuz al primirii, prin scrisoare recomandat ă, la domiciliul sau re ședin ța comunicat ă de
acesta.
(5) Decizia de sanc ționare poate fi contestat ă de salariat la instan țele judec ătore ști
competente în termen de 30 de zile calendaristice d e la data comunic ării.

CAPITOLUL III: R ăspunderea patrimonial ă
Art. 253
(1) Angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor r ăspunderii civile
contractuale, s ă îl desp ăgubeasc ă pe salariat în situa ția în care acesta a suferit un
prejudiciu material sau moral din culpa angajatorul ui în timpul îndeplinirii obliga țiilor de
serviciu sau în leg ătur ă cu serviciul.
(2) În cazul în care angajatorul refuz ă s ă îl desp ăgubeasc ă pe salariat, acesta se poate
adresa cu plângere instan țelor judec ătore ști competente.
(3) Angajatorul care a pl ătit desp ăgubirea î și va recupera suma aferent ă de la salariatul
vinovat de producerea pagubei, în condi țiile art. 254 și urm ătoarele.
Art. 254
A se vedea Recursul in interesul legii Decizia 3/20 14 (1) Salaria ții r ăspund patrimonial,
în temeiul normelor și principiilor r ăspunderii civile contractuale, pentru pagubele
materiale produse angajatorului din vina și în leg ătur ă cu munca lor.
(2) Salaria ții nu r ăspund de pagubele provocate de for ța major ă sau de alte cauze
neprev ăzute care nu puteau fi înl ăturate și nici de pagubele care se încadreaz ă în riscul
normal al serviciului.
(3) În situa ția în care angajatorul constat ă c ă salariatul s ău a provocat o pagub ă din vina
și în leg ătur ă cu munca sa, va putea solicita salariatului, print r-o not ă de constatare și
evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acest eia, prin acordul p ărților, într-un
termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunic ării.
(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul p ărților, conform alin. (3) , nu poate
fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime b rute pe economie.
Art. 255
(1) Când paguba a fost produs ă de mai mul ți salaria ți, cuantumul r ăspunderii fiec ăruia se
stabile ște în raport cu m ăsura în care a contribuit la producerea ei.
(2) Dac ă m ăsura în care s-a contribuit la producerea pagubei n u poate fi determinat ă,
răspunderea fiec ăruia se stabile ște propor țional cu salariul s ău net de la data constat ării
pagubei și, atunci când este cazul, și în func ție de timpul efectiv lucrat de la ultimul s ău
inventar.
Art. 256
(1) Salariatul care a încasat de la angajator o sum ă nedatorat ă este obligat s ă o restituie.
(2) Dac ă salariatul a primit bunuri care nu i se cuveneau și care nu mai pot fi restituite în
natur ă sau dac ă acestuia i s-au prestat servicii la care nu era în drept ățit, este obligat s ă
suporte contravaloarea lor. Contravaloarea bunurilo r sau serviciilor în cauz ă se stabile ște
potrivit valorii acestora de la data pl ății.
Art. 257
(1) Suma stabilit ă pentru acoperirea daunelor se re ține în rate lunare din drepturile
salariale care se cuvin persoanei în cauz ă din partea angajatorului la care este încadrat ă în
munc ă.
(2) Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, f ără a putea dep ăș i

împreun ă cu celelalte re țineri pe care le-ar avea cel în cauz ă jum ătate din salariul
respectiv.
Art. 258
(1) În cazul în care contractul individual de munc ă înceteaz ă înainte ca salariatul s ă îl fi
desp ăgubit pe angajator și cel în cauz ă se încadreaz ă la un alt angajator ori devine
func ționar public, re ținerile din salariu se fac de c ătre noul angajator sau noua institu ție
ori autoritate public ă, dup ă caz, pe baza titlului executoriu transmis în acest scop de c ătre
angajatorul p ăgubit.
(2) Dac ă persoana în cauz ă nu s-a încadrat în munc ă la un alt angajator, în temeiul unui
contract individual de munc ă ori ca func ționar public, acoperirea daunei se va face prin
urm ărirea bunurilor sale, în condi țiile Codului de procedur ă civil ă.
Art. 259
În cazul în care acoperirea prejudiciului prin re țineri lunare din salariu nu se poate face
într-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rat ă de re țineri,
angajatorul se poate adresa executorului judec ătoresc în condi țiile Codului de procedur ă
civil ă.

CAPITOLUL IV: R ăspunderea contraven țional ă
Art. 260
(1) Constituie contraven ție și se sanc ționeaz ă astfel urm ătoarele fapte:
a) nerespectarea dispozi țiilor privind garantarea în plat ă a salariului minim brut pe țar ă,
cu amend ă de la 300 lei la 2.000 lei;
b) înc ălcarea de c ătre angajator a prevederilor art. 34 alin. (5) , cu amend ă de la 300 lei la
1.000 lei;
c) împiedicarea sau obligarea, prin amenin ță ri ori prin violen țe, a unui salariat sau a unui
grup de salaria ți s ă participe la grev ă ori s ă munceasc ă în timpul grevei, cu amend ă de la
1.500 lei la 3.000 lei;
d) stipularea în contractul individual de munc ă a unor clauze contrare dispozi țiilor legale,
cu amend ă de la 2.000 lei la 5.000 lei;
e) primirea la munc ă a pân ă la 5 persoane f ără încheierea unui contract individual de
munc ă, potrivit art. 16 alin. (1) , cu amend ă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare
persoan ă identificat ă;
f) prestarea muncii de c ătre o persoan ă f ără încheierea unui contract individual de munc ă,
cu amend ă de la 500 lei la 1.000 lei;
g) înc ălcarea de c ătre angajator a prevederilor art. 139 și 142, cu amend ă de la 5.000 lei
la 10.000 lei;
h) înc ălcarea obliga ției prev ăzute la art. 140, cu amend ă de la 5.000 lei la 20.000 lei;
i) nerespectarea dispozi țiilor privind munca suplimentar ă, cu amend ă de la 1.500 lei la
3.000 lei;
j) nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului s ăpt ămânal, cu amend ă
de la 1.500 lei la 3.000 lei;
k) neacordarea indemniza ției prev ăzute la art. 53 alin. (1) , în cazul în care angaja torul î și
întrerupe temporar activitatea cu men ținerea raporturilor de munc ă, cu amend ă de la
1.500 lei la 5.000 lei;

l) înc ălcarea prevederilor legale referitoare la munca de noapte, cu amend ă de la 1.500 lei
la 3.000 lei;
m) înc ălcarea de c ătre angajator a obliga ției prev ăzute la art. 27 și 119, cu amend ă de la
1.500 lei la 3.000 lei;
n) nerespectarea prevederilor legale privind înregistr area de c ătre angajator a demisiei, cu
amend ă de la 1.500 lei la 3.000 lei;
o) înc ălcarea de c ătre agentul de munc ă temporar ă a obliga ției prev ăzute la art. 102, cu
amend ă de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru fiecare pers oan ă identificat ă, f ără a dep ăș i
valoarea cumulat ă de 100.000 lei;
p) înc ălcarea prevederilor art. 16 alin. (3) , cu amend ă de la 1.500 lei la 2.000 lei.
(2) Constatarea contraven țiilor și aplicarea sanc țiunilor se fac de c ătre inspectorii de
munc ă.
(3) Contraven țiilor prev ăzute la alin. (1) li se aplic ă dispozi țiile legisla ției în vigoare.

CAPITOLUL V: R ăspunderea penal ă
Art. 261
Abrogat de Art.127, punctul 1.din titlul II din Leg ea 187/2012
Art. 262
Abrogat de Art.127, punctul 1.din titlul II din Leg ea 187/2012
Art. 263
Abrogat de Art.127, punctul 1.din titlul II din Leg ea 187/2012
Art. 264
(1) Constituie infrac țiune și se pedepse ște cu închisoare de la o lun ă la un an sau cu
amend ă penal ă fapta persoanei care, în mod repetat, stabile ște pentru salaria ții încadra ți
în baza contractului individual de munc ă salarii sub nivelul salariului minim brut pe țar ă
garantat în plat ă, prev ăzut de lege.
(2) Cu pedeapsa prev ăzut ă la alin. (1) se sanc ționeaz ă și infrac țiunea constând în refuzul
nejustificat al unei persoane de a prezenta organel or competente documentele legale, în
scopul împiedic ării verific ărilor privitoare la aplicarea reglement ărilor generale și
speciale în domeniul rela țiilor de munc ă, securit ății și s ănătății în munc ă, în termen de cel
mult 15 zile de la primirea celei de-a doua solicit ări.
(3) Cu pedeapsa prev ăzut ă la alin. (1) se sanc ționeaz ă și infrac țiunea constând în
împiedicarea sub orice form ă a organelor competente de a intra, în condi țiile prev ăzute de
lege, în sedii, incinte, spa ții, terenuri sau mijloace de transport pe care anga jatorul le
folose ște în realizarea activit ății lui profesionale, pentru a efectua verific ări privitoare la
aplicarea reglement ărilor generale și speciale în domeniul rela țiilor de munc ă, securit ății
și s ănătății în munc ă.
(4) Constituie infrac țiune și se sanc ționeaz ă cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amend ă primirea la munc ă a mai mult de 5 persoane, indiferent de cet ățenia acestora, f ără
încheierea unui contract individual de munc ă.
Art. 265
(1) Încadrarea în munc ă a unui minor cu nerespectarea condi țiilor legale de vârst ă sau

folosirea acestuia pentru prestarea unor activit ăți cu înc ălcarea prevederilor legale
referitoare la regimul de munc ă al minorilor constituie infrac țiune și se pedepse ște cu
închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend ă.
(2) Cu pedeapsa prev ăzut ă la art. 264 alin. (4) se sanc ționeaz ă primirea la munc ă a unei
persoane aflate în situa ție de ședere ilegal ă în România, cunoscând c ă aceasta este
victim ă a traficului de persoane.
(3) Dac ă munca prestat ă de persoanele prev ăzute la alin. (2) sau la art. 264 alin. (4) este
de natur ă s ă le pun ă în pericol via ța, integritatea sau s ănătatea, pedeapsa este închisoarea
de la 6 luni la 3 ani.
(4) În cazul s ăvâr șirii uneia dintre infrac țiunile prev ăzute la alin. (2) și (3) și la art. 264
alin. (4), instan ța de judecat ă poate dispune și aplicarea uneia sau mai multora dintre
urm ătoarele pedepse complementare:
a) pierderea total ă sau par țial ă a dreptului angajatorului de a beneficia de presta ții,
ajutoare ori subven ții publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene g estionate de
autorit ățile române, pentru o perioad ă de pân ă la 5 ani;
b) interzicerea dreptului angajatorului de a particip a la atribuirea unui contract de
achizi ții publice pentru o perioad ă de pân ă la 5 ani;
c) recuperarea integral ă sau par țial ă a presta țiilor, ajutoarelor ori subven țiilor publice,
inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autorit ățile române, atribuite
angajatorului pe o perioad ă de pân ă la 12 luni înainte de comiterea infrac țiunii;
d) închiderea temporar ă sau definitiv ă a punctului ori a punctelor de lucru în care s-a
comis infrac țiunea sau retragerea temporar ă ori definitiv ă a unei licen țe de desf ăș urare a
activit ății profesionale în cauz ă, dac ă acest lucru este justificat de gravitatea înc ălc ării.
(5) În cazul s ăvâr șirii uneia dintre infrac țiunile prev ăzute la alin. (2) și (3) și la art. 264
alin. (4), angajatorul va fi obligat s ă pl ăteasc ă sumele reprezentând:
a) orice remunera ție restant ă datorat ă persoanelor angajate ilegal. Cuantumul
remunera ției se presupune a fi egal cu salariul mediu brut p e economie, cu excep ția
cazului în care fie angajatorul, fie angajatul poat e dovedi contrariul;
b) cuantumul tuturor impozitelor, taxelor și contribu țiilor de asigurări sociale pe care
angajatorul le-ar fi pl ătit dac ă persoana ar fi fost angajat ă legal, inclusiv penalit ățile de
întârziere și amenzile administrative corespunz ătoare;
c) cheltuielile determinate de transferul pl ăților restante în țara în care persoana angajat ă
ilegal s-a întors de bun ăvoie sau a fost returnat ă în condi țiile legii.
(6) În cazul s ăvâr șirii uneia dintre infrac țiunile prev ăzute la alin. (2) și (3) și la art. 264
alin. (4) de c ătre un subcontractant, atât contractantul principal , cât și orice
subcontractant intermediar, dac ă au avut cuno știn ță de faptul c ă subcontractantul
angajator angaja str ăini afla ți în situa ție de ședere ilegal ă, pot fi obliga ți de c ătre instan ță ,
în solidar cu angajatorul sau în locul subcontracta ntului angajator ori al contractantului al
cărui subcontractant direct este angajatorul, la plat a sumelor de bani prev ăzute la alin. (5)
lit. a) și c).
TITLUL XII: Jurisdic ția muncii
CAPITOLUL I: Dispozi ții generale
Art. 266
Jurisdic ția muncii are ca obiect solu ționarea conflictelor de munc ă cu privire la
încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau,
dup ă caz, colective de munc ă prev ăzute de prezentul cod, precum și a cererilor privind
raporturile juridice dintre partenerii sociali, sta bilite potrivit prezentului cod.

Art. 267
Pot fi p ărți în conflictele de munc ă:
a) salaria ții, precum și orice alt ă persoan ă titular ă a unui drept sau a unei obliga ții în
temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contr actelor colective de munc ă;
b) angajatorii – persoane fizice și/sau persoane juridice -, agen ții de munc ă temporar ă,
utilizatorii, precum și orice alt ă persoan ă care beneficiaz ă de o munc ă desf ăș urat ă în
condi țiile prezentului cod;
c) sindicatele și patronatele;
d) alte persoane juridice sau fizice care au aceast ă voca ție în temeiul legilor speciale sau
al Codului de procedur ă civil ă.
Art. 268
(1) Cererile în vederea solu țion ării unui conflict de munc ă pot fi formulate:
a) în termen de 30 de zile calendaristice de la data î n care a fost comunicat ă decizia
unilateral ă a angajatorului referitoare la încheierea, executa rea, modificarea, suspendarea
sau încetarea contractului individual de munc ă;
b) în termen de 30 de zile calendaristice de la data î n care s-a comunicat decizia de
sanc ționare disciplinar ă;
c) în termen de 3 ani de la data na șterii dreptului la ac țiune, în situa ția în care obiectul
conflictului individual de munc ă const ă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a
unor desp ăgubiri c ătre salariat, precum și în cazul r ăspunderii patrimoniale a salaria ților
fa ță de angajator;
d) pe toat ă durata existen ței contractului, în cazul în care se solicit ă constatarea nulit ății
unui contract individual sau colectiv de munc ă ori a unor clauze ale acestuia;
e) în termen de 6 luni de la data na șterii dreptului la ac țiune, în cazul neexecut ării
contractului colectiv de munc ă ori a unor clauze ale acestuia.
(2) În toate situa țiile, altele decât cele prev ăzute la alin. (1) , termenul este de 3 ani de la
data na șterii dreptului.

CAPITOLUL II: Competen ța material ă și teritorial ă
Art. 269
(1) Judecarea conflictelor de munc ă este de competen ța instan țelor judec ătore ști, stabilite
potrivit legii.
(la data 15-feb-2013 Art. 269, alin. (1) din titlul XII, capitolul II modificat de Art. XX din
capitolul II, sectiunea 3 din Legea 2/2013 )
(2) Cererile referitoare la cauzele prev ăzute la alin. (1) se adreseaz ă instan ței competente
în a c ărei circumscrip ție reclamantul î și are domiciliul sau re ședin ța ori, dup ă caz, sediul.
(la data 01-mar-2013 Art. 269, alin. (2) din titlul XII, capitolul II a se vedea recurs in
interesul legii Decizia 1/2013 )
(3) Dac ă sunt îndeplinite condi țiile prev ăzute de Codul de procedur ă civil ă pentru
coparticiparea procesual ă activ ă, cererea poate fi formulat ă la instan ța competent ă pentru
oricare dintre reclaman ți.

CAPITOLUL III: Reguli speciale de procedur ă

Art. 270
Cauzele prev ăzute la art. 266 sunt scutite de taxa judiciar ă de timbru și de timbrul
judiciar.
Art. 271
(1) Cererile referitoare la solu ționarea conflictelor de munc ă se judec ă în regim de
urgen ță .
(2) Termenele de judecat ă nu pot fi mai mari de 15 zile.
(3) Procedura de citare a p ărților se consider ă legal îndeplinit ă dac ă se realizeaz ă cu cel
pu țin 24 de ore înainte de termenul de judecat ă.
Art. 272
Sarcina probei în conflictele de munc ă revine angajatorului, acesta fiind obligat s ă
depun ă dovezile în ap ărarea sa pân ă la prima zi de înf ățișare.
Art. 273
Administrarea probelor se face cu respectarea regim ului de urgen ță , instan ța fiind în drept
să decad ă din beneficiul probei admise partea care întârzie în mod nejustificat
administrarea acesteia.
Art. 274
Hot ărârile pronun țate în fond sunt definitive și executorii de drept.
Art. 275
Dispozi țiile prezentului titlu se completeaz ă cu prevederile Codului de procedur ă civil ă.
TITLUL XIII: Dispozi ții tranzitorii și finale
Art. 276
Potrivit obliga țiilor interna ționale asumate de România, legisla ția muncii va fi armonizat ă
permanent cu normele Uniunii Europene, cu conven țiile și recomand ările Organiza ției
Interna ționale a Muncii, cu normele dreptului interna țional al muncii.
Art. 277
(1) În sensul prezentului cod, func țiile de conducere sunt cele definite prin lege sau prin
reglement ări interne ale angajatorului.
(2) Prezenta lege transpune art. 16 lit. b) , art. 18 și 19 din Directiva 2003/88/CE a
Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumit e aspecte
ale organiz ării timpului de lucru, publicat ă în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria
L, nr. 299 din 18 noiembrie 2003, și art. 3, 4 și 10 din Directiva 2008/104/CE a
Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent
de munc ă temporar ă, publicat ă în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 327
din 5 decembrie 2008.
Art. 278
(1) Dispozi țiile prezentului cod se întregesc cu celelalte disp ozi ții cuprinse în legisla ția
muncii și, în m ăsura în care nu sunt incompatibile cu specificul ra porturilor de munc ă
prev ăzute de prezentul cod, cu dispozi țiile legisla ției civile.
(2) Prevederile prezentului cod se aplic ă cu titlu de drept comun și acelor raporturi
juridice de munc ă neîntemeiate pe un contract individual de munc ă, în m ăsura în care

reglement ările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibil ă cu
specificul raporturilor de munc ă respective.
Art. 279
(1) Vechimea în munc ă stabilit ă pân ă la data de 31 decembrie 2010 se probeaz ă cu
carnetul de munc ă.
(2) Dup ă data abrog ării Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munc ă, cu
modific ările ulterioare, vechimea în munc ă stabilit ă pân ă la data de 31 decembrie 2010 se
reconstituie, la cererea persoanei care nu posed ă carnet de munc ă, de c ătre instan ța
judec ătoreasc ă competent ă s ă solu ționeze conflictele de munc ă, pe baza înscrisurilor sau
a altor probe din care s ă rezulte existen ța raporturilor de munc ă. Cererile de reconstituire
formulate anterior datei abrog ării Decretului nr. 92/1976, cu modific ările ulterioare, se
vor solu ționa potrivit dispozi țiilor acestui act normativ.
(3) Angajatorii care p ăstreaz ă și completeaz ă carnetele de munc ă le vor elibera titularilor
în mod e șalonat, pân ă la data de 30 iunie 2011, pe baz ă de proces-verbal individual de
predare-primire.
(4) Inspectoratele teritoriale de munc ă ce de țin carnetele de munc ă ale salaria ților le vor
elibera pân ă la data prev ăzut ă la alin. (3) , în condi țiile stabilite prin ordin al ministrului
muncii, familiei și protec ției sociale.
(5) Anun țul privind pierderea carnetelor de munc ă emise în temeiul Decretului nr.
92/1976, cu modific ările ulterioare, se public ă în Monitorul Oficial al României, Partea a
III-a.
Art. 280
Pe data intr ării în vigoare a prezentului cod cauzele privind co nflicte de munc ă aflate pe
rolul tribunalelor se judec ă în continuare potrivit dispozi țiilor procesuale aplicabile la
data sesiz ării instan țelor.
Art. 281
(1) Prezentul cod intr ă în vigoare la data de 1 martie 2003.
(2) Pe data intr ării în vigoare a prezentului cod se abrog ă:
– Codul muncii al R.S.R., Legea nr. 10/1972, public at ă în Buletinul Oficial, Partea I, nr.
140 din 1 decembrie 1972, cu modific ările și complet ările ulterioare;
– Legea nr. 1/1970 – Legea organiz ării și disciplinei muncii în unit ățile socialiste de stat,
publicat ă în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 27 din 27 mart ie 1970, cu modific ările și
complet ările ulterioare;
– Decretul nr. 63/1981 privind modul de recuperare a unor pagube aduse avutului ob ștesc,
publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 17 din 25 martie 1981;
– Legea nr. 30/1990 privind angajarea salaria ților în func ție de competen ță , publicat ă în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 di n 16 noiembrie 1990;
– Legea nr. 2/1991 privind cumulul de func ții, publicat ă în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 1 din 8 ianuarie 1991;
– Legea salariz ării nr. 14/1991, publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
32 din 9 februarie 1991, cu modific ările și complet ările ulterioare;
– Legea nr. 6/1992 privind concediul de odihn ă și alte concedii ale salaria ților, publicat ă
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 10 februarie 1992;
– Legea nr. 68/1993 privind garantarea în plat ă a salariului minim, publicat ă în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 15 octom brie 1993;
– Legea nr. 75/1996 privind stabilirea zilelor de s ărb ătoare legal ă în care nu se lucreaz ă,

publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 15 0 din 17 iulie 1996, cu
modific ările și complet ările ulterioare;
– art. 34 și 35 din Legea nr. 130/1996 privind contractul cole ctiv de munc ă, republicat ă în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 di n 19 mai 1998.
(3) Pe data de 1 ianuarie 2011 se abrog ă dispozi țiile Decretului nr. 92/1976 privind
carnetul de munc ă, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37 d in 26 aprilie 1976, cu
modific ările ulterioare.